Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.13 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Arbenga 0 1614 272693 272592 2026-08-02T13:01:52Z N.Longo 12052 272693 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)â fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà inti seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lücciu Emiliu Paulu]], quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''[[Provincia Maritima Italorum|Maritima Italorum]]'', mantegnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (ben ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, andandu a purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' ben chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], ben dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi pìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', ben ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, ben ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)èi.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunachèi. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a ben dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù ben due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù ben a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, ben vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'é(r)an mustrèi ben dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squaxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'é(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa maìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] sciben ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiun de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù ben vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadrèi. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalèi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è ben svilupàu l'ambitu de arumatiche. Ben difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. Ben cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se ben difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'é(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e ben dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun ben seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'é(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du [[Pigàu|vìn pigàu]] e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] fhanq8u1kxl0baqgn388fxup4tmbm1p 272705 272693 2026-08-02T21:49:03Z Arbenganese 12552 ben-->bèn (pe' meju marcà a prununsia e paregià cu'u restu de pagine) 272705 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)â fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà inti seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lücciu Emiliu Paulu]], quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''[[Provincia Maritima Italorum|Maritima Italorum]]'', mantegnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (ben ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, andandu a purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' bèn chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], bèn dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi pìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', bèn ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, bèn ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)èi.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunachèi. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a bèn dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù bèn due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù bèn a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, bèn vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'é(r)an mustrèi bèn dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squaxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'é(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa maìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] sciben ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiun de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù bèn vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadrèi. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalèi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è bèn svilupàu l'ambitu de arumatiche. bèn difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. bèn cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se bèn difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'é(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e bèn dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun bèn seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'é(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du [[Pigàu|vìn pigàu]] e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] hpuf4dug8mz7p9ybeoh32p5jb3aly8l 272706 272705 2026-08-02T21:50:52Z Arbenganese 12552 ben-->bèn (pe' meju marcà a prununsia e paregià cu'u restu de pagine) 272706 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)â fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà inti seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lücciu Emiliu Paulu]], quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''[[Provincia Maritima Italorum|Maritima Italorum]]'', mantegnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (bèn ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, andandu a purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' bèn chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], bèn dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi pìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', bèn ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, bèn ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)èi.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunachèi. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a bèn dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù bèn due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù bèn a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, bèn vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'é(r)an mustrèi bèn dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squaxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'é(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa maìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] scibèn ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiun de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù bèn vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadrèi. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalèi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è bèn svilupàu l'ambitu de arumatiche. bèn difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. bèn cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se bèn difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'é(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e bèn dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun bèn seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'é(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du [[Pigàu|vìn pigàu]] e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] 9vz07o65fee031ah6ogqslfufqt2wfk 272707 272706 2026-08-02T21:52:27Z Arbenganese 12552 -gerundiu 272707 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)â fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà inti seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lücciu Emiliu Paulu]], quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''[[Provincia Maritima Italorum|Maritima Italorum]]'', mantegnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (bèn ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, tantu da purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' bèn chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], bèn dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi pìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', bèn ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, bèn ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)èi.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunachèi. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a bèn dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù bèn due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù bèn a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, bèn vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'é(r)an mustrèi bèn dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squaxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'é(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa maìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] scibèn ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiun de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù bèn vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadrèi. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalèi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è bèn svilupàu l'ambitu de arumatiche. bèn difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. bèn cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se bèn difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'é(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e bèn dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun bèn seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'é(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du [[Pigàu|vìn pigàu]] e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] mbm8pd9ihwk5kzyt2nwvpehviy9ko5c 272708 272707 2026-08-02T21:54:17Z Arbenganese 12552 (r) ch'a mancava 272708 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)â fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà inti seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lücciu Emiliu Paulu]], quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''[[Provincia Maritima Italorum|Maritima Italorum]]'', mantegnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (bèn ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, tantu da purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' bèn chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], bèn dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi pìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', bèn ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, bèn ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)èi.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunachèi. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a bèn dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù bèn due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù bèn a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, bèn vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'é(r)an mustrèi bèn dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squaxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'é(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa ma(r)ìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] scibèn ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiun de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù bèn vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadrèi. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalèi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è bèn svilupàu l'ambitu de arumatiche. bèn difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. bèn cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se bèn difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'é(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e bèn dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun bèn seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'é(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du [[Pigàu|vìn pigàu]] e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] 2uz2e1u775dlir1ro0znt463atne76f 272709 272708 2026-08-02T21:56:09Z Arbenganese 12552 /* Architetü(r)e militâri */ -ìna 272709 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)â fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà inti seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lücciu Emiliu Paulu]], quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''[[Provincia Maritima Italorum|Maritima Italorum]]'', mantegnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (bèn ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, tantu da purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' bèn chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], bèn dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi pìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', bèn ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, bèn ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)èi.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunachèi. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a bèn dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù bèn due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù bèn a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, bèn vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'é(r)an mustrèi bèn dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squaxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'é(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa ma(r)ìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasìna de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] scibèn ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiun de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù bèn vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadrèi. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalèi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è bèn svilupàu l'ambitu de arumatiche. bèn difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. bèn cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se bèn difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'é(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e bèn dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun bèn seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'é(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du [[Pigàu|vìn pigàu]] e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] o6hvquem6t1u2lv2wy4x6bdxy8831xh 272710 272709 2026-08-02T21:57:09Z Arbenganese 12552 /* Architetü(r)e militâri */ -ùn 272710 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)â fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà inti seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lücciu Emiliu Paulu]], quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''[[Provincia Maritima Italorum|Maritima Italorum]]'', mantegnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (bèn ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, tantu da purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' bèn chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], bèn dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi pìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', bèn ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, bèn ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)èi.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunachèi. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a bèn dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù bèn due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù bèn a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, bèn vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'é(r)an mustrèi bèn dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squaxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'é(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa ma(r)ìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasìna de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] scibèn ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiùn de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù bèn vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadrèi. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalèi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è bèn svilupàu l'ambitu de arumatiche. bèn difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. bèn cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se bèn difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'é(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e bèn dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun bèn seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'é(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du [[Pigàu|vìn pigàu]] e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] 3i2cy2crhfjg3jqllroy9oczinu9320 272711 272710 2026-08-02T21:59:10Z Arbenganese 12552 -ìi 272711 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)â fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà inti seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lücciu Emiliu Paulu]], quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''[[Provincia Maritima Italorum|Maritima Italorum]]'', mantegnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (bèn ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, tantu da purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' bèn chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], bèn dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi pìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', bèn ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, bèn ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)èi.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunachèi. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a bèn dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù bèn due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù bèn a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, bèn vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'é(r)an mustrèi bèn dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squaxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'é(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa ma(r)ìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasìna de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] scibèn ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiùn de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù bèn vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadrèi. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalèi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è bèn svilupàu l'ambitu de arumatiche. bèn difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. bèn cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se bèn difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'é(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e bèn dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun bèn seguìi di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'é(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du [[Pigàu|vìn pigàu]] e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] 2c5xeik7y5z6s12xtjr1l4zbcxvlkkt 272712 272711 2026-08-02T22:00:35Z Arbenganese 12552 /* Tersia(r)iu */ levàu asèntu segunda(r)iu 272712 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)â fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà inti seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lücciu Emiliu Paulu]], quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''[[Provincia Maritima Italorum|Maritima Italorum]]'', mantegnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (bèn ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, tantu da purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' bèn chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], bèn dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi pìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', bèn ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, bèn ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)èi.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunachèi. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a bèn dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù bèn due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù bèn a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, bèn vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'é(r)an mustrèi bèn dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squaxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'é(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa ma(r)ìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasìna de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] scibèn ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiùn de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù bèn vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadrèi. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalèi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è bèn svilupàu l'ambitu de arumatiche. bèn difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. bèn cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se bèn difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'é(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e bèn dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun bèn seguìi di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lezüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'é(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du [[Pigàu|vìn pigàu]] e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] q55p2xytwfnucux9gu55o7hw53sazid 272726 272712 2026-08-03T09:08:39Z Arbenganese 12552 levàu ù asentâ (paregiau ae âtre ricurènse) 272726 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)â fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà inti seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lücciu Emiliu Paulu]], quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''[[Provincia Maritima Italorum|Maritima Italorum]]'', mantegnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (bèn ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, tantu da purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscunti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' bèn chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], bèn dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi pìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', bèn ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, bèn ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)èi.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunachèi. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a bèn dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù bèn due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù bèn a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, bèn vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'é(r)an mustrèi bèn dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squaxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'é(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa ma(r)ìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasìna de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] scibèn ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiùn de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù bèn vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadrèi. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalèi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è bèn svilupàu l'ambitu de arumatiche. bèn difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. bèn cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se bèn difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'é(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e bèn dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun bèn seguìi di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lezüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'é(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du [[Pigàu|vìn pigàu]] e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] mdxb6wrilhs7mccdrsc7tmyzwd0qm3e 272727 272726 2026-08-03T09:10:26Z Arbenganese 12552 privilegiu/privilegi 272727 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |var-detàggi = detai |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-cod._cadàstro = Cod. catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1203 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine d[[a Sènta]]; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''[[municipium]]'' de ''[[Albingaunum]]'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu]] e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pìa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], intrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[Ìsua Gainâa|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà [[A Sènta]] </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'traversu i mate(r)iâli purtèi a valle daa scciümè(r)a dìta [[A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a passa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mesü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà u(r)igine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Mescce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme in sci cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u sa(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfìn cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixìn a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in simma, u cunfìn u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livéllu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie de ciante; fra ste chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù de spécie de béstie cumme brìgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ ''bastita'', ch'a l'ha dètu u(r)igine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name="statüibastia">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> * '''[[Campugexa]]''', int'ina pusisiùn ciü in derê rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pèi du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma mitè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, u l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi e l'é(r)an presènti e vìlle de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a [[Vìlla D'Aste]]. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse manimàn versu a scciümè(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimunianse de 'n insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu ch'i sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culìne a munte de Campugexa, u paìse u l'è vegnüu sciü au de sutta da gêxa, dedicâ a San Giacumu e Feìppu, e in ciü d'in gì(r)u u gh'è in bellu pò de cà spanteghèi. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina fi(r)a de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn ciü âta rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scitu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che a l'invernu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de rè(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se ferman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sû che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paìsi versu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ a l'autunnu e a l'invernu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu aa stè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè d'Arbenga u vegne dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|[[albingaunum]]}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitìvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quande Rumma a a cunquista, a vegne ''Albingaunum'', furma ch'a l'è duve(r)â fina da di grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà inti seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dìta di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina pròpia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatìvu entrutèra e intrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andandu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lücciu Emiliu Paulu]], quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, situàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''[[municipium]]'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i cunfìn de l'infruènsa d'Arbenga fissèi fìn ai paìsi de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiâna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difesa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e [[A Sènta]], sübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)igina(r)iu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruìa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e terme (svilüpèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difesa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quellu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnì au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucâli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante prupieta(r)iu ingàunu [[Proculus|Pròculu]], in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u [[San Martìn de Tours|San Martìn Vescu]], cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa parte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu vescu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dìta ''[[Provincia Maritima Italorum|Maritima Italorum]]'', mantegnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A sto(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difesa e i prinsipâli palassi religiusi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livélli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]], entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (bèn ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bassu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pìa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilegi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, tantu da purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni i ricustruiscén quellu che i pisèi i l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde i van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in intrâ inti terito(r)i da sta chi cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi i turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impuneva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi ch'i l'intravan intu portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi i sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìtti u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sènte dunca custretta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsu(r)i Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de squaddre de surdatti zenesi in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda mitè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u [[Marca d'Arbenga|duminiu di Clavesana]] inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "vìlle növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, sto(r)ia e ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A sto(r)ia de Cixàn cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tésta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti pròpiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'arvì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilegi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscunti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du rammu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pìan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e dunca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' bèn chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na parte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livéllu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)âli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda mitè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difese sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutìve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxùn de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difesa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'arvì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rive(r)a de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militâre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguìa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Dunca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a passa intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]], sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], bèn dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiâna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atìva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitìva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tûre di Malasemènsa a bande(r)a d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'arvì]] du [[1946]], sübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[Proculus|Pròculo]] (Arbenga, [[III secolo|sec. III]] - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Martìn de Tours]] (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] (Barjac o Lanuéjols, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'ha tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fìn du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania ([[Ôtri|Vûtri]], [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti paròcchie: Nòstra Scignu(r)a de Puntelungu, San Benardìn ([[Vaìn]]), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn ([[Campugexa]]), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)igina(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)igina(r)ia. Au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasciâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è situàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi pìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)igina(r)ia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensava che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u tèitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batiste(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zôna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelòngu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiusu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelungu: a sto(r)ia du Santua(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memo(r)ia du mi(r)aculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quella presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelungu: u Santua(r)iu e u punte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-21}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: sto(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zôna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunvèntu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa cianta u(r)igina(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttü(r)àu cumme caserma militâre sutta ai Sabàudi, u vegne in parte recüpe(r)àu a destinasiùn religiusa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'intrâ dau basamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paìse. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u tèitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', bèn ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de paròcchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capeletta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, bèn ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'ha visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa paròcchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cìcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du vescu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è situâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruìa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de vorte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Crûxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u tèitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi de dòppu, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vé(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u tèitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pìa a ciü parte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'arvì]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruì ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bassu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in tèitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drìta rispèttu a l'intrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cìclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)èi.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia base de quella presedènte, mensunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunachèi. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)igina(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u tèitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplessu Archeulogicu de San Clemènte, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''[[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|Baxìlica de San Vitû]]''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplessu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma mitè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunvèntu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''[[Albingaunum]]'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina cianta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Terme rumâne''', intu léttu d[[a Sènta]], pôcu a munte du mudèrnu [[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]], segnu du svilüppu da sitè de ''[[Albingaunum]]'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümè(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a bèn dife(r)ènte. E terme e u cumplessu paleucristiàn de San Clemènte sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümè(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemènte sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> * '''Cumplessu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a cianta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)èi urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümè(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Vescu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsu(r)i, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Vescu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma mitè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vitta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pìa u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunvèntu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)igina(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu pròpiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunvèntu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de rife(r)imèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunvèntu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù bèn due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quella di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architetü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bìfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bìfura rumanica che 'na trìfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupieta(r)ia a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''[[Vìlla D'Aste]]''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce intu scistemma de custrusiùn vìlle tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta parte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù bèn a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumènsu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciavan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fìn du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, bèn vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elemènti carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'é(r)an mustrèi bèn dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé e restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)àsce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivèi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padiùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squaxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'é(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa mitè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paìse, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà [[A Sènta]], che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passava pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversava a scciümè(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse pròpiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''[[Punte Russu (Arbenga)|Punte Russu]]''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa ma(r)ìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasìna de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] scibèn ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n pa(r)apêtu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è situàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a evènti de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiùn de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na cianta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scitu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü parte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümè(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunvèntu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdatti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lèntu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdatti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasìna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù bèn vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspèttu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunènte fruntùn, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadrèi. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name="statüi">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in èrcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sèntru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castéllu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplessu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunvèntu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümè(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quella du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu d[[a Sènta]], ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in intrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi sinque sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]]: a l'è a riserva ch'a cröve i 11&nbsp;ha de l'Ìsu(r)a, tantu pe'a tèra che pe' de parte sutt'ègua, creâ du [[1989]] e, dau [[1995]], cumpresa ascì int'in scitu d'interesse cumünita(r)iu. In scia tèra a dà de prutesiùn a in ambiènte de maccia mediteranea dund'u ghe fa u nìu tanti uxelli, mèntre sutt'ègua u se tröva di prài de ''Posidonia oceanica'' e, ciü a fundu, de culonie de a(r)eghe e de cu(r)alli, cun tütte e béstie ch'e ghe trövan de repa(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324908|tìtolo=Isola Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref> * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interesse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tòstu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tòstu in tersu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interesse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interesse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa riserva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interesse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du [[Turénte Nêva|Nêva]] e de l'A(r)òscia, ciü tütta [[A Sènta]] e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunserva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalèi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de paròcchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tòstu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnâli e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplessu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifichi; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atìvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": situàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì stu chi u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialettu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], ch'u fa parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sèntru-punènte]], ch'u n'è a varietè ciü difüsa. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de dife(r)ènse intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fìn au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì i l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, ch'i g'han de spessu u son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü parte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciante da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name="”Garibaldi”">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre rife(r)imèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è bèn svilupàu l'ambitu de arumatiche. bèn difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. bèn cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se bèn difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'é(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e bèn dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun bèn seguìi di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lezüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u mi(r)aculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiùn religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiùn, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'é(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiùn religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au vescu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punènte, ch'a pìa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in arvì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastìa, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'agustu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pìa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da paròcchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du [[Pigàu|vìn pigàu]] e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in agustu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa mitè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Stadio Annibale Riva.jpg|Vista du stàddiu "Annibale Riva" Stadio Annibale Riva (69722).jpg|I campi da tennis inte Sgûre </gallery> In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memo(r)ia de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stàddiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvèmbre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvèmbre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setèmbre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setèmbre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixèmbre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixèmbre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixèmbre 1993|27 nuvèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvèmbre 1997|2 dixèmbre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixèmbre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sèntru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixèmbre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (de dòppu Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sèntru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvèmbre 2013|Rosalia Guarnieri|[[Léga Nord|Lega Nord]], Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sèntru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvèmbre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sèntru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paìsi da vixìn: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deramma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a traversa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deramma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paìsi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu u(r)igine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi bina(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] n9w6hroan881x3snylappf5k3ladp49 Wikipedia:Pòrtego da comunitæ 4 5573 272700 271575 2026-08-02T18:50:26Z Luensu1959 1211 /* Incóntro anoâle */ nêuva seçión 272700 wikitext text/x-wiki __NEWSECTIONLINK__ <div style="text-align:center; font-size:larger">'''Benvegnûo into Pòrtego da comunitæ'''</div> {{Archìvio |titolo = [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio|Archìvio do Pòrtego]] |testo = * [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2006-2016]] * [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2017-2018]] * [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/Bis]] * [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2019-2020]] * [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2021]] * [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2022]] * [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2023]] }} == Statistiche 2024 da lij.wiki == ;A-o 1º zenâ 2024 Statistiche dexénbre 2023. lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.212''' paggine de contegnûi e con '''1.997.383''' pòule in tùtte e paggine de contegnûo. A meddia de modiffiche pe paggina a l'é '''9,02'''. E Biografie son '''771'''. E Vôxe biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''561'''. E Vôxe no biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''4.265'''. I File caregæ son '''9'''. E modifiche, a partî da l'installaçion de lij.wiki, son '''244.238'''. E Vôxe co muxica son '''29''' e Vôxe parlæ son '''12'''. Uténti registræ son '''16.007''' e uténti atîvi son '''25'''. Aministratoî son '''7'''. In bótto in avànti! Gh'é de bezeugno de perseverâ e de continoâ, sénpre de ciù!! --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 15:26, 1 zen 2024 (CET) ;A-o 1º frevâ 2024 Statistiche zenâ 2024. lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.221''' paggine de contegnûi e con '''2.012.408''' pòule in tùtte e paggine de contegnûo. A meddia de modiffiche pe paggina a l'é '''9,02'''. E Biografie son '''777'''. E Vôxe biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''562'''. E Vôxe no biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''4.268'''. I File caregæ son '''9'''. E modifiche, a partî da l'installaçion de lij.wiki, son '''244.892'''. E Vôxe co muxica son '''29''' e Vôxe parlæ son '''12'''. Uténti registræ son '''16.345''' e uténti atîvi son '''27'''. Aministratoî son '''7'''. In bótto in avànti! Gh'é de bezeugno de perseverâ e de continoâ, sénpre de ciù!! --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 10:29, 1 fre 2024 (CET) == O Zinâ - notiçie in Zeneize == Neuva iniçiativa: tùtti i venardì o sciòrte ''[https://ozina.org/ O Zinâ]'', a prìmma revìsta de notiçie in zenéize in sciâ Ræ con tànto de versción audio. Quésto travàggio o l'é stæto inandiòu da l'asociaçión do ''[https://www.conseggio-ligure.org/ Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure]''. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:45, 5 lùg 2023 (CEST) == Incóntro anoâle == ''Semmo apreuvo a inandiâ l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini e o prescidente da Compagna Franco Bampi. Çerchemmo alôa de incontrâse sùbito dòppo Feragósto, a Casella. Quelli che veuan parteçipâ peuan scrive in mesaggio a mi (Luensu1959). Alegri! '' [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:45, 1 agó 2023 (CEST) :Niâtri aministratoî se semmo incontræ co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Compagna Franco Bampi e o prescidente da Consulta Ligure Giorgio (Zòrzo) Oddone a Casella a-i 21 de agósto e emmo parlòu de varie fórme de colaboraçion fra liâtri e a nòstra Wikipedia. Anemmo avanti coscì! Viva Zêna, viva San Zòrzo! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:40, 28 agó 2023 (CEST) == cansoìn in zeneize == I [[Demueluìn]] e o [[Mike fC]] cantiàn insemme a-i 15 d'agósto a Vaccaressa (Vaccarezza) arente a Savignón e a-i 19 d'agósto a [[San Steva d'Aveto]] [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 17:17, 9 agó 2023 (CEST) == Ritrovemmose == Grande inisiativa do cantante zeneize Mike FC pe avardâ a lengoa ligure: [https://www.youtube.com/watch?v=haufpNxn1KU chi] gh'è o filmato da conferensa che le o l'à òrganizòu a Zena inta biblioteca Berio insemme a-o prescidente da Consulta Ligure Giorgio Oddone, a-o lengoista Stefano Lusito e a-o giornalista Fabio Canessa [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:26, 4 òtô 2023 (CEST) == Mes cisalpin == Bon dì, ve scrivi in milanes che tant se capissom benon. Volevi invitàv al "Mes cisalpin": l'ann passad hem fad un'editathon dedicada ai lengue gall-italeghe (con la Wikipedia piemontesa, lombarda, ligurina e emiliana-romagnoeula) e quell marz chi volevom fàlla pussee granda, a meter dent tute i lengue de la banda cisalpina! In quella editathon chi se scrivaria di sgent, sit e storia lombarda, piemontesa, romancia, ladina, ligurina, emiliana, romagnoeula, veneta e furlana. Volii sgiontàv? [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 16:29, 26 zen 2024 (CET) == Convegno "Leggere e scrivere in genovese" == A-i 19 de dexénbre do 2023 l'è stæto tegnûo a Zena o Convegno "Leggere e scrivere in genovese", organizòu da-o Conseggio pe-o Patrimònio Linguistico Ligure. [https://www.youtube.com/watch?v=gpqpnIeBNWk Chi] gh'é o video conplêto de tûtto quello convegno. Alêgri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:10, 31 zen 2024 (CET) [[Categorîa:Comünitæ]] == "Donde ti væ?" a Tiatro! == Sabbo 23 de marso 2024, a 9 ôe a-a séia, a-o Tiatro Rina e Gilberto Govi a Zêna Bolsanæo ghe saià 'n spetàcolo muxical-tiatrâle intitolòu "Donde ti væ?" realizòu da-o [[Mike fC]] co-a parteçipaçion de Antonello Ferroni e Franca Parodi e con di tòcchi scriti da lê e ezegoîi da-i muxicisti Andrea Alinovi, Enrico Bovone e Vittorio Sasso. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 13:20, 21 fre 2024 (CET) == Scignorîa! == Scignorîa! a l'é 'na trasmisión televisiza tütta in lengoa zeneize ch'a se vedde in sce Telenord. [https://telenord.it/scignoria-puntata-del-20-06-2024-74186 Chi] gh'é a puntata do 20 de zügno 2024. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 17:36, 21 zùg 2024 (CEST) == Proposte per itWikiCon == Bon dì, ve scrivi (in lombard, che tant se capissom) per dìv che inn verte i proposte per el programa de l'itWikiCon (la conferenza di utent che parlen italian o lengov minoritarie che se parlen in di bande italofone): [https://meta.wikimedia.org/wiki/ItWikiCon/2024/Programma/Proposte chì podii lensger i proposte o fànn vuna noeuva]. I proposte inn averte fina al 26 de luj. [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 20:53, 26 zùg 2024 (CEST) :Graçie pe-a to cumünicaçiùn in lumbardu: sci, se acapimmu beniscimu! Purtroppu mi creddu che nu ghe la femmu a parteçipä, ma peró me fa piäxei che ti ti ne tegni infurmæ. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 14:32, 8 agó 2024 (CEST) == itWikicon2024 == Buongiorno, vi annuncio che si stanno chiudendo le opportunità per itWikiCon 2024, che quest'anno sarà a Padova! Fino al 24 è possibile [https://meta.wikimedia.org/wiki/ItWikiCon/2024/Borse chiedere una borsa di partecipazione] per coprire le spese, mentre fino al 26 è possibile fare [https://meta.wikimedia.org/wiki/ItWikiCon/2024/Programma/Proposte proposte per il programma] Un saluto! -- [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 20:03, 22 lùg 2024 (CEST) == Incóntro anoâle == ''Semmo apreuvo a inandiâ l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini e o prescidente da Compagna Franco Bampi. Ghe saià fòscia anche o prescidente da Consulta Ligure Giorgio (Zòrzo) Oddone. Çerchemmo de incontrâse a-i 10 d'agosto a Casella, però a dæta a deve êse ancon confermâ. Quelli che veuan parteçipâ peuan scrive in mesaggio a mi (Luensu1959). Alegri! '' [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:45, 1 agó 2023 (CEST) L'é confermòu l'incóntro co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Compagna Franco Bampi e o prescidente da Consulta Ligure Zòrzo Oddone a Cazélla, a-i 10 d'agosto, a-o ristorante zeneize "Da Mario" (localitæ: Staggio/Stabbio), into mezzodì (12.00h). L'incóntro o l'é averto a tütti. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 14:27, 8 agó 2024 (CEST) == Iscrizzion verte per itWikiCon 2024 == (in lombard, che tant se capissom) Ciao a tucc, ve nonzi che inn verte i iscrizzion a itWikiCon 2024 a Padoa: se volii vegnì gh'havii de impienì [https://ticket.itwikicon.org/itwikicon/2024/ quell modul chi] per el 8 de setember. [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 18:38, 19 agó 2024 (CEST) :Ghe pensemmo, graçie! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 01:01, 26 agó 2024 (CEST) == Incontro a Cazella == Se semmo incontræ a-i 10 d'agosto co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Compagna Franco Bampi e o prescidente da Consulta Ligure Zòrzo Oddone. L'é vegnûo ascì o cantante folk zeneize Max Turigìn da Crôxe, o tradutô leterâio Fabio Farina da Rapallo, l'utente e amigo Mauro Boero da L'Aja, o scritô zeneize Vitöio Romajón da Buzalla e o vegio aministratô Feipìn Noceti. Emmo parlòu fra e atre cöse do progetto fra a Consulta Ligure e a nòstra Wiki e in sciâ traduçion automàtica. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 01:10, 26 agó 2024 (CEST) == Conferensa a Megia, Lerxi e Arcoa == Ghe saià 'na [https://lericicoast.it/evento/fra-liguria-e-lunigiana/ Conferensa] a Mêgia, Lerxi e Àrcoa in sci dialetti do spezìn a-i 5, 6 e 7 de seténbre co-a parteçipaçion do nòstro utente e consulente lengoistico Dott. Cavallini. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:30, 3 set 2024 (CEST) == o monumento a-o cavallo matto == Ogni tanto quarche sysop globale o ne scancella de inmagine. Stavòtta ò vosciüo scrivighe e m'atasto pe savei se ghe son. Chi de sotta gh'é a trascriçion da conversaçion: Hi, I am one of the administrators on Wiki Ligure (Genoese language from Genoa, Italy). It's such a pity that we could not keep the picture of the monument currently being built. For us in Europe it's a real hit and it's so right for Indians to be placed at the same level as white people on Mt. Rushmore. Believe me, if I could come all the way to that monument, I would take a pic and let it circulate free on every Wikipedia. It would be so just for the Indian people whom I respect so much. Any chance that you take one more pic and upload it free on Commons? All the best Luensu1959 (talk) 07:06, 25 September 2024 (UTC) Hello Luensu1959. As you can see Jonathunder hasn't edited for a longtime, and some of us hope he is well and will come back. May I ask, why can't you keep the image on your Wikipedia? I missed the discussion about the photo, can you link it? Thanks. Anothr good place to ask may be the Crazy Horse Memorial talk page. Randy Kryn (talk) 12:44, 25 September 2024 (UTC) Hello Randy, global sysops keep deleting images from our and from other Wikis, that's why. The file I'd like to put once again on Wiki Ligure is CrazyHorse.jpg on https://en.wikipedia.org/wiki/Crazy_Horse_Memorial Considering that the author might not be in a position to edit on Wikis anymore, why can't something be started to preserve pics that all wikis might benefit from? Be well, Luensu1959 (talk) 07:24, 26 September 2024 (UTC) [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:28, 26 set 2024 (CEST) :Travaju cuertu dau dirittu d'autù e dunca l'è ciairu ch'u ne gh'agge da stà in sce Commons; futugrafie du genere a n'e careghemmu in lucäle scicumme - e ancuasai - ch'a ne gh'emmu l'EDP pe färu. Se purea mette au sò postu ina vista du [[commons:File:CrazyH.jpg|genere]] dund'a l'è recunusciüa a regula du ''de minimis'' e dunca buna pe de license libere. E nu, i ne gh'entra propriu nente i cd "global sysop", a l'è nurmäle gestiun de Commons. [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 09:40, 26 set 2024 (CEST) ::E brao Nicolò che t'é trovòu 'n atra inmagine in scio monumento! Mille graçie! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:16, 26 set 2024 (CEST) == Conferensa a Vintimiggia a-i 5 d'otobre == Ghe saià 'n [https://conseggio-ligure.org/ Convêgno] a Vintimiggia in sci dialetti liguri de l'intemelio a-i 5 de otôbre co-a parteçipaçion do nòstro utente, consulente lengoistico e prescidente da [[Consulta Ligure]] Zòrzo Oddone, do riçercatô Steva Lusito de l'universcitæ de Innsbruck in Austria, do profesô [[Werner Forner]] de l'universcitæ de Siegen in Germania e di esperti françéixi. Pe saveine de ciù andæ [https://www.sanremonews.it/2024/10/03/mobile/leggi-notizia/argomenti/altre-notizie/articolo/ventimiglia-ospita-un-convegno-internazionale-di-studio-e-riflessione-sul-patrimonio-linguistico-del.html chi] Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 16:20, 26 set 2024 (CEST) == Rapporto tra le comunità dei progetti e Wikimedia Italia == Ciao, vorrei segnalarvi che sul bar di Wikipedia in italiano è in corso una discussione sul [https://it.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Bar/Discussioni/Rapporti_tra_comunit%C3%A0_e_capitoli_Wikimedia rapporto tra la comunità e l'associazione Wikimedia Italia e come farlo evolvere]. Ci piacerebbe che tutte le comunità wiki* italofone e delle lingue sorelle partecipassero, anche se per questa volta siamo ospiti del bar di Wikipedia in italiano. Vi invito caldamente ad esprimere il vostro punto di vista. Grazie, --[[User:Ferdi2005|<span style="font-weight: 700;font-family: Liberation Serif;serif; color:#991815">Ferdi2005</span>]][[User talk:Ferdi2005|<span style="font-family: Liberation Serif;serif color:#8f0000;margin-left:1px"><sub>(talk)</sub></span>]] 01:21, 18 dex 2024 (CET) <!-- Messaggio inviato da User:Ferdi2005@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Ferdi2005/Sandbox&oldid=27994514 --> == "Pàgine co-e variànte lìguri" == In salüu a tütti e bun annu! Chi de sutta mettu ina tabèlla ch'a ne mustra e pàgine ch'e sun recampàe au dì d'ancöi inta nòstra Wiki, au de sutta da categu(r)ìa de "Pàgine co-e variànte lìguri" (numma quelle dunca ch'e duve(r)an in template definitivu): {| class="wikitable" ! colspan="2" |Variante !Numero de pagine |- |{{Scìnbolo|Blason ville fr Ajaccio.svg}} |Aghjaccinu |14 |- |{{Scìnbolo|Albenga-Stemma.svg}} |Arbenganese |123 |- |{{Scìnbolo|Flag of Tera Brigasca.svg}} |Brigašc |25 |- |{{Scìnbolo|Blason ville fr Bonifacio (Corse du Sud).svg}} |Bunifazzin |8 |- |{{Scìnbolo|Finale Ligure-Stemma.svg}} |Finarin |11 |- |{{Scìnbolo|Garessio-Stemma.svg}} |Garescén |7 |- |{{Scìnbolo|Imperia-Stemma.svg}} |Inpeiéśe |10 |- | colspan="2" |Ligûre dra Burnia |11 |- |{{Scìnbolo|Coat of arms of Monaco.svg}} |Munegascu |91 |- |{{Scìnbolo|Novi Ligure-Stemma.svg}} |Nuvaize |76 |- |{{Scìnbolo|Pietra Ligure-Stemma.svg}} |Priéze |19 |- |{{Scìnbolo|Sanremo-Stemma.svg}} |Sanremascu |6 |- |{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} |Savuneize |78 |- |{{Scìnbolo|La Spezia-Stemma.svg}} |Spezin |31 |- | colspan="2" |Tabarchin |7 |- |{{Scìnbolo|Ormea-Stemma.svg}} |Ulmioš-cu |23 |- |{{Scìnbolo|Ventimiglia-Stemma 3.svg}} |Ventemigliusu |28 |- |{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}} |Zeneize |2219 |} E chi a tabella ciü in detaju, ch'a mustra cumme sun spartìe e pàgine in zenese: {| class="wikitable" !{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}} Grafia !Numero de pagine |- |Zeneize (generico) |1009 |- |Grafia unitäia |93 |- |Zeneize antigo |14 |- |Grafîa ofiçiâ |806 |- |Zeneize do Prian |235 |- |Ortografia tradiçionâ |30 |- |Grafia in U |32 |} Avanti cuscì, bôna!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 14:57, 1 zen 2025 (CET) :Bravu, gròsie! U gh'manca sulu i pagine scrite da-i Carlo Poggi ncu a grafìa simile a issa dei Priàn dei 1745 cmè inte sta [https://lij.wikipedia.org/wiki/Bataggia_de_Leppanto pagina]. Ciau! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:23, 3 zen 2025 (CET) ::Giüstàu, u restava due vôte "zenese antigu". [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 16:01, 3 zen 2025 (CET) == Lingua Ligure e DeepSeek == Scusate se non scrivo in ligure. Ho provato a comunicare in lingua piemontese con DeepSeek e sono rimasto stupito dal suo livello di piemontese (ChatGPT non ci riusciva proprio). Avreste voglia di provare a comunicare con DeepSeek in ligure? Da Web funziona bene, non l'hanno bloccato (www.deepseek.com). Grazie, --[[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] ([[Discûscioîn ûtente:Dragonòt|discuscioìn]]) 09:44, 1 fre 2025 (CET) :Cerea Bepe, l'è tantu taimpu ch'a n'se sentima! Mi ö pruvó a ciatelò in zenaize ncu Chatgpt e le u l'è in parte resiu a rispundime. Mi a painsu che peró, vistu che a gh'ema tante grafie, purtroppu, ei prugrama u gh'aiva di dificultè. Vo bain (va bin) a gh'prövu anche ncu DeepSeek se i n'l'àn mia blucó... Luenséin [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:37, 1 fre 2025 (CET) ::A gh'ö pruvó ava: u fò tanti paciüghi e u metta di parole italian-e o abrèciu... peró se ti ti gh'mustri, le piàn pianéin u l'impara... [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:53, 1 fre 2025 (CET) :::<PMS>Am dëspias, i sperava ch'a funsionèissa 'dcò bin an lìgur com a funsion-a bin an piemontèis. Përchè an piemontèis a funsion-a bin, a l'é tant mej che chatGPT o Gemini. Mersì an tùit ij cas, </PMS> --[[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] ([[Discûscioîn ûtente:Dragonòt|discuscioìn]]) 18:37, 1 fre 2025 (CET) == itWikiCon 2025 dal 7 al 9 novembre 2025 a Catania: prossimi passi == Ciao a tutti, come forse già sapete, la ‘’’[[m:ItWikiCon/2025|ItWikiCon 2025]]’’’, il convegno annuale della comunità italofona dei progetti Wikimedia, si terrà ‘’’a Catania da venerdì 7 a domenica 9 novembre’’’. Per una panoramica generale, vi rimandiamo alla ‘’’[[m:ItWikiCon/2025/Programma|sezione Programma]]’’’, che aggiorneremo regolarmente nei prossimi mesi e nella quale trovate già la ‘’’scheda delle attività’’’, nonché alla [[m:ItWikiCon/2025/Informazioni|sezione Informazioni]]. In attesa dell’apertura ufficiale della fase di proposte prevista per il prossimo 3 giugno, la commissione Programma vorrebbe sondare i desideri delle comunità italofone in merito ai temi da trattare alla conferenza: quali sono gli argomenti più importanti da coprire, secondo voi? Che discussioni dobbiamo avere durante l’itWikiCon? ‘’’Potete aggiungere dei temi o commentare quelli proposti dagli altri [[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte/Temi|sulla pagina Temi]] da ora fino a inizio giugno’’’. Infine, per chi ha la necessità di richiedere una borsa di partecipazione per coprire le spese di viaggio e alloggio, ‘’’la fase di richieste di borse sarà aperta dal 17 giugno fino al 27 luglio’’’. Si svolge un po’ prima rispetto alle ultime edizioni, per permettervi di organizzare il vostro viaggio a Catania nelle condizioni migliori, quindi segnatevi queste date per non perdervi la fase di richieste! Aggiungeremo regolarmente nuove informazioni sulla pagina Meta dell’evento, che vi invitiamo a seguire. Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla pagina di discussione dell’evento o di contattarci a info (at) itwikicon.org. A presto, Il team organizzatore itWikiCon 2025 e la commissione Programma, [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 12:44, 5 màz 2025 (CEST) == itWikiCon 2025: fase di proposte per il programma aperta fino al 15 luglio == Ciao a tutti, dichiariamo ufficialmente aperta la raccolta di proposte di sessioni per '''[[m:ItWikiCon/2025|ItWikiCon 2025]]''', il convegno annuale della comunità italofona dei progetti Wikimedia che si terrà '''a Catania da venerdì 7 a domenica 9 novembre'''. Il programma dell’evento è costruito dal basso grazie a presentazioni, discussioni e laboratori proposti dalla comunità e selezionati dalla commissione Programma. La fase di proposte è ora aperta '''fino al 15 luglio incluso'''. Seguendo le istruzioni '''[[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte|sulla pagina Proposte]]''' potete presentare una o più proposte di sessioni, talk o workshop che vi piacerebbe tenere durante l’evento. L'itWikiCon è lo spazio di incontro dal vivo delle comunità dei vari progetti Wikimedia in italiano e nelle lingue regionali. Vi invitiamo a proporre sessioni che aiutano a rafforzare il senso di comunità e la voglia di contribuire ai progetti, ma anche a identificare dei problemi e individuare delle soluzioni. Daremo la priorità alle sessioni in cui tutti i partecipanti sono parte attiva, come ad esempio discussioni e laboratori. Se cercate ispirazione, alcune '''richieste di temi''' sono state fatte sulla [[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte/Temi|relativa pagina]], a cui potete liberamente attingere per elaborare una proposta. Inoltre, per chi non se la sente di tenere una sessione, ma vorrebbe che durante la conferenza si parlasse di un argomento che gli sta a cuore, è possibile continuare ad aggiungere delle richieste di temi fino al 15 luglio. La selezione delle proposte avverrà durante l’estate e i relatori saranno confermati a fine agosto. Nel frattempo, la fase di '''[[m:ItWikiCon/2025/Borse|richieste di borse di partecipazione]] sarà aperta dal 17 giugno al 27 luglio''', quindi se considerate di proporre una sessione per il programma, ma avete bisogno di supporto economico per raggiungere Catania, vi invitiamo a farne richiesta entro le scadenze previste. Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla pagina di discussione dell’evento o di contattarci a info{{at}}itwikicon.org. A presto, Il team organizzatore itWikiCon 2025 e la commissione Programma, [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 18:35, 5 zùg 2025 (CEST) == Partecipa al sondaggio sulla strategia 2026-2030 di Wikimedia Italia == Ciao, Wikimedia Italia sta avviando un percorso per definire la nuova strategia 2026–2030. Vogliamo costruire un piano condiviso, attento alle esperienze e ai bisogni delle nostre comunità: è per questo che '''abbiamo bisogno anche del vostro contributo'''. Vi invitiamo a compilare un '''breve questionario''' (circa 10 minuti), che tocca temi centrali per il futuro dell’associazione: priorità strategiche, progetti, comunicazione, raccolta fondi e molto altro. Link al sondaggio: https://survey.wikimedia.it/index.php/246216?lang=it '''Per favore, inviateci le vostre risposte entro il 20 luglio 2025''': dopo questa data il sondaggio verrà chiuso. Nei prossimi mesi, lavoreremo per trasformare le opinioni raccolte tramite il sondaggio in '''obiettivi concreti e sostenibili'''. Vi ringraziamo per il tempo che vorrete dedicare a questo questionario e per il vostro importante contributo nella definizione della nuova strategia. Per qualsiasi domanda, potete scrivere a '''info@wikimedia.it'''. Un cordiale saluto, [[Utente:Dario Crespi (WMIT)|Dario Crespi (WMIT)]] ([[Discûscioîn ûtente:Dario Crespi (WMIT)|discuscioìn]]) 12:25, 2 lùg 2025 (CEST) == itWikiCon 2025: proposte programma entro il 15 luglio, richieste borse entro il 27 luglio == Ciao a tutti, qui un promemoria per le prossime scadenze della '''[[m:ItWikiCon/2025|ItWikiCon 2025]]''' che si terrà '''a Catania da venerdì 7 a domenica 9 novembre''': * la fase di '''[[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte|proposte di sessioni per il programma]] è aperta fino a martedì 15 luglio'''. Fino ad allora, potete ancora supportare o dare feedback [[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte#Supporta_le_tue_proposte_preferite|alle proposte già presentate]]; * la fase di '''[[m:ItWikiCon/2025/Borse|richiesta di una borsa]]''' (rimborso del viaggio e alloggio, gratuità della quota di partecipazione) è aperta fino a ‘’’domenica 27 luglio'''. A latere, trovate dei suggerimenti per prenotare il vostro viaggio e alloggio sulla pagina [[m:ItWikiCon/2025/Informazioni|Informazioni]]). Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla pagina di discussione dell’evento o di contattarci a info at itwikicon.org. A presto, Il team organizzatore itWikiCon 2025 e le commissioni Programma e Borse, [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 23:23, 13 lùg 2025 (CEST) == Incóntro anoâle == Niâtri aministratoî semmo apreuvo a inandiâ l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Consulta Ligure Zòrzo Oddone e o prescidente da Compagna Franco Bampi. Ghe saià o cantante Mike fC ascì. Emmo stabilìo de incontrâse dòppo Feragósto, e precisamente '''a-i 22 d'agósto, venardì''', ma stavòtta no semmo ancón donde saiemmo a mangiâ into mezodì. Quelli che veuan parteçipâ peuan scrive 'n mesaggio a mi (Luensu1959). Wikipedia a l'é do tütto neotrâle, donca anche pe-e grafìe, e coscì restemmo averti a tütte e diverscitæ lengoistiche. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:53, 25 lùg 2025 (CEST) L'é confermòu l'incóntro anoâle a-i '''22 d'agósto 2025, venardì, a pranso (12.00h), a-o ristorante Cà de Töe, via Croce Bianca 25, Ponterosso''' (arente a Mignanego). L'incóntro o l'é averto a tütti i colaboratoì óltre che a niâtri aministratoì. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:09, 14 agó 2025 (CEST) Comme anonçiòu gh'é stæto l'incontro anoâle a-o ristorante Cà de Töe a Ponterosso (GE). Gh'éa ascì i cantanti [[Max Torigìn]] e [[Mike fC]] e, pe-a primma vótta, 'na scignôa de Mazón, a Laura Ottonello. O Zòrzo Oddone o l'à parlòu di progressi fæti co-o progetto inandiòu da-a Consulta Ligure insemme a Wiki Ligure e de prospetîve futûre. Anche o Feipìn Noceti o l'à parlòu di progetti in córso. == Festeggiamo il 25° compleanno di Wikipedia a Genova == Ciao a tutti, siete tutti invitati a partecipare alla cerimonia pubblica del 25° compleanno di Wikipedia con premiazione dei vincitori di [[:it:Wiki Loves Monuments|Wiki Loves Monuments]] Liguria 2025 :-) l'appuntamento è per '''sabato 24 gennaio 2026''' alle '''16:30''' alla [[:it:Biblioteca civica Berio|Biblioteca Berio]] di Genova. Tanti ospiti, un'esposizione a tema, gadget wiki e un dolce finale. Aggiungo che per chi volesse, c'è la possibilità di una visita guidata pre-evento (15:30) agli spazi storici della biblioteca, prenotandosi [https://survey.wikimedia.it/index.php/626179 qui] (soltanto i primi 15 potranno partecipare, quindi affrettatevi). Ovviamente sarà un'occasione per scattare foto per Commons ;-) Per informazioni, la pagina dell'evento è -> [[:it:Evento:Wikipedia 25 e premiazione WLM Liguria 2025]]: iscrivetevi, partecipate, non capita tutti i giorni di compiere 25 anni :-) l'ingresso è libero e gratuito, passate parola. --[[Utente:Superchilum|Superchilum]] ([[Discûscioîn ûtente:Superchilum|discuscioìn]]) 22:17, 20 dex 2025 (CET) == Bun annu cu'e variante ligüri == {| class="wikitable" ! colspan="2" |Variante !Numero de pagine |- |{{Scìnbolo|Blason ville fr Ajaccio.svg}} |Aghjaccinu |10 |- |{{Scìnbolo|Andora-Stemma.svg}} |Andoreẑe |6 |- |{{Scìnbolo|Alassio-Stemma.svg}} |Ar̂ascìn |3 |- |{{Scìnbolo|Albenga-Stemma.svg}} |Arbenganese |151 |- |{{Scìnbolo|Borgio Verezzi-Stemma.svg}} |Borṡin |2 |- |{{Scìnbolo|Flag of Tera Brigasca.svg}} |Brigašc |22 |- |{{Scìnbolo|Blason ville fr Bonifacio (Corse du Sud).svg}} |Bunifazzin |5 |- |{{Scìnbolo|Camogli-Stemma.svg}} |Camugin |3 |- |{{Scìnbolo|Diano Marina-Stemma.svg}} |Dianeṡe |11 |- |{{Scìnbolo|Finale Ligure-Stemma.svg}} |Finarin |11 |- |{{Scìnbolo|Garessio-Stemma.svg}} |Garescén |8 |- |{{Scìnbolo|Oneglia-Stemma 2.svg}} |Ineién |10 |- | colspan="2" |Ligûre dra Burnia |12 |- |{{Scìnbolo|Blason ville fr Menton (Alpes-Maritimes).svg}} |Mentunasch |7 |- |{{Scìnbolo|Coat of arms of Monaco.svg}} |Munegascu |86 |- |{{Scìnbolo|Novi Ligure-Stemma.svg}} |Nuvaize |90 |- |{{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma 2.svg}} |Portur̂en |12 |- |{{Scìnbolo|Pietra Ligure-Stemma.svg}} |Priéze |19 |- |{{Scìnbolo|Sanremo-Stemma.svg}} |Sanremascu |9 |- |{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} |Savuneize |81 |- |{{Scìnbolo|La Spezia-Stemma.svg}} |Spezin |27 |- | colspan="2" |Tabarchin |5 |- |{{Scìnbolo|Taggia-Stemma.svg}} |Tagiascu |11 |- |{{Scìnbolo|Ormea-Stemma.svg}} |Ulmioš-cu |24 |- |{{Scìnbolo|Ventimiglia-Stemma 3.svg}} |Ventemigliusu |35 |- |{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}} |Zeneize |2300 |} E chi a tabella ciü in detaju, ch'a mustra cumme sun spartìe e pàgine in zenese {| class="wikitable" !{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}} Grafia !Numero de pagine |- |Zeneize (generico) |1022 |- |Grafia unitäia |126 |- |Zeneize antigo |14 |- |Grafîa ofiçiâ |827 |- |Zeneize do Prian |236 |- |Ortografia tradiçionâ |30 |- |Grafia in U |45 |} Bun annu! E bôna [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 11:39, 1 zen 2026 (CET) == Wikipedia 25: cercasi volontari per registrare un benvenuto sonoro == <div lang="en" dir="ltr"> <div lang="it" dir="ltr"> [[File:Work-in-progress sketch of the Confetti mascot easter egg.jpg|frameless|250px|right]] {{int:please-translate}} {{int:Hello}}, scusate se scrivo in italiano! Per il [[:m:Wikipedia 25|25° compleanno di Wikipedia]] e per creare delle [[:m:Wikipedia 25/Easter egg experiments|sorpresine per i lettori]] come proposto dalla Wikimedia Foundation, sto invitando i volontari delle varie Wikipedie dell'area italiana a registrare la frase "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nella loro lingua regionale. Il messaggio audio comparirà "a sorpresa" sulla Wikipedia in italiano e sulle altre wikipedie aderenti al progetto degli [[:m:Wikipedia 25/Easter egg experiments|Ester eggs experiments]]. Farà parte di una raccolta di suoni che include tutte le registrazioni di "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nelle varie lingue registrate, più alcuni altri suoni provenienti da Commons. Quando un utente cliccerà sulla mascotte del Globetto (Baby Globe) che suona con un sintetizzatore, verrà riprodotto un suono casuale da questa raccolta. Quindi, la frase nella tua lingua non verrà riprodotta ogni volta, ma solo alcune volte e in modo casuale. '''Briefing su come registrare il benvenuto sonoro su Wikipedia''' ([[:m:Talk:Wikipedia_25/Easter_egg_experiments#c-CDekock-WMF-20251209155700-Song_Ng%C6%B0-20251201160400|da qui]]): #la registrazione audio deve essere più corta di 10 secondi, e consistere solo nella frase "Benvenuti su Wikipedia" o "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nella tua lingua regionale; #il file va caricato su [[:commons:Special:UploadWizard|Wikimedia Commons]] e bisogna chiederne la protezione da parte di un admin di modo da impedire che sia vandalizzato o spostato; #condividi il link del file su Commons [[:m:Talk:Wikipedia_25/Easter_egg_experiments#Are_there_ideas_or_elements_that_you_would_love_to_see_implemented_on_your_language_Wikipedia?|qui]] notificando l'utente CDekock-WMF; #'''deadline''' per fornire i link agli audio su Commons dei "Benvenuti su Wikipedia": '''mercoledi 21 gennaio 2026'''. Registriamo più audio possibile. {{Int:Feedback-thanks-title}} --[[User:Una tantum|Una tantum]] ([[User talk:Una tantum|talk]]) </div> </div> 16:44, 14 zen 2026 (CET) <!-- Messaggio inviato da User:Una tantum@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Una_tantum/sandbox/MM/It_fallback_v2&oldid=29928398 --> == Apertura delle pre-iscrizioni == È iniziato il periodo ufficiale delle pre-iscrizioni. Come saprete già, dal '''6 all'8 novembre 2026''' a [[Vezia]] ([[Lugano]]) si apriranno le porte della [[Villa Negroni]] per '''[[m:ItWikiCon/2026|itWikiCon 2026]]'''. Questo convegno unisce ispirazione, innovazione e scambio di idee in un evento di tre giorni. Le '''[[m:ItWikiCon/2026/Partecipanti|pre-iscrizioni]]''' sono disponibili da subito ed è il primo passo per manifestare il vostro interesse a partecipare. Inoltre, in questo modo darete un contributo fondamentale al team organizzativo nella pianificazione logistica dell’evento. Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla [[:meta:Talk:ItWikiCon/2026|pagina di discussione dell’evento]] o di contattarci a info (at) itwikicon.org. Non vediamo l'ora di accogliervi a Vezia! A presto, il team organizzativo di itWikiCon 2026: [[Utente:Vallema|Vallema]], [[Utente:cassinam|Cassinam]], [[Utente:Dario Crespi (WMIT)|Dario Crespi (WMIT)]], [[Utente:Dorine Barth (WMCH)|Dorine Barth (WMCH)]] -- [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 20:26, 25 màz 2026 (CEST) == itWikiCon 2026: apertura della fase di raccolta di temi per il programma == Ciao a tutti, è ufficialmente aperta la fase della raccolta di temi per il '''[[m:ItWikiCon/2026/Programma|programma]]''' per '''itWikiCon 2026''', il convegno annuale della comunità Wikimedia italofona! Queste prime idee serviranno come contenitori per le proposte specifiche in estate. Il convegno si terrà dal '''6 all'8 novembre 2025 a Vezia (Lugano)'''. Il programma lo costruiamo insieme: chiunque può inviare proposte di argomenti per presentazioni, discussioni o workshop. Tutte le informazioni e le istruzioni sono disponibili '''[[m:ItWikiCon/2026/Programma|sulla pagina dedicata al Programma]]'''. Anche quest’anno vogliamo dare particolare spazio ai formati interattivi come workshop o discussioni. Vorremmo cogliere l’occasione del convegno per rafforzare lo spirito di comunità e anche per sviluppare soluzioni alle sfide comuni. La selezione delle proposte avverrà in estate, seguita dalla conferma dei relatori. Aggiornamenti sulle borse di partecipazione seguiranno la prossima settimana. Infine, ti ricordiamo che il periodo delle '''[[m:ItWikiCon/2026/Partecipanti|pre-iscrizioni]]''' è ancora in corso. Grazie mille a tutti coloro che si sono già iscritti! Per domande o suggerimenti scrivici sulla [[metawiki:Talk:ItWikiCon/2026|pagina di discussione dell’evento]] o via e-mail a info (at) itwikicon.org. Non vediamo l'ora di conoscere le vostre idee! Il team organizzativo di itWikiCon 2026: [[User:Vallema|Vallema]], [[User:cassinam|Cassinam]], [[User:Dario Crespi (WMIT)|Dario Crespi (WMIT)]], [[User:Dorine Barth (WMCH)|Dorine Barth (WMCH)]] [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 21:00, 27 zùg 2026 (CEST) == itWikiCon 2026: apertura della fase di richieste per borse di partecipazione == Ciao a tutti, è ufficialmente aperta la fase delle richieste di '''[[m:ItWikiCon/2026/Borse|borse di partecipazione]]''' per '''itWikiCon 2026''', il convegno annuale della comunità Wikimedia italofona! L’evento si terrà dal '''6 all'8 novembre 2026 a Vezia (Lugano)'''. La fase di candidatura per le borse di partecipazione durerà fino alla fine di luglio '''(29 giugno – 31 luglio)'''. Se vuoi proporre una sessione e hai bisogno di un sostegno per il viaggio e l’alloggio, invia la tua richiesta per tempo. Qui trovi tutte le '''[[m:ItWikiCon/2026/Borse|informazioni sulle borse di partecipazione]]'''. Per domande o suggerimenti scrivici sulla [[metawiki:Talk:ItWikiCon/2026|pagina di discussione dell’evento]] o via e-mail a info at itwikicon.org. A presto, Il team organizzativo di itWikiCon 2026: [[User:Vallema|Vallema]], [[User:cassinam|Cassinam]], [[User:Dario Crespi (WMIT)|Dario Crespi (WMIT)]], [[User:Dorine Barth (WMCH)|Dorine Barth (WMCH)]] [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 21:08, 5 lùg 2026 (CEST) == Incóntro anoâle == ''Ghe saià quest'anno ascì l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini e o prescidente da Compagna Franco Bampi. Ghe saià anche o prescidente da Consulta Ligure Giorgio (Zòrzo) Oddone. Se incontremmo a Cazélla, a-i 10 d'agosto do 2026, a-o ristorante zeneize "Da Mario" (localitæ: Staggio/Stabbio), into mezzodì (12.00h). L'incóntro o l'é averto a tütti. Quelli che veuan parteçipâ peuan scrive in mesaggio a mi (Luensu1959). Alegri! '' [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 20:50, 2 agó 2026 (CEST) btw6b28drg0bi42vbcwd4bxs9vbqi68 Lacuna Coil 0 9524 272697 255864 2026-08-02T15:57:25Z Quinlan83 12722 Fix space 272697 wikitext text/x-wiki [[Immaggine:20170706 Ballenstedt RockHarz Lacuna Coil 0038 Lacuna Coil.jpg|thumb|300 px|Ballenstedt Lacuna Coil a-o RockHarz Open Air conçerto do 2017]] '''Lacuna Coil''' o l'é 'n grûppo de muxicisti [[Italia|italién]] de Milàn. A seu mùxica a l'é do tipo [[heavy metal]]. O l'é fæto da 6 famoxi muxicisti: * [[Cristina Scabbia]] * [[Andrea Ferro]] * [[Cristiano Migliore]] * [[Marco Biazzi]] * [[Marco Coti Zelati]] * [[Cristiano Mozzati]] == Album == * [[In a Reverie]] (1999) * [[Unleashed Memories]] (2001) * [[Comalies]] (2002) * [[Karmacode]] (2006) * [[Shallow Life]] (2009) * [[Dark Adrenaline]] (2012) * [[Broken Crown Halo]] (2014) * [[Delirium]] (2016) * [[Black Anima]] (2019) * Sleepless Empire (2025) {{O}} == Colegaménti esterni == {{interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Muxicisti]] h4dv6qemgie4ayqzlr4z4fpwzlo0jwc Discûscioîn ûtente:Revi C. 3 12111 272694 272684 2026-08-02T14:23:32Z Pathoschild 172 global user pages ([[m:Synchbot|requested by Revi C.]]) 272694 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__<div class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[File:Revi logo (pink).png|thumb|center|<span style="color:red">PLEASE DO NOT LEAVE MESSAGE HERE!</span>]] '''<span style="color:red"> BEFORE YOU BLOCK MY ACCOUNT: IF MY EDIT SUMMARY INCLUDE PREFIX </span>''(Script)''<span style="color:red">, DON'T BLOCK ME, JUST TELL ME TO SLOW DOWN AT COMMONS' TALK PAGE. IT IS AN AUTOMATED SCRIPT BEING USED ON COMMONS TO MOVE FILES.</span>''' Instead, please leave your message following site: <br /> [[File:Wikidata-logo-en.svg|45px|link=d:User talk:Revi C.]] [[d:User talk:Revi C.]] for Wikidata (Interwiki links) stuff <!--(I am {{int:Group-sysop}} there)--> <br /> [[File:Commons-logo.svg|45px|link=commons:User talk:Revi C.]] [[commons:User talk:Revi C.]] for renaming stuff or [[User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] action (I am {{int:Group-sysop}} there) <br /> [[File:Wikimedia Community Logo optimized.svg|45px|link=m:User talk:Revi C.]] [[meta:User talk:Revi C.]] for other stuff (User right notification, revert message, etc...) Messages left on this page may be reverted or moved without any response.</div> 5b8qtz4dnjnrhc9ts3mku14m3gujbq8 Wikipedia:Wikipediàn/Radùn 4 16642 272701 263016 2026-08-02T18:54:13Z Luensu1959 1211 neuvo mesaggio 272701 wikitext text/x-wiki Ghe saià quest'anno ascì l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini e o prescidente da Compagna Franco Bampi. Ghe saià anche o prescidente da Consulta Ligure Giorgio (Zòrzo) Oddone. Se incontremmo a Cazélla, a-i 10 d'agosto do 2026, a-o ristorante zeneize "Da Mario" (localitæ: Staggio/Stabbio), into mezzodì (12.00h). L'incóntro o l'é averto a tütti. Quelli che veuan parteçipâ peuan scrive in mesaggio a mi (Luensu1959). Alegri! <noinclude> == Radùn pasæ == === Agósto 2025 === * L'é confermòu l'incóntro anoâle a-i 22 d'agósto 2025, venardì, a pranso (12.00h), a-o ristorante Cà de Töe, via Croce Bianca 25, Ponterosso (arente a Mignanego). L'incóntro o l'é averto a tütti i colaboratoì óltre che a niâtri aministratoì. Alegri! === Agósto 2024 === * L'é confermòu l'incóntro co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Compagna Franco Bampi e o prescidente da Consulta Ligure Zòrzo Oddone a Cazélla, a-i 10 d'agosto, a-o ristorante zeneize "Da Mario" (localitæ: Staggio/Stabbio), into mezzodì (12.00h). L'incóntro o l'é averto a tütti. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 14:35, 8 agó 2024 (CEST) === Agósto 2023 === * Niâtri aministratoî se semmo incontræ co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Compagna Franco Bampi e o prescidente da Consulta Ligure Giorgio (Zòrzo) Oddone a Casella a-i 21 de agósto e emmo parlòu de varie fórme de colaboraçion fra liâtri e a nòstra Wikipedia. Anemmo avanti coscì! Viva Zêna, viva San Zòrzo! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:48, 28 agó 2023 (CEST) === Agósto 2022 === * L'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini ghe saià quest'anno a-i 10 d'agosto (San Loénso), a 12.00 ôe, a Casella a-o ristorante zeneize "Da Mario Tacchella" inta fraçion Stabbio. Quelli che veuan unîse peuan mandâ in mesaggio a mi (Luensu1959) === Agósto 2021 === * A-i 12 d'Agosto 2021 i aministratoî se son tórna incontræ co-o tradutô Rico Carlini. O pranso o l'é stæto fæto into mæximo pòsto de l'ànno pasòu, ò sæ "Da Mario Tacchella", ristorante zeneize, localitæ Stàbio, in sciâ stràdda pe Cazélla. O Carlini o l'à regalòu a tùtti a seu ùrtima euvia, a traduçion do libbro do Dickens "Journey to Italy". Alegri! === Agósto 2020 === * Into meize d'agosto i aministratoî se son incontræ a-o rifùggio in sciô Monte Antoa e inta Val Borbêa. * Gh'é za stæto l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini a-i 7 d'agosto a Casella a-o ristorante zeneize Tacchella inta fraçion Stabbio. O Rîco Carlini o n'à dîto che a ERGA editrice a veu fâ sciortî a seu traduçion di Evangêi primma do Dênâ ch'o vegne (a càoza do Covid19 a prezentaçion de quello libbro in zeneize a l'êa stæta mesciâ "sine die"). Into mentre o Sciô Carlini o s'è misso, sotta richiesta da ERGA, a tradûe in zeneize o libbro d'Alice into Pàize de Mâveggie. === Agósto 2019 === * 10 de agosto 2019: l'aministratô Luensu1959 o l'òrganizza 'n incontro a Cazélla a-i 10 d'agosto do 2019 a l'òstàia "Antica Trattoria Del Bado". Ghe saià o tradutô Rîco Carlini e o prescidénte de A Compagna de Zena Franco Bampi. Quelli che veuan unîse peuan mandâ in mesaggio a l'aministratô ò vegnî direttamente a l'òstàia a eutt'ôe (20.00 h). Scignorîa! === Agósto 2018 === * Doî di tréi aministratoî atoâli, Luensu1959 e o Feipìn, se vediàn a Buzàlla a-i 10 d'agosto do 2018 a l'östàja "Banco Rosso". Ghe saià anche o tradutô Rîco Carlini e o prescidénte de A Compagna de Zena Franco Bampi. Quelli che veuan unîse peuan mandâ in mesaggio ò vegnî direttamente a l'östàja a eutt'ôe (20.00 h). Scignorîa! [[Categoria:O Wikipediàn|Radùnn-i]]</noinclude> cqhbvg3htygs5g2n8x5csneb8mlu682 Figùi 0 19995 272704 272648 2026-08-02T21:45:58Z Arbenganese 12552 /* A culunisasiùn lìgü(r)e */ ancù ün 272704 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Màppa de localizaçión+|FR-PAC|width=450|caption=I sciti da [[Provensa|Pruvensa]] interesèi dae migrasiùi di figùi.