Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.14 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento O Scheuggio Campann-a 0 1409 272909 272898 2026-08-06T19:39:23Z N.Longo 12052 varie 272909 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[File:Genoa (BM 1940,0810.2.1).jpg|thumb|O pòrto de [[Zena|Zêna]] co-o scheuggio Campann-a inte 'na litografîa do 1826]] O '''scheuggio Campann-a''', ciamòu coscì pe-a seu forma, o l'ëa 'n sperón de ròcca ch'o s'erzeiva da-o mâ sotta a-a scainâ de Sant'Antogno, davanti a-i grendi erchi che segnan a foxe do Rivo Torbido. Verso a fin do [[XIX secolo|Eutoçento]] l'é incomensòu i travaggi pe-a costrussion da stradda intitolä a-o Prinçipe Oddon (ancheu ciammä Corso Maurizio Quadrio ò Circovallassion a mâ ascì). Coscì o scheuggio Campann-a o l'é sparïo, coverto da-e prie e da-o zetto che gh'é stæto cacciòu addosso pe fâ a neuva stradda in sciä [[Mæn-a|mænn-a]] de Zêna. Sto schéuggio insómma o reprezénta ancheu un de quélli eleménti caraterìstichi do teritöio che són stæti spasæ vîa da-o "progresso" de l'urbanizaçión. A-o scheuggio Campann-a gh'é stæto intitolòu a [[Scheuggio Campann-a|comedia co-o mæximo nomme]], scrita in [[Lengoa zeneize|zeneize]] da l'[[Emanuele Canesi]] pò-u [[Gilberto Govi]] e che do [[1928]] a l'é stæta portâ in lirica da-o [[Doménego Monleón|Domenego Monleón]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/scheuggio-campanna|tìtolo=Scheuggio Campaña|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2026-08-06}}</ref>. == Nòtte == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta web|url=https://www.francobampi.it/zena/|tìtolo=O schéuggio Canpànn-a|outô=Franco Banpi|léngoa=LIJ}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de feua == *{{Çitta web|url=https://www.amezena.net/genova-quando/quando-lo-scoglio-campana/|tìtolo=Quando lo Scoglio Campana…|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}} *{{Çitta web|url=https://dearmissfletcher.com/2023/11/27/lo-scoglio-campana-e-la-nostalgia-del-mare/|tìtolo=Lo Scoglio Campana e la nostalgia del mare|dæta=27 de novenbre do 2023|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}} [[Categorîa:Zena]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] 8vctkzu9wuvi3nncps6j7d7kxfziyl7 272910 272909 2026-08-06T19:39:48Z N.Longo 12052 272910 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[File:Genoa (BM 1940,0810.2.1).jpg|thumb|O pòrto de [[Zena|Zêna]] co-o scheuggio Campann-a inte 'na litografîa do 1826]] O '''scheuggio Campann-a''', ciamòu coscì pe-a seu forma, o l'ëa 'n sperón de ròcca ch'o s'erzeiva da-o mâ sotta a-a scainâ de Sant'Antogno, davanti a-i grendi erchi che segnan a foxe do Rivo Torbido. Verso a fin do [[XIX secolo|Eutoçento]] l'é incomensòu i travaggi pe-a costrussion da stradda intitolä a-o Prinçipe Oddon (ancheu ciammä Corso Maurizio Quadrio ò Circovallassion a mâ ascì). Coscì o scheuggio Campann-a o l'é sparïo, coverto da-e prie e da-o zetto che gh'é stæto cacciòu addosso pe fâ a neuva stradda in sciä [[Mæn-a|mænn-a]] de Zêna. Sto schéuggio insómma o reprezénta ancheu un de quélli eleménti caraterìstichi do teritöio che són stæti spasæ vîa da-o "progresso" de l'urbanizaçión. A-o scheuggio Campann-a gh'é stæto intitolòu a [[Scheuggio Campann-a (òpera)|comedia co-o mæximo nomme]], scrita in [[Lengoa zeneize|zeneize]] da l'[[Emanuele Canesi]] pò-u [[Gilberto Govi]] e che do [[1928]] a l'é stæta portâ in lirica da-o [[Doménego Monleón|Domenego Monleón]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/scheuggio-campanna|tìtolo=Scheuggio Campaña|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2026-08-06}}</ref>. == Nòtte == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta web|url=https://www.francobampi.it/zena/|tìtolo=O schéuggio Canpànn-a|outô=Franco Banpi|léngoa=LIJ}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de feua == *{{Çitta web|url=https://www.amezena.net/genova-quando/quando-lo-scoglio-campana/|tìtolo=Quando lo Scoglio Campana…|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}} *{{Çitta web|url=https://dearmissfletcher.com/2023/11/27/lo-scoglio-campana-e-la-nostalgia-del-mare/|tìtolo=Lo Scoglio Campana e la nostalgia del mare|dæta=27 de novenbre do 2023|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}} [[Categorîa:Zena]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] kf1rfwmrnfnhpah6nwja1sn87ar9bj1 272911 272910 2026-08-06T19:49:23Z N.Longo 12052 tacau de sà a cansun 272911 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[File:Genoa (BM 1940,0810.2.1).jpg|thumb|O pòrto de [[Zena|Zêna]] co-o scheuggio Campann-a inte 'na litografîa do 1826]] O '''scheuggio Campann-a''', ciamòu coscì pe-a seu forma, o l'ëa 'n sperón de ròcca ch'o s'erzeiva da-o mâ sotta a-a scainâ de Sant'Antogno, davanti a-i grendi erchi che segnan a foxe do Rivo Torbido. Verso a fin do [[XIX secolo|Eutoçento]] l'é incomensòu i travaggi pe-a costrussion da stradda intitolä a-o Prinçipe Oddon (ancheu ciammä Corso Maurizio Quadrio ò Circovallassion a mâ ascì). Coscì o scheuggio Campann-a o l'é sparïo, coverto da-e prie e da-o zetto che gh'é stæto cacciòu addosso pe fâ a neuva stradda in sciä [[Mæn-a|mænn-a]] de Zêna. Sto schéuggio insómma o reprezénta ancheu un de quélli eleménti caraterìstichi do teritöio che són stæti spasæ vîa da-o "progresso" de l'urbanizaçión. A-o scheuggio Campann-a gh'é stæto intitolòu a [[Scheuggio Campann-a (òpera)|comedia co-o mæximo nomme]], scrita in [[Lengoa zeneize|zeneize]] da l'[[Emanuele Canesi]] pò-u [[Gilberto Govi]] e che do [[1928]] a l'é stæta portâ in lirica da-o [[Doménego Monleón|Domenego Monleón]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/scheuggio-campanna|tìtolo=Scheuggio Campaña|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2026-08-06}}</ref>. == Cansón == A-o scheuggio e a-o seu scentâ l'é dedicòu 'na cansón popolare, ch'a l'é stæta missa in muxica inte di tenpi ciù moderni ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=enCxqP3DuzM&list=RDenCxqP3DuzM&start_radio=1|tìtolo=Scheuggio campann-a|outô=Zenantiga|editô=De Ferrari & Devega|dæta=2011-04-05|léngoa=LIJ|vìxita=2026-08-06}}</ref>. {{Çitaçión|Cianzi, cäo scheuggio Campann-a,<br /> l'angonia te l'han sûnnä.<br /> E t'ae sfiddòu l'ira pisann-a<br /> t'ae sfiddòu l'ira do mâ!<br /> Unn-a votta ti formavi<br /> a delissia di pescoei<br /> e l'äia e o çê t'imbalsamavi<br /> comme o letto di sposoei.<br /> E li gh'ëa o Lippa e o Croxe<br /> co-e sò braghe redoggiae<br /> comme i vëi pescoei da Foxe<br /> tutto o giorno li assettae.<br /> E co-o pämito e co-o çimello<br /> e o boggieu da l'ätra man<br /> a cantâ qualche strûnello<br /> e a sentî sûnnâ Caignan!<br />|''Scheuggio Campann-a'', cansón popolare}} == Nòtte == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta web|url=https://www.francobampi.it/zena/|tìtolo=O schéuggio Canpànn-a|outô=Franco Banpi|léngoa=LIJ}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de feua == * {{Çitta web|url=https://www.amezena.net/genova-quando/quando-lo-scoglio-campana/|tìtolo=Quando lo Scoglio Campana…|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}} * {{Çitta web|url=https://dearmissfletcher.com/2023/11/27/lo-scoglio-campana-e-la-nostalgia-del-mare/|tìtolo=Lo Scoglio Campana e la nostalgia del mare|dæta=27 de novenbre do 2023|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}} [[Categorîa:Zena]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] 5rzffho2n56nk6d2d36ed7kjzzx9v4s Scheuggio Campann-a (òpera) 0 1410 272912 272899 2026-08-06T20:45:55Z N.Longo 12052 + 272912 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''''Scheuggio Campann-a''''', ciamâ '''''Il patto dei tre''''' inta versción italiànn-a, a l'é 'n'[[òpera lìrica]] in [[Lengoa zeneize|zenéize]], scrîta da-o [[Doménego Monleón]] a partî da 'na [[Comêdia|comédia]] de l'[[Emanuele Canesi]]. A pìggia de nómme da-o [[O Scheuggio Campann-a|schéuggio]] ch'o se trovâva in fàccia a-e Miâge de Gràçie, finîo asoteròu quànde che s'é constrûto a [[Circonvalaçión a mâ (Zêna)|circonvalaçión a mâ]]. == Stöia == L'òpera ''Scheuggio Campann-a'', scrîto ''Schêuggio Campann-a'' ascì, a l'é nasciûa cómme 'na comédia in zenéize de l'[[Emanuele Canesi]], scrîta pi-â conpagnîa do [[Gilberto Govi]]. Alôa, defæti, o Govi o l'êa tòsto aviòu co-a seu ativitæ da atô profescionìsta e però, into seu repertöio, o n'àiva che træ comédie do [[Nicolin Baçigalô|Baçigalô]]: ''[[I manézzi pe maiâ 'na fìggia|I manezzi pe majâ na figgia]]'', ''[[Pigiâse o mâ do Rósso o cartâ|Piggiâse o mâ do Rosso o Cartâ]]'' e ''[[Ciû a puîa che o mâ]]''. Sta nêuva comédia, ch'a l'àiva atrovòu do sucésso tra o pùbbrico, a l'é piaxûa asæ a-o [[Doménego Monleón]], conpoxitô e diretô d'òrchèstra, ch'o se l'é fæta ridûe inte 'n librétto d'òpera, inte tréi àtti, da-o Canesi insémme a l'[[Aldo Martinelli]], méntre o fræ Giovanni o l'àiva pensòu a-a riduçión e a-a traduçión rìtmica de l'òpera<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/scheuggio-campanna|tìtolo=Scheuggio Campaña|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2026-08-06}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/news/webnews/sch%C3%A8uggiu-campann-luned%C3%AC-palazzo-rosso-torna-l%E2%80%99opera-comica-monleone|tìtolo=Schèuggiu campann-a, lunedì a palazzo rosso torna l’opera comica di monleone|outô=Filippo Cartosio|editô=Çitæ metropolitànn-a de Zêna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}}</ref>. Inte sta mainêa s'é arivòu a unn-a de pöche òpere lìriche mâi scrîte in zenéize, tànto che alôa a gh'àiva sôlo che doî preçedénti, sàiva a dî l'''[[Ariodante]]'' do [[Zâne Andrîa Spìnoa]] e a traduçión da-o [[Molière]] fæta da-o [[Steva De Franchi|Stêva De Frànchi]] into seu ''[[Ro mego per força]]'', ch'a l'êa stæta mìssa in vèrsci da-o Baçigalô, co-a mùxica do [[Michele Novaro]]. A prìmma de ''Scheuggio Campann-a'' a l'é stæta a-i 12 de màzzo do [[1928]] a-o [[Tiâtro Càrlo Felîçe|Càrlo Felîçe]] de [[Zena|Zêna]], co-o méistro Failoni cómme diretô. St'esperiménto o pà ch'o l'àgge avûo do sucésso, tànto che pi-â mùxica a l'é dîta a mêgio òpera do Monleón, che pe do rèsto a l'é stæta propòsta in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ascì, co-o tìtolo de ''Il patto dei tre''<ref name=":0" /><ref name=":1" />. Inte di ténpi ciù modèrni s'é repigiòu st'òpera, a-o mànco pi-â seu prìmma versción in comédia, ch'a l'é stæta mìssa in scêna pe fâ tórna conósce o Doménego Monleón e-e seu êuvie<ref name=":1" /><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Milena Medicina|tìtolo=I carabinieri genovesi nella poesia e nel teatro|revìsta=A Compagna|editô=A Compagna|çitæ=Zêna|volùmme=Ànno XLII, N.S.|nùmero=2|pp=4-5|léngoa=IT|url=https://www.acompagna.org/rivista/archivio/2010-2.pdf}}</ref>. == Tèsto == {{Seçión vêua}} == Crìtica == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Ligàmmi de fêua == *{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/scheuggio-campanna|tìtolo=Scheuggio Campaña|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2026-08-06}} *{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/news/webnews/sch%C3%A8uggiu-campann-luned%C3%AC-palazzo-rosso-torna-l%E2%80%99opera-comica-monleone|tìtolo=Schèuggiu campann-a, lunedì a palazzo rosso torna l’opera comica di monleone|outô=Filippo Cartosio|editô=Çitæ metropolitànn-a de Zêna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}} [[Categorîa:Conponiménti in lìgure]] [[Categorîa:Zena]] t3izzticznk5rlj45xzfgtf5cwr35xy 272913 272912 2026-08-06T20:47:30Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[A-o Scheuggio Campann-a]] a [[Scheuggio Campann-a (òpera)]]: titulu, dab 272912 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''''Scheuggio Campann-a''''', ciamâ '''''Il patto dei tre''''' inta versción italiànn-a, a l'é 'n'[[òpera lìrica]] in [[Lengoa zeneize|zenéize]], scrîta da-o [[Doménego Monleón]] a partî da 'na [[Comêdia|comédia]] de l'[[Emanuele Canesi]]. A pìggia de nómme da-o [[O Scheuggio Campann-a|schéuggio]] ch'o se trovâva in fàccia a-e Miâge de Gràçie, finîo asoteròu quànde che s'é constrûto a [[Circonvalaçión a mâ (Zêna)|circonvalaçión a mâ]]. == Stöia == L'òpera ''Scheuggio Campann-a'', scrîto ''Schêuggio Campann-a'' ascì, a l'é nasciûa cómme 'na comédia in zenéize de l'[[Emanuele Canesi]], scrîta pi-â conpagnîa do [[Gilberto Govi]]. Alôa, defæti, o Govi o l'êa tòsto aviòu co-a seu ativitæ da atô profescionìsta e però, into seu repertöio, o n'àiva che træ comédie do [[Nicolin Baçigalô|Baçigalô]]: ''[[I manézzi pe maiâ 'na fìggia|I manezzi pe majâ na figgia]]'', ''[[Pigiâse o mâ do Rósso o cartâ|Piggiâse o mâ do Rosso o Cartâ]]'' e ''[[Ciû a puîa che o mâ]]''. Sta nêuva comédia, ch'a l'àiva atrovòu do sucésso tra o pùbbrico, a l'é piaxûa asæ a-o [[Doménego Monleón]], conpoxitô e diretô d'òrchèstra, ch'o se l'é fæta ridûe inte 'n librétto d'òpera, inte tréi àtti, da-o Canesi insémme a l'[[Aldo Martinelli]], méntre o fræ Giovanni o l'àiva pensòu a-a riduçión e a-a traduçión rìtmica de l'òpera<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/scheuggio-campanna|tìtolo=Scheuggio Campaña|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2026-08-06}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/news/webnews/sch%C3%A8uggiu-campann-luned%C3%AC-palazzo-rosso-torna-l%E2%80%99opera-comica-monleone|tìtolo=Schèuggiu campann-a, lunedì a palazzo rosso torna l’opera comica di monleone|outô=Filippo Cartosio|editô=Çitæ metropolitànn-a de Zêna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}}</ref>. Inte sta mainêa s'é arivòu a unn-a de pöche òpere lìriche mâi scrîte in zenéize, tànto che alôa a gh'àiva sôlo che doî preçedénti, sàiva a dî l'''[[Ariodante]]'' do [[Zâne Andrîa Spìnoa]] e a traduçión da-o [[Molière]] fæta da-o [[Steva De Franchi|Stêva De Frànchi]] into seu ''[[Ro mego per força]]'', ch'a l'êa stæta mìssa in vèrsci da-o Baçigalô, co-a mùxica do [[Michele Novaro]]. A prìmma de ''Scheuggio Campann-a'' a l'é stæta a-i 12 de màzzo do [[1928]] a-o [[Tiâtro Càrlo Felîçe|Càrlo Felîçe]] de [[Zena|Zêna]], co-o méistro Failoni cómme diretô. St'esperiménto o pà ch'o l'àgge avûo do sucésso, tànto che pi-â mùxica a l'é dîta a mêgio òpera do Monleón, che pe do rèsto a l'é stæta propòsta in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ascì, co-o tìtolo de ''Il patto dei tre''<ref name=":0" /><ref name=":1" />. Inte di ténpi ciù modèrni s'é repigiòu st'òpera, a-o mànco pi-â seu prìmma versción in comédia, ch'a l'é stæta mìssa in scêna pe fâ tórna conósce o Doménego Monleón e-e seu êuvie<ref name=":1" /><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Milena Medicina|tìtolo=I carabinieri genovesi nella poesia e nel teatro|revìsta=A Compagna|editô=A Compagna|çitæ=Zêna|volùmme=Ànno XLII, N.S.|nùmero=2|pp=4-5|léngoa=IT|url=https://www.acompagna.org/rivista/archivio/2010-2.pdf}}</ref>. == Tèsto == {{Seçión vêua}} == Crìtica == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Ligàmmi de fêua == *{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/scheuggio-campanna|tìtolo=Scheuggio Campaña|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2026-08-06}} *{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/news/webnews/sch%C3%A8uggiu-campann-luned%C3%AC-palazzo-rosso-torna-l%E2%80%99opera-comica-monleone|tìtolo=Schèuggiu campann-a, lunedì a palazzo rosso torna l’opera comica di monleone|outô=Filippo Cartosio|editô=Çitæ metropolitànn-a de Zêna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}} [[Categorîa:Conponiménti in lìgure]] [[Categorîa:Zena]] t3izzticznk5rlj45xzfgtf5cwr35xy Tuiran 0 1754 272906 270586 2026-08-06T18:55:09Z N.Longo 12052 wl 272906 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietàe tuiranìna}} {{Divisione amministrativa |Nome = Tuiràn |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta de Toiràn.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Tuiràn da-u [[Munte de San Pêru|Mùnte de Sàn Pêru]]</div> |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stàtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvìncia]] |Divisione amm grado 2 = Savùna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]] |Amministratore locale = Marco Bertolotto |Partito = lìsta cìvica "Toirano torna al futuro" |Data elezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritòriu |var-cordinæ = Curdinàe |var-altitùdine = Artéssa |Altitudine = 38 |var-superfìcce = Süperfìcce |Abitanti = 2710 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dâtu Istat] - Pupulasiùn residènte a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitàe |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùn]] |Sottodivisioni = [[Carpe|Càrpe]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinànti |Divisioni confinanti = [[Bardenèi]], [[Barestin|Barestìn]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]], [[U Sejô|U Serià]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefìssu |var-fûzo_orâio = Füzu uràriu |var-cod._cadàstro = Cod. cadàstru |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1333 |var-nómme_abitànti = Nòmme abitànti |Nome abitanti = tuiranìn<br />tuiranéxi (neol.) |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Martìn de Tours|Sàn Martìn de Tours]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[11 novénbre|11 de nuvèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Toirano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün de Tuiràn inta pruvìncia de Savùna |var-scîto_ofiçiâ = Scìtu ufisià }} '''Tuiràn'''{{#tag:ref|''Tui(r)àn'' o ''Tüi"àn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéze d'Arbénga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Ti"an'' intu [[Villanöva#Dialettu de Villanöva|parlà de Vilanöva]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Carlo Bartolomeo Usanna|tìtolo=Visione d'altri tempi. Glossario di termini dialettali, modi di dire, proverbi, tradizioni di Villanova d'Albenga|ànno=2000|editô=Amedeo|çitæ=Impéria|léngoa=LIJ, IT|p=97}}</ref>, ''Tuiàn'' o ''Tujàn'' in [[Dialéttu priéze|priéze]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prêa|léngoa=LIJ, IT|p=84}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Dizionario pietrese|url=https://books.google.it/books?id=Qpq0tgAACAAJ|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Savuna|léngoa=LIJ, IT|p=14}}</ref>, ''Türan'' in baresté, ''Töi"an'' in bardenòllu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giannino Balbis|tìtolo=Poesie (1970-2000)|url=https://books.google.com/books?id=pN8KoAEACAAJ|ànno=Lüju 2002|editô=TipoLitografia Gambera|çitæ=Miléximu|léngoa=LIJ, IT|p=54}}</ref>, ''Tuïàn'' in imperiéze, ''Tuiran'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Tuiran'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Céngiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Tuiran'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Toiàn'' in [[Lengoa zeneize|zenéze]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=toirano|tìtolo=TIG - Toirano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-24}}</ref>|group=n.}} (''Toirano'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgüre]] de 2.710 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvìncia de Savùna]]. == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Stràdda Boisàn (Toiràn) - valàdda do Varatèlla.jpg|A fìn da [[Valle du Varatella|vàlle du Varatèlla]], mirà da-a regiùn da Cà de Sappi Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Valón da Vàlle (1).jpg|U valùn da Vàlle da-u [[Munte de San Pêru|mùnte de Sàn Pêru]] Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Valón de Càrpe (1).jpg|U valùn de [[Carpe|Càrpe]] da-u mùnte de Sàn Pêru Grotte di toirano, ambiente attorno alle grotte.jpg|U valùn scavàu da-u Riàn Vêru, a-a senèstra du [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]] Toirano 003.jpg|A Varatèlla a-a Bràia </gallery> U cumün de Tuiràn u l'è inta vàlle da [[Scciumêa Varatella|scciümàira Varatèlla]], cu-u paìze ch'u l'è centràu a-a sö cunfruènsa cu-u [[Riàn du Punte|Riàn de Baresciùn]]<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|p. 12}}</ref>. L'è duminàu da-u [[Munte de San Pêru|mùnte de Sàn Pêru]], âtu 891&nbsp;m srua u livéllu du mà, dùnde, gràsie a-u Riàn Vêru, i se sùn furmàe de gròtte bèn cunusciüe, cùmme [[Grotta da Bazura|quélla da Bàzura]] e [[Grotta du Curumbu|quélla du Curùmbu]]. A pàrte ciü a mùnte u l'è pöi surcà da-a [[Valle du Varatella|vàlle du Varatèlla]] che, a l'artéssa da regiùn du Sâtu du Lüu, a se divìdde inti dùi valùi de Càrpe e da Vàlle<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=Furio Ciciliot|ànno=2015|tìtolo=Toponimi del Comune di Toirano|revìsta=Progetto Toponomastica Storica|editô=Società Savonese di Storia Patria|çitæ=Savuna|volùmme=31|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriasavona.it/progetto-toponomastica-storica/fascicoli-pubblicati-2/31-toponimi-del-comune-di-toirano/}}</ref>. U teritòriu de Tuiràn u gh'à ina gràn variabilitàe, pasàndu da-a ciâna custêra a sèrte tra e vètte ciü âte da zòna, cu-in'elevasiùn màscima de tòstu millesèntu métri srua u livèllu du mà<ref name=":2" />. A regiùn ciü bàssa, dund'u gh'è u cèntru de paìze, a l'è pròpriu a-a fìn da vàlle du Varatèlla, a l'inprensìpiu da cianüra furmà da-i depòxiti purtài da scciümàira e che, a-u reùndu, a l'è serà da ina série de mùnti. A punènte, pè u chiürtu tòccu a-i cunfìn cu-u Serià, u teritòriu tuiranìn u rìva fìn'a-a crèsta ch'a chìna zü da l'[[Munte Arixea|Arexéa]], dìta ascì Pòzzu Grànde (813&nbsp;m), pè a pàrte cumpréza tra u [[Munte Aü|Mùnte Aü]] (748&nbsp;m) e u [[Munte Srua Tuiràn|Mùnte Srua Tuiràn]] (621&nbsp;m). De chi, traversàu u valùn de Barestìn, u cunfìn u se desvilüppa lòngu tüttu u valùn de Càrpe, muntàndu quâxi in scià pùnta da [[Rocca Barbena|Ròcca]] (1.141&nbsp;m), pè pöi virà lòngu a crèsta du spartiàiva cun [[Burmia (valä)|Bùrmia]], dund'u gh'è [[U Bancu|U Bàncu]] (983&nbsp;m) e u zuvu da-u mèximu nòmme, cunusciüu ascì cùmme [[A Sera (Tuiran)|A Sèra]] (939&nbsp;m). De chi, pasàu u [[Zuvu de Tuiran|Zùvu de Tuiràn]] (801&nbsp;m), u cunfìn u chìna zü pè a Vàlle fìn'a-u Bric Pulènsa (98&nbsp;m), rivàndu quâxi a-[[U Castelâ (U Burghettu)|u Castelà]] (113&nbsp;m). Tra i brìcchi da zòna, se pò ancù mensunà a [[Punta Alsabecchi|Pùnta Alsabècchi]] (784&nbsp;m), l'ünicu ch'u sécce pè intréu intu teritòriu tuiranìn e che, cu-a sö puzisiùn, u svètta in scià frasiùn de [[Carpe|Càrpe]]<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|pp. 12-14}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniele Ferrando|tìtolo=I Corsi d'acqua e le Valli delle Alpi Liguri|ànno=Arvì 2019|editô=Grafiche Amadeo|çitæ=Ciusanegu|léngoa=IT|pp=168-169|volùmme=1|capìtolo=Il Torrente Varatella (Varatello) e la sua valle|cid=Ferrando, 2019}}</ref>. <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta da-o sentê pe Sàn Pê (1).jpg|U [[Munte de San Pêru|mùnte de Sàn Pêru]] da-u senté pè u Zùvu Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Mónte Raviné (2).jpg|U [[Munte Raviné|Mùnte Raviné]], miràu da-u mùnte de Sàn Pêru Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta da Ròcca Berlöria (2).jpg|Vìsta du [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]], dìtu ascì a Ròcca de Barlörie Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta da Pónta Alsabècchi.jpg|A rìva da [[Punta Alsabecchi|Pùnta Alsabècchi]] inta Vàlle Mónte Aû (Toiràn) - vìsta da Boisàn (1).jpg|U [[Munte Aü|Mùnte Aü]], miràu da [[Buinzan|Buisàn]] Giogo toirano lato varatella.jpg|U [[Zuvu de Tuiran|Zùvu]], miràu rivàndu da Tuiràn </gallery> Tuiràn u l'è pöi cumprésu, pè l'intréu sö teritòriu, intu bacìn idrugràficu da [[Scciumêa Varatella|scciümàira Varatèlla]], ch'a càmpa l'àiva de tütti i riài da zòna. Ùltre a-a scciümàira, i riài ciü impurtànti du cumün i sùn i dùi ch'i a fùrma, sarêa a dì u [[Rian de Carpe|Riàn de Càrpe]] e u [[Riàn da Valle|Riàn da Vàlle]], insèmme a-u [[Riàn du Punte|Riàn de Baresciùn]], o du Pònte pè i barestèi, ch'u végne zü da-u valùn de Barestìn e ch'u se càccia inta scciümàira in curispundènsa du cèntru du paìze. A regiùn a l'è caraterizà da-i impurtànti fenòmeni càrsici ch'i se sùn furmài inti sö terén, cu-in gràn nümeru de strutüre ch'i vàn da-e tâne ciü picìne fin'a-e gròtte ciü rinumàe, cùmme quélle, vixitàbili, da [[Gròtta da Bàzura|Bàzura]] e de [[Grotta de Santa Lesia de Srua|Sànta Lesìa de Srua]] e de [[Gròtta de Santa Lesia de Sutta|Sùtta]], e quélle du [[Gròtta du Curumbu|Curùmbu]], da [[Gròtta da Gèra|Gèra]] e da [[Tâna d'Imeruna|Tâna d'Imerùna]]. Caraterìstica da pàrte ciü a mùnte du cumün, inte l'àrea geulògica de l'elemèntu de Càrpe - dùnca de l'ünitàe Castrevéggiu-[[Cirixöa]] - a l'è a prezènsa de in tìpu de gròtte particulà a fùrma de pùssu, cunusciüu cu-u nòmme de buràncu<ref>{{Çitta web|url=http://www.catastogrotte.net/liguria/it/areas/view/31/|tìtolo=Area carsica del Monte Carmo di Loano|léngoa=IT|vìxita=2023-01-20}}</ref>. A l'inprensìpiu stu nòmme u l'éra adueràu pè indicà sùlu quéllu che aù u l'è dìtu u [[Burancu da Cruxe|Buràncu da Crùxe]], u ciü famùzu e tra i ciü prufundi, mensunàu cùmme ''Buranco'' fìna inte in àttu du [[1122]] e zà cùmme ''Burancho Crucis'' a-u catàstu du [[1508]]. Stu sòttu, situàu de d'âtu a-u Zùvu de Tuiràn, u l'à dàitu urìgine a de bèlle fòre e stòrie da tradisiùn du pòstu, ch'i sùn stàite rangiàe e pübricàe inte l'Öttusèntu da-u [[Baccio Emanuele Maineri|Bàcciu Mainêru]] intu sö ''La leggenda del buranco''<ref name=":2" />''.'' === Frasiùi e burgàe === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Carpe (Toirano) da SP 60.png|Panuràmma de [[Carpe|Càrpe]] pijàu da-u stradùn, a l'artéssa de l'oratòriu Stràdda da Bràia (Bràia, Toiràn) - vìsta (7).jpg|A vìa ch'a travèrsa a Bràia Certôza (Toiràn) - vìsta da-a Stràdda Canavê.jpg|A burgà da Certùssa mirà d'inti Canavéi Croxâ (Toiràn) - vìsta da-a SP25.jpg|Panuràmma da Cruxà da-u stradùn pè Buisàn Baresción (Toiràn) - panoràmma (1).jpg|Baresciùn da l'âtra zìna du riàn Dâri (Toiràn) - vìsta (1).jpg|Panuràmma da burgà de Dâri da Vìa Còsta Moìn (Toiràn) - vìsta (1).jpg|A burgà di Murìn mirà da-u pònte sciü u Varatèlla </gallery> ;Càrpe U paìze de [[Carpe|Càrpe]] u se tröva int'in scìtu destacàu da-u cèntru du cumün, inta pàrte ciü âta da [[valle du Varatella|valà du Varatèlla]] a 400&nbsp;m srua u livèllu du mà, in sc'ina rìva du valùn scavàu da-u [[Rian de Carpe|riàn de Càrpe]] ch'a câra d'inti [[Punta Alsabecchi|Arsabècchi]]. Càrpe u l'è spartìu inte parégge burgàe, ch'i sùn méscie a-u reùndu de quélla da Gêxa, dund'a gh'è a [[Gexa de San Benardu (Carpe)|paruchiâle de Sàn Benàrdu]]: intu detàju, ste burgàe i sùn ciamàe A Rùggia, e Cà Scüre, e Cà di Cùxi, e Cantìne, e Cà di Barlétti, e Cà di Garùi e e Cà de Ròcche, ciü che e ruìne de càrche cascìna intu rèstu du valùn<ref name=":3" />. Scibèn che a-u dì d'ancöi u sécce sùtta a-a cumüna tuiranìna, a stòria de Càrpe a l'è stàita bèn diferènte, scicùmme ch'u l'à fàitu pàrte pè de lòngu de tère di marchéxi [[Du Caréttu (famìa)|Du Caréttu]], [[Marchesau de Barestin|scignùri de Barestìn]], quàndu Tuiràn u l'éra pè cùntru guernàu [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zéna]]. Cumünitàe indipendènte da [[Barestin|Barestìn]] da-u [[1728]], u paìze u l'à fàitu cumün pè sö cùntu fìna du [[1868|1869]], pe fùndise de quéllu ànnu cun Barestìn. Du [[1905]] u l'è dùnca pasàu a-u cumün de Tuiràn, dòppu ch'u n'à fàitu dumànda pè spuncià in sce l'inàndiu du [[Stradda pruvinciâle 60 U Burghéttu-Bardenèi|stradùn pè Bardenèi]], bèn necesàriu pè mejurà i tràffeghi vèrsu a [[Rivêa de Ponénte|Rivéra]] e [[Burmia (valä)|Bùrmia]]<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/40|tìtolo=Frazione Carpe|léngoa=IT|vìxita=2023-01-24}}</ref>. ;Burgàe * A Bràia: a se tröva a setentriùn du Bùrgu, de là du pònte ch'u travèrsa u [[Riàn du Punte|Riàn de Baresciùn]], tütta facià in scià véggia vìa ch'a ghe pàssa intu mèzzu e che, d'ancöi, a ne pìja u nòmme. Inta burgà, a ciü curpìa da-u [[Bumbardamentu de Tuiran|bumbardamèntu du 1944]], u se ghe tröva a [[Gêxa da Madonna du Ruzâriu (Tuiran)|gêxa da Madònna du Ruzàriu]], pàrte d'in antìgu cunvèntu de frâti dumenicài, e a növa cumüna tuiranìna. D'atàccu a-a Bràia, a levànte, u gh'è ascì a cuntrà du Cantùn, méscia in scià vìa vèggia pè a Certùssa, mèntre a punènte, in scià zìna du Riàn de Baresciùn, u se ghe tröva a Fascétta, fàita a növu dòppu du bumbardamèntu<ref name=":4" />. * A Certùssa: a l'è ina burgà ciü destacà da-u Bùrgu, méscia in sce l'âtra zìna da scciümàira. A l'inprensìppiu cunusciüa cùmme e Cà Növe, a pìja u sö nòmme da l'[[Certussa de Tuiran|abasìa]] che i certuzìn i gh'àn fundàu du [[1495]]. E cà da cuntrà i cunsèrva ancù a ciànta de l'antìgu ciòstru du cunvèntu e d'atàccu a ste lì u se ghe pò végghe e ruìne da gêxa, dedicà a Sàn Pêru in Vìnculi e derucà a-i tèmpi da [[Bataja de Löa|batàja de Löa]]<ref name=":4" />. * A Cruxà: a se tröva de d'âtu da Bràia, de là du stradùn, dùnde a vìa véggia ch'a sciurtìva d'intu Bùrgu a se deramâva fra de quélla ch'a muntâva p'a valà de Barestìn e quélla ch'a l'andaxêva avànti pè l'âta Varatèlla. In sa cruxéra a-u cèntru da burgà, ch'a gh'à fìna dàitu u nòmme, se ghe tröva a [[Capella de Sant'Antognu (Tuiran)|capelétta de Sant'Antògnu]], rangià du [[2015]]<ref name=":4" />. * Baresciùn: u se tröva a punènte du Bùrgu, intu valùn du [[Riàn du Punte|Riàn du Pònte]] che, pijàndune u nòmme, u l'è cunusciüu ascì cùmme u Riàn de Baresciùn. A burgà a l'è in tìpicu paìze de vìa, tüttu custruìu in sciù carùggiu ch'u ghe pàssa intu mèzzu, a vìa véggia pè Barestìn. A-u cèntru da burgà u se ghe dröve ina ciasétta, dund'a se fàccia a [[capella de San Rocco (Tuiran)|capélla de Sàn Ròccu]], dìta ascì di Sànti Pêru e Ròccu, e ina meridiâna. De daré da capélla i ghe sùn ascì i tröggi du paìze e, in scià vìa, a funtâna dìta da Rùggia<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/37|tìtolo=Barescione|léngoa=IT|vìxita=2023-02-19}}</ref><ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/images/Outdoor/Giro%20delle%20Borgate/giro%20delle%20borgate%20retro.jpg|tìtolo=Toirano e le sue borgate|léngoa=IT|vìxita=2023-02-19}}</ref>. * Dâri: méscia in scé rìve ciü bàsse du [[Munte Raviné|Mùnte Raviné]], de là du Varatèlla, a se tröva tòstu in scì cunfìn cun [[Buinzan|Buisàn]], traversà da-u stradùn pe quéllu paìze. Dâri a l'è traversà ascì da-a véggia vìa da sà ch'a pàssa pè [[Abasia de San Pêru in Varatella|Sàn Pêru]] e, in scià cruxéra de sti camìn, u se ghe tröva a [[Gêxa de Sant'Anna (Tuiran)|gêxétta da burgà]], dedicà a Sant'Ànna<ref name=":4" />. * E Bengiàe: a burgà ciü a vàlle, a se tröva a-u de föra de müràje du Bùrgu, intu scìtu dund'i se druvìva cu-a pòrta dìta da Purtàssa, ch'a ghe sciurtìva a-a vìa véggia pè u Burghéttu. Sta vìa, ch'a pasâva intu mèzzu a-e Bengiàe, ancöi a l'è dedicà a-u Pêru Mainêru, scìndicu de Tuiràn ch'u l'à fàitu tirà sciü, a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], a gràn vìlla ch'a se ghe pò ancù végghe<ref name=":4" />. * I Murìn: a l'è ina burgà picenìna sübitu a-u de là du Varatèlla, in scià vìa che da-u Bùrgu a mêna a-a Certùssa. A l'à pijàu u sö nòmme da-i defìssi ch'i se ghe tröva, vusciüi da-i frâti certuzìn, e fra de sti lì u ghe resâta a gràn custrusiùn du Murìn da Ròcca, aduerà prìmma cùmme papelêra e dapöi cùmme murìn pè u gràn<ref name=":4" />. === Cunfìn === U cumün de Tuiràn u gh'à di cunfìn cun quéllu de [[Bardenèi]] vèrsu nòrd, de [[Buinzan|Buisàn]] da-u nòrd a-u levànte, du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghéttu]] a süd-èst, du [[U Sejô|Serià]] a süd, de [[Barestin|Barestìn]] a-u süd-òvest e de [[Castrevegliu|Castrevéggiu]] a punènte<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-toirano.pdf|tìtolo=Comune di Toirano - Statuto|léngoa=IT|vìxita=2023-01-19}}</ref>. == Stòria == {{Çitaçión|Toiran ricco e forte <br />doamilia passi <br />vini, grani e olive: <br />Lombardi e Figoneti <br />lì vanno dì e nocte. <br />Monte in guardia <br />a Ciartossini santi <br />mira pianure <br />e bel castel de Lodano <br />D'edifici, galion e suo gran <br />Doria nanti.|Anònimu, ''[[La raxone de la Pasca e de la luna e le feste|La raxone de la Pasca]] [...]'', vv. 98-103, 1473}} === Urìgine du nòmme === Pè cùntu du [[Nino Lamboglia]], u nòmme de Tuiràn u ne vegnerêa da-i tènpi di rumài, pè di liàmmi cu-ina ''gens Thauria'', ''Thuria'' o ''Toira'' ch'a l'averêa avüu di scìti da sta pàrte, ma, a ògni mòddu, nu gh'è de pröve següre de sta teurìa<ref name=":7" />. Da-i tèmpi di [[Inpêro bizantìn|bizantìn]] u nu gh'è de mensiùi ch'i reciàmme u nòmme d'ancöi, cu-u paìze ch'u pà ch'u fùsse dìtu ''Castron Baractelìa'', ch'u vö dì u "castéllu/bùrgu furtificàu da Varatèlla", cùmme se pò léze inta ''Descriptio Orbis Romani'' du geògrafu [[Zòrzo Çìprio|Zòrzu Cìpriu]]<ref name=":8" />; però, pè i stüddi ciü mudèrni, a ''Descriptio'' a farêa chi de riferimèntu a di scìti vèrsu l'[[Mâ Adriatego|Adriàticu]] ciütòstu che a-a ''[[Provincia Maritima Italorum]]''<ref name=":11">{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Petracco|tìtolo=La Descriptio Orbis Romani di Giorgio Ciprio|url=https://books.google.it/books?id=fCaJvwEACAAJ|ànno=2018|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=IT|p=50|ISBN=88-62-74898-1}}</ref>. In'âtra teurìa, ciü drìta, a végghe pè cùntru in'urìgine [[Lengoa ligure|lìgüre]] du nòmme de Tuiràn, ch'u ne vegnerêa dùnca da-u dìtu "''in tu rian''", a marcà a caraterìstica du scìtu du paìze, pè cangià pöi intu parlà cu-a cöita da prepuzisiùn e u pasàggiu da "i" prìmma da "r"<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2022|p. 11}}</ref>. U tupònimu d'ancöi u cumènsa a cumparì inte l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]], inta fùrma ''Toyranum'' ch'a l'è pöi vegnüa ''Toranum'' e ''Tuaranum'', cumm'u fà pröva u sigìllu da cumüna intu [[XVII secolo|Seisèntu]], ch'u mustrâva in tòru cun, a-u reùndu, a scrìta {{Maioscolétto|sigillum comunis taurani}}. U gh'è fìna ina testimuniànsa da fùrma ''Toranno'', cuntegnüa int'ina létera du [[Pàppa Lisciàndro IV|Pàppa Lisàndru IV]] pè a cumüna e u véscu d'Arbénga dund'u prutezêva di sö interèssi intu fèudu de Tuiràn<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 92}}</ref>. === Preistòria === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Grotte di Toirano 103.jpg|De peâne inta [[Grotta da Bazura|Gròtta da Bàzura]] Orma umana.jpg|Detàju de in'âtra peâna Pròu de Ròcca Berlöria (Toiràn) - vìsta (3).jpg|U pràu de sùtta a-a Ròcca de Barlörie, [[Castelà (furtificasiùn)|castelà]] picìn di [[Liguri Antighi|Ligüri antìghi]] </gallery> A Tuiràn i sùn stàite descruvìe de impurtànti testimuniànse da prezènsa de l'òmmu intu [[Paleolìtico|Paleulìticu]], cu-i prìmmi stüddi de l'[[Arturo Issel]], du [[Nicolò Morelli]], du [[Paolo Bensa]] e de l'[[Alessandro Brian]] ch'i remùnta zà a-a fìn de l'Öttusèntu. A ògni mòddo, a descuvèrta ciü impurtànte a l'è stàita du [[1950]], cun l'avertüa du pasàggiu p'entrà inta [[Grotta da Bazura|gròtta da Bàzura]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 11}}</ref> e u retruvamèntu de tràcce d'ativitàe umâne ch'i gh'àn tòstu 14.400 àgni. Tra e tràcce truvàe chi, a gh'émmu e peâne de sìnque persùne, dùi òmmi, in fiö e dùi matétti, descuvèrte inti scìti cunusciüu cùmme a Stànsia di Mistêri e l'Andàme de Ùrme<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/51|tìtolo=Grotte di Toirano - Le impronte umane|léngoa=IT|vìxita=2023-06-04}}</ref>. E [[Grotte de Tuiran|Gròtte de Tuiràn]] i sùn bèn rinumàe ascì pè tütte e òsse d'[[Órso de cavèrne|ùrsu de tâne]] (''Ursus spelaeus'') ch'i ghe sùn stàite truvàe e ch'i remùnta tra 50.000 e 24.000 àgni fà<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/50|tìtolo=Grotte di Toirano - L'Orso delle Caverne|léngoa=IT|vìxita=2023-06-04}}</ref>, mèntre i scâvi in cùrsu inta [[Grotta du Curumbu|gròtta du Curùmbu]] i l'àn purtàu a-a lüxe in gràn nümeru de pùnte de prêa<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Daniele Arobba, Giovanni Boschian, Rosanna Caramiello, Alessandra Giampietri, Fabio Negrino e Carlo Tozzi|ànno=2008|méize=Zenà|tìtolo=La grotta del Colombo: Indagini geoarcheologiche, palinologiche e sull'industria litica|revìsta=Toirano e la Grotta della Bàsura. Atti del Convegno|çitæ=A Burdighêra|pp=69-88|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/298097151_La_grotta_del_Colombo_Indagini_geoarcheologiche_palinologiche_e_sull'industria_litica}}</ref>. Inti séculi prìmma de l'ocüpasiùn rumâna, ai tèmpi di [[Liguri Antighi|Ligüri Antìghi]], a [[Valle du Varatella|valà du Varatèlla]] a l'éra tra e tère dund'i staxêva i [[Ingauni|Ingàuni]], che vèrsu levànte i se spandêva ancù a-u [[Finô (regiùn)|Finà]]. De st'etàe chi, d'inta Vàlle u n'è sciurtìu i rèsti d'in [[Castelà (furtificasiùn)|castelà]] picìn, mésciu in scià còlla a-i pèi da [[Bâsu du Giudeu|Ròcca de Barlörie]], a cuntrulà a véggia vìa du [[Zuvu de Tuiran|Zùvu]]. Da-a datasiùn di scciàppi ch'i ghe sùn stàiti truvài s'è pusciüu dà ina datasiùn de stu castelà a-u [[II secolo a.C.|II séculu prìmma de Crìstu]], inta segùnda [[Etæ do færo|Etàe du Fèru]]<ref name=":5" />. === Antighitàe === Cu-a cunquìsta rumâna de tère di [[Ingauni|Ingàuni]], a l'inprensìpiu du [[II secolo a.C.|II séculu a.C.]], a [[Valle du Varatella|vàlle du Varatèlla]] a l'è pasà lèi ascì sùtta a-a [[Repùbrica Romànn-a|Repübbrica de Rumma]] e, scibèn ch'a nu gh'éra de gròssi paìxi, da ina série de retruvamènti a se pò végghe cumm'a fùsse bèn frequentà. In particulà, intu teritòriu tuiranìn i sùn stàite descruvìe de necròpuli e i rèsti de in vilàggiu: tra e tùmbe a se pò reurdà quélle truvàe inta ''Sala Morelli'', a l'entrà da gròtta da Bàzura, fàite inte de [[Giâra|gère]] cu-ina técnica cumün inta [[Regio IX Liguria|Ligüria]] fin'a-i prìmmi àgni de l'[[Impêo Roman|impêru]] e, sruatüttu, a necròpuli de d'âtu a-a Cruxà, inta regiùn di Canavéi<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309313|tìtolo=Loc. Canavei (necropoli, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2023-06-05}}</ref>, dund'u l'è stàitu descruvìu in [[Àsse (monæa)|àsse]] de l'imperatù [[Tibeio|Tibériu]] du [[37|37 d.C.]] ch'u n'à dàitu ina següra datasiùn<ref name=":6">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 39}}</ref>. U retruvamèntu ciü impurtànte u l'è però quéllu, fàitu du [[1955]], di rèsti de ina lucalitàe d'alantù inta regiùn du Pòzzu, vixìn a-i cunfìn cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309658|tìtolo=Poggi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2023-06-05}}</ref>. Chi, int'in ràggiu de 150 mêtri, i sùn stàiti truvài di rèsti de müràje, de ceràmiche lucâli e in tégulu da fàbrica di ''Coccei'' de ''[[Augusta Bagiennorum]]''. L'è prubàbile che stu paizéttu u fùsse in ''[[vicus]]'' bèn svilüpàu<ref name=":6" />, sübitu a mùnte du traciàu da grànde ''[[Via Julia Augusta]]'', cumm'u l'è bèn reurdàu da-i rèsti d[[U Puntassu|u Puntàssu]], ch'u permetéva de traversà u [[Riàn Cazasse|Riàn Cazàsse]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvèmbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|pp=20-21}}</ref>. Pè cùntru, a nu l'è mìa següra a puzisiùn du paìze de ''[[Palmata]]'' (a Parmà), mensunàu fìna inte l'âtu mediuêvu pè pöi sparì du tüttu, che fòscia u sarêa da identificà pròpriu cun l'abitàu du Pòzzu, o cu-a regiùn da Ramà, d'atàccu a-u paìze de Baresciùn<ref name=":7" />. A ògni mòddu, da-i stüddi in scì tupònimi du pòstu a se végghe cumm'u l'è bèn ciü prubàbile che a Parmà a se truvàsse ciü a vàlle, intu teritòriu aù cumprézeu intu cumün du Burghéttu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvèmbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|pp=19-20}}</ref>. Gh'è ascì u prublêma da puzisiùn du paìze de ''[[Pollupice]]'', mensunàu tra ''[[Albium Ingaunum]]'' e ''[[Vada Sabatia]]'' fìna in scià ''[[Tabula Peutingeriana]]'' ma int'in mòddu nu vâri ciàiru e fòscia ciü a punènte da vàlle du Varatèlla<ref name=":7">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 40}}</ref>. Segùndu ina teurìa du [[Nino Lamboglia]], a l'épuca di rumâni a ghe duvêva ése in'âtra stràdda, ciü luntâna da-u mà e paraléla a-a ''Via Julia Augusta'', ch'a sarêa andà pròpriu d'inta Varatèlla fìna a [[Giüstexine|Giüsténexi]], ma nu gh'è de pröve següre<ref name=":7" />. A ògni mòddu, fìna a-a cöita de l'impêru e ancù dòppo, u teritòriu da Varatèlla u l'è stàitu ina regiùn a caràttere sruatüttu agrìculu, bèn lià a-u ''[[municipium]]'' arbenganéze, ''[[Albingaunum]]'', cùmme estremitàe de levànte du sö distréttu<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 42}}</ref>. === Etàe de Mèzzu === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Tôre de Ròcca Berlöria (Toiràn) - vìsta (5).jpg|E ruìne da tùre srua a-u [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]], du [[XII secolo|XII]]-[[XIII secolo|XIII séculu]] Toirano torre campanaria 002.jpg|A tùre du XIII séculu da paruchiâle véggia Toirano - Palazzo del Marchese D'Aste del Carretto (2).jpg|U [[Palassu D'Aste-Du Carettu|Palàssu D'Àste-Du Caréttu]], cumensàu intu [[XIV secolo|XIV séculu]]. </gallery> Inti prìmmi séculi de l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]], a [[Valle du Varatella|vàlle du Varatèlla]] a l'è andàita aprövu a-u rèstu da ''[[Regio IX Liguria|IX Regio]]'': cunquistà da-i [[Òstrogöti|ostrugòti]], a l'è restà inte [[Régno di Òstrogöti|quéllu régnu]] fìna a-a sö scunfìtta cu-a [[Goæra gòtica (535-553)|guèra gòtica]] e l'inprensìpiu da duminasiùn [[Inpêro bizantìn|bizantìna]], du [[538]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 43}}</ref>. De chi, u cuntròllu bizantìn u l'è düràu pè tòstu in séculu e l'è pròpriu a sti àgni ch'a remùnta a prìmma mensiùn de quéllu che, fòscia, u l'è stàitu u prìmmu paìze da valà, u ''Castron Baractelìa''. Sta mensiùn a rìva da-a ''Descriptio Orbis Romani'' du geògrafu [[Zòrzo Çìprio|Zòrzu Cìpriu]], scrìta tra u [[591]] e u [[606]], dund'a gh'è ina lìsta, nu vâri precìza, de sitàe e di castélli ch'i l'éra sutt'a-u cuntròllu de Custantinòpuli. U tupònimu lì mensunàu u l'è bèn impurtànte perché u ne cunterêa da prezènsa de in paìze furtificàu, in ''Castron'', inta vàlle da scciümàira Varatèlla (''Baractelìa''), mésciu a vardà e stràdde vèrsu a [[Valâ du Neva|Nêva]] e a [[Burmia (valä)|Bùrmia]], ch'i l'andaxêva a-e ürtime furtificasiui a-i cunfìn cu-i [[Longobàrdi|lungubàrdi]], spécce quélla de [[Bardenèi]]. Cùmme mensunàu de d'âtu, da-i ürtimi stüddi a parêa però che u Zòrzu Cìpriu u nu se riferìsse pè dabùn a-a Ligüria, e inte stu câxu, l'ùrìgine du paìze a rèsta du tüttu scunusciüa<ref name=":11" />. Pè cùntru, s'a fùsse verificà l'identificasiùn cun l'impurtànte ''Castron Baractelìa'', a sarêa bèn puscibile che u Tuiràn u se sécce desvilüpàu intu scìtu de in ciü antìgu paìze rumânu, che però u nu gh'à lasciàu de rèsti o de memòrie<ref name=":8">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 46}}</ref>. Cu-a fìn da duminasiùn bizantìna, a regiùn, insèmme a-u rèstu da Ligüria, a l'è pasà a-u [[Régno longobàrdo|régnu lungubàrdu]] de [[Rotari|Ròtari]], ch'u-u l'à cunquistà du [[643]]. De chi, i ghe sùn di séculi ch'i nu gh'àn lasciàu vâri de infurmasiùi e ch'i düra fìna a-a fundasiùn de l'impurtantìscimu [[Abasia de San Pêru in Varatella|munesté de Sàn Pêru in Varatèlla]], ch'u l'éra liàu stréitu a Tuiràn. E ciü tànte testimuniànse de l'épuca i végne da l'antìga [[Crunaca du munesté de San Pêru in Varatella|''Crunaca du munesté de Sàn Pêru in Varatèlla'']], scrìta pè a prìmma vòta intu [[XIV secolo|XIV séculu]] e cunsürtà ascì da-u [[Giovanni Ambrogio Paneri|Paneri]] pè u sö ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''. In particulà, u Bùrgu u l'è stàitu sùtta a-u cuntròllu dirèttu di frâti da-u mumèntu da sö dunasiùn, fàita da-u [[Carlomagno|Càrlu Màgnu]], cun Sàn Pêru che, a-u [[IX secolo|IX séculu]], u l'éra tra e ciü impurtànti auturitàe religiùze da Ligüria de Punènte intrêa<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 49-50}}</ref>. De ciü, l'abasìa a l'axêva ina sèrta impurtànsa cumerciâle gràsie a-a sö puzisiùn sciü u camìn de in'antìga [[Stràdda da sâ|stràdda da sà]], ch'a s'è pöi mescià a-u fùndu du valùn sùtta a Sàn Pêru, pè pijà dùnca u nòmme de [[Stradda da Valle|stràdda da Vàlle]]. Sta vìa, ch'a duvêva ése bèn impurtànte, intu teritòriu tuiranìn a l'éra fìna dutà de ina tùre de vàrdia, tirà sciü du [[XII secolo|XII]]-[[XIII secolo|XIII séculu]] in scià sìmma du [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]]<ref name=":5" />. Pè ste raxùi chi, inte quélli àgni i gh'éra di fòrti interèssi in scià vàlle du Varatèlla, ch'i rivâva da-a [[Diocexi de Arbenga e Impeia|cüria arbenganéze]], da-e cumüne de Tuiràn e d'Arbénga, da-i [[Du Caréttu (famìa)|Du Caréttu]] e, ciü tàrdi, ascì da-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zéna]] e da-i [[Cuntea de Löa|Dòria de Löa]], cu-i frâti ch'i l'àn cuscì pèrsu de manimàn e sö pruprietàe. Tuiràn u végne cuscì levàu a-i [[Órdine de Sàn Benéito|benedetìn]], insèmme a [[Cunscènte]], [[Löa]] e [[Bòrzi]], cu-in àttu du véscu [[Lanteru|Lantéru]] du 9 d'utùbre du [[1171]], scibèn che, du [[1184]], a cüria arbenganéze a l'à decìzu de dâghe indaré carchedün di scìti tuiranìn<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 54-55}}</ref>. Tàntu ch'a finìva a duminasiùn di frâti, a cüria a l'à pasàu l'aministrasiùn de tère ''a capite Dancio usque ad Petram'', sarêa a dì da-u [[Cau d'Ansiu|câvu du Serià]] fìna a-[[a Prìa|a Prêa]], a ina növa ma putènte famìja nòbile da sitàe, i [[D'Aste (famïa)|D'Àste]]. A ògni mòddu, inte ste tère chi e pruprietàe di D'Àste i l'éra sruatüttu a Tuiràn, dùnde i l'axêva paréggi cuntràtti de [[Livèllo (contræto)|livèllu]] cu-i abitànti du Bùrgu<ref>{{Çitta|Cennamo, Boccone & Nervi, 1993|p. 39}}</ref>. Du [[1238]] u Giàcumu e u Bungiuvànni D'Àste i l'àn fàitu diventà Tuiràn in sö fèudu, vendéndu u gròssu de sö prupriutàe a-a cüria, che in scàngiu i l'à numinài scignüri du paìze<ref>{{Çitta|Cennamo, Boccone & Nervi, 1993|p. 23}}</ref>. A despêtu da növa aministrasiùn, i cuntràsti tra i divèrsi partìi i nu s'éra pè nènte giustài e, pè prutézze i interèssi söi, a-u 17 de setèmbre du [[1250]] ina pàrte di tuiranìn a l'à usciüu creà ina cumpagnìa cumüna. A ògni mòddu, u fiju du Bungiuvànni, u Giacumìn D'Àste, u l'à decìzu de sciurtì da-i cunflìtti pè u cuntròllu de Tuiràn e cuscì u l'à dàitu indaré u sö fèudu a-u véscu<ref>{{Çitta|Cennamo, Boccone & Nervi, 1993|p. 25}}</ref>. Intu mèntre, i Du Caréttu i l'éra sciurtìi a métte in òmmu da sö famìja cùmme abâte de Sàn Pêru ma pè u sö mòddu de fà, dàndu amèntu a-a crunaca, tra u [[1255]] e u [[1259]] u l'è finìu masàu da-i âtri frâti. Stu fàitu u l'axêva creàu in gràn turmèntu, tàntu da dumandà l'intervèntu du [[Pàppa Bonifàçio VIII|Pàppa Bunifàsiu VIII]], purtàndu a-a fìn a l'agregasiùn du munesté a-a [[Ménsa vescovîle|mènsa vescuvì]] d'Arbénga<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 57}}</ref>. Scaciài dùnca i benedetìn a-u 16 d'utùbre du [[1308]], u véscu [[Emanuele Spinola]] a-u 5 d'arvì du [[1315]] u l'à ciamàu a purtà avànti l'abasìa i [[Cašté ed Cazótu#A certuza ed Cazótu|certuzìn de Cazòttu]], miràndu bèn de cuntrulâri cun di fòrti dàssi<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 58-59}}</ref><ref>{{Çitta|Boccone, 2009|pp. 9-10}}</ref>. U liàmme feudà tra Tuiràn e a Gêxa arbenganéze, cu-u [[Lanfrànco Denéigro|Lanfràncu]] che inti àgni prìmma u l'axêva trasfurmàu u paìze in scià Varatèlla inte l'ürtima rucafòrte du puré terén di véschi d'Arbénga, u nu l'è però düràu ancù pè vâri tèmpu<ref>{{Çitta|Cennamo, Boccone & Nervi, 1993|pp. 27-30}}</ref>. Infàtti, gràsie a-u grànde arémbu dàitu a-u [[Pàppa Urbâno VI|Pàppa Urbânu VI]] intu [[Scìsma de Punénte|Scìsma du Punènte]], a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zéna]] a l'axêva vagnàu in fòrte créditu vèrsu de lèi e, dòppu de lònghe tratatìve, u gh'à lasciàu di teritòri ligüri ch'i l'éra sùtta a-a [[Sànta Sêde|Sànta Séde]] pè mèzzu de [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi d'Arbénga]], de [[Diocexi de Sann-a|Savùna]] e de [[Diocexi de Nöi|Nòri]]. Tra u [[1385]] e u [[1386]], a Zéna i sùn cuscì pasài i paìxi d[[A Prìa|a Prêa]], de [[Bòrzi]], de [[Veréssu]], de [[Giüstexine|Giüsténexi]] e de Tuiràn, ch'u cumprendéva [[Patarè]], [[Buinzan|Buisàn]] e a Bràia ascì, mésci tütti insèmme int'in'ünica pudestarìa cumm'u l'éra zà inti àgni du cuntròllu vescuvì<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 63-64}}</ref>. Tra u 18 e u 21 de zügnu du [[1386]] u gh'è stàitu, a grüppi, u zuramèntu de fedeltàe di òmmi de Tuiràn intu [[Palassu da cumüna veggia (Tuiran)|palàssu da cumüna véggia]], alantù adueràu cùmme edifissiu de guvèrnu da pudestarìa, fàitu ch'u l'à purtàu a-a fìn di dirìtti da cüria e di D'Àste in scià pupulasiùn. Pè sta raxùn chi, a l'è cumensà ina série de prucèssi tra e pàrte, cunscideràndu ascì i interèssi ecunòmici di véschi, che inte quélli àgni i l'axêva tiràu sciü béi, murìn, gùmbi, papelêre, fàbriche da lâna e da pùve nèira, mèntre i marchéxi Du Caréttu i l'axêva ocüpàu u [[Castellu de Giustexine|castéllu de Giüsténexi]] pè vardâse i cunfìn da-e mòsse di zenéxi. A chistiùn a s'è a-a fìn giüstà pasài tòstu sinquant'àgni, cu-a cunvensiùn du 13 d'aùstu du [[1434]] tra i raprezentànti de [[Galioto do Caretto|Galiòtu Du Caréttu]], da Repübbrica e di tréi paìxi interesài<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 65-66}}</ref>. De ciü, a-u [[1386]] u remùnta ascì u prìmmu statütu cunusciüu de Tuiràn, furmàu de 88 capìtuli ch'i se sùn cunservài numà che pè ina pàrte, dapöi cangiàu ciü vòte, spécce cu-a mudìfica du 13 de nuvèmbre du [[1605]], ch'a l'à purtàu a de növe régule spartìe inte 70 paràgrafi<ref>{{Çitta publicaçión|outô=[[Paolo Accame]]|ànno=1890 (1889)|tìtolo=Cenni storici sugli Statuti di Pietra, Giustenice, Toirano ed altri paesi della Liguria occidentale|revìsta=Giornale ligustico|editô=Tipografia del R. Istituto Sordo-Muti|çitæ=Zéna|volùmme=ànnu XVI|nùmero=fasc. XI-XII|pp=7-8|léngoa=IT|url=https://books.google.it/books?id=KBFRoAEACAAJ}}</ref>. === Etàe mudèrna === [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Toirano, 1773.pdf|miniatura|350x350px|A màppa de Tuiràn e [[Buinzan|Buisàn]] inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du cartògrafu zenéze [[Matê Vinzón|Matteo Vinzoni]], [[1773]]]] Vèrsu a fìn du [[XV secolo|XV séculu]] l'antìga [[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de Sàn Pêru]] a l'à pèrsu ascì e sö ürtime pruprietàe ch'i l'éra in [[Burmia (valä)|Bùrmia]] e, pè sta raxùn chi, a sö puzisiùn in sìmma a-u [[Munte de San Pêru|Mùnte de Sàn Pêru]] a l'éra urmài vegnüa föra de màn e sènsa utilitàe. I [[Órdine certozìn|certuzìn]], cun l'acòrdiu du Generâle de l'Ùrdine, du véscu d'Arbénga e di marchéxi [[Du Caréttu (famìa)|Du Caréttu]], a-u 14 d'aùstu du [[1495]] i l'àn risevüu u perméssu de mesciâse ciü a vàlle, cumensàndu de quéllu ànnu a custrusiùn da [[Certussa de Tuiran|növa certùssa]] inta lucalitàe de Cà növe, d'ancöi dìta pròpriu da Certùssa, in scià zìna de senèstra da scciümàira. A custrusiùn du cunvèntu, ch'u l'axêva patìu di dàgni int'in'ocüpasiùn du [[1500]], a l'è terminà du [[1564]] cu-a realisasiùn du campanìn<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 68}}</ref>. Intu [[XVI secolo|Sinquesèntu]] u l'è stàitu aviàu da-i buisanìn u lòngu prucèssu pè rivà a l'autunumìa religiùza e aministratìva, cumensàu a l'11 de nuvèmbre du [[1592]] cu-a separasiùn da [[Gêxa de Santa Maria Madalêna (Buisan)|gêxa de Sànta Marìa Madalêna]] da-a paròcchia de Tuiràn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|Arecco, 1995|tìtolo=Boissano: Storia di una comunità collinare autonoma dal 1600|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA24822|ànno=1995|editô=Associazione Culturale Boissano|çitæ=U Serià|léngoa=IT|p=49}}</ref>. Vèrsu a fìn de stu séculu, a pupulasiùn du paìze a l'éra bèn cresciüa, rivàndu a tòstu 1.280 persùne, ch'i staxêva sruatüttu drèntu a-a sènta de müràje, d'alantù dutàe de sìnque pòrte da Còlla, du Murìn, da Scarétta, di Cùnsuri, cunusciüa ascì cùmme a "Purtàssa", e di Fòssi<ref>{{Çitta|Boccone, 2009|p. 23}}</ref>. Dùnca, mèntre du [[1481]] i [[Órdine di fràtti predicatoî|dumenicài]] i tirâva sciü a [[Gêxa da Madònna du Ruzâriu (Tuiràn)|gêxa da Madònna du Ruzàriu]] a-a Bràia<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 93}}</ref>, a s'è decìzu de cumensà a recustrusiùn da [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|gêxa de Sàn Martìn]], nu sènsa di prublêmi a finansiâra. U növu edifìssiu u l'è stàitu cunsacràu a-u prìmmu d'aùstu du [[1609]]<ref>{{Çitta|Boccone, 2009|p. 29}}</ref> e, du [[1622]], u [[Senâto da Repùbrica de Zêna|Senàu da Repübbrica]] u l'à cuncèssu ina sùmma de trexèntu scüi p'arangià u campanìn, adueràu cùmme prexùn ascì, e pè di âtri travàji<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 94-95}}</ref>. U Senàu, pè cùntru, u dumandâva a-a cumüna tuiranìna u màscimu cuntròllu sciü u bòscu da ''Pallarea'', in scìtu d'atàccu a-i cunfìn cu-u [[Marchezàu de Barestìn]] de dùnde l'[[Arsenâ de Zêna|Arsenà da Repübbrica]] u pijâva e légne pè e garée. Pè de ciü, cu-i Du Caréttu i gh'éra ascì di cunflìtti pè i dàssi in scià mèrce che da-u mà a l'andaxêva a Barestìn, tàntu che du [[1659]] u l'è duvüu intervegnì u [[Dûxe da Repùbrica de Zêna|Düxe]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 95-96}}</ref>. U 24 d'utùbre du [[1714]] a marchéza D'Àste a l'à uspitàu intu sö palàssu a Tuiràn l'[[Elizabétta Farnéize|Elisabetta Farnese]], spuzà pè prucüra cu-u rè de Spàgna [[Féipo V de Spàgna|Felipe V]] e de pasàggiu pè a Ligüria p'andà a [[Madrid]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 96-97}}</ref>. Dùi àgni dòppu, a-i 18 de màrsu du [[1716]], u capitàn [[Giuseppe Polla]] u l'à lasciàu pè testamèntu ina rìcca dunasiùn pè creà in'òpera pìa pè l'istrusiùn di fiöi: tiràu sciü l'[[Oratoriu du Tranzitu de San Giüzeppe (Tuiran)|oratòriu du Trànzitu de Sàn Giüzèppe]] e arangià ina cà d'atàccu, i [[Scolopi|frâti sculòpi]] i gh'àn avèrtu a prìmma scöra du paìze. Sta scöra a l'è dürà fìna a-u [[1808]], quàndu i frâti i l'àn duvüu lascià Tuiràn pè ina supresiùn religiùza usciüa da-u regìmme napuleònicu<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 137}}</ref>. === Etàe cuntempurànea === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Gêxa de Sàn Pê in Vìncoli (Certôza, Toiràn) - faciâta (5).jpg|A gêxa da certùssa, aruinà inta batàja de Löa e d'ancöi abandunà Toirano - Monumento ai caduti del bombardamento.jpg|U munumèntu a-e vìtime du [[Bumbardamentu de Tuiran|bumbardamèntu du '44]], òpera de l'[[Agenore Fabbri]] Toirano - Panorama (1902).jpg|Panuràmma de Tuiràn int'ina cartulìna du [[1902]] </gallery> A despêtu da deciarasiùn de neutralitàe da Repübbrica de Zéna, e [[Armée révolutionnaire française|armàe revulusiunàrie franséxi]] i l'axêva ocüpàu ina pàrte da [[Rivêa de Ponénte|rivéra de Punènte]], rivàndu a-u 24 de nuvèmbre du [[1794]] pròpriu a Tuiràn, cu-i prìmmi batajùi ch'i l'éra andàiti a stà inta gêxa da Bràia e inta Certùssa. U s'è cuscì furmàu in frùnte tra l'armà revulusiunària e quélla di austru-piemuntéxi che, partìndu da [[Garesce|Garésce]], u vegnìva zü pasàndu pè a [[Rocca Barbena|Ròcca]] e pè a [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]], dùnca da vixìn a Tuiràn e a-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]]. Pè tòstu in ànnu i nu ghe sùn stàiti di gròssi cumbatimènti e dùnca, cuscì cùmme inti paìxi a-u reùndu, a lònga ocüpasiùn militâre a l'à purtàu a ina gròssa crìzi inta regiùn, duvéndu mantegnì e trüppe chi acampàe e cunscideràndu ascì che i barestèi, inte l'estàe du [[1795]], i l'éra stàiti scurìi da-u sö valùn e i staxêva lù ascì a Tuiràn. In sa fìn, avànti ch'u cumensésse u növu invèrnu, u generâle [[Pierre Augerau]] u l'à decìzu de pijà l'inisitìva cu-in atàccu generâle a-i 23 de nuvèmbre, pasàu a-a stòria cùmme a [[Batàggia de Lêua|batàja de Löa]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 101-103}}</ref>. Intu cùrsu di cumbatimènti a l'è stàita bèn danezà a [[Certussa de Tuiran|véggia certùssa]], dund'a gh'éra ina redütta d'artijerìa che i franséxi i l'àn cunquistàu sùlu dòppu di asàlti a-a bajunétta, pè pöi atacà e puzisiùi di austru-piemuntéxi in scià còsta de Dâri<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 110}}</ref>. Scibèn che, finìa a batàja, e trüppe franséxi i l'axêva lasciàu u paìze, cu-a creasiùn da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] e idée da [[Rivoluçion françeize|revulusiùn]] i se cumensâva a spànde pè ste bànde ascì, purtàndu de gròsse növe a Tuiràn. Cu-a supresiùn de cungregasiùi religiùze, i [[Órdine certozìn|certuzìn]] i l'àn pèrsu e sö ürtime pruprietàe, vendüe a di tuiranìn cuscì cùmme di arédi de gêxe tuiranìne<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 110}}</ref>. L'aministrasiùn du paìze, numinàu "cumün" da-u növu regìmme, a l'éra afidà a-u ''maire'' da Prêa che, cuntrulàndu ascì Giüsténexi, u guernâva u mèximu teritòriu de l'antìga pudestarìa. Insèmme a-e pruprietàe da Gêxa, i sùn stàite sequestràe ascì quélle di marchéxi [[Du Caréttu (famìa)|Du Caréttu]], ch'i l'includéva in ortu-giardìn ch'u sarà arangiàu a ciàssa pübbrica. Chi, u l'è stàitu ciantàu cu-ina gràn fèsta l'[[Èrbo da libertæ|erburu da libertàe]] du paìze, arembàu sciü ina bâze ch'a se pò ancù végghe, e, ciü tàrdi, a culònna de triùnfu pè u [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]]. Inclüzu intu Cantùn da Prêa, inta Giuridisiùn de Aréne Càndide, de sti àgni a frasiùn buisanìna a l'è stàita destacà da Tuiràn e numinà cumün pè cùntu sò, mèntre u paizéttu de [[Patarè]], zà abandunàu, u l'éra inta Giuridisiùn da Sènta, cuntrulà da Arbénga, intu cumün ünicu furmàu da-u Burghéttu e U Serià. E refùrme repübricâne i l'axêva interesàu ascì e tàsse, cresciüe du bèllu sùtta a-a növa aministrasiùn rivàndu a tòstu 11.000 [[Monetaçión zenéize|frànchi zenéxi]], e a creasiùn d'ina [[Goàrdia Naçionâle da Repùbrica Lìgure|Vàrdia Nasiunâle]] bazà in scià [[Lêva militâre|léva]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 111-113}}</ref>. A ògni mòddu, a-u 23 de setèmbre du [[1805]] a Repübbrica Ligüre a l'è finìa cun l'anesiùn dirètta a-u [[Prìmmo Inpêro françéize|Prìmmu Impêru]], dürà fìna a-u [[1814]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 113-114}}</ref>. Intu chiürtu mumèntu d'indipendènsa renuvà, tra u [[1814]] e u [[1815]], u guvèrnu da [[Repùbrica Zenéize|Repübbrica Zenéze]] u l'axêva cumensàu a métte tùrna in pè u véggiu ùrdine, levàndu ina tàssa in sce l'öriu, bèn pezànte pè in paìze cùmme Tuiràn, e fàndu recuperà a-i Du Caréttu di sö bêni cu-a lézze de recustitusiùn da nubiltàe<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 115-116}}</ref>. Cu-e decixùi du [[Congresso de Vienna|Cungrèssu de Viénna]] e l'anesiùn a-u [[Regno de Sardegna|Régnu de Sardégna]], Tuiràn u l'è finìu lèi ascì sùtta a-a növa duminasiùn, dund'u l'è cumprézu inta [[Pruvinsa d'Arbenga|pruvìncia d'Arbénga]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 117}}</ref>. Di prìmmi àgni du guvèrnu piemuntéze a gh'è ina statìstica ciütòstu detajà du paìze, vìstu a-u [[1823]], quàndu i gh'éra 1.379 persùne. Intu detàju, trè persùne sciü quàttru i travajâva a tèra e, miràndu a-e diferènti prudusiùi, mèntre de verdüre e de gràn u nu se sciurtìva a cruvì u bezögnu lucâle, i 1.120 quintâli d'öriu a l'ànnu i l'éra a ciü impurtànte prudusiùn tuiranìna, cunscideràndu ascì in cunsümmu lucâle ch'u l'éra de 80 quintâli. Gh'éra pöi a prudusiùn, du tüttu particulà, d'in vìn de setrùi inventàu da-u [[Giacinto Garassini]] e premiàu a-e espuzisiùi universâli de [[Londra|Lùndra]] du [[1851]] e de [[Pariggi|Parìgi]] du [[1855]]. Mèntre e papelêre a-u Martinéttu i l'éra urmài abandunàe, se regìstra a prezènsa de 13 gùmbi a ina röa, 4 a dùe röe, 2 lavaùi pè a sànsa, 15 murìn pè u gràn e de furnâxe pè a casìna. U tràfegu ciü impurtànte u l'éra quéllu du minerâle de fèru che, descariàu inte [[Löa]] o a-u [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghéttu]], u vegnìva camalàu cu-e sòme fìna a-e fàbriche in [[Burmia (valä)|Bùrmia]], sruatüttu quélle de [[Carizan|Carisàn]] e de [[Bardenèi]]. A gh'éra pöi ina gràn pùira pè a cumpàrsa, du [[1817]], da [[Mósca de l'oîva|musca de l'uriva]] mèntre, cu-a vacinasiùn du [[1822]], a nu gh'éra ciü de maròti de [[Voiêue|vaiòru]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 118-120}}</ref>. Pè l'istrusiùn, scibèn che du [[1815]] i marchéxi de Barestìn i l'axêva tùrna avèrtu a scöra du Polla pè dâra indaré a-i [[Scolopi|sculòpi]] cùmm ch'i fùsse turnài a Tuiràn, i frâti i nu l'àn ciü rilevà e dùnca, pasà ina série de prucèssi, a s'è derfàita l'òpera pìa p'arvì ina scöra pübbrica<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 137-138}}</ref>. Du [[1905]], pè a prìmma vòta inta sö stòria, a Tuiràn u ghe végne liàu u paìze de [[Carpe|Càrpe]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Régiu Decrétu 23 màrsu 1905|nùmero=159|léngoa=IT|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1869-07-07;5190!vig=}}</ref>, cumün pè cùntu sö fìna a-u [[1869]] e tacàu a l'inprensìpiu a [[Barestin|Barestìn]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Régiu Decrétu 7 lüju 1869|nùmero=5190|léngoa=IT|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1869-07-07;5190!vig=}}</ref>, cu-u quâle u l'éra intu marchezàu di Du Caréttu. Pè meju liâse cu-u circundàriu, a [[Burmia (valä)|Bùrmia]] e a feruvìa, [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|arivà a-u Burghéttu]] a-u prìmmu de zügnu du [[1877]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvémbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>, a l'è cumensà a realizasiùn d'ina rèi de stràdde. Ste chi i sùn stàite u stradùn pè Càrpe, avèrtu du [[1912]] (d'ancöi pàrte da [[Stradda pruvinciâle 60 U Burghéttu-Bardenèi|SP60]]) e prìmma raxùn du destàccu du paìze da Barestìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://books.google.it/books?id=dH96AAAACAAJ|ànno=Lüju 