|relief=x|places= {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6896953|long=6.7136872|position=topleft|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Munsu}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5761076|long=7.0191865|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Le Cannet}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5439153|long=6.9359135|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Mandelieu-la-Napoule}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.7304557|long=6.7829294|position=topright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Escragnolles}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6270041|long=7.0989546|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Biot}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.2727191|long=6.6405225|position=left|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Saint-Tropez}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5376002|long=6.6981788|position=left|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Bagnols-en-Forêt}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6690101|long=7.1906969|position=right|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Saint-Laurent du Var}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6001505|long=6.9105552|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Auribeau-sur-Siagne}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6562749|long=6.8755075|position=top|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Cabris}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6203852|long=6.9703991|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Mouans-Sartoux}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.5761001|long=7.0585900|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Vallauris}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.4273183|long=6.4314327|position=left|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Vidauban}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.7030350|long=6.0904638|position=topleft|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Artignosc-sur-Verdon}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.6411410|long=7.0086255|position=bottomright|mark=City locator 5.svg|marksize=12|link=Valbonne}} }} I '''Figùi''' (''Figoui'' in [[Dialettu figùn|figùn]]) i l'é(r)an de gènte [[Liguria|lìgü(r)i]] da [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] che, du [[XV secolo|Quattrusèntu]], e sun migrèi inta [[Provensa|Pruvensa]], purtanduse apröu u [[Dialettu figùn|sò parlâ]]. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === {{Véddi ascì|Figùn (blasùn)|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}U numme "figùn" u ne vegne da in [[Blazón popolâre|blasùn]] dètu a ste gènte da [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] che, andandu a stà in [[Provensa|Pruvensa]], e s'é(r)an purtèi apröu ascì a sò lengua. L'u(r)igine de stu nume(r)attu, ch'u g'ha de mensiùi fina du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a l'è stèta mustrâ inte de mane(r)e dife(r)ènti; de prubabile a sa(r)ea pe(r)ò da ligâ au nume(r)attu pa(r)eggiu duve(r)àu fina au dì d'ancöi dae cumünitè in gì(r)u aa Rive(r)a de Punènte pe' ciamâne e sò gènte. Stu nume(r)attu, duve(r)àu tantu a l'estremitè de levante da [[Provensa|Pruvensa]] che, a l'entrutèra, au de là du spartiègua, u l'è ancù dìtu ai punentìn che, intu passàu, i ghe muntavan a vènde e [[Figa|fighe]]<ref name="Toso2014.40-55">{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 4. Origine e significato del termine ''figun, pp. 40-55}}</ref>. Dae testimunianse scrite u se vegghe pe(r)ò che, a l'imprinsippiu, stu nume(r)attu u l'é(r)a bèn duve(r)àu inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] intrega, nu tantu pe' ciamâne tütte e gènte ma, de precisu, numma che pe' quelle ciü pove(r)e, ch'e nu gh'axevan ina gran nomina e che de spessu e l'é(r)an custrette a migrà, purtanduse apröu u numme de figùi ch'u gh'è dunca restàu intu parlâ pe' pa(r)eggi seculi<ref name="Toso2014.40-55" />. === A culunisasiùn lìgü(r)e === A vegnüa de manènti lìgü(r)i inta [[Provensa|Pruvensa]] de levante, fra a segunda mitè du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a fìn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], a l'è stèta in fenomenu ciütòstu estesu, ch'u l'ha purtàu au creasiùn de cumünitè intreghe. Sta migrasiùn, spunciâ dai scignu(r)i du pòstu, a l'é(r)a stèta ciamâ pe'u spupulamèntu da regiùn, caxunàu dae epidemìe de [[Pèsta néigra|pèste negra]], survetüttu quella du [[1348]], e da ina sé(r)ie de guère sivìli. Fra de sti lì, du [[1382]] u gh'è stètu in [[Unión de Aix|gran cunflittu]] fra i [[Angioìn|Angiuìn]] e i òmmi du [[Càrlo III de Nàpoli|prinsipe Dü(r)assu]] pe'a a sucesiùn da [[Giuànna I de Napuli|Giuànna de Napuli]], [[Contêa de Provénsa|cuntessa de Pruvensa]], e pöi, fra u [[1389]] e u [[1399]], a guèra cumbatüa dau [[Raymond de Turenne]] cuntr'ai Angiuìn e ai [[Cativitæ avignonéize|antipappi d'Avignùn]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', p. 30}}</ref>. Pe' tütte ste raxùi, du [[XV secolo|Quattrusèntu]] pa(r)eggi paìsi da Pruvensa i l'é(r)an finìi in abandùn, e u chinâ da pupulasiùn u faxeva difissile u vegnì meju de l'ecunumìa spunciàu dau [[Renato d'Angiò|Renâtu d'Angiò]], [[Régno de Nàpoli|rè de Napuli]] e cunte de Pruvensa dau [[1434]] au [[1480]]. Cuscì, pe'e regiùi ciütòstu ruinèi in gì(r)u a [[Grasse]] e a [[Draguignan]], u s'è spunciàu pe' in pupulamèntu de gènte ciamèi survetüttu daa [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], ina tèra che alantu(r)a a patìva d'ina gran crisi purtâ dai rümescci ch'i interesavan a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]. U bugiâse da pupulasiùn u l'è stètu favurìu ascì dai ligammi ch'u gh'é(r)a zà fra e due regiùi e daa tendènsa di punentìn a l'emigrasiùn: avanti du Quattrusèntu i l'axevan zà truvàu pe' destinasiùn e tère de Zena intu [[Levante]], a [[Siçillia|Sicilia]] e a [[Basilicata|Basilicâta]] fina dai tèmpi di [[Marca aleramica|ale(r)amichi]] e ancù a [[Corsega|Còrsica]] e [[Sardegna]] du nord. De ciü, di primmi muvimènti vèrsu a Pruvensa i gh'é(r)an stèti fina dai ürtimi ànni du [[XIII secolo|Duxèntu]], cu'a furmasiùn du [[1297]] da [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|scignu(r)ìa de Munegu]] e l'intrâ de famìe lìgü(r)i de cuntu inti fèudi pruvensâli<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 30-31}}</ref>. L'emigrasiùn de famìe intreghe daa Ligü(r)ia a pà inandiâ cun atensiùn inte l'ambitu du prugèttu ciü grande, vegnindu regulâ da cunvensiùi e pulitiche ecunòmiche in sò faû ch'e l'é(r)an tòstu pa(r)egge fra tütti i câxi de culunisasiùn, scibèn che vusciüi da auturitè dife(r)ènti l'üna da l'âtra<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', p. 31}}</ref>. Intu detaju, tra i prugètti de culunisasiùn, i sun cunusciüi quelli inta tabèlla chi sutta, inte l'urdine de dàtta du primmu trasferimèntu<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 32-33}}</ref>: {| class="wikitable" !Ànnu !Paìse !Nòtte |- |[[1260]] |[[Munsu]] |Primma culunisasiùn du paìse de [[Munsu]], pupulàu da de gènte lìgü(r)i du [[1260]]. |- |[[1441]] |[[Le Cannet]] |Inti sciti dund'u l'è nasciüu stu paìse, de derê de [[Cannes]], du [[1441]] l'[[abasìa de Lerìn]] a l'ha cuncèssu de tère a manènti ch'i ne vegnivan daa valâ d'[[Inéia|Ineja]]. De de lì, fina a l'imprinsippiu du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e sun rivèi tòstu sentuqua(r)anta famìe inte tüttu. |- |[[1461]] |La Napoule ([[Mandelieu-la-Napoule]]) |Paìse pupulàu du [[1461]] pe' vuluntè da famìa di [[Villeneuve (famìa)|Villeneuve]]. |- |[[1468]] |[[Munsu]] |Segunda culunisasiùn du paìse de [[Munsu]], fèta da ina qua(r)antena de famìe lìgü(r)i ciamèi chi da l'[[Antoine de Villeneuve]]. U l'è l'ünicu paìse dund'u nu se cunusce l'u(r)igine precisa di manènti ch'i sun rivèi. |- |[[1468]] o [[1562]] |[[Escragnolles]] |U paìse d'[[Escragnolles]] u g'ha da êsse stètu pupulàu da de gènte ch'e ne vegnivan da [[Munsu]] du [[1468]] o du [[1562]]. |- |[[1470]]-[[1471]] |[[Biot]] |[[Biot]] a l'è stèta pupulâ du [[1470]]-[[1471]] da qua(r)antöttu famìe da valâ d'[[Inéia|Ineja]], ch'e ghe sun stète ciamèi da l'[[Isnard du Bar]], abâte e [[Diòcexi de Grasse|vescu de Grasse]]. |- |[[1470]]-[[1472]] |[[Saint-Tropez]] |Cu'a rifundasiùn du paìse, vusciüa dau sò növu scignu(r)u, u [[Raffaêle de Garesce]], a [[Saint-Tropez]] e gh'é(r)an vegnüe a stà vintün famìe lìgü(r)i<ref>{{Çitta web|url=https://www.saint-tropez.fr/la-refondation-de-saint-tropez-racontee-dans-un-livre/|tìtolo=La refondation de Saint-Tropez racontée dans un livre unique|léngoa=FR|vìxita=2025-08-18}}</ref>. |- |[[1477]] |[[Bagnols-en-Forêt]] |Intu paìse, pe' vuluntè de l'[[Urbàn Fiésco|Ürbàn Fiescu]], [[Diòcexi de Fréjus|vescu de Fréjus]], e sun rivèi du [[1477]] trènta famìe dau te(r)ito(r)iu d[[a Cêve]], cumün binelu de Bagnols dau [[1990]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.bagnolsenforet.fr/jumelage/|tìtolo=Jumelage|outô=Commune de Bagnols-en-Forêt|léngoa=FR|vìxita=2025-08-18}}</ref>. |- |[[1480]] |[[Saint-Laurent du Var]] |Paise pupulàu du [[1480]] pe' vuluntè du [[Diòcexi de Vence|vescu de Vence]], u [[Raphaël Monso]], da trènta famìe da valâ d'[[Inéia|Ineja]]. |- |[[1487]] |[[Auribeau-sur-Siagne]] |In Auribeau, du [[1487]], e sun rivèi vintisinque famìe, u(r)igina(r)ie da valâ de [[Mentun|Mentùn]] e da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi d'Arbenga]], ciamèi chi dau [[Diòcexi de Grasse|vescu de Grasse]], u [[Giuànni Andrìa Grimaldi]]. |- |[[1496]] |[[Cabris]] |Paise fundàu a növu dau [[Balthazar de Grasse]] du [[1496]], cun vintisinque famìe de [[Mentun|Mentùn]], trezze de [[Sant'Agne (Arpe Marìtime)|Sant'Agnese]] e dexe d'[[Inéia|Ineja]]. |- |[[1496]] |Mouans ([[Mouans-Sartoux]]) |Ina sciüsciantena de famìe lìgü(r)i a l'è rivâ a Mouans du [[1496]], ciamâ dau scignu(r)u du pòstu [[Pierre de Grasse]]. |- |[[1501]] |[[Vallauris]] |U paìse u l'è stètu pupulàu a partì dau [[1501]] da famìe u(r)igina(r)ie d'[[Arbenga]] e d[[U Portu|u Pòrtu]], pe' vuluntè du priû [[Renatu Lascaris|Renâtu Lascaris]] di [[Cuntea de Ventemiglia|cunti de Vintimìa]]. |- |[[1511]] |[[Vidauban]] |U Louis de Villeneuve u g'ha fètu rivà disètte famìe de manènti du [[1511]] |- |post [[1511]] |[[Artignosc-sur-Verdon]] |Fundàu a növu da famìe d'u(r)igine lìgü(r)e e spagnòlla. |- |[[1519]] |[[Valbonne]] |U paìse u l'è stètu fundàu inte de tère de l'[[abasìa de Lerìn]] du [[1519]], pupulàu da manènti ch'i ne vegnivan tantu da l'entrutèra da Pruvensa che daa Ligü(r)ia. |} Levàu dunca u câxu particulà de [[Saint-Tropez]] e quelli, tardìi e de mênu impurtansa, de [[Vidauban]] e de [[Artignosc-sur-Verdon]], u se pò vegghe cumme sti pupulamènti i l'han interesàu survetüttu e tère in gì(r)u a [[Grasse]], [[Cannes]] e [[Antibu]], a punènte du [[sciümme Va(r)u]] e, dunca, au de là da [[Contêa de Nìssa|cuntêa de Nissa]], cuntrulâ dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]] dau [[1388]]. De ciü, sta regiùn a l'é(r)a limitâ daa valâ da [[Siagna]] a punènte e da l'[[Masicciu de l'Esterel|Esterel]] a setentriùn, cu'e tère in gì(r)u a [[Fréjus]] e a [[Draguignan]] ch'e nu sun stète interesèi gua(r)i daa culunisasiùn lìgü(r)e, scicumme ch'e l'axevan patìu de mênu u spupulamèntu du [[XIV secolo|Trexèntu]]. Tütta sta réa d'instalasiùi a g'ha da êsse stèta ligâ au besögnu de rangià u scistema de campagne ch'u se truvava a l'in gì(r)u di paìsi ciü impurtanti<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', p. 34}}</ref>. In sce l'u(r)igine di manènti, u gh'è numma che quarche câxu de pruveniènsa d'in pôcu ciü da punènte, ch'a ne vegne da ligammi de vasalaggiu cun scignu(r)i de famìe di [[Grimâdo (famìggia)|Grimaldi]] e di [[Lascaris (famiglia)|Lascaris]] ch'i s'é(r)an interesèi ai prugètti de pupulamèntu, mèntre, e ciü votte, a l'è da truvà inte tère da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi d'Arbenga]]. Stu fètu u l'è duvüu aa crisi che, cumme dìtu, a curpìva sta regiùn, stretta tra i rümescci da [[Repùbrica de Zena|repübbrica]] e e campagne militâri di ürtimi scignu(r)i feudâli du Punènte, cumme quella di [[Guèra du Finô|Du Carettu cuntru a Zena]] fra i [[Anni 1430|ànni Trènta]] e [[Anni 1440|Qua(r)anta du Quattrusèntu]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 34-35}}</ref>. == Parlâ figùn == {{Véddi ascì|Dialettu figùn|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Mons aero.JPG|[[Munsu]] Immaggine:Escragnolles aero 01.jpg|[[Escragnolles]] Immaggine:Vue du village de Biot depuis le chemin de l’Orangerie d’Antibes.jpg|[[Biot]] Immaggine:Rue Lascaris Vallauris.JPG|[[Vallauris]] </gallery> A testimuniansa ciü impurtante ch'a l'è restâ de stu gran bugiâse de pupulasiùi a l'è a memo(r)ia du sò parlâ de tìpu lìgü(r)e, che du [[XVII secolo|Seisèntu]] u l'è dìtu êsse duve(r)àu pe'e relasiùi fra de cumünitè dife(r)ènti, a in livéllu ciü âtu che u [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] e ciü bassu che u [[Lengua françéise|fransese]]. A ògni moddu, tèmpu du [[XVIII secolo|Sette]]-[[XIX secolo|Öttusèntu]] u l'axeva finìu pe' pèrde d'impurtansa, tantu da scampà inte numma che i quattru paìsi dund'u se n'è sarvàu quarche testimuniansa: [[Munsu]], [[Escragnolles]], [[Biot]] e [[Vallauris]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 56-58}}</ref>. A [[Munsu]] e, in parte, inta vixìna villa d'[[Escragnolles]], u parlâ di figùi u s'è sarvàu fina a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]] grassie aa pusisiùn destacâ du paìse, luntâna dae vìe de traffegu e cu'in'ecunumìa du bèllu serâ, faxèndu a tèmpu a prudüxe de testimunianse scrite du ''moussencou'' ch'e sun a ciü parte di scriti in figùn cunusciüi. U parlâ de [[Biot]] e de [[Vallauris]], bèn ciü mescciàu cu'u pruvensâle, u l'ha sciurtìu a scampà fin'ai primmi ànni du [[XX secolo|Növesèntu]] pe'u sò va(r)û ciü âtu intu scistema lenguisticu lucâle, e ascì grassie ai ligammi ciütòstu stretti de sti paìsi, ch'i l'é(r)an di sciti impurtanti pe'a fabricasiùn da se(r)amica, cu'a [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], dunde e sò terecötte e l'é(r)an vendüe e de dunde, pe' di seculi, i ne sun vegnüi di artigièi a travajâghe<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 5. Per una storia linguistica del'' figun, pp. 59-65}}</ref>. == Nòtte == <references responsive="" /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza: il dialetto "figun" tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ&dq|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|ISBN=88-88-59172-9.}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta publicaçión|outô=Luigino Maccario|outô2=[[Rensu Villa|Renzo Villa]]|outô3=[[Fiorenzo Toso]]|dæta=Frevâ 1984, Marsu 1985, Arvì 1985, Arvì 1987, 1995, 1996|tìtolo=Etnia brigasca, Figui, Ancora sui figui, Nuove note sul termine figun, Appunti per una storia della parola figun|revìsta=La Voce Intemelia / Intemelion|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20110710133228/http://www.cumpagniadiventemigliusi.it/La_Voce_Intemelia/Figui_de_Figogna.htm#intemelion}} * {{Çitta web|url=https://www.treccani.it/magazine/lingua_italiana/articoli/percorsi/percorsi_107.html|tìtolo=Come parlavano quei mangiatori di fichi liguri in Provenza|outô=Jean-Claude Durbec|léngoa=IT|vìxita=2025-08-18}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Gente de Liguria]] [[Categorîa:Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] 4s5nxxfuee8cz0ml9ckg0q6xo0h8giw Îzua de Berzezzi 0 27474 272713 271265 2026-08-02T22:19:50Z Arbenganese 12552 /* L'abasìa de Sant'Eugeniu */ link rusci vari 272713 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l'îzua i gh'han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l'îzua a l'è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l'annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d'ancö a situasiùn de l'îzua a nu l'è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l'è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde 'nsc'ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d'u terén e 'nsc'â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d'u [[1907]], u s'è puŝĉiüu cunstatä ch'ê varietè biulógiche han subìu d'e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l'îzua ghe sun i seĝn̂i d'i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Lìguri antighi]], de épuca pre-rumäna. Insc'â sumitè se trovan i rèsti de 'na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch'a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de 'na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce 'n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de 'na gexa d'u V-VI sécculu ch'â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l'îzua de Sant'Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l'ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l'ha pigiä u numme de Îzua de Sant'Eugeniu. Cu'u pasä d'u tenpu a l'è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu'u numme che poi u s'è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc'â sö sumitè, a l'intèrnu de 'na spece de piatafurma trianguläre, 'nsc'â superficce ireguläre d'u scöggiu, u l'è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu'u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l'îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l'è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch'u l'aveiva grande inpurtansa segge int'i tràffeghi marìttimi che int'i scangi cumèrciäli terèstri.<ref name=":0" /> Insce-i rèsti d'u turiùn rumàn, int'u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], a l'è stèta custruìa 'na ture a bäze quadräta cu'i läti de çirca 4 metri. A ture a l'è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d'Èa custruìa 'nsc'â tèrafèrma, surva 'n sperùn ruciuzu de frunte a l'îzua, inte 'n scistêma de avistamentu e difeiza d'a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu'u declìn d'u portu de ''Vada Sabatia'', l'îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int'u [[V secolo|V sécculu]] a l'è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l'è a stu perìudu ch'â tradisiùn a fà remuntä l'arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l'îzua. Inturnu a l'arivu de Sant'Eugeniu insce l'îzua, ricurdiemu ch'a existe 'na bèlla lezenda ch'a l'ha cumme prutagunista l'izuetta. U se cunta ch'a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p'â sö fede religiuza, u s'è musträ u̇n angiou ch'u gh'ha fètu truvä 'na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc'ou scöggiu, nu ciü grossu de 'n'izuetta, quellu u s'è stacä da-a tèrafèrma, u l'ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s'è fèrmä sulu quandu u l'è rivä davanti a Berzezzi. Cu'a barchetta han vôgä fina a riva e lì 'nt'e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l'è partìu p'â Córsega, mentre Eugeniu u s'è stabilìu insce l'îzua duv'u l'ha fètu custruì 'na gexa e u gh'è restä finch'u l'è mortu. Int'u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistemä int'a gexa existente insce l'îzua, u l'ha fètu custruì 'n'abasìa afidàndula a 'n gruppu de fratti vegnüu aposta da l'abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l'abasìa vegnan asegnè divèrse réndite 'nsc'â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l'ecunumìa d'u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e l'[[L'Atè|Âtä]].<ref name=":0" /> U 31 de märsu d'u [[1162]] u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s'è fermä insce l'îzua. U l'ea u sabbu primma d'a duménega d'e Pärme e a cauza de 'na buriäna, ch'a inpediva de repigiä u viaggiu, u l'ha celebrä a Pasqua cu'i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int'u [[1238]] u pappa Grigö IX u l'ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l'annu doppu Nôi a l'è stèta elevä a [[Vescuvâdu de Noi|vescuvädu]] e int'u [[1245]], cun bulla papäle, a l'è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l'ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a 'n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh'ha asegnä ascì l'abasìa de Sant'Eugeniu cu'u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L'acorpamentu puremmu dì ch'u dà inissiu a-a crizi d'e l'abasìa 'nsce l'îzua e sètte anni ciü tärdi, int'u [[1252]], e reliquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l'abasìa int'a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int'u [[1336]] u se tröva traccia de 'n sulu fratte 'nsce l'îzua. Dex'anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh'han ciü nutissie de prezense insce l'îzua e da alùa u l'ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu'u prugresivu degraddu de l'abasìa. E ruvine d'a primma gexa paleucristiäna e de l'abasìa se pöan vedde ancùn a-a giurnä d'ancö. === Növi prupietäi === Int'u cursu d'i sécculi l'îzua a l'ha avüu diferenti prupietäi, ün di ciü inpurtanti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, int'i primmi anni d'u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministrasiùn de l'[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l'izuetta a l'è diventä prupietè d'u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d'a capeletta, ch'a se vedde da l'Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int'u [[1956]] Serventi u l'ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d'u cunplèssu de Ture d'u Mä, che vurendu püblicizä e valurizä l'îzua, int'u 1958 u l'ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli 'na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc'â punta vèrsu [[Spoturnu|Spôtùrnu]]. L'ópera, u̇n sünóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l'è stèta realizä cunpletamente int'u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sünóu de clarinettu u nu l'è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciamä 'na cravetta ch'a se tröva insc'ou briccu de frunte a l'îzua vixìn a [[Ture d'Èa]]. E in efètti u gh'è 'na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d'Èa int'u stessu annu e oua custudìa int'u giardìn pübblicu d'u cunplèssu abitativu custruìu int'i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sünóu de clarinettu insce l'îzua u l'è stètu abatüu da 'na maregiä a-a fin de otubre d'u [[2018]]. Ancö l'îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de [[Spôtùrnu]] che int'u 2018 a l'ha stipulä 'n acordu cun l'Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch'u prevedde u cumudätu d'üzu de l'îzua pe vint'anni. == Ativitè sut'ègua == Int'e vixinanse de l'îzua e int'i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l'imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d'a quäle i fan pärte ascì d'i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l'è 'n puntu de imèrsciùn int'u fiancu sud-ovest de l'îzua. U l'è custituìu da 'na mu̇àggia ruciuza ch'a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l'è u̇n'ätra lucalitè de imèrsciùn 'nsc'ou lätu sud-est de l'îzua, cun 'na pendensa ciü duçe d'u Canalùn e 'na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugìe de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d'a Franä e u prezenta 'na prufunditè meddia ch'a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Futugrafìe == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a via Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|L'îzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi inte 'n quaddru d'u pitù E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a màina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramuntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntoju de l'îzua e a vixina Punta d'i Preni Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a Rivea versu Zena </gallery> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] 4wvr84roo6rims4gft5t28fww6omv02 272714 272713 2026-08-02T22:20:38Z Arbenganese 12552 /* Turi */ agiustamenti e link vari 272714 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l'îzua i gh'han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l'îzua a l'è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l'annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d'ancö a situasiùn de l'îzua a nu l'è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l'è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde 'nsc'ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d'u terén e 'nsc'â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d'u [[1907]], u s'è puŝĉiüu cunstatä ch'ê varietè biulógiche han subìu d'e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l'îzua ghe sun i seĝn̂i d'i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Lìguri antighi]], de épuca pre-rumäna. Insc'â sumitè se trovan i rèsti de 'na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch'a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de 'na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce 'n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de 'na gexa d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] ch'â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l'îzua de Sant'Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l'ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l'ha pigiä u numme de Îzua de Sant'Eugeniu. Cu'u pasä d'u tenpu a l'è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu'u numme che poi u s'è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc'â sö sumitè, a l'intèrnu de 'na spece de piatafurma trianguläre, 'nsc'â superficce ireguläre d'u scöggiu, u l'è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu'u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l'îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l'è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch'u l'aveiva grande inpurtansa segge int'i tràffeghi marìttimi che int'i scangi cumèrciäli terèstri.<ref name=":0" /> Insce-i rèsti d'u turiùn rumàn, int'u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], a l'è stèta custruìa 'na ture a bäze quadräta cu'i läti de çirca 4 metri. A ture a l'è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a [[Ture d'Èa]] custruìa 'nsc'â tèrafèrma, surva 'n sperùn ruciuzu de frunte a l'îzua, inte 'n scistêma de avistamentu e difeiza d'a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu'u declìn d'u portu de ''Vada Sabatia'', l'îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int'u [[V secolo|V sécculu]] a l'è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l'è a stu perìudu ch'â tradisiùn a fà remuntä l'arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l'îzua. Inturnu a l'arivu de Sant'Eugeniu insce l'îzua, ricurdiemu ch'a existe 'na bèlla lezenda ch'a l'ha cumme prutagunista l'izuetta. U se cunta ch'a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p'â sö fede religiuza, u s'è musträ u̇n angiou ch'u gh'ha fètu truvä 'na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc'ou scöggiu, nu ciü grossu de 'n'izuetta, quellu u s'è stacä da-a tèrafèrma, u l'ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s'è fèrmä sulu quandu u l'è rivä davanti a Berzezzi. Cu'a barchetta han vôgä fina a riva e lì 'nt'e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l'è partìu p'â Córsega, mentre Eugeniu u s'è stabilìu insce l'îzua duv'u l'ha fètu custruì 'na gexa e u gh'è restä finch'u l'è mortu. Int'u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistemä int'a gexa existente insce l'îzua, u l'ha fètu custruì 'n'abasìa afidàndula a 'n gruppu de fratti vegnüu aposta da l'abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l'abasìa vegnan asegnè divèrse réndite 'nsc'â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l'ecunumìa d'u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e l'[[L'Atè|Âtä]].<ref name=":0" /> U 31 de märsu d'u [[1162]] u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s'è fermä insce l'îzua. U l'ea u sabbu primma d'a duménega d'e Pärme e a cauza de 'na buriäna, ch'a inpediva de repigiä u viaggiu, u l'ha celebrä a Pasqua cu'i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int'u [[1238]] u pappa Grigö IX u l'ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l'annu doppu Nôi a l'è stèta elevä a [[Vescuvâdu de Noi|vescuvädu]] e int'u [[1245]], cun bulla papäle, a l'è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l'ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a 'n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh'ha asegnä ascì l'abasìa de Sant'Eugeniu cu'u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L'acorpamentu puremmu dì ch'u dà inissiu a-a crizi d'e l'abasìa 'nsce l'îzua e sètte anni ciü tärdi, int'u [[1252]], e reliquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l'abasìa int'a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int'u [[1336]] u se tröva traccia de 'n sulu fratte 'nsce l'îzua. Dex'anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh'han ciü nutissie de prezense insce l'îzua e da alùa u l'ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu'u prugresivu degraddu de l'abasìa. E ruvine d'a primma gexa paleucristiäna e de l'abasìa se pöan vedde ancùn a-a giurnä d'ancö. === Növi prupietäi === Int'u cursu d'i sécculi l'îzua a l'ha avüu diferenti prupietäi, ün di ciü inpurtanti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, int'i primmi anni d'u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministrasiùn de l'[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l'izuetta a l'è diventä prupietè d'u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d'a capeletta, ch'a se vedde da l'Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int'u [[1956]] Serventi u l'ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d'u cunplèssu de Ture d'u Mä, che vurendu püblicizä e valurizä l'îzua, int'u 1958 u l'ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli 'na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc'â punta vèrsu [[Spoturnu|Spôtùrnu]]. L'ópera, u̇n sünóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l'è stèta realizä cunpletamente int'u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sünóu de clarinettu u nu l'è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciamä 'na cravetta ch'a se tröva insc'ou briccu de frunte a l'îzua vixìn a [[Ture d'Èa]]. E in efètti u gh'è 'na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d'Èa int'u stessu annu e oua custudìa int'u giardìn pübblicu d'u cunplèssu abitativu custruìu int'i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sünóu de clarinettu insce l'îzua u l'è stètu abatüu da 'na maregiä a-a fin de otubre d'u [[2018]]. Ancö l'îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de [[Spôtùrnu]] che int'u 2018 a l'ha stipulä 'n acordu cun l'Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch'u prevedde u cumudätu d'üzu de l'îzua pe vint'anni. == Ativitè sut'ègua == Int'e vixinanse de l'îzua e int'i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l'imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d'a quäle i fan pärte ascì d'i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l'è 'n puntu de imèrsciùn int'u fiancu sud-ovest de l'îzua. U l'è custituìu da 'na mu̇àggia ruciuza ch'a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l'è u̇n'ätra lucalitè de imèrsciùn 'nsc'ou lätu sud-est de l'îzua, cun 'na pendensa ciü duçe d'u Canalùn e 'na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugìe de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d'a Franä e u prezenta 'na prufunditè meddia ch'a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Futugrafìe == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a via Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|L'îzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi inte 'n quaddru d'u pitù E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a màina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramuntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntoju de l'îzua e a vixina Punta d'i Preni Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a Rivea versu Zena </gallery> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] a00ct2angjmkjdrl64mcmwmf1jolk3g 272715 272714 2026-08-02T22:21:12Z Arbenganese 12552 u nu l'è prepusisiùn articulâ 272715 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l'îzua i gh'han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l'îzua a l'è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l'annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d'ancö a situasiùn de l'îzua a nu l'è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l'è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde 'nsc'ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d'u terén e 'nsc'â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d'u [[1907]], u s'è puŝĉiüu cunstatä ch'ê varietè biulógiche han subìu d'e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l'îzua ghe sun i seĝn̂i d'i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Lìguri antighi]], de épuca pre-rumäna. Insc'â sumitè se trovan i rèsti de 'na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch'a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de 'na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce 'n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de 'na gexa d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] ch'â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l'îzua de Sant'Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l'ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l'ha pigiä u numme de Îzua de Sant'Eugeniu. Cu'u pasä d'u tenpu a l'è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu'u numme che poi u s'è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc'â sö sumitè, a l'intèrnu de 'na spece de piatafurma trianguläre, 'nsc'â superficce ireguläre d'u scöggiu, u l'è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu'u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l'îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l'è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch'u l'aveiva grande inpurtansa segge int'i tràffeghi marìttimi che int'i scangi cumèrciäli terèstri.<ref name=":0" /> Insce-i rèsti d'u turiùn rumàn, int'u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], a l'è stèta custruìa 'na ture a bäze quadräta cu'i läti de çirca 4 metri. A ture a l'è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a [[Ture d'Èa]] custruìa 'nsc'â tèrafèrma, surva 'n sperùn ruciuzu de frunte a l'îzua, inte 'n scistêma de avistamentu e difeiza d'a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu'u declìn d'u portu de ''Vada Sabatia'', l'îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int'u [[V secolo|V sécculu]] a l'è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l'è a stu perìudu ch'â tradisiùn a fà remuntä l'arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l'îzua. Inturnu a l'arivu de Sant'Eugeniu insce l'îzua, ricurdiemu ch'a existe 'na bèlla lezenda ch'a l'ha cumme prutagunista l'izuetta. U se cunta ch'a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p'â sö fede religiuza, u s'è musträ u̇n angiou ch'u gh'ha fètu truvä 'na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc'ou scöggiu, nu ciü grossu de 'n'izuetta, quellu u s'è stacä da-a tèrafèrma, u l'ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s'è fèrmä sulu quandu u l'è rivä davanti a Berzezzi. Cu'a barchetta han vôgä fina a riva e lì 'nte stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l'è partìu p'â Córsega, mentre Eugeniu u s'è stabilìu insce l'îzua duv'u l'ha fètu custruì 'na gexa e u gh'è restä finch'u l'è mortu. Int'u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistemä int'a gexa existente insce l'îzua, u l'ha fètu custruì 'n'abasìa afidàndula a 'n gruppu de fratti vegnüu aposta da l'abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l'abasìa vegnan asegnè divèrse réndite 'nsc'â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l'ecunumìa d'u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e l'[[L'Atè|Âtä]].<ref name=":0" /> U 31 de märsu d'u [[1162]] u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s'è fermä insce l'îzua. U l'ea u sabbu primma d'a duménega d'e Pärme e a cauza de 'na buriäna, ch'a inpediva de repigiä u viaggiu, u l'ha celebrä a Pasqua cu'i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int'u [[1238]] u pappa Grigö IX u l'ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l'annu doppu Nôi a l'è stèta elevä a [[Vescuvâdu de Noi|vescuvädu]] e int'u [[1245]], cun bulla papäle, a l'è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l'ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a 'n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh'ha asegnä ascì l'abasìa de Sant'Eugeniu cu'u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L'acorpamentu puremmu dì ch'u dà inissiu a-a crizi d'e l'abasìa 'nsce l'îzua e sètte anni ciü tärdi, int'u [[1252]], e reliquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l'abasìa int'a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int'u [[1336]] u se tröva traccia de 'n sulu fratte 'nsce l'îzua. Dex'anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh'han ciü nutissie de prezense insce l'îzua e da alùa u l'ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu'u prugresivu degraddu de l'abasìa. E ruvine d'a primma gexa paleucristiäna e de l'abasìa se pöan vedde ancùn a-a giurnä d'ancö. === Növi prupietäi === Int'u cursu d'i sécculi l'îzua a l'ha avüu diferenti prupietäi, ün di ciü inpurtanti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, int'i primmi anni d'u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministrasiùn de l'[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l'izuetta a l'è diventä prupietè d'u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d'a capeletta, ch'a se vedde da l'Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int'u [[1956]] Serventi u l'ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d'u cunplèssu de Ture d'u Mä, che vurendu püblicizä e valurizä l'îzua, int'u 1958 u l'ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli 'na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc'â punta vèrsu [[Spoturnu|Spôtùrnu]]. L'ópera, u̇n sünóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l'è stèta realizä cunpletamente int'u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sünóu de clarinettu u nu l'è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciamä 'na cravetta ch'a se tröva insc'ou briccu de frunte a l'îzua vixìn a [[Ture d'Èa]]. E in efètti u gh'è 'na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d'Èa int'u stessu annu e oua custudìa int'u giardìn pübblicu d'u cunplèssu abitativu custruìu int'i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sünóu de clarinettu insce l'îzua u l'è stètu abatüu da 'na maregiä a-a fin de otubre d'u [[2018]]. Ancö l'îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de [[Spôtùrnu]] che int'u 2018 a l'ha stipulä 'n acordu cun l'Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch'u prevedde u cumudätu d'üzu de l'îzua pe vint'anni. == Ativitè sut'ègua == Int'e vixinanse de l'îzua e int'i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l'imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d'a quäle i fan pärte ascì d'i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l'è 'n puntu de imèrsciùn int'u fiancu sud-ovest de l'îzua. U l'è custituìu da 'na mu̇àggia ruciuza ch'a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l'è u̇n'ätra lucalitè de imèrsciùn 'nsc'ou lätu sud-est de l'îzua, cun 'na pendensa ciü duçe d'u Canalùn e 'na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugìe de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d'a Franä e u prezenta 'na prufunditè meddia ch'a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Futugrafìe == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a via Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|L'îzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi inte 'n quaddru d'u pitù E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a màina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramuntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntoju de l'îzua e a vixina Punta d'i Preni Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a Rivea versu Zena </gallery> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] tk4g6eteu0s2frg7qx3cen0pp8iifpn 272716 272715 2026-08-02T22:21:40Z Arbenganese 12552 /* L'abasìa de Sant'Eugeniu */ link blö 272716 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l'îzua i gh'han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l'îzua a l'è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l'annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d'ancö a situasiùn de l'îzua a nu l'è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l'è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde 'nsc'ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d'u terén e 'nsc'â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d'u [[1907]], u s'è puŝĉiüu cunstatä ch'ê varietè biulógiche han subìu d'e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l'îzua ghe sun i seĝn̂i d'i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Lìguri antighi]], de épuca pre-rumäna. Insc'â sumitè se trovan i rèsti de 'na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch'a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de 'na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce 'n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de 'na gexa d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] ch'â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l'îzua de Sant'Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l'ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l'ha pigiä u numme de Îzua de Sant'Eugeniu. Cu'u pasä d'u tenpu a l'è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu'u numme che poi u s'è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc'â sö sumitè, a l'intèrnu de 'na spece de piatafurma trianguläre, 'nsc'â superficce ireguläre d'u scöggiu, u l'è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu'u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l'îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l'è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch'u l'aveiva grande inpurtansa segge int'i tràffeghi marìttimi che int'i scangi cumèrciäli terèstri.<ref name=":0" /> Insce-i rèsti d'u turiùn rumàn, int'u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], a l'è stèta custruìa 'na ture a bäze quadräta cu'i läti de çirca 4 metri. A ture a l'è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a [[Ture d'Èa]] custruìa 'nsc'â tèrafèrma, surva 'n sperùn ruciuzu de frunte a l'îzua, inte 'n scistêma de avistamentu e difeiza d'a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu'u declìn d'u portu de ''Vada Sabatia'', l'îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int'u [[V secolo|V sécculu]] a l'è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l'è a stu perìudu ch'â tradisiùn a fà remuntä l'arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l'îzua. Inturnu a l'arivu de Sant'Eugeniu insce l'îzua, ricurdiemu ch'a existe 'na bèlla lezenda ch'a l'ha cumme prutagunista l'izuetta. U se cunta ch'a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p'â sö fede religiuza, u s'è musträ u̇n angiou ch'u gh'ha fètu truvä 'na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc'ou scöggiu, nu ciü grossu de 'n'izuetta, quellu u s'è stacä da-a tèrafèrma, u l'ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s'è fèrmä sulu quandu u l'è rivä davanti a Berzezzi. Cu'a barchetta han vôgä fina a riva e lì 'nte stu trètu de costa han cumensä a predicä a [[Crestianêximo|religiùn de Cristu]], faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l'è partìu p'â [[Corsega|Córsega]], mentre Eugeniu u s'è stabilìu insce l'îzua duv'u l'ha fètu custruì 'na gexa e u gh'è restä finch'u l'è mortu. Int'u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistemä int'a gexa existente insce l'îzua, u l'ha fètu custruì 'n'abasìa afidàndula a 'n gruppu de fratti vegnüu aposta da l'abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l'abasìa vegnan asegnè divèrse réndite 'nsc'â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l'ecunumìa d'u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e l'[[L'Atè|Âtä]].<ref name=":0" /> U 31 de märsu d'u [[1162]] u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s'è fermä insce l'îzua. U l'ea u sabbu primma d'a duménega d'e Pärme e a cauza de 'na buriäna, ch'a inpediva de repigiä u viaggiu, u l'ha celebrä a Pasqua cu'i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int'u [[1238]] u pappa Grigö IX u l'ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l'annu doppu Nôi a l'è stèta elevä a [[Vescuvâdu de Noi|vescuvädu]] e int'u [[1245]], cun bulla papäle, a l'è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l'ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a 'n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh'ha asegnä ascì l'abasìa de Sant'Eugeniu cu'u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L'acorpamentu puremmu dì ch'u dà inissiu a-a crizi d'e l'abasìa 'nsce l'îzua e sètte anni ciü tärdi, int'u [[1252]], e reliquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l'abasìa int'a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int'u [[1336]] u se tröva traccia de 'n sulu fratte 'nsce l'îzua. Dex'anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh'han ciü nutissie de prezense insce l'îzua e da alùa u l'ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu'u prugresivu degraddu de l'abasìa. E ruvine d'a primma gexa paleucristiäna e de l'abasìa se pöan vedde ancùn a-a giurnä d'ancö. === Növi prupietäi === Int'u cursu d'i sécculi l'îzua a l'ha avüu diferenti prupietäi, ün di ciü inpurtanti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, int'i primmi anni d'u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministrasiùn de l'[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l'izuetta a l'è diventä prupietè d'u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d'a capeletta, ch'a se vedde da l'Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int'u [[1956]] Serventi u l'ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d'u cunplèssu de Ture d'u Mä, che vurendu püblicizä e valurizä l'îzua, int'u 1958 u l'ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli 'na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc'â punta vèrsu [[Spoturnu|Spôtùrnu]]. L'ópera, u̇n sünóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l'è stèta realizä cunpletamente int'u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sünóu de clarinettu u nu l'è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciamä 'na cravetta ch'a se tröva insc'ou briccu de frunte a l'îzua vixìn a [[Ture d'Èa]]. E in efètti u gh'è 'na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d'Èa int'u stessu annu e oua custudìa int'u giardìn pübblicu d'u cunplèssu abitativu custruìu int'i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sünóu de clarinettu insce l'îzua u l'è stètu abatüu da 'na maregiä a-a fin de otubre d'u [[2018]]. Ancö l'îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de [[Spôtùrnu]] che int'u 2018 a l'ha stipulä 'n acordu cun l'Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch'u prevedde u cumudätu d'üzu de l'îzua pe vint'anni. == Ativitè sut'ègua == Int'e vixinanse de l'îzua e int'i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l'imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d'a quäle i fan pärte ascì d'i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l'è 'n puntu de imèrsciùn int'u fiancu sud-ovest de l'îzua. U l'è custituìu da 'na mu̇àggia ruciuza ch'a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l'è u̇n'ätra lucalitè de imèrsciùn 'nsc'ou lätu sud-est de l'îzua, cun 'na pendensa ciü duçe d'u Canalùn e 'na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugìe de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d'a Franä e u prezenta 'na prufunditè meddia ch'a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Futugrafìe == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a via Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|L'îzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi inte 'n quaddru d'u pitù E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a màina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramuntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntoju de l'îzua e a vixina Punta d'i Preni Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a Rivea versu Zena </gallery> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] iek4ovtci35odokeljafcl7rz5awxdh 272717 272716 2026-08-02T22:22:59Z Arbenganese 12552 /* L'abasìa de Sant'Eugeniu */ wl vari 272717 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l'îzua i gh'han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l'îzua a l'è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l'annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d'ancö a situasiùn de l'îzua a nu l'è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l'è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde 'nsc'ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d'u terén e 'nsc'â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d'u [[1907]], u s'è puŝĉiüu cunstatä ch'ê varietè biulógiche han subìu d'e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l'îzua ghe sun i seĝn̂i d'i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Lìguri antighi]], de épuca pre-rumäna. Insc'â sumitè se trovan i rèsti de 'na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch'a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de 'na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce 'n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de 'na gexa d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] ch'â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l'îzua de Sant'Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l'ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l'ha pigiä u numme de Îzua de Sant'Eugeniu. Cu'u pasä d'u tenpu a l'è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu'u numme che poi u s'è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc'â sö sumitè, a l'intèrnu de 'na spece de piatafurma trianguläre, 'nsc'â superficce ireguläre d'u scöggiu, u l'è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu'u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l'îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l'è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch'u l'aveiva grande inpurtansa segge int'i tràffeghi marìttimi che int'i scangi cumèrciäli terèstri.<ref name=":0" /> Insce-i rèsti d'u turiùn rumàn, int'u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], a l'è stèta custruìa 'na ture a bäze quadräta cu'i läti de çirca 4 metri. A ture a l'è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a [[Ture d'Èa]] custruìa 'nsc'â tèrafèrma, surva 'n sperùn ruciuzu de frunte a l'îzua, inte 'n scistêma de avistamentu e difeiza d'a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu'u declìn d'u portu de ''Vada Sabatia'', l'îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int'u [[V secolo|V sécculu]] a l'è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l'è a stu perìudu ch'â tradisiùn a fà remuntä l'arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l'îzua. Inturnu a l'arivu de [[Sant'Eugeniu]] insce l'îzua, ricurdiemu ch'a existe 'na bèlla lezenda ch'a l'ha cumme prutagunista l'izuetta. U se cunta ch'a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p'â sö fede religiuza, u s'è musträ u̇n angiou ch'u gh'ha fètu truvä 'na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc'ou scöggiu, nu ciü grossu de 'n'izuetta, quellu u s'è stacä da-a tèrafèrma, u l'ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s'è fèrmä sulu quandu u l'è rivä davanti a Berzezzi. Cu'a barchetta han vôgä fina a riva e lì 'nte stu trètu de costa han cumensä a predicä a [[Crestianêximo|religiùn de Cristu]], faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l'è partìu p'â [[Corsega|Córsega]], mentre Eugeniu u s'è stabilìu insce l'îzua duv'u l'ha fètu custruì 'na gexa e u gh'è restä finch'u l'è mortu. Int'u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistemä int'a gexa existente insce l'îzua, u l'ha fètu custruì 'n'abasìa afidàndula a 'n gruppu de fratti vegnüu aposta da l'abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l'abasìa vegnan asegnè divèrse réndite 'nsc'â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l'ecunumìa d'u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e l'[[L'Atè|Âtä]].<ref name=":0" /> U 31 de märsu d'u [[1162]] u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s'è fermä insce l'îzua. U l'ea u sabbu primma d'a duménega d'e Pärme e a cauza de 'na buriäna, ch'a inpediva de repigiä u viaggiu, u l'ha celebrä a Pasqua cu'i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int'u [[1238]] u pappa Grigö IX u l'ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l'annu doppu Nôi a l'è stèta elevä a [[Vescuvâdu de Noi|vescuvädu]] e int'u [[1245]], cun bulla papäle, a l'è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l'ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a 'n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh'ha asegnä ascì l'abasìa de Sant'Eugeniu cu'u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L'acorpamentu puremmu dì ch'u dà inissiu a-a crizi d'e l'abasìa 'nsce l'îzua e sètte anni ciü tärdi, int'u [[1252]], e reliquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l'abasìa int'a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int'u [[1336]] u se tröva traccia de 'n sulu fratte 'nsce l'îzua. Dex'anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh'han ciü nutissie de prezense insce l'îzua e da alùa u l'ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu'u prugresivu degraddu de l'abasìa. E ruvine d'a primma gexa paleucristiäna e de l'abasìa se pöan vedde ancùn a-a giurnä d'ancö. === Növi prupietäi === Int'u cursu d'i sécculi l'îzua a l'ha avüu diferenti prupietäi, ün di ciü inpurtanti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, int'i primmi anni d'u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministrasiùn de l'[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l'izuetta a l'è diventä prupietè d'u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d'a capeletta, ch'a se vedde da l'Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int'u [[1956]] Serventi u l'ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d'u cunplèssu de Ture d'u Mä, che vurendu püblicizä e valurizä l'îzua, int'u 1958 u l'ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli 'na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc'â punta vèrsu [[Spoturnu|Spôtùrnu]]. L'ópera, u̇n sünóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l'è stèta realizä cunpletamente int'u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sünóu de clarinettu u nu l'è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciamä 'na cravetta ch'a se tröva insc'ou briccu de frunte a l'îzua vixìn a [[Ture d'Èa]]. E in efètti u gh'è 'na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d'Èa int'u stessu annu e oua custudìa int'u giardìn pübblicu d'u cunplèssu abitativu custruìu int'i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sünóu de clarinettu insce l'îzua u l'è stètu abatüu da 'na maregiä a-a fin de otubre d'u [[2018]]. Ancö l'îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de [[Spoturnu|Spôtùrnu]] che int'u 2018 a l'ha stipulä 'n acordu cun l'Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch'u prevedde u cumudätu d'üzu de l'îzua pe vint'anni. == Ativitè sut'ègua == Int'e vixinanse de l'îzua e int'i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l'imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d'a quäle i fan pärte ascì d'i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l'è 'n puntu de imèrsciùn int'u fiancu sud-ovest de l'îzua. U l'è custituìu da 'na mu̇àggia ruciuza ch'a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l'è u̇n'ätra lucalitè de imèrsciùn 'nsc'ou lätu sud-est de l'îzua, cun 'na pendensa ciü duçe d'u Canalùn e 'na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugìe de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d'a Franä e u prezenta 'na prufunditè meddia ch'a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Futugrafìe == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a via Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|L'îzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi inte 'n quaddru d'u pitù E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a màina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramuntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntoju de l'îzua e a vixina Punta d'i Preni Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a Rivea versu Zena </gallery> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] iuslo2y99clb7dk7uf7tj9ya1gnsgvl 272718 272717 2026-08-02T22:23:45Z Arbenganese 12552 /* L'abasìa de Sant'Eugeniu */ +wl 272718 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l'îzua i gh'han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l'îzua a l'è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l'annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d'ancö a situasiùn de l'îzua a nu l'è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l'è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde 'nsc'ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d'u terén e 'nsc'â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d'u [[1907]], u s'è puŝĉiüu cunstatä ch'ê varietè biulógiche han subìu d'e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l'îzua ghe sun i seĝn̂i d'i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Lìguri antighi]], de épuca pre-rumäna. Insc'â sumitè se trovan i rèsti de 'na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch'a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de 'na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce 'n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de 'na gexa d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] ch'â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l'îzua de Sant'Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l'ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l'ha pigiä u numme de Îzua de Sant'Eugeniu. Cu'u pasä d'u tenpu a l'è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu'u numme che poi u s'è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc'â sö sumitè, a l'intèrnu de 'na spece de piatafurma trianguläre, 'nsc'â superficce ireguläre d'u scöggiu, u l'è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu'u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l'îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l'è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch'u l'aveiva grande inpurtansa segge int'i tràffeghi marìttimi che int'i scangi cumèrciäli terèstri.<ref name=":0" /> Insce-i rèsti d'u turiùn rumàn, int'u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], a l'è stèta custruìa 'na ture a bäze quadräta cu'i läti de çirca 4 metri. A ture a l'è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a [[Ture d'Èa]] custruìa 'nsc'â tèrafèrma, surva 'n sperùn ruciuzu de frunte a l'îzua, inte 'n scistêma de avistamentu e difeiza d'a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu'u declìn d'u portu de ''Vada Sabatia'', l'îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int'u [[V secolo|V sécculu]] a l'è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l'è a stu perìudu ch'â tradisiùn a fà remuntä l'arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l'îzua. Inturnu a l'arivu de [[Sant'Eugeniu]] insce l'îzua, ricurdiemu ch'a existe 'na bèlla lezenda ch'a l'ha cumme prutagunista l'izuetta. U se cunta ch'a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in [[Africa|Àfrica]] da-i Vàndali p'â sö fede religiuza, u s'è musträ u̇n angiou ch'u gh'ha fètu truvä 'na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc'ou scöggiu, nu ciü grossu de 'n'izuetta, quellu u s'è stacä da-a tèrafèrma, u l'ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s'è fèrmä sulu quandu u l'è rivä davanti a Berzezzi. Cu'a barchetta han vôgä fina a riva e lì 'nte stu trètu de costa han cumensä a predicä a [[Crestianêximo|religiùn de Cristu]], faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l'è partìu p'â [[Corsega|Córsega]], mentre Eugeniu u s'è stabilìu insce l'îzua duv'u l'ha fètu custruì 'na gexa e u gh'è restä finch'u l'è mortu. Int'u [[992]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistemä int'a gexa existente insce l'îzua, u l'ha fètu custruì 'n'abasìa afidàndula a 'n gruppu de fratti vegnüu aposta da l'abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l'abasìa vegnan asegnè divèrse réndite 'nsc'â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l'ecunumìa d'u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e l'[[L'Atè|Âtä]].<ref name=":0" /> U 31 de märsu d'u [[1162]] u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a [[Fransa|França]] u s'è fermä insce l'îzua. U l'ea u sabbu primma d'a duménega d'e Pärme e a cauza de 'na buriäna, ch'a inpediva de repigiä u viaggiu, u l'ha celebrä a Pasqua cu'i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int'u [[1238]] u pappa Grigö IX u l'ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l'annu doppu Nôi a l'è stèta elevä a [[Vescuvâdu de Noi|vescuvädu]] e int'u [[1245]], cun bulla papäle, a l'è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l'ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a 'n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh'ha asegnä ascì l'abasìa de Sant'Eugeniu cu'u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L'acorpamentu puremmu dì ch'u dà inissiu a-a crizi d'e l'abasìa 'nsce l'îzua e sètte anni ciü tärdi, int'u [[1252]], e reliquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l'abasìa int'a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int'u [[1336]] u se tröva traccia de 'n sulu fratte 'nsce l'îzua. Dex'anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh'han ciü nutissie de prezense insce l'îzua e da alùa u l'ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu'u prugresivu degraddu de l'abasìa. E ruvine d'a primma gexa paleucristiäna e de l'abasìa se pöan vedde ancùn a-a giurnä d'ancö. === Növi prupietäi === Int'u cursu d'i sécculi l'îzua a l'ha avüu diferenti prupietäi, ün di ciü inpurtanti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, int'i primmi anni d'u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministrasiùn de l'[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l'izuetta a l'è diventä prupietè d'u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d'a capeletta, ch'a se vedde da l'Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int'u [[1956]] Serventi u l'ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d'u cunplèssu de Ture d'u Mä, che vurendu püblicizä e valurizä l'îzua, int'u 1958 u l'ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli 'na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc'â punta vèrsu [[Spoturnu|Spôtùrnu]]. L'ópera, u̇n sünóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l'è stèta realizä cunpletamente int'u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sünóu de clarinettu u nu l'è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciamä 'na cravetta ch'a se tröva insc'ou briccu de frunte a l'îzua vixìn a [[Ture d'Èa]]. E in efètti u gh'è 'na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d'Èa int'u stessu annu e oua custudìa int'u giardìn pübblicu d'u cunplèssu abitativu custruìu int'i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sünóu de clarinettu insce l'îzua u l'è stètu abatüu da 'na maregiä a-a fin de otubre d'u [[2018]]. Ancö l'îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de [[Spoturnu|Spôtùrnu]] che int'u 2018 a l'ha stipulä 'n acordu cun l'Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch'u prevedde u cumudätu d'üzu de l'îzua pe vint'anni. == Ativitè sut'ègua == Int'e vixinanse de l'îzua e int'i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l'imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d'a quäle i fan pärte ascì d'i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l'è 'n puntu de imèrsciùn int'u fiancu sud-ovest de l'îzua. U l'è custituìu da 'na mu̇àggia ruciuza ch'a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l'è u̇n'ätra lucalitè de imèrsciùn 'nsc'ou lätu sud-est de l'îzua, cun 'na pendensa ciü duçe d'u Canalùn e 'na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugìe de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d'a Franä e u prezenta 'na prufunditè meddia ch'a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Futugrafìe == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a via Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|L'îzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi inte 'n quaddru d'u pitù E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a màina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramuntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntoju de l'îzua e a vixina Punta d'i Preni Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a Rivea versu Zena </gallery> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] mzfr9ty69cb5jpwf1ov7gqfywdr4iuz 272720 272718 2026-08-03T08:57:56Z Arbenganese 12552 /* Turi */ italic 272720 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l'îzua i gh'han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l'îzua a l'è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l'annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d'ancö a situasiùn de l'îzua a nu l'è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l'è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde 'nsc'ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d'u terén e 'nsc'â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d'u [[1907]], u s'è puŝĉiüu cunstatä ch'ê varietè biulógiche han subìu d'e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l'îzua ghe sun i seĝn̂i d'i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Lìguri antighi]], de épuca pre-rumäna. Insc'â sumitè se trovan i rèsti de 'na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch'a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de 'na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce 'n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de 'na gexa d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] ch'â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l'îzua de Sant'Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l'ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l'ha pigiä u numme de Îzua de Sant'Eugeniu. Cu'u pasä d'u tenpu a l'è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu'u numme che poi u s'è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc'â sö sumitè, a l'intèrnu de 'na spece de piatafurma trianguläre, 'nsc'â superficce ireguläre d'u scöggiu, u l'è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu'u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l'îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l'è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de ''Vada Sabatia''<ref name=":0" />, ch'u l'aveiva grande inpurtansa segge int'i tràffeghi marìttimi che int'i scangi cumèrciäli terèstri.<ref name=":0" /> Insce-i rèsti d'u turiùn rumàn, int'u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], a l'è stèta custruìa 'na ture a bäze quadräta cu'i läti de çirca 4 metri. A ture a l'è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a [[Ture d'Èa]] custruìa 'nsc'â tèrafèrma, surva 'n sperùn ruciuzu de frunte a l'îzua, inte 'n scistêma de avistamentu e difeiza d'a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu'u declìn d'u portu de ''Vada Sabatia'', l'îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int'u [[V secolo|V sécculu]] a l'è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l'è a stu perìudu ch'â tradisiùn a fà remuntä l'arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l'îzua. Inturnu a l'arivu de [[Sant'Eugeniu]] insce l'îzua, ricurdiemu ch'a existe 'na bèlla lezenda ch'a l'ha cumme prutagunista l'izuetta. U se cunta ch'a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in [[Africa|Àfrica]] da-i Vàndali p'â sö fede religiuza, u s'è musträ u̇n angiou ch'u gh'ha fètu truvä 'na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc'ou scöggiu, nu ciü grossu de 'n'izuetta, quellu u s'è stacä da-a tèrafèrma, u l'ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s'è fèrmä sulu quandu u l'è rivä davanti a Berzezzi. Cu'a barchetta han vôgä fina a riva e lì 'nte stu trètu de costa han cumensä a predicä a [[Crestianêximo|religiùn de Cristu]], faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l'è partìu p'â [[Corsega|Córsega]], mentre Eugeniu u s'è stabilìu insce l'îzua duv'u l'ha fètu custruì 'na gexa e u gh'è restä finch'u l'è mortu. Int'u [[992]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistemä int'a gexa existente insce l'îzua, u l'ha fètu custruì 'n'abasìa afidàndula a 'n gruppu de fratti vegnüu aposta da l'abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l'abasìa vegnan asegnè divèrse réndite 'nsc'â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l'ecunumìa d'u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e l'[[L'Atè|Âtä]].<ref name=":0" /> U 31 de märsu d'u [[1162]] u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a [[Fransa|França]] u s'è fermä insce l'îzua. U l'ea u sabbu primma d'a duménega d'e Pärme e a cauza de 'na buriäna, ch'a inpediva de repigiä u viaggiu, u l'ha celebrä a Pasqua cu'i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int'u [[1238]] u pappa Grigö IX u l'ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l'annu doppu Nôi a l'è stèta elevä a [[Vescuvâdu de Noi|vescuvädu]] e int'u [[1245]], cun bulla papäle, a l'è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l'ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a 'n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh'ha asegnä ascì l'abasìa de Sant'Eugeniu cu'u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L'acorpamentu puremmu dì ch'u dà inissiu a-a crizi d'e l'abasìa 'nsce l'îzua e sètte anni ciü tärdi, int'u [[1252]], e reliquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l'abasìa int'a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int'u [[1336]] u se tröva traccia de 'n sulu fratte 'nsce l'îzua. Dex'anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh'han ciü nutissie de prezense insce l'îzua e da alùa u l'ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu'u prugresivu degraddu de l'abasìa. E ruvine d'a primma gexa paleucristiäna e de l'abasìa se pöan vedde ancùn a-a giurnä d'ancö. === Növi prupietäi === Int'u cursu d'i sécculi l'îzua a l'ha avüu diferenti prupietäi, ün di ciü inpurtanti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, int'i primmi anni d'u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministrasiùn de l'[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l'izuetta a l'è diventä prupietè d'u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d'a capeletta, ch'a se vedde da l'Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int'u [[1956]] Serventi u l'ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d'u cunplèssu de Ture d'u Mä, che vurendu püblicizä e valurizä l'îzua, int'u 1958 u l'ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli 'na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc'â punta vèrsu [[Spoturnu|Spôtùrnu]]. L'ópera, u̇n sünóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l'è stèta realizä cunpletamente int'u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sünóu de clarinettu u nu l'è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciamä 'na cravetta ch'a se tröva insc'ou briccu de frunte a l'îzua vixìn a [[Ture d'Èa]]. E in efètti u gh'è 'na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d'Èa int'u stessu annu e oua custudìa int'u giardìn pübblicu d'u cunplèssu abitativu custruìu int'i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sünóu de clarinettu insce l'îzua u l'è stètu abatüu da 'na maregiä a-a fin de otubre d'u [[2018]]. Ancö l'îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de [[Spoturnu|Spôtùrnu]] che int'u 2018 a l'ha stipulä 'n acordu cun l'Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch'u prevedde u cumudätu d'üzu de l'îzua pe vint'anni. == Ativitè sut'ègua == Int'e vixinanse de l'îzua e int'i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l'imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d'a quäle i fan pärte ascì d'i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l'è 'n puntu de imèrsciùn int'u fiancu sud-ovest de l'îzua. U l'è custituìu da 'na mu̇àggia ruciuza ch'a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l'è u̇n'ätra lucalitè de imèrsciùn 'nsc'ou lätu sud-est de l'îzua, cun 'na pendensa ciü duçe d'u Canalùn e 'na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugìe de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d'a Franä e u prezenta 'na prufunditè meddia ch'a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Futugrafìe == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a via Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|L'îzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi inte 'n quaddru d'u pitù E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a màina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramuntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntoju de l'îzua e a vixina Punta d'i Preni Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a Rivea versu Zena </gallery> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] ab3hdt8hcg1g4zyx6d5qya9mf8icxwy 272721 272720 2026-08-03T08:58:52Z Arbenganese 12552 /* L'abasìa de Sant'Eugeniu */ wl, italic 272721 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l'îzua i gh'han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l'îzua a l'è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l'annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d'ancö a situasiùn de l'îzua a nu l'è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l'è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde 'nsc'ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d'u terén e 'nsc'â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d'u [[1907]], u s'è puŝĉiüu cunstatä ch'ê varietè biulógiche han subìu d'e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l'îzua ghe sun i seĝn̂i d'i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Lìguri antighi]], de épuca pre-rumäna. Insc'â sumitè se trovan i rèsti de 'na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch'a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de 'na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce 'n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de 'na gexa d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] ch'â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l'îzua de Sant'Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l'ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l'ha pigiä u numme de Îzua de Sant'Eugeniu. Cu'u pasä d'u tenpu a l'è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu'u numme che poi u s'è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc'â sö sumitè, a l'intèrnu de 'na spece de piatafurma trianguläre, 'nsc'â superficce ireguläre d'u scöggiu, u l'è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu'u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l'îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l'è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de ''Vada Sabatia''<ref name=":0" />, ch'u l'aveiva grande inpurtansa segge int'i tràffeghi marìttimi che int'i scangi cumèrciäli terèstri.<ref name=":0" /> Insce-i rèsti d'u turiùn rumàn, int'u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], a l'è stèta custruìa 'na ture a bäze quadräta cu'i läti de çirca 4 metri. A ture a l'è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a [[Ture d'Èa]] custruìa 'nsc'â tèrafèrma, surva 'n sperùn ruciuzu de frunte a l'îzua, inte 'n scistêma de avistamentu e difeiza d'a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu'u declìn d'u portu de ''Vada Sabatia'', l'îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int'u [[V secolo|V sécculu]] a l'è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l'è a stu perìudu ch'â tradisiùn a fà remuntä l'arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l'îzua. Inturnu a l'arivu de [[Sant'Eugeniu]] insce l'îzua, ricurdiemu ch'a existe 'na bèlla lezenda ch'a l'ha cumme prutagunista l'izuetta. U se cunta ch'a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in [[Africa|Àfrica]] da-i Vàndali p'â sö fede religiuza, u s'è musträ u̇n angiou ch'u gh'ha fètu truvä 'na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc'ou scöggiu, nu ciü grossu de 'n'izuetta, quellu u s'è stacä da-a tèrafèrma, u l'ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s'è fèrmä sulu quandu u l'è rivä davanti a Berzezzi. Cu'a barchetta han vôgä fina a riva e lì 'nte stu trètu de costa han cumensä a predicä a [[Crestianêximo|religiùn de Cristu]], faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l'è partìu p'â [[Corsega|Córsega]], mentre Eugeniu u s'è stabilìu insce l'îzua duv'u l'ha fètu custruì 'na gexa e u gh'è restä finch'u l'è mortu. Int'u [[992]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistemä int'a gexa existente insce l'îzua, u l'ha fètu custruì 'n'abasìa afidàndula a 'n gruppu de fratti vegnüu aposta da l'abasìa de Lérins in [[Pruvensa]]. Pe puréi andä avanti, a l'abasìa vegnan asegnè divèrse réndite 'nsc'â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l'ecunumìa d'u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e l'[[L'Atè|Âtä]].<ref name=":0" /> U 31 de märsu d'u [[1162]] u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a [[Fransa|França]] u s'è fermä insce l'îzua. U l'ea u sabbu primma d'a duménega d'e Pärme e a cauza de 'na buriäna, ch'a inpediva de repigiä u viaggiu, u l'ha celebrä a Pasqua cu'i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int'u [[1238]] u pappa Grigö IX u l'ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l'annu doppu Nôi a l'è stèta elevä a [[Vescuvâdu de Noi|vescuvädu]] e int'u [[1245]], cun bulla papäle, a l'è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l'ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a 'n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh'ha asegnä ascì l'abasìa de Sant'Eugeniu cu'u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L'acorpamentu puremmu dì ch'u dà inissiu a-a crizi d'e l'abasìa 'nsce l'îzua e sètte anni ciü tärdi, int'u [[1252]], e reliquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l'abasìa int'a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int'u [[1336]] u se tröva traccia de 'n sulu fratte 'nsce l'îzua. Dex'anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh'han ciü nutissie de prezense insce l'îzua e da alùa u l'ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu'u prugresivu degraddu de l'abasìa. E ruvine d'a primma gexa paleucristiäna e de l'abasìa se pöan vedde ancùn a-a giurnä d'ancö. === Növi prupietäi === Int'u cursu d'i sécculi l'îzua a l'ha avüu diferenti prupietäi, ün di ciü inpurtanti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, int'i primmi anni d'u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministrasiùn de l'[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l'izuetta a l'è diventä prupietè d'u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d'a capeletta, ch'a se vedde da l'Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int'u [[1956]] Serventi u l'ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d'u cunplèssu de Ture d'u Mä, che vurendu püblicizä e valurizä l'îzua, int'u [[1958]] u l'ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli 'na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc'â punta vèrsu [[Spoturnu|Spôtùrnu]]. L'ópera, u̇n sünóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l'è stèta realizä cunpletamente int'u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sünóu de clarinettu u nu l'è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciamä 'na cravetta ch'a se tröva insc'ou briccu de frunte a l'îzua vixìn a [[Ture d'Èa]]. E in efètti u gh'è 'na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d'Èa int'u stessu annu e oua custudìa int'u giardìn pübblicu d'u cunplèssu abitativu custruìu int'i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sünóu de clarinettu insce l'îzua u l'è stètu abatüu da 'na maregiä a-a fin de otubre d'u [[2018]]. Ancö l'îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de [[Spoturnu|Spôtùrnu]] che int'u 2018 a l'ha stipulä 'n acordu cun l'Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch'u prevedde u cumudätu d'üzu de l'îzua pe vint'anni. == Ativitè sut'ègua == Int'e vixinanse de l'îzua e int'i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l'imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d'a quäle i fan pärte ascì d'i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l'è 'n puntu de imèrsciùn int'u fiancu sud-ovest de l'îzua. U l'è custituìu da 'na mu̇àggia ruciuza ch'a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l'è u̇n'ätra lucalitè de imèrsciùn 'nsc'ou lätu sud-est de l'îzua, cun 'na pendensa ciü duçe d'u Canalùn e 'na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugìe de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d'a Franä e u prezenta 'na prufunditè meddia ch'a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Futugrafìe == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a via Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|L'îzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi inte 'n quaddru d'u pitù E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a màina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramuntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntoju de l'îzua e a vixina Punta d'i Preni Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a Rivea versu Zena </gallery> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] pycekq7582ugkej0vpygkw2y3d9x307 272722 272721 2026-08-03T08:59:08Z Arbenganese 12552 /* L'abasìa de Sant'Eugeniu */ Sant' 272722 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l'îzua i gh'han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l'îzua a l'è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l'annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d'ancö a situasiùn de l'îzua a nu l'è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l'è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde 'nsc'ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d'u terén e 'nsc'â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d'u [[1907]], u s'è puŝĉiüu cunstatä ch'ê varietè biulógiche han subìu d'e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l'îzua ghe sun i seĝn̂i d'i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Lìguri antighi]], de épuca pre-rumäna. Insc'â sumitè se trovan i rèsti de 'na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch'a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de 'na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce 'n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de 'na gexa d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] ch'â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l'îzua de Sant'Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l'ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l'ha pigiä u numme de Îzua de Sant'Eugeniu. Cu'u pasä d'u tenpu a l'è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu'u numme che poi u s'è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc'â sö sumitè, a l'intèrnu de 'na spece de piatafurma trianguläre, 'nsc'â superficce ireguläre d'u scöggiu, u l'è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu'u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l'îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l'è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de ''Vada Sabatia''<ref name=":0" />, ch'u l'aveiva grande inpurtansa segge int'i tràffeghi marìttimi che int'i scangi cumèrciäli terèstri.<ref name=":0" /> Insce-i rèsti d'u turiùn rumàn, int'u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], a l'è stèta custruìa 'na ture a bäze quadräta cu'i läti de çirca 4 metri. A ture a l'è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a [[Ture d'Èa]] custruìa 'nsc'â tèrafèrma, surva 'n sperùn ruciuzu de frunte a l'îzua, inte 'n scistêma de avistamentu e difeiza d'a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu'u declìn d'u portu de ''Vada Sabatia'', l'îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int'u [[V secolo|V sécculu]] a l'è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l'è a stu perìudu ch'â tradisiùn a fà remuntä l'arivu e a permanensa de Sant'Eugeniu insce l'îzua. Inturnu a l'arivu de [[Sant'Eugeniu]] insce l'îzua, ricurdiemu ch'a existe 'na bèlla lezenda ch'a l'ha cumme prutagunista l'izuetta. U se cunta ch'a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in [[Africa|Àfrica]] da-i Vàndali p'â sö fede religiuza, u s'è musträ u̇n angiou ch'u gh'ha fètu truvä 'na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc'ou scöggiu, nu ciü grossu de 'n'izuetta, quellu u s'è stacä da-a tèrafèrma, u l'ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s'è fèrmä sulu quandu u l'è rivä davanti a Berzezzi. Cu'a barchetta han vôgä fina a riva e lì 'nte stu trètu de costa han cumensä a predicä a [[Crestianêximo|religiùn de Cristu]], faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l'è partìu p'â [[Corsega|Córsega]], mentre Eugeniu u s'è stabilìu insce l'îzua duv'u l'ha fètu custruì 'na gexa e u gh'è restä finch'u l'è mortu. Int'u [[992]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistemä int'a gexa existente insce l'îzua, u l'ha fètu custruì 'n'abasìa afidàndula a 'n gruppu de fratti vegnüu aposta da l'abasìa de Lérins in [[Pruvensa]]. Pe puréi andä avanti, a l'abasìa vegnan asegnè divèrse réndite 'nsc'â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l'ecunumìa d'u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e l'[[L'Atè|Âtä]].<ref name=":0" /> U 31 de märsu d'u [[1162]] u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a [[Fransa|França]] u s'è fermä insce l'îzua. U l'ea u sabbu primma d'a duménega d'e Pärme e a cauza de 'na buriäna, ch'a inpediva de repigiä u viaggiu, u l'ha celebrä a Pasqua cu'i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int'u [[1238]] u pappa Grigö IX u l'ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l'annu doppu Nôi a l'è stèta elevä a [[Vescuvâdu de Noi|vescuvädu]] e int'u [[1245]], cun bulla papäle, a l'è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l'ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a 'n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh'ha asegnä ascì l'abasìa de Sant'Eugeniu cu'u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L'acorpamentu puremmu dì ch'u dà inissiu a-a crizi d'e l'abasìa 'nsce l'îzua e sètte anni ciü tärdi, int'u [[1252]], e reliquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l'abasìa int'a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int'u [[1336]] u se tröva traccia de 'n sulu fratte 'nsce l'îzua. Dex'anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh'han ciü nutissie de prezense insce l'îzua e da alùa u l'ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu'u prugresivu degraddu de l'abasìa. E ruvine d'a primma gexa paleucristiäna e de l'abasìa se pöan vedde ancùn a-a giurnä d'ancö. === Növi prupietäi === Int'u cursu d'i sécculi l'îzua a l'ha avüu diferenti prupietäi, ün di ciü inpurtanti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, int'i primmi anni d'u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministrasiùn de l'[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l'izuetta a l'è diventä prupietè d'u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d'a capeletta, ch'a se vedde da l'Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int'u [[1956]] Serventi u l'ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d'u cunplèssu de Ture d'u Mä, che vurendu püblicizä e valurizä l'îzua, int'u [[1958]] u l'ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli 'na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc'â punta vèrsu [[Spoturnu|Spôtùrnu]]. L'ópera, u̇n sünóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l'è stèta realizä cunpletamente int'u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sünóu de clarinettu u nu l'è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciamä 'na cravetta ch'a se tröva insc'ou briccu de frunte a l'îzua vixìn a [[Ture d'Èa]]. E in efètti u gh'è 'na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d'Èa int'u stessu annu e oua custudìa int'u giardìn pübblicu d'u cunplèssu abitativu custruìu int'i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sünóu de clarinettu insce l'îzua u l'è stètu abatüu da 'na maregiä a-a fin de otubre d'u [[2018]]. Ancö l'îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de [[Spoturnu|Spôtùrnu]] che int'u 2018 a l'ha stipulä 'n acordu cun l'Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch'u prevedde u cumudätu d'üzu de l'îzua pe vint'anni. == Ativitè sut'ègua == Int'e vixinanse de l'îzua e int'i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l'imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d'a quäle i fan pärte ascì d'i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l'è 'n puntu de imèrsciùn int'u fiancu sud-ovest de l'îzua. U l'è custituìu da 'na mu̇àggia ruciuza ch'a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l'è u̇n'ätra lucalitè de imèrsciùn 'nsc'ou lätu sud-est de l'îzua, cun 'na pendensa ciü duçe d'u Canalùn e 'na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugìe de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d'a Franä e u prezenta 'na prufunditè meddia ch'a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Futugrafìe == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a via Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|L'îzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi inte 'n quaddru d'u pitù E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a màina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramuntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntoju de l'îzua e a vixina Punta d'i Preni Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a Rivea versu Zena </gallery> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] lsv1deqp2e5neaxpge2kxsoh8ujnn9s 272723 272722 2026-08-03T09:00:55Z Arbenganese 12552 /* L'abasìa de Sant'Eugeniu */ wl 272723 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l'îzua i gh'han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l'îzua a l'è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l'annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d'ancö a situasiùn de l'îzua a nu l'è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l'è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde 'nsc'ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d'u terén e 'nsc'â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d'u [[1907]], u s'è puŝĉiüu cunstatä ch'ê varietè biulógiche han subìu d'e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l'îzua ghe sun i seĝn̂i d'i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Lìguri antighi]], de épuca pre-rumäna. Insc'â sumitè se trovan i rèsti de 'na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch'a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de 'na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce 'n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de 'na gexa d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] ch'â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l'îzua de Sant'Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l'ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l'ha pigiä u numme de Îzua de Sant'Eugeniu. Cu'u pasä d'u tenpu a l'è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu'u numme che poi u s'è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc'â sö sumitè, a l'intèrnu de 'na spece de piatafurma trianguläre, 'nsc'â superficce ireguläre d'u scöggiu, u l'è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu'u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l'îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l'è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de ''Vada Sabatia''<ref name=":0" />, ch'u l'aveiva grande inpurtansa segge int'i tràffeghi marìttimi che int'i scangi cumèrciäli terèstri.