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=166|ISBN=88-71-72299-X}}</ref>, quéllu pè Barestìn, avèrtu cu-in cùrpu de màn di barestèi dòppu du [[1881]] (d'ancöi a [[Stradda pruvinciâle 34 Tuiràn-Barestìn|SP34]])<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://books.google.it/books?id=dH96AAAACAAJ|ànno=Lüju 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=147|ISBN=88-71-72299-X}}</ref>, e quéllu pè u Burghéttu (d'ancöi lèi ascì inta [[Stradda pruvinciâle 60 U Burghéttu-Bardenèi|SP60]]). Pè cùntru, u stradùn pè Buisàn, che d'ancöi u fà pàrte da [[Stradda pruvinciâle 25 Löa-Buisàn-Tuiràn|SP25]], u rìva bèn ciü tàrdi, tàntu da êse traciàu, ancù du tèra batüa, numà che tra u [[1952]] e u [[1953]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|Arecco, 1995|tìtolo=Boissano: Storia di una comunità collinare autonoma dal 1600|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA24822|ànno=1995|editô=Associazione Culturale Boissano|çitæ=U Serià|léngoa=IT|p=248}}</ref>. Da-u pùntu de vìsta aministratìvu, du [[1929]] a gh'è stàita a supresciùn du cumün de Buisàn<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Régiu Decrétu 21 màrsu 1929|revìsta=|nùmero=570|léngoa=IT|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1929-03-21;570!vig=}}</ref>, usciüa inte l'àmbitu da pulìtica fascìsta d'agregasiùn di paìxi ciü picìn, mèntre u l'éra falìu u prugèttu de creà in cumün "du Varatèlla" pè l'upuzisiùn du Burghéttu e du sö pudestàe<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|Arecco, 1995|tìtolo=Boissano: Storia di una comunità collinare autonoma dal 1600|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA24822|ànno=1995|editô=Associazione Culturale Boissano|çitæ=U Serià|léngoa=IT|pp=255-256}}</ref>. Cùmme tànti âtri paìxi, Tuiràn ascì u l'à avüu e sö vìtime inte dùe guère mundiâli ma, ciü di cumbatènti cadüi, u prêxu ciü âtu u l'è stàitu pagàu da-e gènte tuiranìne inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segùnda Guèra Mundiâle]]. Infàtti, cun l'obietìvu de fà satà i pònti in scià Varatèlla, u 12 d'aùstu du [[1944]] trèi squadrùi aérei, pè in tutâle de 21 [[Boeing B-17 Flying Fortress|B-17]] aleài, i l'àn [[Bumbardamentu de Tuiran|caciàu 240 bùmbe da sinquesèntu lìbbre sciü u paìze]]. Quéllu giùrnu i ghe sùn restàite 41 persùne, quarànta tuiranìn e in tedéscu, e i sùn stàite derucàe quâxi du tüttu e burgàe da Fascétta e da Bràia, dund'a l'éra supravisciüa a [[Gêxa da Madònna du Ruzâriu (Tuiràn)|gêxa da Madònna du Ruzàriu]], sènsa però sciurtì a cacià zü màncu in pònte<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://books.google.it/books?id=dH96AAAACAAJ|ànno=Lüju 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=171|ISBN=88-71-72299-X}}</ref>. Scibèn che, ancuasài, u l'è stàitu l'ünicu, pè pùira de âtri bumbardamènti e gènte de Tuiràn, Càrpe e Barestìn pè in sèrtu tèmpu i l'àn lasciàu i sö paìxi, andàndu a stà inte campàgne o inte gròtte; cu-in gràn nümeru de tuiranìn ch'u l'à decìzu de sustà intu [[Santuariu de Santa Lesia (Tuiran)|santuàriu de Sànta Lesìa]], drèntu a-a [[Grotta de Santa Lesia de Srua|gròtta de Sànta Lesìa de Srua]]. A-i mòrti du bumbardamèntu u l'è dedicàu in munumèntu intu Pàrcu Rusciàn, inauguràu u 26 d'utùbre du [[1969]] e òpera du scurtù [[Agenore Fabbri]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10293|tìtolo=Monumento alle vittime di tutte le guerre ed ai caduti del bombardamento aereo di Toirano|léngoa=IT|vìxita=2023-06-13}}</ref>. Pasà a guèra a gh'è prèstu stàita a recustitusiùn du cumün de Buisàn, deliberà a l'11 de nuvèmbre du [[1946]] da-u guvèrnu pruvizòriu<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Decrétu Legislatìvu du Càppu Pruvizòriu du Stâtu, 11 nuvémbre 1946|nùmero=449|léngoa=IT|url=https://www.normattiva.it/atto/caricaDettaglioAtto?atto.dataPubblicazioneGazzetta=1946-12-24&atto.codiceRedazionale=046U0449&atto.articolo.numero=0&atto.articolo.sottoArticolo=1&atto.articolo.sottoArticolo1=10&qId=1f2c5fd0-c0eb-4466-bf56-05abd336585d&tabID=0.8825361720555904&title=lbl.dettaglioAtto}}</ref>. A-u 28 de màzzu du [[1950]] di fiöi de Tuiràn i l'àn descruvìu l'entrà a-a [[gròtta da Bàzura]], avèrta a-u pübbricu a-u prìmmu de zenà du [[1953]] e prèstu vegnüa a ciü impurtànte atrasiùn türìstica du cumün<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/53|tìtolo=La scoperta|léngoa=IT|vìxita=2023-06-13}}</ref>. Da-u [[1973]] a-u 31 de dixèmbre du [[2008]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Lézze Regiunâle, 4 lüju 2008|nùmero=24|léngoa=IT|url=https://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%25C3%25A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+}}</ref>, Tuiràn u l'à fàitu pàrte da [[Cumünitàe muntâna Pollupice|Cumünitàe muntâna ''Pollupice'']] pè pöi pasà, fìna a-u [[2011]], inta [[Cumünitàe muntâna du Punènte Savunéze]] e a-a fìn, tra u [[2014]] e u [[2016]], inte l'[[Uniùn di cumün da Rivêa de Pàrme e di urivi|Uniùn di cumün da Rivéra de Pàrme e di urìvi]]. == Abitànti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Toiràn}} === Minurànse furèste === Dàndu amèntu a l'[[ISTAT]], a-u 31 de dixèmbre du 2023 a Tuiràn i ghe sùn 106 residènti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|léngoa=IT|vìxita=2023-01-10}}</ref>. === Cugnòmmi ciü difüxi === I cugnòmmi ciü difüxi a Tuiràn i sùn: ''Maineri'' (Mainêru), ''Ferrari'' (Ferâri), ''Zunino'' (Zünìn), ''Oddone'' (Uddùn) e ''Durante'' (Dürànte)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnòmmi ciü difuxi cumün pè cumün, Tuiràn|léngoa=IT|vìxita=2023-01-12}}</ref>. === Persùne liàe cun Tuiràn === [[Immaggine:Maineri Baccio.png|miniatura|245x245px|Ritràttu du Baccio Maineri]] * [[Giovanni Battista D'Aste]] (Tuiràn, 1566 - Rùmma, 1620): [[Órdine de Sant'Agostìn|frâte de Sant'Austìn]], oratù e teòlugu a l'''Archigymnasium'' de [[Romma|Rùmma]]. U [[Pàppa Pòulo V|pâpa Pàulu V]] u l'à numinàu vicàriu generâle de l'ùrdine e, ciü tàrdi, ascì sacrìsta puntifìciu e véscu da [[diòcexi de Tagàste]], sitàe da [[Numìdia|Numidia]] dund'u l'è nasciüu [[Sant'Aostin|Sant'Austìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luciano Livio Calzamiglia|tìtolo=Dizionario biografico dei Liguri - Dalle origini ai giorni nostri|ànno=1988|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zêna|léngoa=IT|volùmme=IV|capìtolo=D'Aste, Giovanni Battista}}</ref>. * [[Giuseppe Polla]] (Tuiràn, 1659 - 1716): capitàn da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zéna]] e benefatù du cumün. Intu sö testamèntu u l'à lasciàu in'impurtànte dunasiùn pè fundà a Tuiràn in cunvèntu di [[Scolopi|Sculòpi]], dùnde mustrà a-i fijöi cùmme léze, scrìve e fà de cùntu<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 135-137}}</ref>. * [[Pier Giacinto Garassini]] (Tuiràn, 1787 - 1868): mêgu, pulìticu e benefatù. U s'è laureàu a-a ''[[Sorbónn-a|Sorbonne]]'' pè travajà pöi cùmme diretù da clìnica de [[Montpellier]], u l'è stàitu fìna depütàu du [[Regno de Sardegna|Régnu de Sardégna]] pè dùe legislatüre. U l'à püblicàu di stüddi tàntu in sciù sö travàju che in sce l'agricultüra, e u l'à avüu dùi fìji, Onesto e Amando, ch'i l'àn fàitu a vìtta militâre<ref name=":1">{{Çitta|Pesce, 1988}}</ref>. * [[Baccio Emanuele Maineri]] (Tuiràn, 1831 - Rùmma, 1899): scritù, tradutù e giurnalista, u l'à travajàu cùmme bibliutecàriu a Rùmma int'in ministêru. U l'à scrìtu parégge òpere de stòria, biugrafìe e crìtica leterària, cu-in stìle infruensàu da-u [[Francesco Domenico Guerrazzi]] e da l'[[Edgar Allan Poe]] e, ciü tàrdi, ascì da-u [[Lisciàndro Manzôni|Manzoni]]. Pè càrche ànnu u l'è stàitu u diretù du giurnâle ''Il diritto'' e, cu-ina prìmma culesiùn de 221 püblicasiùi e 214 librétti, u l'à fundàu a prìmma bibliutêca pübblica de Tuiràn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gian Luigi Bruzzone|tìtolo=Baccio Emanuele Maineri: patriota e poligrafo|ànno=1999|editô=Cumün de Tuiràn (stampàu da-a Tipografia litografia ligure)|çitæ=U Serià|léngoa=iT}}</ref>. * [[Onesto Garassini]] (Tuiràn, 1832 - 1902): stüdènte a l'[[Académia Reâ de Torìn|Académia Reà de Türìn]] u l'è entràu inti bersajèi, pè pijà pàrte a-a guèra de [[Crimea|Crimêa]] e a-a préza de Rùmma du 20 de setèmbre du [[1870]]. U s'è cungedàu cu-u grâdu de Tenènte Culunèllu<ref name=":1" />. * [[Amando Garassini]] (Tuiràn, 1836 - 1892): u l'à frequentàu lèi ascì l'Académia Reà de Türìn, entràndu, cùmme u sö frè, intu còrpu di bersajèi. U l'à cumbatüu inte l'invaxùn du [[Régno de Dôe Sicìlie|Régnu de Dùe Sicìlie]] e u s'è cungedàu cu-u grâdu de capitàn<ref name=":1" />. * [[Pietro Igino Mainero]] (Tuiràn, 1840 - 1913): scìndicu de Tuiràn pè paréggi àgni, u n'à fàitu slargà e alestì l'uspeà, meténdughene du sö, cuscì cùmme inti travàji pè u [[Stradda pruvinciâle 60 U Burghéttu-Bardenèi|stradùn da-u Burghéttu]], ch'u l'à fàitu pasà inti sö terén. * [[Giuseppe Bontempo]] (Tuiràn, 1853 - ?): u s'è trasferìu inte l'América du Süd, a [[Bonesàire|Buenos Aires]], dund'u l'à avüu de funsiùi de raprezentànsa inte cumünitàe di emigrài. Intu detàju, u l'è stàitu u prescidènte da sucietàe nasiunâle italiâna de Buenos Aires e sòciu unuràriu da sucietàe "Giuseppe Gailiano"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Dizionario storico biografico dei Liguri in America Latina da Colombo a tutto il Novecento|url=https://books.google.it/books?id=kRIzswEACAAJ|ànno=2006|editô=Fondazione Casa America - affinità elettive|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=101|volùmme=vol. I|ISBN=88-7326-092-6}}</ref>. * [[Francesco Ronco]] (Barestìn, 1894 - Tuiràn, 1978): militâre, u l'à cumbatüu inta [[Primma Goæra Mondiâ|prìmma guèra mundiâle]] cu-u grâdu de suttutenènte. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|guèra de liberasiùn]] u l'è stàitu u cumandànte du 184° regimèntu paracadütìsti e pöi du regimèntu paracadütìsti "Nembo", cu-u grâdu de Generâle de Brigà. A-u cungêdu, du [[1967]], u l'éra rivàu a-u grâdu de Generâle de Còrpu d'Armà<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Ronco|tìtolo=Un fante|ànno=1976|editô=Grafiche Riviera|çitæ=U Serià|léngoa=IT}}</ref>. * [[Giovanni Battista Parodi]] (Zéna, 1905 - Màlta, 1941): de famìja tuiranìna, u l'è stàitu Tenènte de Vascèllu inta Régia Marìna e càppu de squadrìja di MAS, vagnàndu ina medàja d'argèntu pè in'asiùn intu cùrsu du bumbardamèntu de [[Vuè|Vâdu]] du [[1940]]. U l'è finìu masàu a-i 26 de lüju du [[1941]] int'in atàccu di MAS a-u pòrtu d[[A Valletta|a Valétta]], pijàndu pè stu fàitu chi ina medàja d'argèntu a-a memòria<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Dossier: Genova 9 febbraio 1941|ànno=2007|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=19-20, 24-25|ISBN=978-88-7172-830-8}}</ref>. * [[Marco Bertolotto]] (Quiliàn, 1959): pulìticu, elezüu cùmme scìndicu de Tuiràn pè trè vòte, u l'è stàitu u [[Prescidenti d'a pruvincia de Sann-a|prescidènte da pruvìncia de Savùna]] da-u [[2004]] a-u [[2008]]. == Pòsti de interèsse == === Architetüre religiùze === ;Paròcchia de Tuiràn <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Gêxa de Sàn Martìn (Toiràn) - faciâta (1).jpg|Faciâta da gêxa de Sàn Martìn Gêxa da Madònna do Rozâio (Bràia, Toiràn) - estèrno (6).jpg|A gêxa da Madònna du Ruzàriu Toirano-IMG 0424.JPG|L'oratòriu du Trànzitu de Sàn Giüzèppe Gêxa de Sàn Pê in Vìncoli (Certôza, Toiràn) - vìsta (3).jpg|Vìsta de ruìne da Certùssa </gallery> * [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|Gêxa de Sàn Martìn de Tours]]: sêde da paròcchia du paìze, intu Bùrgu, a l'è stàita tirà sciü a-a fìn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a-u pòstu de l'antìga cêve de Tuiràn, pè ése cunsacrà a-u 1° de aùstu du [[1609]] da-u [[Lùcco Fiésco|Luca Fieschi]], [[Diocexi de Arbenga e Impeia|véscu d'Arbénga]]. De de föra a se mùstra cu-ina strutüra sèmplice e in âtu campanìn du [[XIV secolo|Trexèntu]], ch'u faxêva pàrte da prìmma cêve, mèntre de drèntu a gh'à in rìccu güstu [[Baròcco|baròccu]]. Spartìa inte trè navâte da öttu culònne de [[Prîa de Verésso|prêa de Veréssu]], a gh'à in gràn artà "a nâve" du [[1709]], cu-ina crùxe da prucesiùn du scurtù zenéze [[Gianbatìsta Bisón|Giambattista Bissone]], "U Venesiàn". In scià drìta de l'artà mazù u gh'è quéllu da Sùnta, du [[1758]], mèntre, in scià senèstra, u se tröva u ciü antìgu, quéllu da Pentecòste, du [[1613]]. Tra e òpere chi cunservàe, u se pò reurdà u pürpitu ''[[rococò]]'' du [[1755]], a stàtua de Sàn Martìn da bütéga zenéze di Olivari e quélle di Sànti Austìn e Giasìntu, da bütéga di Carlone. U vòrtu u l'è stàitu tenzüu e decuràu da-u zenéze [[Gêumo Grafìgna|Gerolamo Graffigna]], da scöra du [[Nichiôzo Barabìn|Barabìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111645|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21211/|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. * [[Gêxa da Madonna du Ruzariu (Tuiran)|Gêxa da Madònna du Ruzàriu]]: a se tröva a-a Bràia, dund'i l'àn fabricà i [[Órdine di fràtti predicatoî|frâti Dumenicài]] du [[1481]], fàndula a-u pòstu de de cà che di tuiranìn, du [[1478]], i l'axêva lasciàu a-i [[Disciplinài]]. A gêxa, slargà pè a prìmma vòta du [[1589]], a l'à pijàu e sö fùrme d'ancöi cu-a ricustrusiùn du [[1627]] e, alantù, a gh'axêva d'atàccu u cunvèntu. U cumplèssu u l'à patìu di dàgni a-i tèmpi di franséxi e, ancù de ciü, cu-u [[Bumbardamentu de Tuiran|bumbardamèntu du 12 de aùstu du 1944]], pè ése dùnca rangiàu du [[1952|'52]] e du [[1969|'69]]. Drèntu a-a gêxa u se ghe tröva ina ''Vèrgine cu-u Bambìn'' de l'[[Oràçio De Feræ|Orasiu De Ferâri]] e dùe stàtue da prucesiùn da ''Madònna du Ruzàriu cu-u Bambìn'', fòscia du [[Giambattista Bissone]], e de ''Sàn Pêru in Glòria'', du [[Giovan Battista Drago]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111644|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora del Rosario|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21205/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora del Rosario|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. * [[Oratoriu de San Bastian|Oratòriu de Sàn Bastiàn]]: u l'è l'oratòriu da paròcchia du Bùrgu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21208/|tìtolo=Oratorio di San Sebastiano e della Vergine Assunta|léngoa=IT|vìxita=2023-09-06}}</ref>, mésciu de travèrsu a-a gêxa de Sàn Martìn, in scià sö drìta. Lòngu a müràja drìta de l'oratòriu, in scià ciasétta da "Giòstra", u gh'à tàntu de pòrtegu, rezüu da dùe culònne ch'i l'éra inte l'antìga cêve de Tuiràn. Chi a gh'è cunservà ina tèira du [[Giulio Benso]] cu-u ''Spuzalìssiu da Vèrgine'', du [[1659]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Touring Club Italiàn|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.it/books?id=sTuwrCII3pkC&pg=PA426|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Editore|çitæ=Milàn|léngoa=IT|p=426|ISBN=88-36-50009-9}}</ref>. * [[Oratoriu du Tranzitu de San Giüzeppe (Tuiran)|Oratòriu du Trànzitu de Sàn Giüzèppe]]: intu Bùrgu, u se tröva da vixìn a-u pònte pè a Bràia, dund'u gh'éra a pòrte da Còlla. Fabricàu du [[1716]] p'uré du capitàn Giuseppe Polla, cumm'u l'è reurdàu da ina tàrga inte l'oratòriu, u l'à fàitu pàrte d'in'òpera pìa di [[Scolopi|Sculòpi]] fìna du [[1798]], ànnu de supresiùn de l'Ùrdine inta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgüre]]. A sö strutüra a l'è de güstu baròccu, surmuntà da ina cùpula cruvìa de ciàppe ch'a gh'à in sìmma in lanternìn. De drèntu, de d'âtu de l'artà de màrmu, u gh'è in quàddru cu-u ''Trànzitu de Sàn Giüzèppe'', travàju du [[XVIII secolo|Settesèntu]] d'in pitù scunusciüu de scöra lìgüre<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700112778|tìtolo=Cappella di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. * [[Certussa de Tuiran|Certùssa de Tuiràn]]: inta burgà ch'a n'à pijàu u nòmme, a se tröva in scià senèstra da scciümàira, dund'u se ne végghe ancù e ruìne. A custrusiùn da certùssa a l'è cumensà du [[1495]], quàndu i [[Órdine certozìn|frâti de Sàn Brunùn]], ch'i staxêva a Sàn Pêru, i sùn chinài a vàlle. Du [[1798]], cu-a supresiùn de l'Ùrdine, u cumplèssu u l'è stàitu abandunàu, pè ése derucàu in pàrte pasàu carch'ànnu. Mèntre e cà di frâti i sùn stàite caciàe zü o cangiàe de funsiùn, da gêxa, ch'a l'éra dedicà a Sàn Pêru in Vìnculi, u se ne végghe ancù e ruìne, cun l'âtu campanìn du [[1564]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/38|tìtolo=Certosa|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Capélla de Sàn Ròcco (Baresción, Toiràn) - faciâta (4).jpg|A capélla de Sàn Ròccu a Baresciùn Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - faciâta (3).jpg|Faciâta de l'abasìa de Sàn Pêru Santoâio de Sànta Luçîa (Toiràn) - vìsta (1).jpg|Sànta Lesìa, cu-a cà de l'eremìtta e u campanìn Capélla de Sant'Ànna (Dâri, Toiràn) - vìsta (1).jpg|A capélla de Sant'Ànna, a Dâri Capélla de Sant'Antönio Abòu (Croxâ, Toiràn) - vìsta (1).jpg|A capélla de Sant'Antògnu in scià Cruxà </gallery> * [[Capella de San Roccu (Tuiran)|Capélla de Sàn Ròccu]]: dìta ascì di Sànti Pêru e Ròccu, a l'è a gêxétta de Baresciùn, facià in scià ciàssa a-u cèntru da burgà. A sö custrusiùn a remunterêa a l'inprensìpiu du [[XVII secolo|Seisèntu]], pè ése pöi manezà in gìru a-u [[1729]] e rangià, a l'ürtimu, inti [[Anni 1980|ànni '80]]. Inta capélla u se ghe tröva ina stàtua de ''Sàn Ròccu'' du [[Zâne Batìsta Garavénta|Giobatta Garaventa]], purtà in prucesiùn intu giùrnu du titulâre, e, in sìmma a l'artà, ina pitüra du [[XVII secolo|Seisèntu]] da ''Madònna cu-u Bambìn e i Sànti Pêru e Ròccu''<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210875.pdf|tìtolo=Oratorio dei Santi Pietro e Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21207/|tìtolo=Cappella di San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. * [[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de Sàn Pêru in Varatèlla]] o a-u Mùnte: méscia in sciù [[Munte de San Pêru|Mùnte de Sàn Pêru]], a l'è üna de custrusiùi ciü antìghe de valà, fabricà, pè a tradisiùn, a-i tèmpi du [[Carlomagno|Càrlu Màgnu]] e cu-e prìmme testimuniànse scrìte ch' fàn pröva da sö existènsa da prìmma du Mìlle. A l'inprensìpiu in'abasìa di [[Órdine de Sàn Benéito|benedetìn]], du [[1313]] a l'è pasà a-i [[Órdine certozìn|certuzìn]] che però, du [[1495]], i se sùn bugiài inta Certùssa. L'abasìa a l'à dùnca finìu pè pèrde d'impurtànsa, ma sénsa vegnì mài abandunà du tüttu. A-u dì de [[Sàn Pê|Sàn Pêru]] u se ghe tégne ancù de celebrasiùi e, ina vòta ògni sìnqu'àgni, u ghe mùnta ina gràn prucesiùn pè a véggia vìa da sà<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.toirano.sv.it/vivere_il_comune/luoghi/luogo_4.html|tìtolo=Abbazia di San Pietro nei Monti|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/48|tìtolo=Via per San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2026-01-13}}</ref>. * [[Santuariu de Santa Lesia (Tuiran)|Santuàriu de Sànta Lesìa]]: fabricàu in scé rìve du [[Munte Raviné|Raviné]], drèntu a gròtta de Sànta Lesìa de Srua, u l'è mensunàu pè a prìmma vòtta du [[1519]], ma fìna inte l'Etàe de Mèzzu u gh'axêva da ésighe in scìtu sâcru dund'i se posâva i pelegrìn in scià vìa pè [[Romma|Rùmma]]. De de föra u se végghe numà che a faciâta, cun atàccu a cà de l'eremìtta e u campanìn, mèntre a gêxa a l'è ricavà drèntu a-a gròtta. L'òpera ciü impurtànte a l'è a stàtua da titulâre, travàju du [[Tadê Carlón|Taddeo Carlone]] du [[1604]], mèntre, daré l'artà, u gh'è in pùssu cun de l'àiva benedìa, ch'i se ghe bagnâva i öggi e e ferìe i pelegrìn<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700210579|tìtolo=Santuario di Santa Lucia|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21212/|tìtolo=Santuario di Santa Lucia|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. * [[Capella de Sant'Anna (Tuiran)|Capélla de Sant'Ànna]]: a l'è a capélla da burgà de Dâri, dund'a l'è stàita custruìa a l'inprensìpiu du [[XVII secolo|Seisèntu]] in scià véggia vìa da sà, intu scìtu dùnde ancöi a se incrùxa cu-u stradùn. A gh'à in strutüra da gêxa de campàgna, cu-in campanìn a vèira mésciu lòngu a müràja de drìta, de travèrsu a-a faciâta a cabànna. L'artà, ancù arembàu in scià müràja a-u fùndu de l'àula, u l'è pè cùntru ciü rìccu e, da-e sö decurasiùi, u se purêa truvà de cunfèrma d'ina prìmma intitulasiùn a l'Imaculà<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111647|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2023-01-11}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21204/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2023-07-27}}</ref>. * [[Capella de Sant'Antognu (Tuiran)|Capelétta de Sant'Antògnu]]: a l'è ina capelétta picìna ch'a se tröva in scià Cruxà, in sìmma a-a vìa ch'a ne végne d'inta Bràia. A capelétta a l'è méscia pròpriu in scià cruxêra dund'i se destacâva a vìa pè a [[Valle du Varatella|valà du Varatèlla]] da quélla pè a valà de [[Barestin|Barestìn]] e a gh'à in ciànta squadrà, cuèrta da in tèitu de ciàppe ch'u l'è rezüu da in vòrtu a bùtte. De drèntu, de d'âtu de l'artarìn, u gh'è de müràje tenzüe a fréscu ch'i ne rafigüra u sàntu patrùn<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111643|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. ;Paròcchia de Càrpe * [[Gexa de San Benardu (Carpe)|Gêxa de Sàn Benàrdu]]: a l'è a gêxa da paròcchia de [[Carpe|Càrpe]], méscia a-u sö cèntru inta burgà che, pijàndune u nòmme, a l'è dìta pròpriu da Gêxa. Tirà sciü a pijà u pòstu du prìmmu scìtu sâcru du paìze, sutt'a-u prìmmu tìtulu de Sàn Bastiàn, a l'è stàita isà a paròcchia du [[1609]], destacà da [[Gêxa de San Zorzu (Barestìn)|Sàn Zòrzu de Barestìn]]. De de föra a gh'à ina strutüra sèmplice, fiancà da in âtu campanìn cun cùpula a seùlla, da-a scöra véggia e, de daré, da-a canònica. De drèntu, a ina sùla navâta, a l'è duminà da-u gràn artà baròccu, usciüu da-i marchéxi Du Caréttu e ch'u gh'à i sö stémmi intajài intu màrmu. Tra e òpere chi cunservàe, u se pò mensunà a stàtua de Sàn Benàrdu, cumisciunà da-i fradélli de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e purtà in prucesiùn a-u dì da fèsta patrunâle<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700210572|tìtolo=Chiesa di San Bernardo Abate|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21210/|tìtolo=Chiesa di San Bernardo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. * [[Uratoriu de San Benardu (Carpe)|Oratòriu de Sàn Benàrdu]]: faciàu in sciù stradùn, u se tröva a l'entrà du paìze, in Sàn Benàrdu, dund'u gh'éra a prìmma gêxa de [[Carpe|Càrpe]]. Sta custrusiùn, fabricà du [[1914]] insèmme a-u stradùn, a l'è stàita pè càrche tèmpu a sêde di fradélli de Sàn Bastiàn ma, cùmme ch'i se sùn derfài, a l'à pijàu di âtri üxi, fin'a vegnì in magazìn. === Architetüre civìli === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Toirano - Palazzo del Marchese D'Aste del Carretto (2).jpg|L'âra de meridiùn du palàssu du Marchéze Pónte de Giaire (Toiràn) - vìsta (1).jpg|U pònte de Giàire Pónte di Moìn (Moìn, Toiràn) - vìsta (4).jpg|U pònte di Murìn Vìlla Mainero (Toiràn) - vìsta (1).jpg|Vìsta de Vìlla Mainêru </gallery> * U Parâxu: intu Bùrgu, u l'è u palàssu dund'i staxêva i [[Diocexi de Arbenga e Impeia|véschi d'Arbénga]], ch'u n'éra a residènsa pè l'estàe. U Parâxu, faciàu sciü Vìa Paròdi, u gh'à a-u ciàn terén di èrchi rezüi da trè culònne, tiràe sciü du [[XV secolo|Quattrusèntu]]. Chi u se cunsèrva in architrâvu de prêa nèira, fàitu du [[1503]], ch'u gh'à scurpìu in sìmma i blazùi de [[San Michê|Sàn Miché]], titulâre da [[Catedrâle de San Miché (Arbenga)|catedrâle d'Arbénga]], e du véscu [[Leunardu Marchese|Leonardo Marchese]], ch'u l'à cumisciunàu. Intu Parâxu, du [[1831]], u gh'è nasciüu u puêta tuiranìn [[Baccio Emanuele Maineri]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittadellegrotte.it/archivio35_servizi_0_60.html|tìtolo=Il Paraxo - Palazzo del Vescovo di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref>. * Palàssu D'Àste-Du Caréttu: dìtu ascì u "Palàssu du Marchéze" e, in antìgu, ''Domo de Aste'', u l'è ün di palàssi ciü impurtànti du Bùrgu, furmàu de dùe âre, l'üna intu mèzzu fra i Fòssi e a Ciàssa Növa e l'âtra, de travèrsu a sta lì, ch'a pàssa in sciù Carùggiu di Fòssi pè faciâse in sciù Pàrcu du Marchéze. Stu cumplèssu, cumensàu da-i cùnti [[D'Aste (famïa)|D'Àste]], u ne végne da de cà ciü antìghe ch'i sùn stàite tacàe insèmme a partì da-u [[XVI secolo|Sinquesèntu]], pè pasà de dòppu a-i [[Du Caréttu (famìa)|Du Caréttu]] de Barestìn, ch'i ghe sùn stàiti fìna du [[1950]]. Da-u [[1997]], pè u ciàn nòbile e e stàlle de l'âra vèrsu u Pàrcu, u l'è vegnüu a sêde du [[Musêu etnugraficu da Valà du Varatella|müzêu etnugràficu da Valà du Varatèlla]]. Inte l'âra fra i Fòssi e a Ciàssa Növa, u palàssiu u se ìssa sciü trèi livélli ciü u seminteràu, cu'a faciâta vurtà in scià ciàssa ch'a gh'à a-u ciàn terén in purtà de [[Pria du Finô|prêa du Finà]] e i dùi èrchi a tüttu sèstu d'ina lòggia, ch'u se ne végghe ancù u prufì di maùi. U prìmmu ciàn u funsiunâva da ciàn nòbile e, cumme u ciàn de d'âtu, u gh'à di barcùi ch'i sùn mésci a ciùngiu cu-e avertüre a-u ciàn terén. L'âra de meridiùn a l'è pè ina pàrte cunservà cun tàntu de aredamèntu uriginâle, scicùmme ch'a drèntu a-a vìxita a-u müzeu, cu-in scarinà du [[1797]] de màrmu e ciàppe ch'a mêna a in salùn cun decurasiùi du [[XVIII secolo|Settesèntu]] e in camìn de màrmu in [[Stîle Loîgi XV|stìle Luìggi XV]]. I pavimènti i cunsèrva ancù di [[Lagión|lagiùi]] du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta web|url=http://insiemefacile.provincia.savona.it/scheda_comuni.php?aperto=1&sez=5&sottosez=2&id=61|tìtolo=Toirano - Palazzo del Marchese|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111642|tìtolo=Palazzo del Carretto e parco|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111648|tìtolo=Palazzo Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref>. * Palàssu Dürànte: ün di palàssi du Bùrgu, faciàu sciü Vìa Paròdi, u l'è ina custrusiùn a trèi ciài ch'a pìja u nòmme da l'antìga famija tuiranìna ch'a ghe staxêva. U palàssiu, vinculàu da-u [[1935]], u gh'à in purtà de prêa nèira scurpìa cun, intu tìmpanu, a scrìta "''Si Deus pro nobis, quis contra nos?''"<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109576.pdf|tìtolo=Palazzo Durante|léngoa=IT|vìxita=2023-02-04}}</ref>. * Vìlla Mainêru: a l'è ina villa de cùntu a-e Bengiàe, méscia intu mèzzu tra a vìa véggia pè u Bùrgu e u ciü növu stradùn ch'u ghe pàssa a punènte. A vìlla a l'è stàita cumisciunà da-u Pietro Mainero, dìtu "u Biundìn", vèrsu a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e, du [[1978]], a l'è pàssa da-i Mainêri-Barlòcchi a-i Pruvàggi, avànti de vegnì indaré a di discendènti du Biundìn. Cu-i àgni a l'è stàita vixità da tànti persunàggi de cùntu e, tra i âtri incùntri, chi u s'è decìzu de tracià [[Stràdda XX Seténbre (Zêna)|Vìa XX Setèmbre]] a [[Zena|Zéna]]. A vìlla a gh'à ina tùre inta faciâta de punènte e, a-u reùndu, u gh'è ancù de giardìn e a véggia cà di manènti<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/villa-mainero|tìtolo=Villa Mainero|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111650|tìtolo=Casa Provaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref>. * Pònte de Giàire: u l'è in antìgu pònte du [[XIV secolo|Trexèntu]], pè di séculi l'ünicu ch'u traversésse a scciümàira, mésciu a levànte du Bùrgu. Stu pònte, ch'u l'à pijàu u nòmme da-u scìtu dund'u se tröva, u gh'à ina strutüra a trèi èrchi de larghéssa diferènte e, in sciù parapêtu du ciü âtu, inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] u se gh'è fabricàu ina capelétta. De frùnte a sta capelétta u gh'è ascì ina crùxe, cu-ina targa du [[1818]] ch'a reùrda l'indurgènsa de quarànta giùrni a chi u l'avésse dìtu in ''pater ed ave''<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111649|tìtolo=Ponte delle Giaire|léngoa=IT|vìxita=2026-01-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.svdonline.it/9403/ponte-delle-%E2%80%9Cgiaire%E2%80%9D/|tìtolo=Ponte delle Giaire|léngoa=IT|vìxita=2026-01-13}}</ref>. * Pònte di Murìn: u l'è in pònte de prêa, a dùi èrchi, ch'u ghe pàssa in sìmma a véggia vìa che da-u Bùrgu a mêna a-a [[Certussa de Tuiran|Certùssa]]. U sö nòmme u ne végne da-a gràn custrusiùn in scià zìna de senèstra da scciümàira, fabricà tra u [[XV secolo|Quattrusèntu]] e u [[XVII secolo|Seisèntu]] da-i frâti da Certùssa, che a l'inprensìpiu a l'éra aduerà cùmme papelêra, pè cangià pöi de funsiùn a [[gumbu|gùmbu]] e murìn da gràn. Da vixìn a stu pònte, de pòcu ciü âta da giàira da Varatèlla, a gh'è a funtâna de dund'u pàrte u bêu de l'àiva câda<ref name=":0" />. * Cà de Pégure: i sùn e cà da pastùi, d'ancöi abandunàe, ch'i se tröva in scé rìve di mùnti a-u reùndu du paìze, bèn difüze tra Tuiràn e [[Buinzan|Buisàn]]. De ste cà, de quélle i purêa vegnìne fìna da l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]] o da ancù de prìmma: intu detàju, pudâse che a cuscì dìta Cà da Turétta, de d'âtu du paìze, a sécce nasciüa cùmme ina furtificasiùn. Ciü che a Cà da Turétta, e cà de Pégure in scé rìve du [[Munte Aü|Mùnte Aü]] i sùn a Cà de Cùnche, a Cà Leàe, a Cà di Nèiri e a Cà Barèste; dapöi i ghe sùn a Cà du Pòzzu e a Cà Massò sutt'a-u Pòzzu de Barestìn e, de d'âtu de Dâri, e cà du Cìcciu, du Gispò e de Beccarìa<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|pp. 58-65}}</ref>. === Architetüre militäri === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Tôre de Ròcca Berlöria (Toiràn) - vìsta (2).jpg|I rèsti da tùre in sciù [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]] Tôre de Ròcca Berlöria (Toiràn) - vìsta (3).jpg|Detàju de üna de müràje </gallery> * [[Bâsu du Giudeu#Tùre de l'Etàe de Mèzzu|Tùre de Barlörie]]: in sìmma a-u brìccu du [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]], de dùnde a dòmina a Vàlle e da vixìn a l'antìga [[Stràdda da sâ|stràdda da sà]], u se ghe tröva e ruìne d'ina tùre de vàrdia, fàita tra u [[XII secolo|Millesèntu]] e u [[XIII secolo|Duxèntu]]. A tùre, ch'u n'è restàu numà che de müràje âte in mêtru e mèzzu, a gh'à ina ciànta squadrà, de 5,5&nbsp;m pè fiàncu. Ste ruìne i se tröva intu scìtu, stüdiàu du [[1999]], d'in [[Castelà (furtificasiùn)|castelà]] di [[Liguri Antighi|Lìgüri Antìghi]], mésciu inti prài daré du bâsu e di tèmpi de l'[[Etæ do færo|Etàe du Fèru]]<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|vìxita=2023-04-05}}</ref>. * A Purtàssa: in antìgu cunusciüa cùmme a "Pòrta Magiù"<ref>{{Çitta|Boccone, 2009|p. 26}}</ref>, a l'éra a pòrta inte müràje du Bùrgu ch'a se druvìva vèrsu vàlle, in diresiùn du Burghéttu. A Purtàssa a l'éra surmuntà da in èrcu ma, a-a fìn da guèra, a l'è stàita cacià zü insèmme a-a canònica, scicùmme ch'a l'axêva patìu di gròssi dàgni intu [[Bumbardamentu de Tuiran|bumbardamèntu du '44]]<ref>{{Çitta|Boccone, 2009|p. 7}}</ref>. === Müzêi === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Museo etnografico della Val Varatella.jpg|L'entrà du müzêu Varatella Museo 1.jpg|Atrèssi da bancarà intu müzêu etnugràficu Varatella Museo 2.jpg|Atrèssi pè u travàju inti càmpi Scheletro di lince.jpg|U schéletru de [[lìnce]] intu müzêu preistòricu </gallery> * [[Musêu etnugraficu da Valle du Varatella|Müzêu etnugràficu da Valà du Varatèlla]]: druvìu du [[1997]], u se tröva inte l'âra du Palàssu D'Àste-Du Caréttu facià sciü Vìa Pòlla. U müzêu u gh'à ina culesiùn de tòstu 1.400 ugètti, ch'i ne végne da-u [[XVII secolo|Seisèntu]] fìn a l'inprensìpiu du [[XX secolo|Növesèntu]], spartìi tra dixöttu sesiùi pè tìpu de travàju. I atrèssi in mùstra i sùn quélli di mestèi d'ina vòta, da-u travàju inti càmpi, a-u ferà, u bancarà, u scarpà e u caciò, ciü che e testimuniànse da fêde e da cultüra di tuiranìn. U müzêu u cröve ascì u ciàn nòbile du palàssu, cu-a capélla privà, ina culesiùn de quàddri e de stànsie alestìe cùmme a-i tèmpi di marchéxi<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.toirano.sv.it/vivere_il_comune/luoghi/luogo_6.html|tìtolo=Museo Etnografico della Val Varatella|outô=Cumün de Tuiràn|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref>. * [[Musêu preistoricu da Valà du Varatella|Müzêu preistòricu da Valà du Varatèlla "Nino Lamboglia"]]: stu müzêu, inandiàu inti [[Anni 1950|àgni '50]], u se tröva inta custrusiùn a l'entrà de gròtte, ch'a l'è intu sö percùrsu de vìxita. Inte l'espuzisiùn, intitulà a-u prufesù [[Nino Lamboglia]], i ghe sùn cunservàe de testimuniànse du [[Paleolìtico|Paleulìticu]], du [[Neolìtico|Neulìticu]] e di tèmpi di rumài, ch'i ne végne tàntu da-e [[Grotte de Tuiran|gròtte de Tuiràn]] che da âtri scìti da regiùn. Tra i repèrti ciü impurtànti, u se pò mensunà u schéletru tòstu intréu d'in [[Ursus spelaeus|ùrsu de tâne]] e quéllu d'in picìn de [[lince|lìnce]], truvàu de sfröxu int'ina gròtta tra [[Campugexa|Campugêxa]] e [[A Peàgna]] e sarvàu da-u cuntrabàndu du [[1997]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/74|tìtolo=Museo Preistorico della Val Varatella|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Paolo Reggiani|outô2=Elena Ghezzo|ànno=2015|tìtolo=Dal sequestro al completo recupero: il restauro della lince della "Grotta del Gattopardo" (Savona)|revìsta=Museologia scientifica|editô=Associazione Nazionale dei Musei Scientifici|volùmme=Vul. 9|pp=62-68|léngoa=IT|url=https://www.anms.it/upload/rivistefiles/caf52deb0db7c7d2d2cb8c241d96648a.pdf}}</ref>. === Natüra === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Grotte di Toirano 127.jpg|U cuscì dìtu "òrganu" inta gròtta da Bàzura Grotte di Toirano 170.jpg|E strutüre reùnde inte l'''atro de Cibele'', gròtta da Bàzura LUCE DI CRISTALLO NELLA GROTTA.jpg|"Sciùre" d'aragunìte inta gròtta de Sànta Lesìa de Sùtta Grotte di Toirano 215.jpg|A stànsia du ''Pantheon'' inta gròtta de Sànta Lesìa de Sùtta </gallery> * [[Grotte de Tuiran|Gròtte de Tuiràn]]: cumplèssu càrsicu ch'u se tröva inte rìve du [[Munte Raviné|Raviné]], svilüpàu inta furmasiùn de cuscì dìte [[Dolòmia|dulòmie]] de Sàn Pêru a-u Mùnte, ch'i l'àn fàitu a richéssa de burànchi, tâne e scarpàe de tütta a valà<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/52|tìtolo=Grotte - Il carsismo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref>. L'entrà a-a [[Grotta da Bazura|gròtta da Bàzura]] a l'è stàita descruvìa da di tuiranìn a-i 28 de màzzu du [[1950]] e, dòppu di scâvi archeulògici ch'i gh'àn pruvàu a prezènsa de l'òmmu 12.000 àgni fà, u s'è scavàu ina galerìa ch'a zùnta sta gròtta cun [[Grotta de Santa Lesia de Sutta|quélla de Sànta Lesìa de Sutta]], a furmà u percùrsu de vìxita druvìu a-u pübblicu, ch'u l'è u scìtu ciü mensunàu du paìze<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/53|tìtolo=Grotte - La scoperta|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref>. * [[Munte Raviné - Rocca Barbena|SIC Mùnte Raviné - Ròcca Barbéna]]: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scìtu d'interèsse cumünitàriu]] du [[Munte Raviné|Raviné]] e da [[Rocca Barbena|Ròcca]] u l'è in'àrea prutètta de 2.576&nbsp;ha creà du [[1995]], ch'a cumprènde di tòcchi du teritòriu de [[Barestin|Barestìn]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], [[Löa]] e Tuiràn. U scìtu u gh'à cu-in paizàggiu sarvàiru che, pè a prezènsa de [[Dolòmia|dulòmie]] de Sàn Pêru a-u Mùnte, u l'è stàitu scavàu da l'àiva cun di impurtànti fenòmeni de carsìsmu. U SIC u dà prutesiùn a in sèrtu nümeru de ciànte e de bèstie in perìculu, cùmme a [[Genziànn-a ligùre|gensiâna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|campanùla de Savùna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gàmberu de riàn]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2026-01-12}}</ref>. * [[Mónte Càrmo - Mónte Settepani|SIC Mùnte Càrmu - Mùnte Settepài]]: âtru scìtu d'interèsse cumünitàriu ch'u se svilüppa int'ina pàrte du teritòriu tuiranìn, u l'è stàitu tùrna creàu du [[1995]] e u cröve in'àrea de 7.575&nbsp;ha, spartìa cu-i paìxi de [[A Prìa|A Prêa]], [[Bardenèi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bormia|Bùrmia]], [[Carizan|Carisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], [[Giüstexine|Giüsténexi]], [[Löa]], [[Magiö|Majö]], [[Riôtu|Riâtu]] e [[Oseria|Uzéria]]. Tra e varietàe de ciànte e de bèstie ch'i tröva chi de prutesiùn, ciü che quélle mensunàe de d'âtu, i ghe sùn ancù u [[Safràn ligùre|safràn ligüre]], u [[Faxàn de montàgna|faxiàn de muntàgna]] e u [[Felis silvestris|gàttu sarvàiru]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic36/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » M. Carmo - M. Settepani|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323112|tìtolo=Monte Carmo - Monte Settepani|léngoa=EN|vìxita=2026-01-12}}</ref>. * [[Munte Aü - Arixea - Rian Turseru|SIC Mùnte Aü - Arexéa - Riàn Tursé]]: u l'è u tèrsu scìtu d'interèsse cumünitàriu da regiùn, creàu sèmpre du [[1995]], u s'estènde pe 2.420&nbsp;ha tra i cumün d'[[Arbenga|Arbénga]], [[Barestin|Barestìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücaréllu]], Tuiràn, [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]], [[U Sejô|U Serià]]. Ciü o ménu paréggiu a l'[[Area prutetta pruvinciâle Arixea, Munte Aü e Valle Ibà|àrea prutètta pruvinciâle Arexéa, Mùnte Aü e Vàlle Ibà]], stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu diferènti, ch'i l'àn purtàu a de cundisiùi ràire, cun de ciànte de muntàgna e da màccia d'atàccu l'üna a l'âtra, inclüzu bèn 34 qualitàe d'[[Orchidêa|urchidée]] e tòstu in tèrsu de tütte e ciànte prutètte ch'i se pöne truvà inta Ligüria<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=EN|vìxita=2026-01-12}}</ref>. == Ecunumìa == <gallery mode="packed" widths="180"> Câva Tôri (Toiràn) - vìsta da Boisàn (1).jpg|A Câva Tùri, de l'impréza Marchìziu, mirà d'in Buisàn Rocce sopra Toirano.JPG|A véggia câva de Marchìziu a-u Martinéttu, d'ancöi serà Moìn (Toiràn) - vìsta (2).jpg|E ruìne du murìn inta burgà cu-u mèximu nòmme, prìmma adueràu cùmme papelêra </gallery> Da-i ürtimi àgni du XX séculu u cumün de Tuiràn u l'è stàitu interesàu da in gràn desvilüppu, ch'u l'à fàitu tòstu radugià de pupulasiùn inte trent'àgni. Intu pasàu l'ativitàe ecunòmica ciü impurtànte a l'è sèmpre stàita quélla [[Agricoltûa|agrìcula]], cu-i sö terén ch'i sùn cürtivài a [[Ortàggio|ortàggi]], [[Èrbo da frûto|ciànte da frütu]] e, sruatüttu, [[Èrbo d'oîve|urìve]]. Ste chi, purtàe inta vàlle da-i [[Órdine de Sàn Benéito|frâti benedetìn]], sturicamènte i gh'àn avüu in ròllu centrâle inte l'ecunumìa du pòstu e, a-a giurnà d'ancöi, i sùn prinsipalmènte de varietàe [[Oîva tagiàsca|tajàsca]] e [[Uiva cuumbàia|curumbàira]]<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|pp. 182-186}}</ref>. Gh'è ascì a ràira e rüstega qualitàe dìta [[Uriva carparina|carparìna]], tìpica du paìze de [[Carpe|Càrpe]], de dùnde a l'à pijàu u nòmme, caraterizà da-i sö urivìn e da-a rexistènsa a-u fréidu. Liàe a-a sö cürtivasiùn, a gh'è pöi càrche ativitàe pè a trasfurmasiùn de urìve, cu-in [[Gumbu|gùmbu]] ch'u l'è ancù in funsiùn, e de [[Câva|câve]] gestìe da-a stòrica impréza tuiranìna [[Cave Marchisio|Marchìziu]]. Pè de ciü, in mezüra ciü cuntegnüa i sùn ancù praticài l'[[Alevaménto|alevamèntu]] e u tàju e trasfurmasiùn de légne<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|pp. 178-179}}</ref>. De antìghe indüstrie mesciàe da l'àiva du [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]], da-e papelêre a-i Defìssi a-e fàbriche du fèru a-u Martinéttu, u nu l'è invèce restàitu nènte föra de sö ruìne, cu-a pòca ativitàe indüstriâle che aù a l'è inta regiùn de [[Patarè]], sübitu a-u de là du cunfìn cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]]. A-a giurnà d'ancöi a ciü pàrte da pupulasiùn a l'è dùnca cuncentrà intu setù di servìssi, bèn spunciàu da-a descuvèrta de [[Grotte de Tuiran|gròtte]] du [[1950]]. ch'i sùn prèstu vegnüe a ciü impurtànte atrasiùn türìstica da valà, purtàndu cu-u tèmpu a valurizà ascì u cèntru du cumün e-e âtre ativitàe intu setù<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|pp. 188-190}}</ref>. == Cultüra == === Istrusiùn === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Biblioteca Toirano.jpg|Ina sâla da bibliutêca cìvica Schêue 'Agnéize Garasìn' e 'Giöxèppe Pòlla' (Bràia, Toiràn) - vìsta.jpg|E növe scöre "Giuseppe Polla" e "Agnese Garassini", a-a Braiàssa Schêue 'Eogénio Montâ' (Bràia, Toiràn) - vìsta.jpg|E scöre médie de Tuiràn, intitulàe a l'[[Eugenio Montale]] </gallery> '''Bibliutêche''' A Bibliutêca cìvica "Baccio Emanuele Maineri" a l'è a bibliutêca pübblica du paìze, inandià du [[1981]] cun di fùndi da cumüna e che, a-a giurnà d'ancöi, a cùnta d'in patrimòniu de tòstu 39.000 vulümmi<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/it/ricerca/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0047|tìtolo=Biblioteca civica "Baccio Emanuele Maineri"|léngoa=IT|vìxita=2024-08-25}}</ref>. A sö sêde a se tröva au Bùrgu, dund'a l'è stàita recavà intu palàssu da véggia cumüna tuiranìna, afaciàu in sce Vìa Paròdi, e a pìja u nòmme da-u scritù tuiranìn [[Baccio Emanuele Maineri|Baccio Maineri]], creatù da prìmma bibliutêca pübblica du paìze. Insèmme a-e bibliutêche de Buisàn, du Burghéttu e de Barestìn, da-u [[2003]] a l'è drèntu a-u Scistêma Bibliutecàriu da Vàlle du Varatèlla<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.toirano.sv.it/c009061/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/47|tìtolo=Civica Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-04-03}}</ref>. '''Scöre''' A Tuiràn i ghe sùn tréi livèlli de scöre, cu-a prezènsa de in azìlu, de elementâri e de scöre médie, ch'i fàn tütte pàrte de l'Istitütu Cumprensìvu da Vàlle du Varatèlla<ref>{{Çitta web|url=https://www.valvaratella.edu.it/pagine/contatti|tìtolo=Istituto Comprensivo Valvaratella|léngoa=IT|vìxita=2023-04-07}}</ref>. E elementâri, intitulàe a l'[[Eugenio Montale]], i sùn a-a Bràia, int'in palàssu vixìn a-a cumüna, mèntre l'azìlu e-e médie i se tröva drèntu a 'n edifìssiu de növa custrusiùn, avèrtu du [[2017]], a l'estremitàe vèrsu nòrd du cèntru du paìze. A sesiùn de médie a l'è intitulà a-u [[Giuseppe Polla]], benefatù du cumün intu Seisèntu ch'u l'à fàitu creà a prìmma scöra de Tuiràn, mèntre l'àzilu u l'à pijàu u nòmme da-a scià [[Agnese Garassini]], méistra da scöra de [[Carpe|Càrpe]] inti àgni da guèra che, cu-a sö ativitàe, a l'à evitàu ch'i ghe fùsse di incidènti a-u mumèntu du rastrelamèntu tedéscu du 6 de frevà du 1944<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/09/toirano-la-nuova-scuola-linfanzia-intitolata-alla-maestra-agnese-garassini/|tìtolo=Toirano, la nuova scuola per l’infanzia intitolata alla maestra Agnese Garassini|outô=Luca Berto|dæta=2017-09-07|léngoa=IT|vìxita=2023-04-07}}</ref>. === Dialéttu tuiranìn === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detàju}} A Tuiràn se pàrla ina varietàe du [[Dialettu arbenganese|dialéttu arbenganéze]], pàrte du grüppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de sèntru-punènte]], ch'a gh'à di caràteri impurtànti de diferènsa da-u parlà da sitàe. Pè e caraterìstiche söe se pò cunsciderà u [[Dialettu tuiranìn|tuiranìn]] cùmme in parlà bèn arcàicu e diferensiàu da-i paìxi a-u reùndu e, tra e diferénse ciü marcàe, a reurdémmu: * a cunservasiùn da ''-r''- intervucàlica, éxitu in cumün cu-e âtre [[Variànte lìguri|parlàe ligüri]] ciü arcàiche. * ina mancànsa de evulusiùi du [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''-CT-'' da-a sö ciü antìga fùrma lìgüre ''-yt-'' (''làite''), cuscì cùmme in di partisìppi (''stàitu'', ''fàitu'') che ancöi i sùn tòstu ünici inte l'Ingàunia de levànte e supravisciüi numà inta pàrte ciü a punènte da Rivéra. * u latìn ''-LJ-'' u s'è evulüu in di mòddi nu vâri paréggi, tàntu che ancöi i ghe sùn sécce di éxiti in {{IPA|[j]}} cùmme "travajà" che in {{IPA|[ij]}} cùmme "pijà", mèntre a [[Barestin|Barestìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|ànno=Lüju 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=185-191|capìtolo=Glossario dialettale e fraseologia}}</ref> e [[Castrevegliu|Castrevéggiu]]<ref name=":9">{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|ànno=2022|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|pp=153-159|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio}}</ref> a gh'è {{IPA|[ʎ]}}, bèn particulà inta zòna, e a-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]] u cumènsa a esìghe l'éxitu zenéze in {{IPA|[dʒ]}}. * a cöita suvènte da ''-g-'' intervucàlica e ina sèrta debuléssa da ''-v-'', sécce intervucàlica che a l'inprensìpiu de paròlle. Mèntre a ''-v-'' a gh'à stu éxitu in de bèlle varietàe da Ligüria intréa, a cöita da ''-g-'' a l'è zà ciü ràira e, tra i paìxi a-u reùndu, a l'è in cumün sruatüttu cun [[Castrevegliu|Castrevéggiu]]<ref name=":9" />. Inte paròlle ch'i cumènsa pè ''gu'' + vucâle u ''gu'' u pàssa a ''v''; cùmme da ''guagnà'' a "vagnà". * ina legêra [[A tònica velarizâ|velarizasiùn da ''a'' quàndu a l'è tònica]], scibèn ch'a nu l'è vâri marcà, sruatüttu rispèttu a-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]]. Föra du Bùrgu e de burgàe a-u sö reùndu, dùnde a ògni mòddu a gh'è zà càrche diferènsa picenìna intu lèscicu, u parlà tuiranìn u l'è liàu cun quéllu de Buisàn, ch'u cumènsa a druvìse a-i caràteri de [[Löa]] e, in generâle, da Rivéra. Pè cùntru, u tuiranìn u l'è ciü destacàu da-u parlà de [[Carpe|Càrpe]] che, ciü d'avé méju cunservàu a sö integritàe e sciurbìu nu vâri d'infruénse riveràsche, u s'è evulüu cu-u tèmpu pè cùntu sö, cùmme prezémpiu intu pasàggiu sucesìvu de ''-yt-'' a {{IPA|[cˑ]}} e, dùnca, du "làite" in ''làcce'' e du "fàitu" in ''fàcciu'', cùmme a [[Castrevegliu|Castrevéggiu]]<ref name=":9" />, in [[Burmia (valä)|Bùrmia]] e in di ràiri paìxi de l'entrutèra. == Fèste e fêre == <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Toirano 004.jpg|U mercatìn pè i gùmbi du 2012, inta Bràia Toirano 005.jpg|I banchétti inta Ciàssa Növa, a-u Bùrgu </gallery> * Fèsta di Gùmbi: scibèn ch'a nu sécce lià a in'antìga tradisiùn, a fèsta di gùmbi a l'è diventà a ciü rinumà du paìze. Urganizà pè a prìmma vòta du [[1984]], a cunscìste int'ina spéce de sàgra cun mercatìn spantià pè i carùggi du Bùrgu, de föra de càrche ànnu quand'a l'è stàita inta câva de Martinéttu, cun numerùxi ''stand'' dùnde se cüxina i ciàtti da tradisiùn ligüre e nu sùlu. Da-a durâta de ciü giùrni, de sòlitu a l'è a l'inprensìpiu du méze d'aùstu<ref>{{Çitta web|url=https://festadeigunbi.it/|tìtolo=Scitu ufisià|léngoa=IT|vìxita=2023-01-22}}</ref>. * Fèsta de Sàn Pêru: fèsta antìga tàntu sentìa da-i tuiranìn, a sö urìgine a remunterêa fìn'a-u [[XVI secolo|XVI séculu]], quàndu i [[Órdine certozìn|frâti certuzìn]] ch'i staxêva inte l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de Sàn Pêru a-u Mùnte]] i se sùn trasferìi inta [[Certussa de Tuiran|növa certùssa]], ciü a vàlle. A l'è dùnca cumensà a tradisiùn che, a-u prìmmu de màzzu, a prevédde a muntà a-a véggia abasìa pè mèzzu da l'antighìscima stràdda da sà e che aù, ògni sinqu'àgni, a cumprénde ancù a prucesiùn sulènne cu-i Crìsti de [[Cazàsse|cunfratèrnite]] tuiranìne, cu-u rèstu di prucesiunànti ch'u cànta a "Làuda de Sàn Pêru"<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailoano.com/index.php/it/san-pietro-in-varatella-it|tìtolo=La secolare tradizione della processione al Monte di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-01-22}}</ref>. * Fèsta de Sàn Martìn: a fèsta pè u [[San Martìn de Tours|sàntu patrùn du paìze]], a l'è ufisià a-a prìmma dumèniga da-u 11 de nuvèmbre, cu-ina méssa sulènne inta [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|gêxa de Sàn Martìn]] e ina prucesiùn ch'a pàssa pè e stràdde du Bùrgu, muntàndu fìn'a-a Bràia pè pöi vegnì indaré chinàndu da-a pruvinciâle<ref>{{Çitta web|url=https://www.borghidiriviera.it/evento/festa-patronale-di-san-martino-a-toirano/|tìtolo=Festa patronale di San Martino a Toirano|léngoa=IT|vìxita=2023-01-23}}</ref>. * Fèsta da Madònna du Ruzàriu: a l'è celebrà, d'intùrnu a-u 7 d'utùbre, pè a festivitàe a-a quâle a l'è dedicà a [[Gêxa da Madonna du Ruzâriu (Tuiran)|gêxétta da burgà da Bràia]]. Dòppu a sànta méssa, a gh'è a prucesiùn da stàtua da titulâre pè i carùggi du Bùrgu<ref>{{Çitta web|url=https://www.templarioggi.it/testimony/templari-cattolici-ditalia-partecipano-alla-festa-della-madonna-del-rosario-toirano-sv/|tìtolo=Festa della Madonna del Rosario a Toirano (SV)|léngoa=IT|vìxita=2023-01-24}}</ref>. * Fèsta de Sàn Ròccu: a l'è a fèsta pè u titulâre da burgà de Baresciùn, fàita tütti i àgni inti tréi giurni da-u 14 a-u 16 d'aùstu. A cumprènde ina sàgra ch'a se desvilüppa intu carùggiu de Baresciùn e, a-u dì du sàntu, ina prucesiùn guidà da-a càssa de Sàn Ròccu ch'a fà u gìru da burgà<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/sagra-di-san-rocco-in-borgata-barescione/|tìtolo=Sagra di San Rocco in borgata Barescione|léngoa=IT|vìxita=2023-01-23}}</ref>. * Fèsta e féra de Sànta Lesìa: celebrà a-u prìmmu giùrnu festìvu da-u 13 de dixèmbre, a l'è a festivitàe pè a sànta titulâre du [[Santuariu de Santa Lesia (Tuiran)|santuàriu de Tuiràn]]. A muntà a-u santuàriu a l'è fàita a-a sèira, a-u ciàiru de lantèrne e di lümmì purtài in prucesiùn da-i fedéli. Intu Bùrgu a gh'è ascì a tradisiunâle féra, cu-u mercatìn e i ''stand'' gastrunòmici<ref>{{Çitta web|url=https://www.templarioggi.it/testimony/processione-al-santuario-rupestre-di-s-lucia-toirano-savona/|tìtolo=Processione al Santuario Rupestre di Santa Lucia|léngoa=IT|vìxita=2023-01-24}}</ref>. * Fèsta de Sàn Benàrdu: a l'è a fèsta principâle du paìze de [[Carpe|Càrpe]] e a l'è celebrà intu giurnu du sö patrùn, sarêa a dì u 20 de aùstu. A fèsta a cumprénde, dòppu a méssa, a prucesiùn da càssa du sàntu fìna a-u pilùn a-a Madònna e, a segùnda di àgni, ina sàgra inti prài d'atàccu a-a gêxa. * Itineràriu di Prezéppi: manifestasiùn ch'a tégne tütti i àgni, da-u [[1997]], intu perìudu de fèste de [[Dênâ|Natâle]], urganizà da-u müzêu etnugràficu de Tuiràn. A cunscìste int'ina mùstra de prezéppi artìstici spantiài in gìru pè u Bùrgu e pè e âtre burgàe, fàiti da privài, bütéghe e asuciasiùi e ancöi rivài a in nümeru de tòstu duxèntu. I prezéppi de l'itineràriu i gh'àn di stìli bén diferènti, da-i ciü mudèrni e particulâri a quélli da [[Prezépio lìgure|tradisiùn tuiranìna e lìgüre]], ch'i remùnta fìn'a-u [[XVIII secolo|Setesèntu]] e i l'inclüdde ascì [[Macachi d'Arbisöa|macàcchi d'Arbisöra]] e di [[Santons da Provénça|''santons'' da Pruvénsa]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=Itinerario dei Presepi|léngoa=IT|vìxita=2023-12-29}}</ref>. == Spòrt == <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Palaçétto do Spòrt 'Roberto Giuliano' (Toiràn) - vìsta (1).jpg|U Palaséttu du Spòrt "Roberto Giuliano" Canpétto da balón (Toiràn) - vìsta (1).jpg|U campéttu da balùn d'atàccu a-u palaséttu </gallery> Intu cumün de Tuiràn u se ghe tröva dùe strutüre pè fà du spòrt: * Palaséttu du Spòrt "Roberto Giuliano": u l'è in palaséttu adueràu pè di spòrt diferènti, gestìu da l'''Associazione Sportiva Dilettantistica Toirano''. Sta lì a ghe zöga e partìe de cà du campiunàu de [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] cu-a squàddra ''A.S.D Toirano Futsal'', a-u [[2023]] inta [[Série C1 (futsal)|série C]] da Ligüria<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/IM/CalcioA5SerieC1/GironeUnicoSerieC/Squadra/ToiranoFutsal/1028660/Scheda|tìtolo=A.S.D. Toirano Futsal|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. U palaséttu u l'è intitulàu, da-u [[2019]], a-u Roberto Giuliano, tra i fundatùi de l'asuciasiùn spurtìva e medàja de brùnzu a-u varù civìle p'avé sarvàu in òmmu ch'u se uxêva cacià sùtta in trénu, ch'u l'è mòrtu du [[2007]] int'in incidènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2019/03/toirano-il-palazzetto-dello-sport-intitolato-alla-memoria-di-roberto-giuliano/|tìtolo=Toirano, il palazzetto dello sport intitolato alla memoria di Roberto Giuliano|dæta=23 màrsu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. * Ténnis de Tuiràn: u se tröva a-e Bengiàe, de sutta a-a pruvinciâle in scià zìna drìta da [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]]. Gestìu da l'''A.S.D. Tennis Club Gli Ulivi'', u l'è dutàu de sìnque càmpi da zögu, tàntu a-u cuvèrtu che nà, cun quàttru de sti lì ch'i gh'àn in fùndu de tèra e ün de sintéticu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20190630135726/http://www.tennisclubtoirano.com/servizi.html|tìtolo=Tennis Club Gli Ulivi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Aministrasiùn == [[File:Toirano - Palazzo Comunale.jpg|thumb|A cumüna cu-a gêxa da Madònna du Ruzàriu]] [[Immaggine:Giardìn Pommiers (Toiràn) - tàrga.jpg|miniatura|Ina tàrga dedicà a-u binelàggiu cun Pommiers]] === Scìndici de Tuiràn === {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Prìmmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|6 de zügnu du 1985|15 de zügnu du 1990|Gino Parodi|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scìndicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|15 de zügnu du 1990|24 d'arvì du 1995|Gino Parodi|DC|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 d'arvì du 1995|14 de zügnu du 1999|Marco Bertolotto|lìsta cìvica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de zügnu du 1999|14 de zügnu du 2004|Marco Bertolotto|[[Partîo Democràtico da Scinìstra|PDS]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de zügnu du 2004|8 de zügnu du 2009|Silvano Tabò|lìsta cìvica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 de zügnu du 2009|26 de màzzu du 2014|Silvano Tabò|''Viviamo Toirano''<br />(lìsta cìvica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 de màzzu du 2014|27 de màzzu du 2019|Gianfranca Lionetti|''Punto e a capo''<br />(lìsta cìvica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 de màzzu du 2019|10 de zügnu du 2024|Giuseppe De Fezza|''Toirano Continua...''<br />(lìsta cìvica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 de zügnu du 2024|''in càrega''|Marco Bertolotto|''Toirano torna al futuro''<br />(lìsta cìvica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelàggi === U paìze de Tuiràn u l'è binéllu de: * {{Binelàggio|FRA|Pommiers|4=Pommiers (Ròdano)}}, da-u 12 de nuvèmbre du [[2011]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mairie-pommiers.fr/les_associations/comite-de-jumelage-de-pommiers/|tìtolo=Comité de jumelage de Pommiers|léngoa=FR|vìxita=2024-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2021/12/11/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/toirano-celebrato-a-distanza-il-decimo-anniversario-di-gemellaggio-tra-il-comune-e-pommiers.html|tìtolo=Toirano, celebrato a distanza il decimo anniversario di gemellaggio tra il comune e Pommiers|dæta=2021-12-11|léngoa=IT|vìxita=2024-05-06}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stràdde === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Stràdda Boisàn (Dâri, Toiràn) - vìsta (4).jpg|A SP25 a Dâri Stràdda Boisàn (Dâri, Toiràn) - 5° chilòmetro da SP25.jpg|A prêa du 5° e ürtimu chilòmetru da SP25, a Dâri Stràdda Balestrìn (Baresción, Toiràn) - vìsta (2).jpg|A SP34 a l'inprensìpiu da burgà de Baresciùn Vîa pe Toiàn - Stràdda Provinciâle 60 (O Borghétto) (5).jpg|A SP60 miràndu d'in Patarè vèrsu i cunfìn cun Tuiràn Varatella ponte sp60dir.png|U pònte Mainêru da SP60 a-u Sâtu du Lüu </gallery> Intu teritòriu tuiranìn i ghe pàssa trè stràdde pruvinciâli, ch'i u lìa a-i paìxi a-u reùndu. A ciü impurtànte a l'è a [[Stradda pruvinciâle 60 U Burghéttu-Bardenèi|stràdda pruvinciâle 60]], ch'a pàrte da-u Burghéttu e che, traversài Tuiràn (dund'a gh'à u nòmme de "Stràdda Pruvinciâle") e Càrpe (dund'a l'è dìta "Stràdda da Rùggia"), a mùnta fìna a [[Bardenèi]] pasàndu pè u [[Zuvu de Tuiran|Zùvu]]<ref name=":10">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|p. 10}}</ref>. I âtri dùi stradùi i sùn quélli ch'i vàn d'in Tuiràn a [[Barestin|Barestìn]] e a [[Buinzan|Buisàn]]: u prìmmu, a [[Stradda pruvinciâle 34 Tuiràn-Barestìn|SP34]], dòppu avé pasàu a burgà de Baresciùn a mùnta pè u valùn du [[Riàn du Punte|Riàn de Baresciùn]] fìna a-a cuntrà barestinòlla du Pòzzu. L'âtru stradùn, a [[Stradda pruvinciâle 25 Löa-Buisàn-Tuiràn|SP25]], u pàrte da-u pònte srua u [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]] e de lì, traversàu l'intréu cumün de Buisàn, a l'èntra a [[Löa]], chinàndu fìna a-u sö cèntru<ref name=":10" />. Tuiràn u l'è servìu ascì da l'[[Outostràdda A10|autustràdda A10]], pè mèzzu du cazèllu du Burghéttu, ch'u se tröva pròpriu a-i cunfìn tra i dùi cumün, inta regiùn di Canavài<ref name=":10" />. == Nòte == ;Nòte a-u tèstu <references group="n." /> ;Nòte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Pesce|outô2=Carlo Tagliafico|tìtolo=Toirano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0477080|ànno=Dixèmbre 1976|editô=Stringa editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Pesce & Tagliafico, 1976}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Pesce|tìtolo=Toirano: storia e vita tra '800 e '900|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0076194|ànno=1988|editô=Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Pesce, 1988}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Cennamo|outô2=Orlando Boccone|outô3=Giacomo Nervi|tìtolo=Toirano nel Duecento|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0020669|ànno=Màzzu 1993|editô=Opera Parrocchiale di San Martino vescovo|çitæ=Tuiràn|léngoa=IT|cid=Cennamo, Boccone & Nervi, 1993}} * {{Çitta lìbbro|outô=Orlando Boccone|tìtolo=La chiesa parrocchiale di San Martino vescovo di Tours|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA28979|ànno=Lüju 2009|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Boccone, 2009}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Gallea|tìtolo=Toirano e la Val Varatella|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0081345|ànno=Màzzu 2010|editô=Tipografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2010|outô2=Eugenio Lertora}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=Tuiran e tuiranin dinanti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0478169|ànno=Utùbre 2022|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Impéria|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2022}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Liàmmi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.toirano.sv.it/|tìtolo=Scìtu ufisià|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}} * {{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/|tìtolo=Scìtu türìsticu ufisià|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Tuiràn| ]] ffr6psinj1mgojrgokafsyj6j2fuvup A Prìa 0 1761 272903 271430 2026-08-06T18:48:58Z N.Longo 12052 /* Persùne lighê cu-a Prìa */ + 1 272903 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Prìa |Tipo = [[Comun|cumǜn]] |Panorama = Pietra Ligure-panorama1.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma da maîna da Prìa</div> |Stemma = Pietra Ligure-Stemma.svg |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Luigi De Vincenzi |Partito = lista sivica de sentru-sinistra "Pietra. Sempre!" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 2 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritoju |var-cordinæ = Curdinê |var-altitùdine = Ātéssa |Altitudine = |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 8715 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dêtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 zügnu 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |var-denscitæ = Denscitê |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Ransci]] |var-divixoìn_confinànti = Cumǜi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bòrzi e Veresso|Borzi e Veéssu]], [[Giüstexine|Giüstenixe]], [[Löa]], [[U Tû]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu urâiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1285 |Diffusività = |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = da Prìa<br>priézi <small>(neul.)</small><br>pietresi <small>(ital.)</small> |var-patrón = Patrùn |Patrono = San Nicola de Bari |var-festîvo = Festivu |Festivo = 6 dixenbre |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Cartugrafîa |Mappa = Map of comune of Pietra Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün da Prìa in-ta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiâle }} '''A Prìa'''{{#tag:ref|Ascì sulu ''Prìa'', scrîta ascì ''A Prîa'', in bardenollu ''A Préja'', in [[Zeneize|zeneze]] ''A Prïa''|group="n."}} (''Pietra Ligure'' in [[Lèngoa italiann-a|italiàn]]) a l'é 'na sitê de 8 715 abitànti in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]] (dêti agiurnê a-u [[2019]]). == Geugrafîa == [[File:Panuramma da-u Trabuchéttu, A Prìa e Löa.jpg|thumb|U punente da Prìa vistu da-u Trabichettu|sinistra]] A sitê a se tröva in-ta Rivêa ligüre de Punénte, svilüpâ a l'in gìu da bucca da scciümêa dîta Maémua, cu'u teritòiu du cumün ch'u se suspinze vèrsu i munti, fin a rivâ sciü-a punta du Munte Carmu (1389&nbsp;m). A parte ciü veggia du paîze a se tröva faciâ sciü-u mâ, a-i péi du [[Còlla du Trabichettu|Munte Trabichettu]], mentre u grossu di sciti ch'i se trövan in-ta parte ciü a punénte i l'êan in antìgu lighê aa frasiùn de [[Ransci]], ch'a l'è stêta cumün pe' sò cuntu fin a-u [[1921|1929]]. Defêti a spartì e due cumünitê ina otta u l'êa u riàn de Ransci, ch'u se càccia in-tu mâ inta lucalitê cunusciüa cu-u numme de Maìna de Ransci. A partì ancù ciü da punénte u gh'è [[Löa]], che u cunfìn u l'è marcòn pe' in bèllu toccu da-u riàn de Ciàppe (ascì dîtu, pe' sta mutivasiùn, riàn da Fìn) da-e Pinee fin a dund'u u se càccia inta maìna. De cuntru ciü in sciü a spartisiùn a tucca a lucalitê du Castelâ, fin a rivà in simma a-u Briccu di Sinque Erbi (206&nbsp;m), da dund'u cunfìn u se cêga ancù fin a rivâ da-u Barbexin (403&nbsp;m) e da-u Munte de Ciazze Secche (418&nbsp;m); da chi u cuntinua versu a zôna da Castagnabanca, fin a che u nu se riva sciüu Carmu. Chi u teritòiu du cumün u furma in cüniu intu mezzu fra Löa, [[Bardenèi|Bardenéi]], e Giüstenixe. Cun stu paîze chi, u ghe cunfina turna pe' 'n bèllu tòccu, dau Carmu chinandu da-u Pözzu de San Martìn (455&nbsp;m), ch'u gh'è a capella dedicâ a-[[San Martìn de Tours|u santu]]. Da chi u piggia in àndiu versu levante, tantu che u tucca u Munte Cianuza (406&nbsp;m), ch'u se tröva pocu surva a-a frasiùn de Ransci. Da chi u cunfìn u se spuncia nu tantu ciü a munte de dund'u turénte Scaìnciu u se càccia inta scciümêa. Da l'âtra parte da vaâ u gh'è U Tû, cu'a demarcasiùn ch'a passa u Maémua e a taggia a Rocca Lamina (305&nbsp;m), spuncianduse fin da-u Munte Grossu (299&nbsp;m). A-u de là de stu chi u, de lungu versu levante, u se tröva u teritòiu de [[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Veéssu]], ch'u l'è spartìu, ancù ciü in zü, da-e zine du Butassàn, fin a che u nu sbucca in-ta maîna. == Stòja == {{Çitaçión|O da Prìa, scciappa e pòrte e portale vìa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=[[Giulia Petracco Sicardi]]|tìtolo=Disiunâiu de Prîa|ànno=[[1981]]|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Savùna}}</ref>}} E prìmme testimuniànse riguardu a in insediamentu ümàn da-e parte da Prìa e sun de l'epuca du Neulticu, ste chi e sun stête ritruvê in sciu mùnte du Trabuchettu, in-ta cavérna de Fene (ch'u u vö dî, intu parlà da Prìa, ''fate''). Pödâse che e primme custrusiùi e i primmi insediamenti stabili i ne vegnivan da i [[Impêo Roman|Rumén]], ch'i l'axevan cunquistòn a zona intu méntreda segunda guêra punica, cunbatendu cuntru i [[Ingauni|Ligüri Ingauni]], aleê di Cartaginezi; da-e parte da Prìa sti chi i l'axevan fêtu passâ a ''[[Via Julia Augusta]]'', che a purtava versu a [[Fransa]]. Ancö de sta-chi u nu resta però nìnte, scicché e sun stête truvê de munêe ch'e pureivan êsse de st'epuca. Se pö dunca capî l'inpurtansa d'in insediaméntu du genere, a mézza stradda fra ''Vada Sabatia'' (aù [[Vuè|Vuê]]) e ''[[Albingaunum]]'' ([[Arbenga]]). In-tu periudu de l'[[Etæ de Mëzo|etê de mezzu]] a cumensa a utegnî ina mazû inpurtansa ecunòmica, a passa dunca sutta a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] da-u [[X secolo|X seculu]], pöi a-i Bocheri e a-a fìn sùtta a-i Du Carettu. Du mêximu periudu u vegne custruiu u castéllu, ch'u gh'è ancù a-a giurnà d'ancö e u se ìssa sciü 'na ròcca nu guêi distante da-u paìze, ch'a g'ha dêtu fina u numme. In-te l'ànnu [[1216]], sutta Enricu II Du Carettu, u castéllu u vegne dunòn a-a Diocexi de Arbenga, faxendulu diventà a residensa provizôja du viscuvu ingàunu, a l'epuca Oberto II. Da chì a vegne custruîa in-tu [[XII secolo|XII seculu]] a rexidénsa estìva di viscuvi, vixin a-u paîze. Cun a növa pruprietê e vegnan ascì investîe risurse pé a ristruturasiùn de l'àntigu nucleu du burgu. Cun l'attu du 17 de dixenbre du [[1385]], u pàppa Urbano VI u dûna i pusediménti da diocexi a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], pé vìa de l'agiüttu utegnüu quande u se truvava asediòn a Nocera, da-u re de [[Napoli|Napuli]] Carlo II d'[[Ungherîa|Ungaîa]]. A cumunitê da Prìa a vegne cuscì rezüa da 'n statütu appruvòn a [[Zena]] l'ànnu dòppu: questa lézze u cunprendeva nu sùlu A Prìa, ma ascì [[Tuiran|Tujàn]], [[Buinzan|Buisan]], Giüstenixe (anéssu da-u [[1448]]), Vèrzi de Löa e Borzi. U cumènsa cuscì in periudu de cualisiùn cun Zena, tantu che i paîzi du capitanòn da Prìa i l'han furnìu cuntingènti militâri in ciü ocaxùi, cumme diferenti bataggie cuntru u [[Marchxâto de Finâ|Marchezon de Finâ]] (in-tu [[1447]]) o cuntru u [[Marchesàu de Süccaellu|Marchezon de Sucaêlu]] (in-tu [[1625]]), restandu sùtta a-a duminasiùn Zeneze fìn a-u [[1797]]. Cun a cunquista de Napuleun a pàssa difèti in-ta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] e da-u [[1804]] a-u [[1814]] a vegne anessa a-i dumini [[Fransa|Fransezi]]. In-tu [[1815]] a vegne inglubâ in-ta [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumme vusciüu da-u [[Congresso de Vienna|cungressu de Vienna]] du [[1814]], e cuscì a pàssa in-tu [[1861]] a-u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]; da-u [[1863]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1863-04-08;1234!vig=|tìtolo=Légge di 8 d'arvî du 1863, n. 1234|vìxita=2021-06-28|léngoa=IT}}</ref> a pìggia a denuminasiùn ufisiâle de ''Pietra Ligure''. Fra u [[1859]] e u [[1927]] a sitê a l'éa pàrte du sircundâiu de Arbenga, dunde a l'éa sede du lucâle mandaméntu, poi in-ta növa [[Pruvincia de Sann-a|Pruvinsa de Savùna]], in-tu [[1946]] a divegne pàrte da [[Italia|Repübbrica italiâna]]. I ürtimi agiustaménti pé u teritôiu i sun stêti du [[1928]] quande a végne sciurbîa a municipalitê supressa de Rànsci, ch'u divégne frasiùn cumünâ. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/A Prìa}} === Minurànse furèste === Dandu amentu a-i dêti Istat a-i 31 de dixenbre du 2017, i furèsti rexidenti a-A Prìa i sun {{formatnum:901}}.<ref>{{Çitta web|url=http://demo.istat.it/str2017/index.html |tìtolo=Dêtu Istat a-u 31/12/2017|vìxita=2021-07-01}}</ref> === Persùne lighê cu-a Prìa === * [[Emanuele Accame]] (A Prìa, [[1806]] - [[Zena|Zéna]], [[1890]]), patrùn de barchi e ommu d'afari.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Leonida Balestreri|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/emanuele-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Emanuele}}</ref> * Nicolò Accame (A Prìa, [[1817]] - [[San Pê d'Ænn-a|San Pê d'Aéna]], [[1867]]), giurnalista.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Oreste|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/nicolo-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Nicolò}}</ref> * [[Paolo Accame]] (A Prìa, [[1862]] - A Prìa, [[1926]]), avucatu, storicu e paleolugu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Dizionario biografico dei liguri: dalle origini ai nostri giorni|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CFI0333152|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=13-15|volùmme=Vul. I}}</ref> * Pietro Toesca (A Prìa, [[1877]] - Rumma, 1962), storicu de l'arte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Manuela Gianandrea|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-toesca_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 95|capìtolo=TOESCA, Pietro}}</ref> == Pòsti de interesse == === I quattru cànti === <gallery widths="160" heights="160" mode="packed"> File:A Nunsià.jpg|Stemma da Nunsiâ File:A Ciassa Veggia.jpg|Stemma da Ciassa Veggia File:U Fossu.jpg|Stemma du Fossu File:Ajetta.jpg|Stemma de L'Ajetta </gallery> Storicaménte u burgu da Prìa u l'è spartîu in quattru quartê: A Ciassa Véggia, A Nunsiâ, L'Ajetta e U Fossu, sta spartisiùn a remunta fin a-u mediuévu. ==== A Nunsiâ ==== U l'è u quartê ch'u cunpénde e abitasiùi d'in gìu a-a géxa da Nunsiâ, u primmu che u se incuntra rivàndu da Löa. Stu chi u cunprénde A Ciàssa da géxa e a cuscì dîta "Stradda da Stasiùn" (cun a relatìva ciàssa), ciü u Caruggiu de l'Ospeâ e u Caruggiu da Crovea (seguitu de quellu di Crôvi). ==== U Fossu ==== U l'è u quartê de mezzu fra a Nunsiâ e A Ciassa Veggia, u sò nücleu u l'è in-ta Ciassa du Fossu, dunde u se tröva ascì u palassu cumünàle, da chi i pàrtan diferenti caruggi zà mensciunê, de lungu cun e carateristiche pòrte medievàli, che e sun quelle du Fossu (versu u caruggiu di Quattru Canti), du Furnu (versu l'Atôiu) e du Purtin (I Crôvi). A-u fundu da ciàssa u se tröva ascì ina scâa ch'a munta versu a Stradda Statale Aurelia, numinâ da-i priézi "Darê pâ mü", o ascì "A Stradda Rumana". ==== A Ciassa Véggia ==== A l'è a burgâ nasciüa d'in gìu a l'Atôiu da cungrêga di Giànchi, forscia a parte ciü véggia de tütta A Prìa, u cunprende nu sulu a ciasétta, ma ascì quélla dîta da Rivàssa, a-i péi du castéllu, u Caruggiu di Crôvi (in-ta sò parte ciü a levante), u Caruggiu de l'Atôiu (bén cunusciüu pé i lucàli e e bütéghe di artigién), u Caruggiu de Mézzu, u Caruggiu du Mercòn, di Quattru canti (dunde u gh'è a cruxêa cun i stemmi di quattru quartê), quellu seròn e quellu guersu. I ürtimi dùi i sun i ciü carateristichi, scicumme che u primmu u l'è l'ünicu ch'u g'ha cumünicasiùn cun sulu in âtru caruggiu (quellu di quattru canti), méntre l'âtru u nu u l'hà prusecusiùn, defêti u parte da-u Fossu e rìva a-u Caruggiu du Mercòn, truvanduse de rinpettu a müàggia de l'atôiu. ==== L'Ajetta ==== L'Ajetta u l'è u quartê ciü mudèrnu du burgu da Prìa, custruìu versu u [[XVII secolo|seculu XVII]] e ciamòn cuscì pé l'aja sutî ca sciùscia da-a maîna, gravemènte lexiunòn in-ta Segunda Guêra Mundià, u l'è stêtu custruìu turna doppu u cunflittu, da vegghe dunca u castéllu da Prìa, a-i cunfin cun A Ciàssa Veggia, u cine-teâtru Moretti e a ciasetta du Caruggiu du Teâtru, cun i ségni du zudìacu. === Architetüe religiuze === <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Pietra Ligure - Basilica di San Nicolò - 2023-09-30 11-24-38 001.jpg|A baxìlica de San Nicolò in-ta Ciàssa Növa File:Gêxa de Nostra Scignùa du Sucursu (A Prìa) 01.jpg|Gêxa du Sucûrsu File:Pietra Ligure-oratorio dei bianchi2.JPG|L'Atôiu di Gianchi, in-ta Ciàssa Veggia File:Pietra Ligure-chiesa dell'annunziata.jpg|Atôiu da Nunsiâ </gallery> A livéllu religuzu u teritòiu da Prìa u l'è parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Inpéria]], divizu fra tréi parocchie: San Nicolò (sentru da Prìa), Nostra Scignùa du Sucûrsu (quartê a-u de là da scciumêa) e San Benardu (frasiùn de Ransci). ==== Gêxe da Prìa ==== '''• [[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|Baxilica de San Nicolò]]''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-ta Ciàssa Növa. Custruìa in sce u prugèttu du zenéze Giovanni Battista Montaldo fra u [[1750]] e u [[1791]], poi interutti cun Napuleùn, e a a fìn terminê cun a benedisiùn du [[1891]]. Da l'ànnu [[1992]] a l'è stêta elevâ a baxilica minû da-u vescuvu de Arbenga, in ocaxùn di 200 ànni de vìtta. '''• Atôiu di Giànchi''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-tu quartê da Ciassa Veggia, a l'éa l'antiga parocchia du sitadìna. A primma strutüa da paruchiale a saiéva stêta custruìa sutta a Gaudenzio, aturnu a-u [[465]], ciü vixìna a a-u castéllu. Quella udièrna a l'è du [[885]], rumànica, da-u [[1791]] abandunâ, a cauza da custrusiùn da növa. Dapöi a se trasfurma inte l'Atôiu di disciplinê. Fra u [[1976]] e u [[2006]] scunsacròn, divegnüu "auditorium". Da quell'annu u l'é sede da Cungrega (o [[Cazàsse|cazàssa]], a-a zenéze) de l'Orasiùn e da Mòrte, dîta ascì ''di Négri''. '''• Atôiu da Santiscima Nunsiâ''', in-tu quartê che u porta u paéggiu numme, sede da Cungrega di Rusci (o de Santa Cateîna) Nasciüa cumme gêxa ligâ a-u cunventu lucâle in'tu [[1519]], a nasciéva in sce 'na strutüa du [[XIII secolo|Duxéntu]]-[[XIV secolo|Trexentu]]. Cun a caâ di fransezi a vegne trasfurmâ in-tu [[1799]] in depoxitu. Restaurâ cun a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a prezenta quattru presiùsi ātê de marmu. Da-u [[1979]] a l'è séde da cungrega. ==== Gêxa du Sucûrsu ==== U l'è u Santuâiu dedicòn a-a Nòstra Scignùa du Sucûrsu, erezüu da-i muneghi minuri franceschén, u se sà che a l'êa zà prezénte in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], de prubabile sutta furma de capeletta, anpliâ in-tu [[1548]]: sta côsa chi a a fà vegnî üna de gêxe ciü inpurtànti da sitê, scicché da-u [[1969]] a l'è parocchia pe' so cuntu, pé u quartê da Prìa a-u de là da scciümêa. ==== Gêxe de Ransci ==== <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle Immaggine:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Dranzü, Ransi, A Prìa) 02.jpg|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn Immaggine:Capeletta de Santa Lìbera (E Casélle, Ransi, A Prìa)-Esternu.jpg|Capeletta de Santa Lìbera Immaggine:Capella de Sant'Antoniu (Dransciü, Ransi, A Prìa)-Esternu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu Immaggine:Capella de San Bastian (Ransi, A Prìa) 03.jpg|Gexetta de San Bastiàn </gallery> * '''Gêxa de San Benardu Abâte''': sêde da parocchia da vìlla, ch'a se tröva a-a mitê fra e prinsipê burghê. Tiâ sciü d'in gîu a-u 1530 l'è stêta mensciunâ pe-a prìmma otta du [[1554]], pe via da cögîa de tàsce sciü-i parmuei da inviâ a Rumma.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=79-92|capìtolo=La parrocchia}}</ref> Erezüa a paruchiâle in-tu [[1615]], sutta a guìdda de Don Sasso, a l'è stêta dapö ristrutüâ. A faciâ l'è delimitâ da de finte culònne e a se mustra a capànna, diviza in urizuntâle da 'na curnixe. In-te l'urdine mazû se dröve in barcùn quadrilubòn. Se tratta de 'na strutüa cun sulu ina navâ de ciànta retangulâre, cu-u presbitéiu arsòn rispettu a l'âula. Chi se tröva l'atâ de marmu cuuròn surmuntòn da-u dipintu ch'u rafigüa u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21051/Chiesa+di+San+Bernardo+Abate|tìtolo=A gêxa de San Benardu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref> * '''Capella de Sant'Antôniu da Paduva''': a l'è a capélla de Dransciü, nasciüa da-a dunasiùn de famìgge ranscìne emigrê a Gibiltêra e in Spàgna, fêta du [[1747]], benedìa e averta a-u cültu du [[1862]]. L'è ina capeletta a 'na sula navâ, da-a faciâ intunacâ che in-ta parte in sìmma a mustra ina curnìxe a lünétta, che drentu l'ha in ruzùn picìn. A-i làtti dui barcui devusiunâli e a curnixe dêta da de finte culònne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21043/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=A capélla de Sant'Antôniu|léngoa=IT|vìxita=2023-02-12}}</ref>. * '''Capella de Santa Lìbera''': in-ta lucalitê de Caselle, a l'è stêta fundâ in memôia da santa ch'a l'axeva fundòn in munastê di benedetìn a [[Commo|Còmmu]], ben atìvi in-tu teritòiu da Giüstéxine medievâle. Pâ tüttavìa che a custrusiùn da gēxétta a segge stêta influensâ nu tantu da sti chi, quantu da-u svilüppu rüstegu da burgâ. A vegne mensciunâ du [[1701]], ingrandìa du [[1735]] e benedìa du [[1737]], in-ta faciâ, surva a-a pòrte d'intrâ, in afrescu rizalente a-u 1890, òpera d'in sertu Ranise.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21042/Cappella+di+Santa+Liberata|tìtolo=A capélla de Santa Libera|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref> * '''Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn''': a l'è a capélla du quartê de Dranzü, custruìa fra u [[1750]] e u [[1752]], pe vuluntê di frê Rembado. L'edificasiun da capélla a l'ha vistu a partecipasiùn vuluntaria de tütta a cumünitê ranscìna, méntremestru de l'òpera u l'êa Antonio Giuseppe Fantoni. A nasce dunca in-tu [[1770]] a Capelanìa Rembado, destinâ a mantegnì a sö funsiùn fin a-a supresciùn du cumün ([[1928]]).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=124-129|capìtolo=La Cappellania Rembado}}</ref> * '''Capella de San Bastiàn''': a l'è in-ta lucalitê di Gàzzi, scituâ in sìmma a-a culîna ch'a porta u mêximu numme. De antìga fundasiùn, pödâse ch'a segge stêta edificâ da-i muneghi benedetìn, ch'i vegnivan da l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasia de San Pê in Varatèlla]] che chi i l'axevan ciantòn i sö oîvi. A strutüa che se vegghe aù a l'è de cunfurmasiùn squadrâ e a 'na sula navâ cuvèrta cun òtta a butte. U de föa u l'è caraterizòn da ina òtta ascì lê, ch'u se inèsta sciü-a faciâ e ch'u cuntegne i dui barcùi lateràli e, in simma a-a porte l'afrescu de San Bastian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90599/Pietra+Ligure+%28SV%29+%7C+Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=A Capélla de San Bastiàn|léngoa=IT|vìxita=22023-08-12}}</ref> === Munumenti selebratîvi === <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> File:Pietra Ligure - panoramio (12).jpg|U munumentu vixìn a-i ciantê navâli File:San Giuseppe. Pietra Ligure - panoramio.jpg|Statua a San Giuzeppe File:Pietra Ligure - panoramio (1).jpg|A Prìa, l'elica (Ajetta) File:Pietra Ligure - panoramio (5).jpg|A funtàna in sce l'Aurelia File:Pietra Ligure - panoramio (2).jpg|U pignun da nàve naufragà File:Pietra Ligure - panoramio (3).jpg|Munumentu a-i chêiti </gallery> '''• Munumentu de brunzu dedicòn a i chêiti da Primma Guêra Mundiâ''', fabbricòn da-u zeneze Bartolomeo Ratto, u l'é stêtu inauguròn u 5 lüggiu del 1925. '''• Inno al lavoro''', de frunte a a stasiùn da Prìa, u raprezenta in cunbaténte, cun in man u gladiu. '''• Munumentu dedicòn a l'armatù Ignazio Messina''', ch'u dirizéva i ciantê navàli da Prìa. A statua a se tröva vixìn a i veggi lucali da strutüa, ancö in parte deruchê. '''• Munumentu a-i alpìn''', u l'éa in-ta ciàssa da Stradda da Stasiùn, dedicòn alpìn chêiti da Vaâ du Maémua, inauguròn in-tu 1997, u l'è stêtu levòn cun a ristrutturasiùn da ciàssa. '''• Munumentu a-i chêiti''' in sciu travaggiu, a a Nunsiâ, in-ta ciassa de frunte a a gêxa, a l'è caraterizâ da 'n àncua dunâ da-i cantiéri navâli in-tu 1981. '''• Munumentu a Don Chisciotte da Mancia''', custruîu da Camillo Ciribì, architettu da Prìa, aturnu a-u 1970. '''• Munumentu a-a mamà''', vixìn a a maîna, custruîa da-u scultû israeliàn Laci Freund, cun 'na particulare tecnica de lavurasiùn du sementu. U raprezenta l'immagine de ina mamà cun sò fîu. A l'è di primmi ànni '70, e a fa parte da culesiùn de opere del'artista, prezénti in ciü sitê du mundu, cumme ascì Pariggi. '''• Munumentu a San Giuzeppe''', a l'Ajetta, u l'è parte da culesiùn de Laci Freund, cumme quéllu dedicòn a a mamà. '''• Munumentu a Giuzeppe Verdi'''. U l'è in bustu de brunzu ch'u se tröva in-ta passeggiâ da maîna, chi, ina 'otta u se truvàva u teâtru de l'Ajetta, cacciàu zü düante a Segunda Guêra Mundià. '''• A növa funtàna da maîna''', inaugurâ u 4 de zügnu du [[2000]], in-tu ciassà De Gasperi, li vixin a se tröva ina rapresentasiùn ch'a tegne memoja di partigién a cüa de Ana Poggi, artista Uruguayàna de urigini priézi. '''• Büstu de papa Giuvanni XXIII''' in marmu giancu, in Via Oberdan, vixin a-a gêxa de Sant'Anna. '''• Pignun de l'elica de 'na nave mercantîle italiana''' a se tröva lì a-a memòja de quantu accadüu, scicché sta chi a l'à afundâ pé via de in summergibile, in-tu 1918 méntre a passàva vixìn a-a costa. === Architetüe sivili === '''• Palàssiu Golli''', scituòn in ta ciassa du Fossu, au dì d'ancö u palassiu cumünàle. U g'ha in pregevule purtà in [[prìa de Finâ]] du [[XV secolo|XV seculu]], surmuntòn da dui medaggiui, chi i raffigüan l'inperatû rumàn Antonino Pio e sö mugé, ch'i remuntan a-u [[II secolo|II seculu]]. '''• Palàssiu Leale-Franchelli''', in-tu quarté de l'Ajetta, a-i cunfin cun quellu da Ciàssa Veggia, vixìn a-u castéllu. L'edifissiu u l'è stêtu rexidensa di cunti arbenganézi, poi da famiggia Arnaldi, Garibado, poi Leale e Franchelli. A strutüa a l'è de urigine Settesentesca, cun e sàle affreschê da Antonio Novaro, pitû savuneze.<ref name="Palassu Leale Franchelli">{{Çitta web|url=http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli|tìtolo=Türismu in pruvinsa de Savùna|vìxita=2021-07-01|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304130340/http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli}}</ref>. '''• Cìne-Teâtru dedicòn a "Guido Moretti"'''. U primmu teâtru edificòn a-a Prìa u se truvàva a l'Ajetta, dunde aù a se tröva a stattua de Verdi. Derucòn cun a Segunda Guêra, u vegne demulîu du 1953, riedificòn da-u làttu du castêllu, u cunta aù ciü o ménu 800 posti, cun galerîa e bar internu, u l'è stêtu dapö dedicòn a Guido Moretti, storicu diretù da [[Sucietê Filarmonica "Guido Moretti" 1518|banda da Prìa]], fundà in-tu [[1518]]. Seròn fra i [[Anni 1980|ànni '80]] e u [[2007]] u l'è stêtu turna avèrtu doppu in lungu restauru. '''• Usservatôiu de Castagnabanca''', fundòn in-tu [[1985]] fin a quande u l'éa in pîna ativitê u l'éa ün di ciü inpurtanti de tütta a regiùn, se tröva in-ta lucalitê de Castagnabanca, a-i cunfin cun Löa. '''• U Gunbu''', a l'è in gunbu trasferîu da [[Barestin|Barestìn]], se tröva in-ta zòna da maîna, u saieva rizalénte a-u [[XVIII secolo|XVIII seculu]]. '''• Punte da Madunetta''', antigu punte rumàn a schîna d'âze, restauròn du [[1695]], ruvinòn da a pîna du Maémua du [[1933]] u cunsèrva ancù u primmu arcu de levànte e a nicchia cun a madunetta, ch'u ghe dà u numme. === U Castéllu === {{Véddi ascì|Castellu da Prìa}} A-a Prìa u se tröva in castellu medievâle, custruîu pé diféndise da-i Saracén e da-i Barbari. A particularitê de sta furtificasiùn chi a l'è dêta da-a pusisiùn strategica, custituîa da in sperùn de ròccia, ch'u vegniva bén pé tegnì sutt'öggiu i traffeghi ecunomichi in sciü mâ Ligüre, grassie ascì a-a vixinànsa cun a ''[[Via Julia Augusta]]'' e l'Aurelia. Döveòn da-i Bizantìn e poi da-i Lungubardi, poi passòn in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]] da-i viscuvi de Arbenga a-i Zenezi. == Ecunumîa == Se ina 'otta u ciü grossu de l'ecunumîa u l'êa ligòn a-i cianê navâli, serê in-tu [[2000]] doppu 84 ànni de ativitê, aù l'ecunumîa a se bâza survatüttu sciü-u türismu stagiunâle d'estê. Atìva ascì a cultivasiùn de sciùe e quella agricula. Versu l'entrutèra e se trövan ciànte da frütu e oìve. == Cultüa == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> File:Cartello-toponomastica-pietrese.png|In cartellu bilengue in italian e ligure File:Carugettu di Muin.jpg|U Cartellu du carugettu di muin File:CartelloSalitaSantaCaterina.jpg|Salita de Santanìn, cartellu </gallery> === Dialettu da Prìa === {{Véddi ascì|Dialéttu priéze}} U dialettu parlàu a-a Prìa ([[Dialéttu priéze|priéze]]) u fà parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligure de sentru punénte]], e u l'influensa ascì e parlê vixìne, sun de stànpu prieze, infatti e variànti de Giüstenixe, U Tû, [[Magiö]]. Pé valurizà 'sta variànte a l'è stêta finansiâ in òpera de targhe italiàn e dialettu da Prìa. {| class="wikitable" ![[File:Pietra Ligure-Stemma.svg|30px]]<br>Priéze<ref>A grafîa a l'è quella döveâ pé a tupunumastica lucàle.</ref> ![[File:Flag of Albenga.svg|25px]]<br>Arbenganeze ![[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|25px]]<br>Finaléze ![[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br>Zeneze<br>(grafìa ufisià) |- |Bricòcculu |Ba(r)icòccu |Bricoculu<br>Armugnìn |Bricòcalo<br>Armognìn |- |Cuxîna |Cuxìna |Cuxìna |Cuxìnn-a |- |Mercôn |Mercàu |Mercô |Mercòu |- |Pólu |Pà(r)u |Pôlu |Pâlo |- |Pûxu |Pòxu |Arböia<ref>Lémmu o Piséllu ascì</ref> |Poîscio |- |Scciümmêa |S-ciümme |Sciümme |Sciùmme |} === Istrusiùn === ==== Scöe ==== E scöe prezénti in-tu teritòiu cumünàle da Prìa (da l'asìlu a-e meddie) e sun ragrupê sutta a-u istitutu cunprenscìvu da Prìa, che u cunprende ascì e scöe de Giustenixe, U Tû e Magiö. In-tu specificu e elementâri e sun dedichê a Papa Giovanni XXIII e a-u mêgu G. Sordo. U gh'è in sulu cunplessu de meddie, dedicòn a Guglielmo Oberdan. A sti chi a va zunta a sede destaccâ de l'Üniverscitê de Zena, inte l'ospeâ de Santa Curuna, pe e discipline lighê a-a mēxîna. ==== Bibliuteche ==== A Prìa a gh'è ascì ina bibliuteca sivica, che a porta u numme de Silvio Accame, de pruprietê cumünàle. === Cuxina === {{Véddi ascì|Turta de sücca dûse}} A cuxina tipica lucâle a l'è pe'a ciü parte de mâ, dunde se pònan tastâ pietànse tipiche cumme i raviöi a-u tuccu, u brandacujun, fin a-i [[Pan frîto|fugassìn]]. Però ün di dûsi ciü antîghi a l'è de següu a [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]], prepaâ zà antigaménte düante l'invernu (da Tütti i Sànti fin a Denâ).<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo=A gastronomica, stòje de furnélli|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rivieradeibambini.it/ricette-liguri-riviera-dei-bambini-torta-zucca-dolce/#ricetta|tìtolo=Turta de Sücca, a risetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi da Prìa === [[Immaggine:PietraLigureMunicipio.JPG|miniatura|U palàssiu du cumǜn da Prìa]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|25 lüggiu 1988|8 setenbre 1990|Mario Robutti|[[Partîo Socialìsta Italiàn|PSI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 setenbre 1990|7 zügnu 1993|Nicolò Tortarolo|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1993|28 arvî 1997|Daniele Negro|[[Léga Nord|Lega Nord]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Giacomo Accame|Lega Nord|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|3 zügnu 2003|Giacomo Accame|lista sivica de sentru-destra|Scindicu| }} {{ComuniAmminPrec|3 zügnu 2003|14 zügnu 2004|Ugo Taucer||cumissàiu strurdinâiu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Luigi De Vincenzi|lista civica di sentru-sinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Luigi De Vincenzi|Pietrese<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Avio Valeriani|Per Pietra<br />(lista sivica de sentru)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelàggi === U cumǜn da Prìa u l'è binéllu de: * {{Binelàggio|DEU|Offenburg}}, da-i 29 de seténbre du [[2007]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/03/dieci-anni-gemellaggio-pietra-ligure-offenburg-si-preparano-festeggiare/|tìtolo=Dieci anni di gemellaggio, Pietra Ligure e Offenburg si preparano a festeggiare|léngoa=IT|vìxita=2025-09-23}}</ref>. == Feste e fêe == * '''Cunfögu''': Manifestasiùn ch'a se tegne tütti i ànni a dumenega prìmma de Natàle inta "Ciàssa Véggia" (in italiàn ''Piazza La Pietra''), a l'è stêta inpurtâ da-i zenézi e a prìmma selebrasiùn a l'è datâ aturnu a-u [[1385]] quande a sitê l'è intrâ sutta a-a Repübbrica. A-u prinsipiu u vegheva a prezensa di cunsuli e u du pudestê sitadìn, ancö u gh'è u scindicu, ch'u sende u fögu insémme a de gente da Prìa ch'i se sùn distinti in-te l'ànnu passòn. * '''Festa du miràculu de San Nicolò:''' a l'è a ciü grossa ricurénsa religiuza du paîze, ch'a végne festezâ da-u [[1525]], quande a pupulasiùn da Prìa a l'êa stêta decimâ da-a pèste. I abitànti supravisciüi i l'axevan seròn e öttu porte de miàgge, metindu ascì inte man de l'antiga raprezentasiùn du sàntu de Mira (dipinta in-tu [[1494]] da-u pitû zeneze Barbagelata) e ciâve da sitadìna; i sun scapê dunca da-a Véggia Prìa pe' metîse in-te 'na zòna ciü a munte, vixin a-u Trabichettu, ciamà ancùa ancö I Baracchin, perché chi e l'êan stê custruîe e növe chê, sutta furma de baracche. :A-a matìn di 8 de lüggiu u sönnu de canpàne de l'antîga gêxa du burgu i turnun a svejâ e génte: scicumme che u sentru u l'êa quêxi du tüttu abandunòn i supravisciüi i vân a vegghe côse u stâva capitàndu: quélli ch'i ghe sun andêti i l'avievan avüu a vixùn de in véggiu cun in mantéllu cardinalissiu sciü-a tûre du canpanìn. :Ina òtta muntê sciü-a tûre sti chi i trövan l'inprunta de 'na man surva a-a canpâna, che segundu a tradisiùn a l'è quélla du sàntu. A cumunitê a l'axeva cuscì decîzu che 'sta dàtta a duveva vegnì de lungu festezâ, cumme u dîxe a làpide 'mîssa inta gêxa növa. Da quéllu mumentu lì a festa a l'è stêta pe' du bèllu sulenne, e ancù ancö e sönan e due uriginâli canpâne de l'ànnu 1505. In genere u se fà festa in-te tüttu u burgu, cun fêe, mercatìn e a celebrasiùn religiuza, curunâ cu-a prucesciùn sulenne ch'a vegghe i cristezànti ch'i vegnan da tütta a regiùn e nu sûlu, 'cunpagnàndu l'àrca du sàntu (opéa statüaia zeneze da fìn du [[XVII secolo|XVII seculu]]) portà in spàlla. In-te 'sta stàtua chì San Nicolò u l'è cunturnòn da-i angiui, in-te st'ocaxùn u pudestê, u ghe métte in-te man e ciâve de fêru da sitê, che e sun quélle de l'êpuca. * '''Sàgra du vìn Nustralìn''', urganizà da-u Circulu di Zuéni de Ransci, a l'è l'anuàle festa canpèstre ch'a se tegne da-u primmu dòppu-guêra. Da-u [[2010]] a l'è stêta inaugurâ a növa strutüa fìssa a-i péi du Còlle da Madunìna, cun ina beliscima vìsta panuràmica insce a maîna.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/sagra-del-nostralino/|tìtolo=Ransci, a sàgra du Nustralìn|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref> * D'in tréi ànni in tréi anni a se tegne A Prìa in sciù e '''l'insciuâ de Ransci''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi de stu anbitu chi, ch'a prezenta pé e stràdde du burgu i "quaddri de sciùe" a téma, purtê chi da tüttu u mundu. * '''Dolcissima Pietra''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi ligüri pé i dûsi e a ciuculàta: inte tütte e ciàsse du burgu ghe sun dunca banchetti de espusisiùn cun e aziènde du setùre e ascì demustrasiùi de pastisserîa. * '''L'[[Ürtima ciunba]]''': manifestasiun ch'a se tegne tütti i ànni a-i 31 de dixenbre, u raprezenta l'ürtima nöâa de l'annu. A vegne urganizâ da l'asuciasiùn Masci e da-i lucali bagni giardìn, a partì da-u [[1993]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/12/31/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/290-coraggiosi-per-la-27-edizione-de-luertima-ciumba-il-cimento-invernale-di-pietra-ligure.html|tìtolo=270 curagiûzi pé l'ürtima ciunba|vìxita=2022-01-01|léngoa=IT}}</ref> == Vie de Cumünicasiun== [[File:Pietra Ligure - stazione ferroviaria.jpg|thumb|A stasiùn da Prìa]] A Prîa a l'è traversâ da Stradda Nasiunâle SS1 Aurelia, che a culéga cun Borzi a levante e cun Löa a punénte. Inta frasiùn de Ransci u se tröva u cazellu de l'autustradda A10, méntre che da-e pàrte da maîna, arénte a-i véggi cianê, u se tröva a [[Stasiùn da Prìa|stasiùn feruviària]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|linea Zena-Vintimiggia]]. A l'è poi culegâ cun Giüstenixe grassie a-a SP 24 A Prìa-Giüstenixe, mèntre cun Magiö e u Tû pé a SP 4 A Prìa-U Tû-Magiö.{{clear}} == Nòtte == ;Nòtte a-u testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Prìa| ]] 9zk34e5ebne60ps7w83ilidwy30x1ny Lengua romenn-a 0 3169 272930 267049 2026-08-07T09:37:19Z Amherst99 3024 /* */ 272930 wikitext text/x-wiki {{Léngoa |nómme = Romêno |nomenativo = română |pronónçia = {{IPA|/roˈmɨnə/}} |stâti = {{ROU}}<br>{{MDA}}<br>{{SRB}}<br>{{RUS}}<br>{{UKR}}<br>{{HUN}}<br>{{ITA}}<br>{{ESP}} |persónn-e = 28/30.000.000 |dæta = [[2016]] |persónn-eL1 = 24/26.000.000 |dætaL1 = [[2016]] |persónn-eL2 = 4.000.000 |dætaL2 = [[2016]] |fam1 = [[Lengoe indoeuropee]] |fam2 = [[Léngoe itàliche|Itàliche]] |fam3 = [[Lengoe romanse|Romànse]] |fam4 = Òrientâli |fam5 = Balcaniche |fam6 = '''Romêno''' |sub1 = Daco-Romêno<ref>a l'è a variêtæ standard</ref> |sub2 = Aromêno |sub3 = Meglenoromêno |sub4 = Istroromêno |naçión = {{UE}}<br><br>{{ROU}}<br>{{MDA}}<br>{{SRB}}<br><small>(Vojvodina)</small> |minorànsa = {{HUN}}<br>{{UKR}}<br>{{SRB}} |agençîa = Academia Română<br>Academia de Științe a Moldovei |mappa = Idioma_rumano.PNG |didascalia = Difuxón do ''Română''. |estræto = Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să reacționeze unele față de altele în duhul fraternității. }} O '''Romêno''' (''română''), a l'è 'na léngoa do grùppo lengoìstico italico òrientâle. Léngoa ofiçiâ de [[Romania|Romanîa]] e [[Moldavia|Moldàvia]], a l'è parlâ in [[Ungherîa]], [[Ucrainn-a|Ucraìnn-a]], [[Serbia|Sérbia]] e [[Rùscia]] ascì, óltre che da divèrsce comunitæ de emigræ in âtri pàizi eoropêi, inti [[Stati Unïi d'America|Stâti Unîi]] e in [[Canada]]. == Descriçión e stöia == [[Immaggine:Das Buch der Schrift (Faulmann) 204.jpg|sinistra|miniatura|412x412px|Arfabêto cirìllico pe-a léngoa romêna, adêuviòu a-a giornâ d’ancheu sôlo inta región ungheréize da Valacchia.]] {{S}} {{clear}} == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{InterWiki|codice=ro}} {{Interprogetto}} {{Lengue do Gruppo Italico}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue do Gruppo Italico]] ji9kq4aone65gvvdvnxzke8d61p0va8 A-O Scheuggio Campann-a 0 11644 272921 141042 2026-08-06T21:12:28Z N.Longo 12052 wl 272921 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Scheuggio Campann-a (òpera)]] r2oldhcrgey19vc9p1w6obo8eyqv5q1 Michael F. Feldkamp 0 17934 272929 267815 2026-08-07T08:30:46Z CommonsDelinker 89 Removing [[:c:File:Kardinal_Pietro_Parolin_mit_MIchael_F._Feldkamp_(2021).jpg|Kardinal_Pietro_Parolin_mit_MIchael_F._Feldkamp_(2021).jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Gbawden|Gbawden]] because: per [[:c:Commons:Deletion requests/File:Ka 272929 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:Michael F. Feldkamp.jpg|thumb|350px|Michael F. Feldkamp nel 2010|Michael F. Feldkamp into 2010]] '''Michael F. Feldkamp''' o l'é in stòrico [[Germania|tedésco]] nasciûo a [[Kiel]] a-i 23 d'arvì do [[1962]]. == Vitta == Michael Feldkamp o s'é diplomòu into 1982 a-o Gymnasium Carolinum de Osnabrück. Da-o 1983 a-o 1989 o l'à studiòu [[Stöia]], [[Teologia|Teologîa]] catòlica e [[Pedagogia|Pedagogîa]] a l'[[Universcitæ de Bonn]], e fra o 1985 e o 1986 Stöia da Gêxa inta [[Pontifìccia Universcitæ Gregoriànn-a]] de [[Romma|Rómma]]. O l'à dæto l'ezàmme de Stâto a Bonn into 1990 e o l'à òtegnûo 'na Bórsa de Stùddio into 1986 e into 1990/1991, inte l'Institûto Stòrico Germànico de Rómma. O Feldkamp o l'à òtegnûo o dotorâto in [[Filozofîa]] a [[Bonn]] into 1992. Da-o 1993 a-o 1995 o l'é stæto colaboratô scentìfico inte l'Archìvio Parlamentâre do ''Bundestag'', into 1995/1996 ascisténte de Stöia da Gêxa inta Facoltæ de Teologîa Catòlica de l'Universcitæ de Bonn e into 1996/1997 colaboratô scentìfico inte l'Institûto de Stöia Contenporània de [[Monego de Bavèa|Mónego de Baviêra]]. Da-o 2000 o l'é fonçionâio into [[Bundestag]] a [[Berlin|Berlìn]]. O Feldkamp o l'é redatô do "Datenhandbuch zur Geschichte des Deutschen Bundestages" (cronologîa do ''Bundestag'' tedésco) e o pùblica têmi che rigoàrdan l'etæ modèrna e problêmi de stöia contenporània. O l'é ascì atîvo cómme scritô de tèsti e ''Ghostwriter''. == Ativitæ de riçèrca == O Feldkamp o l'é aotô de vàrri sàggi publicæ in scê revìste universcitâie, pò-u ciù inti segoénti setoî: diplomàtica da-o XVI a-o XVIII sécolo, stöia da Gêxa in [[Germania|Germània]], stöia da [[Diplomacia|diplomaçîa]], stöia do parlamentarîximo in Germània. O l'é 'n espèrto de stöia de relaçioìn fra a [[Çittæ do Vatican|Santa Sêde]] e a Germània. O s'é fæto conósce a livéllo internaçionâle p'êsise dedicòu in particolâre a-i problêmi do scilénçio de Pàppa [[Pîo XII]] in sce l'[[Òlocàosto]], meténdose cóntra e poxiçioìn do [[Daniel J. Goldhagen]]. Into 2012 l'editô tedésco Wolfram Weimer o l'à inclûzo o Feldkamp fra i "800 màscimi raprezentànti do catolicêximo modèrno in Germània". O Feldkamp o l'é diventòu famôzo a l'èstero, pe-i sò contribûti téixi a métte in ciæo o rapòrto fra a Gêxa Catòlica e o [[naçionalsocialìsmo]]. [[Immaggine:Michael F. Feldkamp, Berlin.tif|thumb|Michael F. Feldkamp, Berlin|Retræto do Feldkamp]] Into sò lìbbro ''Pius XII und Deutschland'' (''Pîo XII e a Germània''), publicòu inte l'ànno 2000, o Feldkamp o da a prìmma rispòsta scentificaménte fondâ a-o lìbbro do Cornwell ''Hitler’s Pope'' (''O Pàppa de Hitler''). O Feldkamp o l'à corètto e òpinioìn do Cornwell, rigoàrdo a-a génexi do Concordâto Sèrbo do 1914 e o l'à pontòu l'ìndice in scî grâvi eroî de traduçión di documénti italién, ségge inte ediçioìn ingléixi che inte quélle tedésche. Co-o sò lìbbro ''La Chiesa indisposta di Goldhagen'' (''A Gêxa amagagnâ do Goldhagen'' - ''Goldhagens unwillige Kirche'') o Feldkamp o l'à contradîto avertaménte e poxiçioìn do Daniel J. Goldhagen; quésto o l'àiva, segóndo l'òpinión do Feldkamp, ingiustaménte descrîto Pàppa Pîo XII quæ antisemîta e amîgo di nazìsti in sciâ bâze de pregiudìççi, falsificaçioìn e traduçioìn sbaliæ apòsta. O Feldkamp o l'é stæto amìsso inte l'órdine papâle de San Gregöio Magno co-a càrega de Comendatô. L'ònorificénsa a gh'é stæta consegnâ inta Nunçiatûa Apostòlica de Berlìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.vaticannews.va/de/kirche/news/2021-07/deutschland-komtur-feldkamp-auszeichnung-historiker-nuntiatur.html|tìtolo=D: Historiker Feldkamp ausgezeichnet|léngoa=DE|vìxita=2022-06-30}}</ref>. Into Zenâ do 2022 o Feldkamp o l'à prezentòu in Vaticàn e sò ùrtime riçèrche in sciô Pîo XII rigoàrdo l'Òlocàosto e o l'à contradîto, con de prêuve, quéllo ch'àiva scrîto o John Cornwell into sò lìbbro ''Pius XII - The Pope Who Remained Silent''. Defæti o Feldkamp o l'à afermòu chò-u Pàppa Pîo XII o l'à sarvòu, in càngio, ciù de 15.000 Ebrêi da-o stermìnio<ref> {{Çitta web|url=https://www.vaticannews.va/it/vaticano/news/2022-02/olocausto-papa-pio-xii-archivi-vaticani.html|tìtolo=L'Olocausto: Pio XII sapeva e salvò migliaia di ebrei. Nuove prove storiche|léngoa=IT|vìxita=2022-06-30}}</ref>. == Ònorificénse == [[Immaggine:Croix de l Ordre du Saint-Sepulcre.svg|thumb|150px|A Crôxe de l'órdine do Santo Sepùrto]] * 2009: Cavaliêre de l'Órdine Equèstre do Santo Sepùrto de [[Gerusalemme]]. * 2011: Delegòu locâle da Comanderîa de l'Órdine Equèstre do Santo Sepùrto de Gerusalemme a Berlìn. * 2015: Mémbro önorâio da "Real Academia Sancti Ambrosii Martyris" (Ferentino/Frosinone/Italia) e delegòu in Germania da mæxima académia<ref>[https://web.archive.org/web/20220331012122/http://www.academiasanctiambrosii.it/wp-content/uploads/2015/05/Unbenannt.jpg - Stand 08/2015].</ref>. * 2017: Gran Crôxe de l'Órdine Reâle do Lión de [[Ruanda]]. * 2021: Comendatô de l'Órdine Papâle de San Gregöio Magno<ref>{{Çitta web|url=https://www.kath.net/news/75726|tìtolo=Gregoriusorden für Berliner Historiker Michael F. Feldkamp|léngoa=DE|vìxita=2022-06-30}}</ref>. == Lìbbri e artìcoli == O Feldkamp o l'à scrîto pe vàrrie rivìste scentìfiche (Festschrift) e colànn-e specializæ: ''Archivum Historiae Pontificiae''; ''Osnabrücker Mitteilungen''; ''Quellen und Forschungen aus italienischen Archiven und Bibliotheken''; ''Römische Historische Mitteilungen''; ''Römische Quartalschrift für christliche Altertumskunde und Kirchengeschichte''; ''Vierteljahrschrift für Sozial- und Wirtschaftsgeschichte''; ''Festschrift Raymundi Kottje'' (1992); ''Festschrift Gabriel Adriányi'' (2000); ''Festschrift Herman H. Schwedt'' (2000); ''Nordic Studies in Honour and Memory of Leonard E. Boyle'' (2000); ''Festschrift für Friedrich P. Kahlenberg'' (2000). === Mònografîe === * {{Çitta lìbbro|outô=Michael F. Feldkamp|tìtolo=Studien und Texte zur Geschichte der Kölner Nuntiatur|url=https://www.google.it/search?tbm=bks&hl=it&q=Studien+und+Texte+zur+Geschichte+der+K%C3%B6lner+Nuntiatur|ànno=1993-2008|editô=Archìvio Vaticàn|çitæ=Çitæ do Vaticàn|léngoa=DE|volùmme=4 vol.}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Der Parlamentarische Rat 1948-1949. Akten und Protokolle|url=https://www.google.it/search?q=Der+Parlamentarische+Rat+1948-1949.+Akten+und+Protokolle&hl=it&tbm=bks|ànno=1995-2009|editô=Boldt|çitæ=Boppard/Mónego de B.|léngoa=DE|volùmme=Vol. 8-10-11-12-14}} * {{Çitta lìbbro|outô=Michael F. Feldkamp|outô2=Daniel Kosthorst, curòu da Hans-Peter Schwarz e âtri|tìtolo=Die Akten zur Auswärtigen Politik der Bundesrepublik Deutschland 1949/50. September 1949 bis Dezember 1950|url=https://books.google.it/books?id=ewixAAAAIAAJ|ànno=1997|editô=Oldenbourg|çitæ=Mónego de B.|léngoa=DE|ISBN=3-486-56308-4}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Der Parlamentarische Rat 1948-1949|url=https://books.google.it/books?id=TFKrxAEACAAJ|ànno=1998|editô=Boldt|çitæ=Göttingen|léngoa=DE|ISBN=3-525-01366-3}}<ref>Recensción crìtica: [http://hsozkult.geschichte.hu-berlin.de/Rezensio/buecher/pore1298.htm].</ref> * {{Çitta lìbbro|tìtolo=La diplomazia pontificia. Da Silvestro I a Giovanni Paolo II|url=https://books.google.it/books?id=9Ak57WuLRFAC|ànno=1998|editô=Editoriale Jaca Book|çitæ=Milàn|léngoa=IT|ISBN=88-16-43706-5}}<ref>ediçión françéize: Parìggi, 2001, <nowiki>ISBN 2-204-06452-1</nowiki>; ediçión spagnòlla: Madrid, 2004, <nowiki>ISBN 84-7914-697-4</nowiki>.</ref> * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Die Entstehung des Grundgesetzes für die Bundesrepublik Deutschland 1949|url=https://books.google.it/books?id=rngcAQAAIAAJ|ànno=1999|editô=Reclam|çitæ=Stocàrda|léngoa=DE|ISBN=3-150-17020-6}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Die Beziehungen der Bundesrepublik Deutschland zum Heiligen Stuhl 1949-1966. Aus den Vatikanakten des Auswärtigen Amts. Eine Dokumentation|url=https://books.google.it/books?id=KSjZAAAAMAAJ|ànno=2000|editô=Böhlau|çitæ=Colònnia et al.|léngoa=DE|ISBN=3-412-03399-5}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Pius XII. und Deutschland|url=https://books.google.it/books?id=F-VrK04FVZAC|ànno=2000|editô=Vandenhoeck & Ruprecht|çitæ=Göttingen|léngoa=DE|ISBN=3-525-34026-5}}<ref>Recensción crìtica: [http://hsozkult.geschichte.hu-berlin.de/rezensio/buecher/2001/dera0201.htm].</ref> * {{Çitta lìbbro|outô=Leo Just|outô2=curòu da Michael F. Feldkamp|tìtolo=Briefe an Hermann Cardauns, Paul Fridolin Kehr, Aloys Schulte, Heinrich Finke, Albert Brackmann und Martin Spahn 1923-1944|url=https://books.google.it/books?id=fR4RAQAAMAAJ|ànno=2002|editô=P. Lang|çitæ=Francofòrte in sciô Mêno|léngoa=DE|ISBN=3-631-38931-0}}<ref>Recenscioìn crìtiche: [http://hsozkult.geschichte.hu-berlin.de/rezensionen/id=1408&count=485&recno=3&type=rezbuecher&sort=datum&order=down] e [https://www.perlentaucher.de/buch/16376.html].</ref> * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Regentenlisten und Stammtafeln zur Geschichte Europas. Vom Mittelalter bis zur Gegenwart|url=https://books.google.it/books?id=lYEYAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Reclam|çitæ=Stocàrda|léngoa=DE|ISBN=3-15-017034-6}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Goldhagens unwillige Kirche. Alte und neue Fälschungen über Kirche und Papst während der NS-Herrschaft|url=https://books.google.it/books?id=JSbZAAAAMAAJ|ànno=2003|editô=Olzog|çitæ=Mónego de B.|léngoa=DE|ISBN=3-7892-8127-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Michael F. Feldkamp, in colaboraçión con Birgit Ströbel|tìtolo=Datenhandbuch zur Geschichte des Deutschen Bundestages 1994 bis 2003|url=https://books.google.it/books?id=Ltu2SQAACAAJ|ànno=2005|editô=Nomos-Verlag-Ges.|çitæ=Baden-Baden|léngoa=DE|ISBN=3-8329-1395-5}}<ref>Testo integrâle in sciô scîto do Bundestag: [https://web.archive.org/web/20070404010401/http://www.bundestag.de/bic/dbuch/index.html].</ref> * {{Çitta lìbbro|outô=Michael F. Feldkamp (ed.)|tìtolo=Der Bundestagspräsident. Amt - Funktion - Person|url=https://books.google.it/books?id=wDTePAAACAAJ|ediçión=17|ànno=2007|editô=Olzog|çitæ=Mónego de B.|léngoa=DE|ISBN=978-3-7892-8201-0}} * ''Geheim und effektiv. Über 1000 Jahre Diplomatie der Päpste.'' Sankt Ulrich Verlag, Augsburg (Augùsta) 2010, ISBN 978-3-86744-150-6. * ''Datenhandbuch zur Geschichte des Deutschen Bundestages 1990 bis 2010.'' Nomos, Baden-Baden 2011, ISBN 978-3-8329-6237-1. * ''Vom Jerusalempilger zum Grabesritter. Geschichte des Ritterordens vom Heiligen Grab.'' (= ''Propyläen des christlichen Abendlandes.'' volùmme I). Patrimonium-Verlag, Aachen (Aquisgrana) 2016, segónda ediçión 2017, ISBN 978-3-86417-055-3. * ''Pius XII. – Ein Papst für Deutschland, Europa und die Welt.'' (= ''Propyläen des christlichen Abendlandes.'' volùmme II). Patrimonium-Verlag, Aachen (Aquisgrana) 2018, ISBN 978-3-86417-114-7. * ''Reichskirche und politischer Katholizismus. Aufsätze zur Kirchengeschichte und kirchlichen Rechtsgeschichte der Neuzeit.'' (= ''Propyläen des christlichen Abendlandes.'' volùmme III). Patrimonium-Verlag, Aachen (Aquisgrana) 2019, ISBN 978-3-86417-120-8. * in colaboraçión con [[Hans-Joachim Berg]]: ''Hammelsprung. Geschichte und Parlamentspraxis.'' Springer VS, Wiesbaden 2021, ISBN 978-3-658-33134-4. * ''Adenauer, die Alliierten und das Grundgesetz.'' Langen-Müller, Mónego de B. 2023, ISBN 978-3-7844-3654-8. **cómme libbro parlante (vivagna online): LMV audio, Mónego de B. 2023, lezûo da: [[Alexander Bandilla]], ISBN 978-3-8032-8715-1. * ''Die Institution. Der Deutsche Bundestag 1949 bis heute.'' Langen Müller, Mónego de B. 2024, ISBN 978-3-7844-3713-2. == Nòtte == <references /> {{O}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Stöia]] fm39597fduorpobtz663klsn5n5rh9a Bibliografîa da léngoa lìgure 0 19606 272907 267174 2026-08-06T18:56:07Z N.Longo 12052 /* Tèsti leterâi */ + wl 272907 wikitext text/x-wiki {{Torna a|Lengoa ligure}} {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:Idioma ligur.png|thumb|Difuxón giögràfica da léngoa lìgure]] Sta pàgina chi a contêgne 'na seleçión da '''bibliografîa in sciâ léngoa lìgure'''. Pe avéi 'na lìsta ciù conplêta de òpie e de testimoniànse scrîte, spécce se in scê séncie [[Variànte lìguri|variànte da léngoa lìgore]], védde e vôxe colegæ inta segónda seçión de sta pàgina chi; inta prìmma gh'é, pe cóntra, e òpie che pàrlan de l'intrêga [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] ò do [[Lengoa zeneize|zenéize]], a seu variànte ciù studiâ<ref>Fànni atençión che, spécce inte òpere ciù antîghe, o nómme "zenéize" o vêgne dêuviòu pe indicâ a léngoa lìgure mæxima, dónca l'é probàbile che 'n çèrto lìbbro o pàrle de l'intrêga léngoa e no sôlo do zenéize in sénso stréito.</ref>. == Léngoa lìgure == === Diçionâi e vocabolâi === {{Véddi ascì|Diçionâi da léngoa lìgure}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giöxèppe Oivê|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=7xH1-T_euCQC&newbks=1&newbks_redir=0&dq=Dizionario+Genovese-Italiano+Olivieri&hl=it&source=gbs_navlinks_s|ànno=1851|editô=Giovanni Ferrando|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Zâne Cazàssa|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=xf83AQAAMAAJ|ediçión=2|ànno=1876|editô=G. Schenone|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gêumo Rósso|tìtolo=Glossario medioevale ligure|url=https://books.google.com/books?id=YDY1AQAAMAAJ|ànno=1909|editô=A. Forni|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo= Dizionario Genovese-Italiano e Italiano-Genovese|outô= Gaitàn Frixón|editô= Forni|çitæ= Zêna |ànno= 1910|léngoa= LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=U5CNPQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo= Vocabolario delle parlate liguri|outô= AA. VV.|editô= Consulta Ligure|çitæ= Zêna |ànno= 1990|léngoa= LIJ, IT|url=https://www.google.it/search?hl=it&tbo=p&tbm=bks&q=bibliogroup:%22Vocabolario+delle+parlate+liguri%22&source=gbs_metadata_r&cad=4|volùmme=4 vol.}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo= Vocabolario ligure storico-bibliografico sec. X - XX|outô= Sergio Aprosio|editô= Sabatelli|ànno= 2003|léngoa= LIJ, IT|url=https://www.google.it/search?hl=it&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Sergio+Aprosio%22|volùmme=2 vol.}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo= Piccolo dizionario etimologico ligure: l'origine, la storia e il significato di quattrocento parole a Genova e in Liguria|outô= [[Fiorenzo Toso]]|editô= Zona|ànno= 2015|léngoa= LIJ, IT|url=https://www.google.it/search?hl=it&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Sergio+Aprosio%22|ISBN=88-64-38593-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Lanteri|tìtolo=Dizionario etimologico-storico dei dialetti liguri. Arabismi, orientalismi, francesismi, germanismi, ispanismi commentati|url=https://books.google.com/books?id=3-86jwEACAAJ|ànno=2016|editô=Centro Editoriale Imperiese|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-97-95714-5}} === Sàggi === * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Spotorno|tìtolo=Storia letteraria della Liguria|url=https://www.google.it/search?hl=it&tbo=p&tbm=bks&q=bibliogroup:%22Storia+letteraria+della+Liguria%22&source=gbs_metadata_r&cad=5|ànno=1824-1826|editô=Stanpàia Ponthenier|çitæ=Zêna|léngoa=IT|volùmme=4 vol.}} ** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Dall'età più remota fino all'anno di G. C. 1300|url=https://books.google.com/books?id=tDxzepphU0gC|ànno=1824|léngoa=IT|volùmme=1}} ** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Dall'anno 1300 all'anno 1500|url=https://books.google.com/books?id=_7JLAAAAcAAJ|ànno=1824|léngoa=IT|volùmme=2}} ** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Dall'anno 1500 all'anno 1637|url=https://books.google.com/books?id=tDxzepphU0gC|ànno=1825|léngoa=IT|volùmme=3}} ** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Dall'anno 1638 all'anno 1825|url=https://books.google.com/books?id=nicsAAAAYAAJ|ànno=1826|léngoa=IT|volùmme=4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emanuele Celesia|tìtolo=Dell'antichissimo idioma de'Liguri <small>(paragonòu a quéllo "modèrno")</small>|url=https://books.google.com/books?id=93tEAAAAcAAJ|ànno=1863|editô=Stanpàia do R.I. De' Sordo-Muti|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Stefano Martini|tìtolo=Saggio intorno al dialetto ligure|url=https://books.google.com/books?id=ym0NAAAAQAAJ|ànno=1870|editô=Stanpàia de Carlo Puppo|çitæ=Sanrémmo|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Randaccio|tìtolo=Dell'idioma e della letteratura genovese; studio seguìto da un Vocabolario etimologico genovese|url=https://books.google.com/books?id=518VAAAAYAAJ|ànno=1870|editô=Forzani e C., stanpoéi do Senâto|çitæ=Rómma|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Giusti|outô2=Giuseppe Flechia|tìtolo=Dialetto ligure|url=https://books.google.com/books?id=zh7xjgEACAAJ|ànno=1941|editô=Stabilimento Tipografico L. Cappelli|çitæ=Rocca S. Casciano|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gian Carlo Ageno|tìtolo=Studi sul dialetto genovese|ànno=1957|editô=Institûto Internaçionâle de Stùddi Lìguri|çitæ=Zêna|léngoa=IT|òpera=Studi Genuensi|volùmme=vol. I}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Pellegrini|tìtolo=Contributo allo studio dell'influsso linguistico arabo in Liguria|url=https://books.google.com/books?id=nv-8oAEACAAJ|ànno=1961|editô=Feltrinelli|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luciana Cocito (a cûa de)|tìtolo=Le Rime volgari dell'Anonimo genovese. Introduzione, testo, note e glossario|url=https://books.google.com/books?id=IRFRHAAACAAJ|ànno=1966|editô=Bozzi|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Devoto|tìtolo=Dialetti liguri|url=https://books.google.com/books?id=8nkIAQAAIAAJ|ànno=1974|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Doardo Firpo|Edoardo Firpo]]|tìtolo=La poesia dialettale genovese|url=https://books.google.com/books?id=gML0swEACAAJ|ànno=1981|editô=San Marco dei Giustiniani|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-74-94071-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Lanteri|tìtolo=Voci orientali nei dialetti di Liguria|url=https://books.google.com/books?id=K8DjAAAAMAAJ|ediçión=2|ànno=1982|editô=Cassa di Risparmio di Savona|çitæ=Sànn-a|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Coveri|outô2=Diego Moreno|tìtolo=Studi di etnografia e dialettologia ligure in memoria di Hugo Plomteux|url=https://books.google.com/books?id=LJ-TQgAACAAJ|ànno=1983|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Lanteri|tìtolo=Germanismi in Liguria: das germanische Element in den ligurischen Mundarten|url=https://books.google.com/books?id=mkn9PgAACAAJ|ànno=1985|editô=Associazione culturale Italo-tedesca|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|tìtolo=Studi linguistici sull'anfizona Liguria-Provenza|url=https://books.google.com/books?id=TTIGPQAACAAJ|ànno=1989|editô=Edizioni dell'Orso|léngoa=IT|çitæ=Lusciàndria|outô2=[[Emilio Azaretti]]|ISBN=88-76-94033-2}} * {{Çitta publicaçión|outô=Giacomo Ricci|ànno=1991|tìtolo=Parole francesi nei dialetti del Ponente Ligure|revìsta=A vuxe da Cà de Puiò|volùmme=supleménto|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Gli ispanismi nei dialetti liguri|url=https://books.google.com/books/about/Grammatica_genovese.html?id=eYmtGAAACAAJ&redir_esc=y|ànno=1993|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciàndria|léngoa=IT|ISBN=88-76-94133-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Storia linguistica della Liguria: Dalle origini al 1528|url=https://books.google.com/books?id=8vmpzAEACAAJ&dq|ànno=1995|editô=Le Mani|çitæ=Recco-Udine|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Da Monaco a Gibilterra: storia, lingua e cultura di villaggi e città-stato genovesi verso Occidente|url=https://books.google.com/books?id=Ig-rSAAACAAJ|ànno=2004|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=IT|ediçión=2|ISBN=88-80-12282-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Xeneizes: la presenza linguistica ligure in America Meridionale|url=https://books.google.com/books?id=UE4kAgAACAAJ|ànno=2005|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12350-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Liguria linguistica: dialettologia, storia della lingua e letteratura nel Ponente|url=https://books.google.com/books?id=UE4kAgAACAAJ|ànno=2006|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìggia|léngoa=IT|ISBN=88-88-59132-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Linguistica di aree laterali ed estreme: contatto, interferenza, colonie linguistiche e "isole" culturali nel Mediterraneo occidentale|url=https://books.google.com/books?id=nfp5PQAACAAJ&dq|ànno=2008|editô=Le Mani|çitæ=Recco-Udine|léngoa=IT|ISBN=88-80-12445-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Il genovese: storia di una lingua|url=https://books.google.com/books?id=AbfetAEACAAJ|ànno=2017|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-63-73501-8|outô2=Giustina Olgiati}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Il mondo grande. Rotte interlinguistiche e presenze comunitarie del genovese d'oltremare. Dal Mediterraneo al Mar Nero, dall'Atlantico al Pacifico|url=https://books.google.com/books?id=vkEkzgEACAAJ&dq|ànno=2020|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lisciàndria|léngoa=IT|ISBN=88-36-13105-0}} ==== Gramàtica e grafîa ==== * {{Çitta lìbbro|outô=[[Vito Elio Petrucci]]|tìtolo=Grammatica sgrammaticata della lingua genovese|url=https://books.google.com/books?id=caQdAQAAIAAJ|ànno=1984|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-70-58115-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Costa|tìtolo=Grammatica genovese|url=https://books.google.com/books/about/Grammatica_genovese.html?id=eYmtGAAACAAJ&redir_esc=y|ànno=1993|editô=Tigullio-Bacherontius|çitæ=Rapàllo|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Grammatica del genovese. Varietà urbana e di koiné|url=https://books.google.com/books?id=zh7xjgEACAAJ|ànno=1997|editô=Le Mani-Microart's edizioni|çitæ=Récco|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-80-12072-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Enrico Gambetta|tìtolo=Piccola grammatica del genovese|url=https://books.google.com/books?id=bg-OQgAACAAJ|ànno=2009|editô=Erga Edizioni‎|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-63596-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Bampi|tìtolo=Grafîa ofiçiâ. Grafia ufficiale della lingua genovese|url=https://books.google.com/books?id=bg-OQgAACAAJ|ànno=2009|editô=S.E.S. - Società Editrice Sampierdarenese|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-89-94816-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nino Durante|tìtolo=Grammatica genovese curiosa e intrigante - Grafia tradizionale|url=https://books.google.com/books?id=BaLJoQEACAAJ|ànno=2014|editô=Erga Edizioni‎|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-63830-4}} ==== Provèrbi, mòddi de dî e paròlle do gàtto ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Marcello Staglieno|tìtolo=Proverbi genovesi con i corrispondenti in latino ed in diversi dialetti d'Italia|url=https://books.google.com/books?id=-DpPAAAAYAAJ|ànno=1869|editô=Gerolamo Filippo Garbarino|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT, LA}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Martin Piaggio|Martìn Piàggio]]|outô2=Vito Elio Petrucci|tìtolo=Proverbi genovesi del Signor Regina|url=https://books.google.com/books?id=-W-CHAAACAAJ|ànno=1967|editô=Realizzazioni Grafiche Artigiana|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piero Raimondi|tìtolo=Proverbi genovesi|url=https://books.google.com/books?id=hck3AAAAIAAJ|ànno=1968|editô=A. Martello|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Aidano Schmuckher]]|tìtolo=Parolle succide zeneixi|ànno=1981|editô=Mondani|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Valentino De Carlo|tìtolo=Parolacce genovesi|url=https://books.google.com/books?id=FwIQPQAACAAJ|ànno=1991|editô=Meravigli|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nelio Ferrando|outô2=Ivana Ferrando|tìtolo=I proverbi dei genovesi|url=https://books.google.com/books?id=hck3AAAAIAAJ|ànno=1997|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-70-58114-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Enrico Laganà|tìtolo=Frasario: modi di dire della lingua ligure|url=https://books.google.com/books?id=7sOEGQAACAAJ|ànno=2004|editô=Bolla|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ennio Celant|tìtolo=Proverbi liguri|url=https://books.google.com/books?id=7sOEGQAACAAJ|ànno=2004|editô=Rusconi Libri|çitæ=Santarcangelo di Romagna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-18-01268-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dialettando.com|tìtolo=E nêuve gramme son sempre vëe. Proverbi & modi di dire, Liguria|url=https://books.google.com/books?id=7sOEGQAACAAJ|ànno=2007|editô=Simonelli|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-76-47151-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Michelangelo Dolcino|tìtolo=Minilibro dei proverbi genovesi|url=https://books.google.com/books?id=7sOEGQAACAAJ|ànno=2009|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-88-96331-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=E. Berti Riboli|outô2=Mario Bottaro|tìtolo=Sciö mëgo. La salute nei proverbi genovesi|url=https://books.google.com/books?id=TXN6ngEACAAJ|ànno=2013|editô=Redazione|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-95-47055-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Bampi|tìtolo=Modi di dire genovesi: 1233 modi di dire tradotti e commentati con la pronuncia di tutte le parole genovesi|url=https://books.google.com/books?id=cqKrjgEACAAJ|ediçión=2|ànno=2015|editô=Ligurpress|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-64-06039-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Michelangelo Dolcino|tìtolo=E parolle do gatto|url=https://books.google.com/books?id=LVwFkAEACAAJ|ediçión=10|ànno=2016|editô=Erga Edizioni‎|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-63903-3}} ==== Toponomàstega ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Carraro|tìtolo=Elementi di toponomastica Ligure|url=https://books.google.com/books?id=zOIrtwAACAAJ|ànno=1939|editô=Tip. Ricci|çitæ=Sànn-a|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Dizionario di toponomastica ligure|url=https://books.google.com/books?id=SbR8kQEACAAJ|ànno=1946|editô=Institûto Internaçionâle de Stùddi Lìguri|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Clelio Goggi|tìtolo=Toponomastica ligure dell'antica e della nuova Liguria|url=https://books.google.com/books?id=iuUNAQAAIAAJ|ànno=1967|editô=Mario Bozzi|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Ferro|tìtolo=Contributi alla toponomastica ligure di interesse geografico|url=https://books.google.com/books?id=Y3H-nIdRAa8C|ànno=1968|editô=Tip. Ferrari, Occella|çitæ=Lusciàndria|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Toponomastica storica della Liguria|url=https://books.google.com/books?id=-P1rQgAACAAJ|ànno=1981|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-70-58023-7|outô2=Rita Caprini}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rita Caprini|tìtolo=Toponomastica ligure e preromana|url=https://books.google.com/books?id=Rh0aAAAACAAJ|ànno=2003|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12254-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA. VV|tìtolo=Progetto Toponomastica Storica|url=https://books.google.com/books?id=-P1rQgAACAAJ|ànno=(2011-in córso)|editô=Società Savonese di Storia Patria|çitæ=Sànn-a|léngoa=IT|volùmme=42 fascìcoli}} === Àtti de convêgni === * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Còveri (a cûa de)|tìtolo=Per un vocabolario delle parlate liguri: atti del convegno di Sanremo, 10-12 ottobre 1976|url=https://books.google.com/books?id=CwT3mQEACAAJ|ànno=1989|editô=Consulta Ligure delle associazioni per la cultura, le arti, le tradizioni e la difesa dell'ambiente|çitæ=Sanrémmo|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Dialetto, lingua viva|url=https://onesearch.unipi.it/primo-explore/fulldisplay?vid=39UFI_V1&docid=39sbart_almap990010051980203299&lang=it_IT&context=L|dæta=1991-05-26|ànno=1993|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zêna|léngoa=IT|òpera=Atti del Convegno organizzato dalla Consulta Ligure delle associazioni per la cultura, le arti, le tradizioni e la difesa dell'ambiente}} * {{Çitta lìbbro|outô=Werner Forner|curatô=Giovanni Ruffino|tìtolo=Atti del XXI Congresso Internazionale di Linguistica e Filologia Romanza|url=https://books.google.com/books?id=mVsgAAAAQBAJ&pg=PA319&dq=La+%27coniugazione+interrogativa%27+nei+dialetti+liguri&hl=it&newbks=1&newbks_redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwjA3vfX3ZHxAhVQiqQKHYqYB7YQ6AEwAHoECAcQAg#v=onepage&q=La%20'coniugazione%20interrogativa'%20nei%20dialetti%20liguri&f=false|ànno=1998|editô=Niemeyer|çitæ=Tübingen|léngoa=IT|pp=319-336|volùmme=vol. 5: Dialettologia, geolinguistica, sociolinguistica|capìtolo=La 'coniugazione interrogativa' nei dialetti liguri|cid=Forner, 1998|ISBN=3-484-50365-3}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Recitare in Liguria: Convegno sul teatro in dialetto, Chiavari, 27 novembre 1999, salone Ghio-Schiffini, Societa Economica|url=https://books.google.com/books?id=6puuAQAACAAJ|ànno=2000|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giannino Balbis|tìtolo=Poesia in dialetto tra Liguria e Piemonte|ànno=2009|editô=Zaccagnino|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Claude Passet|tìtolo=Gênes et la langue génoise. Actes du XVIe colloque des langues dialectales|ànno=2021|editô=EGC|çitæ=Mónego|léngoa=FR}} === Artìcoli in scê revìste === * {{Çitta publicaçión|outô=Vittorio Bertoldi|outô3=|ànno=1931|tìtolo=Casi di sincope nel gallico e nel gallo-ligure|revìsta=Reveu celtique|volùmme=vol. XLVIII|nùmero=1-4|pp=281-292|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=6_MISQAACAAJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Antonio Giusti|ànno=1937|tìtolo=Appunti sul dialetto ligure|revìsta=Giornale storico e letterario della Liguria|volùmme=a. XVIII|nùmero=fasc. III|pp=198-204|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/e25420184d85de7e976749e9f76eb9f1/Estratti/3ab9d533e472a9e7c8e2b0419c1b3a8e.pdf}} * {{Çitta publicaçión|outô=Ulrich Schmoll|ànno=1959|tìtolo=Il ligure, lingua mediterranea o dialetto indoeuropeo?