<ref name=":0" /> Insce-i rèsti d'u turiùn rumàn, int'u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], a l'è stèta custruìa 'na ture a bäze quadräta cu'i läti de çirca 4 metri. A ture a l'è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a [[Ture d'Èa]] custruìa 'nsc'â tèrafèrma, surva 'n sperùn ruciuzu de frunte a l'îzua, inte 'n scistêma de avistamentu e difeiza d'a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu'u declìn d'u portu de ''Vada Sabatia'', l'îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int'u [[V secolo|V sécculu]] a l'è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l'è a stu perìudu ch'â tradisiùn a fà remuntä l'arivu e a permanensa de [[Sant'Eugeniu]] insce l'îzua. Inturnu a l'arivu de Sant'Eugeniu insce l'îzua, ricurdiemu ch'a existe 'na bèlla lezenda ch'a l'ha cumme prutagunista l'izuetta. U se cunta ch'a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in [[Africa|Àfrica]] da-i Vàndali p'â sö fede religiuza, u s'è musträ u̇n angiou ch'u gh'ha fètu truvä 'na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc'ou scöggiu, nu ciü grossu de 'n'izuetta, quellu u s'è stacä da-a tèrafèrma, u l'ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s'è fèrmä sulu quandu u l'è rivä davanti a Berzezzi. Cu'a barchetta han vôgä fina a riva e lì 'nte stu trètu de costa han cumensä a predicä a [[Crestianêximo|religiùn de Cristu]], faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l'è partìu p'â [[Corsega|Córsega]], mentre Eugeniu u s'è stabilìu insce l'îzua duv'u l'ha fètu custruì 'na gexa e u gh'è restä finch'u l'è mortu. Int'u [[992]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistemä int'a gexa existente insce l'îzua, u l'ha fètu custruì 'n'abasìa afidàndula a 'n gruppu de fratti vegnüu aposta da l'abasìa de Lérins in [[Pruvensa]]. Pe puréi andä avanti, a l'abasìa vegnan asegnè divèrse réndite 'nsc'â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l'ecunumìa d'u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e l'[[L'Atè|Âtä]].<ref name=":0" /> U 31 de märsu d'u [[1162]] u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a [[Fransa|França]] u s'è fermä insce l'îzua. U l'ea u sabbu primma d'a duménega d'e Pärme e a cauza de 'na buriäna, ch'a inpediva de repigiä u viaggiu, u l'ha celebrä a Pasqua cu'i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int'u [[1238]] u pappa Grigö IX u l'ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l'annu doppu Nôi a l'è stèta elevä a [[Vescuvâdu de Noi|vescuvädu]] e int'u [[1245]], cun bulla papäle, a l'è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l'ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a 'n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh'ha asegnä ascì l'abasìa de Sant'Eugeniu cu'u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L'acorpamentu puremmu dì ch'u dà inissiu a-a crizi d'e l'abasìa 'nsce l'îzua e sètte anni ciü tärdi, int'u [[1252]], e reliquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l'abasìa int'a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int'u [[1336]] u se tröva traccia de 'n sulu fratte 'nsce l'îzua. Dex'anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh'han ciü nutissie de prezense insce l'îzua e da alùa u l'ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu'u prugresivu degraddu de l'abasìa. E ruvine d'a primma gexa paleucristiäna e de l'abasìa se pöan vedde ancùn a-a giurnä d'ancö. === Növi prupietäi === Int'u cursu d'i sécculi l'îzua a l'ha avüu diferenti prupietäi, ün di ciü inpurtanti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, int'i primmi anni d'u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministrasiùn de l'[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l'izuetta a l'è diventä prupietè d'u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d'a capeletta, ch'a se vedde da l'Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int'u [[1956]] Serventi u l'ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d'u cunplèssu de Ture d'u Mä, che vurendu püblicizä e valurizä l'îzua, int'u [[1958]] u l'ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli 'na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc'â punta vèrsu [[Spoturnu|Spôtùrnu]]. L'ópera, u̇n sünóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l'è stèta realizä cunpletamente int'u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sünóu de clarinettu u nu l'è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciamä 'na cravetta ch'a se tröva insc'ou briccu de frunte a l'îzua vixìn a [[Ture d'Èa]]. E in efètti u gh'è 'na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d'Èa int'u stessu annu e oua custudìa int'u giardìn pübblicu d'u cunplèssu abitativu custruìu int'i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sünóu de clarinettu insce l'îzua u l'è stètu abatüu da 'na maregiä a-a fin de otubre d'u [[2018]]. Ancö l'îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de [[Spoturnu|Spôtùrnu]] che int'u 2018 a l'ha stipulä 'n acordu cun l'Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch'u prevedde u cumudätu d'üzu de l'îzua pe vint'anni. == Ativitè sut'ègua == Int'e vixinanse de l'îzua e int'i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l'imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d'a quäle i fan pärte ascì d'i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l'è 'n puntu de imèrsciùn int'u fiancu sud-ovest de l'îzua. U l'è custituìu da 'na mu̇àggia ruciuza ch'a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l'è u̇n'ätra lucalitè de imèrsciùn 'nsc'ou lätu sud-est de l'îzua, cun 'na pendensa ciü duçe d'u Canalùn e 'na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugìe de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d'a Franä e u prezenta 'na prufunditè meddia ch'a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Futugrafìe == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a via Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|L'îzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi inte 'n quaddru d'u pitù E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a màina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramuntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntoju de l'îzua e a vixina Punta d'i Preni Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a Rivea versu Zena </gallery> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] pkfftdvvv21f12q2pflnnfpax373jco 272725 272723 2026-08-03T09:05:40Z Arbenganese 12552 +Registrasiùn da letüa da pagina fèta da Iginio Rossello 272725 wikitext text/x-wiki <div id="section_SpokenWikipedia" class="noprint toccolours plainlinks" style="clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 300px; text-align: left; float: right"> <div style="text-align: center">'''Sente sta pàgina &middot; [[:Immaggine:Îzua de Berzezzi.mp3|(info)]]'''</div> [[Immaggine:Îzua_de_Berzezzi.mp3|centro|File da registraçiùn]] <div style="text-align: center; font-size: 90%">Parlante: Iginio Rossello, Berzezzi</div><div style="text-align: center; font-size: xx-small">Registrasiùn fèta cu'a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|oldid=272723}} vèrsciùn d'u 03-08-2026].</div> </div> {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l'îzua i gh'han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l'îzua a l'è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l'annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d'ancö a situasiùn de l'îzua a nu l'è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l'è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde 'nsc'ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d'u terén e 'nsc'â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d'u [[1907]], u s'è puŝĉiüu cunstatä ch'ê varietè biulógiche han subìu d'e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l'îzua ghe sun i seĝn̂i d'i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Lìguri antighi]], de épuca pre-rumäna. Insc'â sumitè se trovan i rèsti de 'na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch'a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de 'na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce 'n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de 'na gexa d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] ch'â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l'îzua de Sant'Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l'ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l'ha pigiä u numme de Îzua de Sant'Eugeniu. Cu'u pasä d'u tenpu a l'è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu'u numme che poi u s'è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc'â sö sumitè, a l'intèrnu de 'na spece de piatafurma trianguläre, 'nsc'â superficce ireguläre d'u scöggiu, u l'è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu'u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l'îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l'è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de ''Vada Sabatia''<ref name=":0" />, ch'u l'aveiva grande inpurtansa segge int'i tràffeghi marìttimi che int'i scangi cumèrciäli terèstri.<ref name=":0" /> Insce-i rèsti d'u turiùn rumàn, int'u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], a l'è stèta custruìa 'na ture a bäze quadräta cu'i läti de çirca 4 metri. A ture a l'è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a [[Ture d'Èa]] custruìa 'nsc'â tèrafèrma, surva 'n sperùn ruciuzu de frunte a l'îzua, inte 'n scistêma de avistamentu e difeiza d'a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu'u declìn d'u portu de ''Vada Sabatia'', l'îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int'u [[V secolo|V sécculu]] a l'è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l'è a stu perìudu ch'â tradisiùn a fà remuntä l'arivu e a permanensa de [[Sant'Eugeniu]] insce l'îzua. Inturnu a l'arivu de Sant'Eugeniu insce l'îzua, ricurdiemu ch'a existe 'na bèlla lezenda ch'a l'ha cumme prutagunista l'izuetta. U se cunta ch'a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in [[Africa|Àfrica]] da-i Vàndali p'â sö fede religiuza, u s'è musträ u̇n angiou ch'u gh'ha fètu truvä 'na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc'ou scöggiu, nu ciü grossu de 'n'izuetta, quellu u s'è stacä da-a tèrafèrma, u l'ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s'è fèrmä sulu quandu u l'è rivä davanti a Berzezzi. Cu'a barchetta han vôgä fina a riva e lì 'nte stu trètu de costa han cumensä a predicä a [[Crestianêximo|religiùn de Cristu]], faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l'è partìu p'â [[Corsega|Córsega]], mentre Eugeniu u s'è stabilìu insce l'îzua duv'u l'ha fètu custruì 'na gexa e u gh'è restä finch'u l'è mortu. Int'u [[992]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistemä int'a gexa existente insce l'îzua, u l'ha fètu custruì 'n'abasìa afidàndula a 'n gruppu de fratti vegnüu aposta da l'abasìa de Lérins in [[Pruvensa]]. Pe puréi andä avanti, a l'abasìa vegnan asegnè divèrse réndite 'nsc'â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l'ecunumìa d'u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e l'[[L'Atè|Âtä]].<ref name=":0" /> U 31 de märsu d'u [[1162]] u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a [[Fransa|França]] u s'è fermä insce l'îzua. U l'ea u sabbu primma d'a duménega d'e Pärme e a cauza de 'na buriäna, ch'a inpediva de repigiä u viaggiu, u l'ha celebrä a Pasqua cu'i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int'u [[1238]] u pappa Grigö IX u l'ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l'annu doppu Nôi a l'è stèta elevä a [[Vescuvâdu de Noi|vescuvädu]] e int'u [[1245]], cun bulla papäle, a l'è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l'ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a 'n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh'ha asegnä ascì l'abasìa de Sant'Eugeniu cu'u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L'acorpamentu puremmu dì ch'u dà inissiu a-a crizi d'e l'abasìa 'nsce l'îzua e sètte anni ciü tärdi, int'u [[1252]], e reliquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l'abasìa int'a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int'u [[1336]] u se tröva traccia de 'n sulu fratte 'nsce l'îzua. Dex'anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh'han ciü nutissie de prezense insce l'îzua e da alùa u l'ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu'u prugresivu degraddu de l'abasìa. E ruvine d'a primma gexa paleucristiäna e de l'abasìa se pöan vedde ancùn a-a giurnä d'ancö. === Növi prupietäi === Int'u cursu d'i sécculi l'îzua a l'ha avüu diferenti prupietäi, ün di ciü inpurtanti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, int'i primmi anni d'u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministrasiùn de l'[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l'izuetta a l'è diventä prupietè d'u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d'a capeletta, ch'a se vedde da l'Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int'u [[1956]] Serventi u l'ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d'u cunplèssu de Ture d'u Mä, che vurendu püblicizä e valurizä l'îzua, int'u [[1958]] u l'ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli 'na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc'â punta vèrsu [[Spoturnu|Spôtùrnu]]. L'ópera, u̇n sünóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l'è stèta realizä cunpletamente int'u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sünóu de clarinettu u nu l'è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciamä 'na cravetta ch'a se tröva insc'ou briccu de frunte a l'îzua vixìn a [[Ture d'Èa]]. E in efètti u gh'è 'na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d'Èa int'u stessu annu e oua custudìa int'u giardìn pübblicu d'u cunplèssu abitativu custruìu int'i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sünóu de clarinettu insce l'îzua u l'è stètu abatüu da 'na maregiä a-a fin de otubre d'u [[2018]]. Ancö l'îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de [[Spoturnu|Spôtùrnu]] che int'u 2018 a l'ha stipulä 'n acordu cun l'Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch'u prevedde u cumudätu d'üzu de l'îzua pe vint'anni. == Ativitè sut'ègua == Int'e vixinanse de l'îzua e int'i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l'imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d'a quäle i fan pärte ascì d'i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l'è 'n puntu de imèrsciùn int'u fiancu sud-ovest de l'îzua. U l'è custituìu da 'na mu̇àggia ruciuza ch'a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l'è u̇n'ätra lucalitè de imèrsciùn 'nsc'ou lätu sud-est de l'îzua, cun 'na pendensa ciü duçe d'u Canalùn e 'na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugìe de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d'a Franä e u prezenta 'na prufunditè meddia ch'a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Futugrafìe == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a via Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|L'îzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi inte 'n quaddru d'u pitù E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a màina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramuntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntoju de l'îzua e a vixina Punta d'i Preni Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a Rivea versu Zena </gallery> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] swn7n7397md6jvf2x56bt4xmyzbj87l Nanowar of Steel 0 28912 272698 259653 2026-08-02T16:01:25Z Quinlan83 12722 Fix name 272698 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''I Nanowar of Steel''' en unna banda heavy metal còmica de [[Romma]], in Italia. O seu nomme parodistego vëgne da l'union de bande de muxica metal i Manowar e i Rhapsody of Fire, e o rapresenta a seu tendensa de satirizzâ o conçetto de "veo" heavy metal, o obbiettivo primmäio de seu cansoin. A seu euvia a ponta sorviatutto à conçeive de referense umoristeghe e de battue in sce questa smersa muxicâ, despesso parodizzando e vie in scê quæ e bande de power metal en piggiæ in quanto e se piggian ben ben in sciô serio. Into 2006 a banda a scangià nomme da ''Nanowar'' à ''Nanowar of Steel,'' pe parodizzâ a band italiaña de power metal Rhapsody dòppo de avei scangiou nomme inte Rhapsody of Fire a caxon de unna bæga legale. == Istöia == Into 2005 vëgnià pubricou l'album ''Other Bands Play, Nanoway Gay!'' in scê Jamendo sotta a liçensa de Creative Commons-BY-NC-SA. In sciâ mæxima ciattaforma e sotta à Creative Commons-BY vëgnià pubricou l'album ''Into gay Pride Ride.'' Pe l'[[Arvî]] do [[2012]] i l'an transmisso o video de un neuvo scingolo ciammou Giorgio Mastrota, ch'o l'agguantià ciù de 100000 vixoin in scê YouTube in giusto doe settemañe. A canson a devegnià ben ben popolâ in Italia, transmissa da ciù emittente radio e finia fiña ciù vòtte in sciâ televixon naçionâ. Into 2013 i l'incomensan a conlaborâ con Feudalesimo e Libertà, un movimento politico parodistego ch'o l'auspica o retorno do Sacro Impëio Roman e do Feudaleximo in Éuröpa. I l'an dapeu produto un video pe l'agosto do mæximo anno ch'o vegnià trattou da-i pappê naçionæ comme La Repubblica e o reciocchià pe tutta a penisoa italiaña. Pe luggio do 2019 i l'an produto a canson ''Norwegian Reggaeton''. O video o guägnià 800000 vixoin inti primmi 5 giorni e inte un meise 2.8 mioin, devegnindo coscì a seu canson ciù avvoxâ. A canson a l'é un remesccion de metal e reggaeton. O gruppo o l'à misso in mostra Norwegian Reggaeton into spettacolo da televixon spagnòlla Got Talent España. Ciù avanti a banda a l'annonçià de voei rapresentâ a Spagna inte l'Eurovision Song Contest. Tra i atri scingoli sciortià pe-o dexembre do 2019 ''Valhalleluja'', canson de Dënâ mescciâ intra o metal e o gòspel, e into 2020 de mazzo ''Sneeztem of a Yawn,'' canson in sciô seu vive drento a-a pandemia do COVID-19 into Sud de l'Italia. À l'incomenso do 2021 i l'an annonçiou ''Italian Folk Metal,'' pubricou a-i 2 de luggio do 2021. Questo o l'é o seu primmo album intrego tutto scrito inta lengua italiaña. == Membri == * Potowotominimak (Carlo Alberto Fiaschi) - voxe * Mr. Baffo (Raffaello Venditti) - voxe, effetti di soin, DJ * Mohammed Abdul (Valerio Storch) - chitara e tastea, voxe, * Gattopanceri666 (Edoardo Carlesi) - chitara e basso * Uinona Raider (Alessandro Milone) - batterie, chitara, voxe <gallery perrow="5" caption="Nanowar of Steele, Line-Up at Rockharz Open Air 2018"> Immaggine:Nanowar of Steel Rockharz 2018 01.jpg|Cantante Potowotominimak Immaggine:Nanowar of Steel Rockharz 2018 03.jpg|Effetti di soin Mr. Baffo Immaggine:Nanowar of Steel Rockharz 2018 08.jpg|Chitaristo Mohammed Abdul Immaggine:Nanowar of Steel Rockharz 2018 07.jpg|Bassisto Gattopanceri666 Immaggine:Nanowar of Steel Rockharz 2018 09.jpg|Batteristo Uinona Raider </gallery> == Discografia == === Album in studio === {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" !Titolo !Dettaggi de l'album |- |''Triumph of True Metal of Steel'' | * Pubricou: luggio do 2003 * Etichetta: nisciuña (auto produto) |- |''Other Bands Play, Nanowar Gay!'' | * Pubricou: zugno do 2005 * Etichetta: nisciuña (auto produto) |- |''Into Gay Pride Ride'' | * Pubricou: 2010 * Etichetta: nisciuña (auto produto) |- |''A Knight At The Opera'' | * Pubricou: 2014 (album e DVD) * Etichetta: nisciuña (auto produto) |- |''Stairway to Valhalla'' | * Pubricou: Novembre tra 2018/2020 * Etichetta: Audioglobe (ediçion do 2018)/Napalm Records (restampa do 2020 con un CD Bonus) |- |''Italian Folk Metal'' | * Pubricou: luggio do 2021 * Etichetta: Napalm Records |} {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" !Titolo !Dettaggi de l'album |- |''Promotional Compilation 2007'' | * Pubricou: 2007 * Etichetta: nisciuña (auto produto) |} === Album live === {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" !Titolo !Dettaggi de l'album |- |''Made In Naples'' | * Pubricou: January 2007 (Limited Edition Double CD) * Etichetta: nisciuña (auto produto) |} === Registraçioin esteise === {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" !Titolo !Dettaggi de l'album |- |''True Metal Of The World'' | * Pubricou: 2003 (demo) * Etichetta: nisciuña (auto produto) |- |''Tour-Mentone Vol.1'' | * Pubricou: January 2016 * Etichetta: nisciuña (auto produto) |} === Scingoli === {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" !Titolo !Dæta !Etichetta !Album |- |''Metal La La La'' |Arvî do 2009 |Auto produto |''Other Bands Play, Nanowar Gay'' |- |''Giorgio Mastrota (The keeper of inox steel)'' |Arvî do 2012 |Auto produto |''A Knight At The Opera'' |- |''Nanowar'' |Zugno do 2012 |Auto produto |''Into Gay Pride Ride'' |- |''RAP-sody'' |Novembre do 2012 |Auto produto |''Into Gay Pride Ride'' - parodia de Rhapsody of Fire |- |''I'm Heavy'' |Ötobre do 2014 |Auto produto |''Scingolo sensa album'' - Parodia de Happy do Pharrell Williams |- |''Bestie di Seitan'' |Ötobre do 2017 |Auto produto |''Scingolo sensa album'' |- |''The Call Of Cthulhu'' |Luggio do 2018 |Auto produto |''Stairway To Valhalla'' |- |''Heavy Metal Kibbles'' |Dexembre do 2018 |Auto produto |''Stairway To Valhella'' |- |''Vegan Velociraptor'' |Arvî do 2019 |Auto produto |''Stairway To Valhella'' |- |''And Then I Noticed That She Was A Gargoyle'' |Mazzo do 2019 |Auto produto |''Stairway To Valhalla'' |- |''Norwegian Reggaeton'' |Luggio do 2019 |Auto produto |''Stairway To Valhalla'' (restampa do 2020) |- |''Valhalleluja'' |Dexembre do 2019 |Napalm Records |''Stairway To Valhalla'' (restampa do 2020) |- |''Sneeztem of a Yawn'' |Mazzo do 2020 |Napalm Records |''Stairway To Valhalla'' (restampa do 2020) |- |''Uranus'' |Ötobre do 2020 |Napalm Records |''Stairway to Valhalla'' |- |''In The Sky'' |Dexembre do 2020 |Napalm Records |''Stairway to Valhalla'' |- |''Formia'' |Fevrâ do 2021 |Napalm Records |''Scingolo sensa album'' |- |''Biancodolce'' |Marso do 2021 |Napalm Records |''Scingolo sensa album'' |- |''La Maledizione di Capitan Findus/Der Fluch des Kapt’n Iglo'' |Arvî do 2021 |Napalm Records |''Italian Folk Metal'' |- |''Gabonzo Robot'' |Mazzo do 2021 |Napalm Records |''Italian Folk Metal'' |- |''La Polenta Taragnarock'' (feat. Giorgio Mastrota) |Zugno do 2021 |Napalm Records |''Italian Folk Metal'' |} == Atri progetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de feua == * [http://www.nanowar.it/ Scito offiçiâ] * [https://web.archive.org/web/20090212205857/http://metalstorm.ee/bands/band.php?band_id=669&bandname=Nanowar+Of+Steel NanowaR a-o Metal Storm] * [http://www.myspace.com/otherbandsplaynanowargay Nanowar MySpace] {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Muxica]] 874hxk1pihgip39zmm2chc5yx69pexq Veserxe 0 30287 272728 269484 2026-08-03T10:27:57Z Arbenganese 12552 cc->it (ciü veserxin) 272728 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietài lucâle|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Veserxe |Panorama =Vesérxe (Castrevegliu)-Panuràmma daa SP44 02.jpg |Didascalia =<div align="center"> A frasiùn da u stradùn</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Divisione amm grado 3 = Castrevegliu |Altitudine = 500 |Abitanti = 60 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_castelvecchiodiroccabarbena_vecersio.html#dati_istat|tìtolo=A frasiun de Veserxe|vìxita=2022-11-26| léngoa=IT}} |Aggiornamento abitanti = 2011 |Nome abitanti = Vescerxìn <small>(a Castrevegliu)</small><br />Veserxìn <small>(in Èrli)</small><br />Vesérxi <small>(in [[Carpe|Càrpe]])</small> |Patrono = |Festivo = }} '''Vesérxe'''<ref group="n.">Dìcciu {{IPA|[ve'serʒe]}}, mênu de suénte {{IPA|[vɛ'serʒe]}} o {{IPA|[ve'serʒε]}}, in quarche câxu se prununsia ascì cumme ina via de mézzu fra {{IPA|[ve'serʃe]}} e {{IPA|[ve'serʒe]}}, cumme in [[Carpe|Càrpe]]</ref> (''Vescerxe'' ascì, dìtu ''Vèserji'' in [[Dialettu arbenganese|Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Vezerxe'' a [[Barestin]], ''Vecersio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina vìlla<ref group="n.">scinònimu da paròlla frasiùn</ref> da cumüna de [[Castrevegliu]], in ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]], ch'a cunta 62 abitànti (dàti agiurnài du [[2011]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> == Geugrafìa == [[File:Vesérxe (Castellovêgio) - panoràmma (2).jpg|thumb|A vìlla da a Cruxe d'Arnascu|sinistra]] Custruìa lungu a stràdda ch'a pòrta versu Barestìn, a frasiun a se tröva in t'ina pursiun laterâle da [[Valâ du Neva|Vâ du Néva]], a 500 métri in su livéllu du mâ, ünicu riàn de rilevansa u l'è chê de Pisciapolla, ch'u ne ven recampàu l'àiva di lavaùi a l'entrâ du paìse. [[File:U Castê (Veserxe, Castrevegliu) 03.jpg|thumb|In caruggiu inta burgâ du Casté|sinistra]] A cunfurmasiun du paìse a l'è cumpatta, fàita da i tradisiunàli caruggi, ch'i se deràmman a partì da a Via Mazû. Surva a sta lì ne truvemmu a pàrte âta, ciamâ ''U Casté'', fin a recunzünzise cu'a stràdda pruvinsâle. Pe' cuntru, au de sutta se tröva a burgâ cunusciüa cumme Sutt'a Ciàssa, méntre süperàu u ciassâ d'ancöi se va versu a zôna ciamâ ''U Terrisö'' e i so campi curtivài. == Storia == === Etài muderna === Testimuniàu pe' a primma vôta dürante a vìxita apustôlica du [[1585]], fàita da u Nicolò Mascardi, a l'épuca véscu da diocexi còrsa de Accia e Mariàna, u se sa che u paìse u l'axêa 40 föi, ducca i ghe staxêan tòstu duxéntu persune. Inserìu dréntu ai dumini castreveglìn, u l'ha seguìu u destìn du [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücarê]], sciurténdu numma a vâgnà ina furma de indipendensa religiùsa in tu [[1647]], quânde a gêxa lucâle a vegne destacâ da [[Gêxa de l'Asunta (Castrevegliu)|chélla du sentru cumünâle]]. Sempre du [[XVII secolo|Seisentu]] u paìse u resta cuinvôltu fin in ti scuntri fra i zenexi (aleài cu'i spagnòlli) e i Savòia, cum'u restu da cumüna, pe' u preduminiu in su feudu. Da reurdà u sacheggiu da vìlla, a i 2 de dexémbre du [[1614]], quattru dì primma da capitulasiun de Castrevegliu, invàsu da i piemuntexi.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio conteso tra Genova e i duchi di Savoia|p=101|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> Se e stimme in sa pupulasiun fàite da fin du Sinquesentu e cuntâvan (a livéllu da cumüna) 170 föi tutali, bezögna spîtà u periudu seguente pe' avê di dàtti ciü precixi. === Tempu di fransexi === Ben reurdâ a batàglia de Löa, ch'a s'è tegnüa in tu nuvembre du [[1795]]. Za da tempu primma i [[Savoia]] se pusisiunavan in si brìcchi surva Castrevegliu e Veserxe, tendandu de mantegnì ina linea de difésa, rispettu a l'avansâ fransese. Cu'u falimentu de l'asiun piemuntese, a situasiun a se fa pézzu pe i abitanti, dàtu che, versu a fin de setembre, se schiêran 24 batagliun versu a Rocca Curaira (ciü versu [[Cixan|Cixàn]]). I fàit ciü gràvi, però, l'éran legài a u devastu di campi curtivài, uramài nu ciü acescìbili. De riliévu u ferimentu d'in abitante da vìlla, a seguitu d'in'agresciùn, nu se sa se da parte fransese o sarda. Chescì u retû de Veserxe, Paolo Ferrari, u descrivêa a situasiun a a a fin de l'ànnu: {{Çitaçión|In te l'ànnu aù pasàu ch'u l'è u 1795 tostu nente u s'è campàu, spetàndu che a trüppa fransese e ancùa chélla austrusarda tütt'e due se sun avansàe versu u paìse de Veserxe, che nu sulu han spugliàu e vigne d'ognidün dau racòltu du vin; ma ancù de pâli urnaménti e dìccia vigna e fìn han tagliàu de vîti de mòddu che âtre de ste chi se sun rése infrütûse pe' tanti àgni|lingua=IT|Paolo Ferrari, retû da parocchia veserxìna, 1795|Nell'anno ora trascorso che è il 1795 quasi niente si è raccolto, atteso che la truppa francese e l'ancora austrosarda ambedue si sono avanzate vicino al paese di Vecersi, che non solo hanno spogliato le vigne di ciascheduno individuo dal raccolto del vino; ma ancora de pali ornamenti e detta vigna e per fino hanno tagliate delle viti di modo che altre di queste si sono rese infruttuose per molti anni|lingua2=LIJ}} Survatüttu i vescerxìn i patîan u tàgliu di èrbui (da i castàgni a i fîi, fin a e nuxi), du fürtu in te vìgne e ascì de bestie, fàitu dai fransexi. U dànnu u l'éra valüàu a 22.000 lìre.<ref>{{Çitta lìbbro|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|pp=123-127|capìtolo=La Bataglia di Loano vista da Castelvecchio|outô1=Silvio Riolfo Marengo}}</ref> === Da a Restaurasiun a ancöi === L'è numma dòppu l'arìvu di [[Napolion Bonaparte|franséxi]], ch'a se cunusce megliu a cumpusisiun de l'abitàu. Castrevegliu difatti u êntra drentu a u [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]] da u [[1815]] e, grassie a l'indagine fàita du [[1858]] da l'alùra scindicu Runcu se descröve che, di 731 abitanti ben 226 i staxêan inta vìlla veserxìna.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Dalla restaurazione alla Seconda Guerra Mondiale|p=128|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> Rilevante l'emigrasiun versu l'[[Americhe|America]], avegnüa in t'in primmu periudu fin a a metài du [[XIX secolo|seculu XIX]], cumme in tu câxu du Nicolò Delfino, rimpatriàu poi du [[1859]], du Giovanni Moreno (mortu a [[Montevideo|Muntevidêu]]) o du G. Scrigna (partìu in tu [[1868]] e poi turnàu in derê du [[1870]]) e in t'ina segunda undâ de dòppu a guèra, che però l'ha interesàu prinsipalmente u sentru de Castrevegliu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|pp=131-141|capìtolo=Partire per l'America: Castelvecchiesi oltreoceano|outô1=Silvio Riolfo Marengo}}</ref> Dürante a prìmma guèra mundiâle, di ünze cazüi castreveglìn (reurdài da a làpide in sa müraglia da veglia cumüna), ün u l'éra Attilo Delfino, de Veserxe, mòrtu cumbaténdu in [[Trentin-Erto Adixe|Trentìn]]. U sò numme u se tröva in te 'n'âtra tàrga, sta vôta in tu paìse, assemme a chéi da segunda: da Rinaldo Moreno, dispersu doppu êsse stàu imprixunàu dai surdatti tedeschi, a Fernando Rosso (dispersu in [[Rùscia|Rüscia]]). Eventu tragicu, poi, u rastrelamentu du nuvembre [[1944]], quande, sciurtìi da a gêxa a a fìn da messa, vegnen masài U Durin (T. Moreno) e so figliu, "curpevuli" de n'avê ubedìu a l'urdine de fermâse, impartìu dai tedeschi. Sti surdatti l'axîan duèrtu u föu in te chélla c'ha l'éra a stàlla de famiglia, dund'i dui i l'éran lì ch'i tentàvan de reparâse.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena nella bufera delle due guerre mondiali|pp=161-162|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> Da reurdà, intu dòppu guèra, a custrusiun du stradun ch'u se deràmma da Castrevegliu, avegnüa fra u [[1958]] e u [[1959]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Gli stradin|p=130|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> Lungu tütti i [[anni 1950|àgni '50]], l'è ascì ducumentâ a presensa de l'asìlu infantìle, asémme a e tréi cunfratèrnite e ascì a l'òpera santiscima, cumme descrìtu in ti fundi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/03/17/vecersio-ha-la-sua-storia-parrocchiale-dal-1648-con-tre-confraternite-e-lopera-santissima/|tìtolo=Vecersio ha la sua storia parrocchiale dal 1648: Con tre confraternite e l'opera santissima|vìxita=2022-11-27| léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/Veserxe}} == Pòsti de interesse == <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> File:Gêxa da Nòstra Scignôa da Néive (Vesérxe, Castellovêgio) - vìsta (2).jpg|A gêxa da Madonna da Néve File:Uratoriu de San Giuàn u Batista (Veserxe, Castrevegliu).jpg|L'uratoriu, da a Ciàssa File:Capelétta de Sant'Antòniu 02.jpg|L'uratoriu de Sant'Antognu </gallery> *'''[[Gêxa da Madònna da Nêve (Veserxe)|Gêxa da Madonna da Néve]]''' (''Santa Marìa ad Nives'' ascì), indicâ cumme uratòriu custruìu pe' cumuditài da i abitanti da vìlla ([[1585]])<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20793/Chiesa+di+Nostra+Signora+della+Neve#action=ricerca%2Frisultati&view=griglia&locale=it&ordine=&ambito=CEIA&liberadescr=Castelvecchio+Di+Rocca+Barbena+&liberaluogo=&highlight=Castelvecchio&highlight=Rocca&highlight=Barbena|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora della Neve|vìxita=2022-11-27| léngoa=IT}}</ref>, a vén de seguitu vixitâ in tu [[1612]] da u véscu arbenganese Domenico de Marini, ch'u sta a descrîve cumme necesàriu in ingradimentu de l'edifissiu, nu ciü in gràddu de uspîtà tütti paisài. A l'è stâ elevâ a paròcchia du [[1647]], benexîa in tu setembre du [[1665]] cun a dedicasiun a a Madònna. Primmu retû numinàu u l'è Francesco Brusco.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=La chiesa di Santa Maria ad Nives|pp=216-217|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> *'''Uratoriu de Sacre Sénne de San Giamatìsta''', u se tröva d'atàccu aa gêxa<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20790/Oratorio+di+San+Giovanni+Battista|tìtolo=San Giovanni Battista|vìxita=2022-11-27| léngoa=IT}}</ref>, tiràu sciü du [[XVII secolo|Seisentu]], denansi a a ciàssa da canònica. U l'è stàu scistemàu in tu [[2005]], repigliandu a figüra in faciâ, serâ in t'in riliêvu de stüccu surva aa pòrte. Dréntu i se trövan i arêdi sâcri da lucâle cunfratèrnita.<ref name=":0">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Oratorio di San Giovanni decollato|pp=218|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> *'''Uratoriu de Sant'Antognu da Padua''', in sa stràdda ch'a porta versu [[Barestin|Barestìn]], lasciàu l'abitàu da vìlla, se incuntra sta capella campestre chi, custruìa a prutesiun di viadanti, vixìn a u semiteriu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20795/Santuario+di+Sant%27Antonio+da+Padova|tìtolo=Sant'Antonio da Padova|vìxita=2022-11-27| léngoa=IT}}</ref> Drentu a l'è cunservâ 'na têra figürante a Madònna da Misericòrdia de Savuna, chi trasferìa da [[Moriaodo|Meriâdu]] témpu di franséxi.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Oratorio campestre di Sant'Antonio da Padova|pp=219|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> === Funtane e lavaùi === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Immaggine:A Funtana da Ciàssa (Veserxe).jpg|A funtana da Ciassa Immaggine:A Funtàna de l'uatòiu (Veserxe).jpg|A Funtana de l'uratoriu Immaggine:Funtana du Rugin.jpg|A Funtana du Rugìn Immaggine:Funtanìn du Nuxin.jpg|A funtana du Nuxin Immaggine:I Lavaui (Veserxe) 01.jpg|I lavaùi </gallery> In ta vìlla u se tröva ina série de lavaùi, i ciü impurtanti in tu stradùn, alimentài da u riàn Pisciapolla, asemme a chéi ch'i sun in tu burgu: dìti di Nuxin, lungu a Via Mazû. U gh'è ascì a Funtâna da Ciassa, da a gêxa e tréi ciü picìne: du Rugìn, de Nuxìn e de l'Uratoriu. == Ecunumìa == L'ecunumìa a l'è de lungu agricula, cun a tradisiunâle curtivasiun di [[Armugnìn|bericòcchi]]: due e qualitài prinsipâli tegnüe, da in làttu chéle fransexi, ciü düre, cunusciüe cu'u numme de ''mandurlùi'' e da l'atru [[Armugnìn Valleggia|chéi de Valeggia]], ciü picenin e da a pèlle fìna, caraterizâ da u curû aranciu cu'e macce scüre.<ref name=":1" /> Difüzi poi ascì i pèrsari. == Cultüra == === Dialettu veserxìn === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detagliu}} A parlâ lucâle, ch'a rientra in ta clascificasiun du Lìgüre de sentru-punénte, a l'è de stampu arbenganese, du tüttu scimile a chélla ch'a se parla a Castrevegliu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Il dialetto di Castelvecchio|revìsta=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|editô=Bacchetta|çitæ=Arbenga|pp=153-159|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|léngoa=IT, LIJ}}</ref> Fra e carateristiche ciü impurtanti ch'u distinguen da l'arbenganese sitadìn se trövan: * A cazüa da ''g'' e da ''v'' intervucalica (ad esempiu in ''fögu'', ch'u divén ''föu''), a prununsia da "a" in pusisiun tonica tendénte a a [[A tònica velarizâ|velarisasiùn]], ch'a l'avixìna versu ina ''o'' avèrta, ascì s'a nu l'è chescì fursâ da êsse segnâ cumme tâle. * A ''r'' intervucalica, graficamente segnâ, a vén prununsiâ in manéra ciü evidénte rispèttu che in ti âtri dialetti da vâ. * I êxiti de -CL- e -GL- du latìn i se trasfurman in /ʎ/, au cuntràriu de quànt'u sücédde in Arbenga (evulusiun in /j/) * Ürtimu trattu carateristicu, a prununsia palatàre da ''s'' impüra: lezüa cumme ''sc'' (/ʃ/) se seguìa da c, f, p, q e t, o cumme ''x'' (/ʒ/), d'atàccu a: b, d, l, m e n. == Fèste e fére == * '''Festa di bericòcchi d'ôru''', cumensâ in tu [[1976]] in se l'inisiatîva e de l'alùra scindicu Leonardo Rosa, cu'a culaburasiun da Pro Loco. Definìa cumme ina ''ménsa rüstega'', a se tegnîa in ta Ciàssa da Vitòria, cun e trenétte a u pìstu, a carne in sa brâxa e a tradisiunale turta cun l'üétta e i pignöi, cöccia in ti furni a legna. Seguîa a gàra pe' u bericòccu ciü bè, vistu ch'a se tratâva da curtivasiun ciü difüsa in ta vìlla.<ref name=":1">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=1981: La festa dell'albicocca d'oro a Vecersio|p=380|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> [[File:Uratoriu de San Benardu (Castrevegliu) 01.jpg|thumb|L'uratòriu campestre de San Bernadu, lungu u stradun|sinistra]] * '''Festa de Sant'Antognu de Padua''', festezâ a a seira du 13 de zügnu, sendéndu u falò in tu sentru da vìlla e cu'a prucesciun in unû du santu, dedicatàriu da capélla lungu a stradda pe' [[Barestin|Barestìn]]. Difatti, da chi a stàttua du santu a vengne spustâ a a vegìglia in ta paròcchia, dunde a resta fin a u giùrnu da prucesciùn, pe' pòi vegnì spustâ spalla pe' spàlla in ta sò pusisiun uriginària.<ref name="Giugno">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio le radici: Giugno|pp=252-253|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> * '''Festa de San Giuànni''', a i 24 de zügnu, tantu a Veserxe quantu a Castrevegliu, l'éa solitu métte sutta a a sénne du falò (ch'u vegnîa imbastìu a seira denanti) e seùlle apéna campài in te l'ortu o, atriménti, e patàtte. Atra tradisiun l'éa chéla de zûvene ch'e pigliavàn a rusà e se ghe lavàvan pe' rende lìscia a pèlle.<ref name="Giugno"/> A i 29 d'austu se festeza ascì a deculasiùn.<ref name=":0" /> == Vie de cumünicasiùn == U paìse u se tröva lungu u stradun pe' Barestin, a SP44, ch'a porta versu u Munte Cruxe. A vìlla a l'è servìa fin da 'na linea de curiêre da [[TPL Linea|TPL]] versu [[Arbenga]]. In antigu però, a l'axîa ina grande inpurtansa ascì a réa de viö ch'i purtavan versu [[Süccaellu|Sücarê]] e Castrevegliu, fra sti chi chê ch'u se deràmma da l'uratòriu campèstre de San Bernadu e u càra seguendu a lìnea de mèzza còsta, tacanduse a a stràdda cunusciüa cumme "Vîa du Rösu".<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio: Cenni sul patrimonio superstite. Oratorio di San Bernardo|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|p=226}}</ref> == Nòtte == === Nòtte a u testu === <references group="n." /> === Nòtte bibliugrafiche === <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]] [[Categorîa:Castrevegliu]] h68evw65q12ihmjxxusircaletrhw6a Vìa Rumma (Arbenga) 0 31406 272690 272632 2026-08-02T12:53:39Z N.Longo 12052 ò 272690 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Vìa Rumma (San Scì, Arbenga Veggia) 04.jpg|miniatura|Via Rumma làttu quartê de San Scî, versu munte]] '''Vìa Rumma''' (cunusciüa ascì cumme ''u Caruggiu dau Culêgiu'' inta sò parte ciü bassa, ''Via Roma'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in caruggiu ch'u se tröva in [[Arbenga Veggia]] e ch'u traversa i quartèi de San Scî e de Sant'Eulàlia. == Sto(r)ia == L'è bèn prubabile che l'u(r)igine de Vìa Rumma a secce du bèllu antìga, scicumme che u sò percursu u duve(r)ea repià da vixìn quellu du segundu decümàn pe' impurtansa da sitè rumâna<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 16, 139}}</ref>, dòppu numma che u ''decumanus maximus'' che, pe' cuntru, u passava pe'e vìe au dì d'ancöi intitulèi a Baccio Maineri, Bernardo Ricci e Enrico D'Aste. U decümàn de Vìa Rumma u cuntinuava pöi ancù ciü a punènte, fìn ae mü(r)aje sitadìne, passandu pe' quella che inta tupunumastica mudèrna a l'è ciamâ Vìa Somis<ref>{{Çitta web|url=http://uranialigustica.altervista.org/edifici/strade/albenga.htm|tìtolo=L'orientamento degli edifici in Liguria - Tracciati viari urbani - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref>. Inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], cu'u cardu e u decümàn mascimu, a l'é(r)a üna de stradde ciü impurtanti e trafeghèi d'[[Arbenga]], cumme testimuniàu daa registrasiùn a catastru de cà cu'in valû ciü âtu che inti caruggi de segunda impurtansa<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>. == Descrisiùn == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Via Rumma (Sentru Stòricu d'Arbenga)-Vista da l'imbuccu venèndu daa Vìa de Medaje d'Òu 04.jpg|Vista da sutta au pòrtegu du Palàssiu di Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Vìa Rumma (San Scì, Arbenga Veggia) 01.jpg|Vista mi(r)andu versu u pòrtegu, cu'u caruggiu di Baxadonne Immaggine:Vìa Rumma (San Scì, Arbenga Veggia)-Caruggiu seràu 01.jpg|U Caruggiu di Baxadonne Immaggine:U Caruggiu au Munte (San Scì, Arbenga veggia) 01.jpg|U Caruggiu au Munte Immaggine:U Caruggiu de l'Anôna (sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Caruggiu de l'Anôna Immaggine:Albenga centro Duomo-Palazzo Lengueglia-Costa (cropped2).jpg|Caruggiu aa Ciàssa de San Michê Immaggine:Via Òddu - U Caruggiu de verdüêe (San Scì, Arbenga Veggia) 01.jpg|Vìa Òddu o u Caruggiu de verdü(r)e(r)e File:Centro storico di Albenga 18.jpg|U Caruggiu du Culêgiu Immaggine:Vìa Rumma (Sant'Eulàlia, Arbenga Veggia) 02.jpg|Vìa Rumma da sutta au pòrtegu de l'uspeâ </gallery> Da munte a valle, u caruggiu u se diramma a partì daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]], a l'artessa du Palàssiu Rulandi-Ricci, au de sutta du vortu ch'u mette in cumünicasiùn stu lì cu'i âtri palàssi lungu sta stradda, versu [[A Sènta]]. A marcà u cunfìn fra i quartèi de San Scî e de Sant'Eulàlia u gh'è l'incruxu cun Vìa Oddu, ch'a cûre in diresiùn cuntra(r)ia e pôcu dòppu a finisce inta pòrte du Pertüxu. U caruggiu u và dunca avanti fin a rivà dau Culêgiu, dund'i se trövan tantu u Palàssiu Oddu quantu a veggia gêxa de San Carlu. A terminasiùn da vìa a l'è a [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], strutü(r)a traversâ pe' ün di dui pòrteghi ch'i se ghe dröven, pe' rivà fina aa Ciàssa di Giardinetti, quarche mêtru primma du scìtu dund'a gh'é(r)a l'antìga Pòrte da Gabella. Inte tüttu, Vìa Rumma a l'ha ina lunghessa de 230 mêtri<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 51-52}}</ref>. === Cruxe(r)e === [[Immaggine:Via Rumma o U Caruggiu dau Culêgiu (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=4|center|Mappa de Via Rumma, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]] Chi apröu u gh'è l'elencu di caruggi ch'i se ghe incruxan, da munte a vàlle: * [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]: u cardu mascimu d'Arbenga Veggia; tòstu aa sò fìn, in diresiùn da Pòrte de l'A(r)òscia, u gh'è l'u(r)igine de Vìa Rumma versu munte. * U Caruggiu di Baxadonne: de dimensciùi picìne, u l'è ün di caruggi ciü stretti d'Arbenga Veggia e u rèsta in scia mancìna da vìa. U sò percursu, de 'na sinquantêna de mêtri, u nu l'è drìtu e u finisce inte [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]]. U Caruggiu u pìa u sò numme da 'n'antìga famìa de [[Zena]], i ''Bassadonne''.