|revìsta=Rivista di studi liguri|volùmme=XXV|nùmero=1-2|pp=133-138|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1991-1992|tìtolo=Unità e varietà delle parlate liguri. Problemi di definizione areale e di classificazione sociolinguistica del genovese|revìsta=Travaux du Cercle Linguistique de Nice|volùmme=13-14|pp=23-42|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2016|tìtolo=L'isola di Chios e l'influsso lessicale genovese in Grecia: una sintesi|revìsta=Estudis Romànics|editô=Institut d'Estudis Catalans|volùmme=38|nùmero=|pp=321-332|léngoa=IT, LIJ|url=https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/download/91203/433904/}} * {{Çitta publicaçión|outô=Harald Hammarström|outô2=Robert Forkel|outô3=Martin Haspelmath|ànno=2017|tìtolo=Ligurian|revìsta=Glottolog|editô=Max Planck Institute for the Science of Human History|çitæ=Jena|léngoa=EN}} === Tèsti leterâi === [[Immaggine:Ger gel.jpg|miniatura|262x262px|Frontespiçio de ''Ra Gerusalemme deliverâ'']] {{Véddi ascì|Letiatûa in lìgure}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Steva De Franchi|Stêva De Frànchi]] et al.|tìtolo=Ra Gerusalemme deliverâ dro signor Torquato Tasso tradûta da diversi in lengua zeneize|url=https://books.google.com/books?id=YxpcAAAAQAAJ|ànno=1755|editô=in ra stamparia de Tarigo|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ|volùmme=2 vol.}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Paolo Accame]] (a cûa de)|tìtolo=Frammenti di laudi sacre in dialetto ligure antico|url=https://books.google.com/books?id=8b-eoAEACAAJ|ànno=1889|editô=Tip. Del R. Istituto Sordomuti|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nicolin Baçigalô|Nicolìn Baçigalô]]|tìtolo=L'Enéide-aregòrdi de 'n réduce troiàn in dialétto zenéize|url=https://books.google.com/books?id=MlcezQEACAAJ|ediçión=1|ànno=1895|editô=(ed. Valenti, 1973)|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fransuà Muratorio|tìtolo=I ribelli: poema eroicomico in dialetto ligure|url=https://books.google.com/books?id=Pf_rxgEACAAJ|ànno=1908|editô=Tip. E. Peyrè|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Chiozza|tìtolo=Fiori sarvaeghi|ànno=1939|editô=S. A. D'arte Poligrafica|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giulio Scarsi, Sem Benelli (prefaçión), Silvio Riolfo (prezentaçión), Michele Spotorno (ilustraçión), G. B. Nicolò Besio (apendîce e revixón)|tìtolo=E Foe de Fedro|url=https://books.google.com/books?id=lKg_AQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1978|editô=Sabatelli|léngoa=LIJ|ISBN=88-80-55029-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Cesare Vivaldi|outô2=Stefano Verdino (prefaçión)|tìtolo=La vita sa di buono: tutte le poesie in dialetto ligure, 1951/1992|url=https://books.google.com/books?id=OTqSQwAACAAJ|ànno=1996|editô=Newton & Compton|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Giannoni|tìtolo=Se mai ven ciaeo: versi in dialetto ligure|url=https://books.google.com/books?id=BrNhzgEACAAJ|ànno=2003|editô=Cartiere Fedrigoni|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Lisciàndro Manzôni]], [[Enrico Carlini|Rîco Carlini]] (traduçión), Stêva Lusito (revixón) e Frànco Bampi (cordinatô)|tìtolo=I spozoéi inpromìssi|url=https://books.google.com/books?id=medYngEACAAJ|ànno=2013|editô=Erga Edizioni‎|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ|ISBN=88-81-63750-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Dante Ardighê]]|outô2=Claudio Malcapi (traduçión)|tìtolo=A Divinn-a Commedia|url=https://books.google.com/books?id=YQJdrgEACAAJ|ànno=2015|editô=Edizioni Tassinari|çitæ=Firénse|léngoa=LIJ|ISBN=88-99-28504-7}} === Capìtoli de lìbbri === * {{Çitta lìbbro|outô=E. G. Parodi|tìtolo=Giornale ligustico di archeologia, storia e belle arti|url=https://books.google.com/books?id=qcbp_7csGysC&hl=it&pg=PA241#v=onepage&q&f=false|ànno=1885|editô=Tip. del R. Istituto Sordo Muti|çitæ=Zêna|léngoa=IT|volùmme=12|capìtolo=Saggio di etimologie genovesi}} * {{Çitta lìbbro|outô=Tullio De Mauro|tìtolo=La lingua italiana e i dialetti|ànno=1969|editô=Firénse|çitæ=La Nuova Italia|léngoa=IT|volùmme=1|capìtolo=Piemonte e Liguria}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Werner Forner]]|curatô=Günter Holtus, Michael Metzeltin e Christian Schmitt|tìtolo=Lexikon der Romanistischen Linguistik|url=https://books.google.com/books?id=tWNBMQAACAAJ&dq|ediçión=1|ànno=1980|editô=M. Niemeyer|léngoa=DE|pp=453-469|volùmme=4|capìtolo=Italienisch: Areallinguistik I. Ligurien|ISBN=3-484-50250-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Werner Forner|tìtolo=La dialettologia italiana|ànno=1989|editô=G. Narr|léngoa=IT|pp=153-179|capìtolo=La dialettologia ligure: risultati e prospettive|ISBN=3-878-08267-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Còveri|tìtolo=La letteratura ligure: l'Ottocento|ànno=1990|editô=Costa & Nolan|çitæ=Zêna|léngoa=IT|pp=443-571|capìtolo=Il dialetto e la letteratura dialettale del secondo Ottocento}} * {{Çitta lìbbro|outô=Martin Maiden|outô2=M. Mair Parry|tìtolo=The Dialects of Italy|url=https://books.google.com/books/about/The_Dialects_of_Italy.html?id=enxgn_kSsg8C&redir_esc=y|ànno=1995|editô=Routledge|çitæ=Lóndra|léngoa=EN|pp=245-252|capìtolo=The Ligurian Dialects|ISBN=0-415-11104-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aprosio|tìtolo=Miscellanea di studi|ànno=2008|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=IT|pp=267-278|capìtolo=Genova centro di formazione e di irradiazione del vocabolario maritimo nel Mediterraneo occidentale|ISBN=88-80-12453-6}} === Revìste === * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Les Archives de Trans en Provence|url=https://gallica.bnf.fr/services/engine/search/sru?operation=searchRetrieve&version=1.2&collapsing=disabled&query=%28gallica%20all%20%22lengue%20ligure%22%29%20and%20arkPress%20all%20%22cb32701333w_date%22&rk=64378;0|ànno=1927-1939|editô=Revue trimestrielle de documentation et de recherches, publiée sous la direction de J. Barles|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Università degli studi di Genova, Facoltà di Magistero, Istituto di lingua e letteratura italiana|tìtolo=Quaderno ligure|editô=scrîti de Pino Boero, Graziella Corsinovi, Francesco De Nicola, Giovanni Farris, etc|léngoa=IT}} == Séncie variànte == === Lìgure òrientâle === * {{Çitta lìbbro|outô=Gino Bellani|tìtolo=Dizionario di Pignone|url=https://books.google.com/books?id=ElfToAEACAAJ|ànno=1989|editô=Accademia Lunigianese di Scienze Giovanni Capellini|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Aldo Picedi|tìtolo=Grammatica arcolana. Com'i se parla e com'i se scriva u dialèto d'Arcoa|url=https://books.google.com/books?id=rU_APQAACAAJ|ànno=2008|editô=Edizioni Giacché|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}} ==== Spezìn (''[[Dialèto spezin|Spezin]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Zolesi|tìtolo=Er cansoneo spezin: grande racolta de poesie popolari en dialetto locale divisa in quattro parte|ànno=1896|editô=Stanpàia do "Lavoro"|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Anna Dal Padulo|tìtolo=Caa me Speza! Cai me Spezin!|url=https://books.google.com/books?id=GyGRjwEACAAJ|ànno=1978|editô=Gaetano Russo|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Orengo|tìtolo=Misteri dialettali spezzini|ànno=1978|editô=Accademia Lunigianese di Scienze Giovanni Capellini|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, iT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario N. Conti|tìtolo=Dizionario spezzino: Primo contributo alla definizione del patrimonio lessicale|url=https://books.google.com/books?id=AC4HnwEACAAJ|ànno=1979|editô=Accademia Lunigianese di Scienze Giovanni Capellini|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ubaldo Mazzini|outô2=Paolo Emilio Faggioni (a cûa de)|tìtolo=Poesie in vernacolo|url=https://books.google.com/books?id=sAYJAQAAMAAJ|ànno=1989|editô=Editori Laterza|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ|ISBN=88-42-03508-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Lena|tìtolo=Nuovo dizionario del dialetto spezzino|url=https://books.google.com/books?id=EstaHQAACAAJ|ànno=1992|editô=Accademia Lunigianese di Scienze Giovanni Capellini|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Lena|tìtolo=Introduzione alla grammatica del dialetto spezzino|url=https://books.google.com/books?id=83dXMwEACAAJ|ànno=1995|editô=Stabilimento Tipografico Fabbiani|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Lena|tìtolo=Quand' a eimo trei gati... de Spezin: storia "istoriata" della Spezia D.O.C dalle origini al 1860|url=https://books.google.com/books?id=oL1PngEACAAJ|ànno=2004|editô=Edizioni Cinque Terre|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-97-07044-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Eugenio Giovando|outô2=Piergiorgio Cavallini (prezentaçión)|outô3=Luciano Luccarini (ilustraçión)|tìtolo=Belineide: gran paciugo de dialeto spezin en poesia|url=https://books.google.com/books?id=Bcp-oAEACAAJ|ediçión=1|ànno=2004|editô=Edizioni Cinque Terre|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ|ISBN=88-97-07047-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Salvatore Amedeo Zagone|tìtolo=A Spèza la se disa: proverbi e motti spezzini|ànno=2006 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0033970 1<sup>a</sup> ed.]), 2015 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0249034 3<sup>a</sup> ed.])|editô=Cinque Terre|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, iT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Salvatore Amedeo Zagone|tìtolo=Senta ànca 'sta chì (proverbi sprugolini)|ànno=2010|editô=Circolo La Sprugola|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, iT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20002392}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Lena|tìtolo=Il dialetto spezzino dalla A alla S, la Z per lo spezzino non esiste. Manuale semiserio per un dialetto ritrovato|url=https://books.google.com/books?id=PD2CmQEACAAJ|ànno=2013|editô=Edizioni Cinque Terre|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT|ediçión=2|ISBN=88-97-07012-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Salvatore Amedeo Zagone|tìtolo=Ne gh'è doi sensa trèi: proverbi ed espressioni proverbiali spezzini|ànno=2018|editô=Circolo La Sprugola|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, iT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0284962}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianfranco Natale|tìtolo=Dizionario enciclopedico del dialetto di Biassa|url=https://books.google.com/books?id=PD2CmQEACAAJ|ànno=2019|editô=Edizioni Cinque Terre|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-85-48129-9|outô2=Pier Giorgio Cavallini}} ==== Parlæ de Çìnque Tære ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Angiolino Contardi|tìtolo=Voci e luci di Monterosso antico: raccolta di rime in dialetto monterossino|url=https://books.google.com/books?id=7_KlXwAACAAJ|ànno=1967|editô=Sanguinetti|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angiolino Contardi|tìtolo=Il nostro dialetto: raccolta in versi con un compendio grammaticale del vernacolo monterossino|url=https://books.google.com/books?id=YEgaSQAACAAJ|ànno=1976|editô=Carispe|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nilo Gando|tìtolo=Vocaboli del dialetto di Monterosso al Mare|url=https://books.google.com/books?id=rLmWoAEACAAJ|ànno=1984|editô=Tipolito Bencini & C.|çitæ=Levànto|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sirio Vivaldi|tìtolo=Dizionario di Riomaggiore: il dialetto, il costume, la gente|url=https://books.google.com/books?id=LnXHngEACAAJ|ànno=1997|editô=Accademia Lunigianese di Scienze Giovanni Capellini|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sirio Vivaldi|tìtolo=Cultura e tradizioni nel dialetto di Riomaggiore|url=https://books.google.com/books?id=7tKMoAEACAAJ|ànno=1998|editô=Comune di Riomaggiore|çitæ=Rimazô|léngoa=LIJ, IT}} === Lìgure centrâle === * {{Çitta lìbbro|outô=Luana Boschi|tìtolo=Saggio di lessico etimologico del dialetto di Chiavari preceduto da notizie fonetiche|url=https://books.google.com/books?id=3dGYoAEACAAJ|ànno=1947|editô=Università degli Studi. Facoltà di Lettere e Filosofia|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Eugenio Venturino|tìtolo=Poesie dialettali liguri su Santa Caterina da Siena, patrona di Varazze|url=https://books.google.com/books?id=QsJzAQAACAAJ|ànno=1978|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Hugo Plomteux|tìtolo=I dialetti della Liguria orientale odierna: la Val Graveglia A-Z|url=https://books.google.com/books?id=LSfwngEACAAJ|ànno=1981|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Aldo Viviani|tìtolo=Vocabolario del dialetto levantese|url=https://books.google.com/books?id=LVs4AAAACAAJ|ànno=Lùggio 1991|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuliano Moggio|tìtolo=Polle de Noi - Vocabolario nolese|url=https://books.google.com/books?id=H2z6jgEACAAJ|ànno=2000|editô=Castrum Petrae|çitæ=A Prîa|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Raccolta di vocaboli in vernacolo bergeggino|url=https://lizua.altervista.org/le-ns-pubblicazioni/raccolta-di-vocaboli-in-vernacolo-bergeggino/|ànno=2015-2016|editô=Associazione L'Îzua|çitæ=Berzézzi|léngoa=LIJ, IT|volùmme=4 fascìcoli}} * {{Çitta lìbbro|outô=Claudio Rezzoagli|tìtolo=La Lingua e la Cultura della Val Cichero|ànno=2022|léngoa=LIJ, IT|ISBN=979-8837119248}} ==== Savonéize (''[[Dialettu savuneize|Savuneize]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=[[Giuseppe Cava|Giuseppe Cava (Beppin da Cà)]]|tìtolo=In to remoin|url=https://lij.wikisource.org/wiki/%C3%8Cndi%C3%A7e:Cava_in_to_remoin_1930.pdf|ediçión=1|ànno=1930|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Piccolo vocabolario marinaresco italiano-savonese|ànno=1934|editô=Tipografia Savonese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|outô=Filippo Noberasco|url=https://books.google.com/books?id=CoIRAAAAYAAJ}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Arbiseva: Ma in burrasca. Versi in dialetto ligure|ànno=1938|editô=L. Brizio|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Arbiseva: Ma in bonassa. Versi in dialetto ligure|ànno=1938|editô=L. Brizio|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=O bacciccin vattene a ca!... Versi in dialetto ligure|ànno=1939|editô=Tip. Brizio|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=A rionda di cucculli... versi in dialetto ligure|ànno=1939|editô=L. Brizio|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rosita Del Buono Boero|tìtolo=O massetto|url=https://books.google.com/books?id=m3PxygAACAAJ|ànno=1957|editô=Ed. Priamar|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Mario Scaglia|Claodìn do Giabbe]]|tìtolo=A cansun da nostra taera|ànno=1978|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ|outô2=Pino de l'Angin}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Nicolò Besio|outô2=Antonio Elmo Bazzano|tìtolo=Amü de scheuggiu rèixe de nasciùn|url=https://books.google.com/books?id=gwJhAQAACAAJ|ànno=1979|editô=Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Claodìn do Giabbe|tìtolo=Armanaccö de Sann-a|ànno=1980|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ|outô2=Gianni Ghilione (ilustraçioìn)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Claodìn do Giabbe|tìtolo=A mae taera... O mae mâ|ànno=1982|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ|outô2=Ivano Nicolini}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rosa Sguerso|outô2=Anita Sguerso|tìtolo=Compendio di voci ed espressioni del dialetto savonese|ànno=Lùggio 1985|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Claodìn do Giabbe et al.|tìtolo=Armanaccö de ca' nostra|ànno=1987-1988-1989|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Claodìn do Giabbe|tìtolo=Aödo de bön ... pröfûmmö de regordi|url=http://guitar.byethost33.com/docs/libro.html?i=1#page/1|ànno=1990|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cava|tìtolo=A tramontann-a|url=https://books.google.com/books?id=1Z-xAQAACAAJ|ànno=1992|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cava|tìtolo=Te vêuggio ben Savönn-a: poesie e prose di Giuseppe Cava (Beppin da Cà), 1870-1940|url=https://books.google.com/books?id=OXSuAQAACAAJ|ànno=2001|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ezio Viglione|tìtolo=Gelindu e Gelinda: fantaxia allegorica nataliccia|url=https://books.google.com/books?id=_FR6AQAACAAJ|ànno=2005|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ezio Viglione|tìtolo=Il puro vernacolo sabazio. Storia ed evoluzione bimillenaria della tipica parlata della nostra gente|url=https://books.google.com/books?id=o_5hPgAACAAJ|ànno=2006|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-88-44927-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Nicolò Besio|tìtolo=Dizionario del dialetto savonese «Calepìn da batuièʒa ciciolla»|url=https://books.google.com/books?id=j82umwEACAAJ|ediçión=2|ànno=2013 (1980)|editô=Editrice Liguria|çitæ=Còiri|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-95-95576-5}} ==== Vâzìn (''Väżìn'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Pisani|tìtolo='n'arbanella d'anciöe|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/URB0419408|ànno=1978|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Ghione|tìtolo=Nàvego incontro a-o sô|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0133626|ànno=1988|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Pisani|tìtolo=e öe do sô|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0623287|ànno=1981|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Ghione|tìtolo=Verso sei öe|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/BVE0145397|ànno=1988|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angiulin Regazzoni|tìtolo=Dizionario della parlata varazzina|url=https://books.google.com/books?id=G6TkxgEACAAJ|ànno=1990|editô=U campanin russu|çitæ=Vâze|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Pisani|tìtolo=Solo mì so... e tì...|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/URB0401586|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Traversi|tìtolo=Viaggi in buttiggia: poesie|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0019303|ànno=1993|editô=Sicor Grafica|çitæ=Vâze|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Ghione|tìtolo=Cercando a lûxe: poesie|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0077995|ànno=2010|editô=Erga Edizioni|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Traversi|tìtolo=Rïe (Ridere): na brancâ de poesie per piggiâse in gïo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI30003034|ànno=2014|editô=Centro Stampa Varazze|çitæ=Vâze|léngoa=LIJ}} === Lìgure céntro-òcidentâle === * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio: Borgese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=EoP2oAEACAAJ|ànno=1984|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|editô=Centro storico culturale di San Pietro}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi: Verezzino-italiano|url=https://books.google.com/books?id=4meFoAEACAAJ|ànno=1986|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|editô=Centro storico culturale di San Pietro}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli|tìtolo=U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni|url=https://books.google.com/books?id=l6fHxgEACAAJ|ànno=1990|editô=Circolo Culturale Cà de Puiö|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Anna Celant Marino|tìtolo=I dixevan .. i faxevan|ànno=1991|editô=Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Attilio Mela|tìtolo=I pruvèrbi di nosci paìsi, tradotti e commentati. aforismi, frasi idiomatiche, filastrocche dell'imperiese e del ponente ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/BVE0124083|ànno=1996|editô=A. Dominici|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Premio letterario dialettale "Scurlüssue e cicciuebelle"|ànno=1999 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0059714 1<sup>a</sup> ed.]), 2000 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0326769 2<sup>a</sup> ed.]), 2001 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0353230 3<sup>a</sup> ed.]), 2002 (4<sup>a</sup> ed.), 2003 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA31160 5<sup>a</sup> ed.]), 2004 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0353232 6<sup>a</sup> ed.]), 2005 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0353233 7<sup>a</sup> ed.]), 2006 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0353234 8<sup>a</sup> ed.]), 2007 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0353235 9<sup>a</sup> ed.]), 2008 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0355127 10<sup>a</sup> ed.]), 2009 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0354709 11<sup>a</sup> ed.]), 2010 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0356209 12<sup>a</sup> ed.]), 2011 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0357439 13<sup>a</sup> ed.])|léngoa=LIJ, IT|editô=Comùn de Arentìn}} * {{Çitta lìbbro|outô=Adriano Ghiglione|tìtolo=Manuale della parlata di Rollo e della Marina|url=https://www.andoraneltempo.it/manuale-parlata-andorese-di-adriano-ghiglione.php|ànno=2017|çitæ=Andêua|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Stefano Carrara Sutour|tìtolo=De tâera e de mâ. Güsti e prufümmi. Omaggio al dialetto Loanese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0480446|ànno=2023|editô=Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT}} *{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Disiunàriu rû dialettu de Ressu|ànno=2023|editô=Pro Loco Rezzo APS|çitæ=Ciüsanegu|léngoa=LIJ, IT}} ==== Arascìn (''[[Dialettu ar̂ascìn|Ar̂ascìn]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Ettore Morteo|tìtolo=Rimme arascine|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO10344320|ànno=1927|editô=Tipografia Capurro|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Richero|tìtolo=Au tèmpu di mèi veggi|url=https://books.google.com/books?id=hzAwHAAACAAJ|ànno=1958|editô=A. Carbone|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=In Araxin. I strassui de Pessö|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO10453305|ànno=1961|editô=Convivio Letterario|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=I strassui de Pessö. Menestrunadda de rimme a-a faccia de Tantalè|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00004455|ànno=1961|editô=Convivio Letterario|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=Pe rie... pe nu rie...|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01706441|ànno=1976|editô=s.e.|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Tommaso Schivo|tìtolo=Canti e ciaiti de cà noscia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0449744|ànno=1972|editô=In-carto|çitæ=Trebéugna|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Richero|tìtolo=Leccarìe e mangiài Arascìn|url=http://liguria.on-line.it/SebinaOpac/Opac?action=documentview&sessID=E154D2C2EAAF8375D0F1BED94F56EA5E@3d14374e&docID=11|ànno=198?|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Tommaso Schivo|tìtolo=A pasciun e a morte du segnu cumme i l'averean cuntô i nosci veggi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA2612|ànno=1982|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Morsciure stracuvai|ànno=1982|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Papèi da turta|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00004510|ànno=1984|editô=ed. in proppiu, Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lino Piombo|tìtolo='na sgursa de passau|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0094664|ànno=1984|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=U berettin cu-a balla: versi scriti in Arascin, vagabundi e pellegrin|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0097772|ànno=1985|editô=Arbénga|çitæ=Tipolitografia F.lli Stalla|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rino Zanza (Mario RIchero)|tìtolo=Au semenariu, u lutta da maire main|ànno=1987|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce}} * {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=Attimi de vitta: puesie in arascìn cu-a tradusiùn|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0087803|ànno=1990|editô=Tipografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dante Schivo, Gianni Croce|tìtolo=Spassigandu fra Storia e Legènda|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA2591|ànno=1994|editô=Tipografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=Versi a passeggio per l'Italia nella parlata di Alassio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0006220|ànno=1995|editô=Tipografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=A Pascïun du Segnù e u Segnù risortu: uratoriu in quattru parti e öttu canti scrîtu in "Dialettu ligure d'Arasce"|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0101700|ànno=19??|editô=s.e.|çitæ=s.l.|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Messe dite|ànno=19??}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Frammenti|ànno=19??}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Ma e restu chì|ànno=19??}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Croce|tìtolo=I Spusi Prumessi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0465026|ànno=2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=I Ribattabastiui. Stornelli alassini|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0087607|ànno=2002|editô=s.e.|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ|outô2=Luciano Raita}} * {{Çitta lìbbro|outô=Santino Bruno Pezzuolo|tìtolo=Sonetti Alassini nell'antico dialetto Ligure Ponentino di Alassio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0734299|ànno=2009|editô=Ibiskos Ulivieri|çitæ=Énpoli|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Croce|tìtolo=Gocce di saggezza popolare (e non solo) dalla nostra più genuina parlata|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PBE0098936|ànno=2010|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Boscione|tìtolo=Una finestra sul cuore|ànno=2010|editô=Assessorato alla Cultura del Comune di Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Croce|tìtolo=U teatru pupulare e dialettale de Gianni Cruxe: raccolta completa delle opere di Gianni Croce in dialetto alassino tra il 1982 e il 2017|url=http://liguria.on-line.it/SebinaOpac/Opac?action=documentview&sessID=E154D2C2EAAF8375D0F1BED94F56EA5E@3d14374e&docID=14|ànno=2018|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ}} ==== Arbenganéize (''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]'') ==== * {{Çitta publicaçión|outô=Schêua Elementâre d'Èrli|ànno=1975|tìtolo=Filastrocche e proverbi in dialetto raccolti a Erli dagli scolari|revìsta=La ricchezza di Erli|nùmero=2|léngoa=LIJ, IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0036038}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nadia Ricci Torri|tìtolo=Recampémule : raccolta di ninne nanne filastrocche, giochi e scherzi in dialetto albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0217109|ànno=1977|editô=Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=Agendina albenganese 1979 con quattro canzoni "tradotte" nel dialetto di Albenga|ànno=Dixèmbre 1978|editô=ALDA|çitæ=Aràsce}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nada Ricci Torri|tìtolo=...e te ghe daggu a zunta!|url=https://www.reteitalianaculturapopolare.org/archivio-partecipato/item/1455-e-te-ghe-daggu-a-zunta.html|ànno=1981|editô=Delfino moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Durand|tìtolo=Influssi greci nel dialetto ligure con particolare riferimento alla parlata di Val D'Arroscia|url=https://books.google.com/books?id=OxhKAAAAYAAJ|ànno=1981|editô=Pergamena|çitæ=Milàn|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Emilio Azaretti|ànno=1985|tìtolo=Testi trecenteschi in volgare albenganese|revìsta=Rivista di Studi Liguri|nùmero=1-3|pp=212-218|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angioletta Romagnoli|tìtolo=Rime in dialetto Ligure albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0034891|ànno=1986|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Vecchi detti, motti ed espressioni degli Ingauni: Ricordi e ricerche|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0095356|ànno=1992|editô=Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Dagnino|tìtolo=A funtana|ànno=1995|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0178240|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=A Cumpagnia di S-ciancalassi|tìtolo=U gh'è de tüttu cumme a Zena. Soprannomi, proverbi, favole, filastrocche, modi di dire ed altro in dialetto toiranese|ànno=Lùggio 1995|editô=Tipografia Litografia Ligure|çitæ=Lêua|léngoa=LIJ|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01638251}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po' Ricordi d'in arbenganese innamu"au du so paise|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Bartolomeo Usanna|tìtolo=Visione d'altri tempi. Glossario di termini dialettali, modi di dire, proverbi, tradizioni di Villanova d'Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA30262|ànno=2000|editô=Amedeo|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|editô=Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ|ànno=2005}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=Liguria e altre poesie nel dialetto ligure di Albenga|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0239397}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Dagnino|tìtolo=Farfalle. Poesie|ànno=Utùbre 2011|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0114526|léngoa=LIJ, IT|outô2=Ciso Risso (ilustrasiùi de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=Pensceṛi... paṛolle|url=http://www.clubautori.it/vincenzo.bolia/pensieri.parole5|ediçión=3|ànno=2015|editô=Montedit|çitæ=Melegnàn|léngoa=LIJ|ISBN=978-88-6587-5544}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Albenga|ànno=Utùbre 2025|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìa|léngoa=LIJ, IT|ISBN=979-12-985789-0-6}} ==== Finaléize (''[[Dialéttu finarìn|Finarìn]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Giovan Andrea Silla|tìtolo=Leggende, proverbi e cantilene del Finale|url=https://books.google.com/books?id=l4sVAQAAIAAJ|ànno=1930|editô=Tipografia L. Brizio|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Burone Lercari|tìtolo=Un linguaggio mai scritto in sccettu gnabbru|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&rpnquery=%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D1032+%40attr+4%3D6+%22SBFL0000002437%22&select_db=solr_cbl&totalResult=1&nentries=1&rpnlabel=BID%3DSBFL0000002437&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=show_cmd&saveparams=false&fname=none&from=1|ànno=1930|editô=Tipografia Ardorino|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovan Andrea Silla|tìtolo=Vecchia Marina...addio!|url=https://opac.sbn.it/opacsbn/opaclib?db=solr_iccu&nentries=1&select_db=solr_iccu&searchForm=opac%2Ficcu%2Favanzata.jsp&resultForward=opac%2Ficcu%2Ffull.jsp&do_cmd=search_show_cmd&format=xml&rpnlabel=+Classificazione+Dewey+%3D+945*&rpnquery=%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D13+%40attr+4%3D6+%40attr++5%3D1++%22945%22&sortquery=+DESC++BY+%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D31++BY+%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D3086++BY+%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D5003+&sortlabel=Data_discendente&totalResult=263&refine=13%21%3A%21945.184%21%3A%21945.184%21%3A%21Codice+Dewey%4058%21%3A%21finale+ligure%21%3A%21finale+ligure%21%3A%21Luogo+di+pubblicazione&saveparams=false&fname=none&from=11|ànno=1952|editô=Tipografia Vincenzo Bolla|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Virgilio Fedi]]|outô2=Dino Chiesa (a cûa de)|outô3=Stefano Amoretti (prefaçión de)|tìtolo=I mugugni du nonnu|colànn-a=Poesie, tradizioni del Finale|ànno=1987|editô=Grafiche Giors|çitæ=A Mænn-a d'Arbisêua|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario dialettale di Finalmarina|ànno=1987|editô=|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Fregüe de Finô|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opac/cbl/scheda_sim.jsp?sim_bid=FER0154874&pager.offset=32&bid=SBFL0000002390|ànno=1989|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Inchiesta sulla vitalità del dialetto nel Finale|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opac/cbl/scheda_sim.jsp?sim_bid=FER0154874&pager.offset=32&bid=SBFL0000001963|ànno=1989|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Francesco Bertone|tìtolo=Corxi - Parolle de stiaggni e d'au|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opac/cbl/scheda_sim.jsp?sim_bid=FER0154874&pager.offset=32&bid=SBFL0000000108|ànno=1994|editô=Tipografia Litografia Ligure|çitæ=O Çejâ}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Virgilio Fedi]]|tìtolo=E büsche du Finarìn pape remesuje|url=https://www.centrostoricofinale.com/prodotto/e-busche-du-finarin-pape-remesuje/|ànno=1996|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|òpera=Quaderni del Finale}} * {{Çitta lìbbro|outô=Tullio Ferrando|tìtolo=I survanomi di Borghetto Santo Spirito|ànno=1999|editô=Comùn do Borghétto|çitæ=O Borghétto|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Relazioni storiche e linguistiche tra Genova e Finale|ànno=2003|editô=Intervénto inte l'òcaxón de l'asegnaçión do conferiménto do prémio Luigi De Martini|çitæ=Finâ|léngoa=IT}} ==== Doçeàsco (''[[U Duseu|Duseascu]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cassinelli|tìtolo=Cióiu de mazu: poesie nel dialetto ligure di Dolcedo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026987|ànno=1971|editô=Edizioni italiane moderne|çitæ=Bològna|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cassinelli|tìtolo=Nel dialetto ligure di Dolcedo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026985|ànno=1986|editô=Stanpàia Ciuni|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cassinelli|tìtolo=U fiêu e a nêutte ("Il bambino e la notte"): nel dialetto ligure di Dolcedo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0002235|ànno=1989 (diségni de Mariella Rolfo)|editô=Managò|çitæ=A Bordighêa|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Giovanni Trincheri|tìtolo=Sèntusincant'agni de casín... e altri scritti in dialetto ligure di Dolcedo ed in lingua|ànno=2016|editô=Grafiche Amadeo|çitæ=Ciuxànego|léngoa=LIJ, IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0265833}} ==== Onegiéize (''[[Dialettu ineién|Ineién]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Livia Dionisi|tìtolo=Saggio di vernacolo onegliese|url=https://books.google.com/books?id=dIE6AQAAMAAJ|ànno=1906|editô=Ghilini|çitæ=Onêgia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Cecco Rossi|outô2=Adolfo Armelio|outô3=Andrea Amoretti|tìtolo=Raccolta di poesie in dialetto onegliese|url=https://books.google.com/books?id=D_nkoAEACAAJ|ànno=1966|editô=Centro Studi Pietro Isnardi|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Basse Bassette (lucciole): raccolta di poesie nel dialetto di Oneglia|url=https://books.google.com/books?id=n0HpjgEACAAJ|ànno=1980|editô=Cav. A. Dominici|çitæ=Onêgia|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Careghetta d'ou: proverbi, modi di dire, vocaboli, filastrocche, nozioni grammaticali e versi in vernacolo onegliese|url=https://books.google.com/books?id=xh8PoAEACAAJ|ànno=1981|editô=Dominici|çitæ=Onêgia|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=L'unificazione di Porto Maurizio ed Oneglia [o] Cacelotti e ciantafurche: atto unico semiserio con Premessa storica sulla nascita della Città di Imperia|url=https://books.google.com/books?id=rADVnQEACAAJ|ànno=1982|editô=Dominici|çitæ=Onêgia|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ermano Berardi|tìtolo=Suoni e forme del dialetto di Oneglia: fonetica storica ed elementi di morfositassi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/BVE0249953|ànno=1983|editô=Berardi|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Dizionario onegliese|ànno=1989|editô=Edizioni Dominici|léngoa=LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=bh1MygAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=U següu u nu loccia: il dialetto di Oneglia e della Vallata|ànno=1997|editô=Edizioni Dominici|léngoa=LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=kJ9jAQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ermano Berardi|tìtolo=Morfologia del dialetto di Oneglia|ànno=2009|editô=Centro editoriale imperiese|léngoa=IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0070345}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ermano Berardi|tìtolo=Fonetica storica del dialetto di Oneglia|ànno=2010|editô=Centro editoriale imperiese|léngoa=IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0074117}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ermano Berardi|tìtolo=Dialetti onegliese e portorino: convergenze e divergenze fonetiche e morfologiche|ànno=2010|editô=Centro editoriale imperiese|léngoa=IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0097817}} ==== Portorìn (''[[Dialettu portur̂en|Portur̂en]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Cesare Vivaldi|tìtolo=Otto poesie nel dialetto ligure di Imperia|url=https://books.google.com/books?id=ESVXAQAACAAJ|ànno=1951|editô=Arte della Stampa|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Chiara Montevecchi|tìtolo=Analisi contrastiva dei dialetti di Portomaurizio e Oneglia|url=https://books.google.com/books?id=Q0PdoQEACAAJ|ànno=1989|editô=Università di Pisa|çitæ=Pîza|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Cesare Vivaldi|tìtolo=La vita sa di buono: tutte le poesie in dialetto ligure (1951/1992)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PUV0317328|ànno=1996|editô=Newton & Compton|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ|outô2=Stefano Verdino (prefaçión de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rosangela Paoletti|outô2=Cristina Rovaldi (diségni de)|tìtolo=Raccolta breve di poesie in dialetto Portorino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0071531|ànno=1999|editô=Franco Merogno|çitæ=Àrma de Tàggia|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Domenico Garibbo|tìtolo=Parlã du Portu: raccolta di termini e modi di dire del dialetto portorino|ànno=1993|editô=Dominici|çitæ=Onêgia|léngoa=LIJ, IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/URB0330477|outô2=Rosangela Paoletti|outô3=Giuseppe Manera (a cûa de)}} ==== Prîeze (''[[Dialéttu priéze|Priéṡe]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Enrico Laganà|tìtolo=Moddi de dî â Pria|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0241629|ànno=1976|editô=La Stampa|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Disiunâiu de Prîa|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maria Grazia Bottaro|outô2=Caterina Dell’Erba|tìtolo=’na reùnda de puesìe|ànno=1982|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=A Prîa|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|tìtolo=U zögu da chìna|ànno=1989|editô=|çitæ=Zêna}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|tìtolo=Antulugîa de 'n paîze. A Prîa. Stoja, fulkûre, dialéttu, tradisiùn e futugrafîe|ànno=1989|editô=Stanpàia Ligùre|çitæ=O Çejâ|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|tìtolo=U cunfögu (1978-1981)|ànno=1992|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prîa|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|tìtolo=Disiunâiu Italian-Priéze|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/dizionario-di-pietra-ligure-italiano-pietrese-comune-di-/33|ànno=1999|editô=Comùn da Prîa|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Magliano|tìtolo=Puesìe da Prìa|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&item:1003:Nomi::@frase@=+Maritano%2C+Lorenzo&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=search_show_cmd&saveparams=false&nentries=1&fname=none&from=1|ànno=2005|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prîa|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Magliano|tìtolo=Âtre sinquànta puesìe da Prìa|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&item:1003:Nomi::@frase@=+Maritano%2C+Lorenzo&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=search_show_cmd&saveparams=false&nentries=1&fname=none&from=4|ànno=2006|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prîa|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari (u Piullu)|tìtolo=Moddi de di da Rivea de Punente: dialettu de Borsi e da Pria|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0076360|ànno=2010 (tésti e redaçión de Gianni Nari; diségni de Loredana Bagnasco e Loredana Falletta; inmàgine de Edoardo Toni; azónta de ''La leggenda del corsaro e la bella borzina'', coniugaçión di vèrbi ouziliâri)|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi}} === Lìgure òcidentâle === * {{Çitta publicaçión|outô=G. Tornatore|ànno=1963|tìtolo=Vocabolarietto di parole dasaighine|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=ànno XVIII|nùmero=nn. 1-4|pp=84 ss|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Giovanni Battista Borgogno|ànno=1972|tìtolo=Note di linguistica ligure in relazione col dialetto di Perinaldo|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia: Bollettino della Deputazione di storia patria per la Liguria|volùmme=ànno 27|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pro Loco|tìtolo=111 Proverbi e 17 canzoni di Apricale|ànno=1984|editô=Dominici|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=G. Giraldi|tìtolo=Dolceacqua nel suo dialetto|ànno=1989|editô=Pergamena|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Elide Garzo|tìtolo=Camporosso: in mautürà de couse du nosciu paise|ànno=1985|editô=Comùn de Canporósso|çitæ=Canporósso|léngoa=LIJ, IT|outô2=Mario Saredi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0232848}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Premio l'Oleandro: U Relouru: edizione 2003-2003, concorso di fotografia e di poesia dialettale ligure|ànno=2004|editô=Comùn de Canporósso|çitæ=Canporósso|léngoa=LIJ, IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0022210}} * {{Çitta lìbbro|outô=Loredana Veneziano|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Ceriana|ànno=2022|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-94-71482-9|url=https://books.google.com/books?id=KIJuzwEACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT}} ==== Bordigòtto (''[[Dialettu burdigotu|Burdigotu]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Christian Garnier|tìtolo=Deux patois des Alpes - maritimes italiennes. Grammaire et vocabulaire méthodiques des idiomes de Bordighera et de Realdo|ànno=1898|çitæ=Parìggi|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=A. Miele|tìtolo=Dizionario bordigotto|ànno=1971|editô=Tipolitografia S. Giuseppe|çitæ=A Bordighêa|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=C. Garnier|tìtolo=Un dialetto delle Alpi Marittime Italiane. Grammatica. Metodo e vocaboli dell’idioma di Bordighera|ànno=1994|editô=Managò|çitæ=A Bordighêa|léngoa=LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=F496MwEACAAJ}} ==== Monegàsco (''[[Dialetto monegasco|Munegascu]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Raymond Arveiller|tìtolo=Étude sur le parler de Monaco|url=https://books.google.com/books?id=WofYMgAACAAJ|ànno=1967|editô=Comité national des traditions monégasques|çitæ=Mónego|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jules Soccal|tìtolo=Vocabulaire monégasque de la marine et de la mer|url=https://books.google.com/books?id=a5QGfAEACAAJ|ànno=1971|editô=Comité national des traditions monégasques|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Louis Frolla|tìtolo=Dictionnaire Monégasque - Français|url=http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire-monegasque-francais-partie-i-presentation|ànno=1963|editô=Ministère d'Etat Département de l'intérieur|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR|volùmme=pt. 1 ([http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire-monegasque-francais-partie-ii-dictionnaire pt. 2])}} * {{Çitta lìbbro|outô=Académie des langues dialectales (Monaco)|tìtolo=Colloque de dialectologie monégasque: Monaco, 16 et 17 novembre 1974 / organisé par le Comité national des traditions|url=https://books.google.com/books?id=PgpBOAAACAAJ|ànno=1974|editô=Multiprint|çitæ=Mónego|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Louis Barral|outô2=Suzanne Simone|tìtolo=Dictionnaire Français - Monégasque|url=http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire-francais-monegasque|ànno=1983|editô=Mairie de Monaco|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Louis Frolla|tìtolo=Grammaire Monégasque|url=http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire/grammaire-monegasque|ànno=1960|editô=Comité Nationale des Traditions Monégasques|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR|volùmme=pt. 1 ([http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire-monegasque-francais-partie-ii-dictionnaire pt. 2])}} * {{Çitta lìbbro|outô=Stefano Lusito|outô2=[[Albertu Segundu de Mu̍negu|Albèrto II de Mónego (prefaçión de)]]|tìtolo=Anthologie de la littérature et de l'écrit en langue monégasque|ànno=Arvî 2024|editô=Editions EGC|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR}} ==== Sanremàsco (''[[Dialettu sanremascu|Sanremascu]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Jacono|tìtolo=A storia de Sanremu diita da Baci Sussatapi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0520346|ànno=1960|editô=Tipografia G. Gandolfi|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Jacono|tìtolo=Sanremu du mei tempu (Regordi sanremaschi)|url=https://www.lafeltrinelli.it/sanremu-du-mei-tempu-libro-libri-vintage-vari/e/2570330008963?srsltid=AfmBOor2Ce88qGd9uoi-eXw1AVmtdpU2VZnhRwtya6bhYncng8bxLutv|ànno=1965|editô=Famija sanremasca|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Jacono|tìtolo=De scena Bigin Sciacastrasse|url=https://liguria.on-line.it/opac/resource/de-scena-bigin-sciacastrasse/LI300140335|ànno=1970|editô=Tipografia Dal Castello Franco|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gin De Stefani|tìtolo=Gresümi in rima|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0097880|ànno=1971|editô=Federazione Operaia Sanremese|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gin De Stefani|tìtolo=Caru mei campanin. |url=https://www.ibs.it/caru-mei-campanin-libro-gin-libri-vintage-vari/e/2570330009113?srsltid=AfmBOorlwi3_641ztr6IVh-2X0WKuJSfYdPWcXycarJGeiV2GRW7cqVw|ànno=1976|editô=Famija sanremasca|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pio Carli|tìtolo=Ina mandia' de giargun sanremascu: il proverbio nella cultura dei popoli, proverbi e modi di dire in dialetto sanremasco|url=https://books.google.com/books?id=GVQsygAACAAJ|ànno=1976|editô=Stanpàia Casabianca|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Eugenio Rolleri (Geniu Rule)|tìtolo=Puesie in dialetu sanremascu|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0288546|ànno=1979|editô=Editrice Tip. G. Gandolfi|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dino Ardono|tìtolo=Sanremascamente: sentu passa suneti cun a cua e chinze firastroche (oltre cento sonetti caudati e quindici filastrocche)|url=https://liguria.on-line.it/opac/resource/sanremascamente-sentu-passa-suneti-cun-a-cua-e-chinze-firastroche-oltre-cento-sonetti-caudati-e-quin/LI300198255|ànno=1981|editô=Casabianca|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dino Ardono|tìtolo=I déixe cumandamènti au giurnu d'ancöi|url=https://liguria.on-line.it/opac/resource/i-deixe-cumandamenti-au-giurnu-dancoi/LI300394279|ànno=1985-|editô=Lito G.|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pio Carli|tìtolo=Dizionario dialettale: sanremasco - italiano, italiano - sanremasco|url=https://books.google.com/books?id=f7SFAQAACAAJ|ediçión=ristànpa|ànno=2003|editô=Famija Sanremasca|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Aldo Bottini|tìtolo=Parlamu u sanremascu. Piccola grammatica del dialetto|url=https://www.unilibro.it/libro/bottini-aldo/parlamu-u-sanremascu-piccola-grammatica-dialetto/9788864052083|ànno=2010|editô=De Ferrari|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|ISBN=9-788-86405208-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Angelo Sacco|tìtolo=Ricordando e Dialettando di tutto un po'...|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0132198|ànno=2011|editô=Grafiche Amedeo|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT|outô2=Ivanna Sacco|outô3=Lorenzo Biancheri (colaboraçión de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bolia|tìtolo=E mée puesie (in dialetto ligure sanremasco)|ànno=2016|editô=Vitale|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ}} ==== Spiaretìn (''[[Dialetu spiareté|Spiareté]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Dante Zirio|tìtolo=Scritti in dialetto spiareté|url=http://pigna.pro/|ànno=2001|editô=|çitæ=I Spiareti|léngoa=LIJ, IT|ISBN=}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dante Zirio|tìtolo=I Spjareti u mé paise, pensieri sparsi|url=http://pigna.pro/|ànno=2009|editô=|çitæ=I Spiareti|léngoa=LIJ, IT|ISBN=}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vanna Astrego|tìtolo=Baršelete e storie spiaretéire|url=https://www.edizioniantea.it/product-tag/vanna-astrego/?srsltid=AfmBOooXYFRMIlLohVxVpaSqiOnx--XWWgK3SqWIWzm90d1X6lOXGRFY|ànno=2022|editô=Antea Edizioni|çitæ=Tàggia|léngoa=LIJ, IT}} ==== Tagiàsco (''[[Dialettu tagiascu|Tagiascu]]'') ==== * {{Çitta publicaçión|outô=G. Parodi|outô2=Girolamo Rossi|outô3=|ànno=1903|tìtolo=Poesie in dialetto tabiese del sec. XVII|revìsta=Giornale Storico e Letterario della Liguria|volùmme=fasc. 10-12|pp=329-399|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Rime tagiasche|ànno=2001|editô=Centro Culturale Tabiese - Tipolitografia Casabianca|çitæ=Tàggia - Sanrémmo|léngoa=LIJ, IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00012628}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Dé raxùn tagiasche. Ovvero della saggezza popolare|ànno=2003|editô=Rione Orso|çitæ=Tàggia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Balestra|tìtolo=Glossario etimologico del dialetto di Taggia|ànno=2018|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, IT|outô2=Costante Lanteri|ISBN=88-88-59190-7|url=https://books.google.com/books?id=g2E6zwEACAAJ}} ==== Vintimigiôzo (''[[Dialettu ventemigliusu|Ventemigliusu]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Emilio Azaretti|tìtolo=L'evoluzione dei dialetti liguri esaminata attraverso la grammatica storica del Ventimigliese|ànno=1977 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0056866 1° ed.]), 1982 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00002257 2° ed])|editô=Casabianca|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Emilio Azaretti|ànno=1979|tìtolo=Nomenclatura peschereccia di origine greca nel dialetto ligure intemelio|revìsta=Bollettino dell'atlante linguistico mediterraneo|nùmero=21|pp=59-69|léngoa=LIJ, IT|url=http://www.cumpagniadiventemigliusi.it/vecchiosito/Marina/Fauna_marina.htm#cini}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emilio Azaretti|tìtolo=La fauna marina nel dialetto ventimigliese|url=https://books.google.com/books?id=cXoMYAAACAAJ|ànno=1992|editô=Cooperativa Grafica Genovese|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Patrizia Scarsi|tìtolo=Il dialetto ligure di Ventimiglia e l'area provenzale: Glossario etimologico comparato|url=https://books.google.com/books?id=XIPToAEACAAJ|ànno=1993|editô=Cumpagnia d'i Ventemigliusi|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Enrico Malan|tìtolo=Glossario ventimigliese-italiano, italiano-ventimigliese|url=https://books.google.com/books?id=_BwmPQAACAAJ|ànno=1998|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-70074-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierina Giauna Piagentini|tìtolo=Odore di focolare: i sapori della cucina tradizionale ligure in 165 ricette della cucina tradizionale ligure in lingua italiana e dialetto ventimigliese|ànno=2003|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-70189-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Cumpagnia d'u Teatru Ventemigliusu|tìtolo=Ötant'ani d'atività, ottanta ma non li dimostra: 1928-2008|ànno=2009|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Enrico Malan|tìtolo=Dizionario ventimigliese-italiano italiano-ventimigliese|url=https://books.google.com/books?id=MKfTygAACAAJ|ànno=2010|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-81-70396-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emilio Azaretti|outô2=[[Rensu Villa|Renzo Villa]]|tìtolo=Imparamu u ventemigliusu|url=https://books.google.com/books?id=XSEptwAACAAJ|ediçión=2|ànno=2019|editô=ilustròu da Anna Maria Crespi, Cumpagnia di Ventemigliusi|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, IT}} === Lìgure alpìn === * {{Çitta lìbbro|outô=Emilio Azaretti|tìtolo=Un dialetto di transizione fra area ligure e occitanica: Olivetta San Michele|url=https://books.google.com/books?id=BH5KjwEACAAJ|ànno=1990|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciàndria|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Charles Botton|outô2=Jean Gaber|outô3=Albert Bianco|tìtolo=Eu saoueudjinn. Le parler de Saorge. Mots, expressions, dictons [...]|url=https://books.google.com/books?id=bC3WAAAACAAJ|ànno=2000|editô=Cabri|çitæ=Bréggio|léngoa=FR, LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jean Philippe Dalbera|tìtolo=Les langues de France|ànno=2003|editô=PUF|çitæ=Parìggi|léngoa=FR|pp=125-136|capìtolo=Les îlots liguriens en France}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Pierre Aiperto|tìtolo=Camin dë mëmòřia|url=https://www.espaci-occitan.com/botiga/en/pays-alpin/1146-camin-de-memoria-cd-jan-pie-aiperto-9782954270128.html|ànno=2015|editô=IEO 06|çitæ=Savurgiu|léngoa=LIJ, FR|ISBN=978-2-9542701-4-2}} ==== Bugéize (''[[Dialettu biijinolu|Biijinolu]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Emilio Azaretti|tìtolo=Quelques mots de la transhumance en dialecte de Buggio (Val Nervia) avec étude éthymologique|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0112535|ànno=19?|editô=s.e.|çitæ=Frànsa|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Guido Pastor|tìtolo=Vèlbure, Rèijure, Gàlbure, e calche ren d'autru in biijinòlu sccettu|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&item:1003:Nomi::@frase@=+Azaretti%2C+Emilio&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=search_show_cmd&saveparams=false&nentries=1&fname=none&from=28|ànno=1981|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Guido Pastor|outô2=Giulia Petracco Sicardi (prezentaçión)|outô3=Emilio Azaretti (nòtte)|tìtolo=Calòrie, legatàrie e maraveglie in parlata biijinòla|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0024073|ànno=1984|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Guido Pastor|tìtolo=Ciabroti in lengagiu biijinòlu cun e "ulse" dei mei aregordi|ànno=1990|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Guido Pastor|tìtolo=Messcciařisse|ànno=1996|editô=Alzani|çitæ=Pineròllo|léngoa=LIJ}} ==== Bregiàsco (''[[Briïenc]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Josephine Sassi|tìtolo=Dictionnaire breillois-français. Dicsionnari Briiens-Fransez|url=https://documentation.departement06.fr/index.php?lvl=notice_display&id=8840|ànno=2005|editô=A souĉéta Briïenca|çitæ=Breggio|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô1=Augusta Etienne|outô2=Josephine Sassi|tìtolo=Recettes de cuisine breilloise. Resete d'couzina briïenca. Et supplemet : Recettes Traditionelles et recettes apportees a Breil|url=https://documentation.departement06.fr/index.php?lvl=notice_display&id=9027|ànno=2006|editô=A souĉéta Briïenca|çitæ=Breggio|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ana Maïa (Andrée Pomarède)|tìtolo=Poésies en Breillois|url=https://comtedenice.fr/produit/poesies-en-breillois/|editô=A souĉéta Briïenca|çitæ=Bréggio|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Lieux-dits de Breil-Sur-Roya|editô=A souĉéta Briïenca|çitæ=Breggio}} ==== Brigàsco (''[[Lengua brigašca|Brigašc]]'') ==== * {{Çitta publicaçión|outô=Werner Forner|ànno=1986|tìtolo=Brigasco roiasco|revìsta=R Ni d'aigüra|nùmero=5|pp=4-6|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piero Bologna|tìtolo=Dizionario della lingua brigasca|url=https://books.google.com/books?id=RpRfAQAACAAJ|ànno=1991|editô=Bella|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciàndria|léngoa=LIJ, IT|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Grammatica|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1995|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciàndria|léngoa=LIJ, IT|volùmme=Vol. II|ISBN=88-62-74055-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Didier Lanteri|tìtolo=Dictionnaire français-brigasque|ànno=2006|editô=Tout Autour des Cultures|çitæ=Grasse|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2008|tìtolo=Il brigasco e l'olivettese tra classificazione scientifica e manipolazioni politico-amministrative|revìsta=Intemelion. Cultura e territorio - Quaderno annuale di studi storici dell'Accademia di cultura intemelia|nùmero=14|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20110722040040/http://www.intemelion.it/toso-bri.pdf}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2009|tìtolo=L'occitanizzazione delle Alpi Liguri e il caso del brigasco: un episodio di glottofagia|editô=(ed.) Albina malerba|pp=177-248|léngoa=IT|url=http://www.ald-monaco.org/uploads/pages/Langues_Dialectales_de_l_Aire_Latine/L_occitanizzazione_delle_Alpi_liguri_e_il_caso_del_brigasco_in_Quem_Tu_Probe_Meministi_Torino_Centro_Studi_Piemontesi_2009.pdf}} * {{Çitta lìbbro|outô=Didier Lanteri|tìtolo=Dictionnaire Brigasque-Français|ànno=2011|editô=Patrimoine et Traditions Brigasques|çitæ=A Brîga|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Didier Lanteri|tìtolo=Antò Piturina. Une nouvelle en brigasque, traduite en français, italian, niçois, piémontais, taggiasque, tendasque et triorasque|ànno=2012|editô=Patrimoine et Traditions Brigasques|çitæ=A Brîga|léngoa=LIJ, FR}} *{{Çitta lìbbro |outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli Upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega| çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|outô=Luisa Lanteri}} ==== Garescìn (''[[Dialettu garescìn|Garescén]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Renzo Amedeo (a cûa de)|tìtolo=Garésce l'è u ciü bè pais' du môndu, I° concorso di poesia dialettale ligure-piemontese: 23 agosto 1959|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01141093|ànno=1959|editô=Tip. Comelli|çitæ=Garésce|léngoa=LIJ, PMS, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Renzo Amedeo (a cûa de)|tìtolo=Garésce l'è cuscì, II° concorso di poesia dialettale ligure-piemontese-lombarda: 21 agosto 1960|url=https://books.google.com/books?id=fxV9AQAACAAJ|ànno=1960|editô=Tip. Comelli|çitæ=Garésce|léngoa=LIJ, PMS, LMO, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Renzo Amedeo (a cûa de)|tìtolo=Garésce situ du Paradisu 'n tèra, III° concorso di poesia dialettale piemontese ligure lombarda emiliano-romagnola: 20 agosto 1961|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01079867|ànno=1961|editô=Tip. Comelli|çitæ=Garésce|léngoa=LIJ, PMS, LMO, EML, RGN, IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Nicola Duberti|tìtolo=L'Alta Val Tanaro: inquadramento linguistico|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/5755976/Alta_Val_Tanaro}} * {{Çitta lìbbro|outô=Romano Nicolino|tìtolo=Sc-crice cujì... (scritte così...): poesie nel dialetto ligure-garessino|url=https://books.google.com/books?id=o58HugEACAAJ|ediçión=2|ànno=2015|editô=Vitale|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aschero|tìtolo=Tocu per tocu|url=https://books.google.com/books?id=fiv0vQAACAAJ|ànno=2016|editô=Ass. Primalpe Costanzo Martini|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-63-87223-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|léngoa=LIJ, IT|çitæ=Cùnio|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti}} ==== Mentonàsco (''[[Dialet mentunasch|Mentunasch]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=James Bruyn Andrews|tìtolo=Essai de grammaire du dialecte mentonais, avec quelques contes, chansons et musique du pays|url=https://books.google.com/books?id=6-4IAAAAQAAJ|ànno=1875|editô=Verani|çitæ=Nìssa|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=James Bruyn Andrews|tìtolo=Vocabulaire français-mentonais|url=https://books.google.com/books?id=AxQLAAAAQAAJ|ànno=1877|editô=Imprimerie niçoise|çitæ=Nìssa|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta publicaçión|outô=Société des lettres, sciences et arts (Alpes-Maritimes)|ànno=1882|tìtolo=Racuenti popolari mentanasque en lenga do pais - Contes populaires mentonnais en langue du pays Recueillis par M. W. James Bruyn Andrews|revìsta=Annales de la Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes|léngoa=LIJ, FR|url=https://rapportgallica.bnf.fr/rapport.html?query=arkPress%20all%20%22cb344310594%2Fdate%22%20and%20%28gallica%20all%20%22lengue%20mentonasque%22%29}} * {{Çitta lìbbro|outô=Louis Caperan|outô2=Jean-Louis Caserio|outô3=Louis Caperan|tìtolo=Menton et le monde de la mer: enquête ethnographique, folklorique et technique|url=https://books.google.com/books?id=NFziAAAAMAAJ|ànno=1983|editô=Société d'art et d'histoire du Mentonnais|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josiane Tricotti|outô2=Jean-Louis Caserio|outô3=Louis Caperan|tìtolo=Ou mentounasc a ra scora|url=https://books.google.com/books?id=BfdWAAAAMAAJ|ediçión=1|ànno=1984|editô=Société d'art et d'histoire du Mentonnais|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Werner Forner|curatô=Giuliano Gasca-Queirazza|tìtolo=Atti 2° Congresso Internazionale AIEO|url=https://books.google.com/books?id=WFO3zQEACAAJ|ànno=1993|editô=Universcitæ|çitæ=[[Turin|Turin]]|léngoa=FR|pp=653-678|volùmme=2|capìtolo=La composante 'alpine' du mentonnais}} * {{Çitta publicaçión|outô=Jean-Louis Casterio|ànno=1994|méize=Màrso|tìtolo=Marcel Firpo (1878-1973), poète des traditions mentonnaises|revìsta=Ou païs mentounasc|nùmero=69|pp=2-8|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Justin Barroi|tìtolo=Lexique français-castillonnais|url=https://books.google.com/books?id=fm9NYAAACAAJ|ànno=1998|editô=Cercle généalogique de Roquebrune et du Mentonnais|çitæ=Castigión|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Stéphane Vilarem|outô2=Barthélémy Ciravegna|outô3=Jean-Louis Caserio|tìtolo=Lexique français-roquebrunois|url=https://books.google.com/books?id=VvzCGwAACAAJ|ànno=1998|editô=Société d'art et d'histoire du Mentonnais|çitæ=Mentón|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Werner Forner|curatô=Jean-Louis Caserio|tìtolo=Lexique Français-Mentonnais|url=https://books.google.com/books?id=pF8iGwAACAAJ|ànno=2001|editô=Société d'art et d'histoire du Mentonnais|çitæ=[[Mentun|Mentun]]|léngoa=FR|pp=11-23|capìtolo=Le mentonnais entre toutes les chaises? Regards comparatifs sur quelques mécanismes morphologiques}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jean Ansaldi|tìtolo=Lexique français-castillonnais|url=https://books.google.com/books?id=mLa6mQEACAAJ|ànno=2009|editô=Société d'Art et d'Histoire du Mentonnais|çitæ=Mentón|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta publicaçión|outô=Jean-Louis Caserio|ànno=2015|tìtolo=Entre provençal (nissart) et ligurien: le parler mentounasc|revìsta=Luenga & fablas|volùmme=19|pp=61-65|léngoa=FR|url=https://dialnet.unirioja.es/descarga/articulo/5520044.pdf}} * {{Çitta publicaçión|outô=Werner Forner|ànno=2018|tìtolo=”Ou loub e r’agnè” – Du mentonnais d’aujourdhui au mentonnais d’hier|revìsta=ALD (éd.), Actes du 15e Colloque des Langues Dialectales|editô=EGC|çitæ=[[Prinçipatu de Mùnegu|Munegu]]|pp=15-33|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Werner Forner|outô2=|tìtolo=Morphologie comparée du mentonnais et du ligurien alpin. Analyse synchronique et essai de reconstruction|url=https://books.google.com/books?id=FpZuEAAAQBAJ|ànno=nov. 2021, ca. 450 pp|editô=De Gruyter|çitæ=Beihefte ZrP, [[Berlin|Berlin]]|léngoa=FR|ISBN=3-110-75595-5}} ==== Ormeàsco (''[[Dialéttu urmeàscu|Ulmioš-cu]]'') ==== * {{Çitta publicaçión|outô=Ernesto Giacomo Parodi|ànno=1907|tìtolo=Intorno al dialetto d'Ormea|revìsta=Studi Romanzi|editô=Società filologica romana|volùmme=5|pp=89-122|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=Pdz9SAAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ignazio Giacomo Pelazza|tìtolo=Saggio di toponomastica ormeese comparata a quella ligure con note storiografiche e l'aggiunta di un metodo per la scrittura del dialetto di Ormea|ànno=1985|editô=Región Piemónte, Comitato comprensoriale di Mondovì|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario italiano - ormeasco e ulmioscu - italian|url=https://books.google.com/books?id=SDyyXwAACAAJ|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bernard Schädel|tìtolo=Il dialetto di Ormea|url=https://books.google.com/books?id=dq1KAgAACAAJ|ànno=2000|editô=Gribaudo|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-80-58137-6}} ==== Tendàsco (''[[Dialetto tendasco|Tendascu]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Centro di studi nizzardi e tendaschi|tìtolo=Letteratura italiana di Nizza, del Nizzardo e del Tendasco|ànno=1999-2002|editô=Sorriso francescano|çitæ=Rapàllo|léngoa=IT|volùmme=4 vol.}} ** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Dalle origini al XVI secolo|url=https://books.google.com/books?id=fEjLnQEACAAJ|ànno=1999|léngoa=IT|volùmme=1}} ** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Il secolo XVII|url=https://books.google.com/books?id=O_jZoAEACAAJ|ànno=2000|léngoa=IT|volùmme=2}} ** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Il secolo XVIII|url=https://books.google.com/books?id=corToAEACAAJ|ànno=2001|léngoa=IT|volùmme=3}} ** {{Çitta lìbbro|outô=Ibid.|tìtolo=Secolo XIX e XX|url=https://books.google.com/books?id=81z0oAEACAAJ|ànno=2002|léngoa=IT|volùmme=4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jacques Guido|tìtolo=Parlu tendascu. Dictionnaire français-Tendasque, suivi de aperçu grammatical de la langue tendasque|url=https://books.google.com/books?id=POwnAQAACAAJ|ànno=2011|editô=Musée départemental des Merveilles-Hapax Editore|çitæ=curòu da Jean-Claude Ranucci, Sylvain Casagrande, Michèle Oliviéri, Torìn|léngoa=LIJ, FR|ISBN=88-88-00043-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Marie-Elisabeth Guido|tìtolo=Legiu ē scrivu a lengua tendasca (Je lis et j'écris en langue tendasque, méthode d'apprentissage pour petits et grands)|url=http://bmvr.nice.fr/SIGB/doc/SYRACUSE/6190545/legiu-e-scrivu-a-lengua-tendasca-je-lis-et-j-ecris-en-langue-tendasque-methode-d-apprentissage-pour-?_lg=fr-FR|ànno=2018|editô=MB Edition|çitæ=Saint-Laurent-du-Var|léngoa=LIJ, FR|ISBN=978-2-9563591-0-4}} * {{Çitta lìbbro |outô=Antoine de Saint-Exupéry| tìtolo=Ař Picin Prinsi: Der kleine Prinz Patois Tendasque | ànno=2018|editô=tradoçión a cûa de Francine Marin e Didier Lanteri, Edition Tintenfaß| çitæ=Neckarsteinach|ISBN=978-3-946190-61-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francine Marin|tìtolo=Granile, paroles et istants de vie|url=https://www.institutetudesnicoises.fr/publications-1/|ànno=2022|editô=Institut d'etudes niçoises|çitæ=Nissa|léngoa=LIJ, FR}} ==== Trioràsco (''[[Dialettu triorascu|Triorascu]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Luca Maria Capponi|outô2=A. Ferraironi (a cûa de)|tìtolo=A fora de Franzé U Peguror (in dialetto triorese) scritta nel secolo XVIII dall'Avv. Luca Maria Capponi|url=https://books.google.com/books?id=L5efoAEACAAJ|ànno=1941|editô=S. A. Giacomo Gandolfi|çitæ=Sanrémmo|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Ferraironi|tìtolo=A festa de San Zane a Triora|url=https://books.google.com/books?id=rYKJGwAACAAJ|ànno=1940|editô=Tip. Sallustiana|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Ferraironi|tìtolo=Proverbi dialettali di Triora|url=https://books.google.com/books?id=Hq8-AAAAIAAJ|ànno=1947|editô=Tip. Sallustiana|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Ferraironi|tìtolo=I ciaravugli (stamburata) in dialetto triorese|ànno=1951|editô=Tip. Sallustiana|çitæ=Rómma|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=A. Ferrarioni|ànno=2005|méize=zenâ-zùgno|tìtolo=Soprannomi e patronimici di Triora e dall'Alta Valle Argentina|revìsta=R ni d'àigüra|nùmero=43|p=39|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=A Cuggé|ànno=2005|méize=zenâ-zùgno|tìtolo=Proverbi e modi di dire dell'Alta Valle Argentina|revìsta=R ni d'àigüra|nùmero=43|pp=62-63|léngoa=LIJ, IT}} === Lìgure de l'Otrazôvo === ==== Otrazôvo de ponénte ==== * {{Çitta publicaçión|outô=Zeno Birolli|ànno=1966|tìtolo=Il formarsi di un dialetto pittorico nella regione ligure-piemontese|revìsta=Bollettino della societa piemontese di archeologia e belle arti|volùmme=ànno XX|pp=115-125|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Silvio Sguerso|tìtolo=Il dialetto altarese|ànno=1972|editô=Sabatelli|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Hugo Plomteux|tìtolo=Studi linguistici sull'anfizona ligure-padana|url=https://books.google.com/books?id=6EI_PQAACAAJ|ànno=1992|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ, IT|pp=185-240|capìtolo=Il lessico di Osiglia|ISBN=88-76-94124-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso (a cûa de)|outô2=M. Angelini e R. Monti, F. Arnaud, G. Balbis, T. Hohnerlein-Buchinger, M. Parry, F. Toso (tèsti de)|tìtolo=Studi e ricerche sui dialetti dell'alta Val Bormida|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01324073|ànno=2001|editô=Comunità Montana Alta Val Bormida|çitæ=Milêximo|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luca Franchelli (a cûa de)|tìtolo=Letteratura e dialetto in Val Bormida e dintorni|url=https://books.google.com/books?id=t4c3oAEACAAJ|ànno=2003|editô=Comunità Montana Alta Val Bormida|çitæ=Milêximo|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mair Parry|tìtolo=Parluma 'd Còiri, sociolinguistica e grammatica del dialetto di Cairo Montenotte|url=https://books.google.com/books?id=0wU2AAAACAAJ|ànno=2005|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, PMS, IT|ISBN=88-80-55213-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Marrapodi|tìtolo=Il vocabolario sassellese|url=https://books.google.com/books?id=izFZPgAACAAJ|ànno=2008|editô=Ass. Amici del Sassello|çitæ=O Sascéllo|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-90-07804-9|volùmme=1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Melano|tìtolo=Lessico del dialetto carcarese|url=https://books.google.com/books?id=0Iz_ngEACAAJ|ànno=2013|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-95-95594-3}} ==== Otrazôvo centrâle ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Ponte|tìtolo=Proverbi in dialetto di Campo Ligure|url=https://books.google.com/books?id=LSfwngEACAAJ|ànno=1979|editô=Associazione Pro Loco di Campo Ligure|çitæ=Cànpo|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Massimo Calissano|outô2=Giovanni Ponte|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Campo Ligure|url=https://books.google.com/books?id=iO_YAAAACAAJ|ànno=2004|editô=F. Frilli|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-75-63036-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Romano Rovelli|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Garbagna: testimonianze di cultura e civiltà contadina|ànno=2007|çitæ=Tortónn-a|léngoa=LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=O09lAQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Claudia Alessandri|tìtolo=Le parole, gli strumenti, la memoria. Indagine etnolinguistica nel Parco naturale delle Capanne di Marcarolo|ànno=2007|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ, IT|url=https://books.google.com/books?id=R2RyPgAACAAJ|editô=Edizioni dell'Orso|ISBN=88-62-74013-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquale Aurelio Pastorino|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Masone|url=https://books.google.com/books?id=UFpkngEACAAJ|ànno=2013|editô=Fratelli Frilli|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-75-63894-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquale Aurelio Pastorino|tìtolo=Lo zibaldone dei masonesi|url=https://books.google.com/books?id=1hrqjgEACAAJ|ànno=2015|editô=Youcanprint|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-93-21506-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Pastorino|tìtolo=Ra vuxe du rìan. Poesie in dialetto masonese|url=https://books.google.com/books?id=5bf5sgEACAAJ|ànno=2015|editô=Youcanprint|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ|ISBN=88-91-19730-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Repetto|tìtolo=A léngua da Mémoria|url=https://www.giannirepetto.it/a-lengua-da-memoria/#alenguadamemoria|ànno=2018|editô=Impressioni Grafiche|çitæ=Acqui Terme|léngoa=LIJ, IT|ISBN=9788861952782}} ===== Novéize (''[[Dialetto noveize|Nuvaize]]'') ===== * {{Çitta publicaçión|outô=Egidio Mascherini|ànno=1979|méize=Màrso|tìtolo=Spigolando tra le peculiarità del nostro dialetto|revìsta=Novinostra|editô=Società storica del Novese|çitæ=Nêuve|volùmme=ànno 19|nùmero=1|pp=29-31|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Novi Ligure con indice nomenclatore italiano-novese|url=https://books.google.com/books?id=SscNGwAACAAJ|ànno=1984|editô=Edizioni arti grafiche novesi|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT|ediçión=2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Barzizza|tìtolo=Vestiti su misura: commedia brillante in dialetto novese|url=https://books.google.com/books?id=8ie9nQAACAAJ|ànno=1986|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Nuovo vocabolario del dialetto di Novi Ligure: con indice nomenclatore italiano-novese|url=https://books.google.com/books?id=N9wZoAEACAAJ|ànno=1999|editô=Istituto culturale rotariano|çitæ=Milàn|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ferrarazzo|tìtolo=Vocabolario del dialetto di Sorli|ànno=2002|çitæ=Tortónn-a|léngoa=LIJ, IT|outô2=Germana Milanesi}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maria Gabriella Gandini|tìtolo=In fraskaiga u gh'è... poesie in dialetto novese|ànno=2005|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT|editô=Editoria Buonenotizie|url=https://books.google.com/books?id=LCuQjgEACAAJ|ISBN=88-94-08267-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Natale Magenta|tìtolo=Aggiunte e correzioni al nuovo vocabolario del dialetto di Novi Ligure|url=https://books.google.com/books?id=r43CoQEACAAJ|ànno=2013|editô=Società Storica del Novese|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francaurelia Cabella|tìtolo=A pòrla a túre. Poesie in dialetto novese e italiano|url=https://books.google.com/books?id=y7vPzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Joker|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-75-36478-8}} ==== Otrazôvo de levànte ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Emmanueli|tìtolo=L'alta valle del Taro e il suo dialetto|url=https://books.google.com/books?id=4m_b_faiaBMC|ànno=1988|editô=Atesa|çitæ=Malalbergo|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Vitali|outô2=Ettore Rulli|tìtolo=Grammatica del dialetto di Compiano, parlata ligure della Valle del Taro|url=https://flippingbooks.comune.parma.it/Libri/Grammatica%20del%20dialetto%20di%20Compiano/files/assets/common/downloads/publication.pdf|ànno=2010|editô=Rupe mutevole|çitæ=Bedònia|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-96-41882-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ettore Rulli|tìtolo=Dizionario enciclopedico della parlata ligure delle valli del Taro e del Ceno|ànno=2003|editô=Compiano Arte Storia|çitæ=Conpiàn|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Scarfuje (poesie)|url=https://www.ccnbedonia.it/page.php?idpagina=71|editô=Gruppo Socioculturale Val Zirana|çitæ=Bedònia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Severino Musa|tìtolo=I firossi da Geléina de Rucaja (proverbi, tiritere, filastrocche, ecc…)|url=https://www.ebay.it/itm/294182037315|editô=Gruppo Socioculturale Val Zirana|çitæ=Bedònia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giannino AgazzI|tìtolo=O’ vertu ina purtissa|url=https://www.ebay.it/itm/294182037315|editô=Gruppo Socioculturale Val Zirana|çitæ=Bedònia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Romeo Musa|tìtolo=Disolla e Tognu e altre poesie|url=http://flippingbooks.comune.parma.it/Libri/Musa_Disolla%20e%20Tognu/index.html|ànno=1980|editô=Centro culturale Compiano Arte Storia|çitæ=Collecchio|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sara Raffi Lusardi|outô2=Giannino Agazzi|tìtolo=È parolle di nostri vecci : le parole dei montanari bedoniesi|url=http://flippingbooks.comune.parma.it/Libri/Lusardi_Parolle%20di%20nostri%20vecci/index.html|ànno=2013|editô=Associazione Centro Studi Card. A. Casaroli|çitæ=Pàrma|léngoa=LIJ, IT|ISBN=|volùmme=Quaderno n.3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sara Raffi Lusardi|outô2=|tìtolo=Il desco nel villaggio. Rivisitazioni. (Alte Valli ceno e Taro)|url=https://www.libreriapalatinaeditrice.it/val-baganza-val-ceno-val-taro.html|ànno=2008|editô=Silva Editore|çitæ=Pàrma|léngoa=IT, LIJ|ISBN=|volùmme=}} === Lìgure coloniâle === * {{Çitta lìbbro|outô=Isabelle Pesce|tìtolo=Le parler ordinaire d'une famille ligurienne établie dans le Perche (1923-2000): Phonétique et morphosyntaxe|url=https://books.google.com/books?id=6JZVDAAAQBAJ|ànno=2016|editô=EME Editions|léngoa=FR|ISBN=2-806-65053-4}} ==== Ajasìn (''[[Dialettu aghjaccinu|Aghjaccinu]]'') ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Rughjeru Miniconi|tìtolo=Parlata aghjaccina cittatina è paìsana / le parler populaire à Ajaccio Aghjaccinu-Francesu / Français-Aghjaccinu|ànno=2017|editô=A Barcella|çitæ=Ajàsso|léngoa=LIJ, FR}} ==== Bonifaçìn (''[[Bonifassin|Bunifazzin]]'') ==== * {{Çitta publicaçión|outô=Jean-Philippe Dalbera|ànno=1987|méize=1987|tìtolo=À propos du dialecte bonifacien et de sa position dans l'aire linguistique ligurienne|revìsta=Études Corses|volùmme=15|nùmero=fasc. 29|pp=89-114|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Marie Comiti|tìtolo=Bunifazziu e a sè lengua|url=https://books.google.com/books/about/Bunifazziu_e_a_se_lengua.html?id=SWE4OwAACAAJ|ànno=1994|editô=Squadra di u Finusellu|çitæ=Bonifàçio|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roger Miniconi|tìtolo=Vucabulariu marinarescu bunifazzincu: bunifazzincu-francesu, français-bonifacien, bonifazinco-italiano, italiano bonifazinco|url=https://books.google.com/books?id=tAKuGAAACAAJ|ànno=2003|editô=A Barcella|çitæ=Ajàsso|léngoa=LIJ, FR|ISBN=2-952-01300-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Bollettino di studi sardi|url=https://www.filologiasarda.eu/files/documenti/pubblicazioni_pdf/bss1/05toso.pdf|ànno=2008|editô=CUEC|léngoa=IT|pp=147-177|capìtolo=Aspetti del bonifacino in diacronia|ISBN=88-84-67459-X}} ==== Figón (''[[Dialettu figùn|Figoun]]'') ==== * {{Çitta publicaçión|outô=Paul Sénequier|ànno=1879|tìtolo=Les patois de Biot, Vallauris, Mons et Escragnolles|revìsta=Annales de la Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes|volùmme=6|p=357|léngoa=FR|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5602755f/f359}} * {{Çitta publicaçión|outô=Société des lettres, sciences et arts (Alpes-Maritimes)|ànno=1899|tìtolo=E doue Bessoune|revìsta=Annales de la Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes|volùmme=16|léngoa=LIJ, FR|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5706378j/f327.image}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paul Roux|ànno=1957|tìtolo=À propos du moussenc ou figoun|revìsta=Annales Universitatis Saraviensis|volùmme=6|pp=589-594|léngoa=FR}} * (IT) Roberto Moriani, Figun e Figunìa, in Rivista "'R nì d'Aigura", n. 11, pp. 28-29/ 1989 * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Vouland|tìtolo=Étude de toponymie régionale. Origine, signification et histoire des noms de lieux de Cannes et du bassin cannois|url=https://books.google.com/books?id=w_JKywAACAAJ|ànno=2010|editô=Archives Ville de Cannes|léngoa=FR|ISBN=2-916-26117-6}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Per uno studio del lessico del dialetto figun di Provenza: glossario dei testi|revìsta=Intermelion|nùmero=17|pp=89-127|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza. Il dialetto figun tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìggia|léngoa=IT|ISBN=88-88-59172-9}} ==== Tabarchìn (''[[Dialetto tabarchin|Tabarkin]]'') ==== * {{Çitta publicaçión|outô=Alberto Sobrero|ànno=1971|méize=Zenâ|tìtolo=Fenomeni di disgregazione recentemente osservati nel tabarchino|revìsta=Parole e metodi: Bollettino dell'atlante linguistico italiano|editô=Ratterio|çitæ=Torìn|nùmero=1|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=cquWAQAACAAJ}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Grammatica tabarkina|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0387746|ànno=1992|editô=Bandecchi & Vivaldi|çitæ=Pontedêra|léngoa=LIJ, IT|outô=Nino Simeone}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=U Paize u mange ... : il gastronomo tabarkino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CAG0008572|ànno=2002|editô=Bandecchi & Vivaldi|çitæ=Pontedêra|léngoa=LIJ, IT|outô=Nino Simeone, Norino Strina, Giuseppe Damele Garbarino (poêxîe de) e Mario Curcio (diségni de)}} * {{Çitta publicaçión|outô=Eduardo Blasco Ferrer|ànno=1994|tìtolo=Contributo alla conoscenza del ligure insulare. Il tabarchino di Sardegna|revìsta=Zeitschrift für romanische Philologie|editô=M. Niemeyer|çitæ=Tübingen|volùmme=110|nùmero=1-2|pp=153-194|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Minidizionario tabarchino italiano|url=https://books.google.com/books?id=aRZScgAACAAJ|ànno=1997|editô=EDES|çitæ=Sàsari|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Il sardo in tasca. Dizionario comparativo della lingua di Sardegna: italiano, logudorese, nuorese, campidanese, gallurese, sassarese, algherese, tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=lvvhZwEACAAJ|ànno=1997|editô=EDES-Editrice democratica sarda|çitæ=Sàsari|léngoa=LIJ, SC, CO, CA, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paola Sitzia|tìtolo=Le comunità tabarchine della Sardegna meridionale: un'indagine sociolinguistica|url=https://books.google.com/books?id=siT8AAAACAAJ|ànno=1998|editô=Condaghes|çitæ=Càgiai|léngoa=IT|ISBN=88-86-22947-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Salvatore Fulgheri (Friscioé)|tìtolo=E mé cansuìn: poesie e canzoni in tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=DNhhAAAACAAJ|ànno=2000|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=LIJ|ISBN=88-80-12167-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Rombi|outô2=Fiorenzo Toso (prezentaçión)|tìtolo=Vuxe de Câdesédda: poesie in tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=wYHgAAAACAAJ|ànno=2000|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=LIJ|ISBN=88-80-12228-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Orioles e Fiorenzo Toso (curatoî), Tullio De Mauro (introduçión) e Università di Udine - Centro internazionale sul plurilinguismo|tìtolo=Insularità linguistica e culturale: il caso dei Tabarchini di Sardegna, documenti del convegno internazionale di studi (Calasetta, 23-24 settembre 2000)|url=https://books.google.com/books?id=_7EdAQAAIAAJ|ànno=2001|editô=Le Mani|çitæ=Università degli studi di Udine, Récco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12174-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Consorzio Scuole Carlofortine|tìtolo=Il tabarchino dall'oralità alla scrittura: Per scrivere e leggere il tabarchino: Pe scrive e pe léze u tabarchin: Elementi della grafia unificata, elaborati da Fiorenzo Toso sulla base delle indicazioni di docenti e cultori carlofortini e calasettani, raccolte durante il seminario. Carloforte, 23-26 ottobre e 10-13 dicembre 2001|ànno=2002|editô=Cooperativa Tipografica Editoriale|çitæ=Iglesias|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=I tabarchini della Sardegna: aspetti linguistici ed etnografici di una comunità ligure d'Oltremare|url=https://books.google.com/books?id=6bqKAAAACAAJ|ànno=2003|editô=Le Mani|çitæ=Récco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12262-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Ferraro|tìtolo=Vocabolario tabarkino-italiano. Ricavato dal dizionario tabarkino-italiano di Vallebona con varianti e arrangiamenti|url=https://books.google.com/books?id=VcsdAQAAIAAJ|ànno=2003|editô=Grafica del Parteolla|çitæ=Dolianova|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-88-24641-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Dizionario etimologico storico tabarchino: A-cüzò|url=https://books.google.com/books?id=P_arAAAACAAJ&dq|ànno=2004|editô=Le Mani|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-80-12278-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Grammatica del tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=FgBWPQAACAAJ&dq|ànno=2005|editô=Le Mani|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-80-12338-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mariatina Battistina Biggio|tìtolo=Banscigu: poesie in tabarchino|ànno=2011|editô=Comùn de Câdezédda|çitæ=Câdezédda|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=La Sardegna che non parla sardo: profilo storico e linguistico delle varietà alloglotte gallurese, sassarese, maddalenino, algherese, tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=mFDTMgEACAAJ&dq|ànno=2012|editô=CUEC|çitæ=Càgiai|léngoa=IT|ISBN=88-84-67758-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Circolo culturale Norberto Sopranzi|tìtolo=Pegli-Tabarca-Pegli: l'epopea del popolo tabarchino: atti del Convegno internazionale di studi storici con la direzione di Mauro Avvenente, Monique Longerstay e Antonio Marani, Genova Pegli, 30 settembre - 1 ottobre 2017, Genova Pegli|url=https://books.google.com/books?id=Iyy0xgEACAAJ|ànno=2018|editô=Tip. Abaco Promo|léngoa=IT}} == Nòtte == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Còveri|outô2=Giulia Petracco Sicardi|outô3=[[William Piastra]]|tìtolo=Bibliografia dialettale ligure|url=https://books.google.com/books?id=sl2UQQAACAAJ|ànno=1980|editô=A Compagna|çitæ=Zêna|léngoa=IT|volùmme=2 vol.}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|outô2=William Piastra|outô3=|tìtolo=Bibliografia dialettale ligure. Aggiornamento 1979-1993|url=https://books.google.com/books?id=ZcgKzQEACAAJ|ànno=1994|editô=A Compagna|çitæ=Zêna|léngoa=IT}} == Vôxe corelæ == * [[Bibliografîa da Ligûria|Bibliografîa da Ligùria]] * [[Giulia Petracco Sicardi]] (pî-a bibliografîa) * [[Fiorenzo Toso]] (pî-a bibliografîa) == Ligàmmi de fêua == * {{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/index.html|tìtolo=Scîto ofiçiâ de l'Académia Ligùstica do Brénno|léngoa=LIJ|vìxita=2022-06-06}} * {{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/paolore2/paolinoge.html|tìtolo=Scîto "Paolìn"|léngoa=LIJ|vìxita=2022-06-06}} * {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20110110163418/http://www.genoves.com.ar/|tìtolo=Parlâ zeneize - El primer sitio bilingüe en castellano y genovés/O primmo scito bilingoe in spagnòllo e zeneize|léngoa=LIJ, ES|vìxita=2022-06-06}} ** {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120127160421/http://www.genoves.com.ar/dic.html|tìtolo=Diçionai zeneixi in spagnòllo e in ingleize|léngoa=LIJ, ES, EN|vìxita=2022-06-06}} * {{Çitta web|url=https://www.deferrarieditore.it/tag-prodotto/biblioteca-zeneise/|tìtolo=Biblioteca Zeneise|outô=De Ferrari Editore|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2022-06-06}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Lengua ligure]] 2tcyr6ygguggi3i8wqdiviv13lt22gd Garzeno 0 25243 272918 214822 2026-08-06T21:06:53Z Luensu1959 1211 nomme locale 272918 wikitext text/x-wiki '''Garzeno''' (''Garzee'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Garzeno |Panorama = Garzeno.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Commo |Amministratore locale = Eros Robba |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 26-5-2019 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Cremia]], [[Cusino]], [[Dongo]], [[Grandola ed Uniti]], [[Gravedona ed Uniti]], [[Pianello del Lario]], [[Plesio]], [[San Bartolomeo Val Cavargna]], [[San Nazzaro Val Cavargna]] |Nome abitanti = (it) ''Garzenatti'' |Patrono = |Festivo = |Mappa = Map_of_comune_of_Garzeno_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Garzeno inta provìnsa de Commo. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Commo}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]] cw7ku53foofs3dm3mgmnphaju5rf5wp Gera Lario 0 25244 272919 214823 2026-08-06T21:08:02Z Luensu1959 1211 nomme locale 272919 wikitext text/x-wiki '''Gera Lario''' (''Gera'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Gera Lario |Panorama = Gera_Lario_Panorama.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Commo |Amministratore locale = Vincenzo Del Re |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 29-5-2007 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Colico]] (LC), [[Dubino]] (SO), [[Montemezzo]], [[Piantedo]] (SO), [[Sorico]], [[Trezzone]], [[Vercana]] |Nome abitanti = (it) ''Geresi'' |Patrono = Sàn Vinçénso e Gaudençio |Festivo = 22 zenâ |Mappa = Map_of_comune_of_Gera_Lario_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Gera Lario inta provìnsa de Commo. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Commo}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]] dxq9xcm3z0qcieszv5513je32ebr41u Grandate 0 25245 272920 252533 2026-08-06T21:09:54Z Luensu1959 1211 nomme locale 272920 wikitext text/x-wiki '''Grandate''' (''Grandaa'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Grandate |Panorama = Grandate Santuario Madonna della Noce.jpg |Didascalia = Grandate, Santoârio da Madònna da Nôxe |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Commo |Amministratore locale = Alberto Peverelli |Partito = lìsta cìvica ''Per Grandate'' |Data elezione = 26-5-2019 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Casnate con Bernate]], [[Commo]], [[Luisago]], [[Montano Lucino]], [[Villa Guardia]] |Nome abitanti = (it) ''Grandatesi'' |Patrono = Sàn Bertomê |Festivo = 24 agósto |Mappa = Map_of_comune_of_Grandate_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Grandate inta provìnsa de Commo. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Commo}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]] ffm5ybv2uk8z4saelp8gkzf9ej702kz Abasia de San Pêru in Varatella 0 30926 272905 269389 2026-08-06T18:52:20Z N.Longo 12052 /* Bibliugrafìa */ + wl 272905 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietàe tuiranìna}} [[Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - faciâta (3).jpg|miniatura|250x250px|A faciâta da gêxa]] L''''abasìa de Sàn Pêru in Varatèlla''' a l'è in edifìssiu religiùzu de [[Tuiran|Tuiràn]], situàu a 891 mêtri srua a-u livèllu du mà, in sìmma a-u [[Munte de San Pêru|mùnte dìtu de Sàn Pêru]] o Varatèllu. A l'è a ciü antìga architetüra religiùza da [[Valle du Varatella|Vàlle du Varatèlla]] e a l'è stàita in cèntru de puré de màscima impurtànsa inta [[Rivêa de Ponénte|Rivéra de Punènte]] de l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]], sêde de in'abasìa, di frâti prìmma [[Órdine de Sàn Benéito|benedetìn]] e dòppu [[Órdine certozìn|certuzìn]], fìna a l'ànnu [[1495]], quàndu s'è tiràu sciü a [[Certùssa de Tuiràn|növa certùssa]] a-u fùndu da valà. Inta véggia abasìa, ancöi cumpréza inta [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|paròcchia tuiranìna de Sàn Martìn]], se ghe tégne tütti i àgni ina gràn fèsta, celebrà a-u prìmmu de màzzu. == Stòria == === Urìgine === E urìgine du scìtu i se pèrde inti prìmmi àgni da [[Crestianêximo|crestianizasiùn]] da [[Liguria|Ligüria]], fàitu ch'u l'à purtàu a-u desvilüppu de parégge legénde, bèn liàe a-a tradisiùn lucâle da vegnüa de [[San Pê|Sàn Pêru]] inte l'[[Ingaunia|Ingàunia]]. De ciü, bèn prìmma da fundasiùn de l'abasìa, a ghe dev'ése zà stàita ina strutüra in sìmma a-u [[Munte de San Pêru|Mùnte de Sàn Pêru]], cùmme testimuniàu da-a descuvèrta, inti scâvi di [[Anni 1930|àgni Trènta]], de rèsti de maùi e de tégule de stàmpu rumàn vixìn a-a gêxa<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 15}}</ref>. Tra e ipòtezi ch'i sùn stàite teurizàe a gh'è quélla da prezènsa de in scìtu sâcru pè i [[Liguri Antighi|Lìgüri Antìghi]] liàu a-u [[Castelà (furtificasiùn)|castelà]] in sìmma a-u [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]], mensunàu zà a l'inprensìpiu du [[XX secolo|Nuvesèntu]] ma tùrna descuvèrtu sùlu inti [[Anni 1990|àgni Nuvànta]], mésciu pròpriu in fàccia a-u Mùnte de Sàn Pêru e cu-in'ocüpasiùn simbòlica di pòsti de devusiùn ciü antìghi ch'a nu l'è mìa ràira inta regiùn<ref>{{Çitta|Mattiauda, 1925|p. 42}}</ref>. A ògni mòddu, a rèsta ciü prubàbile a teurìa de in prìmmu asùstu de eremìtti, presedènte a-a fundasiùn du munasté, che cu-u tèmpu i se sarêa asuciài int'ina vìtta munàstica, fòscia cun l'arèmbu di [[Carolìnghi|carulìngi]], sernèndu a [[Régola benedetìnn-a|régula benedetìna]]<ref name=":0">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 67}}</ref><ref name=":12">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 15}}</ref>. U mumèntu da fundasiùn de l'abasìa u l'è du tüttu scunusciüu e u l'è fenìu lêi ascì tra e legénde. Dàndu amèntu a-a teurìa ciü difùza, l'abasìa a duverêa remuntà a-u perìudu du [[Carlomagno|Càrlu Màgnu]], cu-u [[773]]<ref name=":13">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 17}}</ref> o u [[775]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA13|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=13}}</ref>, intu perìudu da carà di [[Frànchi]] inta [[Cianûa padann-a|Cianüra Padâna]] cùntru i [[Longobârdi|Lungubàrdi]], ch'i sùn stàiti prupòsti cùmme dâte de fundasiùn, teurizàe parìndu da-a cuscì dìta ''[[Crunaca du munasté de San Pêru in Varatella|Crùnaca de Sàn Pêru]]''<ref name=":13" />. A ''Crùnaca'' a l'éra in tèstu, cumpilàu intu [[XIV secolo|Trexèntu]], in scià stòria de l'abasìa, scrìtu sciù papìru da-i frâti ch'i ghe staxêva e che, inta sö pàrte ciü antìga, a duverêa ése ina còpia di ducümènti uriginâli d'épuca carulìngia, aù sparìi cùmme a ''Crùnaca''<ref name=":12" />. A ògni mòddu st'antìgu ducümèntu, mensunàu pè a prìmma vòta da-u [[Giovanni Ambrogio Paneri]] intu sö ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''<ref name=":7">{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Ambrogio Paneri|tìtolo=Sacro e Vago Giardinello|ànno=1624 ss|çitæ=Arbénga|léngoa=LA, IT|volùmme=1|capìtolo=Parochiale di Toirano}}</ref>, u l'è in pàrte cunusciüu pè mèzzu de trascrisiùi ciü resènti, fàite da autùi sucesìvi<ref name=":12" />. A-u Càrlu Màgnu a l'è atribuìa ascì a dunasiùn di prìmmi, impurtànti, scìti ch'i sécce pasài sutt'a-u cuntròllu de l'abasìa, ch'a l'à inandiàu ina pulìtica terituriâle lià a quélla de l'insediamèntu, sèmpre benedetìn, [[Abasia de San Martin (Arbenga)|de Sàn Martìn]] sciü l'[[Ìsua Gainâa|ìzura Gainâra]], ch'u gh'axêva u ciü tàntu di sö pusedimènti vèrso punènte, mèntre Sàn Pêru u gh'axêva di interèssi sruatüttu vèrsu l'entrutèra e u [[Bàsso Piemónte|Bàssu Piemùnte]]<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 17}}</ref>. Tra e prìmme pruprietàe, zà mensunàe inta dunasiùn carulìngia, u ciü tàntu u l'éra cuncentràu inte l'Ingàunia de levànte ma a ghe n'éra ascì de âtre spantiàe pè u teritòriu ch'u s'estènde tra l'âta [[Burmia (valä)|Bùrmia]] e-e [[Valà de l'Aroscia|valàe de l'Aròscia]] e [[Valâ du Neva|du Néva]], pè rivà fìna inte [[Vàlle do Tànou|quélla du Tànaru]], inta zòna de [[Garesce|Garésce]]<ref name=":0" />. Tütte ste pruprietàe i nu l'éra però vâri cumpàtte e i se truvâva insèmme a scìti pübbrici e privài, sègnu de ina richéssa ciutòstu cuntegnüa, cuscì cùmme testimuniàu da-a strutüra mèxima de l'abasìa, tegnüa inta màscima puvertàe e mài slargà a de fùrme ciü grandiùze, cumm'u l'è capitàu a-i âtri munastèi benedetìn. L'è ascì puscìbile che a mancànsa de grandiuzitàe a ne végne da-a puzisiùn izulà de Sàn Pêru, ma i ghe sùn di âtri ségni de finànse nu vâri rìcche, cùmme prezèmpiu i benefìcci acurdài da nòbili e véschi d'Arbénga e-e suvènti agregasiùi a-a [[Ménsa vescovî|mènsa vescuvì]]<ref name=":0" />. A ògni mòddu, intu [[IX secolo|IX séculu]], l'abasìa benedetìna de Sàn Pêru a duvêva ése ün di munastèi ciü gròsci e putènti de l'intréa Ligüria de Punènte, cu-in'ativitàe impurtantìscima ascì intu cuntèstu lucâle gràsie a-u recüperu da curtivasiùn de [[Oîva|urìve]], du sfrüttamèntu de l'àiva di riài e da custrusiùn di maxéi, tècniche musciàe a-i cuntadìn du pòstu e ch'àn cuscì purtàu a in gràn desvilüppu da regiùn<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 17-18}}</ref>. === Etàe d'òru === Da-u lòngu perìudu cumprézu tra u [[IX secolo|IX]] e l'[[XI secolo|XI séculu]] nu gh'è vâri de testimuniànse o de mensiùi de l'abasìa ma, miràndu a-i fàiti d'alantù e a di àtti sucesìvi, se purêa teurizà in sachézzu di [[Saracêni]] cùmme pè di âtri scìti religiùzi da regiùn o armênu ina pùria de atàcchi ch'a l'averêa scurìu i frâti. A cunfèrma de st'ipòtezi chi a parêa ésighe ina cunsègna di bêni du [[Cenòbio|cenòbiu]] a l'aministrasiùn dirètta da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi arbenganéze]], mèntre l'è puscìbile che l'edifìssiu, in scià vètta du Mùnte de Sàn Pêru, u l'avésse pijàu de funsiùi d'avistamèntu e de diféza<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 18}}</ref>. Pasàu l'ànnu mìlle e turnà ina sèrta següréssa, u gh'è stàitu in növu desvilüppu da regiùn e di sö munastèi, cu-a cüria ch'a l'à dàitu indaré de tère a l'abasìa. In particulà, se fà riferimèntu a in àttu, aù sparìu, du véscu [[Diudau (vescu d'Arbenga)|Diudàu]], firmàu a-u 3 de lüju du [[1076]]<ref name=":13" /><ref name=":1">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 86}}</ref>, dund'u daxêva a-i frâti di dirìtti in scì paìxi de [[Cunscente|Cunscènte]], [[Tuiran|Tuiràn]], [[Bardenèi]], [[Carizan|Carisàn]], [[Borṡi|Bòrzi]] e a pàrte de [[Löa]] vèrsu l'antìgu abitàu du [[Pözzu (Löa)|Pözzu]]. Stu chi u l'éra tòstu u mèximu teritòriu da ciü antìga dunasiùn du Càrlu Màgnu, raxùn ch'a l'à mésciu in dübbiu a veritàe de l'àttu, ma ch'u purêa bèn ése a cunfèrma de in presedènte pasàggiu di bêni a-a diòcexi inti mumènti ciü scüri de l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]]. Du 1076 a gh'è in âtru àttu, sèmpre du véscu Diudàu e firmàu a-i 20 de zügnu, ch'u pàrla da dunasiùn de in murìn a Tuiràn a-i benedetìn<ref name=":13" /><ref name=":1" /><ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 54}}</ref>. U 23 de setèmbre du [[1129]] l'[[Utun (vescu d'Arbenga)|Utùn]], véscu d'Arbénga, u l'à cunfermàu ina dunasiùn du sö predecesù, [[Bunifasiu (vescu d'Arbenga)|Bunifàssiu]], che fòscia a l'è lià a quélle ciü antìghe du Diudàu e, da st'àttu chi, a se végghe cùmme l'abâte de Sàn Pêru u l'avésse pijàu ascì di purèi giurìdici, entràndu fìna inti tribunài di ''[[Placitum|placita]]'', dund'u puxêva emétte de sentènse<ref name=":14">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 27}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 19}}</ref>. Da l'intéza, du [[1127]]-[[1128]], de cesiùn a-u [[Badîa de Lerìn|munasté de Lerìn]] du [[Gexa vegia de San Luensu (Varigotti, Finô)|priuràu de Sàn Lurènsu]] de [[Varigotti|Varigòtti]], sèmpre firmàu da l'Utùn, a paré che, avànti d'entrà inta mènsa vescuvì, stu priuràu u fùsse ina dirètta dipendènsa de l'abasìa in Varatèlla<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|p. 90}}</ref>. A l'abâte de Sàn Pêru u véscu Utùn u gh'à dunàu ascì e tère de [[Ve(r)avu|Verâvu]] e pàrte de [[Àutu]], cun l'àttu firmàu a-i 11 d'aùstu du [[1149]]<ref name=":14" />. Tra u [[XII secolo|Millesèntu]] e u [[XIII secolo|Duxèntu]], gràsie a-u növu desvilüppu, u gh'è stàitu in repijâse di tràfeghi cumerciâli ch'u l'à inrichìu l'abasìa, favurìa da-a sö puzisiùn pròpriu sciü u camìn de üna de [[Stràdda da sâ|stràdde da sà]] ch'i l'andaxêva d'inta [[Rivêa|Rivéra]] a-u [[Piemonte|Piemùnte]] e a-a [[Cianûa padann-a|Cianüra Padâna]]. I frâti i l'àn cuscì pusciüu rinfursà a sö pulìtica terituriâle, pijàndu pàrte a-a fundasiùn de növe gêxe e ascì de uspeài: in particulà, a ciü impurtànte a l'è stàita a gêxa de Sàn Pê de [[Borṡi|Bòrzi]], ancöi cunusciüa cu-u nòmme de [[Santuàju da Madònna du Bun Cunsiggiu|santuàriu da Madònna du Bòn Cunséju]], mèntre a Löa a gh'éra l'[[Santuâju da Madonna du Lurêtu (Löa)|uratòriu, aù santuàriu, da Madònna du Lurêtu]], adueràu ascì cùmme asòstu e magazìn pè i tràfeghi cumerciâli, nu luntàn da-i cunfìn cu-e tère pasàe ciü avànti a-i [[Döia (famiggia)|Dòria]], marcàu da-u [[Fusòn Grossu|Fusàu Gròssu]] segùndu l'àttu du [[1312]] cu-u [[Raffo Doria|Ràffu]], tèrsu [[Cuntea de Löa|scignùru de Löa]]<ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 40}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA21|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=21}}</ref>. Dapöi, l'abasìa a cuntrulâva in sèrtu nümeru d'uspeài: dùi i l'éra a-[[A Prìa|a Prêa]], ün intitulàu a-u Sàntu Spìritu e l'âtru a Sàn Nicòlla, e i l'éra stàiti tirài sciü cun l'ajüttu di véschi arbenganéxi; in âtru, cun gêxa, u l'éra inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna d'Arbénga]], inta regiùn de [[Puntelungu|Puntelòngu]], e u l'éra dedicàu a Sàn Pêru. Pè in sèrtu muméntu i benedetìn de Sàn Pêru i l'àn cuntrulàu ascì a [[Cunventu de Santu Spiritu (U Burghettu)|gêxa e uspeà du Sàntu Spìritu]] in sìmma a-u [[Câvu du Serià]], de urìgine nu vâri ciàira e fòscia fundà da l'[[Órdine de Sàn Zâne de Geruzalèmme|ùrdine de Sàn Giuànni de Geruzalèmme]], mèntre u [[Munasté de San Giuànni (Löa)|munasté de benedetìne de Sàn Giuànni de Löa]] u dev'ése stàitu lêi ascì ina fundasiùn de Sàn Pêru in Varatèlla<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 67-69}}</ref><ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 28-29}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA21|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=21-24}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 20-21}}</ref>. De ciü, inti teritòri de l'abasìa a gh'éra ancù in gràn nümeru de gêxe e de capélle, cùmme prezèmpiu [[Gêxa de San Paulu (Buisan)|quélla de Sàn Pàulu]] a [[Buinzan|Buisàn]], ch'a l'è u ciü antìgu edifìssiu du paìze e dund'u chinâva in frâte tütti i giùrni pè dìghe a méssa<ref name=":2">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 69}}</ref>. === Decadènsa === [[Immaggine:Matteo Vinzoni, abbazia di San Pietro in Varatella, 1773.pdf|sinistra|miniatura|450x450px|Màppa de l'abasìa fàita da-u cartogràfu zenéze [[Matê Vinzón|Matteo Vinzoni]] du [[1773]]. Föra da gêxa, ancù in pé, u rèstu de l'abasìa u l'éra urmài in ruìna.]] U gràn puré de l'abasìa, ch'a l'éra aprövu a creà u sö fèudu ecleziàsticu, u l'à però fenìu pè méttira a-u cèntru de pretéze di nòbili e, sruatüttu, da gêxa arbenganéze, ch'a l'éra intu mumèntu de custrusiùn du sö dumìniu terén. In particulà, a gh'è in àttu du véscu [[Lantériu]] o Lantéru du 18 d'utùbre du [[1171]], che però u l'è cunscideràu in fâsu da sèrti autùi, ch'u dispunêva l'agregasiùn di dumìni du munasté a-a mènsa vescuvì d'Arbénga, ufisialmènte p'evità ch'a fenìsse inte mài di scignuròtti du pòstu<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 69-70, 94, 179}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA19|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=19}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 21}}</ref>. A ògni mòddu, inte l'àttu i sùn mensunài nùmma i scìti de Cunscènte, Löa, Tuiràn, Bardenèi e Bòrzi, cun quélli spantiài da-e âtre pàrte ch'i duverêa ése restài a-i mùneghi, tàntu che l'è puscìbile che l'agregasiùn a-a mènsa vescuvì a l'interesàsse giüstu i dirìtti feudâli e dùnca ni l'abasìa ni di bêni in particulà. De ciü, a-i 15 de mârsu du [[1184]], pròpriu a l'abasìa u Lantériu u gh'à dunàu in ''[[manso]]'' in Tuiràn e, sinqu'àgni dòppu, u [[Bonifàçio I de Clavezànn-a|Bunifàssiu I de Clavezâna]] u gh'axêva lasciàu de tère a Bardenèi, dund'i frâti i l'àn fundàu, pòcu prìmma o sübitu dòppu, in sö priuràu<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 26}}</ref><ref name=":3">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 179}}</ref><ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 55}}</ref>. E tère de Sàn Pêru i l'axêva ina sèrta impurtànsa stratégica pè i véschi d'Arbénga perché i l'éra a-i cunfìn du sö dumìniu terén e, cu-a növa fòrsa de l'auturitàe vescuvì, i sùn cumensài a pasà a-a diòcexi e a-a Cumüna de Tuiràn, nu sènsa de bèlle ratèlle in scià pruprietàe di scìti. In particulà, l'abasìa a cuntrulâva quâxi tütti i scìti de muntàgna a-u reùndu du Mùnte de Sàn Pêru, cun gràn dànnu pè e gènte du pòstu ch'i nu ghe puxêva andà a scö e cu-e pretéze in scì prài du [[Munte Cârmu de Löa|Mùnte Càrmu]] ch'i l'àn purtàu a in prucèssu ch'u s'è giüstàu cun l'intervèntu du [[D'Aste (famïa)|Bungiuànni D'Àste]] e di [[Bava (famiglia)|Bâva]] inte l'àttu du prìmmu de lüju du [[1230]]<ref name=":3" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 47}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 22}}</ref>. In particulà, scicùmme inte sèrti perìudi u l'éra vietàu andà a scö, a Cumüna tuiranìna a l'axêva diciaràu ina bandìa che, nu rispetà da-i frâti, a l'à purtàu a-u sequèstru di sö sciàmmi, fàndu nàsce ina ratèlla che da-u véscu d'Arbénga a l'è rivà fìn'a-u [[Pàppa Grigheu IX|Pàppa Gregòriu IX]], ch'u l'à curpìu u paìze de [[Interdétto|interdéttu]] pè fà acetà e cundisiùi di benedetìn<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 30}}</ref>. A ògni mòddu, a-i 18 de màrsu du [[1231]], i benedetìn i sùn sciurtìi tùrna a liberâse da-u cuntròllu da diòcexi, cu-ina bùlla du Pàppa Gregòriu IX ch'u gh'axêva cuncèssu a prutesiùn puntifìccia e cunfermàu e pruprietàe, scibèn che ciü picenìne da sö prìmma estensiùn<ref name=":2" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 136-137}}</ref>. Pè rinfursà i sö dumìni, l'abâte Dumènegu Enrìcu u l'à usciüu scangià de pruprietàe inta Ciâna d'Arbénga cun de âtre inta vàlle du Varatèlla, cùmme da ducümèntu du frevà du [[1238]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 31}}</ref>. Da-i àtti de sti àgni a se végghe ancù cùmme i frâti i gh'axêva di scìti ascì a-[[a Cêve]], dund'i sùn mensunàe de cà e di defìssi<ref name=":0" />, e a [[Giüstexine|Giüsténexi]]<ref name=":3" />. Intu frattèmpu, fòscia pròpriu pè a ciü grànde libertàe, l'abasìa a l'éra però interesà da ina grâve "decadènsa murâle", che càrche ànnu prìmma a l'axêva interesàu ascì a sö fundasiùn a Löa du munasté de benedetìne. Stu fàitu chi, insèmme a-a nùmina a abâte de l'Enrìcu Du Caréttu, òmmu de pèscime manêre e dürìscimu cu-i mùneghi, u l'à purtàu i frâti, tra a fìn d'arvì e a metàe de lüju du [[1259]]{{#tag:ref|Tra u [[1255]] e u [[1259]] dàndu amèntu a quéllu ch'u scrìve l'[[Paolo Accame|Accame]]<ref name=":15" />|group=n.}}, a méttise d'acòrdu pè masâru<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 33}}</ref>. Cumm'u l'à saciüu da nutìssia, u véscu [[Lanfrancu De Negru|Lanfràncu De Néiru]] u l'à fàitu arestà i benedetìn e cunfiscà i bêni de l'abasìa, mandàndughe in aministratù da lêi numinàu e u nutâru Pêru Fiàllu, da Prêa. L'aministratù vescuvì, in mùnegu de nòmme Rainàrdu o Raimùndu, pè recüperà i bêni de l'abasìa che intu frattèmpu i l'éra stàiti ocüpài, u l'à fàitu recùrsu a-u [[Pàppa Lisciàndro IV|Pàppa Sciàndru IV]], ch'u l'à cuscì incariàu l'arsiprève de [[Mondovì|Munduvì]], Bunifàssiu, ch'u-i l'à pijài indaré cu-a minàccia de scumünica<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 180-181}}</ref><ref name=":15">{{Çitta|Accame, 1893|pp. 51-52}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 57}}</ref>. A-i 20 de lüju du [[1259]] u Lanfràncu u l'à numinàu in aministratù de l'abasìa, u Pagàn de Nuxéu, e, fòscia cun l'idéa de serâra, a-i 27 de zenà du [[1282]] u gh'à cumandàu de nu fâghe entrà di növi frâti ch'i nu gh'avésse u sö perméssu speciâle. U Pagàn u l'à però dezubedìu a l'urdìne du véscu e, dòppu ina létera d'avìzu, u l'è stàitu curpìu da scumünica a-i 4, o fòscia a-u prìmmu<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 35}}</ref>, de màzzu de quéllu ànnu<ref name=":4">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 181}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 53}}</ref>. A ògni mòddu a questiùn a l'è dürà pè du bèllu tèmpu, tàntu che u Pagàn, segùndu in àttu du 30 de màzzu du [[1295]], u duxêva ancù ése l'abâte du munasté. A-i 11 de setèmbre du [[1297]], inte l'àmbitu de in'âtra ratèlla cu-i tuiranìn, a paré ch'u ghe sécce stàitu in càngiu de aministrasiùn, cunscideràndu che l'abâte ch'u l'à fàitu u recùrsu a-u [[Pàppa Bonifàçio VIII|Pàppa Bunifàssiu VIII]] u l'éra in sèrtu Emanuéle<ref name=":4" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 53-54}}</ref>. A-u Bunifàssiu VIII sécce l'abâte che i mùneghi i gh'àn mandàu ascì de létere de mugùgnu cùntru i dàgni caxunài a l'abasìa da-u véscu d'Arbénga, alantù raprezentàu da-u sucesù du Lanfràncu, u [[Nicolò Vascùn]]. U Pàppa u l'à decìzu d'incarià da questiùn l'arsiprève du [[Finô|Finà]], Giàcumu Màlla, che a-i 25 d'utùbre du [[1301]] u l'à fàitu cunsegnà a-u véscu létere e mandâtu de sitasiùn da-u sö nùnsiu Curâdu Vaccalìn<ref name=":4" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 54}}</ref>. Dòppu u falimèntu de in tentatìvu de mandâghe di növi frâti, fòscia pè l'upuzisiùn du partìu du Pagàn cumm'u se végghe da in àttu du 17 d'aùstu du [[1301]]<ref name=":16">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 39}}</ref>, u Vascùn u l'à a-a fìn dumandàu a supresiùn de l'abasìa, prucèssu ch'u l'è stàitu cüràu da-u [[Napulión Orsìn (cardinâ)|Napuleùn Ursìn]], [[Sant'Adriàn a-o Föo (diaconîa)|cardinà diàcunu de Sant'Adriàn]], sciü dispuzisiùn du [[Pàppa Cleménte V|Pàppa Clemènte V]]. L'arsiprève de Tuiràn, Guglièlmu, a-i 16 d'utùbre du [[1308]] u l'à dùnca tacàu a-a mènsa vescuvì d'Arbénga i bêni ch'i l'éra restài a-u munasté, mèntre quélli a Bardenèi, Camerâna e Finà i l'éra stàiti ocüpài da-i [[Du Carettu (famiggia)|Du Caréttu]]<ref name=":9" /><ref name=":4" /><ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 36}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 54-55}}</ref><ref name=":8">{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 23}}</ref>. U sucesù du Vascùn, l'[[Manoælo Spìnoa|Emanuéle Spìnura]], u l'à però decìzu de nu serà du tüttu u munasté, cumm'u se faxêva inte sti àgni pè quéllu da Gainâra, ciamàndu a purtâru avànti i certuzìn ch'i staxêva inte l'[[Cašté ed Cazótu#A certuza ed Cazótu|abasìa de Cazòttu]], ina növa ràmma di benedetìn ch'a l'andaxêva aprövu a-a stréita régula de [[Sàn Brùn|Sàn Brün]] e ch'a gh'axêva ina gràn fàmma de rigù murâle<ref name=":16" /><ref name=":8" /><ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 181-182}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 56}}</ref>. === Certuzìn === [[Immaggine:Pier Maria Gropallo, Delineazione de territorii de confini di Boissano, Toirano e Giustenesi della Pietra..., 1655 (Monte San Pietro).png|miniatura|250x250px|[[Pê Màia Gropàllo|Pier Maria Gropallo]], ''Delineazione de territorii de confini di Boissano, Toirano e Giustenesi della Pietra, con quelli di Bardeneto di Zuccarello et il territorio del signor marchese di Carpe e Balestrino fatta a 20 ottobre 1655'', [[1655]]; detàju da raprezentasiùn, de fantazìa, de l'abasìa]] L'abasìa a l'è stàita cunsegnà a-i certuzìn, inta persuna du priù Niculìn Inceriu de Munduvì, a-i 5 d'arvì du [[1315]]{{#tag:ref|A-i 4 d'arvì dàndu amèntu a quéllu ch'u scrìve u Paneri intu ''Sacro, e vago Giardinello''<ref name=":7" />|group=n.}}, cu-u véscu Emanuéle Spìnura ch'u gh'à lasciàu cùmme bêni l'intréa vàlle du Varatèlla da-i mùnti a-u mà e da-u [[Munte Aü|Mùnte Aü]] a-u riàn de [[Verzi (Löa)|Vèrzi de Löa]]. De ciü, a gh'éra ancù tütta Giüstènexi e a [[Gêxa de Sàn Floriàn (Camerànn-a)|gêxa de Sàn Fluriàn de Camerâna]] cu-e pruprietàe söe<ref name=":5">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 181}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 155}}</ref><ref name=":10">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 58}}</ref>. Pè cùntru, i certuzìn i gh'axêva da pagà e décime a-u véscu d'Arbénga ciü ina tàssa a-a sö persùna de dêxe [[Monetaçión zenéize|frànchi de Zéna]], redüti a 100 scüi pè i sö sucesùi<ref name=":5" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 154-157}}</ref>. I certuzìn i l'àn firmàu ascì ina cunvensiùn cu-u véggiu priù, u Pagàn, ciü tàrdi cangià a sö favù dòppu de lagnànse ch'u l'axêva mandàu a-u véscu. U frâte, ch'u l'éra sciurtìu cu-ina scüza a turnà a Sàn Pêru, u l'axêva però cumensàu a fâghe di dàgni, rivàndu a gratà i arêdi sâcri de l'abasìa, e cuscì u priù Giràrdu u-u l'à fàitu segnalà a-u véscu mandàndu u frâte Uddìn a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prêa]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 181-182}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 157-160}}</ref>. A-i 6 de màzzu du [[1316]] u véscu u gh'à dùnca scrìtu ina létera cu-a minàccia de scumünica, fàita registrà da-u priù a-u nutâru Baamuntìn Baamùnte de Tuiràn cu-a cunsciderasiùn "chi i fenìsce e impréze de stu famùzu abâte, pagàn de nòmme e de fàitu"<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 41-43}}</ref><ref name=":6">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 183}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 57-58, 159-160}}, dund'u gh'è però in sbàju de trascrisiùn, cu-a létera ch'a l'è datà da l'Accame a-i 16 de màzzu.</ref>. A-a mòrte du Pagàn, ciü o mênu inta prìmma metàe du [[1321]], l'abasìa a l'è sciurtìa a rèndise autònuma da quélla de Cazòttu, cun l'àttu ufisià ch'u l'è du 17 d'aùstu de quéllu ànnu<ref name=":6" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 58}}</ref> e cun prìmmu priù u Pêru Garzàn, de [[Verçelli|Vercèlli]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 45}}</ref>, ch'u l'è restàu in càrega fìna a-u [[1326]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 45}}</ref><ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 69}}</ref>. A gràn numêa di certuzìn a l'à fàitu tùrna rivà de dunasiùi, ch'i l'àn purtàu a in sö desvilüppu e a-u recüperu di scìti abandunài da-i benedetìn, nu sènsa di növi cuntràsti cu-e gènte du pòstu. Cuscì, a-i 2 de zügnu du [[1325]], sciü dumànda di frâti, u [[Pàppa Zâne XXII|Pàppa Giuànni XXII]] u gh'à dàitu a prutesiùn puntifìccia<ref name=":6" /><ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 47}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 160-161}}</ref>, fàndu ciàira mensiùn de pruprietàe du munasté<ref name=":10" />. A ògni mòddu e lagnànse i sùn prèstu scciupàe cun de asiùi sèmpre ciü grâvi e, zà a-i 7 de nuvèmbre du [[1326]], i tuiranìn i l'àn cumensàu a scrìve a-u véscu d'Arbénga, inte quéllu ànnu u Federìgu di [[Marchexâto de Çêva|marchéxi]] de [[Çêva|Séva]]. E lìte cu-i tuiranìn i sùn bèn cuntignàe inti àgni dòppu, cu-i frâti ch'i l'axêva numinàu cùmme sö procuratù u Rubàrdu, da putènte famìja arbenganéze di [[Seulla (famïa)|Seùlla]], rivàndu pè u mumèntu a giüstâse cu-a sentènsa du véscu du 25 d'utùbre du [[1341]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 47-50}}</ref>. Ciü o mênu rangià a descusciùn cu-i tuiranìn, a l'è prèstu cumensà ina növa bêga cu-i òmmi de Bardenèi, inti fèudi di Du Caréttu, che a-u [[1361]] i se refüâva de pagà e décime a-a certùssa. I dàgni da-i cunflìtti cu-i vexìn e-e gròsse spéze giüdisiàrie i l'axêva purtàu a ina pèscima situasiùn inte sustànse di certuzìn, cu-u priù Tumâzu che, du [[1364]], u l'è stàitu curpìu da scumünica pè n'avé pagàu ina tàscia religiùza, levà dòppu u pagamèntu cun àttu du 29 de màrsu du [[1365]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 50-51}}</ref>. Intu frattèmpu a s'è tùrna druvìa a custiùn di prài du Càrmu, cu-in tentatìvu di frâti de diciarà nu vàlida a sentènsa du 1341, mèntre a-i 20 de màrsu du [[1377]] u priù Dumènegu u l'è andàu in Arbénga p'evità in'âtra scumünica da décime nu pagàe<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 51}}</ref>. Intu [[Scìsma de Ponénte|scìsma du 1378]], pè i sö stréiti liàmmi cu-a [[Sànta Sêde]], l'abasìa a l'è restà fedéle a-u [[Pàppa Urbàn VI|Pàppa Urbânu VI]] a diferènsa du gròssu de l'ùrdine certuzìn e da ''[[Grande Chartreuse]]'', refüàndu ascì in prugèttu de l'[[antipàppa Cleménte VII|antipàppa Clemènte VII]] ch'u n'uxêva l'uniùn cu-a [[Certôza do Monbràcco|certùssa scismàtica du Mumbràccu]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 53}}</ref>, cun l'Urbânu VI che, pè ringrasiâra, u l'è dapöi intervegnüu cun quàttru létere in sö favù inti mumènti de dificultàe ecunòmica de Sàn Pêru<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 63}}</ref>. Però i sùn tùrna cumensài i cuntràsti cu-a Cumüna tuiranìna pè i dirìtti in scì prài du Mùnte Càrmu che, a despêtu de càrche intéza, i nu se sùn mài giüstài du tüttu, e di âtri cu-a Cumüna d'[[Arbenga|Arbénga]] pè i scìti d'atàccu a-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], cuscì cùmme inta Bùrmia cu-i scignùri de Bardenèi. I frâti i l'àn dùnca cumensàu a métte ùrdine inte pruprietàe söe, cuncentrànduse inti scìti ciü vixìn a-a certùssa e vendéndu, a-i 6 de zügnu du [[1440]], quélli ciü luntài inte valàe du Tànaru, da Bùrmia e inta Ligüria de punènte. In particulà, cun st'àttu chi i sùn stàite vendüe e [[Gràngia|grànge]] de [[Carizan|Carisàn]], [[Bagnàsco|Bagnàscu]], [[Mascimin|Mascimìn]], [[Batifòllo|Batifòllu]], [[Camerànn-a|Camerâna]], [[Malpotrêmo|Malputrêmu]], [[Nuxéo|Nuxéu]], [[U Duseu|Duséu]], [[Moriaodo|Meriàdu]] e [[Triöra]] e, gràsie a-a növa cundisiùn ecunòmica ciü sâda, i certuzìn i l'àn cumensàu a pijà a pixùn di "defìssi" inta Varatèlla, cu-u ciü tàntu de sö ativitàe ch'u s'éra cuncentràu in Tuiràn<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 57}}</ref>. I frâti, cun di gròsci travàji, i sùn pöi sciurtìi a guernà l'àiva du [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]], nu sènsa ina gràn cuntéza terminà du [[1479]]<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 24}}</ref>, cu-a fòrsa da scciümàira ch'a l'éra aduerà inta prudusiùn e trasfurmasiùn de [[Càneva|cànava]], [[Papê|papé]], [[Gran|gràn]], [[Êuio|öriu]], [[Pôvie néigra|pùve néira]], [[Ciongio|ciùngiu]], [[Öo|òru]], [[Argento|argèntu]], [[Món|maùi]] e [[Câsìnn-a|casìna]]<ref name=":6" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 67}}</ref>. Pè sta raxùn chi, i frâti i l'axêva musciàu ciü vòte u vuré de mesciâse int'ina növa certùssa ch'a fùsse a-u fùndu da valà e ciü vixìna a-e sö pruprietàe, cunscideràndu ascì che l'antìga stràdda da sà ch'a traversâva u Mùnte de Sàn Pêru a s'éra urmài mescià ciü in bàssu, a-u fùndu du valùn<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 59}}</ref>. Pasài di àgni sènsa ése cuntentài, a-i 14 d'aùstu du [[1495]] i l'àn a-a fìn resevüu u permèssu de stà inta növa [[Certussa de Tuiran|Certùssa de Tuiràn]], cu-u duvé de tegnì avèrta l'antìga abasìa e de dì méssa tütti i giùrni inta gêxa de Sàn Pàulu de Buisàn<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 182-183}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 69-70}}</ref><ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 68}}</ref>. Föra che in chiürtu mumèntu du [[1525]], quand'i certuzìn i l'éra tùrna andài a stà inte l'abasìa pè scampà a-a pèste, l'antighìscima strutüra a l'è però fenìa de manimàn abandunà e in ruìna, tàntu che cu-in àttu du 18 de lüju du [[1713]] se decidêva de pêne e de mürte pè quélli ch'i l'avésse sustàu e pròprie béstie drèntu a-a géxa, nutàndu cùmme inte quélli àgni u l'éra fìna "''ciò occorso mentre vi si celebrava la S. Messa''"<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 72}}</ref>. A ògni mòddu, Sàn Pêru u l'è restàu in pé e cuscì, ancù a-a giurnà d'ancöi, se ghe tégne a gràn fèsta, aù a-u prìmmu de màzzu, da séculi tra e ciü sentìe da-e gènte da valà<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 25}}</ref>. A-u prìmmu d'arvì du [[1937]] u cumplèssu de l'abasìa u l'è stàitu ascì diciaràu bêne de interèsse cultürâle<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13258577_00111641.pdf|tìtolo=Abbazia di S. Pietro in Varatella - decréttu de tütela|léngoa=IT|vìxita=2024-01-07}}</ref>. == Lìsta di abâti == Chi sùtta a gh'è a lìsta, nu cumplêta, di abâti benedetìn e di priùi certuzìn de Sàn Pêru cunusciüi a-a giurnà d'ancöi da-a fundasiùn de l'abasìa fìna a-u sö abandùn du 1495, pijài da-e mensiùi inti àtti e inti ducümènti d'alantù. Pasàu st'ànnu i certuzìn i sùn andài a stà inta növa certùssa, dund'a gh'è a [[Certussa de Tuiran#Lìsta di priùi|lìsta di ürtimi priùi]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 77-79}}</ref>: * 1122: Pêru, u l'è u prìmmu abâte de Sàn Pêru a ése mensunàu inti àtti, in particulà inte in'enfitèuzi du 1122 e int'ina dunasiùn de l'Utùn, véscu d'Arbénga, du 1129. * 1184: Ubèrtu, mensunàu int'ina dunasiùn du véscu arbenganéze Lantériu. * 1222: Enrìcu, u l'è mensunàu int'in àttu de véndia de l'11 de frevà du 1222 e inta cunvensiùn cu-i tuiranìn pè i prài de Mùnte Càrmu du prìmmu de lüju du 1230. * 1255: Bunifàssiu, u 14 de nuvèmbre du 1255 u l'à cedüu in pràu a pixùn. * 1258: Rainàrdu, u 24 d'arvì du 1259 u l'à prezentàu ina létera a l'Uddùn Trüccu de Tuiràn da l'arsiprève de Munduvì, intervegnüu daré mandàu du Pàppa Sciàndru IV pè prutézze i bêni de l'abasìa. * 1259: Abâte Du Caréttu, u sö nòmme u nu l'è cunusciüu, u l'è fenìu masàu da-i âtri frâti inte l'estàe de quéllu ànnu. * 1282: Pagàn de Nuxéu, u l'è stàitu l'ürtimu abâte benedetìn ma nu se sà a dâta da sö urdinasiùn. U l'è mensunàu inte paréggi àtti de quélli àgni, cùmme a scumünica du véscu Lanfràncu d'Arbénga du 4 de màzzu du 1282. * 1317: Giràrdu: mùnegu de Cazòttu e prìmmu priù certuzìn, scibèn che Sàn Pêru alantù a l'éra a-e dirètte dipendènse da certùssa de Cazòttu, u l'è mensunàu int'in àttu du 6 de màzzu du 1317. * 1321: Pêru Garsàn o de Grasàn de Vercèlli, prìmmu priù autònumu, da-u 1325 e u 1330 u l'è stàitu priù de Cazòttu, da-u 1330 a-u 1334 de Mumbràccu e de [[Bologna|Bulògna]] da-u 1334 a-u 1339. * 1327: Uddùn Cuméllu, zà priù inta [[Certôza de Rîeu|Certùssa de Rivaròllu]] du 1311, du 1327 u l'è pasàu a Sàn Pêru e du 1337 a Cazòttu; du 1341 u l'è turnàu a Sàn Pêru. * 1331: Benedéttu, numinàu da-u capìtulu cùmme prucüratù de Sàn Pêru. * 1332: Rulàndu de Vigùn, zà priù de Cazòttu tra u 1330 e u 1332. * 1333: Curâdu, u l'à numinàu, u 10 d'aùstu du 1333, u priù de [[Rîeu|Rivaròllu]] cùmme prucüratù pè ina càuza a [[Zena|Zéna]]. * 1333: Gràddu, mensunàu cùmme priù int'in àttu pè diciarà di antìghi dirìtti de l'abasìa, firmàu u 21 d'utùbre du 1333. * 1337: Pêru da Muncalé, zà priù da [[Certôza de Pézio|Certùssa de Péziu]] tra u 1311 e u 1312, de Mumbràccu tra u 1325 e u 1329, pöi tùrna a [[Chiusa di Pesio|Péziu]] e tra u 1332 e u 1336 a Cazòttu, per vegnì in scià fìn a Sàn Pêru du 1337. * 1341: Uddùn Cuméllu: priù pè ina segùnda vòtta dòppu ch'u l'éra fenìu pè càrche ànnu a Cazòttu, u l'è mensunàu int'in àttu du 3 d'arvì du 1341 dund'u nòmina, pè in prucèssu cùntru a Cumüna de Tuiràn, u Rubàrdu Seùlla cùmme prucüratù de l'abasìa. * 1341: Gabrié De Néiru, mensunàu inta