<ref name=":02">{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 30}}</ref> * U Caruggiu aa Ciàssa de San Scî: u l'inmette in scia Ciàssa de San Scî, ch'a se pò bèn vegghe passandu in Vìa Rumma. * U Caruggiu au Munte: in scia drìta, u l'è de prubabile ün di ciü carateristichi, u pòrta dòppu 'na qua(r)antêna de mêtri lungu [[a Sènta]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 44}}</ref>. * U Caruggiu aa Ciàssa de San Michê: u segundu ch'u se incuntra in scia mancìna, u se tröva fra Palàssiu Pe(r)usu-Seulla e a Cà di Lengueja-Còsta. Stu caruggiu, ch'u l'inmette inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], u manca de numme inta tupunumastica ufisiâle. * U Caruggiu de l'Anôna: in scia drìta, u l'è lungu ascì stu lì tòstu sinquanta mêtri e u pìa u numme da l'ufissiu da survaintendènsa in sce pruvìste alimentâri; u dà in scia barbacâna<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 27}}</ref>. * U Caruggiu di Cassulìn: in scia mancìna, u dividde l'isulàu ucupàu dau Palàssiu di Bassu-Seulìn dau rèstu. Strettu, u pòrta versu [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], ch'a dà in scia [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]]. * U Caruggiu de verdü(r)e(r)e: dìtu ascì [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]], a remarcà a tupunumastica, u traversa Vìa Rumma dandu u(r)igine a 'na cruxe(r)a tòstu impurtante pôcu primma da Pòrte du Pertüxu, versu [[A Sènta]]. U marca ascì pe' tradisiùn u cunfìn fra u quartê de San Scî (a munte, caruggiu inclüsu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 45}}</ref>) e quellu de Sant'Eulàlia (a vàlle). * U Caruggiu du Rusciàn: in scia mancìna, u pìa u numme da Gio Giacomo Rossano, scritû du Seisèntu. Lungu 'na sinquantêna de mêtri, u pòrta intu [[Vìa Oddu (Arbenga)|Caruggiu de verdü(r)e(r)e]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 52}}</ref>. * U Caruggiu du Culêgiu: in scia drìta, u parte au de sutta du vortu ch'u mette in cumünicasiùn u Culêgiu cun San Carlu. * U Caruggiu daa Camera Murtuaria (Vico Lamberti): u dà in sce quella ch'a l'é(r)a a camera murtuaria du veggiu uspeâ, partèndu dau palàssiu de sta famìa lì<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 38}}</ref>. * A [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: dìta ascì Ciàssa Trincheri, a l'è dund'a finisce a vìa, sutta ün di dui pòrteghi de l'Uspeâ. * A Ciàssa di Giardinetti: a se tröva au de là di pòrteghi de l'Uspeâ, vistu che u caruggiu u ghe finisce giüstu in curispundènsa. === Architetü(r)e === {| class="wikitable" !Figü(r)a !n° !Numme !Descrisiùn |- |[[Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Vìsta 04.jpg|senza_cornice|139x139px]] | rowspan="2" |1-8<ref group="n.">L'intrâ prinsipâle du Palàssiu a dà in scia Via de Medaje d'Ò(r)u e a pòrta u sivicu n°73</ref> |'''Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn''' |Palàssiu e rexidènsa nobile, datàu du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111115|tìtolo=Palazzo Rolandi Ricci Cappellini|léngoa=IT|vìxita=2024-09-02}}</ref>, u l'è apartegnüu ai Barbe(r)a avanti ch'u vegnìsse de famìe ch'u ne pòrta u numme. U l'è de ciànta nu regulâre, furmàu da dui fabricâti racurdèi da in âtu pòrtegu, ch'u ne caraterìzza u pruspèttu in scia [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]; de cuntru, mi(r)andu da Vìa Rumma, pôcu au de surva de l'ârcu u se ghe vegghe in gran barcùn bügnàu. L'intrâ prinsipâle, faciâ in sciu veggiu cardu màscimu, a l'è decurâ cun architrâvu e spalìne de marme(r)u. Ti(r)àu sciü cun prìe e laterissi, u l'è spartìu in sce quàttru cièi e u presènta tantu de stansie cuèrte cun vorta a cruxe(r)a che de âtre cun vorta a lünetta<ref>{{Çitta web|url=https://sigecweb.beniculturali.it/sigec/item/print/ICCD14150599|tìtolo=Palazzo Rolandi Ricci Cappellini, scheda completa|léngoa=IT|vìxita=2024-09-01}}</ref>. U cumplessu u l'é(r)a stètu vendüu du [[XVIII secolo|Settesèntu]] ai Rulandi-Ricci, fin a quande, du [[1967]], u Luigi Rulandi Ricci u l'ha dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]], ch'u l'ha mantegnüu fina du [[2008]]<ref name=":0">{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|La descrizione delle torri di Albenga, Quartiere San Siro, pp.63-64|Bertonasco Rubatti, 2010}}</ref>. Da alantu(r)a u l'è pe'a ciü parte de prupietè privâ, duve(r)àu cumme sêde de apartamènti e de ufìssi. |- |[[Immaggine:A Tûre di Barbera (San Scî, Arbenga veggia)-Vista d'in Via Somis 04.jpg|senza_cornice|140x140px]] |'''Tûre Barbe(r)a''' |A rèmbu du Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn u se ghe tröva ina tûre, ciamâ a "Tûre di Barbe(r)a", ch'a se issa fra i tèiti de cà d'in gì(r)u e ch'a remunte(r)ea au [[XIII secolo|Duxèntu]]. Vegnüa parte du palàssiu numma che du [[XVIII secolo|Settesèntu]], au dì d'ancöi u se ghe tröva drentu a trumba da sca(r)a ch'a permette de muntà ai cièi de d'âtu da rexidènsa. Podâse che a tûre a gh'avesse in sò ingressu a meridiùn, fètu de prìa de Pûi, ch'u daxeva dunca in sciu caruggiu, scibèn ch'aù u secce stètu seràu<ref name=":0" />. |- |[[Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Faciâ.jpg|senza_cornice|104x104px]] |s.n.c.<ref group="n.">L'intrâ prinsipâle du Palàssiu a dà in scia Ciàssa de San Scî e a pòrta u sivicu n°5</ref> |'''Palàssiu San Scî''' |Palàssiu vegnüu sciü fra i [[XV secolo|seculi XV]] e [[XVI secolo|XVI]], faciàu in scia ciasetta ch'a pòrta u mèximu numme, serandula a meridiùn. U presènta trèi cièi, cu'a faciâ ch'a mustra fra i barcùi du cian de mezzu ina madunetta decurâ de stücchi, dund'u se puxeva vegghe ina pitü(r)a. Au sò de drentu e ghe sun de stansie ch'e cunsèrvan ancù a cuvertü(r)a a cruxe(r)a. U cumplessu, rangiàu de frescu, u l'è stètu trasfurmàu inte 'n albèrgu<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanctusyrus.it/eventi-organizzati/presentazione-palazzo-san-siro/|tìtolo=Benvenuti a Palazzo San Siro|léngoa=IT|vìxita=2024-09-05}}</ref>. |- |[[Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|senza_cornice|104x104px]] |29-31-33<ref group="n.">L'intrâ prinsipâle du Palàssiu a dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] e a pòrta u sivicu n°12</ref> |'''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''' |Palàssiu ch'u l'ha u sò ingressu prinsipâle in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]]. U presènta ina faciâ du tardu [[XVI secolo|Sinquesèntu]], nuché 'na tûre du [[XIII secolo|Duxèntu]] in sciu cantu versu [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], mèntre de drentu u l'è decuràu cun pitü(r)e du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref>. U pìa u numme dai sò antìghi prupieta(r)i, ch'i l'é(r)an de üna de ciü impurtanti famìe arbenganesi. U pruspèttu faciàu in sce Vìa Rumma u se presènta semplice, cun trèi ingressi, ün ciü grande di âtri dui. In curispundènsa de ün de sti lì e se vegghen ancù e tràcce d'in èrcu de maùi, ancöi seràu. U palàssiu u l'è a sêde du [[Müseu Navâle Rumàn|Museu Navâle Rumàn]] e da sesiùn ingàuna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. |- |[[File:Albenga centro Duomo-Palazzo Lengueglia-Costa (cropped).jpg|senza_cornice|104x104px]] |35-41<ref group="n.">L'intrâ prinsipâle du Palàssiu a dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]] e a pòrta u sivicu n°9</ref> |'''Cà e tûre di Lengueja-Còsta''' |Cumplessu ch'u l'ha avüu u(r)igine fra a fìn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e l'imprinsippiu du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://sigecweb.beniculturali.it/sigec/item/print/ICCD14150634|tìtolo=Casa e torre Lengueglia, scheda completa|léngoa=IT|vìxita=2024-09-02}}</ref>, daa ciànta nu regulâre ch'a ne vegne daa missa insemme de ciü custrusiùi presedènti<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 151-152}}</ref>, cumme 'na tûre du [[XII secolo|seculu XII]]<ref name="Lengueja - Costa">{{Çitta web|url=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:T%C3%BBre_e_c%C3%A0_da_Lengueja_Costa_(sentru_st%C3%B2ricu_d%27Arbenga)-T%C3%A0rga_01.jpg|tìtolo=Palazzo della Lengueglia - Costa, relazione storico artistica|vìxita=2024-09-04| léngoa=IT}}</ref>. Inta parte faciâ in sciu caruggiu u mustra ancù i segni di dui èrchi semireundi in laterissiu da lòggia du [[XIV secolo|Trexèntu]]<ref name="Lengueja - Costa"/>, decurèi a bande inta vorta e spartìe da 'na culònna sutì de prìa, cun tantu de capitèllu e de basamèntu, ch'a l'emerge da l'intonacu. U rèstu du pruspèttu u se cumpune de blòcchi de laterissiu, dund'u nu l'è intunacàu. Au de drentu u palàssiu u g'ha di ambiènti svilüpèi in sce quattru cièi, racurdèi da 'na grossa sca(r)inâ a duggia rampa, cun l'atriu du primmu cian ch'u se semeja a 'na lòggia ascì<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 152}}</ref>. |- |[[Immaggine:Palàssiu Basso-Cepollini (San Scî, Arbenga veggia)-Vìstu d'in Vìa Rumma 02.jpg|senza_cornice|139x139px]] |43-49<ref group="n.">Nüme(r)asiùn dispari. L'intrâ prinsipâle du Palàssiu a dà sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Via Cavour]] e a pòrta u sivicu n°56</ref> |'''Palàssiu Bassu-Seulìn''' |U palàssiu u cröve tòstu tüttu l'isulàu ch'u và dau cantu cu'u [[Vìa Oddu (Arbenga)|Caruggiu de verdü(r)e(r)e]], fin a dund'u se tröva u Caruggiu di Cassulìn, ch'u l'inmette versu a [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]], dund'u l'ha u sò ingressu prinsipâle. Derucàu dau teramòttu de Diàn du [[1887]], u l'è stètu turna ti(r)àu sciü du [[1892]] e ancù rangiàu fra u [[1984]] e u [[1985]], cumme ripurtàu da 'na targa tacâ aa faciâ. U se presènta cu'in pruspèttu a trèi cièi làttu ciàssa, mèntre versu u caruggiu u l'è pe'a ciü parte a dui livélli, levâ l'a(r)a ciü a levante, ch'a n'ha trèi. |- |[[Immaggine:Torre dei Grifi (Albenga) - Bozzetto storico di Alfredo D'Andrade 1883.jpg|senza_cornice|237x237px]] |s.n.c.<ref group="n.">Edifissiu ch'u nu l'existe ciü, u se truvava ciü o mênu aa mitè de l'isulàu di Seulìn. L'intrâ prinsipâle du növu palàssiu a pòrta u sivicu n°49</ref> |'''[[Tûre di Grifi]]''' |Sta tûre a se truvava intu cumplessu de Cà di Seulìn, aa mitè du sò fiancu faciàu in sce Vìa Rumma, e a piava fòscia u numme da üna de famìe ch'e n'é(r)an fra i primmi prupieta(r)i. A ògni moddu, zà dai papèi du [[XVII secolo|Seisèntu]] a se duve(r)ea identificà cu'a tûre de Giacomo Cepollino, scicumme che i cunti Seulìn i ne sun stèti i prupieta(r)i fina aa sò demulisiùn, insemme au rèstu de l'isulàu, duvüa ai dànni patìi intu teramòttu du [[1887]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''La descrizione delle torri di Albenga'', ''Quartiere di Sant'Eulalia'', pp. 74-78|Bertonasco Rubatti, 2010}}</ref>. |- |[[Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|senza_cornice|139x139px]] |58 |'''Palàssiu Oddu''' |Palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi du [[1623]] u l'è vegnüu pe' sò vuluntè a sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vìtta aa strutü(r)a ch'a se vegghe au dì d'ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n pòrtegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi mudèrni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de Màgiche Traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e de âtri repèrti descuèrti dae antìghe necròpuli rumâne<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssu Oddo, descröve Arbénga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddu, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref>. |- |[[Immaggine:Auditorium San Carlu (Sentru stòricu d'Arbenga, dau Culêgiu) 01.jpg|senza_cornice|139x139px]] |70 |'''Veggia gêxa de San Carlu''' |A gêxa de San Carlu a l'è stèta ina custrusiùn religiusa au servissiu du vixìn culêgiu di Oddi, ch'u l'ha dumandàu u permissu pe'a sò fabricasiùn du [[1637]], int'in scìtu primma ucupàu da ina ciàssa, che fòscia a l'é(r)a u sagràu de l'antìga gêxa de Sant'Eulàlia<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi'', pp. 54-55}}</ref>. Au dì d'ancöi a strutü(r)a, scunsacrâ, a l'è vegnüa in auditorium daa capacitè mascima de 130 persune, duve(r)àu pe' cunferènse e manifestasiùi d'âtru genere<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/auditorium-san-carlo.htm|tìtolo=Auditorium San Carlo|léngoa=IT, EN|vìxita=2024-09-04}}</ref>. |- | [[Immaggine:Palàssu Lamberti (Via Rumma, Quartê de Sant'Eulàlia, Arbenga Veggia) 02.jpg|senza_cornice|139x139px]] |78<ref group="n.">U sivicu in questiùn u se rife(r)isce a l'intrâ prinsipâle, mèntre u cumplessu intregu u cröve a nüme(r)asiùn pâri fra i sivichi 72 e 80</ref> |'''Palàssiu Lamberti''' |Palàssiu situàu tòstu au fundu du caruggiu, intu cantu ch'u dà in scia veggia camera murtuaria e che, inta tupunumastica ufisiâle, u pìa u numme de Via Giovanni A. Lamberti, dedicâ a ün di membri da famìa prupieta(r)ia. Du [[XVII secolo|Seisèntu]] u l'è stètu elevàu in sce quattru cièi, rembàu aa strutü(r)a du culêgiu e da gêxa de San Carlu, tantu che in curispundènsa de sta lì u se vegghe ancù in tòccu de mü(r)aja de maùi caraterizâ daa presènsa de in barcùn a bifura, surmuntàu da 'n èrcu semireundu e cu'ina culunetta intu mezzu. U cumplessu intregu u l'è stètu rangiàu du [[2005]]. |- |[[Immaggine:Centro storico di Albenga -vecchio "Ospitale".jpg|senza_cornice|103x103px]] |82-84<ref group="n.">Se tratta de dui ingressi laterâli, mèntre quellu prinsipâle da parte veggia u se fàccia in scia [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]] e u pòrta u sivicu n°10</ref> |'''Veggiu uspeâ de Santa Maria da Mise(r)icòrdia''' |L'uspeâ veggiu de Santa Ma(r)ìa da Mise(r)icòrdia u l'è stètu fundàu ai 28 de marsu du [[1558]], cun l'uniùn de trê istitusiùi ciü antìghe, pe' pià u numme daa cungrega ch'a u gestìva. U sò cumplessu u s'è desvilüpàu cu'u tèmpu da l'agregasiùn de pa(r)egge custrusiùi prexistènti, au dì d'ancöi de difissile letü(r)a, cumme a gêxa e munastê de San Calòcciu e l'uspeâ di Santi Crespìn e Crespiniàn, tacàu a stu lì du [[1820]]. Du [[1957]]-[[1958|58]] a l'è stèta inaugü(r)â in'â(r)a mudèrna, ciü a punènte, scibèn che aa fìn, du [[2008]], l'uspeâ u s'è mesciàu int'ina növa strutü(r)a ae Sgûre<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070451.pdf|tìtolo=Ospedale Santa Maria della Misericordia (parte vecchia), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-09-01}}</ref>. |- |[[Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|senza_cornice|103x103px]] |86<ref group="n.">In curispundènsa du pòrtegu u se tröva in ingressu laterâle de l'Uspeâ, cumplessu ch'u ghe ne fa parte</ref> |'''Pòrte da Gabèlla''' |A Pòrte da Gabèlla a l'é(r)a üna de porte segunda(r)ie ch'e traversavan e mü(r)aje da sitè, intu sò fiancu versu a Ma(r)ìna, avèrta e tapâ ciü votte inta sò sto(r)ia. L'è prubabile ch'a l'agge piàu u numme da ina pustasiùn du dassiu ch'a gh'é(r)a da vixìn e, scicumme ch'a duveva truvâse dunde a mudèrna Vìa Rumma a finìva cuntru ae mü(r)aje, a l'é(r)a gròssu moddu in linea cun l'avertü(r)a ch'a traversa ancù l'uspeâ veggiu, ina dexena de mêtri ciü a sud<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VI, ''Le mura'', pp. 138-139}}</ref>. De ciü, l'avertü(r)a de l'uspeâ a l'è surmuntâ da in passaggiu, fètu du [[XVII secolo|Seisèntu]] pe' ligà e due parte da strutü(r)a<ref name=":1" />. |- |[[Immaggine:Torre di Santa Chiara (Albenga) - 1864.jpg|senza_cornice|152x152px]] |s.n.c.<ref group="n.">Edifissiu ch'u nu l'existe ciü, u l'é(r)a faciàu in scia Ciàssa di Giardinetti au n°17, pròpiu in curispundènsa du Pòrtegu de l'Uspeâ ch'u se inmette intu caruggiu</ref> |'''Tûre de Santa Cèa''' |A Tûre de Santa Cèa a se truvava in curispundènsa de mü(r)aje, là dund'aù u se vegghe ün di dui pòrteghi de l'uspeâ veggiu, e a cumpa(r)isce pe'a prìmma votta int'ina pitü(r)a de [[Gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus (Arbenga)|Santa Ma(r)ìa]], du [[XVII secolo|Seisèntu]]. Segundu e descrisiùi d'alantu(r)a a presentava a parte bassa de maùi e a ciü âta intunacâ, in ciü a l'ave(r)ea avüu due avertü(r)e, a primma a l'é(r)a in barcùn rumanicu surmuntàu da in èrcu, mèntre a segunda a l'é(r)a a furma d'elisse. Mensunâ inte ciü papèi, a l'ha piàu stu numme pe' êsse stèta parte du cunvèntu de Santa Cèa (o de San Calòcciu), ti(r)àu sciü du [[1593]], vegnüu parte de l'uspeâ da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] in avanti. Se ponen ancù vegghe numma che i blòcchi de prìa de Pûi ch'e ne furmavan u basamèntu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|Descrizione delle torri d'Albenga, Quartiere Sant'Eulalia, pp.81-82|pp. 111-112}}</ref>. |- | - |s.n.c.<ref name=":0" group="n.">Edifissiu ch'u nu l'existe ciü, u nu se ghe cunusce a culucasiùn precisa in u(r)igine</ref> |'''Tûre da Gabèlla''' |A Tûre da Gabèlla a l'è stèta üna de tûre d'Arbenga ch'a se truvava d'ataccu o in simma aa pòrte cu'u mèximu numme. A sò mensiùn ciü antìga a l'è quella ligâ a ina recustrusiùn du [[1397]], mèntre l'ürtima a riva dau [[1516]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VI, ''Le mura'', p. 139}}</ref>, mancandu du tüttu inte testimunianse de doppu<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|Appendice n. 5, ''Le torri nei documenti storici''|pp. 111-112}}</ref>. |} == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/roma-via/|tìtolo=Roma, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}} [[Categorîa:Stradde d'Arbenga]] 374w9ei5wu1y6fmjfs3etz2nup6k72c Cornigén 0 31423 272729 271962 2026-08-03T11:30:57Z Michæ.152 13747 272729 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|CORNIG%C3%89N_(Loura_Lena)_(1).ogg|270522|08-06-2026|Laura Lena, Zêna}} {{Grafîa ofiçiâ}} '''Cornigén''' (''Cornigliano'' in italiàn) ò '''Cornigén Lìgure''' (nómme ofiçiâ de quànd'o l'êa comùn outònomo<ref>Portale Normativo: [https://portalenormativo.it/leggi/rd-1880-05-09-5469 REGIO DECRETO · n. 5469 Che autorizza il comune di Cornigliano (Genova), ad assumere la denominazione di Cornigliano Ligure]</ref>) o l'é 'n quartê de [[Zena|Zêna]], into [[Muniçìppi de Zêna|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]]. O s'atrêuva in sciâ costêa de Ponénte da çitæ, tra [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] e [[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]] e o fórma con quest'ùrtimo o Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo. L'àrea de Cornigén a conprénde e unitæ urbanìstiche de Cornigén e [[Cànpi]], che insémme gh'àivan a-i 31 de dexénbre do 2022 'na popolaçión de 14 700 abitànti<ref>Comùn de Zêna: [http://statistica.comune.genova.it/pubblicazioni/download/not_stat/notiziario%20anno%202022/Notiziario%204-2022.pdf Notiziario Statistico (2022)]</ref>. De l'unitæ urbanìstica de Cornigén fa pàrte ascì e localitæ de [[Cônâ]] e di [[Erxélli]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Cornigén |Panorama = Cornigliano Panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Cornigén vìsta da-a Colonbæa, in Stràdda de Col di Lana</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = ''ex''-comùn, quartê |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Divisione amm grado 3 = Zêna |Data istituzione = [[1798]] |Data soppressione = [[1926]] |Abitanti = 14 700 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = Cornigiòtti |Patrono = [[San Gioâne Batista|Sàn Gioâne Batìsta]] |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]] |Mappa = municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} {{Çitaçión|Mæ vêgia Madonétta da l'èrto do teu pónte, l'é rósso se ti véddi perché dôv'é a Scciumæa o færo òua o te pónze; gh'êa 'n castéllo tùtto acaresòu da-o mâ, caciòu zu quéllo me l'àn fæto asoterâ|Cansón "[[Madonétta de Cornigén]]" do Gîno Vìlla}} == Giögrafîa == Cornigén o s'èrze inta periferîa do ponénte de Zêna, bagnâ a sùd da-o [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]] e a levànte da-o [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]], ch'o-a divìdde da [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]. I seu confìn do ponénte con [[Sestri Ponente|Séstri]] se pêuan identificâ inte l'[[Ariopòrto Cristòffa Cónbo]] e inta colìnn-a di Erxélli. O teritöio o l'é drîto, fêua chi-â zöna in ciàn da-arénte a-a costêa, inlarghîa vèrso o mâ con l'inpî fæto tra-i ànni Trénta e-o dòppo goæra. Da ponénte a levànte gh'é quàttro crénn-e prinçipæ che chìnn-an zu vèrso o mâ, ö sæ i Erxélli, a colìnn-a da Colonbæa, a colìnn-a de pàsso Speich e-a colìnn-a de Cônâ. Levòu o Ponçéivia, o quartê o l'é atraversòu da di rién picìn, che da ponénte vèrso levànte són o Riàn Sécco, o Riàn San Pê ò Riàn Carlón e-o Riàn Roncàllo. == Abitànti == {{Demografia/Cornigén}} == Stöia == Segóndo o stòrico do Çinqueçénto [[Aostin Giustignan|Agostìn Giustignén]], o nómme do pòsto o poriæ vegnîne da-a ''Gens Cornelia'', a famìggia româna ch'a l'àiva di terén inta zöna, ciamâ defæti ''fundus Cornelianus'' ("propietæ di Cornelii")<ref>Comùn de Zêna: [https://smart.comune.genova.it/sites/default/files/archivio/documenti/PD-Arc_Relazione-Archeologica.pdf Sistemazione idraulica del Rio Fegino Verifica preventiva di interesse archeologico - relazione]</ref>. Cornigén a l'êa 'na spléndida localitæ da Rivêa, cantâ scìnn-a da-o [[Françesco Petrarca|Françésco Petràrca]] cómme pòsto de vilezatûa fêua de miâgie de Zêna, e a partî da-o [[XV secolo|Quatroçénto]] o l'à vìsto a costroçión de tànte vìlle de prinçipæ famìgge zenéixi cómme i [[Döia (famiggia)|Döia]], i [[Spìnoa|Spînoa]], i [[Gentî]], i [[Pravexìn]] e-i [[De Mari|De Mâi]]. Inte l'ànno [[1752]] l'é comensòu a costroçión da grandiôza Vìlla Bonbrìn, pöi çernûa cómme rexidénsa de stæ do prìnçipe [[Ödón de Savöia]]. Into [[XIX secolo|XIX sécolo]] l'é atestòu l'ûzo di terén a Cornigén pi-â coltivaçioìn e quàrche fàbrica picìnn-a de vestî, giàcca, savón, câçìnn-a e pélle. Inta segónda meitæ do sécolo o pàize o se trasfórma inte 'n bórgo de pescoéi co-îna rìcca ativitæ turìstica ligâ a-i seu bàgni; l'é de sto perîodo a costroçión da pàrte do Dìlio Ràggio do castéllo in stîle ''liberty'' in sciô schéuggio de Sànt'Andrîa. Alôa, o comùn de Cornigén o l'êa conpòsto da quàttro çéntri picìn, ö sæ o Bórgo prìmma do [[Pónte de Cornigén|pónte in sciô Ponçéivia]], a Mænn-a a redòsso da ciàzza, Cànpi lóngo a stràdda ch'a montâva sciù pi-â Ponçéivia e-a Colonbæa, formâ da-e câze inrocæ in sciâ scugêa e in sciâ colìnn-a derê. A-a fìn de l'Eutoçénto Cornigén a coménsa a cangiâ profondaménte con l'urbanizaçión da çitæ de Zêna, sorviatùtto co-a nàscita de l'[[Ansàldo]] e-o fòrte ouménto da seu popolaçión. Do [[1926]] o comùn o vêgne unîo a quéllo de Zêna co-a costituçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regìmme fascìsta]]<ref>Portale Normativo: [https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1926-01-14;74!vig= REGIO DECRETO-LEGGE 14 gennaio 1926, n. 74 Aggregazione al comune di Genova di 19 Comuni limitrofi]</ref>. Inte sti ànni coménsa a trasformaçión de 'na localitæ de mâ inte un di prìmmi quartê industriâli d'Itàlia, co-a progetaçión de 'n grànde stabiliménto pi-â produçión e-a lavoraçión de l'âsâ da pàrte de [[Agostino Rocca]] e [[Oscar Sinigaglia]]. Dòppo a goæra o stabiliménto o vêgne ricostroîo do [[1953]], quànde vêgne ascì caciòu zu o [[castéllo Ràggio]] pe lasciâ pòsto a-e fàbriche de l'âsâ e a l'ariopòrto Cristòffa Cónbo davànti a Séstri: inte sto perîodo Cornigén o pèrde a seu mænn-a con l'inpî o mâ pe mêzo chilòmetro pe tùtta a longhéssa do quartê. Tra-i tànti stabiliménti in sciâ mænn-a de Cornigén che són stæti spasæ vîa s'aregòrda prezénpio i Bàgni Supèrba, Costànsa, San Giàcomo, Lîdo, Iolànda, Mafàlda e Castéllo Ràggio. Sótt'a-o sponción de l'indùstria, ch'a l'é stæta pe tànti ànni 'na vivàgna de pòsti de travàggio, a popolaçión a regìstra 'n âtro scciupón demogràfico con l'inmigraçión de persónn-e in çèrchia de travàggio, sorviatùtto da-o Meridión. <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Cornigliano (Italië) Het Castello Raggio ten Noorden van Genua, SFA006011524.jpg|O Castéllo Ràggio (1912) File:Cornigliano-Ligure-bagni21.jpg|Bàgni e ciàzza a Cornigén, inta zöna dónde ancheu gh'é Ciàssa Metastâxio (1916) File:Cornigliano Stadio del Littorio.jpg|O Stàdio do Litöio, pöi Stàdio Baçigalôo, caciòu zu inte l'ànno 1958 pe lasciâ spàçio a-a remìssa di òutobo de l'AMT </gallery> Co-a crîxi da lavoraçión de l'âsâ, o quartê o l'à pèrso into ténpo o seu péizo industriâle e de consegoénsa o tesciûo sociâle e urbàn o l'é chéito into degràddo. Za da-i ànni Setànta Cornigén a coménsa a patî 'na chéita demogràfica e a fâ i cónti co-a crôxe de l'ereditæ industriâle. Segóndo a ''Legambiente'', o tàscio de [[Càncou|tumoî]] into quartê o l'êa quàttro vòtte ciù èrto che into rèsto da çitæ e gh'êa di èrti tàsci d'inquinaménto de l'âia. Sorviatùtto a partî da-o [[2008]] Cornigén a l'é stæta ògètto d'inportànti intervénti de riqualificaçión, pe identificâ 'na seu fixonomîa e 'n nêuvo equilìbrio socio-urbanìstico. L'asmortâ de l'âtofórno do [[2005]], dòppo quéllo da còckerîa do [[2002]], o l'à portòu a 'n scignificatîvo megioaménto de condiçioìn anbientâli do quartê. Do [[2019]] l'é stæto avèrto in çìmma a-a colìnn-a di Erxélli 'n grànde pàrco co-ìn pölo scentìfico-tecnològico ch'o l'é stæto ciamòu ''Campus Erxélli''. I travàggi do progètto de rigeneraçión urbànn-a àn interesòu sorviatùtto a Stràdda de Cornigén e vàrie ciàsse e stràdde da-arénte, cómme Stràdda de Cervetto, Stràdda de Bertolotti, i nêuvi giardìn Liniâri e ciàssa Masêna. <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Sponda destra foce Polcevera.jpg|A giæa do Ponçeivia e, in sciâ rîva drîta da seu fôxe, a fàbrica de l'âsâ intànto ch'a vêgne caciâ zu (2007) File:Giardino lineare, Cornigliano, Genova.jpg|O Giardìn Liniâre, inougoròu do 2019 File:Campus Erzelli, Genova, 1.jpg|'Na pàrte do nêuvo ''Campus Erxélli'' </gallery> == Pòsti de interèsse == === O scistêma de vìlle === <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Villa Serra (Genoa) 02.jpg|Vìlla Doménego Særa e-i Giardìn Melis. De sótta in sciâ drîta, o Monuménto a-i cadûti de Cornigén do 1915-18 e, in sciâ mancìnn-a, o Monuménto a-i Cornigiòtti cadûti pe-a Libertæ File:Genova-Cornigliano-DSCF7811.JPG|Vìlla Duràsso Bonbrìn, conosciûa cómme "a Gerénsa" ascì, inte 'na fotografîa do 2006 </gallery> Cornigén a l'à 'n patrimònio de ciù ò mêno 50 vìlle stòriche, conpréize quélle de Cônâ, tiæ sciù tra-o [[XV secolo|Quatroçénto]] e-o [[XVIII secolo|Seteçénto]] e apartegnûe a-e famìgge nòbili zenéixi. In òcaxón di ''[[Rolli Days]]'', da-o [[2015]] l'''Ascovil'' a s'òcupa, con l'agiùtto do comùn de Zêna, de l'avertûa a-o pùbrico di palàççi con di camìn goidæ. Into rìcco scistêma de vìlle de Cornigén se mensónn-a sorviatùtto: * Vìlla Duràsso Bonbrìn (XVIII sécolo): inportànte ezénpio d'architetûa françéize do Seteçénto in Ligùria, a l'é stæta ascì rexidénsa de stæ do prìnçipe Ödón de Savöia; * Vìlla Doménego Særa (XVIII sécolo): strutûa neoclàscica contornâ da-i giardìn ancheu dedicæ a-o Luciano Melis, a l'é stæta prìmma muniçìpio do comùn outònomo e pöi sêde da circoscriçión scìnn'a-i ànni Novànta; * Vìlla Gentî Bickley (XVI sécolo): restourâ do 1998, ancheu a l'achéugge a bibliotêca cìvica Goeràssi; * Vìlla Spînoa Narizàn (XVI sécolo): êuvia do Gioâne Ponséllo, a l'é ancheu sêde do çéntro cìvico e di scàgni do Muniçìpio; * Vìlla Spînoa Dufour (XV sécolo): conplèsso ch'o conprénde 'na vìlla de levànte, dêuviâ cómme rexidénsa privâ, e unn-a de ponénte, dêuviâ pe-e ativitæ da paròcchia. === Architetûe religiôze === In fæto d'architetûe religiôze in sciô teritöio de Cornigén e de seu localitæ s'aregòrda: * Paròcchia de San Giacomo Apòstolo: gêxa mensonâ za into XIII sécolo, a se móstra cómm'a l'é ancheu dòppo a refæta do 1948; * Capélla da Mænn-a ò de San Gaitàn: conosciûa cómme Capélla de Sànta Rìtta ascì, a l'é de prìmma do XV sécolo e a l'achéugge ancheu 'na còpia da stàtoa da Madònna de l'Anglónn-a venerâ da-a comunitæ lucànn-a do quartê; * Gêxa de Sant'Andrîa e Anbrêuxo (1957); * Badîa de Sànt'Andrîa di Erxélli: antîgo conplèsso tiòu sciù into XII sécolo da-arénte a-a ciàzza òua asoterâ, dîta "o Dezèrto", a l'é avèrta a-o pùbrico sôlo inti evénti di Rolli Days; * Gêxa de Nòstra Scignôra de Lourdes a Cànpi (1914); * Santoâio de Nòstra Scignôra Incoronâ a Cônâ: un di ciù antîghi santoâi dedicæ a-a Madònna in Ligùria, ch'o remónta âdreitûa a-o VIII sécolo, o l'é ligòu a-a lezénda do [[Paciugo e Paciuga|Paciûgo e-a Paciûga]]; * Ötöio Nòstra Scignôra Sónta a Cônâ: tiòu sciù into XVII sécolo da-a Confratèrnita do Confaón, o l'é 'n ezénpio do barochétto zenéize. === Architetûe çivîli === Inti giardìn Luciano Melis, in fàccia a Vìlla Særa, gh'é o Monuménto a-i cadûti de Cornigén do 1915-18, travàggio do Càrlo Marchéize costitoîo da 'na bâze in prîa do Finâ ch'a l'arézze 'na braxêa de brónzo. Da-arénte gh'é o Monuménto a-i Cornigiòtti cadûti pi-â Libertæ, travàggio do Valdieri Pestelli in colaboraçión co-o fìggio Zâne, conpòsta da træ scultûe in prîa do Finâ. == Comunicaçioìn == Cornigén a l'é atraversâ da-a [[Stràdda Ourélia|Stràdda Statâle 1]], ch'a conzónze [[San Pê d'Ænn-a]] a [[Sestri Ponente|Séstri]] e ch'a l'é servîa da-e lìnie do traspòrto pùbrico de l'[[AMT]]. A tùtti i mòddi, l'antîgo camìn româno da Stràdda de Ourélia o pàssa ciù a mónte da Stràdda de Cornigén, lóngo l'àsse de Stràdda de Tonale, Stràdda di Domenichén, Stràdda de Cervetto, Stràdda de Muratori<ref>Comùn de Zêna: [https://puc.comune.genova.it/PUC/04_Livello%203/05_Livello%20Paesaggistico%20Puntuale/Newprinc36v8i.pdf Piano Urbanistico Comunale]</ref>. De sciànco da Stràdda de Cornigén, do 2015 l'é stæto inougoròu a [[Stràdda Goìddo Róssa|Stràdda de Goìddo Róssa]] p'alengerî o tràfego pezànte into quartê. Insémme a Séstri, Cornigén a l'é conligâ a l'[[outostràdda A10 Zêna - Ventimìggia]] da-o cazéllo de Zêna Ariopòrto. O quartê o l'é servîo ascì da-a ferovîa Zêna-Ventimìggia co-a [[staçión de Zêna Cornigén]]. == Nòtte == ;Nòtte a-o tèsto <references group="n." /> ;Nòtte bibliogràfiche <references responsive="" /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gustavo Dufour|tìtolo=Cornigliano Ligure, dalla seconda metà del 1800 ai primi decenni del 1900|ànno=1938|editô=Tip. C. Foce|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] 8d222f11ukt7363uiuackybv6kimepg Ciàssa San Michê (Arbenga) 0 31532 272689 269350 2026-08-02T12:53:11Z N.Longo 12052 ò 272689 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[File:Ciàssa San Michê (Arbenga) 02.jpg|thumb|Ciàssa San Michê, vèrsu a Catedrâle]] A '''Ciàssa de San Michê''' (o ascì numma ''Ciàssa San Michê'') a l'è a ciàssa ciü impurtante d'Arbenga Veggia, dund'a l'ha a sêde tantu l'aministrasiùn, vistu ch'u se ghe fàccia u Palàssiu Növu du Cumün, cumme a Gêxa, scicumme ch'a gh'è ascì a [[Catedrâle de San Michê Arcange(r)u (Arbenga)|Catedrâle de San Michê Arcange(r)u]]. Dandu amèntu aa tradisiùn u l'è chi che se incruxan i quattru quartèi de San Giuànni, Santa Ma(r)ìa, Sant'Eulàlia e San Scî. == Sto(r)ia == [[Immaggine:Albenga disegno fine 800.jpg|sinistra|miniatura|269x269px|A Ciàssa inte 'n disegnu da fìn de l'Öttusèntu]] Ciàssa San Michê a l'è üna de ciàsse ciü antìghe e impurtanti d'Arbenga Veggia, mìssa au sò sèntru fixicu e da vitta sitadìna. Defèti, in scia ciàssa e se sun de lungu facièi e custrusiùi sêde e scimbulu de dife(r)ènti auturitè arbenganesi, tantu da êsse mensunà fina inti statüi du [[1288]] cumme ''platea comunis'' o ''Sancti Michaelis''. Int'in palàssiu ch'u dâva in scià ciàssa, in fàccia aa catedrâle, u gh'é(r)a fina a sêde du ''Capitulum'', ch'u se pöi mesciàu intu palàssiu veggiu du Cumün<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 20}}</ref>. De ciü, chi u se ghe tegniva ascì u mercàu du gran, cu'u numme de ''platea grani'' ch'u l'è duve(r)àu inti àtti d'alantu(r)a insemme ai âtri dui<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 22}}</ref>. Cu'a presènsa de custrusiùi du ''Capitulum'', a ciàssa a gh'axeva a l'imprinsippiu in'estensciùn dife(r)ènte, scicumme che e cà e rivavan fina a l'artessa du Palàssiu növu du Cumün<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 26}}</ref>. A ciàssa a vegne mensunâ fina inti registri du [[1420]] cumme ''platea grani'', scicumme ch'u se ghe tegnìva u smerciu di sereèi e du gran, au mênu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]]. Du [[XV secolo|seculu XV]], defèti, a vegne pü(r)e lastregâ cu'ina pavimentasiùn de maùi, pe' de mutivasiùi tantu de pulisìa quantu pratiche, vistu che u mercàu u se tegnìva de prubabile au de fö(r)a. Numma de doppu i ghe se(r)àn mesci di cantùi o di senci blocchi de prìa squadrèi e pusisiunèi inta cruxe(r)a de stradde. In scia ciàssa dunca u se druvìva in gran nüme(r)u de büteghe cumme du restu u sücedeva ascì pe'a loggia du cumün. Fra ste chi ne vegnen marchèi, trèi privèi, de lungu inte stimme du 1420, cu'in rendimèntu ben au de surva de quelle ch'e se truvavan daa ''platea scofeliorum.'' De âtre mudifiche aa ciàssa e sun stète fète ancù inta mitè du [[XV secolo|Quattrusentu]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''I mercati e le attività commerciali e artigiane'', p. 119}}</ref>. De cuntru, tèmpu du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] st'isulàu u s'é(r)a pe(r)ò mezzu ruinàu e, scicumme che inta sò vixita apustolica u vescu [[Nicolò Mascardi]] u l'axeva cumandàu de mescià a prexùn da sitè, u Cumün u n'ha catàu ina parte du [[1586]], cun l'ürtimu prupieta(r)iu ch'u l'è stètu u Ve(r)àn da famìa di Fussài<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|p. 32}}</ref>. De doppu che s'è fabricàu a prexùn, a ciàssa a l'è stèta slargâ ina primma votta du [[1648]], quande u Cumün u l'ha catàu e ruvine da cà ch'a a serava a meridiùn, prupietè di Seulìn, fandula derucà. S'è cuscì libe(r)àu u spassiu in fàccia aa prexùn e, scibèn ch'u gh'é(r)a di prugètti pe' ti(r)âghe sciü in palàssiu sivicu da duve(r)à cumme sêde de l'Ufissiu de l'Abundansa e du Vica(r)iu, nu se n'è fètu ninte<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|p. 33}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a prexùn ch'a l'é(r)a finìa in ruvina e u besögnu ürgente d'in növu municìpiu, s'è decisu de mesciâlu chi, cu'i travai ch'i sun cumensèi du [[1831]], purtandu aa recustrüsiùn da faciâ sciü Ciàssa San Michê<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|pp. 34-35}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 40}}</ref>. == Descrisiùn == [[File:Ciassa San Michê (Arbenga Veggia) - Mappa.svg|thumb|upright=1.2|Mappa de Ciassa San Michê (Arbenga Veggia)|sinistra]] Ciàssa prinsipâle d'Arbenga Veggia, a se tröva tòstu aa mitè de quellu ch'antigamènte u l'é(r)a u decümàn màscimu de l'impiantu rumàn, au dì d'ancöi spartìu fra [[Vìa Benardu Ricci (Arbenga)|Vìa Benardu Ricci]] e [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cun 'n'estensciùn de 1.000 mêtri quaddri a n'è ascì a ciàssa ciü grande, serâ a setentriùn daa Catedrâle de San Michê Arcange(r)u, ch'a remunta au [[XI secolo|seculu XI]], e a se tröva a l'umbra de trê tûre ciü impurtanti da sitè: u Campanìn da Catedrâle, a Tûre Sìvica e [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|quella di Malasemènsa]], ch'e se issan in sciu cantu ciü vèrsu punènte. De cuntru, vèrsu levante, a se dröve in diresiùn du Munümèntu e da Cuntrâ Növa, pe' vegnì turna delimitâ da 'n insemme de palàssi sto(r)ichi tantu a meridiùn quantu a levante, apartegnüi a de famìe de lüstru arbenganesi. De dossu aa Tûre Malasemènsa u Palàssiu du Cumün, fètu custruì du [[1830]] mitèndu asemme di edifissi ch'i gh'é(r)an zà de primma, a furmà in ünicu isulàu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 57-58}}</ref>. {{Clear}} === Cruxe(r)e === <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Ciàssa San Michê (Arbenga) 01.jpg|A Ciàssa, cu'u cumün e a gêxa Immaggine:PmAlbenga16.jpg|A Catedrâle, vista d'inta Cuntrâ Növa Immaggine:Demolizione di primo 900.jpg|A mèxima vìsta a l'imprinsippiu du Növesèntu Immaggine:Monumento ai Caduti, Albenga 01.jpg|Dau munümèntu Immaggine:Albenga - panoramio (1).jpg|A Ciàssa mi(r)àndu vèrsu u fundu Immaggine:Via Cavour (San Scî, Arbenga Veggia) 13.jpg|U cantu vèrsu Vìa cavour Immaggine:Albenga centro Duomo-Palazzo Lengueglia-Costa (cropped2).jpg|U Caruggiu aa Ciàssa, d'in Vìa Rumma Immaggine:U Caruggiu au Mercàu (Arbenga Veggia)-Vìsta d'inta ciàssa de San Michê 03.jpg|U Caruggiu au Mercàu, a l'imbuccu </gallery> * [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] (A Cuntrâ Növa), l'antìgu decümàn màscimu d'Arbenga Veggia, ch'u l'ha piàu e furme d'ancöi numma che in seguitu ai sventramènti di inissi du Növesèntu, du rèstu a taja da punènte a levante 'na buna parte du sèntru sitadìn, spartindune ascì i quartèi de Santa Ma(r)ìa e de Sant'Eulàlia. Lunga 80 mêtri, a g'ha u(r)igine inte Largu Do(r)ia e a finìsce dau Munümèntu, pôcu primma da Ciàssa mèxima<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 35}}</ref>. * Dau Munümèntu, scciassu de 'na duxentêna de mêtri quaddri ch'u se dröve intu mezzu fra a Catedrâle e a gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, u(r)iginàu cu'i travai viari du cumensu du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'u l'ha vìstu a demulisiùn du Ciòstru di Canònichi. St'ürtimu u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü de dòssu aa Catedrâle fra i [[XIV secolo|seculi XIV]] e [[XV secolo|XV]] e ancöi u l'è stètu sustituìu dau munümèntu sitadìn ai caütti da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma guèra mundiâle]], messu chi du [[1923]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 49}}</ref>. * U Caruggiu du Batiste(r)u (inta tupunumastica ''Via Lamboglia'', da nu scunfunde cun ''Via al Battistero'') u se ghe incruxa in sciu cantu da Catedrâle, in realtè facianduse direttu in sce Vìa Benardu Ricci; cumme u dixe u numme, u pòrta vèrsu u Batiste(r)u, passandu au de fiàncu da gêxa<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 38}}</ref>. * [[Vìa Benardu Ricci (Arbenga)|Vìa Benardu Ricci]], a prusecusiùn de Vìa D'Aste, ch'a se deramma daa Ciàssa e a riva fin inta Loggia di Quattru Canti doppu tòstu 70 mêtri. A cunsèrva a testimuniànsa de dife(r)ènti architetü(r)e medievâli, cumme a Loggia du Populu ascì<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 50}}</ref>. * [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], a scûre au meridiùn da ciàssa, tajandula au fundu, deseparàndu l'isulàu du palàssiu cumünâle da quellu di Pe(r)usu-Seùlla e di Lengueja-Do(r)ia, a se di(r)amma in ve(r)itè da Vìa Oddu pe' cunclüddise in [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha 'na lunghessa de ciü de 100 mêtri inte tüttu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 31}}</ref>. * [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], u segundu decümàn pe' impurtansa d'Arbenga Veggia, u l'è u caruggiu dund'u se ghe fàccia Palàssiu Oddu, sêde du stò(r)icu culêgiu. U se ghe zunze au meridiùn da ciàssa, quand'a se strenze fra i palàssi di Seùlla e di Lengueja. Stu caruggiu u l'è lungu 230 mêtri in tüttu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 51-52}}</ref>. * U Caruggiu du Mercàu, ch'u parte de chi e u finisce inta [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]], u l'è lungu 24 mêtri in tüttu e u dêve u sò numme au fètu de purtà a sta ciàssa chi, sêde d'in stò(r)icu mercàu; de ciü, inta vìa a se ghe faccia ina carateristica cà du Sinquesèntu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 43}}</ref>. === Architetü(r)e === {| class="wikitable" !Figü(r)a !n° !Numme !Descrisiùn |- |[[Immaggine:Cattedrale di San Michele Arcangelo, Albenga 02.jpg|senza_cornice|108x108px]] |s.n.c. |'''Catedrâle de San Michê Arcange(r)u''' |A gêxa catedrâle d'Arbenga e da sò [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] a l'è ina gran custrusiùn faciâ in sciu fiancu de setentriùn da Ciàssa de San Michê, ch'a n'ha piàu u numme, fèta du [[XI secolo|seculu XI]] au postu de l'antìga gêxa paleucristiâna du [[IV secolo|IV]]-[[V secolo|V seculu]]. Aa fin da fàse rumanica, che se ne cunsèrva a faciâ, i fianchi e l'abside, a catedrâle a l'è stèta interesâ du [[XIII secolo|Duxèntu]] da intervènti de güstu goticu, cumme a recustrusiùn de navè de dossu, ch'i l'han purtàu a ina fuxùn esemplâ fra i dui stìli. De doppu da [[Controriforma|Cuntrurifurma]] i ghe sun stèti di travai de güstu baroccu, cumme a sustitusiùn du purtâ de mezzu, a custrusiùn de cupule in sci dui cappi du transettu e l'elevasiùn du pavimèntu au livéllu da stradda. I intervènti barocchi i sun pe(r)ò stèti pe'u ciü levèi cu'i restauri da segunda mitè du [[XX secolo|Növesèntu]], pe' purtà a catedrâle ae sò furme u(r)igina(r)ie, tantu da sbascià u pavimèntu de tòstu dui mêtri<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/cattedrali/cattedrale/351/Chiesa+di+San+Michele|tìtolo=Chiesa di San Michele|léngoa=IT|vìxita=2024-10-04}}</ref>. |- |[[Immaggine:Cattedrale di San Michele Arcangelo, Albenga 03.jpg|senza_cornice|143x143px]] |s.n.c. |'''Campanìn da Catedrâle''' |U campanìn da catedrâle de San Michê u l'é(r)a a l'imprinsippiu ina strutü(r)a destacâ dau rèstu da gêxa ma, cu'i travai du [[XIII secolo|Duxèntu]] pe' ti(r)à turna sciü a navâ de mancina, u gh'è finìu inglubàu. U campanìn, cumm'u se vegghe aa giurnâ d'ancöi, u vegne da ina recustrustiùn fèta fra u [[1391]] e u [[1395]], cü(r)â da l'architettu arbenganese Serafìn Mignàn e üna de ürtime custrusiùi lucâli de maùi a vista, prèstu sustituìi da finitü(r)e a intonacu. A pissa in simma au campanìn a l'è in rè(r)u esempiu ligü(r)e de cuvertü(r)a de ciapelette, de cu(r)û vèrde e giancu, dau güstu pruvensâ<ref name=":0" />. |- |[[Immaggine:Torre Malasemenza, Albenga 01.jpg|senza_cornice|143x143px]] |s.n.c.<ref group="n.">In'intrâ au de fiancu da tûre, ch'a da in sce Vìa Benardu Ricci, a pòrta u sivicu n°24</ref> |'''[[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre di Malasemènsa]]''' |In sciu cantu fra a Ciàssa de San Michê e [[Vìa Benardu Ricci (Arbenga)|Vìa Benardu Ricci]], a Tûre di Malasemènsa a l'è ina strutü(r)a mensunâ fina du [[1277]] cumme prupietè da famìa ch'a g'ha dètu u numme, cu'a sò realisasiùn che, pe'u scistema duve(r)àu, a duve(r)ea remuntà propiu aa segunda mitè du [[XIII secolo|Duxèntu]]. Passâ ciü avanti ai Seulìn, du [[1831]] a vegne parte du növu palàssiu du Cumün, p'êsse rangiâ inte sò furme u(r)iginâli du [[1938]]. A l'è âta 31 mêtri, cu'ina base de prìa de Cixàn mescciâ a bluchetti ciü picìn de prìa negra, dund'u se ghe dröve a pòrte d'intrâ, a èrcu sbasciàu. I cièi de d'âtu i sun de maùi a vista e, pe' l'ürtimu tèrsu, i maùi i g'han de dimensciùi dife(r)ènti, fòscia duvüe a ina recustrusiùn ciü resènte<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 34-38}}</ref>. |- |[[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 02.jpg|senza_cornice|108x108px]] |14-16-18 |'''Palàssiu növu du Cumün''' |U Palàssiu növu du Cumün u l'è a sêde de l'aministrasiùn arbenganese, cu'a sò custrusiùn ch'a remunta au [[1834]]-[[1838|38]], fèta au postu da prexùn sitadìna. Sta chi, ti(r)â sciü du [[1647]]-[[1648|48]] dund'i gh'é(r)an di scìti da famìa di Fussài, a l'è restâ in funsiùn fina au [[1820]], pe' finì in ruvìna e êsse dunca rangiâ a Municìpiu. De drèntu, daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], u l'è du tüttu ocupàu dai scagni du Cumün, spartìi ancù segundu a cianta du prugèttu u(r)iginâle<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-1980|pp. 32-36}}</ref>. |- |[[Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|senza_cornice|104x104px]] |12 |'''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''' |Palàssiu ch'u l'ha u sò ingressu prinsipâle in scia Ciàssa de San Michê. U presènta ina faciâ du tardu [[XVI secolo|Sinquesèntu]], nuché 'na tûre du [[XIII secolo|seculu XIII]], intu cantu vèrsu Vìa Cavour, mèntre l'internu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref>. U pia u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. U pruspèttu vèrsu Vìa Rumma u se presènta semplice, cun trèi ingressi, ün ciü grande di âtri dui. In curispundènsa de ün de sti chi se vegghen ancù e tràcce d'in èrcu de maùi, ancöi seràu. L'edifissiu u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn|Museu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. |- |[[File:Albenga centro Duomo-Palazzo Lengueglia-Costa (cropped).jpg|senza_cornice|108x108px]] |9 |'''Cà e tûre di Lengueja - Còsta''' |Cumplessu ch'u l'ha avüu u(r)igine fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e i inissi du [[XVII secolo|XVII]]<ref>{{Çitta web|url=https://sigecweb.beniculturali.it/sigec/item/print/ICCD14150634|tìtolo=Casa e torre Lengueglia, scheda completa|léngoa=IT|vìxita=2024-09-02}}</ref>, de cianta nu regulâre vista a messa insemme de ciü edifissi presedènti<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 151-152}}</ref>, fra sti chi 'na tûre du [[XII secolo|seculu XII]]<ref name="Lengueja - Costa">{{Çitta web|url=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:T%C3%BBre_e_c%C3%A0_da_Lengueja_Costa_(sentru_st%C3%B2ricu_d%27Arbenga)-T%C3%A0rga_01.jpg|tìtolo=Palazzo della Lengueglia - Costa, relazione storico artistica|vìxita=2024-09-04|léngoa=IT}}</ref>. Au de drentu u palàssiu u g'ha di ambienti svilüpèi in sce quattru cièi, racurdèi da 'na grossa sca(r)inâ a duggia rampa, ch'a l'è servìa ascì cumme elemèntu de racòrdu fra i dife(r)ènti nüclei füsi asemme. Au de drentu u se tröva ascì l'atriu au primmu cian ch'u se semeja a 'na lòggia ascì stu chi, pa(r)eggiu u sücedeva in sciu pruspèttu faciàu in sce Vìa Rumma, dund'i se vegghen ancù di èrchi tampunèi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', pp. 152}}</ref>. |- |[[Immaggine:Via Cavour (San Scî, Arbenga Veggia) 15.jpg|senza_cornice|143x143px]] |5-6 |'''Palàssiu de Iustenice''' |In sciu cantu intu mezzu fra u Caruggiu du Mercàu e Vìa Cavour, a se tröva quella ch'a l'é(r)a a veggia rexidènsa du giüdise sitadìn, ch'a l'è mensunâ inti papèi antìghi inte vixinanse da ''Platea Canapi''<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Gli edifici di uso pubblico'', pp. 63-65}}</ref>. A partì daa fin du [[XVI secolo|seculu XIV]] piâ a pixùn cumme cà-tûre daa famìa di De Iustenice e ancù de doppu, finìa sta famìa chi, l'edifissiu u sa(r)ea passàu de man ai Ricci de Nûi, ch'i se sun incalèi inte 'na cuntesa cuntru u Cumün, vista l'ereditè de l'edifissiu. A stu prupôxitu a se eleva, cu-a sìmma cunvertìa a teràssa, a tûre di de Iustenice, ch'a pa che inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] a desse diretta in scia Ciàssa, vistu che a cà ch'a gh'è stèta tacâ de dòssu a l'è in realtè d'epuca resènte. |} == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}} * {{Çitta publicaçión|outô=Josepha Costa Restagno|ànno=1979-1980|tìtolo=I palazzi del comune di Albenga: palazzo Comunale o Municipio, palazzo D'Aste, palazzo Rolando-Ricci|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=n.s., XXXIV-XXXV|pp=32-45|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1979-80}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/san-michele-piazza/|tìtolo=San Michele, piazza|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}} [[Categorîa:Stradde d'Arbenga]] 7a0ynpdro798vxygg4et6uw5e4bqpty Discûscioîn ûtente:-revi 3 31617 272696 253048 2026-08-02T15:36:51Z Pathoschild 172 global user pages ([[m:Synchbot|requested by Revi C.]]) 272696 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[User talk:Revi C.]] o9z79lcc9a9pfmqmrod5w3eyk4q9i0o Utente:-revi 2 31618 272695 253049 2026-08-02T15:00:26Z Pathoschild 172 global user pages ([[m:Synchbot|requested by Revi C.]]) 272695 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[User:Revi C.]] 88g0cv17whfgb1wkeh281mptujwtlut Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi" 0 32724 272724 271266 2026-08-03T09:01:33Z Arbenganese 12552 /* Stoja */ tratin 272724 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} <div id="section_SpokenWikipedia" class="noprint toccolours plainlinks" style="clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 300px; text-align: left; float: right"> <div style="text-align: center">'''Sente sta pàgina &middot; [[:Immaggine:Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi".wav|(info)]]'''</div> [[Immaggine:Àrea_Marina_Prutètta_"Îzua_de_Berzezzi".wav|centro|File da registraçiùn]] <div style="text-align: center; font-size: 90%">Parlante: Iginio Rossello, Berzezzi</div><div style="text-align: center; font-size: xx-small">Registrasiùn fèta cu'a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|oldid=270427}} vèrsciùn d'u 12-06-2026].</div> </div> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|L'[[Îzua de Berzezzi]]]] L''''Àrea Marina Prutètta (AMP) "Îzua de Berzezzi"''', a l'è u̇n àrea marina prutètta cunpreiza cunpletamente int'u [[Berzezzi|Cumüne de Berzezzi]], a l'ha 'na superficce de 2 Kmq, cun 'n'estensciùn ch'a và da-a faŝĉia custêa fina a-i fundäli de l'îzua. U̇n scriĝn̂u de varietè biulógiche, stoja e lezenda: 'n conu ruciuzu, ricuvèrtu da-a maccia mediterànea, fundäli de curalìgenu e praterìe de ''Posidonia oceanica'', falezie ricche de grotte e insenatüe. == Stoja == L'AMP a l'è stèta istituìa da-u [[Ministeru de l'Anbiente e d'a Tutela d'u Teritoju e d'u Mä]] int'u [[2007]] cun l'obietivu de pèrseguì a pruteçiùn anbientäle cun açiuìn de tutela e de valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu, a realizasiùn de prugrammi relativi a ativitè de edücasiùn anbientäle, divulgasiùn, munituraggiu, stüddiu e riçèrca scentìfica e a prumusiùn d'u svilüppu sustegnìbile, cun particuläre riguärdu a-a valurizasiùn d'e ativitè tradisiunäli, d'e cultüe lucäli, d'u turizmu ch'u rispette l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/aspetti-normativi-e-regolamenti/decreto-istitutivo/|tìtolo=Decreto istitutivo 7 maggio 2007|dæta=2007-05-07|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> U Cumüne de Berzezzi, ente respunsàbile de l'AMP, u l'ha scèltu, da divèrsi anni, de investì int'a gestiùn integrä d'u teritoju e int'e puscibilitè de svilüppu anbientäle e sustegnìbile. A dezignasiùn 'nsc'ou teritoju d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle, de l'Àrea Marina Prutètta, d'e dùe Zone Speciäli de Cunsèrvasiùn ("Fundäli Nôi - Berzezzi" e "Îzua de Berzezzi - Punta d'i Preni"), u Scistêma de Gestiùn Anbientäle ISO 14001, l'adexùn a-a Cärta Pelagos, u ricunuscimentu de "Bandêa Blö d'e Spiagge" testimoĝn̂an u sforsu cuntinuu pe prugredì int'a qualitè anbientäle e rinfursä e pulìttiche de tutela e fruisiùn sustegnìbile d'u teritoju. == Teritoju e natüa == [[Immaggine:Grotta di Bergeggi.jpg|sinistra|miniatura|A Grotta Marina de Berzezzi]] L'[[îzua de Berzezzi]], vêu e proppiu cö de l'AMP e scîtu de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle, a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma. Quellu che ciü u culpiŝĉe i riçercatuì, cuscì cumme quelli che van sut'ègua a fä imèrsciuìn inte l'AMP, a l'è a richessa de varietè biulógiche, duvüa ascì a-e tante e divèrse tipulugìe de anbienti prezenti inte 'n trètu de costa cuscì ristreitu.   Da-e ciante piuniere d'a gariga e d'a maccia mediterànea, tìpiche d'e coste ruciuze, a-e scügee sut'ègua cuvèrte da l'aiga ''Cystoseira''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2018|2.4 Fauna e Flora, p. 24}}</ref> (ìndice de ègue pulite e pocu inquinè), da-i fundäli molli e ätri che se sun furmè atravèrsu prucèssi de sedimentasiùn a-i anbienti d'u curalìgenu, da-e praterìe de ''Posidonia oceanica'' a-i custuìn ruciuzi e a-e grotte sut'ègua.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2018|2.5.1 La prateria di Posidonia, p.29}}</ref> Cèrnie, déntexi, ouè, spilli, curvine, sciammi de castagnöe e cardinäli, muene, scùrpine, margheritte de mä, steĵe russe e spléndidi ''nudibranchi'' sun sulu quarchedün d'i ciü caraterìstici e frequenti "abitanti" d'e ègue in gìu a l'îzua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/siti-di-immersione/|tìtolo=Siti di immersione|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> Lungu a costa sun prezenti d'e spiagette incastunè tra e rocce e a Grotta Marina, a prinçipäle cavitè càrscica de l'àrea e scîtu de grande inpurtansa pe-i tanti repèrti rinvegnüi<ref>{{Çitta|AA.VV.,2018|2.1 Geomorfologia, p. 17}}</ref>, p'â richessa d'a pupulasiùn biulógica int'a pärte sut'ègua e p'ou stüddiu d'e variasiuìn d'i livelli d'u mä avegnüe int'e ürtime migè de anni. L'AMP Îzua de Berzezzi a l'è inurtre pärte integrante d'u [[santuäju Pelagos]], a ciü vasta zona prutètta d'u [[Mâ Mediterraneo|Mä Mediteràniu]] dedicä a-a tutela d'i mamìferi marìn. U spêgiu de mä davanti a Berzezzi, p'ê caraterìstiche murfulógiche d'i fundäli e a prezensa de particuläri curenti marine, u l'è frequentä da divèrse spece de cetàcei, tursìopi e cäudöggi in particuläre. Grassie a-u climma favurévule e 'na cunfurmasiùn d'u teritoju föa da-u cumüne, l'AMP e u teritoju d'u Cumüne de Berzezzi offran a-i apasciunè de ativitè a l'äja avèrta divèrse puscibilitè de fruisiùn lungu tüttu l'ärcu de l'annu.   Da-i primmi de mazzu a-a fin de setenbre, pe tütta a lunghessa d'a nostra costa, u vegne instalä u "Senté blö", u̇n percursu stüdiä e realizä pe favurì a pràtica in següéssa d'e ativitè de fruisiùn infurmä e sustegnìbile d'u mä: 27 gavitelli, scistemè a 200 metri da-a costa e a 'na prufunditè màŝĉima de 15m, dan vitta a 'n percursu delimitä, duvve nu pöan avixinäse e inbarcaçiuìn a muture. Cun i sö 2,5 km de lunghessa, atravèrsàndu 'n'àrea de grande pregiu naturalìsticu e stóricu-culturäle, u raprezenta ün d'i ciü lunghi percursci d'u génere in tütta Italia. U̇n vêu paradizu pe-i amanti d'e ativitè a l'avèrtu lighè a-u mä. [[File:Cliff_face_Bergeggi.jpg|thumb|E rocche a piccu 'nsc'ou mä]] Int'a Zona A (rizèrva integräle) de l'AMP u nu se pö né fä u baĝn̂u e né praticä ätre ativitè che pöan ese de distürbu pe l'anbiente marìn. E ègue cèe e a grande varietè de anbienti e furme de vitta prezenti riciamman oĝn̂i annu migè de apasciunè che van sut'ègua. E imèrsciuìn se pöan fä cu'i centri ''diving'' outurizè o in apnea cun a preventiva outurizasiùn de l'AMP.   A pesca ricreativa a l'è pèrmìssa sulu e ünicamente a séguitu de outurizasiùn de l'AMP. A pesca sut'ègua a l'è vietä in tütta l'AMP. A tèra 'na fitta réi de senté, façilmente percurìbile segge a pé che in bici da muntaĝn̂a, a porta a-a scuvèrta d'u teritoju ch'u mìa 'nsce l'AMP. I percursci travèrsan scîti de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle. Da segnalä e Natte de Berzezzi (u boscu de natte ciü esteizu d'u Punente Lìgure) e l'àrea de l'antigu Castelä d'u Munte Sant'Élena. == Note == <references/> == Ätri prugètti == * {{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/wp-content/uploads/2018/05/Relazione-Tecnica-Finale-_AMP-Bergeggi_.pdf|tìtolo=Realizzazione di studi per la preparazione di un piano per la gestione delle attività di pesca - AMP Bergeggi|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2018|vìxita=2026-05-03}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Vôxe parlæ]] [[Categorîa:Àree protètte da Ligùria]] dlolx32r8au52udpgaflclfix2sw5uf Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a 0 32749 272692 269916 2026-08-02T13:01:23Z N.Longo 12052 a 272692 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:17031 Albenga, Province of Savona, Italy - panoramio.jpg|miniatura|[[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]] mi(r)â daa bucca d[[a Sènta]]]] A '''riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a''' (''Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è in'area prutètta regiunâle da [[Liguria|Ligü(r)ia]], ch'a cröve l'[[Ìsua Gainâa|Ìsu(r)a]] d'[[Arbenga]] tantu pe' tèra che sutt'ègua, pe' 11&nbsp;ha inte tüttu. De ciü, sta regiùn a l'è prutètta cumme [[Scitu de Interesse Cumünita(r)iu]] dau zügnu du [[1995]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic46/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2026-05-20}}</ref>. == Geugrafìa == U terito(r)iu da riserva natü(r)âle u curispunde a quellu de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], missa au largu du [[Câu de Vaìn]] e parte du cumün d'[[Arbenga]]. St'ìsu(r)a a se sa(r)ea furmâ cun l'issâse du livéllu du mâ ch'u gh'è stètu tèmpu du quaterna(r)iu, ch'u l'ha cuscì impìu u canâ ch'u a destacca daa còsta, largu ciü o mênu in miju ma(r)ìn e bassu fra i 11 e i 20 mêtri. Defèti, u fundu du mâ a meridiùn de L'Ìsu(r)a u se sbascia prestu fina ai 50 mêtri, mèntre a setentriùn, dund'u l'è d'a(r)ena, u nu passa i 10 mêtri, bèn ch'u permette au mèximu u passaggiu de barche, tantu ch'u l'é(r)a duve(r)àu dae nâve pe' repa(r)âse fina ai tèmpi di rumèi<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.parks.it/riserva.isola.gallinara/par.php|tìtolo=Riserva Naturale Regionale dell'Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2026-05-20}}</ref>. E còste de L'Ìsu(r)a e sun caraterisèi da de rive a ciungu in sciu mâ, fète da quarsìte grixe misse a banchi âti quarche dexêna de citti, mèntre ciü a setentriùn u sciòrte fö(r)a ascì di cunglume(r)èi. A diresiùn de sti söi a l'è a mèxima ch'a se tröva in sciu [[Cou de Santa Cruxe|Câu de Santa Crûxe]], de dunde, de prubabile, l'ìsu(r)a a se sa(r)ea destacâ. Cun tütte e unde ch'e g'han picàu, e còste de meridiùn e de levante, ciü esposte, e sun vegnüe quelle cu'e rive ciü âte grassie a l'erusiùn e lì, au dì d'ancöi, u se tröva e ciü culònie de [[Ochin de mâ|uchìn de mâ]]<ref name=":0" />. == Sto(r)ia == A riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a a l'è stèta inandiâ cu'a lezze da Regiùn nüme(r)u 11 du 26 d'arvì du [[1989]]<ref>{{Çitta publicaçión|url=https://web.archive.org/web/20070627025720/http://www.regione.liguria.it/leggi/docs/19890011.htm|tìtolo=Legge Regionale N. 11 del 26 04 1989 Liguria|outô=Regiùn Ligü(r)ia|léngoa=IT|revìsta=Bollettino Ufficiale Regionale|nùmero=7|dæta=10 mazzu 1989}}</ref>, pe' cangià de clascificasiùn cu'a lezze regiunâle n° 12 du [[1995]]. L'ente ch'u a gestisce u l'è u cumün d'[[Arbenga]], dund'u se tröva tüttu u sò terito(r)iu. U gh'è u prugèttu de prutezze ascì u mâ a l'in gì(r)u de L'Ìsu(r)a, che pe'u mumèntu u fa parte numma che du [[Scitu d'Interesse Cumünita(r)iu]] ch'u cröve e ègue fra u [[Santa Crûxe - L'Ìsu(r)a - Câu da Lêna|Câu de Santa Crûxe, L'Ìsu(r)a e u Câu da Lêna]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=44552:riserva-isola-gallinara.pdf|tìtolo=Riserva Naturale Regionale dell'Isola Gallinara|outô=Regiùn Ligü(r)ia|léngoa=IT|p=IT|vìxita=2026-05-20}}</ref>. Du mese de mazzu du [[2014]], int[[U Furtìn (Arbenga)|u Furtìn]] aa Ma(r)ìna, u s'è inaugü(r)àu ina mustra multimediâle fissa dedicâ aa riserva de L'Ìsu(r)a, cun quattru pustasiùi ch'e metten in mustra u scitu, a sò natü(r)a e a sò sto(r)ia<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/centro-multimediale-riserva-isola-gallinara.htm|tìtolo="Riserva Isola Gallinara" - Immersione virtuale nei fondali dell'Isola|outô=Cumün d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2026-05-20}}</ref>. == Natü(r)a == U terito(r)iu da riserva u dà de prutesiùn a növe-dêxe categu(r)ìe de ambiènti dife(r)ènti che, pe' còdice d'ina diretìva de l'[[Union Europea|Uniùn Eurupea]], i sun<ref>{{Çitta web|url=https://download.mase.gov.it/Natura2000/Trasmissione%20CE_dicembre2025/schede_mappe/Liguria/ZSC_schede/Site_IT1324908.pdf|tìtolo=Isola Gallinara (IT1324908 - SCI)|outô=Natura 2000|léngoa=IT|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/info/repertoriocartografico/siraBiodiversitaStazioni_Dettagli_pubblico.asp?stazione=43977|tìtolo=3.1.1. Habitat da carta Habitat 2006 - Stazione: 43977|outô=Regiùn Ligü(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-20}}</ref>: * 1170 - Barie(r)e de cu(r)alli: 0,7&nbsp;ha * 1210 - Ciante perenni di depôxiti de frâne: 0,1&nbsp;ha * 1240 - Rive a ciungiu in sciu [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]] cun qualitè endemiche de ''[[Limonium]]'': 1,82&nbsp;ha * 5320 - Furmasiùi basse de ''Euphorbia'' vixìne a precipissi: 0,1&nbsp;ha * 5330 - Maccia termu-mediteranea e pre-desertica: 1,26&nbsp;ha * 6220 - Pseudu-steppa cun èrbe perenni e nù da Thero-Brachypodietea: 0,1&nbsp;ha * 8210 - Rive de prìe de carcâ cun ciante casmofìtiche: 1&nbsp;ha * 8310 - Gròtte serèi au pübbricu: 0,001&nbsp;ha * 8330 - Gròtte de mâ in parte o du tüttu sutt'ègua: 2 (n°) * 9340 - Bòschi de ''[[Èrxo|Quercus ilex]]'' (èrxi) e de ''[[Quercus rotundifolia]]'': 2,33&nbsp;ha === Parte de tèra === L'Ìsu(r)a, scibèn che inti seculi a secce stèta de lungu frequentâ da l'òmmu, a l'ha cunservàu bèn u sò ambiènte au stàttu de natü(r)a. Pe'e [[Plantae|ciante]], u se ne pò truvà tante qualitè dife(r)ènti, misse insemme inti ambiènti da maccia de ''[[Euphorbia]]'' e da maccia "âta" de [[Èrxo|èrxi]]. U se pò truvà i ciü tanti custi da [[maccia mediteranea]] cumme l'[[Armugnìn (Arbutus unedo)|armugnìn]], i [[galetti]], l'[[a(r)astra]], u [[lentiscu]] e u [[murtìn]], tütte ciante ch'e nu patiscen gua(r)i a sesia. De ciü, in sce L'Ìsu(r)a u ghe cresce quaxi 300 qualitè dife(r)ènti de sciu(r)e e, fra de ste lì, u se pò mensunà a [[Canpànula de Sann-a|campanula de Savuna]], ch'a se tröva numma inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] e ch'a l'è l'ünica cianta da Ligü(r)ia cunscide(r)â de primmu interesse de prutesiùn a livéllu eurupeu<ref name=":0" />. Dapöi, de interesse u gh'è e ciante ch'e se trövan in sce rive a ciungiu in sciu mâ, de qualitè ch'e crescen numma che inte di pòsti du gene(r)e facièi in sciu [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]], pe' êsse bagnèi da l'[[aerosol]] du mâ. Fra de ste ciante, cumme u [[fenuggiu ma(r)ìn]], u tröva de repa(r)u [[Lümassa|lümasse]], [[Babòllu|babòlli]] e [[Brigu(r)etta|brigu(r)ette]], ciü che di uxelli cumme i [[Ochin de mâ|uchìn de mâ]], ch'i ghe fan u nìu au puntu d'êsse üna de sò culònie ciü impurtanti inta regiùn<ref name=":0" />. Intu detaju, in sce L'Ìsu(r)a u se gh'è truvàu bèn 38 qualitè d'uxelli prutètti inte tütta Eurôpa<ref name=":1" />. === Parte de mâ === U mâ a l'in gì(r)u de L'Ìsu(r)a u se mantegne ancù ciütòstu bèn, pe' tantu ch'u l'è distante dae ativitè de l'òmmu, e sutt'ègua u se pò truvà di ambiènti bèn dife(r)ènti. Ai pèi du Sciusciaû e da Farcuna(r)a, dunde e rive e se caccian a ciungiu intu mâ, u gh'è i ambiènti tipichi di fundi de prìe, mèntre dae âtre parte u fundu du mâ u l'è de gè(r)a e a(r)ena o ancù de prài de ''[[Posidonia oceanica]]'' e de ''[[Cymodocea nodosa]]''. Fra i ambiènti ciü ricchi u gh'è pròpiu i prài de ''Posidonia'', prutètti da 'na Diretìva Cumünita(r)ia, ch'i sun ina funte de biumassa, de uscigenu e de energìa fina pe'i âtri ecuscistemi, ciü che avêghe a funsiùn de tegnì u fundu, de prutezze a còsta da l'erusiùn e ancù de êsse in segnu bun da qualitè de l'ègua<ref name=":0" />. Pe' du restu, inti primmi mêtri sutt'au livéllu du mâ u ghe cresce e [[A(r)ega|a(r)eghe]] ch'e g'han de besögnu de ciü lüxe du sû, tantu [[a(r)eghe verdi|verdi]] (''Chlorophyta'') che [[A(r)eghe brüne|brüne]] (''Phaeophyceae''), dund'u gh'è tanti [[pesci]], [[crustacei]], [[musculi]] e âtre béstie. Ciü bassu u gh'è di pupulamènti de a(r)eghe "sciàfile", ch'e prefe(r)iscen mênu lüxe: ciü che de quelle verdi e brüne, u se tröva de specie de [[a(r)eghe russe]] (''Rhodophyta''), cumpagnèi turna da tante qualitè de béstie. A l'ürtimu, ancù ciü a fundu, u se tröva de culònie de [[cu(r)alli]], ch'e crescen in sce di fundi de prìe, cun pôca lüxe, fra i 25 e i 200 mêtri de prufunditè. Tra e ciante ch'e sun bune a fissà u [[carbunàu de calciu]] u gh'è tante qualitè de a(r)eghe russe mèntre, tra e béstie, u se pò regurdà e [[Gurgonie|gurgònie]], i ''[[Paramuricea]]'', i ''[[Madrepora]]'' e de [[spügne]] de tanti cu(r)ûi<ref name=":0" />. == Nòtte == <references /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}} * {{Çitta web|url=https://www.protectedplanet.net/162011?site_pid=162011|tìtolo=Riserva naturale regionale dell'Isola di Gallinara|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}} * {{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic46/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2026-05-20}} * {{Çitta web|url=https://www.parks.it/riserva.isola.gallinara/par.php|tìtolo=Riserva Naturale Regionale dell'Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2026-05-20}} * {{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|outô=[[Pruvincia de Sann-a|Pruvinsa de Savuna]]|léngoa=EN|vìxita=2026-05-20}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Àree protètte da Ligùria]] t1nzzg5y3v3sm9v6vjupxrpg3p4pnal Pigàu 0 33016 272691 271884 2026-08-02T13:00:13Z N.Longo 12052 a 272691 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Pigato 2009.png|miniatura|265x265px|In gottu de pigàu]] U '''pigàu''' (''pigato'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è ina qualitè [[Liguria|ligü(r)e]] de vì giancu, tipicu d'[[Arbenga]] e de sò valè. == Storia == U pigàu u pìa u sò numme dae macce picìne ch'u tènde a fà i axinélli quande ch'i sun maü(r)i, dìte pròpiu e pighe<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.quattrocalici.it/vitigni/pigato/|tìtolo=Pigato|léngoa=IT|vìxita=2026-07-17}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.oliocarli.it/magazine/dettagli-di-bonta/vino-pigato-origine?srsltid=AfmBOop1i9LyCbRbtRQAZoUebNLgmy3P_uaaOvQJgn9KvGV8WGL1ccsg|tìtolo=Vino Pigato: origini e produzione|léngoa=IT|vìxita=2026-07-17}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=http://catalogoviti.politicheagricole.it/scheda.php?codice=190|tìtolo=Pigato|outô=R. Carlone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-17}}</ref>, o, pe' cuntu de di âtri scrìti, dau [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''picatus'', che a ògni moddu u fa(r)ea turna de rife(r)imèntu ae macce ch'u mustra in scia pélle gianca<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Guaiti|tìtolo=Liguria - La grande cucina regionale italiana|ànno=2010|editô=Edizioni Gribaudo|léngoa=IT|p=23}}</ref><ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=I vitigni autoctoni del Gambero Rosso|url=https://www.google.com/books/edition/I_vitigni_autoctoni_del_Gambero_Rosso_20/0BpLaGIransC?gbpv=1&pg=PA54|ànno=2006|editô=Gambero Rosso|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=54|capìtolo=Pigato|ISBN=88-87180-91-1}}</ref>. Inte quarche pòstu vixìn a [[Arbenga]], cumme a[[U Sejô|u Se(r)iâ]], u l'è cunusciüu fina cu'u numme de "ruscese giancu", sènsa cunscide(r)â a cunfüxùn ch'a gh'è de spessu cu'u [[vermentìn]]<ref name=":2" />. U pà che e u(r)igine du pigàu i sa(r)ean inta [[Tesàggia|Tesaja]], in [[Grêcia|Grecia]], pe' rivà inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] inte di tèmpi antìghi o du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesèntu]], pe' mezzu da [[Spagna]] e da [[Corsega|Còrsica]]. Du [[1830]], grassie a l'arsiprève d'[[Utuê]], don Francesco Gagliolo, u n'è stètu repiàu a curtivasiùn che, a ògni moddu, u l'ha cumensàu a rivà in sci merchèi numma che du [[1950]], vendüu a 300 franchi da l'impresa du Rodolfo Gaggino<ref name=":1" /><ref name=":3" />. Ai 21 de setèmbre du [[1873]], inte l'ucaxùn d'ina mustra in [[Arbenga]] cu'i vì curtivèi intu [[Sircunda(r)iu d'Arbenga|sò sircunda(r)iu]], fra e üghe gianche ciü impurtanti u gh'é(r)a pròpiu u pigàu d'Arbenga, "ciamàu vermentìn inte [[Löa]]". Segundu e pulitiche d'alantu(r)a pe'e campagne, scicumme ch'u gh'é(r)a tante qualitè de pôca difuxùn, inte stu Cumissiu Agra(r)iu du sircunda(r)iu, fèti tütti i cunfrunti, u s'è cunsejàu che, pe'u giancu, u se metesse numma che u pigàu in Arbenga e a [[vaena]] a[[a Prìa]] e a [[Finô|Finâ]]. Ste va(r)ietè, defèti, e l'axevan ina resa ciü âta e i nu patìvan u pòrtu, da duve(r)à pe' trâghe survetüttu du [[Vin|vìn]] de tütti i giurni ciü che de fìn<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Atti della Giunta per la Inchiesta Agraria e sulle condizioni della classe agricola|url=https://www.google.com/books/edition/Atti_della_Giunta_per_la_Inchiesta_Agrar/_GNTb7W4PkoC?gbpv=1&pg=PA322|ànno=1883|editô=Forzani e C.|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=322|volùmme=vul. X}}</ref>. Tantu aa vista che, ancù de ciü, pe'a genetica, u pigàu u l'è cumpagnu strêtu du vermentìn, l'âtru vì a üga gianca ciü spantegàu inta Ligü(r)ia, tantu che pe'i stüddi ciü mudèrni u se pò cunscide(r)à u pigàu cumme in clône antìgu de st'âtra qualitè<ref>{{Çitta web|url=https://blog.vino.com/2018/08/14/grandi-vini-bianchi-del-nord-italia-riviera-ligure-di-ponente-pigato-doc/|tìtolo=Grandi vini bianchi del Nord Italia: Riviera Ligure di Ponente Pigato DOC|dæta=14 d'agustu du 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-07-17}}</ref>. == Prudüsiùn == [[Immaggine:Ortovero SV (22648).jpg|sinistra|miniatura|De vigne a [[Utuê]]]]U pigàu, stu(r)icamènte, i l'han missu de lungu inta [[Rivêa de Ponénte|Ligü(r)ia de punènte]] e, pe'u ciü, tra u mâ e e culìne inti cumüi d'[[Arbenga]], [[Utuê]], [[Arnascu]], [[Nöi|No(r)i]], [[Finô|Finâ]], [[A Maina de Dian|A Ma(r)ìna de Diàn]] e [[U Duseu]]. Pe' stu fètu, u l'è ina va(r)ietè de rife(r)imèntu pe'a [[Rive(r)a Ligü(r)e de Punènte|DOC Rive(r)a Ligü(r)e de Punènte]], inte tütte e sò pursiùi d'Arbenga, de Finâ e d'Utuê. Inte tüttu u gh'è 250&nbsp;ha de vigne de pigàu<ref name=":0" />, cu'in vì che, daa töppia, u sciòrte a fà in sci 20-30 chilli d'üga o ancù de ciü<ref name=":2" />. Au de fö(r)a da Ligü(r)ia u nu se tröva gua(r)i de ciante de pigàu, cun pôche vigne fra a [[Toscann-a|Tuscâna]] e u Bassu [[Piemonte|Piemunte]] ma sènsa ch'e l'aggen ina funsiùn strutü(r)âle, au puntu ch'u l'è ün di vì ciü carateristichi e lighèi au sò terito(r)iu de tütta l'Italia<ref name=":0" />. Cumensàu u prucessu pe' rivà au vìn, u pigàu u pòrta a du mustu ch'u g'ha ina strutü(r)a bûna e ina cumpunènte arumatica ben marcâ. De sòlitu u l'è missu inte butte d'asâ, dund'u ghe resta dai sinque ai sette mesi e pöi pe' trèi inte butìe, cuscì ch'u se mantegne frescu, sa(r)àu e cu'a sò identitè, ma u nu manca de versciùi cun di cürti passaggi ''sur lie'' o intu legnu pe' fâne muntà u vulümme e a cumplescitè. Pe'i sücche(r)i e i fenôli ch'u g'ha, u pigàu u pò passà fina inte de versciùi ciü strutü(r)èi, de media etè<ref name=":0" /><ref name=":1" />. == Carateristiche == === Cianta === U pigàu u l'è in vì ch'u bötta tantu verde e ch'u nu patisce gua(r)i u seccu e u ma(r)ìn, de cundisiùi tipiche de [[Fàscia (agricoltûa)|fasce]] da Ligü(r)ia. U prefe(r)isce di sciti pove(r)i, cun de prìe inta tèra, ch'i fassen passà ben l'ègua, e u cangia de 'n pò e sò carateristiche s'u l'è purtàu inte di terén dife(r)ènti dai soi, dunde a ògni moddu u s'adatta ciütostu ben. U tènde a patì u [[mà giancu]] mèntre u rexiste ben aa [[perunospera]], ch'a tucca ciü i rappi che e föje, grassie aa pélle di axinélli ch'a l'è ciütostu spessa. I rappi i maü(r)an in sciu tardìu, cu'a vendegna ch'a cazze fra a fìn de setèmbre e i primmi d'utubre. A l'è tardìa ascì inti bötti, ch'i sun cacièi d'arvì, e intu pèrde e föje, che pe(r)ò e cruan primma che intu [[vermentìn]]<ref name=":0" /><ref name=":2" />. E föje de ste ciante e sun de media grandessa, in sciu reundu e in pôcu a punte, de mediu spesù e cun quarche bulla in simma, ben che de mênu du vermentìn, ciü che avêghe di dènti regula(r)i. I axinélli i sun turna de media grandessa, tundi e daa pélle ch'a l'è spessa e cun tanta [[Pruina|pruìna]], de cu(r)û gianu-vèrde e pichetàu de pighe tipiche quandu ch'i sun maü(r)i. A purpa a nu manca de sciügu, cu'in prufì arumaticu fìn ma ch'u se fà cunusce e ch'u tènde au ''[[terroir]]'', tantu che u pigàu u l'è ün di gianchi de l'Italia a avêghene de ciü<ref name=":0" /><ref name=":2" />. === Vin === U [[Vin|vìn]] da pigàu u g'ha in cu(r)û gianu paja che de spessu u tènde au du(r)àu. A l'anastu u pòrta di udûi cumplessi de [[Màccia mediterània|maccia medite(r)anea]], [[Agrùmmi|agrümmi]], [[Pèrsego|perseghi]], güsti, sciu(r)e gianche e, de votte, fina de l'[[amê]] e di idrocarbü(r)i inte sò versciùi ciü stagiunèi. Au güstu u l'è savu(r)ìu, mine(r)âle, cun de l'aciditè ben pa(r)egiâ e ina strutü(r)a pìna. U resta in bucca pe' du tèmpu, pe' finì cun du sa(r)àu tipicu di vìn da [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]]<ref name=":0" />. == Üsu == A prudüsiùn da pigàu a finisce squaxi du tüttu intu vìn, pe' tantu che a sò üga a riva a di prêxi ciü âti s'a l'è vendüa pe' stu destìn<ref name=":2" />. Stu vìn u l'è mensunàu inte dife(r)ènti denuminasiùi prutètte: defèti, u pò êsse duve(r)àu inta [[Denominaçión de Òrìgine Controlâ|DOC]] da [[Rive(r)a Ligü(r)e de Punènte]], dund'u gh'è ricunusciüu fìn dau [[1988]], e, s'u gh'è zuntu l'indicasiùn da vigna, ascì pe'e trê suttudenuminasiùi d'[[Rive(r)a Ligü(r)e de Punènte Pigàu Arbenga|Arbenga]], da [[Rive(r)a Ligü(r)e de Punènte Pigàu Rive(r)a de Sciu(r)e|Rive(r)a de Sciu(r)e]] e de [[Rive(r)a Ligü(r)e de Punènte Pigàu Finâ|Finâ]], dund'u g'ha da êsse armenu u 95% du vìn p'avêghe u ricunuscimèntu. De ciü, u se tröva u pigàu fina inte due [[Indicaçión Giögràfica Tìpica|IGT]] de [[Terasse d'Impe(r)ia]] e de [[Colìnn-e de Zêna|Culìne de Zena]]<ref name=":0" /><ref name=":1" />. == Nòtte == <references /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=http://catalogoviti.politicheagricole.it/scheda.php?codice=190|tìtolo=Pigato|outô=R. Carlone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-17}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Economîa da Ligùria]] [[Categorîa:Cuxìnn-a lìgure]] mz9lmn0c4rl1i1a7zmr5tf1hkg2uwbw Lucius Aemilius Paullus Macedonicus 0 33078 272688 272601 2026-08-02T12:50:53Z N.Longo 12052 + 272688 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Lucius Aemilius Paullus Macedonicus.png|miniatura|Ina stàttua de brunzu truvâ a [[Brindisi]], ch'u se credde ch'a mustre u Lucius Aemilius Paullus Macedonicus]] U '''Lucius Aemilius Paullus Macedonicus''' ('''Luciu Emiliu Paulu Macedònicu''', [[Romma|Rumma]], [[229 a.C.|229]]/[[228 a.C.|228 primma de Cristu]] - [[Romma|Rumma]], [[160 a.C.|160 primma de Cristu]]) u l'è stètu in puliticu e militâre [[Popolo roman|rumàn]], [[Cónso (stöia romànn-a)|cunsu(r)e]] du [[182 a.C.|182]] e du [[168 a.C.|168 primma de Cristu]]. ''[[Patricius]]'' da famìa di ''[[Gens Aemilia|Aemilii Paulli]]'', u l'ha cumensàu a sò ativitè pulitica au ciü tardi du [[195 a.C.|195 primma de Cristu]], cu'a càrega de ''[[quaestor]]''. Du [[192 a.C.|192 primma de Cristu]] u l'è vegnüu ''[[aediles]] curules'' e u l'è stètu numinàu cumme mèmbru du culêgiu di [[Augur|''auguria'']], mèntre du [[191 a.C.|191]] u l'ha cuèrtu a càrega de ''[[praetor]]'' e, inti dui ànni de dòppu, u l'è stètu guvernatû de l'[[Hispania Ulterior]]. Inte sta pruvinsa u l'ha batüu i ''[[Lusitani]]'', pe' pöi andà intu Levante in qualitè de ''[[legatus]]''. Du [[187 a.C.|187 primma de Cristu]] u l'è stètu fra i prumutûi de acüse cuntr'au [[Gnaeus Manlius Vulso]]. Tèmpu ch'u l'è stètu cunsu(r)e pe'a primma vòtta, u Paullus u s'è scuntràu cuntr'ai [[Liguri Antighi|Ligü(r)i]] [[Ingauni]], cu'a sò vito(r)ia ch'a g'ha fètu ricunusce u ''[[triumphus]]''. De dòppu de st'impresa u l'ha mulàu pe' in pò cu'a pulitica, pe' dedicâse aa sò famìa, ma cu'a [[tersa guèra macedònica]] u l'è stètu turna elezüu cumme cunsu(r)e, pe'u fètu d'êsse in cumandante aspèrtu, e cuscì u l'è stètu mandàu inti [[Balcâni]]. Lì, nu gua(r)i da distante da [[Pidna]], u l'ha truvàu ina [[Batàggia de Pidna|gran vito(r)ia]], ch'a l'ha marcàu a fìn du [[Régno de Macedònia|regnu de Macedònia]]. Pe' sti me(r)iti u l'ha dunca risevüu in segundu triunfu e l'''[[agnomen]]'' de "Macedonicus". Ciü avanti, du [[164 a.C.|164 primma de Cristu]], u Lucius Aemilius u l'è rivàu fina aa càrega de ''[[censor]]''. Ün di sò fìi u l'é(r)a u [[Publius Cornelius Scipio Aemilianus]], ch'u l'è stètu in impurtante puliticu e militâre. A ògni moddu, scicumme che di quattru fìi numma che dui i sun vegnüi grandi e che tütti dui i sun stèti adutèi da de âtre famìe, u Paullus u l'è stètu l'ürtimu rapresentante pe'a sò ramma da ''gens Aemilia''. == Vitta == === U(r)igine === U Lucius Aemilius u faxeva parte da ''[[gens Aemilia]]'', cunscide(r)â dai autûi d'alantu(r)a cumme üna de famìe [[Patricius|patrissie]] ciü antìghe de [[Romma|Rumma]]<ref name=":0">{{Çitta|Plütarcu|''[https://en.wikisource.org/wiki/Plutarch%27s_Lives_(Clough)/Life_of_%C3%86milius_Paulus Æmilius Paulus]'', 2}}</ref>, tantu che üna de dixöttu ''[[tribus]]'' ciü antìghe a piava u numme pròpiu da sta pa(r)entèlla lì<ref>{{Çitta|Klebs, 1893|''[https://elexikon.ch/RE/I,1_545?Big Aemilius]'', col. 543}}</ref>. E sò u(r)igine e l'é(r)an fète remuntà fina au [[Pitagora|Pitagu(r)a]]<ref name=":0" /> o au segundu ré de Rumma, u [[Numa Pompilius]], insemme ae scciatte di ''[[Gens Pinarii|Pinarii]]'', di ''[[Gens Pomponia|Pomponii]]'' e di ''[[Gens Calpurnia|Calpurnii]]''<ref>{{Çitta|Plütarcu|''[https://en.wikisource.org/wiki/Plutarch%27s_Lives_(Clough)/Life_of_Numa_Pompilius Numa Pompilius]'', 8}}</ref>. In'âtra sto(r)ia da tradisiùn, cuntâ dau [[Plutàrco|Plütarcu]], a vu(r)ea pe' cuntru in'u(r)igine inte l'Emilia, a fìa de l'[[Enea]] e da [[Lavinia (mitologîa)|Lavinia]], ciü che ma(r)e du [[Ròmolo|Ròmulu]], u fundatû de Rumma [[Ròmolo e Rémmo|pe'a sò legènda]], da parte du [[Marte (divinitæ)|Marte]]<ref>{{Çitta|Plütarcu|''[https://en.wikisource.org/wiki/Plutarch%27s_Lives_(Clough)/Life_of_Romulus Romulus]'', 2}}</ref><ref>{{Çitta|Klebs, 1893|''[https://elexikon.ch/RE/I,1_545?Big Aemilius]'', col. 544}}</ref>. Pe' quant'u scrive u Plütarcu i mèmbri de scciatta i l'é(r)an marchèi daa sò "âta qualitè daa mu(r)âle, ch'i cü(r)avan de lungu sènsa mai stancâse"<ref name=":0" />. Intu [[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]] i ''Aemilii'' i l'han cuèrtu de spessu a càrega de [[Consul|cunsu(r)e]] e, inta stu(r)iugrafìa, inte quelli tèmpi i sun cunscide(r)èi cumme üna de scciatte ch'e mi(r)avan de pià u pute(r)e asulüu. E pa(r)entèlla amìghe di ''Aemilii'' e l'é(r)an quelle di ''[[Gens Livia|Livii]]'', di ''[[Gens Servilia|Servilii]]'', di ''[[Gens Papiria|Papirii]]'', di ''[[Cornelii Scipiones]]'', di ''[[Gensa Veturia|Veturii]]'' e di ''[[Gens Licinia|Licinii]]''<ref>{{Çitta|Shifman, 1981|p. 18}}</ref>. U ''[[cognomen]]'' Paullus (Paulu) u vö dì "bassu"<ref>{{Çitta|Fedorova, 1982|p. 88}}</ref>. U nònnu du Lucius u l'é(r)a u [[Marcus Aemilius Paullus (cunsu(r)e du 255 a.C.)|Marcus Aemilius Paullus]], cunsu(r)e du [[255 a.C.|255 primma de Cristu]] ch'u s'è batüu cuntr'ai cartaginesi tèmpu de [[Prìmma goæra pùnica|primma guèra pünica]]<ref>{{Çitta|Klebs, 1893|''[https://elexikon.ch/RE/I,1_581?Big Aemilius 118]'', col. 581}}</ref>, mèntre sò pa(r)e, u [[Lucius Aemilius Paullus (cunsu(r)e du 219 a.C.)|Lucius Aemilius Paullus]], u l'è stètu cunsu(r)e du [[219 a.C.|219]] e du [[216 a.C.|216 primma de Cristu]], cumandante inta [[Segónda goæra ilìrica|segunda guèra ili(r)ica]] e finìu massàu inta [[Batàggia de Cànne|bataja de Canne]]. E funte e parlan ancù d'ina sö du Lucius u zuenu, l'[[Aemilia Tertia]], ch'a s'è ma(r)iâ cu'u [[Publius Cornelius Scipio Africanus]]<ref>{{Çitta|Polýbios|[https://en.wikisource.org/wiki/The_Histories_(Paton_translation)/Book_XXXII#2 XXXII], 12}}</ref><ref>{{Çitta|Titus Livius|XXXVIII. 57. 6.}}</ref><ref>{{Çitta|Valerius Maximus|VI, 7, 1-3}}</ref>. U se pènsa che u Lucius Aemilius u l'avesse ascì in frè, adutàu dau [[Marcus Livius Salinator]] pe' vegnì u primmu di ''[[Livii Drusi]]''<ref>{{Çitta|Münzer, 1920|p. 236}}</ref>. A ògni moddu, pe' in'âtra versciùn, u [[Marcus Livius Drusus|Marcus Livius Aemilianus]] u sa(r)ea stètu u fìu du [[Manius Aemilius Numida]], da ramma di ''[[Aemilii Lepidi]]''<ref>{{Çitta|Sumner, 1973|pp. 64, 66}}</ref>. === Zuentù === U nu se sà de precisu l'ànnu quand'u l'è nasciüu u Lucius Aemilius, cu'u cuntu ch'u l'è fètu ciü difissile dau mumèntu da primma elesiùn du Paullus a cunsu(r)e, ch'a l'è stèta primma da pruclamasiùn da ''[[Lex Villia annalis]]'', ch'a l'axeva missu di limiti a l'etè de sèrti magistrèi. A ògni moddu, u nu pò êsse nasciüu de dòppu du [[215 a.C.|215 primma de Cristu]], scicumme che sò pa(r)e u l'è mòrtu ai 2 d'agustu du [[216 a.C.|216 primma de Cristu]]<ref>{{Çitta|Sumner, 1973|p. 42}}</ref>. Pe' quant'u scrive u [[Marcus Tullius Cicero]], u Lucius Aemilius u l'ha scampàu fìn a vegnì veggiu<ref>{{Çitta|Marcus Tullius Cicero|61|Cato maior de senectute|tìtolo=Cato maior de senectute}}</ref>, e du [[168 a.C.|168 primma de Cristu]] u l'axeva i stessi ànni du [[Marcus Licinius Crassus]], mèmbru du [[primmu triumvi(r)àu]], aa fìn du [[55 a.C.|55 primma de Cristu]] (e dunca 59 o 60 ànni)<ref>{{Çitta|Marcus Tullius Cicero|IV, 13, 2.|Epistulae ad Atticum|tìtolo=Epistulae ad Atticum}}</ref>. U [[Titus Livius]] u scrive che du 168 primma de Cristu u Paullus u l'é(r)a in scia setantêna<ref>{{Çitta|Titus Livius|XLIV. 41. 1.}}</ref>, mèntre u [[Plütarcu]] u dixe che au tèmpu da sò segunda elesiùn a cunsu(r)e u l'é(r)a tòstu rivàu ai sciüscianta<ref>{{Çitta|Plütarcu|''[https://en.wikisource.org/wiki/Plutarch%27s_Lives_(Clough)/Life_of_%C3%86milius_Paulus Æmilius Paulus]'', 10}}</ref>. A partì da ste funte lì u se pènsa dunca che u Lucius Aemilius u secce nasciüu du [[229 a.C.|229]] o du [[228 a.C.|228 primma de Cristu]]<ref>{{Çitta|Sumner, 1973|p. 14, 42}}</ref><ref name=":1">{{Çitta|Flaig, 2000|p. 131}}</ref>, tantu da êsse rivàu aa càrega ch'u l'é(r)a ciü o mênu d'öttu ànni ciü zuenu du [[Publius Cornelius Scipio Aemilianus|Scipio Africanus]] e da mèxima etè du [[Titus Quinctius Flamininus]], cu'u sò ''[[cursus honorum]]'' che pe(r)ò u l'è stètu bèn ciü cumplicàu de quellu de sti dui<ref name=":1" />. U Lucius Aemilius u l'axeva duzze o trezz'ànni quand'u sò pa(r)e u l'è finìu massàu inta [[Batàggia de Cànne|bataja de Canne]], cu'a sò zuentù ch'a l'è stèta tüttu au tèmpu da [[Segónda goæra pùnica|segunda guèra pünica]]; u se sà ch'u l'è stètu numinàu cumme ''[[tribunus militum]]'' pe' trê votte<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://ancientrome.ru/art/artwork/img.htm?id=5804#in|tìtolo=CIL XI 1829|léngoa=RU, LA|vìxita=2026-07-30}}</ref> ma u nu se sà de precisu i ànni<ref>{{Çitta|Sumner, 1973|p. 14}}</ref>. Pe'u primmu passu du sò ''cursus honorum'' u l'è stètu inta [[Quaestor|questü(r)a]], mensunâ numma che inta sò elegìa<ref name=":2" />, cu'i studiusi ch'i l'han marcàu au ciü tardi a dàtta du [[195 a.C.|195 primma de Cristu]]<ref name=":1" /><ref>{{Çitta|Broughton, 1951|p. 340}}</ref><ref>{{Çitta|Sumner, 1973|p. 17}}</ref>. U Plütarcu u ne rife(r)isce che l'imprinsippiu du ''cursus honorum'' du Lucius Aemilius u nu l'è stètu quellu sòlitu d'in pastrissiu rumàn: vellu u nu tegnìva de discursi inti tribünâli e nu pruvava mancu a guagnâse i favû da plêbe cun di "salüi da amìxi e strenzèndu e man cun benevulènsa"<ref name=":0" />{{#tag:ref|De ciü, in sciu travaju du Lucius Aemilius Paullus in qualitè de ''[[augur]]'', u [[Plütarcu]] u scrive<ref name="Plütarcu10">{{Çitta|Plütarcu|''[https://en.wikisource.org/wiki/Plutarch%27s_Lives_(Clough)/Life_of_%C3%86milius_Paulus Æmilius Paulus]'', 10}}</ref>:{{Çitaçión|U faxeva tütti i sò travai cun aspetissia e metudu, sènsa êsse distrètu da quellu ch'u gh'intrava, sènsa lascià ninte e mancu zuntâne de növu, ma u questiunava de lungu cu'i sò culêghi de càrega fina pe'e trascü(r)anse ciü picìne, e u i cunvinseva che, scibèn che ai âtri u ghe paxesse che a divinitè a fusse clemènte e a perdunesse de fassile e trascü(r)anse de pôcu cuntu, pe'u Stàttu sta lege(r)essa e incü(r)ìa e l'é(r)an in pe(r)igu.}}|group=n.}}. A primma côsa da sò vitta ch'u se sà de precisu a dàtta a l'è quand'u l'ha piàu parte au culêgiu pe' fundà a culònia rumâna de ''Croto'' ([[Croton|Crutùn]]), inta [[Calabria]]<ref name=":3">{{Çitta|Klebs, 1893|''[https://elexikon.ch/RE/I,1_577?Big Aemilius 114]'', col. 576}}</ref>, che u Titus Livius u mette du [[194 a.C.|194 primma de Cristu]]<ref name=":4">{{Çitta|Titus Livius|XXXIV. 45. 3-5.}}</ref>. I âtri dui ''[[Triumviratus|triumviri]]'', ch'i l'é(r)an stèti di ''[[Praetor|praetores]]'', i l'é(r)an u [[Gnaeus Octavius (praetor)|Gnaeus Octavius]] e u [[Gaius Laetorius (praetor)|Gaius Laetorius]]<ref>{{Çitta|Broughton, 1951|p. 345}}</ref>. Du [[193 a.C.|193]]<ref name=":1" /><ref>{{Çitta|Broughton, 1951|p. 347}}</ref> o du [[192 a.C.|192 primma de Cristu]]<ref name=":3" /> u Paullus u l'ha cuèrtu a càrega de [[Aedilis|''aedilis'']] ''curulis'' e, pe'u Plütarcu, u l'ha guagnàu e elesiùi batèndu âtri duzze candidèi, cun "ciaschedün de sti lì, a quant'u se dixe, ch'u l'è stètu pöi cunsu(r)e"<ref name="Plütarcu10" />. U sò culêga u l'é(r)a in sò pa(r)ènte, u [[Marcus Aemilius Lepidus (cunsu(r)e du 187 a.C.)|Marcus Aemilius Lepidus]]. I dui ''Aemilii'' i l'han cuscì cundanàu tanti alevatûi, de prubabile pe' di abüsi in sce di terén pübbrichi ch'i l'é(r)an dèti a pixùn<ref>{{Çitta|Titus Livius|XXXV, nòtta 40}}</ref>, e, cun quellu ch'i n'axevan scössu, i l'han fètu ciü bellu u tempiu de [[Giove (divinitæ)|Giôve]] cun di scüddi indu(r)èi. De ciü, a quant'u scrive u Titus Livius, i l'axevan fètu frabicà ascì dui [[Pòrtego|pòrteghi]], l'ün sutt'aa pòrte di Trèi Binélli, tacandughe di magazìn in sciu [[Téivie|Teve(r)e]], e l'âtru daa ''[[Porta Fontinalis]]'' a l'atâ du [[Marte (divinitæ)|Marte]], in moddu che passandughe intu mezzu u se puxesse intrà intu ''[[Campus Martius]]''<ref>{{Çitta|Titus Livius|XXXV. 10. 11-12.}}</ref>. Cun sti sò intervènti cuntr'ai alevatûi de bestiamme, podâse che u Lucius Aemilius u l'avesse tucàu i interessi da nubiltè e dunca, segundu u studiusu Egon Flaig, u l'è pròpiu sta raxùn lì a mustrà e dificultè ch'u l'ave(r)ea scuntràu inta sò carie(r)a<ref>{{Çitta|Flaig, 2000|pp. 131-132}}</ref>. [[Immaggine:Hispania 1a division provincial.svg|sinistra|miniatura|A spartisiùn da [[Penîzoa Ibérica|penisu(r)a ibe(r)ica]] fra l'<nowiki/>''[[Hispania Citerior]]'' e l'&#8203;''[[Hispania Ulterior]]'' du [[197 a.C.|197 primma de Cristu]]]] I studiusi i fan remuntà au [[192 a.C.|192 primma de Cristu]] l'intrâ du Lucius Aemilius intu culêgiu religiusu di ''[[Augur|augures]]''<ref>{{Çitta|Broughton, 1951|p. 352}}</ref>. Du [[191 a.C.|191 primma de Cristu]] u l'è vegnüu ''praetor'', cu'ün di sò culêghi ch'u l'é(r)a turna u Marcus Aemilius Lepidus<ref>{{Çitta|Broughton, 1951|p. 353}}</ref>. U Senàu u l'ha dètu au Paullus l'&#8203;''[[imperium]] [[Proconsul|proconsulare]]''<ref name=":5">{{Çitta|Flaig, 2000|p. 132}}</ref> e u u l'ha mandàu inte növe pruvinse du punènte, inte l'&#8203;''[[Hispania Citerior]]'', dund'u l'é(r)a scciüpàu ina guèra cuntr'aa trebü di ''[[Lusitani]]''. Inta bataja de ''Lyco'' u Paullus u l'ha patìu ina gran scunfitta, cu'a sò armâ ch'a g'ha lasciàu seimilla caütti e ch'a nu l'è mancu sciurtìa a tegnì l'acampamèntu<ref>{{Çitta|Titus Livius|XXXVII. 46. 7.}}</ref>. Sta növa a l'è rivâ a Rumma ciü o mênu quand'u [[Manius Acilius Glabrio (cunsu(r)e du 191 a.C.)|Manius Acilius Glabrio]] e festezava u sò triunfu e cuscì a l'ha ruinàu bèn l'a(r)ia, scicumme che inte quellu mumèntu u nu se pensava che a questiùn cu'i ''Lusitani'' a fusse tantu gròssa. De cunseguènsa, a nòmina du Lucius Aemilius a n'axeva patìu<ref name=":5" /> ma u gh'è stètu prulungàu au mèximu i pote(r)i<ref>{{Çitta|Broughton, 1951|p. 357}}</ref> e, inte l'ànnu de doppu, u l'ha batüu i desenemighi<ref name=":4" />. U Plütarcu u scrive che au Lucius Aemilius u se gh'é(r)a resu sènsa cumbatte bèn 250 sitè<ref>{{Çitta|Plütarcu|''[https://en.wikisource.org/wiki/Plutarch%27s_Lives_(Clough)/Life_of_%C3%86milius_Paulus Æmilius Paulus]'', 4}}</ref> e, fina au dì d'ancöi, u n'è rivàu u testu d'in sò decrêtu, dund'u se lezze che i surdatti i l'axevan pruclamàu u sò cumandante cumme impe(r)atû: {{Çitaçión|Lucius Aemilius, fìu du Lucius, impe(r)atû, u l'ha decisu che i scciavi di abitanti de Hasta ch'i stan inta furtessa de Lascutana i seccen libe(r)èi. U l'ha cumandàu che sti lì i se tegnissen a tèra e a sitè che au dì d'ancöi a gh'apartegne, pe' tantu che stu fètu u sa(r)à gradìu au pòpulu rumàn e au Senàu. [Stu decrêtu] u l'è stètu emanàu inte l'acampamèntu duzze dì avanti de calènde de frevâ.|CIL II, 5041<ref>{{Çitta web|url=https://ancientrome.ru/epigr/e.htm?a=12|tìtolo=CIL II, 5041|léngoa=RU, LA|vìxita=2026-07-30}}</ref>|3=L(ucius) A<e=I>milius L(uci) f(ilius) inpeirator decreivit / utei quei Hastensium servei / in turri Lascutana habitarent / leiberei essent agrum oppidumqu(e) / quod ea tempestate posedis(s)ent / item possidere habereque / iuos(s)it dum pop(u)lus senatusque / Romanus vellet act(um) in castr{e}is / a(nte) d(iem) XII K(alendas) Febr(uarias)|lingua=LA}} Aa fìn, fra i cumandanti rumèi, u Lucius Aemilius u l'è stètu quellu ch'u l'ha purtàu a ciü vito(r)ie inte sta parte de guère cuntr'ai ''Lusitani''. A ògni moddu, e sò imprese e nu sun stète decisive, cun ste gènte che da alantu(r)a e l'han fètu de rexistènsa aa cunquista rumâna ancù pe' du bellu tèmpu<ref>{{Çitta|Tsirkin, 2011|p. 218}}</ref>. === Vulso e i frè Scipio === U Paullus u l'è turnàu a Rumma du [[189 a.C.|189 primma de Cristu]] e, passàu nu gua(r)i tèmpu, u l'è partìu pe'u Levante cumme mèmbru d'ina cumisciùn furmâ da dêxe ''[[Legates|legatii]]'', che fra i âtri a gh'axeva drentu i ''[[consularis]]'' [[Quintus Minucius Rufus]], [[Lucius Furius Purpureo]] e [[Quintus Minucius Thermus]]<ref>{{Çitta|Broughton, 1951|p. 363}}</ref>. A misciùn de sti ambasciatûi a l'é(r)a quella de firmà in tratàu de pâxe cun l'[[Antîoco III|Antìucu III]], batüu dai frè Scipio, e de ti(r)à sciü in növu urdine inte l'[[Anatòlia]]. Insemme au ''proconsul'' [[Gnaeus Manlius Vulso]], che inte l'Asia u cumandava a guèra cuntr'ai [[Galati]], i ''legatii'' i sun rivèi a firmà a pâxe cun stu ré a ''[[Apamea]]'', inta stè du [[188 a.C.