sentènsa de ina càuza cùntru Tuiràn du 25 d'utùbre du 1341, diciarà da-u Federìgu, véscu d'Arbénga. *1343: Antògnu, u 23 de màrsu du 1343 u pâga de décime a-u campaù da diòcezi arbenganéze. *1349: Pêru de Muntebelliviàn o Puntebelliviàn, u pâga di cànuni a-u véscu Federìgu d'Arbénga a-u 4 d'arvì du 1349. *1358: Brìssiu, u l'è prubàbile ch'u sécce u Brìssu da Bàrge, priù de Cazòttu inti àgni 1347-1348 e 1352-1355. Du 1358 u l'è priù Sàn Pêru, pagàndu e décime papâli a l'arsiprève Carbùn d'Arbénga, e u l'è mensunàu a-i 4 d'aùstu du 1361, quàndu u l'à difézu i dirìtti da certùssa in scé décime de Bardenèi, da-u [[Casté de Bardenèi|castéllu de quéllu paìze]]. Tra u 1368 e u 1369 u l'è stàitu priù de Mumbràccu. *1363: Tumâzu, u pâga de décime a-u Pàppa du 1363, mèntre du 1365 u l'è scumünicàu pè n'avére pagàe in tèmpu, giüstàndu però a sö puzisiùn a-i 29 de màrsu de quéllu ànnu. A-u scciöppu de in'âtra ratèlla cu-a Cumüna tuiranìna u l'à fàitu recùrsu a-a sentènsa du 1341 du véscu Federìgu. *1370: Bunifàssiu da Munduvì, fòscia u Bunifàssiu Marcériu priù de Péziu inti àgni 1340-1343, de Cazòttu inti perìudi 1350-1352 e 1357-1359 e de [[Certôza de Sàn Gêumo|Muntéllu]] tra u 1360 e u 1362. U l'è mensunàu a càppu de Sàn Pêru in Varatèlla inte l'acàttu de ina cà a Tuiràn a-i 30 de màrsu du 1370. *1376: Antògnu, mensunàu inta sentènsa du véscu d'Arbénga [[Giuanni Fieschi|Giuànni Fiéschi]], du 22 de dixèmbre du 1376, ch'u ghe levâva u pagamèntu de ina sèrta sùmma. *1377: Dumènegu, u 20 de màrsu du 1377 u se impegnâva a pagà de décime papâli. *1381: Giàcumu di Arnàldi, u duverêa ése ascì u priù de Cazòttu tra u 1366 e u 1369, a lèi u gh'à scrìtu u Giuànni, [[Certôza de Firénse|priù de Firénse]], pè spunciâru a méttise da-a pàrte du Pàppa Urbânu VI intu scìsma de quélli àgni. U l'è mensunàu ancù inta bùlla papâle scrìta a-i 14 de màzzu du 1381 in favù de l'abasìa, mandà a-i [[Diòcexi de Àsti|véschi de Àsti]], [[Diòcexi de Àrba|de Àrba]] e [[Arçidiòcexi de Turìn|de Türìn]]. *1384: Dumènegu Medìa, mensunàu int'in àttu de véndia du 12 de zügnu du 1384. *1386: Scirvèstru de Cervìziu, mensunàu int'in àttu du 6 de dixèmbre du 1386 e tùrna inta sentènsa du 18 de dixèmbre du 1389, diciarà da-u Daminàn Carpanéu a favù da certùssa cùntru u véscu d'Arbénga. *1389: Federìgu, u pâga a-a fìn de l'ànnu e décime a-u campaù Bertumé Bergàlla. *1413: Antògnu Gerbìn, de [[Monasterolo Casotto]], zà priù de Cazòttu tra u 1407 e u 1413, a Sàn Pêru tra u 1413 e, fòscia, u 1418, e tùrna a Cazòttu tra u 1418 e u 1425. *1434: Giuànni Spìnura, numinàu prucüratù da certùssa a-i 4 d'aùstu du 1434, u 2 de lüju du 1438 u l'à resevüu ina dunasiùn e u 24 d'aùstu de quéllu ànnu u l'à acatàu ina cà in Tuiràn. U l'è mensunàu ascì inte di acàtti in dâta 10 de lüju e 17 de nuvèmbre du 1439. *1439: Gerònimu da Séva, mensunàu inte l'àttu d'acàttu de in'âtra cà a Tuiràn. *1443: Bertumé, mensunàu p'avé pagàu de décime a-u Pàppa. *1450: Antògnu da Prêa, u l'à pagàu 15 frànchi a-u cardinà [[Zòrzo Fiésco|Zòrzu Fiéschi]]. *1454: Paulu de Sant'Àgata, mensunàu a-u pagamèntu da pixùn de in [[Gumbu|gùmbu]] a-u véscu d'Arbénga. *1457: Raimùndu de Brìga, u l'à ratificàu u cuntràttu d'enfitéuzi du murìn da Ròcca. *1464: Giuànni Spìnura, priù de Sàn Pêru pè a segùnda vòta, u l'à cedüu a-u marchéze Tumâzu de Séva di scìti a Bagnàscu in scàngiu de âtri ciü vixìn a-u munasté, a-u Burghéttu e a Giüstènexi. *1464: Nicòlla Carâra, da Cêve, u 29 de dixèmbre du 1464 u l'à dàitu a pixùn di terén a Batifòllu, u 25 de zenà du 1466 u l'à acatàu ina cà a Tuiràn e u 29 de dixèmbre du 1467 in scìtu a Bardenèi. Pasàu nu vâri tèmpu u l'è pasàu a-a certùssa de Péziu cùmme priù. *1468: Zòrzu de Vàlle, da Munduvì, u l'è mensunàu p'avé scangiàu di scìti a Bagnàscu, du 1475 u l'è priù a Péziu. *1470: Franséscu di Cijâri, da Munduvì, mensunàu int'in àttu du 28 de nuvèmbre du 1470, u 25 de frevà du 1479 u l'à renuvàu l'enfitéuzi du murìn da Ròcca. Du 1482 u l'è pasàu cùmme priù a Cazòttu, dund'u l'è mòrtu a-i 8 de nuvèmbre du 1495. *1479: Nicòlla di Scarpadiùi, u 14 de màrsu du 1479 u l'à seràu in pùffu da mìlle sciurìn de Savùna vèrsu u rìccu mercànte Ruffìn Ròbbi da [[Cherasco|Cheràscu]]. *1482: Dumènegu Gàspare de Serén, u 12 d'utùbre u l'à òtegnüu in murìn a pixùn da-u véscu d'Arbénga, du 1493 u l'è cùmme priù a-a Certùssa de Péziu. *1490: Nicòlla Carâra, tùrna priù ma pè pòcu, perché u l'éra maròttu. *1490: Pàulu de Sant'Àgata, priù de Sàn Pêru tra u 1490 e u 1496, mensunàu int'in àttu du 5 de frevà du 1491. U [[Diòcexi de Nöi|véscu de Nòri]], [[Doménego Vacâ|Dumènegu Vacâri]], u l'à apruvàu in'intéza tra stu priù e u véscu d'Arbénga Leunàrdu Marchéze a-i 20 de nuvèmbre du 1491; u 4 de frevà du 1495 u l'è mensunàu inte l'acàttu de in scìtu a [[Patarè]] da-a cunfratèrnita du Sàntu Spìritu de Tuiràn. == Descrisiùn == === Evulusiùn architetònica === U cumpléssu de l'abasìa u l'è cangiàu du bèllu cu-u pasà di séculi, slargàu cun de növe azùnte fìna a-u sö abandùn, ch'u l'à purtàu a-a ruìna du ciü tàntu de l'abasìa föra che a gêxa e i edifìssi a lêi arembài. Da l'anàlizi architetònica e da l'ünica raprezentasiùn stòrica cunusciüa, sarêa a dì quélla du Vinzoni inte ''Il Dominio della Serenissima Repubblica di Genova in terraferma'' du [[1773]], s'è pusciüu teurizà che a pàrte ciü antìga a sécce pròpriu a gêxa, cu-ina prupòsta de datasiùn da gêxa ancöi in pé a-u [[XII secolo|XII séculu]]<ref name=":11">{{Çitta|Marino, 2019|pp. 79-80}}</ref>. Sèmpre da-u Vinzoni a se végghe a prezènsa de in'àbside reùnda, aù sparìa, che da-u Paneri, intu ''Sacro, e vago Giardinello'' e dùnca a-u [[1624]], u végne però mensunà a-a tramuntâna<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 45}}</ref>. Da prìmma strutüra i faxêva pàrte ascì e custrusiùi in scià müràja de drìta, ancù existènti ma bèn cangiàe a furmà a stànsia ünica aduerà cùmme depòxitu pè légne, fòscia aduerà cùmme prìmmu asòstu di frâti, föra da tùre picenìna sübitu ciü a süd ch'a duvêva ése in magazìn. Inta müràja de drìta da gêxa a gh'éra dùe avertüre ch'i permettéva u pasàggiu tra sta chi e-e âtre custrusiùi, ma üna a l'è stàita ciü avànti tapà<ref name=":11" />. A segùnda fâze de custrusiùn a duverêa cumprènde i edifìssi, tütti ruinài, a punènte da pàrte ciü antìga che, dàndu amèntu a-a raprezentasiùn du Vinzoni, i sùn ancù liài a in'edilìsia da Etàe de Mèzzu, marcà da-u gràn spesù de müràje, paréggiu a quéllu da gêxa. L'è prubàbile che i travàji de növe custrusiùi i sécce cumensài giüstu dòppu u pasàggiu de l'abasìa a-i frâti certuzìn, vixìn a l'ànnu [[1315]], mumèntu cuntempuràgnu a-u rinfòrsu da vòta da gêxa cu-i èrchi ch'i se pöne ancù végghe. Sti edifìssi i l'éra mésci a-u reùndu de in ciòstru cu-in pùssu, ch'u l'exìste ancù, e l'è prubàbile ch'i fùsse aduerài cùmme stàlle e magazìn a-u servìssiu de ativitàe agrìcule du munasté, a ògni mòddu u nu gh'è restàu vâri de st'âra du cumplèssu, föra de càrche müràja dund'a gh'éra a stasiùn da teleférica e di rèsti ch'i sùn cuèrti da-u terén<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 81-82}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 46}}</ref>. A-a fìn, u gh'è stàitu in ürtimu mumèntu de custrusiùn ch'u duverêa remuntà a-u [[XV secolo|XV séculu]], cun l'üzu de tècniche ciü mudèrne ch'i sùn marcàe da de müràje ciü sutì. Inte sta fâze chi u l'è stàitu alungàu u presbitériu vèrsu süd e, sèmpre inte quélla diresiùn, u l'è stàitu tiràu sciü in gràn edifìssiu, fòscia adueràu cùmme dormitòriu. Cun sti travàji, l'abasìa a l'éra rivà a-a sö màscima estensiùn, ma a l'è prèstu ruinà cùmme i frâti i sùn andài a stà inta növa certùssa<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 83}}</ref>. Dòppu u [[1495]] u ghe dev'ése stàitu giüstu u rinfùrsu da faciâta a-a tramuntâna cu-i cuntrafòrti ch'i se végghe intu dizégnu du Vinzoni, ciü avànti cuèrti da ina müràja; de rèstu, u gròssu du cumpléssu u s'è derfàu da l'abandùn e, fòscia, pè di dàgni patìi inte uperasiùi militâri da [[Batàggia de Lêua|batàja de Löa]]<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 84}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 47}}</ref>. === De föra === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - faciâta (1).jpg|A faciâta vèrsu nòrd Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - portâ.jpg|U purtà da gêxa Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - barcón.jpg|U barcunéttu srua a-u purtà </gallery> L'abasìa de Sàn Pêru in Varatèlla a gh'à in'architetüra sèmplice e pòvera, in armunìa cu-a vìtta benedetìna, cun nu vâri d'avertüre e di masìcci cuntrafòrti a-e muràje pè dâghe de stabilitàe. A strutüra, da-u prufì a cabànna, a l'è stàita interesà da paréggi intervènti cu-u pasà di àgni, cu-a pàrte restà in pé ch'a l'è quélla ciü antìga de l'intréu cumpléssu. A faciâta vèrsu nòrd, ch'a l'è ascì quélla da gêxa, a l'è tra e ciü antìghe, giüstu rimanezà cu-a realizasiùn di cuntrafòrti mensunài de d'âtu, ciü tàrdi inglubài inta müràja. Chi se ghe dröve u purtà prinsipà, p'entrà inta gêxa, e dùi barcunétti picenìn pè a lüminasciùn da navâta. Gh'è ascì in âtru purtà, in scià drìta du quéllu da gêxa, ch'u s'àrve intu lucâle paralêlu a-a navâta, ancöi adueràu cùmme depòxitu pè e légne<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 89}}</ref>. Pe cùntru, a müràja girà vèrsu nòrd che ancöi a l'è cumpréza inte l'âra laterâle a l'è stàita realizà cu-ina tècnica diferènte, ségnu de ina recustrusiùn ciü mudèrna, fòscia necesària pè in sö cròllu. A-a sö estremitàe a se pò ancù végghe l'inprensìpiu da sö cuntignasiùn vèrsu punènte, ch'a nu l'exìste ciü, desvilüpà sciü dùi ciài; quéllu de sùtta, fòscia adueràu pè tegnìghe e bèstie, u se truvâva ciü in bàssu du livèllu du pùssu, e dùnca de l'antìgu ciòstru, e u l'éra cuèrtu da ina vòta a bùtte<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 90}}</ref>. <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - estèrno (5).jpg|Vìsta da müràja vèrsu punènte Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - relêuio a sô.jpg|A meridiâna </gallery> A müràja de punènte a l'è furmà sécce da tòcchi uriginâli che da âtri ch'i sùn stàiti rangiài ciü de resènte. In particulà, a sö pursiùn vèrsu nòrd a dev'ése tòstu paréggia a-u mumèntu da sö custrusiùn, quàndu a l'éra üna de müràje ch'i serâva u ciòstru du munasté. Chi i se dröve trèi barcùi: quélli de d'âtu, quâxi in sìmma a-a müràja, i sùn a lêi tòstu cuntempuràgni, quéllu ciü in bàssu, miràndu a-a tècnica aduerà, u l'è pè cùntru ciü resènte<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 91}}</ref>. A pàrte de müràja a l'âtra estremitàe, sarêa a dì quélla ch'a sèra l'âra laterâle du cumpléssu, a l'à patìu bèn bèn de intervènti. Di dùi barcunétti de d'âtu a-u pòrtiu, quéllu in scià senèstra u l'è stàitu seràu e druvìu armênu dùe vòte mèntre in'âtra avertüra in scià drìta da meridiâna a l'è aù serà. Intu pòrtiu, a-u sö fùndu, a gh'éra ascì in purtà de culegamèntu cu-a gêxa, che però u l'è stàitu tapàu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 92}}</ref> e d'atàccu a-a sö entrà u gh'è ancù l'antìgu pùssu du munasté<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 117}}</ref>. <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - rêtro (1).jpg|A faciâta vèrsu u mà </gallery> A faciâta vèrsu u mà a l'è u rezultâtu de ina série de travàji diferènti. A sö pàrte ciü antìga a l'è quélla de levànte, dund'i ghe sùn ancù i ségni de müràje uriginâli, pè cùntru a pursiùn vèrsu punènte a l'è stàita rangià in tèmpi ciü mudèrni. Chi u se dröve in purtùn, fàitu de légnu e cuèrtu de metàllu, e ina série de barcùi; arembài a-a strutüra i ghe sùn ancù dùi maxèi pè setâse<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 141}}</ref>. <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - estèrno (2).jpg|U fiàncu de levànte e u téitu Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - estèrno (3).jpg|U pasàggiu a levànte de l'abasìa </gallery> L'ürtimu fiàncu de l'abasìa, giràu vèrsu levànte, u l'è quéllu ciü sèmplice e ch'u l'è cangiàu de mênu intu cùrsu di àgni. A sö pàrte a setentriùn a l'è a ciü antìga mèntre, in curispundènsa de stànsie vèrsu u mà, a l'è stàita rangià ciü de resènte. Inte sta müràja i ghe sùn giüstu dùi barcùi<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 142}}</ref>. U téitu u l'è furmàu de ciàppe quadrâte de nuvànta cìtti de lâtu, méscie du [[1971]] quand'u l'è stàitu rangiàu, e u gh'à u cùrmu de cùppi, cu-ina crùxe de metàllu a pùnta vèrsu mùnte<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 119}}</ref>. A crùxe ciü impurtànte du cumplèssu a l'è però quélla intu pràu davànti a l'abasìa, âta trèi métri e da-u pézu de trèi quintâli e mèzzu, méscia chi du [[1896]] a-u pòstu de üna ciü antìga, de légnu, e dunasiùn du scìndicu d'alantù de Tuiràn, Pietro Iginio Mainero, u "Biundìn"<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 189}}</ref>. === De drèntu === ==== Gêxa ==== <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - intèrno (3).jpg|Vìsta de drèntu da gêxa Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - artâ (5).jpg|L'artà cu-u cenòbiu Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - pitûe (1).jpg|A pitüra de Sàn Përu, Sàn Brün e Diudàu Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - pitûe (3).jpg|Detàju de Sàn Pêru, a sùla pàrte uriginâle </gallery> U ciü tàntu du drèntu de l'abasìa u l'è ocüpàu da l'àula da gêxa, a ina sùla navâta e alignà a-e müràje de nòrd e de levànte. Sta stànsia a se tröva a in livéllu ciü bàssu du terén e, p'entrâghe da-u purtà prinsipà, bezögna pasà dùi scarìn. U pavimèntu, de ciàppe de prêa, u nu l'è quéllu uriginâle e u rìva da in'azùnta sucesìva: cùmme descuvèrtu inti scâvi di [[Anni 1930|àgni Trènta]] u fùndu u l'éra a l'inprensìpiu furmàu da ina prêa vìva ch'a se tröva pròpriu a-u cèntru da gêxa e u rèstu u l'è stàitu sccianelàu incìnduru de câsinàsci, de rèsti carbunizai e de òsse<ref name=":17">{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 49-50}}</ref>. A vòta ch'a cröve u scìtu sâcru a l'è a bùtte e a l'è rinfursà da èrchi ch'i a travèrsa, lòngu e müràje laterâli e vèrsu nòrd i ghe sùn de sedüte de prêa e a lüminasciùn a l'è cunsentìa da-i dùi barcunétti inta müràja de levànte, da quéllu in sìmma a-u purtà e da in âtru avèrtu inta müràja de punènte<ref name=":17" /><ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 156}}</ref>. A-u fùndu de l'àula, a-e estremitàe de drìta e de senèstra da müràja vèrsu süd, i ghe sùn dùe pòrte ch'i vàn inte stànsie vixìne, in particulà inta sacrestìa quélla de senèstra e a l'àtriu quélla de drìta<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 51}}</ref>. A gh'é ascì ina pòrta inta müràja de punènte, ch'a và inta stànsia aduerà cùmme magazìn pè e légne, e chi i se végghe ancù i ségni de dùe avertüre, aù tapàe, ch'i s'arvìva intu lòngu pòrtiu pè u ciòstru<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 159}}</ref>. A zòna de l'artà a l'à patìu di intervènti resènti ch'i n'àn cangiàu a fùrma; ancù a l'épuca du Vinzoni a-u fùndu da navâta a gh'éra in'àbside reùnda, aù tapà da ina müràja, scibèn che l'artà u se truvâva int'in'âtra puzisiùn, mesciàu a-u nòrd e decentràu rispèttu a-a navâta. A strutüra d'ancöi de l'artà, cuèrta da in cibòriu rezüu da quàttru culònne e cu-a vòta a cruxéra, a végne da in intervèntu fàitu ciü o mênu du [[1935]], ch'u-u l'à mesciàu indaré, a-u fùndu da navâta, e ch'u l'à purtàu a di gròsci dàgni a-a pitüra de Sàn Pêru, Sàn Brün e Diudàu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 156-157}}</ref>. Sta pitüra a l'è l'ünica cunservà inta gêxa e a se cumpùne de trè pâre, ciaschedüna serà int'ina curnìxe ch'a fenìsce in sìmma cu-in èrcu a tüttu sèstu. In sa senèstra u gh'è u véscu Diudàu, liàu a-e stòrie in scià fundasiùn de l'abasìa, ch'u tégne inte mài in cufanéttu a fùrma de bazìlica, in scià drìta u gh'è Sàn Brün, fundatù de l'ùrdine di certuzìn rafigüràu in zenugiùn, e Sàn Benedéttu, fundatù di benedetìn, in pé. Ste dùe pursiùi da pitüra i nu l'éra però inte quélla uriginâle, scicùmme i s'éra derfàite cu-i travàji pè mesciâre inta sö puzisiùn d'ancöi, a diferènsa du persunàggiu a-u cèntru, Sàn Pêru, ch'u l'è supravisciüu e ch'u l'è stàitu rangiàu inti [[Anni 1980|àgni Utànta]], insèmme a-a realizasiùn da cùpia du rèstu da pitüra. U titulâre u l'è chi musciàu insèmme a dùi àngeri inte l'àttu de dà a benedisiùn e cun tütti i paramènti da Pàppa, inclüzu a tiâra, u pasturà, e ciâve e-e insègne puntifìcce<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 157-158}}</ref><ref name=":18">{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 50-51}}</ref>. ==== Âtre stànsie ==== D'atàccu a-a gêxa, a-a sö drìta, a gh'è a stànsia che a-a giurnà d'ancöi a l'è aduerà cùmme magazìn pè e légne, lià a l'àula da ina pòrta avèrta inta müràja ch'a-e divìdde e dund'a se végghe ancù u prufì de in âtru pasàggiu, aù tapàu. Da-a pòrta serà a s'entrâva intu pòrtiu, traversàu da ina scarinà e cuèrtu da vòte a cruxéra, ch'u l'è stàitu rangiàu a cüxina e ch'u duvêva ése l'antìgu pasàggiu pè a gêxa<ref name=":18" />. Da-u depòxitu de légne a gh'è in stréitu pasàggiu ch'u mùnta intu sututéitu, che a l'inprensìpiu u se dröve cu-a cuscì dìta "stànsia du véscu"; de dùnde u pàrte ina spéce de andàmme, spartìu in de cèlle da-a funsiùn nu vâri següra. Cunscideràndu che sta pàrte da strutüra a gh'éra zà inte quélla uriginâle e a ch'a l'è u scìtu mênu ümeru de l'abasìa intrêa, u l'è prubàbile ch'a fùsse aduerà pròpriu pè de cèlle di frâti. De ciü, inta müràja ch'a sèra l'andàmme a-u fùndu a gh'è in barcunéttu, ch'u nu gh'averêa de ütilitàe int'in sèmplice depòxitu, e tra e cèlle gh'è di cànti dund'u se purêa méttighe de candèire pè fà de lüxe<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 51-52}}</ref>. == Fèsta == {{Çitaçión|Câru Sàn Pêru<br />niâtri a se n'andémmu<br />a turnerému<br />se u Segnù u-u vurià.|''Lòde de Sàn Pêru'', ürtima stròfa|Caro San Pietro<br />noi ce ne andiamo<br />ritorneremo<br />se Iddio vorrà.|lingua=IT}} <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Sentê Sàn Pê-Sàn Pedrìn (Boisàn) - a 'prea du gallu' (1).jpg|A Prêa du Gàllu, nòmme liàu a-i [[Renegaménto de Sàn Pê|fàiti de Sâcre Scritüre]] Sentê Sàn Pê-Sàn Pedrìn (Toiràn) - vìsta (3).jpg|U senté a-a Burdunàira, dùnde de tradisiùn u se lasciâva pè dàssiu ina brancà de sà<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 186}}</ref> Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - croxefìsso (1).jpg|U "Crìste di òmmi" inte l'abasìa a-u giùrnu da fèsta Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - croxefìsso (3).jpg|U "Crìste de dònne", a Sàn Pêru Crôxe de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - vìsta (1).jpg|A crùxe inti prài de l'abasìa, dund'a végne benedìa a valà </gallery> A fèsta de Sàn Pêru, a ciü sentìa da-e gènte tuiranìne e bèn celebrà ascì da-e cumünitàe vixìne, a gh'à in'urìgine antìga, armênu inta fùrma de prucesiùn a-u mùnte. A l'è prubàbile che a prucesiùn sulènne d'in Tuiràn a l'abasìa, che a-a giurnà d'ancöi a se tégne ògni sinqu'àgni, a remùnte a-a fìn [[XV secolo|XV séculu]], quàndu i frâti i se sùn mesciài a vàlle, cun l'inàndiu da pràtica de dì ina méssa in unù de Sàn Pêru a-u prìmmu d'aùstu. Föra che a-u giùrnu da fèsta sulènne, ancöi mescià a-u prìmmu de màzzu, i frâti i l'andaxêva a Sàn Pêru a-i Mùnti ascì pè e mésse decìze da legâti, cu-u mangià dàitu a-i pelegrìn che de sòlitu u l'éra ufèrtu da-i frâti, üzu ch'u l'è cuntignàu pè paréggi àgni scibèn che, inti ürtimi tèmpi, e spéze i sùn pasàe a càregu di fradélli o da Cumüna. Insèmme a-u mangià, de sòlito pàn e öve, s'acatâva ascì da pùve nèira pè i [[Màscolo|màscuri]], pè sparà i föi d'artifìssiu ch'i l'éra aséxi insèmme a-i föi a-a sèira da vigìlia<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 168}}</ref>. A tradisiùn di föi, ancöi vietà, a prevedéva che pè prìmmu u s'asendésse quéllu in sciù [[Munte de San Pêru|mùnte de Sàn Pêru]], cun quélli in Tuiràn ch'i ghe respundêva, de sòlitu cu-ina gâra tra e burgàe tuiranìne a fà quéllu ciü gròssu e lüminùzu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 209}}</ref>. Tra e tradisiùi ch'i cumpagnâva a fèsta, ch'a rìva da-i tèmpi da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zéna]], a gh'éra quélla da cuscì dìta "banderòlla", in cunfarùn cu-a [[Bandêa de Zêna|crùxe de Sàn Zòrzu]], da ürtimu int'ina sö cùpia de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], quànd'u gh'è stàitu in repijà da pràtica, che aù a l'è cunservà inti fùndi da paròcchia de Sàn Martìn. Inta pràtica ciü antìga i cùnsuri da Cumüna, de sòlitu a-i 25 de lüju, i sernêva tra i fijöi du bùrgu l'arfé e u cunfaruné incariài de camalà a-a vigìlia da fèsta, u 31 de lüju, a banderòlla in sìmma a-u Mùnte de Sàn Pêru, e sti chi i zürâva in sciü sagràu de Sàn Martìn d'avardâra e che "a còstu da sö vìtta" i l'averêa purtà indaré intu paìze, dòppu ch'i l'avésse pijàu pàrte a-e mésse e-e celebrasiùi du prìmmu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 168-169}}</ref>. A prucesiùn a l'abasìa, cùmme ancöi, a partìva a-a matìn prèstu, tra i sìnque e i séi bòtti, d'inta Ciàssa de Sàn Martìn e a l'éra avèrta da-a banderòlla, cun daré u "[[Croxefìsso|Crìste]] de dònne", camalàu da-e fijöre, descâse, da cunfratèrnita de [[Sànta Dorotêa|Sànta Durutêa]] e, da l'inprensìpiu du [[XX secolo|Nuvesèntu]], da-e [[Fìgge de Màia|fìje de Marìa]]. A gh'éra dapöi i [[Batûi|fradélli]], vestìi de ina càppa giànca e ch'i camalâva u "Crìste di òmmi", lüminàu da dùi fanarìn de làmma, e a-a fìn u pàrecu cu-i fànci da paròcchia, cu-u rèstu da pupulasiùn de daré<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 169-170}}</ref>. De tradisiùn, intàntu che a prucesiùn a mùnta vèrsu l'abasìa, a l'è cantà a cuscì dìta "lòde de Sàn Pêru", in cumpunimèntu ch'u se cunservâva int'ina cùpia manuscrìta datà a-i 4 de zenà du [[1848]], òpera du prève Piergiovanni Sicherio. A l'inprensìpiu a l'éra spartìa inte quarantanöve stròfe de öttu vèrsci ma, pè fà ciü snèllu u càntu zaché a segùnda pàrte a l'éra da dì tùrna, ciü avànti a l'è stàita rangià a nuvantasèi stròfe de quàttru vèrsci, cun l'azùnta de trè stròfe növe, dùe in sìmma e üna a-a fìn du cumpunimèntu, che fòscia i sùn òpera de l'arsiprève Angelo Ferraro. A lònga preghéra a l'éra imparà cantàndura intu rèstu de l'ànnu intàntu ch'a se travajâva a tèra e cun de pröve in scé teràsse de cà, ezercìssi ch'i servìva ascì pè rexìste a-a fatìga du càntu a-u mumèntu da muntà<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 172-173}}</ref>. A gh'éra ascì in'âtra versiùn da lòde scrìta a-a fìn de l'Öttusèntu da-u Nicolò Garassini, a dixöttu stròfe, cunservà intu sö manuscrìtu uriginâle a-u [[Musêu etnugraficu da Valle du Varatella|muzêu entugràficu]] ma ch'a nu l'è mài vegnüa d'üzu cumün<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 170-171}}</ref>. Cumpagnà da-u càntu da ''Lòde'', a prucesiùn a cumensâva dùnca a sö muntà a l'abasìa, fàndu de tradisiùn de pòse inte sèrti scìti, de sòlitu liài a-a stròfa curispundènte, cùmme a-a [[Gêxa da Madonna du Ruzâriu (Tuiran)|gêxa da Madònna du Ruzàriu]] e a-a [[Certussa de Tuiran|Certùssa]], ciü di punti particulâri de l'antìga müratéra cùmme l'Urivétta, a Cà du Pràu, a Prêa du Gàllu e a Burdunàira<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 174-186}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/48|tìtolo=Via per San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2024-01-07}}</ref>. Pasà a Burdunàira a prucesiùn a rivâva intu cianéllu in sìmma a-u Mùnte de Sàn Pêru e lì a se faxêva a distribusiùn du pàn e de öve in nümeru de ün e dùzze a-i fradélli ch'i l'axêva camalàu u "Crìste di òmmi", de séi e ün a-e fìje de Marìa ch'i l'axêva camalàu u "Crìste de dònne" e a-i fijöi di fanarìn, de dùi e ün a-i fradélli ciü ina pagnòtta a tütti i pelegrìn<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 187}}</ref>. A-a fìn, traversài i ürtimi métri pè l'abasìa, a prucesiùn a ghe girâva intùrnu pè trè vòte, p'entrâghe cuscì drèntu e ascìste a-a funsiùn. Fenìa a méssa, da l'Öttusèntu a gh'è a tradisiùn du dernà in scì prài a-u reùndu da gêxa, pè pöi turnâghe drèntu a cantà i [[Vèspro|Vèspri]], ch'i terminâva cu-a prucesiùn a-a crùxe davànti a l'abasìa pè a tradisiunâle benedisiùn da valà e u rìtu du bâxu de cadéne de Sàn Pêru, cu-e celebrasiùi ch'i sùn seràe da-u càntu de l'ürtima stròfa da lòde<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 188-189}}</ref>. == Nòtte == ;Nòtte a-u tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=[[Paolo Accame]]|tìtolo=Storia dell'Abbazia di San Pietro di Varatella|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/TO01348568|ànno=1893|editô=Craviotto|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Accame, 1893}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Pesce|outô2=Carlo Tagliafico|tìtolo=Toirano|url=https://books.google.it/books?id=ZLrTngEACAAJ|ànno=Dixèmbre 1976|editô=Stringa editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Pesce & Tagliafico, 1976}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Beltrutti|tìtolo=La certosa di Toirano|ànno=1982|editô=Institut für Anglistik und Amerikanistik|çitæ=Salisbùrgu|léngoa=IT|cid=Beltrutti, 1982|url=https://books.google.it/books?id=CKUlAQAAIAAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=La diocesi di Albenga-Imperia e i suoi vescovi: storia della Chiesa ingauna dalle origini all'inizio del Quattrocento|url=https://books.google.it/books?id=6nKmzgEACAAJ|ànno=Dixèmbre 2003|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Arecco, 2003}} * {{Çitta lìbbro|outô=Diego Marino|tìtolo=L'Abbazia di San Pietro|ànno=2019|editô=|çitæ=Tuiràn|léngoa=IT|cid=Marino, 2019}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bernardo Mattiauda|tìtolo=San Pietro dalla Ligura a Roma - Ricordo dell'Anno Santo 1925|ediçión=2|ànno=2021 (1925)|editô=Tipolitografia Ciuni|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Mattiauda, 1925}} * {{Çitta lìbbro|outô=Debora Zampedri|tìtolo=La chiesa di San Pietro in Varatella ed il mito dello sbarco del Principe degli Apostoli in Liguria|ànno=2021|editô=Tézi de Làurea|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Zampedri, 2021}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Liàmmi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c009061/zf/index.php/musei-monumenti/index/dettaglio-museo/museo/7|tìtolo=Scìtu da cumüna de Tuiràn - Abasìa de San Pêru in Varatèlla|léngoa=IT|vìxita=2024-01-07}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Tuiràn]] [[Categorîa:Gêxe da Ligùria]] rbertjl99lomq9b3y4f22fjtdc0c6ux Via Julia Augusta 0 31825 272908 272591 2026-08-06T18:57:15Z N.Longo 12052 + wl 272908 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Viae Julia Augusta Aemilia-Scauri Aurelia.jpg|miniatura|300x300px|Mappa da ''Via Julia Augusta'', in viu(r)ettu, pe'a sò pursiùn inta ''[[Regio IX Liguria]]''. De russu a ''[[Via Aemilia Scauri]]'' e a ''[[Via Aurelia]]'' de blö.]] A '''''Via Julia Augusta''''', scrìtu ascì '''''Via Iulia Augusta'''''{{#tag:ref|U numme ciü cumün da vìa u ne vegne dai gran travai cumandèi da l'Augüstu, scibèn che ni alantu(r)a ni au dì d'ancöi ne secce duve(r)àu numma che ün. In [[Fransa]], pe'u tòccu a punènte d[[a Türbia]], a l'è meju cunusciüa cu'u numme ''[[Via Aurelia]]'', pe' estensciùn a l'intrega vìa pe'a [[Gallia]] du sò numme inta parte ciü vixìna aa sitè de [[Romma|Rumma]]. Stu tòccu lì u l'è de votte ciamàu fìna ''[[Via Domitia]]'', estendèndula dau [[Scciùmme Ròdano|Rodanu]] fìna aa Türbia<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 177}}</ref>. Inta [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]] u l'è in cangiu bèn duve(r)àu u numme de ''[[Via Aemilia Scauri]]'', ch'a gh'axeva au sò primmu traciamèntu.|group=n.}}, a l'é(r)a ina [[Stràdda consolâre|stradda cunsulâre]] [[Impêo Roman|rumâna]] cumisciunâ, inte l'ànnu [[13 a.C.|13 primma de Cristu]], da l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]]. A sò funsiùn a l'é(r)a quella de cumpletà u culegamèntu pe' tèra fra [[Romma|Rumma]] e a ''[[Gallia Narbonensis]]'', cu'i dui tèrmi soi ch'i l'é(r)an e sitè de ''[[Placentia]]'' ([[Piaçensa|Piaxènsa]]) e de ''[[Arelate]]'' ([[Arles]])<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=via Iulia Augusta (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-08}}</ref>. == Sto(r)ia == A ''Via Julia Augusta'' a l'è stèta cumisciunâ da l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]] sciübitu dòppu a vito(r)ia rumâna in sci [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i]] de [[Àrpe Marìtime (provìnsa romànn-a)|Àrpi Marittime]], batüi du [[14 a.C.|14 primma de Cristu]]. Lungu a còsta u traciàu da vìa u repiava di percursi ciü antìghi, cumme quelli lighèi aa legenda(r)ia ''[[Via Heraclea]]'', rangièi pe' l'ucaxùn mèntre, au de là di [[Appennìn|Apenìn]], u recarcava de stradde rumâne ciü vegge cumme a ''[[Via Postumia]]'' (du [[148 a.C.]]) e, survetüttu, a ''[[Via Aemilia Scauri]]'' (du [[109 a.C.]]), che a l'imprinsippiu a chinava fina au mâ, rivandu a ''[[Vada Sabatia]]'', dund'a se zuntava cu'a vìa rive(r)asca, slungamèntu da ''[[Via Aurelia]]'' ch'u traversava ''[[Luna (colònia romànn-a)|Luna]]'' e ''[[Genua]]''<ref name=":0" />. I travai cumandèi da l'Augüstu, fèti fra u [[13 a.C.|13]] e u [[12 a.C.|12 primma de Cristu]] cu'u fìn de meju(r)à i culegamènti cu'a [[Gallia]], i sun mensunèi inte iscrisiùi de pa(r)eggi ''[[Miliarium|miliaria]]'', truvèi survetüttu fra [[a Türbia]] e [[Ventemiglia|Vintimìa]] ma ascì, cu'u [[Miliarium da Ciappa|''miliarium'' da Ciappa]] ([[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]), ciü a punènte. De quelli tèmpi, a vìa a finìva pròpiu a[[a Türbia]], dund'u se tröva u [[Trofêo d'Ougósto|trufeu d'Augüstu]]<ref name=":0" />. [[Immaggine:Bornes miliaires de la Via Julia Augusta, Musée archéologique de Nice-Cimiez, France.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|Di ''miliaria'' intu [[Musêo archiològico de Nìssa-Cimiez|müseu archeulogicu de Nissa-Cimiez]], quellu au sèntru u fà rife(r)imèntu ai intervènti de l'[[Adriàn]].]] In parte ruinâ a l'imprinsippiu du [[II secolo|II seculu]], a vìa a l'è stèta rangiâ pe' vuluntè de l'impe(r)atû [[Adriàn]] fra u [[124]] e u [[125]]<ref name=":4">{{Çitta|Bruno Massabò|p. 228|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=I ponti romani di Loano lungo la Via Julia Augusta}}</ref>, cumme testimuniàu da di ''miliaria'' de quellu periudu. Da sti lì s'è descuvèrtu che, alantu(r)a, l'imprinsippiu da ''Julia Augusta'' u l'é(r)a vegnüu u [[Sciùmme Trébia|sciümme Trebbia]] in curispundènsa de ''[[Placentia]]'', sitè au sèntru du scistema de stradde rumâne da [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. Aa sò estremitè in [[Provensa|Pruvènsa]], a vìa a l'é(r)a stèta in cangiu slungâ armenu fina au [[scciümme Va(r)u|sciümme Va(r)u]], mèntre a pursiùn ch'a cuntinuava pe' ''[[Arelate]]'', pe' di mumènti cunscide(r)â ascì inta ''Julia Augusta'', a l'è meju cunusciüa cu'u numme de ''Viam Aureliam per Tusciam et Alpes Maritimas Arelatum usque'', cumm'a l'è stèta marcâ inte l'''[[Itinerarium Antonini]]''<ref name=":0">{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 231|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Ciü avanti, a tòstu in seculu dai tèmpi de l'Adriàn, fra u [[211]] e u [[217]] u gh'è stètu ancù in'âtra gran campagna de travai, cumandâ da l'impe(r)atû [[Caracalla|Ca(r)acalla]]. A ògni moddu, ciü che a grande òpe(r)a ai tèmpi de l'Adriàn, inta parte lìgü(r)e da vìa gh'è de testimunianse de intervènti intu primmu decènniu du [[II secolo|II seculu]], intu [[IV secolo|IV seculu]] e, fòscia, de âtri ciü resènti. De cuntru, inta [[Provensa|Pruvènsa]], gh'è stètu di bèlli intervènti zà inte l'etè d'Augüstu, cumme testimuniàu da ''miliaria'' du [[I secolo|I seculu]] du [[Tibêio|Tibe(r)iu]], du [[Claudio|Claudiu]] e du [[Nerón|Ne(r)ùn]]. Passèi i intervènti de l'[[Adriàn]] e du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], ch'i l'han inte(r)esàu a vìa intrega, inte sta pursiùn i ne sun stèti cumandèi di âtri da l'[[Aoreliàn|Aureliàn]] e dau [[Marcus Aurelius Probus|Prôbu]], intu [[II secolo|II seculu]], e dai [[Tetrarchîa de Diocleçiàn|tetrarchi]] e dau [[Costantìn I|Custantìn]], intu [[IV secolo|IV seculu]]. Ancù de dòppu, i ürtimi travai ch'u gh'è de mensiùi i sun quelli du [[V secolo|V seculu]]<ref name=":0" />. A dife(r)ènsa d'âtre vìe rumâne, a ''Julia Augusta'' a l'ha cunservàu ina funsiùn impurtante bèn dòppu da [[Chéita de l'Inpêio Romàn|caütta de l'impe(r)u]] grassie ai intervènti de cumünitè de muneghi, survetüttu [[Órdine benedetìn|benedetìn]], ch'i g'han dètu recattu e i l'han tegnüa duvèrta. Intu detaju, fra de quelli ch'i gh'axevan da fà cu'e regiùi traversèi daa vìa, se pò regurdà i munastèi e e abasìe [[Abaçîa de Lerìn|de Lerìn]], [[Gêxa de Sàn Stêva (Zêna)|de San Steva]] de [[Zena]]<ref group="n.">Scicumme ch'u cuntrulava, pe' dunasiùn de l'[[Adelaide de Süsa]], u prinsipàu de ''Villaregia'', dund'u gh'è au dì d'ancöi u paìse de [[San Steva a Mâ|San Steva]].</ref>, [[Abasìa de San Martìn (Arbenga)|de San Martìn de l'Ìsu(r)a]] d'[[Arbenga]], [[Abasia de San Pêru in Varatella|de San Pe(r)u in Varatella]] de [[Tuiran|Tui(r)àn]], [[Abaçîa de Ferània|di Santi Pe(r)u e Paulu]] de [[Frania|Ferania]] ([[Còiri|Cai(r)u]]), [[Abaçîa de Sàn Sarvòu (Giusvàlla)|de San Sarvatû]] de [[Giusvala|Giüsvalla]], [[Abaçîa de Sàn Conbàn (A Ciànn-a)|de San Cu(r)umbàn]] a [[Lodisiu]] d[[A Ciana|a Ciâna]], [[Abaçîa de Sànta Giustìnn-a|de Santa Giüstina]] de [[Sezzadio|Sesadiu]], [[Abaçîa de Sàn Pê de Preçipiàn|de San Pe(r)u]] de [[Precipiàn]] ([[E Vignöe|E Vignö(r)e]]) e [[Abaçîa de Sàn Conbàn (Béubbio)|de San Cu(r)umbàn]] de [[Béubbio|Böbbiu]]. A ''Julia Augusta'' a l'ha cuscì piàu pe' vàri seculi a funsiùn de "vìa marenga", vegnindu duve(r)â scìa dai pelegrìn che pe'i cumèrci cu'a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], dunde se viagiava survetüttu i prudüti da tèra e a sâ<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriella Airaldi|tìtolo=Storia della Liguria vol. II - Il caso di Bobbio e delle "vie marenche"|ànno=Utubre 2009|editô=Ed. Marinetti 1820|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=110-120|ISBN=978-88-211-8032-3}}</ref>. == Descrisiùn == === Percursu === ==== Primmu toccu ==== {{Màppa de localizaçión+|NordItalia|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu fra [[Lombardïa|Lumbardia]] e [[Piemonte|Piemunte]] d'ancöi.|relief=x|places= {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.053475|long=9.694746|position=right|label=''[[Placentia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Placentia}} {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.062162|long=9.261191|position=topright|label=''[[Camillomagus]]''|mark=City locator 5.svg|link=Camillomagus}} {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.014114|long=9.123578|position=bottomright|label=''[[Clastidium]]''|mark=City locator 5.svg|link=Clastidium}} {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.992670|long=9.008667|position=topleft|label=''[[Iria]]''|mark=City locator 5.svg|link=Iria}} {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.896660|long=8.864128|position=left|label=''[[Derthona]]''|mark=City locator 5.svg|link=Derthona}} {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.675145|long=8.467546|position=left|label=''[[Aquae Statiellae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Aquae Statiellae}} }} A ''Via Julia Augusta'' a partìva d'in ''[[Placentia]]'', sitè rumâna ch'a l'è vegnüa a [[Piaçensa|Piaxènsa]] da giurnâ d'ancöi, o fòscia de pôcu ciü a punènte, da l'atraversamèntu du [[Sciùmme Trébbia|sciümme Trebbia]]. U primmu tòccu da vìa, de lì fina a [[Turtonn-a|Turtûna]], u l'é(r)a grossu moddu in cumün cu'a ''[[Via Postumia]]'', ch'a ghe curìva in pa(r)alêlu a ina distansa de ciü o menu in chilòmetru. Fra i sèntri traversèi inta prima parte da stradda i se ponen regurdà ''[[Camillomagus]]'', de prubabile intu terito(r)iu da mudèrna [[Broni]], ''[[Clastidium]]'', ancöi [[Casteggio|Casteggiu]], e ''[[Iria]]'', [[Voghera|Vughe(r)a]], pe' rivà cuscì a ''[[Derthona]]''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Maria Grazia Dapuzzo|tìtolo=Piovera e il suo territorio|url=https://books.google.it/books?id=2JJlV5pOu4wC|ànno=2007|editô=Alinea Editrice|çitæ=Fi(r)ènse|léngoa=IT|p=90|ISBN=88-6055-156-0}}</ref>. Sciurtìa d'in ''Derthona'' a ''Julia Augusta'' a menava dunca pe' ''[[Aquae Statiellae]]'', l'[[Acqui Terme|Acqui Tèrme]] rumâna, cumensandu cu'u traversamèntu du [[Screivia|sciümme Scrivia]]. Inte sta pursiùn, scibèn che cun de interusiùi, a vìa a l'è restâ bèn aa vista pe' de lungu, grassie au fètu d'êsse stèta traciâ in sc'in percursu arsàu rispèttu ai campi cürtivèi, ch'u g'ha dètu u survenumme de "Vìa Levâ"<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|p. 35}}</ref>. Intu detaju, passàu u Scrivia, a cuntinuava drìta in diresiùn süd-ovest, cun de sò tracce ch'e sun stète truvèi tantu intu cumün de Turtûna cumme inta lucalitè de San Quirico de [[Bosco Marengo|Boscu Marengu]] e de Retorto de [[Predosa|Predûsa]], dund'a l'é(r)a larga 7 metri e mezzu. Passàu e testimunianse inte lucalitè de Boschi e de Cascìna Marachìn de [[Sezzadio|Sesadiu]], n'è stètu truvàu pa(r)egge ascì intu cumün de [[Castelnuovo Bormida|Casternövu Burmia]], dund'a curispundeva grossu moddu aa viabilitè d'ancöi. Daa vixìna [[Rivalta Bormida|Rivalta Burmia]] u ne vegne ancù in ''miliarium'', du che nu s'è sarvàu u nüme(r)u, ch'u remunte(r)eva ai ànni [[367]]-[[375]]<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 38-40}}</ref>. A vìa a traversava dunca a [[Sciümme Burmia|Burmia]] e a l'andaxeva avanti a custezâla d'in scia zìna de mancìna<ref name=":1" />, pe' passà intu cumün de [[Strevi]], dunde n'è stètu truvàu pa(r)egge testimunianse. S'intrava cuscì in [[Acqui Terme|Acqui]], dund'a vìa a vegnìva u decümàn màscimu da sitè e dunde, fòscia, a se deramava inte dui percursi ch'i passavan a meridiùn e a setentriùn du sèntru de ''[[Aquae Statiellae]]''. Inta pursiùn ürbâna a l'é(r)a cu'in fundu a "[[basulàu]]" e larga fra 6,5 e 7 metri, scibèn che n'è stètu truvàu ciü livelli a de prufunditè dife(r)ènti, ch'i ne vegnen dai intervènti fèti intu cursu di seculi<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 40-45}}</ref>. D'in Acqui a vìa a l'andaxeva avanti a muntà sciü pe'a [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref name=":2">{{Çitta lìbbro|outô=Touring Clüb Italiàn|tìtolo=Le strade dell'Italia romana|url=https://books.google.com/books?id=N-NlS_8TOaYC|ànno=2004|editô=Touring|çitæ=Milàn|léngoa=IT|p=175|ISBN=88-365-3295-0}}</ref>, cun di rèsti du sò passaggiu ch'i sun stèti descuvèrti intu cumün de [[Terzo (Italia)|Tèrsu]] e u tupònimu de "Levâ" ch'u s'è cunservàu inte quellu de [[Bistagno|Bistagnu]]. Aa fìn da pursiùn piemuntese, inta regiùn da Ciapetta du cumün de [[Ponti (Italia)|Punti]], di scâvi fèti du [[1979]] i l'han purtàu aa lüxe ciü tòcchi da vìa, ch'i se zunzen aa descuvèrta d'in ''miliarium'', u nüme(r)u 149, ciantàu inte l'ucaxùn di travai cumisciunèi dau [[Caracàlla|Ca(r)acalla]]<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 46-47}}</ref>. ==== Ligü(r)ia ==== {{Màppa de localizaçión+|IT-LIG|float=left|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] d'ancöi.|relief=x|places= {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.486179|long=8.306101|position=topleft|label=''[[Crixia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Crixia}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.399268|long=8.274561|position=topleft|label=''[[Calanicum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Calanicum}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.310810|long=8.396560|label=|mark=Pont.svg|link=Rian d'i Tecci}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.271440|long=8.438221|label=''[[Vada Sabatia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Vada Sabatia}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.206360|long=8.367380|label=|mark=Pont.svg|link=Rian de Punci}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.188368|long=8.355736|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumônu in-scia sciüméra Susà}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.172551|long=8.247188|position=left|label=''[[Pollupice]]''|mark=City locator 5.svg|link=Pollupice}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.123405|long=8.251183|label=|mark=Pont.svg|link=U Puntettu}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.118004|long=8.247106|label=|mark=Pont.svg|link=U Puntassu}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.049250|long=8.213124|label=''[[Albingaunum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Albingaunum}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.949821|long=8.107690|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium da Ciappa}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.910077|long=8.080364|label=''[[Lucus Bormani]]''|mark=City locator 5.svg|link=Lucus Bormani}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.869844|long=8.002585|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Prìn}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.843916|long=7.904341|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn de Porciana}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.835570|long=7.868040|position=top|label=''[[Costa Balenae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Costa Balenae}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.820967|long=7.782928|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Rian de San Lazzaru}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.817050|long=7.775005|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Rian da Fuxe}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.788984|long=7.626722|label=''[[Albintimilium]]''|mark=City locator 5.svg|link=Albintimilium}} }} A ''Via Julia Augusta'', intrâ inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] d'ancöi, a muntava pe' de lungu sciü pe'a [[Burmia (valä)|valâ]] da [[Burmia de Spignu]], traversandu cuscì e due ''[[mansio]]'' de ''[[Crixia]]'', intu cumün d[[A Ciana|a Ciâna]], e de ''[[Calanicum]]'', situâ inta regiùn fra [[Còiri|Cai(r)u]], [[Còrcre|Carca(r)e]] e [[Cadebunn-a|Cadebùna]]. De prubabile a passava pöi pe' [[Bragn|Bragnu]], rivandu a [[L'Atè|L'Artâ]] pe' traversà cuscì i [[Appennìn|Apenìn]] in curispundènsa da [[Còlle de Cadebonn-a|Colla de Cadebùna]]<ref name=":2" />. De de lì, u cumensa in trètu ch'u l'è stètu bèn recustruìu grassie aa presènsa di rèsti d'ina duzena de punti, intreghi o in ruìna, ch'i l'é(r)an parte da ''Julia Augusta'', scibèn che inta regiùn nu ghe seccen de gran testimunianse d'âtru genere de quelli tèmpi<ref name=":0" />. [[Immaggine:Il Terzo ponte Romano di Quiliano -Savona.tif|miniatura|250x250px|Ün di punti rumèi in sciu [[Riàn di Tecci]]]] A primma se(r)ie de strutü(r)e, dunde a vìa a cumensava a chinà versu u mâ, a l'è quella di sètte punti da valâ du [[Riàn di Tecci]] che, cu'u sò camìn strêtu e pìn de regi(r)i, u l'axeva ubligàu i rumèi a traversâlu ciü votte. De cuntru, ciü a valle i mancan di rèsti pe' l'atraversamèntu da [[Sciumèa Cügèn|scciümè(r)a de Quiliàn]], che fòscia a l'é(r)a traversâ inta regiùn da Pilla Lunga, vixìna au scìtu de [[Gexa de San Pé in Carpignàn|Carpignàn]], o ciü versu u mâ, tantu che di scâvi fèti da vixìn au [[Punte d'i Saraceni|punte]] de [[Zinöa|Zinö(r)a]], ch'u remunta au [[XIV secolo|Quattrusèntu]], i l'han descuvèrtu in risö de l'etè rumâna pròpiu sutta ai rèsti d'in âtru de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], pa(r)eggiu a quellu in sciu punte. A ''Julia Augusta'' a se zuntava dunca cu'a vìa rive(r)asca ch'a ne vegniva d'in ''[[Savo]]'', pe' rivà cuscì in ''[[Vada Sabatia]]'', dund'a a custezava due de necròpuli da sitè, in curispundènsa da [[Gexa de San Giuan Battista (Vuè)|gêxa de San Giuànni]] e de l'area indüstriâle<ref name=":3" />.[[Immaggine:Val Ponci - Ponte delle Fate.JPG|miniatura|250x250px|U [[Punte de Fôie|punte de Fâte]], ün di sinque in sciu [[Riàn de Punci]]|sinistra]] Rivâ a [[Spoturnu|Sputurnu]], de de lì a muntava versu [[Magnùn]], inte l'entrutèra, pe'e cundisiùi troppu assidentèi da còsta<ref name=":3">{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 238|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Pe' turnà in sciu mâ a chinava dunca pe'a valâ du [[Riàn de Punci]], âtru scìtu dund'i se ponen vegghe i rèsti de sinque punti, cun trèi de sti lì intreghi au puntu da passaghe ancù de stradda in simma. I punti da valâ, ch'i g'han dètu ascì u numme, inte l'urdine i sun u [[Punte de Magnùn (Finô)|punte de Magnùn]], u [[Punte de l'Ègua (Finô)|punte de l'Ègua]], u [[Punte de Voze (Finô)|punte de Voze]], u [[Punte Surdu (Finô)|punte Surdu]] e u [[Punte de Fôie|punte de Vèrzi]] o de Fâte, u meju cunservàu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/la-val-ponci/|tìtolo=La Val Ponci|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT|vìxita=2025-02-14}}</ref><ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 238-246|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Chinèi inta valâ da [[Sciüméra Susà|Susà]], u percursu da vìa u nu l'è gua(r)i cè(r)u, menu che pe'i rèsti du pilùn d'in punte inglubèi inta zìna mancìna da Susà. De de lì, a muntava fòscia pe' [[Lacremô|Lacremâ]] e [[San Benardìn (Finô)|San Benardìn]], pe' chinâ da [[Pèrti]] inta valâ du [[Sciüméra Pora|Po(r)a]], identificàu cu'u ''fluvius Lucus'' in scia ''[[Tabula Peutingeriana]]''<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 246-247|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. In scia Po(r)a u ghe duveva êsse in punte, fòscia missu in sci cunfìn fra [[Côrxi|Carxi]] e [[Finô|Finâ]], dunde inti [[Anni 1990|ànni Nuvanta]] s'è descuvèrtu i rèsti de due pille, che pe(r)ò e sun de difissile datasiùn e de segü(r)u u frütu de ciü intervènti<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 248-249|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. versu punènte, a ''Julia Augusta'' a scartava cuscì i rivasùi du [[Côu da Crôvas̠òppa|Câu da Cravasöppa]] muntandu sciü pe' [[Gura|Gu(r)a]], dunde, inti àtti de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], a l'è mensiunâ ina ''via romera'', pe' chinâ dunca inta ciâna d[[a Prìa]]<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 247|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. [[Immaggine:Pontàsso (Lêua) - vìsta (2).jpg|miniatura|250x250px|E ruìne d[[u Puntassu]], a [[Löa]]]] Inte sta pursiùn da ''Julia Augusta'', missa in sciu sò percursu o ligâ a sta chi cu'ina deramasiùn, se duveva truvà a ''mansio'' de ''[[Pollupice]]'', scìtu nu bèn identificàu che de prubabile u l'é(r)a fra i terito(r)i d[[a Prìa]] e de [[Giüstexine|Giüstènexi]]. Andandu apröu a di rèsti truvèi inte sta ciâna, a vìa, chinâ d'in [[Ver̯éssu|Ve(r)ézzi]], a menava pe' [[Borṡi|Bòrzi]] e a traversava u [[Riàn de Butassàn|Riàn de Butasàn]] pe' rivà inta regiùn da Valle, passandu dae parte da [[Santuàju da Madònna du Bun Cunsiggiu (Borṡi e Veressi)|Madònna du Bun Cunseju]], de sutta au [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]]. Passàu a regiùn de l'Arbascu, a curìva da vixìn aa [[Santuâiu de Nòstra Scignùa du Sucûrsu (A Prìa)|Madònna du Sucursu]] pe' traversà u [[Scciumêa Maémua|Ma(r)emua]] ciü a munte di punti mudèrni. A cuntinuava pöi in sce rìve ciü basse du [[Còlla du Trabichettu|Trabuchettu]], pe' traversà u Riàn di Punti e muntà sciü pe'u Pözzu di Curtesi, cuntinuandu pe'a cuscì dìta Vìa di Curtesi e, rivâ a [[Löa]], passandu sutt'au pözzu de [[Conventu de Munte Carmèllu (Löa)|Munte Carmélu]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=[[Paolo Accame]]|ànno=1889|tìtolo=La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVI|pp=246-247|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf}}</ref>. De de lì a vìa a turnava ciü vixìn au mâ, cu'in tòccu drìtu de 600&nbsp;m ch'u pò êsse marcàu cun gran precixùn pe'a presènsa de ruìne de dui punti: [[u Puntettu]] in sciu [[Riàn di Gazzi]] e [[u Puntassu]] in sciu [[Riàn Cazasse|Rian Cazasse]]<ref name=":4" />. A ''Julia Augusta'' a menava cuscì pe' [[Arbenga]] passandu in sciu [[Cadansiu|Câu d'Ansiu]] o du Se(r)iâ, scìtu dund'u s'è truvàu ina [[Cippu de Didio Calinicus|lapide dedicâ ae dee matrùne]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=[[Paolo Accame]]|ànno=1889|tìtolo=La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVI|p=247|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf}}</ref>.[[Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|U tòccu, fòscia, u(r)iginâle da vìa fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]]]] Inta [[Ciâna d'Arbenga]], cu'in percursu ch'u l'è restàu pa(r)eggiu fina inte l'Etè de Mezzu, se passava da vixìn aa [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]] pe' traversà pöi [[a Sènta]] grossu moddu dae parte du [[Punte Lungu (Arbenga)|Punte Lungu]], che pe(r)ò nu l'è cè(r)u s'u se truvasse pròpiu in sciu sò percursu. A vìa, passâ davanti aa [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], a l'intrava dunca in [[Arbenga Veggia]], traversandula pe'u sò càrdu màscimu, ancöi [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]], pe' andà cuscì versu a culìna du [[U Munte (Arbenga)|Munte]], passandu vixìn aa [[Gêxa de San Pe(r)u (Arbenga)|gêxa de San Pe(r)u]], au [[Cunventu de San Calòcciu (Arbenga)|cunvèntu de San Calòcciu]] e a l'[[Abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn (Arbenga)|abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn]]. De dòppu a vìa a se spartìva inte dui percursi, ün ch'u passava ciü in âtu, in scia custe(r)a de culìne, e l'âtru ch'u l'è quellu ch'u se pò traversà ancù au dì d'ancöi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|pp=169-176|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|capìtolo=Le strade esterne alla città ed i sobborghi}}</ref>. Fra e testimunianse rumâne ciü impurtanti facièi in scia vìa, se pò regurdà [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]], munümèntu fünebre "a pilla" du [[II secolo|II seculu]], l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] de ''[[Albingaunum]]'' e, lungu a vìa in diresiùn d'[[Arasce|A(r)asce]], e ruìne de öttu munümènti fünebri. De ciü, pe' in curtu tòccu a punènte du [[Munümèntu A (Arbenga)|munümèntu A]], se tröva ina pursiùn de risö ch'u pà quellu u(r)igina(r)iu da vìa rumâna, chi larga 3,50&nbsp;m<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|pp=160-167|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>. Traversèi i terito(r)i d'[[Arasce|A(r)asce]] e de [[L'Aigheuja|Leigueja]] cu'in percursu che, de prubabile, u se faxeva ciü vixìn au mâ, a vìa a schivava u passaggiu pe'u [[Còvu de Mée|Câu de Mè(r)e]] muntandu sciü pe' [[Còlla Micheri|Colla Miche(r)i]], de dund'a chinava inta [[Valâ du Mérula|valâ du Me(r)ula]] pe'u pözzu du [[Castellu d'Andôa|Castellu]], traversandu a scciümè(r)a dae parte du [[Punte rumanicu (Andôa)|punte rumanicu]]. Rivâ intu scìtu da [[Gexa de San Giuvanni Battista (Andôa)|cêve de San Giuànni]], a vìa a muntava sciü pe'u [[Munte Ciappa]], pe' chinà inta [[Valâ du Steria|valâ du Ste(r)ia]] passandu pe'u paìse da [[Ciappa (San Bertumê)|Ciappa]]. Chi, in sce culìne a levante du paìse, u l'è stètu descuvèrtu in rè(r)u ''miliarium'' de l'etè d'[[Aogusto|Augüstu]], u nüme(r)u 553, ancöi cunservàu inta [[Capella de San Giacumu (Ciappa)|capeletta de San Giacumu]], intu campusantu du pòstu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mariovassallo.it/julia-augusta.php|tìtolo=Julia Augusta|outô=Mario Vassallo|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Turnâ in scia còsta, inta ciâna du Diàn, a vìa a l'incuntrava a ''mansio'' de ''[[Lucus Bormani]]'', cun di rèsti ch'i sun stèti truvèi a[[A Maina de Dian|a Ma(r)ìna de Diàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309400|tìtolo=LUCUS BORMANI (insediamento urbano)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref> e inta burgâ da [[Santuâiu da Nòsscia Scignùa da Rûve (San Bertumê)|Ruve]] de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]{{#tag:ref|Intu detaju, u l'è stètu prupòstu che i rèsti da ''mansio'' i seccen quelli truvèi aa Madònna da Rûve mèntre quelli aa Ma(r)ìna de Diàn, i sa(r)evan de culegà aa presènsa d'in ''vicus''<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|pp. 183-184}}</ref>.|group=n.}}, dund'u s'è descuvèrtu quellu ch'u pà in tòccu du risö da vìa<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309194|tìtolo=Mansio romana Loc. LA ROVERE (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. [[Immaggine:Tratto dela via Julia augusta.jpg|miniatura|250x250px|Tòccu da vìa in mustra au [[Müseu Bicknell]] d[[A Burdighea|a Burdighe(r)a]], descuvèrtu a l'intrà de ''[[Albintimilium]]'']] Traversàu a valle d'[[Inéia|Ineja]] a vìa a passava pe'[[u Portu]], u ''[[Portus Mauricii]]'' fòscia de fundasiùn rumâna, pe' chinà au [[Turente Prìn|Prìn]]. Lì u sò percursu u se fà turna cè(r)u grassie ai rèsti du [[Punte rumàn in sciu Prìn|punte ch'u traversava u riàn]] e pe'a descuvèrta d'in tòccu da vìa mèxima<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263690|tìtolo=Ponte romano sul Torrente Prino (ponte, infrastruttura viaria) - Imperia (IM) (Età romana)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309200|tìtolo=TRATTO VIA JULIA AUGUSTA (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Ciü a punènte, passàu u [[Punte rumàn de Porciana|punte in sciu Riàn da Tûre]] a [[San Steva a Mâ|San Steva]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263613|tìtolo=Ponte romano sul Rio della Torre (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>, a vìa a passava pe'a ''mansio'' de ''[[Costa Balenae]]'', intu cumün d[[A Riva (cumüna)|a Rìva]], e a traversava a [[Valà de l'Argentìna|valâ de l'Argentìna]] fina au [[Cavu de l'Arma|Câu de l'Arma]], dund'a l'è stèta truvâ ina [[Villa rumana de Büssana|villa d'etè rumâna]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309682-0|tìtolo=Villa romana di BUSSANA (insediamento, villa) - Sanremo (IM) (Età romana imperiale)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Intu terito(r)iu de [[Sanremu|Sanremmu]], passàu u [[Turente Armea|turènte Armea]] de pôcu ciü a l'entrutèra, a ''Julia Augusta'' a turnava in sciu mâ lungu u percursu de l'[[Stradda Statâle 1 Aurelia|Aurelia]], andandughe apröu fìna au rundò Garibaldi, slargàu caciandu zü e ruìne du [[Punte rumàn in sciu Rian de San Lazzaru|punte rumàn]] in sciu [[Riàn de San Lazzaru|Riàn de San Lazza(r)u]]. De de lì a vìa rumâna a passava pe'u camìn de vìe Palazzo e Corrado d'ancöi, cu'in aretramèntu in curispundènsa di rèsti, interèi, du [[Punte rumàn in sciu Rian da Fuxe|punte in sciu Riàn da Fuxe]], da vixìn au scìtu d'in'âtra [[Villa rumana da Fuxe|villa rumâna]]. A vìa a turnava cuscì in scia sede de l'Aurelia fina au [[Cavu Negru|Câu Negru]], dund'a vegniva de pôcu ciü luntâna dau mâ. De ciü, int'in mumèntu e int'in scìtu nu meju marcàu, ''in oppido Sancti Romuli'' u l'é(r)a stètu truvàu in ''miliarium'' da vìa, u n° 579, cunservàu pe' pa(r)eggi ànni inta [[Geixa de San Steva (Sanremu)|gêxa de San Steva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/238-storia-di-sanremo-2-parte.html?start=1|tìtolo=STORIA DI SANREMO - 2^ Parte - 2 - La via Julia Augusta|léngoa=IT|vìxita=2024-02-16}}</ref>. Intu sò ürtimu tòccu lìgü(r)e, a ''Julia Augusta'' a curìva lungu a ciâna custe(r)a a levante de [[Ventemiglia|Vintimìa]], pe' rivà cuscì inta sitè e ''[[municipium]]'' de ''[[Albintimilium]]'', dund'a ne faxeva da decümàn màscimu<ref>{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/index.php/strade-locali/363-percorsi-di-crinale-e-incroci|tìtolo=Antiche strade|outô=Luigino Maccario|dæta=27 nuvèmbre 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Inta sitè intemelia, inta cripta da [[Geixa de San Miché (Ventemiglia)|gêxa de San Michê]], u se cunserva ascì in ''miliarium'' de l'etè du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], u nüme(r)u 590<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 131-132}}</ref>. Ciü a punènte, a vìa a sciurtìva d'inta sitè passandu grossu moddu pe' [[Porta Canarda (Ventemiglia)|Pòrta Canarda]], mèntre inta ciâna de [[Laite (Ventemiglia)|Lète]] se n'è truvàu de pursiùi grassie a scâvi archeulogichi, cuscì cumme inti giardìn de [[Villa Hambury|Vìlla Hambury]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309504|tìtolo=TRACCIATO DELLA VIA ROMANA IULIA AUGUSTA (strada, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>, dund'u ghe duveva êsse u ''miliarium'' n° 594<ref name="archeo-alpi-maritimi" />. Da vixìn au cunfìn cu'a [[Fransa]], ai [[Bausi Russi|Bâsi Rusci]], faciàu in sciu mâ se ghe tröva ancù in segnu du passaggiu da vìa, cu'in âtu taju inta rìva de prìe, mèntre u punte rumàn ch'u gh'é(r)a u l'è stètu caciàu zü a l'avertü(r)a da [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309396|tìtolo=AVANZI DELLA VIA ROMANA TAGLIATA NELLE ROCCE (tracciato viario, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. ==== Fransa ==== {{Màppa de localizaçión+|FR-PAC|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu inta [[Fransa]] d'ancöi.|relief=x|places= {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.758400|long=7.473530|position=bottomright|label=''[[Lumone]]''|mark=City locator 5.svg|link=Lumone}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.761400|long=7.457573|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium 600 da Via Julia Augusta}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.744778|long=7.401803|position=top|label=''[[Alpe Summa]]''|mark=City locator 5.svg|link=Alpe Summa}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.715783|long=7.271833|position=left|label=''[[Cemenelum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Cemenelum}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.580834|long=7.123889|position=bottomright|label=''[[Antipolis]]''|mark=City locator 5.svg|link=Antipolis}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.432900|long=6.736900|position=top|label=''[[Forum Julii]]''|mark=City locator 5.svg|link=Forum Julii}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.426200|long=6.432500|position=bottom|label=''[[Forum Voconii]]''|mark=City locator 5.svg|link=Forum Voconii}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.426900|long=6.222500|position=top|label=''[[Matavo]]''|mark=City locator 5.svg|link=Matavo}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.408900|long=5.924700|position=bottom|label=''[[Turris]]''|mark=City locator 5.svg|link=Turris}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.472144|long=5.592173|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Favary}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.531127|long=5.454025|position=bottom|label=''[[Aquae Sextiae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Aquae Sextiae}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.608173|long=5.173973|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Bidoussanne}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.597628|long=5.209083|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Caseneuve}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.618925|long=5.124984|position=top|label=''[[Pisavis]]''|mark=City locator 5.svg|link=Pisavis}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.629000|long=5.057323|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du petit Merle}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.643421|long=5.016181|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du Merle}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.660822|long=4.961430|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de la Calanque}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.713016|long=4.808451|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du mas Chabran}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.717982|long=4.783929|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du Paradou}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.721155|long=4.777173|position=top|label=|mark=Pont.svg|link=Punte du Burlande}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.734865|long=4.740569|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du château d'Estoublon}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.768333|long=4.695833|position=top|label=''[[Ernaginum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Ernaginum}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.676650|long=4.627803|position=bottom|label=''[[Arelate]]''|mark=City locator 5.svg|link=Arelate}} }} Intrâ in [[Fransa]], a ''Via Julia Augusta'' a traversava a ciâna du [[Garavan|Garavàn]] da vixìn au mâ, dund'i ghe duveva êsse i ''miliaria'' nüme(r)u 595 e 596, pe' passà inte quella de [[Mentun|Mentùn]], cu'u n° 597 ch'u l'è stimàu in curispundènsa di Giardìn Biovès, piandu dunca a diresiùn de l'Avenue Général de Gaulle. Rivâ a [[Carnolès]], intu cumün de [[Rocabrüna]], a vìa a passava grossu moddu pe'a mudèrna Rue Paul Morilot. De pôcu a l'entrutèra u gh'é(r)a l'atraversamèntu du [[turènte de Gòrbiu]], in curispundènsa du miju n° 598, e de de lì se traversava u [[Cavu Martìn|Câu Martìn]] a l'artessa du mudèrnu Chemin de Fontanouille. Turnèi a custezà u mâ, in scia pursiùn pe'u ''miliarium'' nüme(r)u 599, se truvava a stasiùn de ''[[Lumone]]'', supravisciüa inte ruìne d'in [[Mausuleu de Lumone|mausuléu]] faciàu pròpiu in scia vìa; de de lì, u ne partìva ascì ina deramasiùn ciü bassa pe'u ''[[Portum Herculis]]'', ancöi [[Mu̍negu-A̍utu|Munegu]]<ref name="archeo-alpi-maritimi">{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/viajulia_turbie_vintimille.php|tìtolo=Via Julia entre la Turbie et Vintimille|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>. versu punènte, se muntava dunca a[[a Türbia]] pe' in percursu ch'u se semejava a quellu de stradde de Paul Doumer, de Pierre Curie e de Villarem, pe' rivà au scìtu dund'u s'è descuvèrtu i rèsti du ''miliarium'' n° 600, au fundu de stu viâle. Se traversava cuscì u valùn du Ramingao dae parte du [[Punte du Ramingao|punte veggiu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/viajulia_ramingao_rcm.php|tìtolo=Pont du Ramingao - Roquebrune Cap-Martin|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>, muntandu sciü pe'e stradde de Georges Drin e de Bon Voyage, cu'u ''miliarium'' n° 601 ch'u duveva êsse aa sò fìn. Se andaxeva avanti pe'a cuscì dìta "vìa rumâna", passandu ascì e prìe n° 602 e 603 e muntandu sciü pe'u camìn de San Roccu, ai pèi d'ina câva d'alantu(r)a. Piàu dunca u camìn de Fontvielle, se passava u ''miliarium'' n° 604<ref name="archeo-alpi-maritimi" /> pe' intrà cuscì aa Türbia dunde, du [[6 a.C.]], u [[Senâto romàn|Senàu de Rumma]] u l'axeva fètu ti(r)à sciü in [[Trufeu de Arpe|gran trufeu]] pe' regurdà a vito(r)ia d'[[Aogusto|Augüstu]] in sce gènte de Arpe, missu in simma aa muntâ ciü impurtante da vìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.marventimiglia.it/iulia-augusta|tìtolo=Via Iulia Augusta|outô=Museo Civico Archeologico Girolamo Rossi|léngoa=IT|vìxita=2025-02-17}}</ref>. [[Immaggine:La Turbie BW 1.JPG|sinistra|miniatura|250x250px|U [[Trufeu de Arpe|trufeu d'Augüstu]] a[[a Türbia]], l'antìga ''Alpe Summa'', in sciu passu ciü âtu da vìa]] Traversàu a Türbia a ''Julia Augusta'' a l'andaxeva apröu au stradùn de punènte, passandu u ''miliarium'' n° 605, pe' pöi pià u percursu da Route départementale N°2204 e, dunca, u camìn de l’Esparaye intu cumün de [[La Trinité]], dund'u l'è stètu descuvèrtu u ''miliarium'' n° 606. A vìa a cuntinuava versu punènte pe'u valùn du [[Laghet|Laghettu]], dund'u gh'é(r)a u miju n° 607 e u 608, mèntre u 609 u duveva êsse in scia cruxe(r)a fra l'Avenue de André Theuriet e u valùn de Font Sant. A vìa a chinava dunca intu valùn du [[Paillone|Pajùn]], cu'u ''miliarium'' n° 610 dau [[campu da balùn de l'Oli]] e u n° 611 dau punte de l'autustradda, pe' traversà u sciümme da l'[[Abasìa de Saint Pons (Nissa)|abasìa de Saint Pons]], au miju 612<ref name="archeo-alpi-maritimi2">{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/turbienice.php|tìtolo=Via Julia entre la Turbie 06320 et Le Var|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>. De de lì, a ''Julia Augusta'' a piava, tajandula, a "Voie Romaine", pe' intrà dunca inte l'antìga sitè de ''[[Cemenelum]]'', ancöi u quartê de [[Cimiez]], dund'u gh'é(r)a u ''miliarium'' n° 613. Passâ l'Avenue de Brancolar, a vìa a piava u Chemin de la Galère, l'Avenue des Mimosas e, fòscia, u Chemin de Gairaut, pe' rivà au miju 614 dae parte da Fontaine du Temple. Ciü a punènte u camìn da vìa u vegne menu cè(r)u, cu'a duggia puscibilitè ch'a passesse in sce culìne a setentriùn da sitè o ciü vixìn au mâ, rivandu a traversà u [[sciümme Va(r)u]] a in'artessa scunusciüa<ref name="archeo-alpi-maritimi2" />. [[Immaggine:Decumanus Cemenelum.JPG|miniatura|250x250px|Panu(r)amma di scâvi de ''[[Cemenelum]]'']] A punènte de [[Nissa]] a vìa a traversava u terito(r)iu du mudèrnu cumün de [[La Gaude]], dund'u se tröva in cenutaffiu e in punte de prìa de l'etè rumâna, pe' rivà dunca in [[Antibu]], l'''[[Antipolis]]'' di tèmpi di rumèi. De de lì a vìa a l'andaxeva apröu au percursu da mudèrna [[Route nationale 7 (Frànsa)|Route nationale 7]], traversandu a nu meju identificâ ''statio'' de ''[[Ad Horrea]]'', pe' passà pöi da vixìn au [[Mónte Vinaigre (Esterel)|Munte Vinaigre]] pe'a vìa de Malpey e a [[Tour de Mare]] e rivà cuscì au ''[[Forum Julii]]'', ch'a l'è vegnüa a [[Fréjus]] d'ancöi. Sciurtìa d'intu ''Forum Julii'' a vìa a l'andaxeva apröu au cursu du [[Sciùmme Argens|sciümme Argens]] e, in parte, au traciàu da stradda nasiunâle. Se traversava cuscì a ''[[Mansio|mutatio]]'' de [[Le Muy]] e a ''[[Statio (Romén)|statio]]'' de ''[[Forum Voconi]]'', scituâ inta regiùn de Les Baïs, da vixìn au paìse de [[Le Cannet-des-Maures]], dund'e se trövan ancù e ruìne d'in punte. Passàu [[Le Luc]] se riva inte l'antìga ''[[Matavo]]'', ancöi dìta [[Cabasse]], dund'i se trövan i rèsti d'ina necropuli e d'in munümèntu gallu-rumàn. A [[Brignoles]] a vìa a turnava in sciu camìn du stradùn mudèrnu, int'in'area dunde s'è truvàu i rèsti de quarche ''miliarium'', d'ina villa gallu-rumâna e d'ina lucanda. Traversàu ''[[Ad Turrem]]'', de prubabile [[Tourves]], a vìa a custezava u scìtu ucupàu au dì d'ancöi daa sitadìna de [[Saint-Maximin-la-Sainte-Baume]], pe' andà avanti in diresiùn de [[Pourcieux]] e da ciâna de La Grande Pugère, dund'u gh'é(r)a grossu moddu a ''mansio'' de ''[[Tegulata]]''<ref>{{Çitta|Hall, 1898|Chapter XIX. ''Via Aurelia'', pp. 180-183}}</ref><ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 192}}</ref>. Se passava cuscì e ruìne du [[Trofêo de Màrio|Trufeu de Ma(r)iu]], du [[102 a.C.]], pe' intrà dunca inte l'impurtante sèntru de ''[[Aquae Sextiae]]'', [[Aix-en-Provence]], dau [[III secolo|III seculu]] capitâle da ''[[Gallia Narbonensis]]''. L'ürtima pursiùn da vìa a l'é(r)a quella che d'in Aix a menava versu punènte, a [[Marseggia|Marseja]], [[Vitrolles]], [[Fos-sur-Mer|Fos]] e [[Arles]]. De doppu de ''[[Tericie]]'', nu bèn identificâ<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 193}}</ref>, se passava a setentriùn de [[Éguilles]], pe' andà apröu au camìn da mudèrna [[Route départementale 7 (Bouches-du-Rhône)|Route départementale 7]] in diresiùn de ''[[Pisavis]]'', ''statio'' inta lucalitè de Saint-Jean-de-Bernasse du cumün de [[Salon-de-Provence]], da che n'è restàu in tòccu de mü(r)aja, pursiùn dund'e se trövan ancù i dui [[Miliarium de Caseneuve|''miliaria'' de Caseneuve]] e [[Miliarium de Bidoussanne|de Bidoussanne]]. A ''Julia Augusta'' a traversava dunca a cianü(r)a da [[Crau]], dund'i sun stèti truvèi i [[Miliarium de Petit Merle|''miliaria'' du Petit Merle]], [[Miliarium du Merle|du Merle]] e [[Miliarium de La Calanque|de La Calanque]], pe' rivà a ''[[Tericiae]]'', d'ancöi [[Mouriès]]. Ciü avanti i se trövan ancù di âtri ''miliaria'', cumme [[Miliarium du Mas d'Archimbaud|quelli du Mas d'Archimbaud]], [[Miliarium du Mas Chabran|du Mas Chabran]], [[Miliarium du Paradou|du Paradou]] e [[Miliarium du castellu d'Estoublon|d'Estoublon]], ciantèi nu gua(r)i primma d'intrà inta sitè rumâna de ''[[Ernaginum]]''. Sta lì, ch'a se truvava intu scìtu cunusciüu au dì d'ancöi cumme Saint-Gabriel, a l'é(r)a in scia cruxe(r)a ciü impurtante da Gallia rumâna, aa cunfruènsa da ''Via Julia Augusta'' cu'a [[Via Domitia|''Via Domitia'']] e ''[[Via Agrippa]]'', cu'a primma ch'a ne faxeva da cuntinuasiùn versu a [[Spagna]]. A l'ürtimu, u gh'é(r)a ancù u tòccu de stradda pe' ''[[Arelate]]'', d'ancöi [[Arles]], lungu sèi mija, tòstu 9 chilometri<ref>{{Çitta|Hall, 1898|Chapter XIX. ''Via Aurelia'', pp. 184-185}}</ref>. === Carateristiche === ==== Tecnica ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="180"> Italien - Via Iulia Augusta - zwischen Albenga und Alassio; August 2019.jpg|Detaju du tòccu arbenganese da vìa Via Aurelia in Hanbury gardens (West).jpg|A vìa a l'artessa de [[Villa Hambury|Vìlla Hambury]] La taglia della via Julia.jpg|A tajâ da vìa sciübitu primma du cunfìn cu'a [[Fransa]] </gallery> A ''Via Julia Augusta'' a se presènta cun de carateristiche dife(r)ènti lungu u sò percursu, ch'e ne vegnen da cundisiùi du terito(r)iu e tecniche ch'e cangian du bèllu pe'u spassiu e intu tèmpu. pe' esempiu, inta sò pursiùn inta [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], a và d'int'ina larghessa de 4,60&nbsp;m fìna ai dexe metri e pe'u ciü a g'ha in prufì a schìna d'âse, cu'in fundu de tèra o de gè(r)a missa a söi, menu de quarche tòccu lastregàu inti cuntèsti sitadìn<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|p. 48}}</ref>. Dau curtu tòccu, fòscia u(r)iginâle, ch'u s'è sarvàu inta pursiùn lìgü(r)e fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]], u se pò vegghe cumme lì a vìa a fusse larga nu ciü de 3,50&nbsp;m e pe' intregu lastregâ. In sciu cian da stradda i ghe sun di sca(r)ìn de prìa, missi pe' traversu, ch'i servivan a purtà vìa l'ègua, mèntre in sci burdi i ghe curìvan i dui ''margines'', di marciapèi riarsèi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|p=170|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>. De cuntru, fra i pôchi rèsti truvèi da vixìn ai punti inta [[Valô di Punci|valâ di Punci]], s'è vistu cumme lì a stradda a curisse in simma a ina masiciâ de bluchetti mesccièi cun da tèra, cu'u cian stradâle de d'âtu ch'u s'è pèrsu o che, fòscia, u nu l'è mai stètu traciàu, tantu che a ''glareata'' a finisce sciübitu in scia testâ di punti. A ògni moddu, intu mèximu trètu e se ponen truvà de tecniche dife(r)ènti, che nu l'è cè(r)u s'e seccen u frütu de intervènti fèti int'in âtru mumèntu o s'e ne vegnen da l'üsu tütt'a l'insemme de ciü scistemi<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 245|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. <gallery mode="packed" widths="150" heights="180"> IV Ponte Romano - Quiliano-Cadibona.jpg|U quartu punte rumàn in sciu [[Riàn di Tecci]] Finalese 15-278b Val Ponci - Ponte Muto.jpg|U [[Punte Müttu (Finô)|Punte Müttu]], inta [[Valô di Punci|valâ di Punci]] Pont Flavien, Bouches-du-Rhône, France. Pic 02.jpg|U [[Punte Flaviàn]], inte l'ürtima pursiùn da vìa </gallery> Pe'e vàrie upe(r)e ti(r)èi sciü lungu u camìn da vìa, se pò vegghe in'architetü(r)a ciütòstu cuerènte di sò punti, ch'i se sun sarvèi survetüttu intu trètu lìgü(r)e fra [[Vuè|Vâdu]] e [[Löa]], dund'u se ne tröva ina chinzena. I punti, ch'i sun stèti atribuìi ai travai cumandèi da l'[[Adriàn]] du [[II secolo|II seculu]], i sun tütti a èrcu ünicu, a bluchetti de prìa slunghèi e missi de solitu in ghie(r)a duggia. E sò architetü(r)e e sun quelle du cuscì dìtu genere lìgü(r)e-gallicu, desvilüpàu in [[Gallia]] inte l'etè d'Augüstu e rivàu, ina sinquantena d'ànni de dòppu, inta [[Rivêa de Ponénte|Ligü(r)ia de Punènte]], dund'u l'è restàu inte l'üsu fìna aa caütta de l'[[Impêo Roman|impe(r)u rumàn]] e, fòscia, ancù de dòppu. Stu genere u l'è caraterizàu da in cö de ciümèntu in upe(r)a a saccu cun risöi e gè(r)a cacièi inta mâta, mèntre i pa(r)amènti i sun fèti de prìe picìne squadrèi e misse in fì(r)a, segundu a tecnica du cuscì dìtu ''petit appareil''<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 231-232|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. ==== ''Miliaria'' ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="180"> MD2A,PM13000363,borne milliaire d'Auguste,chiffre X.jpg|U ''miliaria'' de [[Paradou]], di tèmpi de l'[[Aogusto|Augüstu]] Saint-Maximin borne miliaire.jpg|''Miliaria'' du [[43 a.C.|43]]-[[44 a.C.]], tèmpi du [[Claudius|Claudiu]], truvàu a [[Pourcieux]] Musée Arles antique 802.jpg|U ''miliaria'' de l'Hôtel de Laval, du [[435]], missu dau prefèttu di Galli Auxiliaris </gallery> Da ''Via Julia Augusta'' u l'è scampàu fina au dì d'ancöi in sèrtu nüme(r)u de antìghe prìe chilometriche, i ''[[Miliarium|miliaria]]'', truvèi survetüttu inta sò pursiùn ch'a l'andaxeva d'in [[Ventemiglia|Vintimìa]] a[[a Türbia]], da l'etè e e furme dife(r)ènti. I ciü tanti i sun lighèi ai impe(r)atùi [[Aogusto|Augüstu]], [[Adriàn]] e [[Caracàlla|Ca(r)acalla]], e, pe'u fètu de presentà de scrìte ch'e sun tòstu tütte pa(r)egge, i permetten de remuntà fassile ascì a quelle in sci ''miliaria'' andèi in tòcchi. De ciü, pròpiu dae prìe misse ai tèmpi de l'Adriàn, ne vegne segü(r)a cunfèrma du numme da vìa, armenu pe'u tòccu fra ''[[Vada Sabatia]]'' e u [[Scciümme Va(r)u|Va(r)u]]. In sce ste lì, defèti, se ghe tröva l'iscrisiùn {{Maioscolétto|viam ivaliam avg. a flvmine trebia}}, ch'a cangia numma che ina votta inte {{Maioscolétto|trebbia}} e giüstu inte l'urdine de pa(r)olle pe'i ''miliaria'' du Ca(r)acalla<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 127}}</ref>. Scicumme ch'i sun bèn pa(r)egièi fra de velli, ciaschedün di trèi grüppi de ''miliaria'' u pò ésse identificàu da trèti cumüi che, intu detaju, i sun cuscì spartìi: * ''Miliaria'' de Augüstu: in sce stu grüppu de prìe se ghe tröva l'iscrisiùn {{Maioscolétto|imp.caesar / avgvstus.imp.x / tribvnicia / potestate xi}}, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Césa(r)e Augüstu, pruclamàu impe(r)atû pe'a 10<sup>a</sup> votta, investìu du putere tribünissiu pe' l'11<sup>a</sup> votta", cun sutta, inte l'ürtima riga, u nüme(r)u ch'u marcava a distansa da prìa in questiùn dau [[Miliarium aureum|''miliarium aureum'']] de [[Romma|Rumma]]. Daa primma espresciùn, in cangiu, se sciorte fassile a truvà l'ànnu de l'intervèntu, u [[12 a.C.|12 primma de Cristu]]<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 128}}</ref>. * ''Miliaria'' de Adriàn: e prìe misse au tèmpu d'[[Adriàn]] i presentan in'iscrisiùn ciü lunga, cu'a distansa da [[Piaçensa|Piaxènsa]] a l'imprinsippiu e quella da Rumma au fundu. De cuntru, inta parte de mezzu du tèstu u gh'è scrìtu {{Maioscolétto|imp.caes.divi. / traiani.parthici.f. / divi.nervae.n.traia / nvs.hadrianvs.avg. / pont.max.trib.pot.ix. / cos.iii.viam.ivliam. / avg.a.flvmine.treb / bia.qvae.vetvstate. / interciderat.sva. / pecvnia.restitvit.}}<ref group="n.">A tradusiùn a l'è:{{Çitaçión|L'impe(r)atû Césare, fìu du divìn Traiàn Particu, nevu du divìn Nèrva, Traiàn Adriàn Augüstu, puntefice mascimu, investìu du putere tribünissiu pe'a nôna votta, cunsu(r)e pe'a tèrsa votta, u l'ha, a sò spese, rangiàu a Via Julia Augusta, a partì dau sciümme Trebbia, che u tèmpu u l'axeva rumpìu.}}</ref>, cun st'infurmasiùi chi ch'e permettan de fà remuntà l'intervèntu de l'Adriàn a primma de l'ànnu [[126]]<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 128-129}}</ref>. * ''Miliaria'' de Ca(r)acalla: i sun quelli da l'iscrisiùn ciü curta, {{Maioscolétto|imp.antoninvs / pivs.felix.avgvstvs / poni.cvravit}}, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Antunìn u Pìu, felisse augüstu, u l'è fètu de sta vìa l'ogèttu de cü(r)e soe", cun sutta in'ürtima riga dund'a gh'é(r)a a distansa da Rumma. De votte, pe'e sò iscrisiùi, ste prìe e sun stète atribuìe a l'[[Antoninus Pius|Antunìn Pìu]], che pe(r)ò u se(r)eva stètu in intervèntu troppu da vixìn a quellu de l'Adriàn, e du rèstu i cuincidden pe' dimensciùi cu'i âtri ''miliaria'' du Ca(r)acalla. Defèti, a dife(r)ènsa de quelli ciü antìghi, sti lì i sun ciü picìn, âti ciü o menu in metru e mezzu dau terén (1,70&nbsp;m inte tüttu, in cangiu di 2,15&nbsp;m de quelli d'Augüstu) e de 40-45 citti de diametru; inte sò iscrisiùi e pa(r)olle e sun destachèi da puntìn a trèi làtti<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 130-132}}</ref>. A l'ürtimu, nu l'è gua(r)i cè(r)u a fin ch'i l'han fètu i ''miliaria'' ciü veggi ina votta ch'u se n'è ciantàu di növi, tantu ch'u nu se pò esclüdde u derucamèntu pe' de raxùi pulitiche de quelli missi dai predecesùi. A ògni moddu, armenu inte quarche câxu, sti lì i g'han da êssise sarvèi, scibèn che numma e trê prìe du miju 601, a [[Mu̍negu-A̍utu|Munegu]], e sun cunusciüe pe' êsse restèi üna da fiancu a l'âtra pe' di seculi<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 132}}</ref>. == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=William Henry Hall|tìtolo=The Romans on the Riviera and the Rhone: A Sketch of the Conquest of Liguria and the Roman Province|url=https://books.google.com/books?id=CSMsAAAAYAAJ|ànno=1898|editô=Macmillan|çitæ=Lundra|léngoa=EN|cid=Hall, 1898}} * {{Çitta publicaçión|outô=Pierre Bodard|ànno=1974|méize=Lüju-Setèmbre|tìtolo=Les milliaires de la via Julia Augusta de Vado (Ligurie occidentale) au Var|revìsta=Nice Historique|editô=Acadèmia Nissarda|çitæ=Nissa|volùmme=Ànnu 77|nùmero=3|pp=125-162|léngoa=FR|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fwww.nicehistorique.org%2Fvwr%2F%3Fnav%3DIndex%26document%3D729|cid=Bodard, 1974}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Quilici|outô2=Stefania Quilici Gigli (a cü(r)a de)|tìtolo=Strade romane, ponti e viadotti|url=https://books.google.com/books?id=hLz37Hxn7uIC|ànno=1996|editô=L'Erma di Bretschneider|çitæ=Rumma|léngoa=IT|cid=Quilici & Quilici Gigli, 1996|ISBN=88-70-62951-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Cristina Corsi|tìtolo=Albenga città episcopale. Tempi e dinamiche della cristianizzazione tra Liguria di Ponente e Provenza, Atti del Convegno Internazionale (Albenga 21-23 settembre 2006)|url=https://www.academia.edu/30676103/|ànno=2007|editô=M. Marcenaro ed.|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=173-232|capìtolo=Luoghi di sosta terrestri e marittimi tra Liguria e Provenza in età tardoantica|cid=Corsi, 2007}} * {{Çitta publicaçión|outô=Marica Venturino|outô2=Margherita Roncaglio|outô3=Camilla Cermelli|ànno=2019|tìtolo=Storia e sopravvivenza di un tracciato stradale di età romana: la via Aemilia Scauri|revìsta=Quaderni di archeologia del Piemonte|çitæ=Tü(r)ìn|volùmme=Vul. 3|pp=35-50|léngoa=IT|url=http://www.sabap-to.beniculturali.it/Editoria/QUADERNI/3/02_Q3_storia%20e%20sopravvivenza%20di%20un%20tracciato-la%20via%20aemilia%20scauri.pdf|cid=Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2018/05/via-iulia-augusta.html|tìtolo=Via Iulia Augusta|léngoa=IT|vìxita=2025-02-20}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Stràdde da Ligùria]] [[Categorîa:Stöia da Ligùria]] [[Categorîa:Çiviltæ romànn-a]] m3fs9kypp8830nez4xq0ohpblrgh9g3 Rari Nantes Camogli 0 32989 272917 272092 2026-08-06T21:05:04Z N.Longo 12052 + da Camuji 272917 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Squàddra de balón |nómme squàddra = Rari Nantes Camogli |var-ségni_distintîvi = Segni distintivi |var-coî = Culuri |coî = {{Scìnbolo|600px Bianco e Nero (Croce).png}} Giancu e neigru |var-socjêtæ = Sucietè |var-çitæ = Sitè |çitæ = {{Scìnbolo|Camogli-Stemma.svg}} [[Camuggi]] |var-naçión = Nasiun |naçión = {{Bandêa|ITA}} [[Italia]] |var-confederaçión = Cunfederasiun |confederaçión = [[European Aquatics]] |var-federaçión = Federasiun |federaçión = {{Bandêa|ITA}} [[Federazione Italiana Nuoto|FIN]] |var-canpionòu = Campionou |canpionòu = [[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]] (òmmi)<br />[[Serie A2 (ballaneuo de dònne)|Serie A2]] (dònne) |var-fondaçión = Fundasiun |ànnofondaçión = 1914 |var-prescidénte = Prescidente |prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Massimo Bozzo |var-alenatô = Alenatù |alenatô = {{Bandêa|ITA}} Guido Ferreccio |var-stàdio = Impiantu |stàdio = Piscinn-a cumünale "Giuva Baldini" |var-pòsti = posti |capiénsa = 1.100 |var-scîto = Scitu |var-tìtoli_naçionâli = Tituli nasiunali |tìtoli naçionâli = 6 [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] |var-trofêi_naçionâli = Trufei nasiunali |trofêi naçionâli = 6 [[Trofeo do Zugou|Trufei du Zügou]] |var-trofêi_internaçionâli = Trufei internasiunali |trofêi internaçionâli = 1 [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]] }} A '''Rari Nantes Camogli''' (o '''Spazio Rari Nantes Camogli''' o, ciü de spessu, u '''Camuggi''') a l'é üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] da sitè de [[Camuggi]], in ta [[Liguria|Ligüria]]. Tra i [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1950|Sinquanta]] a l'é steta ünn-a de squaddre ciü forti in te stu sport de tütta l'[[Italia]], tantu ch'a l'ha guagnou sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a zöga in ta [[Serie A2 (ballaneuo)|Serie A2]], u segundu livellu du [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]]. == Storia == === Dae urigine aa fundasiun === Aa meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], in sciu mudellu di club che gh'ean in ti porti ingreixi, a [[Camuggi]] l'é nasciüu üna squaddra de prufesciunisti, u Sport Club Camogliese. Fra e ativitè de stu club, che l'ean averte ae donne ascì, gh'ea l'[[Atlética|atletica]], a [[Córsa (spòrt)|cursa]], a [[Maratónn-a|maratunn-a]], i [[Solevaménto péixi|peixi]], a [[Schèrma|scherma]], u [[Canotàggio|canutaggiu]], e barche a veia e u [[Neuo|nöu]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1792_Sport_Club_Camogliese_sede_in_spiaggia_1900.htm|tìtolo=1792. SPORT CLUB CAMOGLIESE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A [[Ballaneuo|pallanöu]], de modda fra i ingreixi zà in tu [[1860]] (''Acquatic Hand Ball''), perché a l'arive in [[Italia]] bezögna aspetà ancun finn-a au [[1899]]. Alantù, a stu sport se zügava sulu che in mà, cun duì pali a galla in te l'egua, ün purté, duì tersin, ün centru e trei atacanti<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1385_Rari_Nantes_Camogli_formazione_1914.htm|tìtolo=1385. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[1913]], pe'a gara de nöu de [[Rapallo|Rapallu]] dita a "Traversadda du Gurfu", ün zuenu de numme Tiziano De Nardi u s'é ufertu de pigià u postu du nüou da Camogliese, Martino Cerruti, e u l'é arivou aa fin au tersu postu, cuntr'ai mezufundisti ciü esperti de tütta l'Italia. St'impreiza a l'ha impresciunou u raprezentante da [[Federazione Italiana Nuoto|Federazione Italiana Nuoto Rari Nantes]] (FIRN, ancö FIN), u prof. Enrico Corzetto, ch'u s'é incuntrou cu'u De Nardi pe inandià a Camuggi üna sucietè dedicà tüttu au nöu<ref name=":1" />. Pe'e regule da FIRN, pe inandià üna növa sucietè de nöu (che alantù ean ciamè quexi tütte Rari Nantes, tantu che stu numme u l'ea adöviou finn-a daa federasiun in unù da [[Rari Nantes Roma (1891)|Rari Nantes de Rumma]], cunsciderà a primma sucietè du genere d'Italia) u serviva 40 socci. U Corzetto u l'ea arivou a fadiga finn-a ai 39 socci, ma grassie a l'adexun du marcheize Emanuele Croce, prescidente da Federasiun, ai 28 de zügnu du [[1914]] u s'é custituiu ufisialmente a Rari Nantes Camogli, in ti bagni Nettuno<ref name=":1" /><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/index.php/chi-siamo/|tìtolo=La storia della RNC|outô=Rari Nantes Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/federazione/la-federazione/la-storia/storia-della-federazione.html|tìtolo=La Storia|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:Rari Nantes Camogli - primo Consiglio Direttivo.jpg|sinistra|miniatura|U primmu Cunseggiu Diretivu da RN Camogli, 1914 ca.<ref name=":2" />]] A primma asemblea, fisà ai 14 de lüggiu du 1914, a l'é steta presciedüa dau marcheize Croce (ch'u s'ea fetu vedde ascì pe'a fundasiun asemme au cascé generale Giuseppe Parodi), ch'a l'ha numinou ün cunseggiu furmou da: prof. Enrico Corzetto (prescidente), cap. Edoardo Pressenda (viceprescidente), Giobatta Razeto (segretaiu), Pietro Elia Schiaffino (cascé) Tiziano De Nardi e Giovanni Ermini (cunsegé). U meize doppu a squaddra a l'ha zügou in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] a sö primma partia cuntru aa pulispurtiva [[Rapallo Ruentes 1914|Ruentes Rapallo]], guagnà pe 2-0<ref name=":1" />. Alantù i züguei ean tütti du postu, tantu che ogni quarté u gh'aiva a sö squaddra de pallanöu e a Rari Nantes a ne fava da raprezentansa "nasiunale". Tütti i anni gh'ea u campiunou di quarté e i ciü bravi de ogni squaddra ean ciamè poi a zügà in ta Rari Nantes in te partie cuntr'ae atre sitè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_133_Camogli_Pallanuoto_Squadra_di_Lazza_1932.htm|tìtolo=133. LA PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === E primme vitoie === E primme edisiuin du campiunou, cumme in tu [[Zeugo do ballon|zögu du balun]], sun stete guagnè daa sesiun pe'a [[Ballaneuo|pallanöu]] du [[Zena (Genoa CFC)|Genoa Cricket Football Club]], che però u l'ha serou a squaddra in tu [[1922]]. In ti anni fra u [[1921]] e u [[1931]] a squaddra ciü forte a l'é steta l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]], turna de [[Zena]], che in cangiu a l'aiva spunciou tantu in sciu zögu da pallanöu, levou de vitoie du [[Sportiva Sturla|Stürla]], da [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]] e i duì scüdetti da [[Rari Nantes Milano]] in tu [[1920]] e in tu [[1932]]. Pe cuntru, u titulu du [[1933]] u l'é andetu aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]] de [[Firense]], ch'a l'ha duminou fin au [[1940]]. A ogni moddu, in tu [[1935]] i tuschen sun steti batüi pe'a primma votta propiu dau Camuggi, che cuscì u l'ha guagnou u sö primmu scüdettu. I camugin, zà dai primmi anni, aivan guagnou i giruin de qualificasiun pe intrà in te quellu finale e, in tu [[1934]], sun arivè pe ün puntu deré aa Florentia. In tu [[1935]] u Camuggi u l'ha guagnou u girun a eliminasiun, pasandu a [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], a [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]], a [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]] de [[Ôtri|Vutri]] e l'Andrea Doria. I tuschen ean arivè aa finale ciü ripuzè, scicumme l'aivan zügou sulu che cuntru aa RN Milano e aa Triestina, detu che sti ürtimi s'ean füxi a campiunou in cursu cu'a Ginnastica Trieste, mentre a [[CUS Torino|GUF Torino]] a s'ea retià dau campiunou. Ai 18 d'agustu, a Firense, a partia a l'é finia 2-2, ma ai 22 d'agustu, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] pin de gente, i camugin han guagnou pe 2-1 e, cun sta partia, u scüdettu. Alantù u prescidente u l'ea Riccobaldi, l'alenatù Saracco, mentre fra i nummi impurtanti de quella squaddra u gh'ea Amoretti, Renzo Pastore, Ugo Saracco e Giuva Baldini<ref name=":2" />. In ti anni doppu e finn-a au [[1942]], u scüdettu u l'é stetu cumbatüu tra a Florentia, a RN Napoli e u Camuggi, ben che sulu e primme due sun arivè a guagnalu. Intantu, u campiunou u l'ea vegnüu a girun ünicu, da 10 a 6 squaddre segundu l'edisiun, cu'ün scistema de retrucesciun. Fra e atre squaddre ligüri de quelli anni e ciü tante ean de Zena, cumme l'Andrea Doria, a Mameli de Vutri, a [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Cavagnaro]] de [[Sestri Ponente|Sestri Punente]] e l'[[Unione Sportiva Albarese|Albarese]]. Pasou a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]], ch'a l'aiva blucou i campiunè, pe l'edisiun du [[1945]] s'é turnou ai giruin de qualificasiun cun doppu ün girun finale, duve ean pasè u Camuggi, a RN Napoli, a Florentia e a Lazio. A Lazio, ch'a l'ea a sesiun pe'u nöu da squaddra de balun, a l'é steta quella ch'a l'ha guagnou u titulu. Du [[1946]], au turneu g'han pigiou parte quatorze squaddre, ma aa fin g'han zügou sulu che dexe pe'e quattru che se sun retiè<ref group="n.">E squaddre retiè ean a [[Reale Società Ginnastica di Torino|Ginnastica Torino]], a [[Rari Nantes Trento]], la [[Rari Nantes Bologna]] e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]].</ref>. Stu turneu u se cumpuneiva de duì giruin a l'italiann-a de sula andà, l'ün a [[Milan]] e l'atru a [[Napoli|Napuli]]. E primme trè squaddre d'ogni girun sun pasè aa finale, ün atru girun ch'u s'é tegnüu a [[Rapallo|Rapallu]]. U girun A u l'é andetu aa Florentia, pasà cu'a [[Canottieri Olona]] e a Triestina e davanti aa Mameli e aa [[Pro Recco]], iscrita pe'a primma votta au campiunou. U girun B u l'é stetu invece guagnou dai napuliten davanti au Lazio, cu'u Camuggi ch'u l'é arivou tersu davanti aa [[Società di Educazione Fisica Virtus|SS Virtus]] de [[Bologna|Bulogna]] e aa [[Roggero di Lauria (ballaneuo)|Roggero di Lauria]], de [[Palermo|Palermu]]. U girun finale, invece, u l'é andetu ben au Camuggi, ch'u nu l'ha persu mancu üna partia, pe guagnà u sö segundu scüdettu. U girun finale de l'annu primma u l'ha detu a qualificasiun pe'e sei squaddre da növa [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] in tu [[1947]], quand'u l'é turnou e regule da retrucesciun e du scüdettu aa squaddra arivà au primmu postu. In ti anni doppu, u Camuggi u nu l'ha zügou guei ben da guagnà de tituli, finn-a au segundu postu in tu [[1951]], a punti pegi cu'a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli,]] che pe'a diferensa de gol a l'ha risevüu u titulu. === L'etè d'ou === A squaddra de l'Under 17 de Camuggi a l'aiva guagnou u titulu du [[1946]], du [[1949]] e du [[1950]], tantu che l'é cresciüu üna generasiun de campiuin du postu, che s'azunzeivan a quelli vegnüi da de atre parti. Fra questi, gh'é stetu u campiun ulimpionicu [[Renato de Sanzuane]] e u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, ch'u l'é stetu ün di prumutuì da pallanöu de donne. In tu [[1952]] a strutüa du campionou a l'é turna cangià: a [[Turin|Türin]] s'é zügou duì giruin de qualificasiun a quattru squaddre, cu'e primme due de ciascün che han pigiou parte aa finale pe'u scüdettu mentre e atre due finivan in tu girun pe'a retrucesciun. U Camuggi u l'ha guagnou u sö girun cun sei punti davanti aa [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]] e aa [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]], mentre l'atru u l'é stetu guagnou daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] davanti aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], a l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]] e aa [[Virtus Livorno]]. Sciben che a Canottieri a l'aiva cumensou cun de vitoie cuntr'aa Florentia (5-2) e au Camuggi (4-2), sti ürtimi han guagnou tütte e atre partie menu che ün pareggiu a [[Romma|Rumma]], mentre i napuliten sun steti batüi armenu üna votta da tütti i sö aversai. A Rari Nantes a l'ha cuscì purtou a Camuggi u tersu titulu nasiunale, cun 9 punti in ciü da Canottieri Napoli (a 6), davanti aa Florentia (a 5) e aa Lazio (a 4), e i sö megiu anni sun cuscì cumensè<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=fAhUaWjQ17c|tìtolo=Il Camogli Campione d'Italia di pallanuoto|outô=Archivio Luce Cinecittà|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U Renato de Sanzuane, che l'annu primma u l'aiva guagnou a medaggia de brunzu ae [[Òlinpîade de stæ do 1952|Ulimpiadi de Helsinki]] cu'a [[Naçionâle de balanêuo di òmmi de l'Itàlia|nasiunale]], in tu [[1953]] u l'é arivou a Camuggi. Cun tütti i sö gol u l'ha purtou i giancu-neigri au segundu scüdettu daa fia, pe finì u campiunou da cappucanuné davanti, tra i atri, au Carlo Pedersoli, che alantù u zügava cu'a Lazio e che poi u l'é vegnüu famuzu pe'u cine, cu'u survianumme de [[Bud Spencer]]. Pe'u campiunou du [[1954]] l'é stetu turna inandiou duì giruin preliminari (a [[Milan]]) e doppu u girun finale. U Camuggi u l'é arivou primmu in tu sö girun, davanti a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]], iscrita pe'a primma votta, Canottieri, Mameli e [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]]. In te l'atru girun gh'é stetu u pasaggiu da [[Pro Recco]], asemme a Lazio e RN Napoli. A surpreiza, u scüdettu de quellu annu u l'é andetu a Rumma, cu'u Camuggi ch'u l'ha finiu cun ün puntu de menu. U Cumüne, a ogni moddu, u se pueiva vantà cun orgöggiu de üna squaddra ben forte, tantu ch'u l'ha fetu fà due medagge d'ou, ünn-a pe'u quartu titulu du dixembre du [[1953]] e l'atra pe'i quarant'anni daa fundasiun da squaddra, in tu dixembre du [[1954]]. In tu [[1955]] u l'é stetu turna inandiou ün girun ünicu, cun due squaddre du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], due de Rumma, due de [[Napoli|Napuli]], due de [[Zena]] (a Mameli e u Genoa, turnou in ta pallanöu), a Florentia e a Triestina. U Camuggi, ch'u l'ha persu üna sula partia cuntru a Lazio, aa fin u l'ha guagnou u titulu cun 32 punti, cuntr'ai 30 da Lazio. Ciü inderé u l'é arivou a Canottieri, cun 22 punti, pegi, a surpreiza, cu'a Pro Recco<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=4HNrSSFaL64|tìtolo=Pallanuoto: Camogli 3/ Roma 1|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:I camogliesi nelle acque di Recco spettatori del grande incontro Enotria - G.S.F. Camogli (21-07-1929).jpg|miniatura|I camugin andeti in barca a [[Recco|Reccu]] pe'a partia du 21 de lüggiu du [[1929]] tra u G.S.F. Camogli e l'Enotria<ref name=":4" />]] In tu campiunou doppu, guagnou daa Lazio, u Camuggi u l'ha persu tütte e partie in trasferta, sarvanduse grassie ae vitoie in cà. Defeti, sulu u Genoa u l'é sciurtiu a battilu in cà; de ciü, de sta stagiun gh'é stetu a primma vitoia du Reccu cuntr'ai camugin. A Reccu gh'ea üna squaddra zà dau [[1913]], a Rari Nantes Enotria, ch'a l'é intrà in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federasiun]] in tu [[1922]] ma che poi a s'é desfeta cu'a fundasiun du Grüppu Spurtivu Fascista. In tu [[1946]] i züguei de l'Enotria ancun in ativitè han vusciüu fundà turna üna squaddra, cu'u numme de [[Pro Recco|Pro Recco Waterpolo 1913]]. Questa, dai culuri giancu-blö, a l'aiva cumensou a zügà in te l'egua davanti ai bagni, tantu che e gente de Camuggi aivan pigiou l'andassu de andali a vedde cu'e barche, cuscì da amiase a partia dau mà<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1452_Recco_Partita_di_pallanuoto_in_mare_1938.htm|tìtolo=1452. RECCO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. I scuntri fra e squaddre vixinn-e finivan spessu a botte, priunè o curpi de remmu, ascì lungu a stradda fra i duì cumüni<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_778_Pallanuoto_tifosi_camogliesi_a_Recco_1929.htm|tìtolo=778. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Anche quand'u se zügava in cà, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], e partie l'ean ciütostu sentie, cun tütti i tifuzi in sce barche e lungu u mö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_538_Spettatori_non_paganti_ad_una_partita_di_pallanuoto_1930c.htm|tìtolo=538. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta segunda meitè di [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a [[Recco|Reccu]] l'é cumensou i travaggi da [[Piscinn-a cumünale Antonio Ferro (Reccu)|storica piscinn-a]], mentre a Camuggi s'é spostou u campu davanti au portu, duve a squaddra a l'ha guagnou u sö ürtimu scüdettu in tu [[1957]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.wpdworld.com/waterpolo-history/quando-camogli-e-recco-divennero-una-cosa-sola/|tìtolo=Quando Camogli e Recco divennero una cosa sola|outô=Marco Tripodi|outô2=Edoardo Osti|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=zsuLaz4UbtA|tìtolo=Amarcord water polo/ Mitici derby Camogli-Recco anni '50|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In quellu annu, i camugin sun arivè primmi cun 22 punti, davanti ae squaddre de Napuli, aa Rari Nantes e aa Canottieri, mentre l'ean finie ciü inderé e due squaddre de Rumma, u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]], a Pro Recco e, da ürtimu, a Florentia. === Daa crixi di anni '60 ai zuveni di anni '70 === U Camuggi u l'ea ben forte quand'u zügava in cà e in ti campiunè a girun ünicu u l'andava ben megiu. Però, in te stagiuin doppu, s'é turnou au vegiu scistema du girun de qualificasiun cun doppu u girun finale, da tegnise in te üna sitè "neutra". I camugin han pasou tütte e votte e qualificasiuin ma, in tu turneu finale, nu l'han ciü fetu guei ben, levou u tersu postu du [[1961]], in te ün campiunou ünicu. Mentre, e squaddre di zuveni aivan fetu megiu, tantu da guagnà u "Trufeu du Zügou", detu aa sucietè che tra a primma squaddra e i zuveni a l'avesse cügeitu ciü punti. U [[1962]] e u [[1963]] han marcou a fin di megi tempi, cu'a squaddra ch'a l'é chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e a s'é purtà in ta növa piscinn-a, pe lascià cuscì u portu e l'egua sà. Mentre che pe tanti anni de fia a [[Pro Recco]] a cumensava a guagnà di scüdetti, u Camuggi u l'é turnou sübitu in ta [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] ma, pasou e anè difissili du [[1968]]-[[1969]], in tu [[1970]] a squaddra a l'é steta turna retrucessa. Doppu a prumusiun in ta Serie A in tu [[1972]] u gh'é stetu di anni ciü tranquilli, cun quattru Trufei du Zügou ([[1976]], [[1977]], [[1979]] e [[1980]]) e u tersu postu du [[1980]], davanti aa Pro Recco. De sti anni han zügou ben i zuveni, tantu i Under 17 (Alievi), campiuin in ti anni [[1973]], [[1976]] e [[1977]], che i Under 20 (Juniores), ch'aivan guagnou u titulu in ti anni [[1975]], [[1976]] e [[1979]], ciü che quellu de campiuin d'Italia ai [[Zöghi da Zuventü]] du [[1978]]. Sti gran tituli han fetu guagnà, in tu [[1979]], u ricunuscimentu da [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'Ou au Meritu Spurtivu]]. U meritu de sti gran dex'anni u l'é stetu du prescidente Girò Riccobaldi, de ün'antiga famiggia de Camuggi ch'a l'ea in te indüstrie de rè da pesca, e suviatüttu du [[Mino Di Bartolo|Mino di Bartolo]], fundatù da [[Rari Nantes Sori|pallanöu a Soi]] ch'u l'é stetu a Camuggi dau [[1970]] cumme alenatù da primma squaddra e de quelle di zuveni. Le u l'ha truvou di talenti cumme Ferrari, Casazza, Antonucci, Crovetto, Passalacqua e Massimo Fondelli, ditu Mamo, capitan e poi campiun du mundu cu'a nasiunale. Doppu du Bartolo l'alenatù u l'é stetu u Vio Marciani, ch'u l'aiva zügou in tu Camuggi, duv'u l'ha guagnou di campiunè. === I equilibri dau 1980 === Se in ti [[Anni 1970|anni Setanta]] u campionou u l'ea tra a [[Pro Recco]], a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], dau scüdettu du [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] in tu [[1981]] a situasiun a l'é cangià. A Pro Recco, pasou i trei campiunè dau [[1982]] au [[1984]], a nu l'ha ciü guagnou de tituli finn-a au [[2002]]. De quelli anni a squaddra ciü forte a l'ea defeti u [[Circolo Nautico Posillipo (ballaneuo)|Posillipo]], üna növa furmasiun de [[Napoli|Napuli]], che dau [[1985]] au [[2001]] a l'ha pigiou dexe tituli. I ünici a fermà i napuliten sun steti Canottieri in tu [[1990]], a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]] in tu [[1999]] e due squaddre növe, u [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]] (campiun in tu [[1987]], [[1997]] e [[1998]]) e u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]] ([[1991]] e [[1992]]). Cu'u növu scistema de playoff e u tantu travaggiu fetu cu'i zuveni in ti anni primma, u Camuggi u l'ea pruntu a turnà aa carega, e dunca u l'ha acatou di züguei de livellu internasiunale e u l'ha truvou di sponsor. Tra i atri, gh'ea u tedescu [[Frank Otto]], mancin, u [[Gianni De Magistris]], tra i megiu marcatuì da storia italiann-a, e u zuvenu purté Francesco Cichero. Quand'u l'è cumensou a arivà i sponsor a Rari Nantes a l'ha azuntu pe'a primma votta u numme de ün'impreiza, l'Allibert, davanti au sö. In tu campiunou [[1984]]-[[1985]] i camugin sun arivè ai playoff, duve han batüu l'[[Circolo Canottieri Ortigia 1928|Ortigia]] de [[Siracusa|Siracüza]], pe fermase ae semifinale cu'u Posillipo Napoli, ch'u l'ha batüu a l'andà e au returnu. Arivou turna ai playoff in ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha guagnou cuntru a Canottieri Napoli, pe perde pe ün sulu gol a gara 3 da semifinale cu'u Pescara. L'annu doppu, pe ün puntu sulu, u Camuggi u nu l'ha pasou e qualificasiuin. In tu [[1988]] u l'ha cumensou a mancà de asbriu, cu'a squaddra che da penürtima a l'é retrucessa drita in te l'[[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|A2]], sensa pasà dai playout fra e pezu squaddre da [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|A1]] e quelle da A2, duve a Pro Recco a s'ea sarvà. Turnà in ta mascima serie in tu [[1989]], aa fin du campiunou a squaddra a l'é arivà turna au penürtimu postu. === A crixi di anni '90 e u repiggiu === Daa retrucesciun du [[1989]], a Rari Nantes Camuggi a l'ha patiu üna gran crixi, sensa turnà in ta mascima serie. In ta stagiun [[1994]]-[[1995]] a l'é arivà a l'ürtimu postu, cun 0 punti, pe chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e restaghe finn-a au [[1998]], mentre sulu cu'u campiunou de A2 [[2000]]-[[2001]] a l'é muntà turna in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]]. Alantù u növu campiunou u se cumpuneiva de üna serie de giruin a quattru squaddre, cun doppu atri duì a öttu squaddre, l'ün pe'i playoff (pe'e primme due arivè in tu girun a quattru) e l'atru pe sarvase dai playout (pe'e atre due). De quellu annu u Camuggi u l'ha finiu au tersu postu, cu'i meximi punti da [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] ma pezu pe'a diferensa di gol, mentre in tu sö girun gh'ea a [[Pro Recco]] pe primma e a [[Telimar Palermo]] ürtima. A ogni moddu, aa fin a squaddra a s'é sarvà. In tu campiunou [[2002]]-[[2003]], cangiou pe avei primma duì giruin da öttu e poi quattru da quattru squaddre, a Rari Nantes a l'é arivà quarta, pe pasà au girun di playoff insemme au [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]] e a Canottieri. Arivà a l'ürtimu postu, a squaddra a l'é finia in tu tabelun cuntru aa Pro Recco, pe sciurtine batüa. Sti exiti han purtou u Camuggi a zügà a [[COMEN Cup]], üna cuppa internasiunale guagnà in te quella ucaxun propiu dai camugin<ref>{{Çitta web|url=https://www.cnposillipostory.net/Pallanuoto/pagine/2003_pallanuoto_citaliani_A.htm|tìtolo=Campionato Italiano Pallanuoto A1 2002/2003|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2003]]-[[2004]] s'é turnou au scistema du [[2001]]-[[2002]], cu'i girun primma a quattru e doppu a öttu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305012547/http://www.federnuoto.it/pdf/pallanuoto_normativa_a1m_20031207.pdf|tìtolo=Normativa Campionato Pallanuoto Serie A1 Maschile, ediz. 2003/2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Alantù in tu Camuggi ghe zügava u campiun serbu-muntenegrin [[Aleksandar Šapić]], ch'u l'ha finiu a stagiun da cappucanuné, e l'[[Arnaldo Deserti]]. U Camuggi u l'é arivou segundu, distante dau [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]] (alantù Leonessa Brescia, üna squaddra növa) ma davanti au [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]]. In tu girun a öttu u Camuggi u l'é finiu quintu, deré au Sann-a, squaddra aversaia ai playoff ch'a l'é aa fin pasà cu'a gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050307091409/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2004campionato_maschile_play-o|tìtolo=Campionato maschile serie A1 - Stagione 2003-2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu a nu l'é finia guei ben, detu che u Šapić u se n'ea andetu a Sann-a e u Deserti aa Pro Recco, e u Camuggi u l'é arivou tersu in ti giruin a quattru, ma u s'é sarvou in te quellu a öttu di playout, pe finilu au primmu postu. De ciü, u l'ha zügou u spareggiu fra i ürtimi duì di playoff e i primmi duì di playout, ch'u l'avieva permissu d'intrà in tu tabelun di playoff, ma u l'ha duvüu fermase cuntr'au Nervi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120626005920/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2005campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2004-2005|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun [[2005]]-[[2006]], a squaddra a l'ha turna finiu a primma faze au tersu postu mentre, cu'u quartu postu in tu girun a öttu, a l'ha duvüu zügà i playout, duve a s'é sarvà p'avei batüu u [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] tantu a l'andà che au returnu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120625075032/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2006campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2005-2006|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Dau [[2006]]-[[2007]] u l'é turna cangiou u furmatu, cun duì giruin a öttu e doppu ün atru da öttu tra e primme quattru de ün e e ürtime quattru de l'atru. E primme clasifichè andavan ai playoff, l'ürtima de ogni girun a l'ea retrucessa mentre a penürtima e a ters'ürtima gh'aivan da zügà i playout. U Camuggi u nu l'ha fetu guei ben e, arivou penürtimu, u l'ha zügou i playout cuntr'au [[Associazione Sportiva Chiavari Nuoto|Ciavai]], ch'u u l'ha batüu in gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2006-2007.html|tìtolo=Stagione 2006-2007|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === A növa generasiun e u scuntru cu'a Federnuoto === E megiu stagiuin spessu ne sun vegnüe da ün gran travaggiu in sce squaddre di zuveni. A Rari Nantes a l'ha visciüu üna növa etè d'ou grassie ai sö zuveni, che han guagnou tanti trufei. U primmu u l'é arivou in tu [[2006]] cu'u primmu titulu de l'Under 15 che, l'annu doppu, a l'ha detu cunferma cu'u segundu titulu daa fia, stagiun ch'u l'ha purtou a Camuggi u scüdettu de l'Under 20 ascì. L'Under 17 a l'é steta campiun in ti anni [[2008]], [[2010]], [[2011]] e [[2012]], mentre l'Under 15 a l'ha guagnou turna u titulu in ti anni [[2008]], [[2009]] e [[2012]], cun l'ürtimu scüdettu di zuveni ch'u l'é stetu quellu, du [[2013]], de l'Under 20. A fà pröva du gran valù da sucietè, in tu [[2018]] a RN Camuggi a l'ha risevüu u "Culà d'Ou", u mascimu ricunuscimentu spurtivu nasiunale, dau prescidente du [[CONI]]<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/collare-doro-per-la-rari-nantes-camogli-2/133587|tìtolo=Collare d'Oro per la Rari Nantes Camogli|dæta=20 dixembre 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta Serie A2 [[2007]]-[[2008]] a primma squadda a l'é andeta ben ma a l'ha finiu pe perde a finale di playoff cuntra au [[Anzio Waterpolis|Latina]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>, cuscì cumme, in ta stagiun doppu, quand'a l'é steta fermà in gara 3 cuntr'aa Rumma<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2010]], batendu u [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e l'[[Acquachiara ATI 2000|Acquachiara]] de [[Napoli|Napuli]], u Camuggi u l'é turnou in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]], che in tu fratempu a l'ea turnà a girun ünicu a duzze squaddre, cu'i playoff scüdettu finn-a a l'utava puzisiun<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2009-2010.html|tìtolo=Stagione 2009-2010|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, i camugin sun arivè settimi (sun steti quelli che han paregiou ciü partie), e se sun scuntrè cu'u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], ch'u l'ha guagnou tantu l'andà che u returnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2010-2011.html|tìtolo=Stagione 2010-2011|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'anà doppu a l'é finia au meximu, cu'u Sann-a ch'u l'é pasou guagnandu a partia in cà e gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2011-2012.html|tìtolo=Stagione 2011-2012|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A quei tempi nu gh'ea üna bella aia in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federnuoto]], cun de beghe pe'u calendaiu di campiunè, a gestiun di diritti aa televixun e di cuntratti cu'i sponsor, ciü che pe asbascià e speize aministrative. U Camuggi u l'aiva dunca mustrou l'interesse a nu iscrivise in Serie A1 e u l'ha tratou cu'a [[Telimar Palermo]] ([[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]]) pe scangiase u titulu spurtivu. A FIN a s'é dita cuntraia a sta manovra e dunca i camugin se sun iscriti ai 2 de settembre aa Serie A, ben che cu'üna squaddra tütta de zuveni, pe arivà ürtimi. === U növu sponsor e i campiunè in A2 === <gallery mode="packed" widths="180"> Camogli - Camogli vs Pescara (15-06-2019, 1).jpg|Camuggi-Pescara, zügà a Camuggi ai 15 de zügnu du 2019 Torino - Torino '81 vs Camogli (13-05-2023).jpg|A partia cuntr'au Torino '81, a Türin, 13 de mazzu du 2023 </gallery> A stagiun du [[2013]] a l'é cumensà cu'ün sponsor impurtante, l'impreiza SpazioGenova, e a squaddra a l'ha cangiou de numme in te Spazio Rari Nantes Camogli. Cumme alenatù u l'é stetu cunfermou [[Angelo Temellini]], arivou in tu [[2009]] e ch'u l'é restou a Camuggi finn-a in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.waterpolopeople.com/news/waterpolo-people/rari-nantes-camogli-angelo-temellini-rassegna-le-dimissioni|tìtolo=Rari Nantes Camogli: Angelo Temellini rassegna le dimissioni|dæta=24 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Pasou duì anni quande a squaddra a s'é sarvà fassile, in tu [[2015]] a l'é arivà finn-a ai playoff, persi cu'u [[Associazione Sportiva Nuoto e Canottaggio Civitavecchia|Civitavecchia]]. Dau [[2018]], doppu üna lunga preparasiun e di növi züguei, u Camuggi u l'é turnou in cursa e, pe di anni, u s'é scuntrou tante votte cu'u [[Torino '81]] pe guagnà u primmu postu du Girun Nord. De sti tempi u l'é nasciüu ascì u Sabati Casual, ün gruppu de tifuzi du Camuggi. A stagiun [[2018]]-[[2019]] a l'ha vistu u Camuggi in testa cun 55 punti, davanti au Türin cun 50, e ai playoff a l'ha guagnou cuntr'au [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]], batüu in gara 1 e 3, ma a squaddra a l'ea urmai stracca aa finale cu'a [[Telimar Palermo]], ch'a s'é guagnà u pasaggiu de categuria<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2018-2019/|tìtolo=Campionati 2018-2019|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben che u Camuggi u l'ea partiu ben, a l'é steta blucà pe'a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID]], insemme a tütti i campiunè<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2019-2020/|tìtolo=Campionati 2019-2020|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U campiunou [[2020]]-[[2021]], pe'e questiuin de sanitè, u l'é stetu inandiou a quattru giruin: u Girun Ligüria, u Girun Nord-Est (cu'u [[Rari Nantes Sori|Soi]]), u Girun Centru e u Girun Süd. U girun da Ligüria u l'é stetu guagnou dau [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]], mentre u Camuggi u l'é arivou segundu davanti a [[Rari Nantes Arenzano|Rensen]], Crocera Genova, [[Associazione Sportiva Lavagna '90|Lavagna]] e [[Sportiva Sturla|Stürla]]. Alantù u Camuggi u s'é scuntrou cu'üna növa squaddra, u [[De Akker Team|De Akker Bologna]], ch'a l'ha pasou a surpreiza u scuntru<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2020-2021/|tìtolo=Campionati 2020-2021|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'annu doppu u Camuggi e u Türin sun steti fermè ai playoff daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e daa [[Società Sportiva Roma Vis Nova Pallanuoto|Roma Vis Nova]]<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2021-2022/|tìtolo=Campionati 2021-2022|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, in ta stagiun [[2022]]-[[2023]], u Camuggi u l'ha guagnou a ''regular season'' cun 9 punti in sciu Türin, pe poi batte l'[[Training Academy Olympic Roma|Olympic Roma]] e, in finale, a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], cuscì ch'u l'é stetu prumossu<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2022-2023/|tìtolo=Campionati 2022-2023|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha zügou pe'u ciü da atre parti, pe di travaggi impurtanti au teitu da sö piscinn-a, e, zügou turna u derby cu'a [[Pro Recco]] u l'é stetu batüu pe 3-25. Finiu sensa punti a ''regular season'', in tu girun pe'a retrucesciun a squaddra a l'é arivà ürtima cun ün puntu, sensa zügà i playout cumme e atre squaddre, e a l'é dunca turnà in ta Serie A2<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2023-2024/|tìtolo=Campionati 2023-2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben ch'u partiva da favuriu e squaddra da batte, u Camuggi u nu l'ha fetu ben cumme in ti anni primma<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2024-2025/|tìtolo=Campionati 2024-2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Squaddra de donne == [[Immaggine:Camogli - Camogli femminile vs Tolentino (01-06-2025).jpg|miniatura|A squaddra de donne cuntr'au Tolentino, a Camuggi, 1° de zügnu du 2025]] Quandu, in ti [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a Camuggi l'ea arivou u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, a squaddra a l'ha guagnou tante partie e tituli e, tra i sö tifuzi, gh'ea ascì ün gruppu de zuvene. Cuscì, l'Erdely u l'ha pensou de inandià üna squaddra de [[Nêuo|nöu]] pe'e donne in ta Rari Nantes, cun tante de ste zuvene che g'han fitu pigiou parte. A stu moddu l'é nasciüu a sesiun pe'e donne da Rari Nantes Camogli, a primma de stu genere de tütta l'[[Italia]]. Sciben che, au prinsipiu, ae donne l'ea cuncessu de zügà a [[Ballaneuo|pallanöu]], in ti [[Anni 1920|anni Vinti]] stu sport u l'é stetu vietou e, pe'a gente ch'a l'ea ancun de st'idea, nu gh'é stetu guei de squaddre che sun andete aprövu aa RN Camuggi. A ogni moddu, l'Erdely u l'ha decizu d'inandià ascì ün'atra sucietè, a Virtus Camogli, sulu pe'e donne<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1403_Rari_Nantes_Camogli_squadra_femminile_Virtus_Camogli.htm|tìtolo=1403. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. E due squaddre han zügou tanti derby l'ünn-a cuntru l'atra, e sun stete invitè üna votta finn-a daa [[Naçionâle de balanêuo de dònne di Pàixi Bàsci|nasiunale ulandeize]], mentre ch'a l'ea in retiu a [[Zena]] in te [[Piscìnn-e de Arbâ|piscinn-e de Arbà]], pe zügà üna partia dimustrativa. Ben che batüe, e camuginn-e han zügou ben e sun stete aa fin aplaudie dau pübblicu<ref name=":3" />. A despetu de l'interesse, st'ativitè a nu l'é andeta guei avanti: a Virtus Camogli a s'é desfeta mentre a sesiun pe'e donne da Rari Nantes a l'ha finiu maniman de zügà. Levou quarche caxu tra i amatuì, tütti in ta [[Liguria|Ligüria]], l'ezempiu de Camuggi u nu l'é stetu seguiu da atre squaddre e sulu in tu [[1985]] u s'é inandiou u primmu [[Campionou italian de ballaneuo de dònne|campiunou italian de pallanöu de donne]]<ref name=":3" />. Nunustante e primme esperiense ligüri, au prinsippiu e squaddre ciü forti sun stete u [[Volturno Sporting Club|Volturno]], de [[Napoli|Napuli]], e poi u [[Associazione Sportiva Orizzonte Catania|Catania]]. In tu detaggiu, e zügoue de Camuggi nu sun mai arivè in ta [[Serie A1 (ballaneuo de dònne)|primma categuria]] e l'é sulu de resente che sun muntè in te l'[[A2 (ballaneuo de dònne)|A2]]. A primma stagiun de camuginn-e in te l'A2 a l'é steta in tu [[2010]]-[[2011]], in tu girun Nord. Quellu annu, finiu cu'a squaddra ch'a l'é chinà turna de categuria, e camuginn-e aivan zügou cuntru a [[Associazione Sportiva Nuoto Prato|Cavalieri Prato]], [[Rari Nantes Florentia|Firenze]], [[Pallanuoto Livorno|Livorno]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Nuoto Club Milano|Milano]], [[Gruppo Nuoto Osio|Osio]], [[Promogest]], [[Nuoto Tolentino|Tolentino]] e [[Pallanuoto Trieste|Trieste]]. In ta stagiun [[2024]]-[[2025]] e zuvene du Camuggi sun turnè in te l'A2, pe truvaghe [[Acquatica Torino]], [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]], [[Associazione Sportiva Como Nuoto|Como]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Waterpolo Milano Metanopoli|Metanopoli]], [[Rari Nantes Orobica|Orobica]] e [[Rari Nantes Sori|Soi]], arivandu a sarvase<ref name=":5" />. U campiunou doppu, cu'a Locatelli ch'a l'ea steta prumossa, e aversaie du Camuggi sun stete l'Acquatica Torino, u Como, u Metanopoli, l'Orobica, u Parma, u Project Sport Leinì e u Soi<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/a1-a2-b/|tìtolo=A1 - A2 - B|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Strutüe == <gallery mode="packed" widths="180"> Camogli - Camogli vs Civitavecchia (12-01-2019, 1).jpg|A piscinn-a "Giuva Baldini" du 2019, ancun cuverta Camogli - Base Mare RNC (2).jpg|Vista da ''Base Mare'' da Rari Nantes Camogli - Base Mare RNC (1).jpg|A ''Base Mare'' cu'a baxilica Camogli - Base Mare RNC (3).jpg|U campu muntou in mà </gallery> In ti sö megiu anni u Camuggi u zügava in te l'egua du [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], primma in ta parte au redossu du mö e poi, dai [[Anni 1950|anni Sinquanta]], in te l'avamportu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1552_Pallanuoto_partita_giocata_nell'avamporto_1950c.htm|tìtolo=1552. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ti [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1940|Quaranta]] i tifuzi camugin se meteivan in sciu mö e in sce banchinn-e, mentre in ti anni Sinquanta, detu che e partie se tegnivan pe'u ciü in te pochi meixi, u se muntava üna tribünn-a a trei cen pe'i spetatui. In tu [[1963]] a l'é steta averta a piscinn-a cumünale a[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]], intitulà au Giuva Baldini, l'ünicu atleta che, cu'a sö lunga ativitè spurtiva, u l'ha guagnou u [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]] tantu primma che doppu a guera. Alantù st'impiantu u nu gh'aiva ancù de tribünn-e e de teitu, feti ciü tardi, e u l'é stetu cumpletou grassie a ün investimentu de l'impreiza americann-a [[Jantzen]]. Cun quest'impreiza, ch'a fava di custümmi da bagnu e di atri vestì spurtivi, a RN Camuggi a l'é vegnüa a primma sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] a aveighe ün sponsor ufisiale<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1367_Piscina_Comunale_di_Camogli_Giuva_Baldini_colori_1963.htm|tìtolo=1367. PISCINA COMUNALE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2001]] a piscinn-a a l'é steta cuverta da ün teitu fetu pe'u ciü de legnu, ünicu in tu sö genere. Però, pe'i pochi interventi feti pe mantegnilu, i materiali se sun smangiè e, in tu [[2021]], s'é duvüu cacià zü u teitu. In ti anni doppu, pe l'invernu, se cumensou a muntà üna cuvertüa a presciun d'aia pe andà avanti cu'e ativitè, che però a nu permeteiva l'intrà ai spetatui. L'annu doppu da [[Pandemîa de COVID-19|pandemia]] a primma squaddra a l'ha ancun pusciüu zügà aa Baldini, mentre in te stagiuin ciü avanti a l'ha duvüu andà in te piscinn-e di paixi vixin, cumme a [[Ciävai|Ciavai]] e a [[Recco|Reccu]]. Aa fin, in te l'autünnu du [[2025]], l'é cumensou i travaggi pe arangià tüttu l'impiantu<ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/10/camogli-al-via-i-lavori-di-riqualificazione-per-la-piscina-giuva-baldini-riconsegna-settembre-2026-441624/|tìtolo=Camogli, al via i lavori di riqualificazione per la piscina Giuva Baldini: riconsegna settembre 2026|outô=Nicola Giordanella|dæta=15 otubre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>.<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/la-rari-nantes-camogli-gestira-la-piscina-di-recco-fino-a-dicembre/299670|tìtolo=La Rari Nantes Camogli gestirà la piscina di Recco fino a dicembre|dæta=31 lüggiu 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref> E primme partie di tifuzi du Camuggi se tegnivan a l'umbra du campanin da [[Baxilica de l'Asunta (Camuggi)|baxilica]] mentre, doppu da fundasiun da Rari Nantes (cu'i incuntri ufisiali che sun finii in tu Purtixö), pe'i alenamenti s'é cuntinuou a andà in te l'egua fra a fuxe d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] e u Stabilimentu Miramare. In scia ciazza, zà dau [[1914]] gh'é de testimunianse da custrusiun du "parcu de stè" pe'i dirigenti che cuscì amiavan e partie in mà<ref name=":0" />. In tu [[1921]] l'é stetu fabricou üna custrusiun de legnu e teia ciü grande mentre, in tu [[1930]], se n'é fetu ünn-a de ciümentu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_532_Rari_Nantes_Camogli_Pallanuoto_Waterpolo_Squadra_1921.htm|tìtolo=532. RARI NANTES|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A sucietè, da quandu a gh'é a piscinn-a, de stè a l'ha cuntinuou a adövià a ciazza, tantu che a custrusiun da "''Base Mare''", muntà tütte e stè, a l'é vegnüa quexi ün'istitusiun. Sta tradisiun, cu'a strutüa de legnu in scia ciazza e ün campu marcou da boe in mà, a va avanti ancun aa giurnà d'ancö. == Palmares == [[Immaggine:Camogli - Camogli vs Civitavecchia (12-01-2019, 2).jpg|miniatura|I scüdetti di campiunè du Camuggi, in ta piscinn-a "Giuva Baldini"]] === Tituli nasiunali === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Campiunè italien]]: 6 ** 1935, 1946, 1952, 1953, 1955, 1957 * [[Trofeo do Zugou|Trufeu du Zügou]]: 5 ** 1961, 1976, 1977, 1979, 1980 === Trufei internasiunali === * [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]]: 1 ** 2002-2003 === Trufei di zueni === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Juniores A|Campiunou italian Juniores]]: 5 ** 1975, 1976, 1979, 2007, 2013 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Allevi A|Campiunou italian Alievi]]: 10 ** 1946, 1949, 1950, 1973, 1976, 1977, 2008, 2010, 2011, 2012 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Zoveni|Campiunou italian Zuveni]]: 5 ** 2006, 2007, 2008, 2009, 2012 === Medagge === * [[Immaggine:MeritoSportivo2.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'argentu au meritu spurtivu]]: 1 ** 1964 * [[Immaggine:MeritoSportivo1.