|188 primma de Cristu]], ch'u l'ha cunfermàu e cundisiùi du tratàu de primmu acôrdiu<ref name=":6">{{Çitta|Klebs, 1928|''[https://elexikon.ch/RE/XIV,1_1221?Big Manlius 91]'', col. 1220}}</ref>. L'Antìucu u gh'axeva dunca da reti(r)à i sò surdatti d'inte l'Anatòlia, smantelà tòstu tütta a sò flòtta e cunsegnà a Rumma tütti i sò elefanti da guèra, ciü che pagà in fòrte indenitè de 12.000 [[talénto (monæa)|talènti]] inte duzz'ànni. De ciü, e nâve de l'[[impe(r)u seleucide]] e nu puxevan ciü navegà a punènte di câi de [[Göksu|''Calycadnus'']] e de [[Sarpedon (Cilicia)|''Sarpedon'']]<ref>{{Çitta|Klimov, 2010|p. 93}}</ref>. [[Immaggine:Treaty_of_Apamea_it.png|miniatura|U terito(r)iu cuncessu a l'Antìucu aa fìn da guèra]] Pe'a ciü parte du [[188 a.C.|188 primma de Cristu]], i ''legatii'' i l'han travajàu insemme au Vulso pe' marcà i növi cunfìn inte sta regiùn<ref name=":6" />. Intu detaju, l'[[Eumenes II|Eumenes de Pergamu]] u l'ha utegnüu tütte e tère de l'Antìucu inte l'[[Euròpa|Eurôpa]] cuscì cumme inta [[Mysia]], inta [[Phyrgia]], inta [[Lydia]] e inte l'[[Ionia]], ciü che parte de [[Caria]], [[Lycia]] e [[Pisidia]]; inte stu moddu lì u regnu de Pergamu u l'è vegnüu u stàttu ciü putènte de l'Anatòlia. Pe' cuntru, u l'è finìu a [[Rödi|Rôdi]] de tère inta Caria e inta Lycia<ref>{{Çitta|Klimov, 2010|pp. 93-94}}</ref>. De l'autünnu du [[188 a.C.|188 primma de Cristu]] u Marcus Aemilius, insemme ai âtri ''legatii'' e ai surdatti du Vulso, u l'è dunca ciapàu a stradda pe' vegnì inderé. I rumèi i l'han passàu l'''[[Hellespontus]]'' e traversàu a [[Tracia]]. Lì i l'han duvüu cumbatte cuntr'ae trebü du pòstu, ti(r)èi dae sto(r)ie in sciu gran malòppu che u Vulso u l'ave(r)ea piàu intu Levante, e, inte ün de sti scuntri, u l'è finìu massàu u Quintus Minucius Thermus. Quande ch'i sun rivèi a ''[[Apollonia]]'', inte l'[[Illiria]], u l'é(r)a zà invernu e cuscì l'armâ a se gh'è fermâ: defèti, a traversâ pe' l'Italia de quella stagiùn a l'é(r)a cunscide(r)â in pe(r)ìgu tròppu grande<ref name=":7">{{Çitta|Klebs, 1928|''[https://elexikon.ch/RE/XIV,1_1221?Big Manlius 91]'', col. 1221}}</ref>. Rivàu a primma, u Vulso e i ''legatii'' i sun dunca sbarchèi a [[Brindisi|''Brindisium'']], pe' rivà a Rumma pe' tèra. Intu [[Ténpio de Bellona|tempiu de ''Bellona'']] u ''proconsul'' u l'ha dunca dètu cuntu au [[Senàu de Rumma|Senàu]] de sò vito(r)ie, pe' dumandâghe s'u l'ave(r)ea risevüu u ''[[triumphus]]''. Pe(r)ò, inte quellu mumèntu, a ciü parte di ''legatii'', cumpresu u Lucius Aemilius, a nu s'è dìta d'acôrdiu, scicumme ch'i u l'acüsavan d'avê vusciüu pià l'Antìucu in moddu cuntra(r)iu a l'acôrdiu ch'u gh'é(r)a, d'avê cumensàu a cumbatte cuntr'ai Galati sènsa d'ina dichia(r)asiùn furmâle de guèra e sènsa u permissu du Senàu, d'êssise cumpurtàu segundu l'interesse de Pergamu e de nu êsse sciurtìu a inandià ina difesa valida cuntr'ai ''[[Thraci]]'' mèntre che l'armâ a ne vegniva inderé<ref>{{Çitta|Kvashnin, 2004|pp. 69-70}}</ref>. Inte funte u se tröva i discursi de tütte due e parte, dunde, pe'a teu(r)ìa du [[Friedrich Münzer]]<ref name=":7" />, u ghe sa(r)ea fina di tòcchi de dichia(r)asiùi vè(r)e cumme, intu detaju, u discursu in scia definisiùn du Vulso cumme in "cunsu(r)e mercena(r)iu cun l'armâ rumâna"<ref>{{Çitta|Titus Livius|XXXVIII. 45. 9.}}</ref>. E acüse cuntr'au Vulso e sun stète rembèi ascì dau [[Marcus Aemilius Lepidus]], ch'u l'é(r)a ün di cunsu(r)i de quellu ànnu. A ògni moddu, u Gnaeus Manlius u l'ha risevüu u sò ''triumphus''<ref name=":7" /> e sta côsa a l'è stèta ina scunfitta pulitica impurtante pe'u Paullus<ref>{{Çitta|Flaig, 2000|p. 133}}</ref>. Cuscì, u l'è prestu cumensàu di prucessi cuntr'ai frè Scipio, cu'a stu(r)iugrafìa ch'a l'ha dètu amèntu aa puscibilitè d'in ligamme fra sti dui câxi. Du [[187 a.C.|187 primma de Cristu]] u [[Quintus Poetillius Spurinus]], ''[[tribunus plebis]]'', u l'ha ciamàu au [[Lucius Cornelius Scipio Asiaticus]] de dà cuntu di 500 talènti ch'u l'axeva risevüu da l'Antìucu a titulu de tribütu<ref>{{Çitta|Titus Livius|XXXVII. 45. 14.}}</ref><ref>{{Çitta|Aulus Gellius|IV, 18, 7}}</ref>. Segundu u [[Titus Livius]], u l'è pròpiu stu fètu ch'u l'ha purtàu vìa l'atensiùn gene(r)âle dau Vulso tantu da cunceddighe u ''triumphus''<ref>{{Çitta|Titus Livius|XXXVIII. 50. 4.}}</ref>. U [[Polýbios]], pe' cuntru, u scrive che inta dumanda du Quintus Poetillius u ghe figü(r)ava bèn 3.000 talènti<ref>{{Çitta|Polýbios|XXIII, 14}}</ref>, ch'i cumprendevan dunca i 2.500 talènti dèti dau ré au Gnaeus Manlius<ref>{{Çitta|Scullard, 1970|p. 291}}</ref><ref>{{Çitta|Kvashnin, 2004|p. 68}}</ref>. Inta versciùn de sti fèti scrita dau [[Valerius Antias]] i ''legatii'', intu cursu du prucessu au Scipio Asiaticus, i l'han dumandàu de slargà e indagine<ref>{{Çitta|Titus Livius|XXXVIII. 54. 6-7.}}</ref>, cu'in cè(r)u rife(r)imèntu ae ativitè du Vulso<ref name=":8">{{Çitta|Vasilyev, 2015|p. 230}}</ref>. A stu prupôxitu, inta stu(r)iugrafìa u s'è prupòstu a teu(r)ìa che i prucessi cuntr'ai frè Scipio i fussen cumensèi pròpiu cu'u câxu du Gnaeus Manlius: i ''legatii'', quande ch'i l'han capìu che cu'a sò primma acüsa i nu sa(r)ean sciurtìi a utegnì de cundanne pe'u Vulso, i l'ave(r)ean dunca purtàu a questiùn di "dinèi de l'Antìucu"<ref>{{Çitta|Kienast, 1954|p. 61}}</ref>. Scicumme che i sinque sesti de palanche cuntestèi i l'é(r)an finìi au Gnaeus Manlius, furmalmènte u l'é(r)a vellu a êsse curpìu dau ciü tantu de l'acüsa. Pe(r)ò, u [[Marcus Porcius Cato]] u l'ha duve(r)àu sta côsa pe' atacà u sò desenemigu puliticu ciü impurtante, u [[Publius Cornelius Scipio Africanus]], e stu fètu u l'ha ti(r)àu vìa l'atensiùn di [[Annalista|annalisti]] e de gènte d'alantu(r)a dau Vulso. Defèti, podâse che i stò(r)ichi i l'aggen levàu u persunaggiu du Gnaeus Manlius da tütta sta sto(r)ia, scicumme che a sò figü(r)a a nu l'é(r)a gua(r)i de interesse<ref>{{Çitta|Kvashnin, 2004|pp. 68-69}}</ref>. U l'è puscibile ch'u ghe fusse pròpiu u Cato de deré de quelli ch'i l'acüsavan u Vulso<ref>{{Çitta|Kvashnin, 2004|pp. 70-71}}</ref>. Pe' in âtru moddu de vegghe a questiùn, u Gnaeus Manlius u sa(r)ea stètu atacàu dau "partìu di Scipiones", ch'u ne faxeva parte ascì u Lucius Aemilius in qualitè de cügnàu du Scipio Africanus, cu'e acüse cuntr'ai frè Cornelii ch'e sa(r)ean dunca ina rispòsta du Senàu<ref name=":8" />. === Cunsu(r)e === {{Seçión vêua}} === Tersa guèra macedònica === {{Seçión vêua}} === I ürtimi ànni === {{Seçión vêua}} == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == === Scriti antìghi === * {{Çitta lìbbro|outô=Plütarcu|tìtolo=Βίοι Παράλληλοι|ànno=II seculu a.C|léngoa=GRC|cid=Plütarcu}} * {{Çitta lìbbro|outô=Polýbios|tìtolo=Ἱστορίαι|ànno=II seculu a.C|léngoa=GRC|cid=Polýbios}} * {{Çitta lìbbro|outô=Marcus Tullius Cicero|tìtolo=Epistulae ad Atticum|url=https://la.wikisource.org/wiki/Epistulae_(Marcus_Tullius_Cicero)/Epistulae_ad_Atticum|ànno=68-44 a.C.|léngoa=LA|cid=Epistulae ad Atticum}} * {{Çitta lìbbro|outô=Marcus Tullius Cicero|tìtolo=Cato Maior de senectute|url=https://la.wikisource.org/wiki/Cato_maior_de_senectute|ànno=44 a.C|léngoa=LA|cid=Cato maior de senectute}} * {{Çitta lìbbro|outô=Titus Livius|tìtolo=Ab Urbe condita libri CXLII|ànno=27 a.C.-14 d.C|léngoa=LA|cid=Titus Livius}} * {{Çitta lìbbro|outô=Valerius Maximus|tìtolo=Factorum et dictorum memorabilium libri IX|ànno=31 d.C|léngoa=LA|cid=Valerius Maximus}} * {{Çitta lìbbro|outô=Aulus Gellius|tìtolo=Noctes Atticae|url=https://la.wikisource.org/wiki/Noctes_Atticae|ànno=175-179 ca|léngoa=LA|cid=Gellius}} === Scrìti mudèrni === * {{Çitta lìbbro|outô=Elimar Klebs|tìtolo=Paulys Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaft|url=https://de.wikisource.org/wiki/Paulys_Realencyclop%C3%A4die_der_classischen_Altertumswissenschaft|ànno=1893|çitæ=Stuttgart|léngoa=DE|volùmme=Vul. I, 1|cid=Klebs, 1893}} * {{Çitta lìbbro|outô=Friedrich Münzer|tìtolo=Römische Adelsparteien und Adelsfamilien|url=https://archive.org/details/rmischeadelspa00mnuoft|ànno=1920|editô=J.B. Metzler|çitæ=Stuttgart|léngoa=DE|cid=Münzer, 1920}} * {{Çitta lìbbro|outô=Elimar Klebs|tìtolo=Paulys Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaft|url=https://de.wikisource.org/wiki/Paulys_Realencyclop%C3%A4die_der_classischen_Altertumswissenschaft|ànno=1928|çitæ=Stuttgart|léngoa=DE|volùmme=Vul. XIV, 1|cid=Klebs, 1928}} * {{Çitta lìbbro|outô=Robert Broughton|tìtolo=Magistrates of the Roman Republic|ànno=1951|çitæ=New York|léngoa=EN|cid=Broughton, 1951}} * {{Çitta lìbbro|outô=Howard Hayes Scullard|tìtolo=Scipio Africanus. Soldier and Politician|url=https://archive.org/details/scipioafricanuss0000scul|ànno=1970|editô=NCROL|çitæ=Bristol|léngoa=EN|cid=Scullard, 1970|ISBN=08-014-0549-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Graham Vincent Sumner|tìtolo=Orators in Cicero's Brutus: prosopography and chronology|url=https://archive.org/details/oratorsinciceros00grah|ànno=1973|editô=University of Toronto Press|çitæ=Toronto|léngoa=EN|cid=Sumner, 1973|ISBN=978-0-802-05281-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ilya Sholeimovich Shifman|tìtolo=Ганнибал [''Hannibal'']|ànno=1981|çitæ=Musca|léngoa=RU|cid=Shifman, 1981}} * {{Çitta lìbbro|outô=E. Fedorova|tìtolo=Введение в латинскую эпиграфику [''Intrudusiùn a l'epigrafìa latìna'']|ànno=1982|editô=Üniverscitè Statâle de Musca|çitæ=Musca|léngoa=RU|cid=Fedorova, 1982}} * {{Çitta lìbbro|outô=Egon Flaig|tìtolo=Von Romulus zu Augustus. Große Gestalten der römischen Republik|url=https://www.academia.edu/42918451/Lucius_Aemilius_Paulus_milit%C3%A4rischer_Ruhm_und_famili%C3%A4re_Gl%C3%BCcklosigkeit|ànno=2000|léngoa=DE|pp=131-146|capìtolo=Lucius Aemilius Paullus - militärischer Ruhm und familiäre Glücklosigkeit|cid=Flaig, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vladimir A. Kvashnin|tìtolo=Государственная и правовая деятельность Марка Порция Катона Старшего [''L'ativitè pulitica e giüridica du Marcus Porcius Cato u Veggiu'']|ànno=2004|editô=Rus’|çitæ=Vologda|léngoa=RU|cid=Kvashnin, 2004}} * {{Çitta lìbbro|outô=Oleg Yuryevich Klimov|tìtolo=Пергамское царство. Проблемы политической истории и государственного устройства [''U regnu de Pergamu. Prublemi de sto(r)ia pulitica e d'urganisasiùn du stàttu'']|ànno=2010|editô=Nestor-Istoriya|çitæ=San Pe(r)uburgu|léngoa=RU|cid=Klimov, 2010|ISBN=978-5-98187-475-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Yuly Tsirkin|tìtolo=История древней Испании [''Sto(r)ia da Spagna antìga'']|ànno=2011|editô=Nestor-Istoriya|çitæ=San Pe(r)uburgu|léngoa=RU|cid=Tsirkin, 2011|ISBN=978-5-98187-872-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=Andrey Vladimirovich Vasilyev|curatô=Eduard D. Frolov|tìtolo=Политическая интрига и судебный процесс в античном мире [''Manövre pulitiche e prucessi legâli intu mundu antìgu'']|ànno=2015|léngoa=RU|pp=227-238|capìtolo=Судебные процессы над братьями Сципионами в 80-е годы II в. до н. э. [''I prucessi di frè Scipio inti ànni '80 du II seculu primma de Cristu'']|cid=Vasilyev, 2015}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://romanrepublic.ac.uk/person/1134/|tìtolo=AEMI1134 L. Aemilius (114) L. f. M. n. Paullus Macedonicus|léngoa=EN|vìxita=2026-07-27}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Çiviltæ romànn-a]] prerelk9kp3d9a99ld01dv6tbalixkd Càmoa di dénti 0 33079 272699 272683 2026-08-02T17:41:38Z Michæ.152 13747 (Diàgnoxi) 272699 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''càmoa di dénti''' ò '''càrie''' (da-o latìn caries "coroxón, marsùmme") a l'é 'na [[moutîa]] de degeneraçión di tesciûi dûi do [[dénte]] (smâto, dentìnn-a, ciuménto) caxonâ da-i [[Bacteria|batérri]], ch'a coménsa da-a superfìçie de l'òrgano e a va avànti into profóndo, scìn a tocâ a pórpa do dénte co-ìn proçèsso d’[[insciamaçión]]. A provocâla l'é i comùn microrganîximi che s’atrêuvan inta [[bócca]], sorviatùtto quélli atacæ a-o dénte in fórma de ciàstra batérica, che se no vêgnan tegnûi sótta contròllo co-e comùn pràtiche de [[Igiene orale|netîxe da bócca]], ò into câxo de 'na magàgna de [[Scistêma immunitâio|deféize inmunitâie]], ariêscian a desfâ a matrîxe minerâle e òrgànica do dénte, cosci da prodûe de lexioìn crêuze. [[File: Dental Caries Cavity 2.JPG|thumb|Dénte guastòu da 'na càrie|centro]] O scìntomo prinçipâ o l'é o dô, ch'o se prezénta quànde o proçèsso o l’é chinòu zu scìn a tocâ a dentìnn-a e-o tesciûo da pórpa. O trataménto o conscìste into lêva de mêzo o tesciûo infètto e cangiâlo co-ìn materiâle da restourâ bioconpatìbile ('na vòtta se dêuviâva sorviatùtto l'[[Amalgama dentaria|amàlgama d'argénto]], ancheu se preferìsce e rêxine conpòxite). Inti câxi dónde a pórpa a l'é stæta interesâ, tùtto o tesciûo o vêgne levòu e o vêgne cangiòu co-ìn materiâle endodòntico. == Difuxón == [[File:Dental caries world map - DALY - WHO2004.svg|thumb|upright=1.3|alt=Color coded map displaying caries experience throughout the world.|Atéiza de vìtta corezûa pe dizabilitæ (DALY) pi-â càrie ògni 100.000 abitànti do 2004: {{legend|#b3b3b3|No data}} {{legend|#ffff65|<50}} {{legend|#fff200|50–60}} {{legend|#ffdc00|60–70}} {{legend|#ffc600|70–80}} {{legend|#ffb000|80–90}} {{legend|#ff9a00|90–100}} {{legend|#ff8400|100–115}} {{legend|#ff6e00|115–130}} {{legend|#ff5800|130–138}} {{legend|#ff4200|138–140}} {{legend|#ff2c00|140–142}} {{legend|#cb0000|>142}} ]] Into móndo, 3,6 miliàrdi de persónn-e gh'àn de càrie inti seu dénti permanénti, in càngio, inti dénti da læte, corpìscian 620 mioìn de figeu, ö sæ o 9% da popolaçión. A moutîa a l'é ciù comùn inti pàixi de l'[[América Latìnn-a]], do [[Levànte|Vixìn Levànte]], de l’[[Asia|Àzia]] meridionâle e-a l'é mêno prevalénte in [[Cinn-a|Cìnn-a]]. Segóndo ‘n rappòrto pubricòu da l’öfìçio ouropêo de l’[[Òrganizaçión Mondiâle da Sanitæ]], l’[[Italia|Itàlia]] a se pónn-e inta média ouropêa pi-â salûte da bócca e inta penîzoa o 29,6% da popolaçión a sofriéiva de càrie di dénti permanénti (o 36,1% di figeu inti dénti da læte)<ref>World Health Organization: [https://cdn.who.int/media/docs/default-source/country-profiles/oral-health/oral-health-ita-2022-country-profile.pdf Oral Health Country Profile]</ref>. A Soçietæ Italiànn-a de Odontoiatrîa Infantîle (SIOI) a l'à reportòu che gh'é de diferénse scignificatîve de sti problêmi inte vàrie zöne giogràfiche de l'Itàlia<ref>National Library of Medicine: [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32973175/ Caries severity and socioeconomic inequalities in a nationwide setting: data from the Italian National pathfinder in 12-years children]</ref>. Defæti, o nùmeo de dénti camoæ o pâ êse ligòu a-o contèsto soçioeconòmico di figeu: a SIOI a l'à mìsso in lûxe cómme into Meridión gh'é ‘na prevalénsa ciù èrta de càrie da dentìnn-a e ‘na minô prevalènsa de dénti tapæ. === Fatoî de réizego e prevençión === I fatoî de réizego conpréndan e condiçioìn che caxónn-an 'na mancànsa de saîva, cómme o [[Diabete Mellìo|diabête]], a scìndrome de Sjögren e l'ûzo de dotræ mêxìnn-e (antistamìnichi e antideprescîvi). E càmoe di dénti són ligæ ascì a-a povertæ, a-a scàrsa [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e a l'aretiâse de zenzîe. A càrie a se prezénta ciù de spésso inte persónn-e de fàsce ciù bàsse da scâ soçioeconòmica rispètto a-e fàsce ciù èrte, in caxón da mancànsa d'istruçión in sciâ cûa di dénti e da dificoltæ a riçéive de cûe profescionæ, che pêuan êse bén bén câe. A prevençión de càmoe di dénti a conprénde 'na regolâre netîxe di dénti, ‘na diêta pövia de sùcai e l'ûzo de prodûti che contêgnan do [[Fluö|flöro]]. S'arecomànda de spasâ i dénti a-o mànco doæ vòtte a-o dì e de pasâ o fî interdentàle tra-i dénti ‘na vòtta a-o dì. O flöro o peu êse asónto da l'ægoa, da-o sâ, da-o dentifrìccio e da âtre fónti. == Caxoìn == [[File:Dental caries etiology diagram.png|thumb|Reprezentaçión a diagràmma da teorîa açidogénica in scê caxoìn da càmoa di dénti. Quàttro fatoî, ö sæ ‘n seu de sùcai adatòu (1), di microrganîximi inta ciàstra batérica (2), ‘na fàccia do dénte despòsta (3) e-o ténpo (4) dêvan êse prezénti insémme pe caxonâ a càrie. A saîva (6) e-o flöro (7) són di fatoî modificànti]] E càmoe di dénti són caxonæ da quàttro fatoî prinçipæ, ö sæ a prezénsa de ‘n seu de sùcai, i [[Bacteria|batérri]] ligæ a-e càrie, ‘na fàccia do dénte despòsta e-o ténpo. Defæti o mangiâ o s'atàcca a-o dénte e, co-a [[fermentaçión]], i batérri che constitoìscian a ciàstra batérica coménsan a prodûe di àçidi. A ògni mòddo, sti quàttro fatoî no són de lóngo bastànti pe caxonâ a moutîa e gh'é de bezéugno de ‘n anbiénte a l'asósto pe promêuve o svilùppo do ''biofilm'' a-a bâze da càrie. Persónn-e despæge pêuan êse corpîe in mòddo despægio in sciâ bâze da fórma di dénti, a-i àndi de [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e a-a capaçitæ de [[tanpón]] da saîva. A ciàstra batérica, ö sæ o seu de porcàia di dénti tachìgno e straluxénte, a l'é 'n ''biofilm'' formòu da batérri e remazùggi de mangiâ, ch'o rèsta in scî dénti e o mêuia. Quànde sto seu mòrbido o no vêgne levòu de mêzo, co-o ténpo o vêgne dûo con sciorbî i sæ minerâli inta saîva e o fórma o tàrtaro. Quànde gh'é di [[Sùcou|sùcai]] che pêuan fermentâ, cómme o sacaröxio, o frutöxio e-o glucöxio, dötréi batérri into ''biofilm'' prodûan di àçidi, in prìmmo lêugo àçido làtico. O batério ciù comùn ligòu a-e càrie di dénti o l'é o ''Streptococcus mutans'', insémme a-o ''Streptococcus sobrinus'' e âtri do génere ''Lactobacillus''. In particolâ o ''S. mutans'' o l'é bón a atacâse a-o ''biofilm'' do dénte con trasformâ o sacaröxio inte ‘na sostànsa tachìgna ciamâ destràn. [[File:Streptococcus mutans 01.jpg|thumb|O ''Streptococcus mutans'', o prinçipâ batério ch'o caxónn-a e càrie|centro]] == Svilùppo == == Diàgnoxi == L’aspêto de càmoe di dénti o peu cangiâ asæ, ma i fatoî de reizégo e-e fâze de svilùppo són scìmili. A-o prinçìpio, pêuan mostrâse cómme ‘na zöna picìnn-a da l'aspêto scìmile a-o gésso (càrie da-a superfìçie lìscia), ch'a peu desvilupâse pöi inte ‘n pertûzo làrgo, ma de vòtte e càrie se pêuan védde de drîto. A ògni mòddo, âtri mòddi pe descrovî e càrie cómme i [[Raggi x|ràggi X]] són dêuviæ pe-e zöne mêno vixìbili di dénti e pe çernegiâ l’estensción da destruçión. L’ûzo di ''laser'' o consénte de descrovî e càrie sénsa l’espoxiçión a radiaçioìn iönizànti e vêgnan dêuviæ ascì p'atrovâ e càrie tra-i dénti (interposcimâli). A diàgnoxi primâia a conpórta l’inspeçión de tùtte e superfìçie vixìbili do dénte, con dêuviâ ‘na bónn-a vivàgna de lûxe, o spêgétto odontoiàtrico e-o specìllo (''explorer''). E [[Radiografia di denti|radiografîe di dénti]] pêuan mostrâ de càmoe di dénti prìmma che se pêuan védde, in particolâ quélle tra-i dénti. Defæti, e càrie che goàstan de làrghe zöne do dénte són de spésso ciæe a éuggio nûo, ma e lexoìn ciù picìnn-e pêuan êse de gràmmo indetificâ. L’inspeçión vixîva e tàtile, insémme a-e radiografîe, són de spésso dêuviæ da-i dentìsti sorviatùtto pe diagnosticâ e càrie de fòsse e fisûe. E càrie tenpôie e no pertuzæ vêgnan pe comùn diagnosticæ con siusciâ de l'âia in sciâ superfìçie sospètta, de mainêa de levâ a saîva e cangiâ e propietæ òtiche do smâto demineralizòu. Dötréi reçercatoî àn desconsegiòu d'adêuviâ o specìllo p'atrovâ e càrie, in particolâ i specìlli con pónte afiæ, de za che, inti câxi dónde ‘na zöna picìnn-a do dénte a l’àgge za comensòu a demineralizâse, a presción do specìllo a poriéiva caxonâ ‘n pertûzo. Dæto chò-u proçèsso da càrie o l’é reverscìbile prìmma che se fórme ‘n pertûzo, se peu arestâlo co-o trataménto a-o [[Fluö|flöro]] e remineralizâ a superfìçie do dénte. A òggi mòddo, câxo mâi fîse prezénte ‘n pertûzo, gh'é bezéugno de ‘n restòuro, de mainêa de restabilî a strutûa do dénte. De vòtte, e càrie de fòsse e fisûe són difìçili da atrovâ, dæto che i batérri pêuan intrâ into smâto e arivâ a-a dentìnn-a, ma a superfìçie de fêua a peu remineralizâse, sorviatùtto se gh'é do flöro. Sto tîpo de càmoe di dénti, pò-u sòlito ciamæ “càrie ascôze”, se pêuan védde co-e radiografîe a ràggi X, ma l’exàmme vixîvo do dénte o mostriéiva o smâto intàtto o pöco pertuzòu. A diàgnoxi diferensiâle pe-e càmoe di dénti a conprénde a flörôxi di dénti e difètti do svilùppo do dénte, cómme l’ipomineralizaçión e l’ipoplaxîa. [[File:ToothMontage3.jpg|thumb|(A) ‘Na màccia picìnn-a de 'na càrie ch'a se peu védde in sciâ superfìçie do dénte; (B) A radiografîa a móstra ‘n’estéiza región de demineralizaçión drénto da dentìnn-a (frécce); (C) Vêgne descovèrto ‘n béuggio into sciànco do dénte cómme se coménsa a levâ a càrie; (D) Tùtta a càrie a l’é stæta levâ e-o dénte o l’é prónto pò-u restòuro]] === Ségni e scìntomi === De spésso e càrie, sorviatùtto inte prìmme fâze, pêuan no provocâ de manifestaçioìn particolæ. O prìmmo ségno de ‘na nêuva lexón da càrie l’é o sciortî de ‘na màccia giànca da l’aspêto scìmile a-o gésso in sciâ superfìçie do dénte, ch’a segnàlla a zöna de demineralizaçión do smâto. Sto tîpo de ségni o l’é pe comùn ciamòu in [[Lèngoa ingleise|ingléize]] ''white spot'' ("màccia giànca"), ma a peu êse indicâ ascì cómme prinçìpio de lexón da càrie (''incipient carious lesion'') ò micro-cavitæ (''micro-cavity''). Cómme a lexón a và avànti co-a demineralizaçión, a peu vegnî maròn e a peu formâ ‘n pertûzo (in [[Lèngoa ingleise|ingléize]] “cavity”). Prìmma chò-u pertûzo o se fórme, o proçèsso o l’é reverscìbile, ma stæto formòu o pertûzo, a strutûa do dénte pèrsa a no peu ciù êse rigenerâ. E zöne afètte do dénte càngian de cô e se fan sciòcche a l’atàsto. Dòppo chi-â càrie a l’é pasâ zu pò-u smâto, i tûboli da dentìnn-a, che dàn o pasàggio a-o nèrvo do dénte, vêgnan espòsti e conpórtan un dô ch’o peu êse pasagê, tenporaniaménte pegiô con l’espoxiçión a câdo, fréido ò çìbbi e beviàggi dôçi. Un dénte indebolîo da ‘na càrie de drénto estéiza o peu de vòtte fratuâse tùtt’asémme into giasciâ sótta fòrse normâli ascì. Quànde o proçèsso o l’é anæto avànti abàsta da consentî a-i batérri d'atacâ a pórpa into cheu do dénte, o peu caxonâ o dô de dénti e-o mâ o se fà sénpre ciù costànte. A mòrte do tesciûo da pórpa e l’infeçión són de conseguénse comùn e a sto pónto o dénte o no l’é ciù senscìbile a-o câdo ò a-o fréido ma o peu êse asæ stocæso a-a presción. A càmoa di dénti a peu caxonâ ascì [[spùssa do sciòu]] e savoî gràmmi. === Clascificaçión === E càmoe di dénti pêuan êse clascificæ pe scîto, caxoìn, tàscio de progresción e interessaménto di tesciûi dûi. A clascificaçión de G. V. Black a l’é a ciù comùn: * clàsse I: superfìçie ocluzâli di dénti derê, fòsse vestibolâri ò lengoâli di maxelæ, fòssa lengoâle vixìn a-o çéngio (''cingulum'') di dénti davànti de sótta * clàsse II: superfìçie proscimâli di dénti derê * clàsse III: superfìçie interproscimâli di dénti dàvanti sénsa l’interessaménto da zìnn-a incizâle * clàsse IV: superfìçie interproscimâli di dénti davànti con l’interessaménto da zìnn-a incizâle * clàsse V: tèrso do colétto do dénte in scê superfìçie vestibolâre ò lengoâle * clàsse VI: a zìnn-a incizâle ò ocluzâle a l’é smangiâ pi-â fresción == Cûa == == Prògnoxi == == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] t6md4ehayk9ac8v6nf1y1p6fruyut85 272702 272699 2026-08-02T19:18:33Z Michæ.152 13747 Coreçioìn, levòu de pàrte de tròppo 272702 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''càmoa di dénti''' ò '''càrie''' (da-o latìn caries "coroxón, marsùmme") a l'é 'na [[moutîa]] de degeneraçión di tesciûi dûi do [[dénte]] (smâto, dentìnn-a, ciuménto) caxonâ da-i [[Bacteria|batérri]], ch'a coménsa da-a superfìçie de l'òrgano e a va avànti into profóndo, scìn a tocâ a pórpa do dénte co-ìn proçèsso d’[[insciamaçión]]. A provocâla l'é i comùn microrganîximi che s’atrêuvan inta [[bócca]], sorviatùtto quélli atacæ a-o dénte in fórma de ciàstra batérica, che se no vêgnan tegnûi sótta contròllo co-e comùn pràtiche de [[Igiene orale|netîxe da bócca]], ò into câxo de 'na magàgna de [[Scistêma immunitâio|deféize inmunitâie]], ariêscian a desfâ a matrîxe minerâle e òrgànica do dénte, cosci da prodûe de lexioìn crêuze. [[File: Dental Caries Cavity 2.JPG|thumb|Dénte guastòu da 'na càrie|centro]] O scìntomo prinçipâ o l'é o dô, ch'o se prezénta quànde o proçèsso o l’é chinòu zu scìn a tocâ a dentìnn-a e-o tesciûo da pórpa. O trataménto o conscìste into lêva de mêzo o tesciûo infètto e cangiâlo co-ìn materiâle da restourâ bioconpatìbile ('na vòtta se dêuviâva sorviatùtto l'[[Amalgama dentaria|amàlgama d'argénto]], ancheu se preferìsce e rêxine conpòxite). Inti câxi dónde a pórpa a l'é stæta interesâ, tùtto o tesciûo o vêgne levòu e o vêgne cangiòu co-ìn materiâle endodòntico. == Difuxón == [[File:Dental caries world map - DALY - WHO2004.svg|thumb|upright=1.3|alt=Color coded map displaying caries experience throughout the world.|Atéiza de vìtta corezûa pe dizabilitæ (DALY) pi-â càrie ògni 100.000 abitànti do 2004: {{legend|#b3b3b3|No data}} {{legend|#ffff65|<50}} {{legend|#fff200|50–60}} {{legend|#ffdc00|60–70}} {{legend|#ffc600|70–80}} {{legend|#ffb000|80–90}} {{legend|#ff9a00|90–100}} {{legend|#ff8400|100–115}} {{legend|#ff6e00|115–130}} {{legend|#ff5800|130–138}} {{legend|#ff4200|138–140}} {{legend|#ff2c00|140–142}} {{legend|#cb0000|>142}} ]] Into móndo 3,6 miliàrdi de persónn-e gh'àn de càrie inti dénti permanénti, in càngio, inti dénti da læte, sta condiçión a corpìsce 620 mioìn de figeu, ö sæ o 9% da popolaçión. A moutîa a l'é ciù comùn inti pàixi de l'[[América Latìnn-a]], do [[Levànte|Vixìn Levànte]], de l’[[Asia|Àxia]] meridionâle e a l'é mêno prevalénte in [[Cinn-a|Cìnn-a]]. Segóndo ‘n rappòrto pubricòu da l’öfìçio ouropêo de l’[[Òrganizaçión Mondiâle da Sanitæ]], l’[[Italia|Itàlia]] a se pónn-e inta média ouropêa pi-â salûte da bócca e inta penîzoa o 29,6% da popolaçión a sofriéiva de càrie di dénti permanénti (o 36,1% di figeu inti dénti da læte)<ref>World Health Organization: [https://cdn.who.int/media/docs/default-source/country-profiles/oral-health/oral-health-ita-2022-country-profile.pdf Oral Health Country Profile]</ref>. A Soçietæ Italiànn-a de Odontoiatrîa Infantîle (SIOI) a l'à reportòu che gh'é de diferénse scignificatîve de sti problêmi inte vàrie zöne giogràfiche de l'Itàlia<ref>National Library of Medicine: [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32973175/ Caries severity and socioeconomic inequalities in a nationwide setting: data from the Italian National pathfinder in 12-years children]</ref>. Defæti, o nùmeo de dénti camoæ o pâ êse ligòu a-o contèsto soçioeconòmico di figeu: a SIOI a l'à mìsso in lûxe cómme into Meridión gh'é ‘na prevalénsa ciù èrta de càrie da dentìnn-a e ‘na minô prevalènsa de dénti tapæ. === Fatoî de réizego e prevençión === I fatoî de réizego conpréndan e condiçioìn che caxónn-an 'na mancànsa de saîva, cómme o [[Diabete Mellìo|diabête]], a scìndrome de Sjögren e l'ûzo de dotræ mêxìnn-e (antistamìnichi e antideprescîvi). E càmoe di dénti són ligæ ascì a-a povertæ, a-a scàrsa [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e a l'aretiâse de zenzîe. A càrie a se prezénta ciù de spésso inte persónn-e de fàsce ciù bàsse da scâ soçioeconòmica rispètto a-e fàsce ciù èrte, in caxón da mancànsa d'istruçión in sciâ cûa di dénti e da dificoltæ a riçéive de cûe profescionæ, che pêuan êse bén bén câe. A prevençión de càmoe di dénti a conprénde 'na regolâre netîxe di dénti, ‘na diêta pövia de sùcai e l'ûzo de prodûti che contêgnan do [[Fluö|flöro]]. S'arecomànda de spasâ i dénti a-o mànco dôe vòtte a-o dì e de pasâ o fî interdentàle tra-i dénti ‘na vòtta a-o dì. O flöro o peu êse asónto da l'ægoa, da-o sâ, da-o dentifrìccio e da âtre vivàgne. == Caxoìn == [[File:Dental caries etiology diagram.png|thumb|Reprezentaçión a diagràmma da teorîa açidogénica in scê caxoìn da càmoa di dénti. Quàttro fatoî, ö sæ ‘n seu de sùcai adatòu (1), i microrganîximi inta ciàstra batérica (2), ‘na fàccia do dénte despòsta (3) e-o ténpo (4) dêvan êse prezénti insémme pe caxonâ a càrie. A saîva (6) e-o flöro (7) són di fatoî modificànti.]] E càmoe di dénti són caxonæ da quàttro fatoî prinçipæ, ö sæ a prezénsa de ‘n seu de sùcai, i [[Bacteria|batérri]] ligæ a-e càrie, ‘na fàccia do dénte dispòsta e-o ténpo. Defæti o mangiâ o s'atàcca a-o dénte e, co-a [[fermentaçión]], i batérri che constitoìscian a ciàstra batérica coménsan a prodûe di àçidi. A ògni mòddo, sti quàttro fatoî no són de lóngo bastànti pe caxonâ a moutîa e gh'é bezéugno de ‘n anbiénte a l'asósto pe promêuve o svilùppo do ''biofilm'' a-a bâze da càrie. E persónn-e pêuan êse corpîe in mòddo despægio in sciâ bâze da fórma di dénti, a-i àndi de [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e a-a capaçitæ de [[tanpón]] da saîva. A [[ciàstra batérica]], ö sæ o seu de porcàia di dénti tachìgno e straluxénte, a l'é 'n ''biofilm'' formòu da batérri e remazùggi de mangiâ, ch'o rèsta in scî dénti e o mêuia. Quànde sto seu mòrbido o no vêgne levòu de mêzo, co-o ténpo o se fa dûo con sciorbî i sæ minerâli inta saîva e o fórma o [[tàrtaro]]. Quànde gh'é di [[Sùcou|sùcai]] che pêuan fermentâ, cómme o sacaröxio, o frutöxio e-o glucöxio, dötréi batérri into ''biofilm'' prodûan di àçidi, in prìmmo lêugo àçido làtico. O batério ciù comùn ligòu a-e càrie di dénti o l'é o ''Streptococcus mutans'', insémme a-o ''Streptococcus sobrinus'' e a di âtri do génere ''Lactobacillus''. In particolâ o ''S. mutans'' o l'é bón a atacâse a-o ''biofilm'' do dénte con trasformâ o sacaröxio inte ‘na sostànsa tachìgna ciamâ destràn. [[File:Streptococcus mutans 01.jpg|thumb|O ''Streptococcus mutans'', o prinçipâ batério ch'o caxónn-a a càrie|centro]] == Svilùppo == == Diàgnoxi == A-o prinçìpio, e càmoe di dénti pêuan mostrâse cómme ‘na zöna picìnn-a da l'aspêto scìmile a-o [[gésso]] (càrie da-a superfìçie lìscia), ch'a peu desvilupâse pöi inte ‘n pertûzo làrgo, ma de vòtte se véddan de drîto. A ògni mòddo, di âtri mòddi pe descrovî e càrie cómme i [[Raggi x|ràggi X]] són dêuviæ pe-e zöne mêno vixìbili di dénti e pe çernegiâ l’estensción da destruçión. L’ûzo di ''laser'' o consénte de descrovî e càrie sénsa l’espoxiçión a radiaçioìn iönizànti e vêgnan dêuviæ ascì p'atrovâ e càrie tra un dénte e l'âtro (interposcimâli). A diàgnoxi primâia a conpórta l’inspeçión de tùtte e superfìçie vixìbili do dénte, con dêuviâ ‘na bónn-a vivàgna de lûxe, o spêgétto odontoiàtrico e-o specìllo (''explorer''). E [[Radiografia di denti|radiografîe di dénti]] pêuan mostrâ de càmoe di dénti prìmma che séggian vixìbili, in particolâ quélle tra-i dénti. Defæti, e càrie che goàstan de làrghe zöne do dénte són de spésso ciæe a éuggio nûo, ma e lexoìn ciù picìnn-e pêuan êse de gràmmo indetificâ. L’inspeçión e l'esploraçión, insémme a-e radiografîe, són de spésso dêuviæ da-i dentìsti sorviatùtto pe diagnosticâ e càrie de fòsse e fisûe. E càrie tenpôie e no pertuzæ vêgnan pe comùn diagnosticæ con siusciâ de l'âia in sciâ superfìçie sospètta, de mainêa de levâ a saîva e cangiâ e propietæ òtiche do smâto demineralizòu. Dæto chò-u proçèsso da càrie o l’é reverscìbile prìmma che se fórme ‘n pertûzo, se peu arestâlo co-o trataménto a-o [[Fluö|flöro]] e remineralizâ a superfìçie do dénte. A diàgnoxi diferensiâle pe-e càmoe di dénti a conprénde a flörôxi di dénti e difètti do svilùppo do dénte, cómme l’ipomineralizaçión e l’ipoplaxîa. [[File:ToothMontage3.jpg|thumb|(A) ‘Na màccia picìnn-a de 'na càrie ch'a se peu védde in sciâ superfìçie do dénte; (B) A radiografîa a móstra ‘n’estéiza región de demineralizaçión drénto da dentìnn-a (frécce); (C) Vêgne descovèrto ‘n béuggio into sciànco do dénte cómme se coménsa a levâ a càrie; (D) Tùtta a càrie a l’é stæta levâ e-o dénte o l’é prónto pò-u restòuro]] === Ségni e scìntomi === De spésso e càrie, sorviatùtto inte prìmme fâze, pêuan no provocâ de manifestaçioìn particolæ. O prìmmo ségno de ‘na nêuva lexón da càrie l’é o sciortî de ‘na màccia giànca da l’aspêto scìmile a-o gésso in sciâ superfìçie do dénte, ch’a segnàlla a zöna de demineralizaçión do smâto. Sto tîpo de ségni o l’é pe comùn ciamòu in [[Lèngoa ingleise|ingléize]] ''white spot'' ("màccia giànca"), ma a peu êse indicâ ascì cómme prinçìpio de lexón da càrie (''incipient carious lesion'') ò micro-cavitæ (''micro-cavity''). Cómme a lexón a và avànti co-a demineralizaçión, a peu vegnî maròn e a peu formâ ‘n pertûzo (in [[Lèngoa ingleise|ingléize]] “cavity”). Prìmma chò-u pertûzo o se fórme, o proçèsso o l’é reverscìbile, ma stæto formòu o pertûzo, a strutûa do dénte pèrsa a no peu ciù êse rigenerâ. E zöne afètte do dénte càngian de cô e se fan sciòcche a l’atàsto. Dòppo chi-â càrie a l’é pasâ zu pò-u smâto, i tûboli da dentìnn-a, che dàn o pasàggio a-o nèrvo do dénte, vêgnan espòsti e conpórtan un dô ch’o peu êse pasagê, tenporaniaménte pegiô con l’espoxiçión a câdo, fréido ò çìbbi e beviàggi dôçi. Un dénte indebolîo da ‘na càrie de drénto estéiza o peu de vòtte fratuâse tùtt’asémme into giasciâ sótta fòrse normâli ascì. Quànde o proçèsso o l’é anæto avànti abàsta da consentî a-i batérri d'atacâ a pórpa into cheu do dénte, o peu caxonâ o dô de dénti e-o mâ o se fà sénpre ciù costànte. A mòrte do tesciûo da pórpa e l’infeçión són de conseguénse comùn e a sto pónto o dénte o no l’é ciù senscìbile a-o câdo ò a-o fréido ma o peu êse asæ stocæso a-a presción. A càmoa di dénti a peu caxonâ ascì [[spùssa do sciòu]] e savoî gràmmi. === Clascificaçión === E càmoe di dénti pêuan êse clascificæ pe scîto, caxoìn, tàscio de progresción e interessaménto di tesciûi dûi. A clascificaçión de G. V. Black a l’é a ciù comùn: * clàsse I: superfìçie ocluzâli di dénti derê, fòsse vestibolâri ò lengoâli di maxelæ, fòssa lengoâle vixìn a-o çéngio (''cingulum'') di dénti davànti de sótta * clàsse II: superfìçie proscimâli di dénti derê * clàsse III: superfìçie interproscimâli di dénti dàvanti sénsa l’interessaménto da zìnn-a incizâle * clàsse IV: superfìçie interproscimâli di dénti davànti con l’interessaménto da zìnn-a incizâle * clàsse V: tèrso do colétto do dénte in scê superfìçie vestibolâre ò lengoâle * clàsse VI: a zìnn-a incizâle ò ocluzâle a l’é smangiâ pi-â fresción == Cûa == == Prògnoxi == == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] ako89x48porc1j5wvmrjlvinysdm5hi 272703 272702 2026-08-02T19:45:23Z Michæ.152 13747 /* Ségni e scìntomi */ Coreçioìn 272703 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''càmoa di dénti''' ò '''càrie''' (da-o latìn caries "coroxón, marsùmme") a l'é 'na [[moutîa]] de degeneraçión di tesciûi dûi do [[dénte]] (smâto, dentìnn-a, ciuménto) caxonâ da-i [[Bacteria|batérri]], ch'a coménsa da-a superfìçie de l'òrgano e a va avànti into profóndo, scìn a tocâ a pórpa do dénte co-ìn proçèsso d’[[insciamaçión]]. A provocâla l'é i comùn microrganîximi che s’atrêuvan inta [[bócca]], sorviatùtto quélli atacæ a-o dénte in fórma de ciàstra batérica, che se no vêgnan tegnûi sótta contròllo co-e comùn pràtiche de [[Igiene orale|netîxe da bócca]], ò into câxo de 'na magàgna de [[Scistêma immunitâio|deféize inmunitâie]], ariêscian a desfâ a matrîxe minerâle e òrgànica do dénte, cosci da prodûe de lexioìn crêuze. [[File: Dental Caries Cavity 2.JPG|thumb|Dénte guastòu da 'na càrie|centro]] O scìntomo prinçipâ o l'é o dô, ch'o se prezénta quànde o proçèsso o l’é chinòu zu scìn a tocâ a dentìnn-a e-o tesciûo da pórpa. O trataménto o conscìste into lêva de mêzo o tesciûo infètto e cangiâlo co-ìn materiâle da restourâ bioconpatìbile ('na vòtta se dêuviâva sorviatùtto l'[[Amalgama dentaria|amàlgama d'argénto]], ancheu se preferìsce e rêxine conpòxite). Inti câxi dónde a pórpa a l'é stæta interesâ, tùtto o tesciûo o vêgne levòu e o vêgne cangiòu co-ìn materiâle endodòntico. == Difuxón == [[File:Dental caries world map - DALY - WHO2004.svg|thumb|upright=1.3|alt=Color coded map displaying caries experience throughout the world.|Atéiza de vìtta corezûa pe dizabilitæ (DALY) pi-â càrie ògni 100.000 abitànti do 2004: {{legend|#b3b3b3|No data}} {{legend|#ffff65|<50}} {{legend|#fff200|50–60}} {{legend|#ffdc00|60–70}} {{legend|#ffc600|70–80}} {{legend|#ffb000|80–90}} {{legend|#ff9a00|90–100}} {{legend|#ff8400|100–115}} {{legend|#ff6e00|115–130}} {{legend|#ff5800|130–138}} {{legend|#ff4200|138–140}} {{legend|#ff2c00|140–142}} {{legend|#cb0000|>142}} ]] Into móndo 3,6 miliàrdi de persónn-e gh'àn de càrie inti dénti permanénti, in càngio, inti dénti da læte, sta condiçión a corpìsce 620 mioìn de figeu, ö sæ o 9% da popolaçión. A moutîa a l'é ciù comùn inti pàixi de l'[[América Latìnn-a]], do [[Levànte|Vixìn Levànte]], de l’[[Asia|Àxia]] meridionâle e a l'é mêno prevalénte in [[Cinn-a|Cìnn-a]]. Segóndo ‘n rappòrto pubricòu da l’öfìçio ouropêo de l’[[Òrganizaçión Mondiâle da Sanitæ]], l’[[Italia|Itàlia]] a se pónn-e inta média ouropêa pi-â salûte da bócca e inta penîzoa o 29,6% da popolaçión a sofriéiva de càrie di dénti permanénti (o 36,1% di figeu inti dénti da læte)<ref>World Health Organization: [https://cdn.who.int/media/docs/default-source/country-profiles/oral-health/oral-health-ita-2022-country-profile.pdf Oral Health Country Profile]</ref>. A Soçietæ Italiànn-a de Odontoiatrîa Infantîle (SIOI) a l'à reportòu che gh'é de diferénse scignificatîve de sti problêmi inte vàrie zöne giogràfiche de l'Itàlia<ref>National Library of Medicine: [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32973175/ Caries severity and socioeconomic inequalities in a nationwide setting: data from the Italian National pathfinder in 12-years children]</ref>. Defæti, o nùmeo de dénti camoæ o pâ êse ligòu a-o contèsto soçioeconòmico di figeu: a SIOI a l'à mìsso in lûxe cómme into Meridión gh'é ‘na prevalénsa ciù èrta de càrie da dentìnn-a e ‘na minô prevalènsa de dénti tapæ. === Fatoî de réizego e prevençión === I fatoî de réizego conpréndan e condiçioìn che caxónn-an 'na mancànsa de saîva, cómme o [[Diabete Mellìo|diabête]], a scìndrome de Sjögren e l'ûzo de dotræ mêxìnn-e (antistamìnichi e antideprescîvi). E càmoe di dénti són ligæ ascì a-a povertæ, a-a scàrsa [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e a l'aretiâse de zenzîe. A càrie a se prezénta ciù de spésso inte persónn-e de fàsce ciù bàsse da scâ soçioeconòmica rispètto a-e fàsce ciù èrte, in caxón da mancànsa d'istruçión in sciâ cûa di dénti e da dificoltæ a riçéive de cûe profescionæ, che pêuan êse bén bén câe. A prevençión de càmoe di dénti a conprénde 'na regolâre netîxe di dénti, ‘na diêta pövia de sùcai e l'ûzo de prodûti che contêgnan do [[Fluö|flöro]]. S'arecomànda de spasâ i dénti a-o mànco dôe vòtte a-o dì e de pasâ o fî interdentàle tra-i dénti ‘na vòtta a-o dì. O flöro o peu êse asónto da l'ægoa, da-o sâ, da-o dentifrìccio e da âtre vivàgne. == Caxoìn == [[File:Dental caries etiology diagram.png|thumb|Reprezentaçión a diagràmma da teorîa açidogénica in scê caxoìn da càmoa di dénti. Quàttro fatoî, ö sæ ‘n seu de sùcai adatòu (1), i microrganîximi inta ciàstra batérica (2), ‘na fàccia do dénte despòsta (3) e-o ténpo (4) dêvan êse prezénti insémme pe caxonâ a càrie. A saîva (6) e-o flöro (7) són di fatoî modificànti.]] E càmoe di dénti són caxonæ da quàttro fatoî prinçipæ, ö sæ a prezénsa de ‘n seu de sùcai, i [[Bacteria|batérri]] ligæ a-e càrie, ‘na fàccia do dénte dispòsta e-o ténpo. Defæti o mangiâ o s'atàcca a-o dénte e, co-a [[fermentaçión]], i batérri che constitoìscian a ciàstra batérica coménsan a prodûe di àçidi. A ògni mòddo, sti quàttro fatoî no són de lóngo bastànti pe caxonâ a moutîa e gh'é bezéugno de ‘n anbiénte a l'asósto pe promêuve o svilùppo do ''biofilm'' a-a bâze da càrie. E persónn-e pêuan êse corpîe in mòddo despægio in sciâ bâze da fórma di dénti, a-i àndi de [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e a-a capaçitæ de [[tanpón]] da saîva. A [[ciàstra batérica]], ö sæ o seu de porcàia di dénti tachìgno e straluxénte, a l'é 'n ''biofilm'' formòu da batérri e remazùggi de mangiâ, ch'o rèsta in scî dénti e o mêuia. Quànde sto seu mòrbido o no vêgne levòu de mêzo, co-o ténpo o se fa dûo con sciorbî i sæ minerâli inta saîva e o fórma o [[tàrtaro]]. Quànde gh'é di [[Sùcou|sùcai]] che pêuan fermentâ, cómme o sacaröxio, o frutöxio e-o glucöxio, dötréi batérri into ''biofilm'' prodûan di àçidi, in prìmmo lêugo àçido làtico. O batério ciù comùn ligòu a-e càrie di dénti o l'é o ''Streptococcus mutans'', insémme a-o ''Streptococcus sobrinus'' e a di âtri do génere ''Lactobacillus''. In particolâ o ''S. mutans'' o l'é bón a atacâse a-o ''biofilm'' do dénte con trasformâ o sacaröxio inte ‘na sostànsa tachìgna ciamâ destràn. [[File:Streptococcus mutans 01.jpg|thumb|O ''Streptococcus mutans'', o prinçipâ batério ch'o caxónn-a a càrie|centro]] == Svilùppo == == Diàgnoxi == A-o prinçìpio, e càmoe di dénti pêuan mostrâse cómme ‘na zöna picìnn-a da l'aspêto scìmile a-o [[gésso]] (càrie da-a superfìçie lìscia), ch'a peu desvilupâse pöi inte ‘n pertûzo làrgo, ma de vòtte se véddan de drîto. A ògni mòddo, di âtri mòddi pe descrovî e càrie cómme i [[Raggi x|ràggi X]] són dêuviæ pe-e zöne mêno vixìbili di dénti e pe çernegiâ l’estensción da destruçión. L’ûzo di ''laser'' o consénte de descrovî e càrie sénsa l’espoxiçión a radiaçioìn iönizànti e vêgnan dêuviæ ascì p'atrovâ e càrie tra un dénte e l'âtro (interposcimâli). A diàgnoxi primâia a conpórta l’inspeçión de tùtte e superfìçie vixìbili do dénte, con dêuviâ ‘na bónn-a vivàgna de lûxe, o spêgétto odontoiàtrico e-o specìllo (''explorer''). E [[Radiografia di denti|radiografîe di dénti]] pêuan mostrâ de càmoe di dénti prìmma che séggian vixìbili, in particolâ quélle tra-i dénti. Defæti, e càrie che goàstan de làrghe zöne do dénte són de spésso ciæe a éuggio nûo, ma e lexoìn ciù picìnn-e pêuan êse de gràmmo indetificâ. L’inspeçión e l'esploraçión, insémme a-e radiografîe, són de spésso dêuviæ da-i dentìsti sorviatùtto pe diagnosticâ e càrie de fòsse e fisûe. E càrie tenpôie e no pertuzæ vêgnan pe comùn diagnosticæ con siusciâ de l'âia in sciâ superfìçie sospètta, de mainêa de levâ a saîva e cangiâ e propietæ òtiche do smâto demineralizòu. Dæto chò-u proçèsso da càrie o l’é reverscìbile prìmma che se fórme ‘n pertûzo, se peu arestâlo co-o trataménto a-o [[Fluö|flöro]] e remineralizâ a superfìçie do dénte. A diàgnoxi diferensiâle pe-e càmoe di dénti a conprénde a flörôxi di dénti e difètti do svilùppo do dénte, cómme l’ipomineralizaçión e l’ipoplaxîa. [[File:ToothMontage3.jpg|thumb|(A) ‘Na màccia picìnn-a de 'na càrie ch'a se peu védde in sciâ superfìçie do dénte; (B) A radiografîa a móstra ‘n’estéiza región de demineralizaçión drénto da dentìnn-a (frécce); (C) Vêgne descovèrto ‘n béuggio into sciànco do dénte cómme se coménsa a levâ a càrie; (D) Tùtta a càrie a l’é stæta levâ e-o dénte o l’é prónto pò-u restòuro]] === Ségni e scìntomi === De spésso e càrie, sorviatùtto inte prìmme fâze, pêuan no provocâ de manifestaçioìn particolæ. O prìmmo ségno de ‘na nêuva lexón da càrie l’é o sciortî de ‘na màccia giànca da l’aspêto scìmile a-o gésso in sciâ superfìçie do dénte, ch’a segnàlla a zöna de demineralizaçión do smâto. Sto tîpo de ségni o l’é pe comùn ciamòu in [[Lèngoa ingleise|ingléize]] ''white spot'' ("màccia giànca"), ma a peu êse indicâ ascì cómme prinçìpio de lexón da càrie (''incipient carious lesion'') ò microcavitæ (''micro-cavity''). Cómme a lexón a va avànti co-a demineralizaçión, a peu vegnî maròn e a peu formâ ‘n pertûzo (in [[Lèngoa ingleise|ingléize]] “cavity”). Prìmma chò-u pertûzo o se fórme, o proçèsso o l’é reverscìbile, ma stæto formòu o pertûzo, a strutûa do dénte pèrsa a no peu ciù êse rigenerâ. E zöne afètte do dénte càngian de cô e se fan sciòcche a l’atàsto. Dòppo chi-â càrie a l’é pasâ zu pò-u smâto, i tûboli da dentìnn-a, che dàn o pasàggio a-o nèrvo do dénte, vêgnan espòsti e conpórtan un dô ch’o peu êse pasagê, tenporaniaménte pegiô con l’espoxiçión a câdo, fréido ò çìbbi e beviàggi dôsci. Un dénte indebolîo da ‘na càrie de drénto estéiza o peu de vòtte fratuâse tùtt’asémme into giasciâ sótta fòrse normâli ascì. Quànde o proçèsso o l’é anæto avànti abàsta da consentî a-i batérri d'atacâ a pórpa into cheu do dénte, o peu caxonâ o dô de dénti e-o mâ o se fà sénpre ciù costànte. A mòrte do tesciûo da pórpa e l’infeçión són de conseguénse comùn e a sto pónto o dénte o no l’é ciù senscìbile a-o câdo ò a-o fréido ma o peu êse asæ stocæso a-a presción. A càmoa di dénti a peu caxonâ ascì [[spùssa do sciòu]] e savoî gràmmi. === Clascificaçión === E càmoe di dénti pêuan êse clascificæ pe scîto, caxoìn, tàscio de progresción e interessaménto di tesciûi dûi. A clascificaçión de G. V. Black a l’é a ciù comùn: * clàsse I: fàcce òcluzâli di dénti derê, fòsse vestibolâri ò lengoâli di maxelæ, fòssa lengoâle da-arénte a-o çéngio di dénti davànti de sótta; * clàsse II: fàcce proscimâli di dénti derê; * clàsse III: fàcce interproscimâli di dénti dàvanti sénsa l’interessaménto do bòrdo incizâle; * clàsse IV: fàcce interproscimâli di dénti davànti con l’interessaménto do bòrdo incizâle; * clàsse V: tèrso do colétto do dénte in scê fàcce vestibolâre ò lengoâle; * clàsse VI: o bòrdo incizâle ò òcluzâle a l’é smangiâ pi-â fresción. == Cûa == == Prògnoxi == == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] 87c50jf0boclwl4lep5xo2yh0zhgd0y Immaggine:Îzua de Berzezzi.mp3 6 33081 272719 2026-08-02T22:36:14Z Arbenganese 12552 == Detàggi == {{Dæti vôxe parlâ |tìtolo=Îzua de Berzezzi |duâta=15:08 |nómme_uténte=Arbenganese |dæta=26-06-2026 |variànte=berzezìn |sèsso=òmmo |}} 272719 wikitext text/x-wiki == Detàggi == {{Dæti vôxe parlâ |tìtolo=Îzua de Berzezzi |duâta=15:08 |nómme_uténte=Arbenganese |dæta=26-06-2026 |variànte=berzezìn |sèsso=òmmo |}} hn5vkl9iwa061cnxkf1lf6r9vtgnvio