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'ou au meritu spurtivu]]: 1 ** 1977 == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/|tìtolo=Scitu da squaddra|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Palanêuo in Ligùria]] [[Categorîa:Òrganizaçioìn da Ligùria]] ji86ab4pzqqg2njmvb4i7jfkk9yw3rd Punta Ciappa 0 32996 272928 272863 2026-08-07T08:26:46Z Arbenganese 12552 /* Puzisiun e carateristiche */ Rev 272928 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Punta Ciappa |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Punta Chiappa''</div> |Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]] |Panorama = Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Punta Ciappa vista da Camuggi</div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]] |Divisione amm grado 3 = Camuggi |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |var-cartografîa = Cartugrafia }} '''Punta Ciappa''' (''Punta Chiappa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin]], a levante. == Storia == [[File:Domenico Policardi - Pianta con stabile e alcuni alloggi ed altre Fabriche appartenente al M.Gerolamo Gnecco (1781).jpg|thumb|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun indicou u ''scoglio detto la Chiappa''|left|274x274px]] === Urigine du numme === Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise ae carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in [[Lengoa ligure|lengua ligüre]] stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe' a sö cunfurmasiun. === Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu === In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du [[XVI secolo|Settesentu]], disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou "''scoglio detto la Chiappa''", ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2348_Punta_Chiappa_Localit%C3%A0_Mulino_Drin_lavori_all'approdo_1950.htm|tìtolo=2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> In tu [[1741]] u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da [[Nervi (Zena)|Nervi]] u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava "sutta ai scöggi du Rucun" e, versu [[Camuggi]], a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]]. Üna descrisiun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru [[Horace-Bénédict de Saussure|De Sassure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu [[1821]] u pueta ingleize [[Lord Byron]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2539_Punta_Chiappa_Villa_Gnecco_ora_Albergo_Stella_Maris_pianta.htm|tìtolo=2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> === Tempi de guera === {{Véddi ascì|Baterie de Punta Ciappa|càngio variànte=U meximu argumentu in detaggiu}}<gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Batteria puntachiappa.JPG|Üna de cazematte da Bateria Immaggine:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|A pustasiun cuntraerea Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|U telemetru </gallery>Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]] a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Puzisiun e carateristiche == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Camogli - Castellaro e Punta Chiappa.jpg|Camuggi, [[U Castelà (Camuggi)|U Castelà]] e a Punta Immaggine:Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|A Punta mià dau senté tra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Immaggine:Punta Chiappa vista dalle Batterie.jpg|Punta Ciappa dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] </gallery> A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Bavestrello|tìtolo=Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina|url=https://gup.unige.it/sites/gup.unige.it/files/pagine/Il_Promontorio_di_Portofino_ebook.pdf|colànn-a=Scienze del mare|ànno=2023|editô=Genova University Press|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=21|volùmme=2}}</ref> Se se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe' arivaghe u l'é passà daa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]], puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e se ghe arrive pe' ün senté. Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè "''speleotemi''". Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite "cunglumerè de Portufin" nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/contenuti_statici/geositi/85_Catasto%20geositi.pdf|tìtolo=Speleotemi di Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=54|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}</ref> L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita "Grotta di Gambai", postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche<ref>{{Çitta web|url=https://fuorigenova.cittametropolitana.genova.it/content/poi/punto-di-immersione-la-grotta-dei-gamberi|tìtolo=Punto di immersione la grotta dei gamberi|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de ''[[Parapandalus]]'' (gambai röza).<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione/punta-chiappa-levante-grotta-dei-gamberi-1|tìtolo=Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou. U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de [[Camuggi]] e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/it/caves/view/126/|tìtolo=Tann-a da schenn-a|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.<ref name=":0" /> Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà "Grotta de Punta Ciappa", ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a "Grotta Fasa de l'Eremitta" (ciü versu [[Cà de l'Ou|Ca de l'Ou]]) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu [[Arturo Issel]] in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]] e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti [[Anni 1950|anni '50]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dinale Manfredi|tìtolo=Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a|url=https://www.catastogrotte.net/liguria/ops_getfile.php?f=../nextcloud/data/catasto/files/scansioni_Issel/0124_Tanna_da_Schenna/0124_Tanna_da_Schenna.pdf|ànno=1958|editô=Catasto speleologico ligure|léngoa=IT}}</ref> === L'artà da Stella Maris === <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris Immaggine:Camogli - ricorrenza Stella Maris.jpg|A ricurensa da Stella Maris, e imbarcasiuin Immaggine:Stella Maris di Camogli4.JPG|Detaggiu du Dragun </gallery> In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambin, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/festa-della-stella-maris/|tìtolo=Festa della Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe' tradisiun a prutezze i mainè.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_oggi/Gall_fotooggi_new/110_Altare_Stella_Maris_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=110. Altare Stella Maris Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a passa pe' [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]], l'atra, feta cu'e barche che partan dau [[Purtixö de Camuggi]] e ch'a riva aa [[A Fuxe (Camuggi)|Fuxe]] (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da [[Baxilica de l'Assunta (Camuggi)|Bazilica de l'Assunta]] e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe' quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza de frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/dragun/|tìtolo=Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] jgpzz54izdx7anzv5hghiu9evjcahoi Vérva 0 33083 272922 272893 2026-08-06T21:16:47Z Arbenganese 12552 /* U pàise */ véi 272922 wikitext text/x-wiki {| width=50% |- |style="background:#a8243d; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''VR'''</div> |style="background:#d58090; color:black"|<small>{{{càngio variànte|Questa pagina a l'é scrìta intu '''parlà de Vérva'''}}}{{{variànte|}}}{{{grafîa|}}}</small> |} {{Divisione amministrativa |Nome = Vérva |Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasciùn]] |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Velva''</div> |Panorama = Velva (Castiglione Chiavarese)-panorama dal Conio (2020).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">U pàise de Vérva vistu dau Cuniu</div> |Stemma = |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = U Castigiùn |var-teritöio = Teritòiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Latitudine gradi = 44 |Latitudine minuti = 16 |Latitudine secondi = 33 |Latitudine NS = N |Longitudine gradi = 9 |Longitudine minuti = 33 |Longitudine secondi = 0 |Longitudine EW = E |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 144 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = 2001 |var-denscitæ = Denscitè |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùn |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu uràiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Codice postale = 16030 |Codice catastale = |Nome abitanti = de Vérva |var-patrón = Santu |Patrono = San Martìn |var-festîvo = Festa |Festivo = |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Vérva''' (''Vèlva'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'é inn-a frasciùn du cumün d[[O Castiggion|u Castigiùn]], ch'a cunte 144 abitanti e a se tröve inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|pruvincia de Zena]]. == Geugrafìa == <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico2 (2024).jpg|Vérva, e chè e u campanìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico3 (2024).jpg|Ün di caruggi du pàise Immaggine:Velva-IMG 0745.JPG|In passaggiu au cuvertu </gallery> Vérva u l'é in pàise picìn ch'u se tröve inte l'entrutèra da [[Rivêa de Levànte|Rivêa de Levante]], sircundò dai [[Appennin ligure|Apenìn]], inte l'âta [[Val Petroniu|valâ du Petroniu]]. Quèxi ai cunfìn cu'a [[Provinsa dea Spèza|pruvincia da Spèzza]], u l'é au de sutta du [[pàssu de Vérva]] (545m), ch'u ne pòrte u numme, e che da l'âtru versante, ch'u l'é inta [[valâ du Vara]], u dà in sce [[Maissann-a]]. De lungu vèrsu levante u cunfìn du cumün u pàssa da l'[[Munte Arpixélla (Vérva)|Arpixélla]] (641 metri) e da-a [[Munte Traversa|Traversa]] (834m), ch'u se spunce finn-a ai cunfìn d[[O Cäro|u Carru]] e de [[Deiva]]. Da ste parte u se ghe tröve ascì u [[Munte de Groppi]], da dund'u nàsce ün di ràmmi du [[Petroniu (sciümme)|Petroniu]]. === U pàise === [[File:Velva-IMG 0744.JPG|thumb|Vista da faciâ de l'oratòiu e da cà de frunte|sinistra]] E chè de Vérva i sun stè tiè sciü in moddu cumpattu, arembè su-u versante du munte ünn-a a fiancu a l'âtra. E chè i se afaccia inti caruggi, ch'i funsiunéiva cumme passaggi ciü o menu streiti da ina parte a l'âtra du pàise. Quellu ciü impurtante u va aprövu au pendìu e a tacche d'in Simma, in curispundensa de ün di turnanti du stradùn, fin a chinà daa gêxa de San Martìn, cu'a sö ciassa, ch'a l'é au fundu du pàise. A parte d'urigine ciü antiga se pense ch'a segge questa, serâ aturnu aa gêxa e a se svilüppe in sce ciü livelli diferenti, che i cumünica pe' vìa de ripide scàe. L'insemme di caruggi u se mustre ben carateristicu, pe' vìa da pavementasiùn de prìa ([[Riseu (mozàico)|rissö]]), cu'i scàin rifinìi e cu'i bordi. Tanti de questi i sun au cuvertu, vistu che inti anni antighi a gente du postu a l'ha sentìu u besögnu de azunze di spassi ae sö chè e u l'ha fò espandenduse versu a strà. Cuscì u s'é vegnüu a furmà de vôte, di àrchi e di pòrtighi ch'i han permissu de passà i caruggi da ‘n fiancu a l'âtru. I carugetti ai fianchi, pôi, i mena versu i campi e i orti, trasfurmanduse inte di sentê. Elementu ch'u turne inte ciü tanti edifissi ch'u gh'é chì u l'é a ciappa, aduvià inte decurasiùn inte scàe e inte cuvertüe di teiti. A caminà a pé u se pö véi ben i edifissi tra i ciü antighi, apartegnüi ae famigge du pàise ciü o menu impurtanti, quarcünn-a finn-a cun de decurasiùn de föa, ma tütte, drentu i mustre de furme de architetüa antiga. === Rièi === Pocu de sutta de chè du burgu, invece, u g'ha e sö urigini u Fossu de Vérva, in riàn ch'u l'é afluente du Riàn di Guacci, ch'u se cacce pôi intu Petroniu. Au de sutta da strà ch'a pòrte a-a Còlla, inta lucalitè da Suchélla, u nasce u Riàn de Ciunétte, ch'u passe zü bassu e u fenisce ascì lê inta scciümèa. Lungu u cursu de sta chi, u se tröve ascì ‘n antigu müìn, dìtu di Lavaggìn. L'ambiente u l'é cumpostu pe'u ciü tantu da boschi de castagne, cumme quelli ch'i sùn in Vasca. Du restu, inta parte ciü bassa du pàise i lascian pòstu a-e ciante d'uìve. == Storia == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Velva - Castiglione Chiavarese 1903.webp|U pàise int'ina cartulinn-a du [[1903]] Immaggine:Velva - Panorama 1931.webp|Panuramma de Vérva intu [[1931]] Immaggine:Santuario Nostra Signora della Guardia - Velva (1935).webp|U [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu da Madonna da Guardia]] intu [[1935]] </gallery> === Urigine du numme === Pödase che u numme du pàise u ne vegne daa tribü di ''Veleiati'', pupulasciùn [[Liguri Antighi|ligure antiga]] ch'a stéiva inti [[Appennìn|Apenìn]], versu e zone de [[Piaçensa|Piacénsa]]. Ma ogni moddu e gente du pàise i vegnan numinè cumme ''de Veleura'' inte di atti du [[XIII secolo|Duxentu]], quande i abitanti du postu i sun ciamè a cuntratà cun [[Zena]]. === Tempi antighi === Du restu u pa che a zona de Vérva a fisse cunusciüa zà dai tempi antighi, scicumme ch'a se truvéiva nu distante da duve a passéiva ‘n'antiga via da sâ, ch'a lighéiva i munti cu'u portu de [[Sestri Levante|Sestri]], passandu pe' [[Casarsa|Cazarsa]]. Sta strà, difàti a l'éa döviâ da-i rumani e fòsci ancù primma dai focesi, ch'i l'éan famusi pe' i traffichi de stu genere. A ogni moddu u pasaggiu de questi chi u nu l'ha lasciò de testimunianse intu pàise, ma u se pense che a sö urigine a remunte a quel'epuca. E primme nutissie storiche du pàise i remunta au [[1451]], quande u vegne scrìtu da gêxa da San Martìn, sutta a-a [[Diocexi de Brignè|diocesi de Brugnò]] mentre ai 3 de nuvembre du [[1502]] u se sa ch'u ghè stò l'umaggiu au vèscuvu Lorenzo Fieschi da parte di prèvi de gêxe de [[Castellu (U Carru)|Castellu]], de [[Missàn]] e de [[San Pê (U Castigiùn)|San Pê]]. Sulu de doppu, du [[1519]] u gh'é stò u passaggiu inta [[Diòcexi de Zêna|Diocesi de Zena]].[[File:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico5 (2024).jpg|thumb|U campanìn da gêxa e, d'in bassu, a targa ai morti in guèra|275x275px]] === Tempi de guèra === Tempu de guèra Vérva u l'ea in impurtante postu de passaggiu fra Sestri e [[Vàise|Vaise]], pe questu fàttu, a partì dau [[1944]] su-u Pàssu de Vérva u gh'é stò ben ben di esempi da bataggia partigiann-a. U l'é propiu da vixin au [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu]] che i òmmi da divixùn Coduri i se mettan a cuntrulà su-u passaggiu de gente. Chi u gh'é stò ascì l'elesiùn du partigiàn Eraldo Fico, ditu Virgola, au cumandu de uperasciùn. U gh'ea ciü furmasciùn, cumme quella dita Naccari che pe' sta accorti e amiâse a l'in giu a tegniva sutt'öggiu u versante du punente du passu, scicumme ch'a gh'éiva a so base ae Fascette, frasciùn pocu distante dau pàise. E pustasiùn de guardia i vegnan mantegnüe fin a l'agustu du ‘44 quande u gh'é stò di rastrelamenti a Castéllu e a disfatta di partigén, che i vèggan a morte du cumandante Coduri int'in scuntru a fögu inte vixinanse d[[O Cäro|u Carru]]. Da quellu mumentu u passu u vegne abandunò dai partigén ch'i se retian su-a linea de [[Maissann-a]] e [[Discònexi]], ciü a l'internu. A Vérva u vegne fattu u funerale du partigian Coduri, cun grande partecipasiùn da gente du postu. Ancù ancö e asciùn de sti ommi i sun ricurdè da de targhe, da vixin au santuàiu. == Pòsti de interesse == === Architetüe religiuse === <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-chiesa san martino-facciata (2024).jpg|U frunte da gêxa de San Martìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-museo contadino-1 (2024).jpg|L'oratòiu, ancö müseu Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-santuario ns della guardia-complesso esterno (2020).jpg|U santuàiu da Madonna da Guardia </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''', a l'é a parocchia du pàise, de fundasiùn medievâle, tantu che a cumünitè cumme a cunuscemmu ancö a l'é stâ mensiunâ pe'a primma vôta propiu int'in papê ch'u parle da gêxa, ch'u remunte au [[1519]]. In urigine sutta a-a diocexi de Brügnò, a l'é passâ de doppu sutta a quella de Zena. A devusiùn du santu a l'é ben sentìa inte queste parte, vistu ch'u gh'é âtre gêxe dedichè a San Martìn inti pàisi in gìu. :De föa a gêxa a se presente cu' inn-a faciâ neuclascica, divisa inte tréi. Intu mezzu u gh'é a porte d'intrâ cun de fiancu due culònne mezze, cun testa e basamentu squadrè. In si fianchi u gh'é duî barcuìn e, surva a pòrte, inn-a curnixe spartìa in due parte, a ciü èrta ch'a vegne in föa. D'in simma a sta chi u rusùn, ch'u g'ha in barcùn de veddru, daa furma mezza riunda, u resta intu mezzu da parte âta, pocu sutta u fruntùn, ch'u l'é fò a triangulu. Âtra decurasiùn de cuntu u l'é u “rissö”, cu'e prìe che se vèggan apenn-a rivè davanti a-a gêxa u cröve in' estensciùn de 129 metri quaddri, ciü dui schèn. Stu lì u remunte au [[1868]], cumme u gh'é scritu daa pòrte, intu zerbìn ch'u l'é parte da cumpusisiùn. Quéllu ch'u stüpisce u l'é a richessa de figüe ch'u se tröve, che i ciü tanti i sun di sèrci, cun drentu sciùe o âtri mutivi geumetrichi, tütti diferenti ün cun l'âtru, aduviandu prìe in tréi culuri: russu, giancu e neigru. U campanìn da gêxa u l'é stò arangiò inti primmi ànni du [[XX secolo|Növesentu]] e u l'é missu darê, su-u fiancu sinistru. Sutta, u gh'é atacò u munumentu ai morti in guèra. * '''Oratòiu de l'Immaculâ''', de fundasiùn antiga, u se tröve inti papê du [[XVIII secolo|Settesentu]] cumme Oratòiu di Gianchi, e u l'é dunca stò sêde da cunfratèrnita ch'a purtéiva questu numme. Atacò aa gêxa, u l'é separò da sta chi da ‘n cancellu ch'u da in se quélli che òua i sun i spàssi da sagrestìa. U se pense ascì che a so custrusiùn a poéiva êsse stâ fâ in simma a di resti de ‘na custrusiùn ciü antiga. Questu pòstu u l'ha rapresentò pe' Vérva in sensu de cumünitè, tantu ch'i ghe féivan celebrasiuìn e recite, armenu fin a-i [[Anni 1950|ànni '50]]. U l'é restò in ativitè fin a-i prìmmi [[Anni 1970|ànni '70]], e au dì d'ancö i lucâli i sun stè trasfürmè intu museu difüsu da Cultüa Cuntadinn-a. Sciben i travaggi che gh'é stò, u mustra ancù i caratteri tipici du tempu, cu'e vôte e l'artâ. In se questu chi u se cunserve ancù inn-a statua de legnu du [[1778]], travaggiu de Giovanni Maragliano. * '''Santuàiu da Madonna da Guardia''': inaugurò ai 29 d'agustu du [[1895]], ma i travaggi i l'éan cumensè du [[1892]], ch'u l'éa paêgi ànni che a gente du pòstu a voéiva a custruì de ina capella su-a colla surva u pàise. A interesâse u l'é stò finn-a u [[Loîgi Perséuggio|Munscignû Luigi Persoglio]], a l'épuca u retû de ina gêxa a Zena, che d'estè  u vegniva a stà a Vérva, tantu ch'u l'é a lê ch'u gh'é vegnüu in mente de fâne in santuàiu. A strutüa a l'é stâ tiâ sciü grassie au travaggiu de l'architettu Maurizio Dufour, incaregò dau vescu de Zena du tempu, Munscignû Reggio. Drentu a l'é tegnüa a stattua da Madonna scurpìa da Antonio Canepa e purtâ chi da Giovanni Rosa. * '''San Niculò (San Nicolao di Pietra Colice):''' Pocu ciü in sciü che Vérva, lungu u sentê ch'u manda in Vasca, u gh'é u scitu de San Nicolao, dund'i se vègghe i resti de ‘n antìgu uspeâ, ch'u l'éa ben trafigò inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] dai viandanti e da chi u l'éiva besögnu de cüe. De prubabile u l'é stò vusciüu dai cunti de [[Lavagna]], da vixìn u se ghe truvéiva ascì ina gêxa rumanica fatta tra i [[XII secolo|seculu XII]] e [[XIII secolo|XIII]]. Tantu l'uspeâ cumme a gêxa i séiva stè abandunè nu ciü tardi du [[XVI secolo|Sinquesentu]]. I resti i sun vegnüi föa intu mentre de ina campagna de scavi, ch'i l'han fatti a partì dau [[1956]]. Lì per lì u se tröve finn-a üna grotta che a ciamma a [[Tann-a de Prìa de Vasca]], ch'u l'ha indagâ pe' primmu u stüdiusu [[Arturo Issel]]. == Strè == Vérva a l'é atraversà daa Strà Pruvinciâle SP40 “di Velva” ch'a se destacche daa Strà Statâle 523 du Passu de Sentu Cruxe passò u pàise de Missàn, pocu primma de l'imbuccu da galleria ch'a sgarbe u Munte de Vérva. A pruvinciâle a l'é difatti a veggia strà ch'a pòrte fin su-u passu, doppu quèxi 4 chilòmetri, pe' pôi chinà inta [[Provinsa dea Spèza|Pruvincia da Spèzza]]. Tra i ànni '70 e '80 a l'é stâ fatta pe' mette in cumünicasiùn a Val Petroniu cun quella Vara sciurtindu a Torsa (frasciùn de Maissann-a), schivandu e cürve pe' muntà su-u Passu. Dau [[2023]] a galleria a l'é stâ serâ pe' di travaggi, giàndu u traffigu su-a pruvinciâle fin aa primmaveia du [[2024]], quandu a l'é stâ turna averta ma sulu de giurnu, mentre inte l'invernu u gh'é stò de növe verifiche e blocchi de circulasciùn, fin a l'avertüa cumpleta avegnüa intu zügnu du [[2025]]. Dau pàise de Vérva, lasciandu a SP40 u se pö imbucà finn-a a Strà Pruvinciâle SP50 ch'a pòrte au Carru, svalicandu l'Arpixélla e u [[Passu da Möa]] (856m). == Nòtte == * {{Çitta web|url=https://fuorigenova.cittametropolitana.genova.it/content/poi/frazione-di-velva-e-santuario-di-ns-della-guardia-di-velva|tìtolo=Frazione di Velva e Santuario di N.S. della guardia|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=28910|tìtolo=Santuario di N.S. della Guardia di Velva|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://corsi.unige.it/sites/corsi.unige.it/files/2025-02/Ricognizioni%20di%20Archeologia%20Rurale%20e%20del%20Paesaggio%20e%20inchieste%20di%20storia%20orale%20nella%20Frazione%20di%20Velva.pdf|tìtolo=Ricognizioni di Archeologia Rurale e del Paesaggio e inchieste di storia orale nella Frazione di Velva (Castiglione Chiavarese, Liguria)|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.politicacultura.com/category/velva-e-la-riscoperta-dellappennino/|tìtolo=Velva e la riscoperta dell'Appennino|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://mosaicodiciottoli.wordpress.com/i-tesori-della-liguria/il-risseu-della-chiesa-di-s-martino-di-velva/|tìtolo=Il risseu della chiesa di S. Martino di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.corriere.it/bello-italia/notizie/inviaggio-velva-liguria-altrove-4df3bde4-0984-11ec-9dd3-3cdc96ff46f7.shtml|tìtolo=Velva, una Liguria altrove|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/verifiche/A245/1582-014%20BELPERIO%20Mariolia%20-%20Rapporto%20Ambientale-R.05-signed.pdf|outô=Mauro Bado|tìtolo=Rapporto preliminare Variante al PRG per l'ampliamento volumetrico e cambio di destinazione d'uso dell'immobile ubicato in frazione Velva in via alla Chiesa|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170628180956/http://www.velva.org/storia.asp#.WVPw-3bP32c|outô=Mauro Bado|tìtolo=Veleura: la storia di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta lìbbro|tìtolo=Brugnato Città abbaziale e vescovile|outô=Placido Tomaini|capìtolo=Velva|url=https://www.trigoso.it/Paesi%20Val%20Petronio/pvp-velva.htm|ànno=1957|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20080516075146/http://www.velva.org/liguri/toponimi_valpetronio.html|tìtolo=Toponimi Val Petronio|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} == Âtri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]] qx8xjkc9h20yuymk4jckcx1c29z3ors 272923 272922 2026-08-06T21:18:07Z Arbenganese 12552 ataccu e prep articulài 272923 wikitext text/x-wiki {| width=50% |- |style="background:#a8243d; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''VR'''</div> |style="background:#d58090; color:black"|<small>{{{càngio variànte|Questa pagina a l'é scrìta intu '''parlà de Vérva'''}}}{{{variànte|}}}{{{grafîa|}}}</small> |} {{Divisione amministrativa |Nome = Vérva |Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasciùn]] |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Velva''</div> |Panorama = Velva (Castiglione Chiavarese)-panorama dal Conio (2020).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">U pàise de Vérva vistu dau Cuniu</div> |Stemma = |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = U Castigiùn |var-teritöio = Teritòiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Latitudine gradi = 44 |Latitudine minuti = 16 |Latitudine secondi = 33 |Latitudine NS = N |Longitudine gradi = 9 |Longitudine minuti = 33 |Longitudine secondi = 0 |Longitudine EW = E |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 144 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = 2001 |var-denscitæ = Denscitè |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùn |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu uràiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Codice postale = 16030 |Codice catastale = |Nome abitanti = de Vérva |var-patrón = Santu |Patrono = San Martìn |var-festîvo = Festa |Festivo = |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Vérva''' (''Vèlva'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'é inn-a frasciùn du cumün d[[O Castiggion|u Castigiùn]], ch'a cunte 144 abitanti e a se tröve inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|pruvincia de Zena]]. == Geugrafìa == <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico2 (2024).jpg|Vérva, e chè e u campanìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico3 (2024).jpg|Ün di caruggi du pàise Immaggine:Velva-IMG 0745.JPG|In passaggiu au cuvertu </gallery> Vérva u l'é in pàise picìn ch'u se tröve inte l'entrutèra da [[Rivêa de Levànte|Rivêa de Levante]], sircundò dai [[Appennin ligure|Apenìn]], inte l'âta [[Val Petroniu|valâ du Petroniu]]. Quèxi ai cunfìn cu'a [[Provinsa dea Spèza|pruvincia da Spèzza]], u l'é au de sutta du [[pàssu de Vérva]] (545m), ch'u ne pòrte u numme, e che da l'âtru versante, ch'u l'é inta [[valâ du Vara]], u dà in sce [[Maissann-a]]. De lungu vèrsu levante u cunfìn du cumün u pàssa da l'[[Munte Arpixélla (Vérva)|Arpixélla]] (641 metri) e daa [[Munte Traversa|Traversa]] (834m), ch'u se spunce finn-a ai cunfìn d[[O Cäro|u Carru]] e de [[Deiva]]. Da ste parte u se ghe tröve ascì u [[Munte de Groppi]], da dund'u nàsce ün di ràmmi du [[Petroniu (sciümme)|Petroniu]]. === U pàise === [[File:Velva-IMG 0744.JPG|thumb|Vista da faciâ de l'oratòiu e da cà de frunte|sinistra]] E chè de Vérva i sun stè tiè sciü in moddu cumpattu, arembè su-u versante du munte ünn-a a fiancu a l'âtra. E chè i se afaccia inti caruggi, ch'i funsiunéiva cumme passaggi ciü o menu streiti da ina parte a l'âtra du pàise. Quellu ciü impurtante u va aprövu au pendìu e a tacche d'in Simma, in curispundensa de ün di turnanti du stradùn, fin a chinà daa gêxa de San Martìn, cu'a sö ciassa, ch'a l'é au fundu du pàise. A parte d'urigine ciü antiga se pense ch'a segge questa, serâ aturnu aa gêxa e a se svilüppe in sce ciü livelli diferenti, che i cumünica pe' vìa de ripide scàe. L'insemme di caruggi u se mustre ben carateristicu, pe' vìa da pavementasiùn de prìa ([[Riseu (mozàico)|rissö]]), cu'i scàin rifinìi e cu'i bordi. Tanti de questi i sun au cuvertu, vistu che inti anni antighi a gente du postu a l'ha sentìu u besögnu de azunze di spassi ae sö chè e u l'ha fò espandenduse versu a strà. Cuscì u s'é vegnüu a furmà de vôte, di àrchi e di pòrtighi ch'i han permissu de passà i caruggi da ‘n fiancu a l'âtru. I carugetti ai fianchi, pôi, i mena versu i campi e i orti, trasfurmanduse inte di sentê. Elementu ch'u turne inte ciü tanti edifissi ch'u gh'é chì u l'é a ciappa, aduvià inte decurasiùn inte scàe e inte cuvertüe di teiti. A caminà a pé u se pö véi ben i edifissi tra i ciü antighi, apartegnüi ae famigge du pàise ciü o menu impurtanti, quarcünn-a finn-a cun de decurasiùn de föa, ma tütte, drentu i mustre de furme de architetüa antiga. === Rièi === Pocu de sutta de chè du burgu, invece, u g'ha e sö urigini u Fossu de Vérva, in riàn ch'u l'é afluente du Riàn di Guacci, ch'u se cacce pôi intu Petroniu. Au de sutta da strà ch'a pòrte aa Còlla, inta lucalitè da Suchélla, u nasce u Riàn de Ciunétte, ch'u passe zü bassu e u fenisce ascì lê inta scciümèa. Lungu u cursu de sta chi, u se tröve ascì ‘n antigu müìn, dìtu di Lavaggìn. L'ambiente u l'é cumpostu pe'u ciü tantu da boschi de castagne, cumme quelli ch'i sùn in Vasca. Du restu, inta parte ciü bassa du pàise i lascian pòstu a-e ciante d'uìve. == Storia == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Velva - Castiglione Chiavarese 1903.webp|U pàise int'ina cartulinn-a du [[1903]] Immaggine:Velva - Panorama 1931.webp|Panuramma de Vérva intu [[1931]] Immaggine:Santuario Nostra Signora della Guardia - Velva (1935).webp|U [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu da Madonna da Guardia]] intu [[1935]] </gallery> === Urigine du numme === Pödase che u numme du pàise u ne vegne daa tribü di ''Veleiati'', pupulasciùn [[Liguri Antighi|ligure antiga]] ch'a stéiva inti [[Appennìn|Apenìn]], versu e zone de [[Piaçensa|Piacénsa]]. Ma ogni moddu e gente du pàise i vegnan numinè cumme ''de Veleura'' inte di atti du [[XIII secolo|Duxentu]], quande i abitanti du postu i sun ciamè a cuntratà cun [[Zena]]. === Tempi antighi === Du restu u pa che a zona de Vérva a fisse cunusciüa zà dai tempi antighi, scicumme ch'a se truvéiva nu distante da duve a passéiva ‘n'antiga via da sâ, ch'a lighéiva i munti cu'u portu de [[Sestri Levante|Sestri]], passandu pe' [[Casarsa|Cazarsa]]. Sta strà, difàti a l'éa döviâ da-i rumani e fòsci ancù primma dai focesi, ch'i l'éan famusi pe' i traffichi de stu genere. A ogni moddu u pasaggiu de questi chi u nu l'ha lasciò de testimunianse intu pàise, ma u se pense che a sö urigine a remunte a quel'epuca. E primme nutissie storiche du pàise i remunta au [[1451]], quande u vegne scrìtu da gêxa da San Martìn, sutta aa [[Diocexi de Brignè|diocesi de Brugnò]] mentre ai 3 de nuvembre du [[1502]] u se sa ch'u ghè stò l'umaggiu au vèscuvu Lorenzo Fieschi da parte di prèvi de gêxe de [[Castellu (U Carru)|Castellu]], de [[Missàn]] e de [[San Pê (U Castigiùn)|San Pê]]. Sulu de doppu, du [[1519]] u gh'é stò u passaggiu inta [[Diòcexi de Zêna|Diocesi de Zena]].[[File:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico5 (2024).jpg|thumb|U campanìn da gêxa e, d'in bassu, a targa ai morti in guèra|275x275px]] === Tempi de guèra === Tempu de guèra Vérva u l'ea in impurtante postu de passaggiu fra Sestri e [[Vàise|Vaise]], pe questu fàttu, a partì dau [[1944]] su-u Pàssu de Vérva u gh'é stò ben ben di esempi da bataggia partigiann-a. U l'é propiu da vixin au [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu]] che i òmmi da divixùn Coduri i se mettan a cuntrulà su-u passaggiu de gente. Chi u gh'é stò ascì l'elesiùn du partigiàn Eraldo Fico, ditu Virgola, au cumandu de uperasciùn. U gh'ea ciü furmasciùn, cumme quella dita Naccari che pe' sta accorti e amiâse a l'in giu a tegniva sutt'öggiu u versante du punente du passu, scicumme ch'a gh'éiva a so base ae Fascette, frasciùn pocu distante dau pàise. E pustasiùn de guardia i vegnan mantegnüe fin a l'agustu du ‘44 quande u gh'é stò di rastrelamenti a Castéllu e a disfatta di partigén, che i vèggan a morte du cumandante Coduri int'in scuntru a fögu inte vixinanse d[[O Cäro|u Carru]]. Da quellu mumentu u passu u vegne abandunò dai partigén ch'i se retian su-a linea de [[Maissann-a]] e [[Discònexi]], ciü a l'internu. A Vérva u vegne fattu u funerale du partigian Coduri, cun grande partecipasiùn da gente du postu. Ancù ancö e asciùn de sti ommi i sun ricurdè da de targhe, da vixin au santuàiu. == Pòsti de interesse == === Architetüe religiuse === <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-chiesa san martino-facciata (2024).jpg|U frunte da gêxa de San Martìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-museo contadino-1 (2024).jpg|L'oratòiu, ancö müseu Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-santuario ns della guardia-complesso esterno (2020).jpg|U santuàiu da Madonna da Guardia </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''', a l'é a parocchia du pàise, de fundasiùn medievâle, tantu che a cumünitè cumme a cunuscemmu ancö a l'é stâ mensiunâ pe'a primma vôta propiu int'in papê ch'u parle da gêxa, ch'u remunte au [[1519]]. In urigine sutta aa diocexi de Brügnò, a l'é passâ de doppu sutta a quella de Zena. A devusiùn du santu a l'é ben sentìa inte queste parte, vistu ch'u gh'é âtre gêxe dedichè a San Martìn inti pàisi in gìu. :De föa a gêxa a se presente cu' inn-a faciâ neuclascica, divisa inte tréi. Intu mezzu u gh'é a porte d'intrâ cun de fiancu due culònne mezze, cun testa e basamentu squadrè. In si fianchi u gh'é duî barcuìn e, surva a pòrte, inn-a curnixe spartìa in due parte, a ciü èrta ch'a vegne in föa. D'in simma a sta chi u rusùn, ch'u g'ha in barcùn de veddru, daa furma mezza riunda, u resta intu mezzu da parte âta, pocu sutta u fruntùn, ch'u l'é fò a triangulu. Âtra decurasiùn de cuntu u l'é u “rissö”, cu'e prìe che se vèggan apenn-a rivè davanti aa gêxa u cröve in' estensciùn de 129 metri quaddri, ciü dui schèn. Stu lì u remunte au [[1868]], cumme u gh'é scritu daa pòrte, intu zerbìn ch'u l'é parte da cumpusisiùn. Quéllu ch'u stüpisce u l'é a richessa de figüe ch'u se tröve, che i ciü tanti i sun di sèrci, cun drentu sciùe o âtri mutivi geumetrichi, tütti diferenti ün cun l'âtru, aduviandu prìe in tréi culuri: russu, giancu e neigru. U campanìn da gêxa u l'é stò arangiò inti primmi ànni du [[XX secolo|Növesentu]] e u l'é missu darê, su-u fiancu sinistru. Sutta, u gh'é atacò u munumentu ai morti in guèra. * '''Oratòiu de l'Immaculâ''', de fundasiùn antiga, u se tröve inti papê du [[XVIII secolo|Settesentu]] cumme Oratòiu di Gianchi, e u l'é dunca stò sêde da cunfratèrnita ch'a purtéiva questu numme. Atacò aa gêxa, u l'é separò da sta chi da ‘n cancellu ch'u da in se quélli che òua i sun i spàssi da sagrestìa. U se pense ascì che a so custrusiùn a poéiva êsse stâ fâ in simma a di resti de ‘na custrusiùn ciü antiga. Questu pòstu u l'ha rapresentò pe' Vérva in sensu de cumünitè, tantu ch'i ghe féivan celebrasiuìn e recite, armenu fin a-i [[Anni 1950|ànni '50]]. U l'é restò in ativitè fin a-i prìmmi [[Anni 1970|ànni '70]], e au dì d'ancö i lucâli i sun stè trasfürmè intu museu difüsu da Cultüa Cuntadinn-a. Sciben i travaggi che gh'é stò, u mustra ancù i caratteri tipici du tempu, cu'e vôte e l'artâ. In se questu chi u se cunserve ancù inn-a statua de legnu du [[1778]], travaggiu de Giovanni Maragliano. * '''Santuàiu da Madonna da Guardia''': inaugurò ai 29 d'agustu du [[1895]], ma i travaggi i l'éan cumensè du [[1892]], ch'u l'éa paêgi ànni che a gente du pòstu a voéiva a custruì de ina capella su-a colla surva u pàise. A interesâse u l'é stò finn-a u [[Loîgi Perséuggio|Munscignû Luigi Persoglio]], a l'épuca u retû de ina gêxa a Zena, che d'estè  u vegniva a stà a Vérva, tantu ch'u l'é a lê ch'u gh'é vegnüu in mente de fâne in santuàiu. A strutüa a l'é stâ tiâ sciü grassie au travaggiu de l'architettu Maurizio Dufour, incaregò dau vescu de Zena du tempu, Munscignû Reggio. Drentu a l'é tegnüa a stattua da Madonna scurpìa da Antonio Canepa e purtâ chi da Giovanni Rosa. * '''San Niculò (San Nicolao di Pietra Colice):''' Pocu ciü in sciü che Vérva, lungu u sentê ch'u manda in Vasca, u gh'é u scitu de San Nicolao, dund'i se vègghe i resti de ‘n antìgu uspeâ, ch'u l'éa ben trafigò inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] dai viandanti e da chi u l'éiva besögnu de cüe. De prubabile u l'é stò vusciüu dai cunti de [[Lavagna]], da vixìn u se ghe truvéiva ascì ina gêxa rumanica fatta tra i [[XII secolo|seculu XII]] e [[XIII secolo|XIII]]. Tantu l'uspeâ cumme a gêxa i séiva stè abandunè nu ciü tardi du [[XVI secolo|Sinquesentu]]. I resti i sun vegnüi föa intu mentre de ina campagna de scavi, ch'i l'han fatti a partì dau [[1956]]. Lì per lì u se tröve finn-a üna grotta che a ciamma a [[Tann-a de Prìa de Vasca]], ch'u l'ha indagâ pe' primmu u stüdiusu [[Arturo Issel]]. == Strè == Vérva a l'é atraversà daa Strà Pruvinciâle SP40 “di Velva” ch'a se destacche daa Strà Statâle 523 du Passu de Sentu Cruxe passò u pàise de Missàn, pocu primma de l'imbuccu da galleria ch'a sgarbe u Munte de Vérva. A pruvinciâle a l'é difatti a veggia strà ch'a pòrte fin su-u passu, doppu quèxi 4 chilòmetri, pe' pôi chinà inta [[Provinsa dea Spèza|Pruvincia da Spèzza]]. Tra i ànni '70 e '80 a l'é stâ fatta pe' mette in cumünicasiùn a Val Petroniu cun quella Vara sciurtindu a Torsa (frasciùn de Maissann-a), schivandu e cürve pe' muntà su-u Passu. Dau [[2023]] a galleria a l'é stâ serâ pe' di travaggi, giàndu u traffigu su-a pruvinciâle fin aa primmaveia du [[2024]], quandu a l'é stâ turna averta ma sulu de giurnu, mentre inte l'invernu u gh'é stò de növe verifiche e blocchi de circulasciùn, fin a l'avertüa cumpleta avegnüa intu zügnu du [[2025]]. Dau pàise de Vérva, lasciandu a SP40 u se pö imbucà finn-a a Strà Pruvinciâle SP50 ch'a pòrte au Carru, svalicandu l'Arpixélla e u [[Passu da Möa]] (856m). == Nòtte == * {{Çitta web|url=https://fuorigenova.cittametropolitana.genova.it/content/poi/frazione-di-velva-e-santuario-di-ns-della-guardia-di-velva|tìtolo=Frazione di Velva e Santuario di N.S. della guardia|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=28910|tìtolo=Santuario di N.S. della Guardia di Velva|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://corsi.unige.it/sites/corsi.unige.it/files/2025-02/Ricognizioni%20di%20Archeologia%20Rurale%20e%20del%20Paesaggio%20e%20inchieste%20di%20storia%20orale%20nella%20Frazione%20di%20Velva.pdf|tìtolo=Ricognizioni di Archeologia Rurale e del Paesaggio e inchieste di storia orale nella Frazione di Velva (Castiglione Chiavarese, Liguria)|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.politicacultura.com/category/velva-e-la-riscoperta-dellappennino/|tìtolo=Velva e la riscoperta dell'Appennino|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://mosaicodiciottoli.wordpress.com/i-tesori-della-liguria/il-risseu-della-chiesa-di-s-martino-di-velva/|tìtolo=Il risseu della chiesa di S. Martino di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.corriere.it/bello-italia/notizie/inviaggio-velva-liguriaaltrove-4df3bde4-0984-11ec-9dd3-3cdc96ff46f7.shtml|tìtolo=Velva, una Liguria altrove|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/verifiche/A245/1582-014%20BELPERIO%20Mariolia%20-%20Rapporto%20Ambientale-R.05-signed.pdf|outô=Mauro Bado|tìtolo=Rapporto preliminare Variante al PRG per l'ampliamento volumetrico e cambio di destinazione d'uso dell'immobile ubicato in frazione Velva in via alla Chiesa|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170628180956/http://www.velva.org/storia.asp#.WVPw-3bP32c|outô=Mauro Bado|tìtolo=Veleura: la storia di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta lìbbro|tìtolo=Brugnato Città abbaziale e vescovile|outô=Placido Tomaini|capìtolo=Velva|url=https://www.trigoso.it/Paesi%20Val%20Petronio/pvp-velva.htm|ànno=1957|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20080516075146/http://www.velva.org/liguri/toponimi_valpetronio.html|tìtolo=Toponimi Val Petronio|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} == Âtri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]] syv4w1v73oiof98pbjgjafl39l7u5zf 272924 272923 2026-08-06T21:18:34Z Arbenganese 12552 ataccu e prep articulài 272924 wikitext text/x-wiki {| width=50% |- |style="background:#a8243d; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''VR'''</div> |style="background:#d58090; color:black"|<small>{{{càngio variànte|Questa pagina a l'é scrìta intu '''parlà de Vérva'''}}}{{{variànte|}}}{{{grafîa|}}}</small> |} {{Divisione amministrativa |Nome = Vérva |Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasciùn]] |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Velva''</div> |Panorama = Velva (Castiglione Chiavarese)-panorama dal Conio (2020).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">U pàise de Vérva vistu dau Cuniu</div> |Stemma = |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = U Castigiùn |var-teritöio = Teritòiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Latitudine gradi = 44 |Latitudine minuti = 16 |Latitudine secondi = 33 |Latitudine NS = N |Longitudine gradi = 9 |Longitudine minuti = 33 |Longitudine secondi = 0 |Longitudine EW = E |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 144 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = 2001 |var-denscitæ = Denscitè |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùn |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu uràiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Codice postale = 16030 |Codice catastale = |Nome abitanti = de Vérva |var-patrón = Santu |Patrono = San Martìn |var-festîvo = Festa |Festivo = |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Vérva''' (''Vèlva'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'é inn-a frasciùn du cumün d[[O Castiggion|u Castigiùn]], ch'a cunte 144 abitanti e a se tröve inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|pruvincia de Zena]]. == Geugrafìa == <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico2 (2024).jpg|Vérva, e chè e u campanìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico3 (2024).jpg|Ün di caruggi du pàise Immaggine:VelvaiMG 0745.JPG|In passaggiu au cuvertu </gallery> Vérva u l'é in pàise picìn ch'u se tröve inte l'entrutèra da [[Rivêa de Levànte|Rivêa de Levante]], sircundò dai [[Appennin ligure|Apenìn]], inte l'âta [[Val Petroniu|valâ du Petroniu]]. Quèxi ai cunfìn cu'a [[Provinsa dea Spèza|pruvincia da Spèzza]], u l'é au de sutta du [[pàssu de Vérva]] (545m), ch'u ne pòrte u numme, e che da l'âtru versante, ch'u l'é inta [[valâ du Vara]], u dà in sce [[Maissann-a]]. De lungu vèrsu levante u cunfìn du cumün u pàssa da l'[[Munte Arpixélla (Vérva)|Arpixélla]] (641 metri) e daa [[Munte Traversa|Traversa]] (834m), ch'u se spunce finn-a ai cunfìn d[[O Cäro|u Carru]] e de [[Deiva]]. Da ste parte u se ghe tröve ascì u [[Munte de Groppi]], da dund'u nàsce ün di ràmmi du [[Petroniu (sciümme)|Petroniu]]. === U pàise === [[File:VelvaiMG 0744.JPG|thumb|Vista da faciâ de l'oratòiu e da cà de frunte|sinistra]] E chè de Vérva i sun stè tiè sciü in moddu cumpattu, arembè su-u versante du munte ünn-a a fiancu a l'âtra. E chè i se afaccia inti caruggi, ch'i funsiunéiva cumme passaggi ciü o menu streiti da ina parte a l'âtra du pàise. Quellu ciü impurtante u va aprövu au pendìu e a tacche d'in Simma, in curispundensa de ün di turnanti du stradùn, fin a chinà daa gêxa de San Martìn, cu'a sö ciassa, ch'a l'é au fundu du pàise. A parte d'urigine ciü antiga se pense ch'a segge questa, serâ aturnu aa gêxa e a se svilüppe in sce ciü livelli diferenti, che i cumünica pe' vìa de ripide scàe. L'insemme di caruggi u se mustre ben carateristicu, pe' vìa da pavementasiùn de prìa ([[Riseu (mozàico)|rissö]]), cu'i scàin rifinìi e cu'i bordi. Tanti de questi i sun au cuvertu, vistu che inti anni antighi a gente du postu a l'ha sentìu u besögnu de azunze di spassi ae sö chè e u l'ha fò espandenduse versu a strà. Cuscì u s'é vegnüu a furmà de vôte, di àrchi e di pòrtighi ch'i han permissu de passà i caruggi da ‘n fiancu a l'âtru. I carugetti ai fianchi, pôi, i mena versu i campi e i orti, trasfurmanduse inte di sentê. Elementu ch'u turne inte ciü tanti edifissi ch'u gh'é chì u l'é a ciappa, aduvià inte decurasiùn inte scàe e inte cuvertüe di teiti. A caminà a pé u se pö véi ben i edifissi tra i ciü antighi, apartegnüi ae famigge du pàise ciü o menu impurtanti, quarcünn-a finn-a cun de decurasiùn de föa, ma tütte, drentu i mustre de furme de architetüa antiga. === Rièi === Pocu de sutta de chè du burgu, invece, u g'ha e sö urigini u Fossu de Vérva, in riàn ch'u l'é afluente du Riàn di Guacci, ch'u se cacce pôi intu Petroniu. Au de sutta da strà ch'a pòrte aa Còlla, inta lucalitè da Suchélla, u nasce u Riàn de Ciunétte, ch'u passe zü bassu e u fenisce ascì lê inta scciümèa. Lungu u cursu de sta chi, u se tröve ascì ‘n antigu müìn, dìtu di Lavaggìn. L'ambiente u l'é cumpostu pe'u ciü tantu da boschi de castagne, cumme quelli ch'i sùn in Vasca. Du restu, inta parte ciü bassa du pàise i lascian pòstu a-e ciante d'uìve. == Storia == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Velva - Castiglione Chiavarese 1903.webp|U pàise int'ina cartulinn-a du [[1903]] Immaggine:Velva - Panorama 1931.webp|Panuramma de Vérva intu [[1931]] Immaggine:Santuario Nostra Signora della Guardia - Velva (1935).webp|U [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu da Madonna da Guardia]] intu [[1935]] </gallery> === Urigine du numme === Pödase che u numme du pàise u ne vegne daa tribü di ''Veleiati'', pupulasciùn [[Liguri Antighi|ligure antiga]] ch'a stéiva inti [[Appennìn|Apenìn]], versu e zone de [[Piaçensa|Piacénsa]]. Ma ogni moddu e gente du pàise i vegnan numinè cumme ''de Veleura'' inte di atti du [[XIII secolo|Duxentu]], quande i abitanti du postu i sun ciamè a cuntratà cun [[Zena]]. === Tempi antighi === Du restu u pa che a zona de Vérva a fisse cunusciüa zà dai tempi antighi, scicumme ch'a se truvéiva nu distante da duve a passéiva ‘n'antiga via da sâ, ch'a lighéiva i munti cu'u portu de [[Sestri Levante|Sestri]], passandu pe' [[Casarsa|Cazarsa]]. Sta strà, difàti a l'éa döviâ dai rumani e fòsci ancù primma dai focesi, ch'i l'éan famusi pe' i traffichi de stu genere. A ogni moddu u pasaggiu de questi chi u nu l'ha lasciò de testimunianse intu pàise, ma u se pense che a sö urigine a remunte a quel'epuca. E primme nutissie storiche du pàise i remunta au [[1451]], quande u vegne scrìtu da gêxa da San Martìn, sutta aa [[Diocexi de Brignè|diocesi de Brugnò]] mentre ai 3 de nuvembre du [[1502]] u se sa ch'u ghè stò l'umaggiu au vèscuvu Lorenzo Fieschi da parte di prèvi de gêxe de [[Castellu (U Carru)|Castellu]], de [[Missàn]] e de [[San Pê (U Castigiùn)|San Pê]]. Sulu de doppu, du [[1519]] u gh'é stò u passaggiu inta [[Diòcexi de Zêna|Diocesi de Zena]].[[File:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico5 (2024).jpg|thumb|U campanìn da gêxa e, d'in bassu, a targa ai morti in guèra|275x275px]] === Tempi de guèra === Tempu de guèra Vérva u l'ea in impurtante postu de passaggiu fra Sestri e [[Vàise|Vaise]], pe questu fàttu, a partì dau [[1944]] su-u Pàssu de Vérva u gh'é stò ben ben di esempi da bataggia partigiann-a. U l'é propiu da vixin au [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu]] che i òmmi da divixùn Coduri i se mettan a cuntrulà su-u passaggiu de gente. Chi u gh'é stò ascì l'elesiùn du partigiàn Eraldo Fico, ditu Virgola, au cumandu de uperasciùn. U gh'ea ciü furmasciùn, cumme quella dita Naccari che pe' sta accorti e amiâse a l'in giu a tegniva sutt'öggiu u versante du punente du passu, scicumme ch'a gh'éiva a so base ae Fascette, frasciùn pocu distante dau pàise. E pustasiùn de guardia i vegnan mantegnüe fin a l'agustu du ‘44 quande u gh'é stò di rastrelamenti a Castéllu e a disfatta di partigén, che i vèggan a morte du cumandante Coduri int'in scuntru a fögu inte vixinanse d[[O Cäro|u Carru]]. Da quellu mumentu u passu u vegne abandunò dai partigén ch'i se retian su-a linea de [[Maissann-a]] e [[Discònexi]], ciü a l'internu. A Vérva u vegne fattu u funerale du partigian Coduri, cun grande partecipasiùn da gente du postu. Ancù ancö e asciùn de sti ommi i sun ricurdè da de targhe, da vixin au santuàiu. == Pòsti de interesse == === Architetüe religiuse === <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-chiesa san martino-facciata (2024).jpg|U frunte da gêxa de San Martìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-museo contadino-1 (2024).jpg|L'oratòiu, ancö müseu Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-santuario ns della guardia-complesso esterno (2020).jpg|U santuàiu da Madonna da Guardia </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''', a l'é a parocchia du pàise, de fundasiùn medievâle, tantu che a cumünitè cumme a cunuscemmu ancö a l'é stâ mensiunâ pe'a primma vôta propiu int'in papê ch'u parle da gêxa, ch'u remunte au [[1519]]. In urigine sutta aa diocexi de Brügnò, a l'é passâ de doppu sutta a quella de Zena. A devusiùn du santu a l'é ben sentìa inte queste parte, vistu ch'u gh'é âtre gêxe dedichè a San Martìn inti pàisi in gìu. :De föa a gêxa a se presente cu' inn-a faciâ neuclascica, divisa inte tréi. Intu mezzu u gh'é a porte d'intrâ cun de fiancu due culònne mezze, cun testa e basamentu squadrè. In si fianchi u gh'é duî barcuìn e, surva a pòrte, inn-a curnixe spartìa in due parte, a ciü èrta ch'a vegne in föa. D'in simma a sta chi u rusùn, ch'u g'ha in barcùn de veddru, daa furma mezza riunda, u resta intu mezzu da parte âta, pocu sutta u fruntùn, ch'u l'é fò a triangulu. Âtra decurasiùn de cuntu u l'é u “rissö”, cu'e prìe che se vèggan apenn-a rivè davanti aa gêxa u cröve in' estensciùn de 129 metri quaddri, ciü dui schèn. Stu lì u remunte au [[1868]], cumme u gh'é scritu daa pòrte, intu zerbìn ch'u l'é parte da cumpusisiùn. Quéllu ch'u stüpisce u l'é a richessa de figüe ch'u se tröve, che i ciü tanti i sun di sèrci, cun drentu sciùe o âtri mutivi geumetrichi, tütti diferenti ün cun l'âtru, aduviandu prìe in tréi culuri: russu, giancu e neigru. U campanìn da gêxa u l'é stò arangiò inti primmi ànni du [[XX secolo|Növesentu]] e u l'é missu darê, su-u fiancu sinistru. Sutta, u gh'é atacò u munumentu ai morti in guèra. * '''Oratòiu de l'Immaculâ''', de fundasiùn antiga, u se tröve inti papê du [[XVIII secolo|Settesentu]] cumme Oratòiu di Gianchi, e u l'é dunca stò sêde da cunfratèrnita ch'a purtéiva questu numme. Atacò aa gêxa, u l'é separò da sta chi da ‘n cancellu ch'u da in se quélli che òua i sun i spàssi da sagrestìa. U se pense ascì che a so custrusiùn a poéiva êsse stâ fâ in simma a di resti de ‘na custrusiùn ciü antiga. Questu pòstu u l'ha rapresentò pe' Vérva in sensu de cumünitè, tantu ch'i ghe féivan celebrasiuìn e recite, armenu fin ai [[Anni 1950|ànni '50]]. U l'é restò in ativitè fin ai prìmmi [[Anni 1970|ànni '70]], e au dì d'ancö i lucâli i sun stè trasfürmè intu museu difüsu da Cultüa Cuntadinn-a. Sciben i travaggi che gh'é stò, u mustra ancù i caratteri tipici du tempu, cu'e vôte e l'artâ. In se questu chi u se cunserve ancù inn-a statua de legnu du [[1778]], travaggiu de Giovanni Maragliano. * '''Santuàiu da Madonna da Guardia''': inaugurò ai 29 d'agustu du [[1895]], ma i travaggi i l'éan cumensè du [[1892]], ch'u l'éa paêgi ànni che a gente du pòstu a voéiva a custruì de ina capella su-a colla surva u pàise. A interesâse u l'é stò finn-a u [[Loîgi Perséuggio|Munscignû Luigi Persoglio]], a l'épuca u retû de ina gêxa a Zena, che d'estè  u vegniva a stà a Vérva, tantu ch'u l'é a lê ch'u gh'é vegnüu in mente de fâne in santuàiu. A strutüa a l'é stâ tiâ sciü grassie au travaggiu de l'architettu Maurizio Dufour, incaregò dau vescu de Zena du tempu, Munscignû Reggio. Drentu a l'é tegnüa a stattua da Madonna scurpìa da Antonio Canepa e purtâ chi da Giovanni Rosa. * '''San Niculò (San Nicolao di Pietra Colice):''' Pocu ciü in sciü che Vérva, lungu u sentê ch'u manda in Vasca, u gh'é u scitu de San Nicolao, dund'i se vègghe i resti de ‘n antìgu uspeâ, ch'u l'éa ben trafigò inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] dai viandanti e da chi u l'éiva besögnu de cüe. De prubabile u l'é stò vusciüu dai cunti de [[Lavagna]], da vixìn u se ghe truvéiva ascì ina gêxa rumanica fatta tra i [[XII secolo|seculu XII]] e [[XIII secolo|XIII]]. Tantu l'uspeâ cumme a gêxa i séiva stè abandunè nu ciü tardi du [[XVI secolo|Sinquesentu]]. I resti i sun vegnüi föa intu mentre de ina campagna de scavi, ch'i l'han fatti a partì dau [[1956]]. Lì per lì u se tröve finn-a üna grotta che a ciamma a [[Tann-a de Prìa de Vasca]], ch'u l'ha indagâ pe' primmu u stüdiusu [[Arturo Issel]]. == Strè == Vérva a l'é atraversà daa Strà Pruvinciâle SP40 “di Velva” ch'a se destacche daa Strà Statâle 523 du Passu de Sentu Cruxe passò u pàise de Missàn, pocu primma de l'imbuccu da galleria ch'a sgarbe u Munte de Vérva. A pruvinciâle a l'é difatti a veggia strà ch'a pòrte fin su-u passu, doppu quèxi 4 chilòmetri, pe' pôi chinà inta [[Provinsa dea Spèza|Pruvincia da Spèzza]]. Tra i ànni '70 e '80 a l'é stâ fatta pe' mette in cumünicasiùn a Val Petroniu cun quella Vara sciurtindu a Torsa (frasciùn de Maissann-a), schivandu e cürve pe' muntà su-u Passu. Dau [[2023]] a galleria a l'é stâ serâ pe' di travaggi, giàndu u traffigu su-a pruvinciâle fin aa primmaveia du [[2024]], quandu a l'é stâ turna averta ma sulu de giurnu, mentre inte l'invernu u gh'é stò de növe verifiche e blocchi de circulasciùn, fin a l'avertüa cumpleta avegnüa intu zügnu du [[2025]]. Dau pàise de Vérva, lasciandu a SP40 u se pö imbucà finn-a a Strà Pruvinciâle SP50 ch'a pòrte au Carru, svalicandu l'Arpixélla e u [[Passu da Möa]] (856m). == Nòtte == * {{Çitta web|url=https://fuorigenova.cittametropolitana.genova.it/content/poi/frazione-di-velva-e-santuario-di-ns-della-guardia-di-velva|tìtolo=Frazione di Velva e Santuario di N.S. della guardia|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=28910|tìtolo=Santuario di N.S. della Guardia di Velva|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://corsi.unige.it/sites/corsi.unige.it/files/2025-02/Ricognizioni%20di%20Archeologia%20Rurale%20e%20del%20Paesaggio%20e%20inchieste%20di%20storia%20orale%20nella%20Frazione%20di%20Velva.pdf|tìtolo=Ricognizioni di Archeologia Rurale e del Paesaggio e inchieste di storia orale nella Frazione di Velva (Castiglione Chiavarese, Liguria)|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.politicacultura.com/category/velva-e-la-riscoperta-dellappennino/|tìtolo=Velva e la riscoperta dell'Appennino|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://mosaicodiciottoli.wordpress.com/i-tesori-della-liguria/il-risseu-della-chiesa-di-s-martino-di-velva/|tìtolo=Il risseu della chiesa di S. Martino di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.corriere.it/bello-italia/notizie/inviaggio-velva-liguriaaltrove-4df3bde4-0984-11ec-9dd3-3cdc96ff46f7.shtml|tìtolo=Velva, una Liguria altrove|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/verifiche/A245/1582-014%20BELPERIO%20Mariolia%20-%20Rapporto%20Ambientale-R.05-signed.pdf|outô=Mauro Bado|tìtolo=Rapporto preliminare Variante al PRG per l'ampliamento volumetrico e cambio di destinazione d'uso dell'immobile ubicato in frazione Velva in via alla Chiesa|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170628180956/http://www.velva.org/storia.asp#.WVPw-3bP32c|outô=Mauro Bado|tìtolo=Veleura: la storia di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta lìbbro|tìtolo=Brugnato Città abbaziale e vescovile|outô=Placido Tomaini|capìtolo=Velva|url=https://www.trigoso.it/Paesi%20Val%20Petronio/pvp-velva.htm|ànno=1957|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20080516075146/http://www.velva.org/liguri/toponimi_valpetronio.html|tìtolo=Toponimi Val Petronio|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} == Âtri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]] ozsexowolegwaukrowhqanv8drkgl5g 272925 272924 2026-08-06T21:19:00Z Arbenganese 12552 /* Geugrafìa */ fix img 272925 wikitext text/x-wiki {| width=50% |- |style="background:#a8243d; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''VR'''</div> |style="background:#d58090; color:black"|<small>{{{càngio variànte|Questa pagina a l'é scrìta intu '''parlà de Vérva'''}}}{{{variànte|}}}{{{grafîa|}}}</small> |} {{Divisione amministrativa |Nome = Vérva |Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasciùn]] |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Velva''</div> |Panorama = Velva (Castiglione Chiavarese)-panorama dal Conio (2020).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">U pàise de Vérva vistu dau Cuniu</div> |Stemma = |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = U Castigiùn |var-teritöio = Teritòiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Latitudine gradi = 44 |Latitudine minuti = 16 |Latitudine secondi = 33 |Latitudine NS = N |Longitudine gradi = 9 |Longitudine minuti = 33 |Longitudine secondi = 0 |Longitudine EW = E |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 144 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = 2001 |var-denscitæ = Denscitè |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùn |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu uràiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Codice postale = 16030 |Codice catastale = |Nome abitanti = de Vérva |var-patrón = Santu |Patrono = San Martìn |var-festîvo = Festa |Festivo = |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Vérva''' (''Vèlva'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'é inn-a frasciùn du cumün d[[O Castiggion|u Castigiùn]], ch'a cunte 144 abitanti e a se tröve inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|pruvincia de Zena]]. == Geugrafìa == <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico2 (2024).jpg|Vérva, e chè e u campanìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico3 (2024).jpg|Ün di caruggi du pàise Immaggine:Velva-IMG 0745.JPG|In passaggiu au cuvertu </gallery> Vérva u l'é in pàise picìn ch'u se tröve inte l'entrutèra da [[Rivêa de Levànte|Rivêa de Levante]], sircundò dai [[Appennin ligure|Apenìn]], inte l'âta [[Val Petroniu|valâ du Petroniu]]. Quèxi ai cunfìn cu'a [[Provinsa dea Spèza|pruvincia da Spèzza]], u l'é au de sutta du [[pàssu de Vérva]] (545m), ch'u ne pòrte u numme, e che da l'âtru versante, ch'u l'é inta [[valâ du Vara]], u dà in sce [[Maissann-a]]. De lungu vèrsu levante u cunfìn du cumün u pàssa da l'[[Munte Arpixélla (Vérva)|Arpixélla]] (641 metri) e daa [[Munte Traversa|Traversa]] (834m), ch'u se spunce finn-a ai cunfìn d[[O Cäro|u Carru]] e de [[Deiva]]. Da ste parte u se ghe tröve ascì u [[Munte de Groppi]], da dund'u nàsce ün di ràmmi du [[Petroniu (sciümme)|Petroniu]]. === U pàise === [[File:VelvaiMG 0744.JPG|thumb|Vista da faciâ de l'oratòiu e da cà de frunte|sinistra]] E chè de Vérva i sun stè tiè sciü in moddu cumpattu, arembè su-u versante du munte ünn-a a fiancu a l'âtra. E chè i se afaccia inti caruggi, ch'i funsiunéiva cumme passaggi ciü o menu streiti da ina parte a l'âtra du pàise. Quellu ciü impurtante u va aprövu au pendìu e a tacche d'in Simma, in curispundensa de ün di turnanti du stradùn, fin a chinà daa gêxa de San Martìn, cu'a sö ciassa, ch'a l'é au fundu du pàise. A parte d'urigine ciü antiga se pense ch'a segge questa, serâ aturnu aa gêxa e a se svilüppe in sce ciü livelli diferenti, che i cumünica pe' vìa de ripide scàe. L'insemme di caruggi u se mustre ben carateristicu, pe' vìa da pavementasiùn de prìa ([[Riseu (mozàico)|rissö]]), cu'i scàin rifinìi e cu'i bordi. Tanti de questi i sun au cuvertu, vistu che inti anni antighi a gente du postu a l'ha sentìu u besögnu de azunze di spassi ae sö chè e u l'ha fò espandenduse versu a strà. Cuscì u s'é vegnüu a furmà de vôte, di àrchi e di pòrtighi ch'i han permissu de passà i caruggi da ‘n fiancu a l'âtru. I carugetti ai fianchi, pôi, i mena versu i campi e i orti, trasfurmanduse inte di sentê. Elementu ch'u turne inte ciü tanti edifissi ch'u gh'é chì u l'é a ciappa, aduvià inte decurasiùn inte scàe e inte cuvertüe di teiti. A caminà a pé u se pö véi ben i edifissi tra i ciü antighi, apartegnüi ae famigge du pàise ciü o menu impurtanti, quarcünn-a finn-a cun de decurasiùn de föa, ma tütte, drentu i mustre de furme de architetüa antiga. === Rièi === Pocu de sutta de chè du burgu, invece, u g'ha e sö urigini u Fossu de Vérva, in riàn ch'u l'é afluente du Riàn di Guacci, ch'u se cacce pôi intu Petroniu. Au de sutta da strà ch'a pòrte aa Còlla, inta lucalitè da Suchélla, u nasce u Riàn de Ciunétte, ch'u passe zü bassu e u fenisce ascì lê inta scciümèa. Lungu u cursu de sta chi, u se tröve ascì ‘n antigu müìn, dìtu di Lavaggìn. L'ambiente u l'é cumpostu pe'u ciü tantu da boschi de castagne, cumme quelli ch'i sùn in Vasca. Du restu, inta parte ciü bassa du pàise i lascian pòstu a-e ciante d'uìve. == Storia == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Velva - Castiglione Chiavarese 1903.webp|U pàise int'ina cartulinn-a du [[1903]] Immaggine:Velva - Panorama 1931.webp|Panuramma de Vérva intu [[1931]] Immaggine:Santuario Nostra Signora della Guardia - Velva (1935).webp|U [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu da Madonna da Guardia]] intu [[1935]] </gallery> === Urigine du numme === Pödase che u numme du pàise u ne vegne daa tribü di ''Veleiati'', pupulasciùn [[Liguri Antighi|ligure antiga]] ch'a stéiva inti [[Appennìn|Apenìn]], versu e zone de [[Piaçensa|Piacénsa]]. Ma ogni moddu e gente du pàise i vegnan numinè cumme ''de Veleura'' inte di atti du [[XIII secolo|Duxentu]], quande i abitanti du postu i sun ciamè a cuntratà cun [[Zena]]. === Tempi antighi === Du restu u pa che a zona de Vérva a fisse cunusciüa zà dai tempi antighi, scicumme ch'a se truvéiva nu distante da duve a passéiva ‘n'antiga via da sâ, ch'a lighéiva i munti cu'u portu de [[Sestri Levante|Sestri]], passandu pe' [[Casarsa|Cazarsa]]. Sta strà, difàti a l'éa döviâ dai rumani e fòsci ancù primma dai focesi, ch'i l'éan famusi pe' i traffichi de stu genere. A ogni moddu u pasaggiu de questi chi u nu l'ha lasciò de testimunianse intu pàise, ma u se pense che a sö urigine a remunte a quel'epuca. E primme nutissie storiche du pàise i remunta au [[1451]], quande u vegne scrìtu da gêxa da San Martìn, sutta aa [[Diocexi de Brignè|diocesi de Brugnò]] mentre ai 3 de nuvembre du [[1502]] u se sa ch'u ghè stò l'umaggiu au vèscuvu Lorenzo Fieschi da parte di prèvi de gêxe de [[Castellu (U Carru)|Castellu]], de [[Missàn]] e de [[San Pê (U Castigiùn)|San Pê]]. Sulu de doppu, du [[1519]] u gh'é stò u passaggiu inta [[Diòcexi de Zêna|Diocesi de Zena]].[[File:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico5 (2024).jpg|thumb|U campanìn da gêxa e, d'in bassu, a targa ai morti in guèra|275x275px]] === Tempi de guèra === Tempu de guèra Vérva u l'ea in impurtante postu de passaggiu fra Sestri e [[Vàise|Vaise]], pe questu fàttu, a partì dau [[1944]] su-u Pàssu de Vérva u gh'é stò ben ben di esempi da bataggia partigiann-a. U l'é propiu da vixin au [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu]] che i òmmi da divixùn Coduri i se mettan a cuntrulà su-u passaggiu de gente. Chi u gh'é stò ascì l'elesiùn du partigiàn Eraldo Fico, ditu Virgola, au cumandu de uperasciùn. U gh'ea ciü furmasciùn, cumme quella dita Naccari che pe' sta accorti e amiâse a l'in giu a tegniva sutt'öggiu u versante du punente du passu, scicumme ch'a gh'éiva a so base ae Fascette, frasciùn pocu distante dau pàise. E pustasiùn de guardia i vegnan mantegnüe fin a l'agustu du ‘44 quande u gh'é stò di rastrelamenti a Castéllu e a disfatta di partigén, che i vèggan a morte du cumandante Coduri int'in scuntru a fögu inte vixinanse d[[O Cäro|u Carru]]. Da quellu mumentu u passu u vegne abandunò dai partigén ch'i se retian su-a linea de [[Maissann-a]] e [[Discònexi]], ciü a l'internu. A Vérva u vegne fattu u funerale du partigian Coduri, cun grande partecipasiùn da gente du postu. Ancù ancö e asciùn de sti ommi i sun ricurdè da de targhe, da vixin au santuàiu. == Pòsti de interesse == === Architetüe religiuse === <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-chiesa san martino-facciata (2024).jpg|U frunte da gêxa de San Martìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-museo contadino-1 (2024).jpg|L'oratòiu, ancö müseu Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-santuario ns della guardia-complesso esterno (2020).jpg|U santuàiu da Madonna da Guardia </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''', a l'é a parocchia du pàise, de fundasiùn medievâle, tantu che a cumünitè cumme a cunuscemmu ancö a l'é stâ mensiunâ pe'a primma vôta propiu int'in papê ch'u parle da gêxa, ch'u remunte au [[1519]]. In urigine sutta aa diocexi de Brügnò, a l'é passâ de doppu sutta a quella de Zena. A devusiùn du santu a l'é ben sentìa inte queste parte, vistu ch'u gh'é âtre gêxe dedichè a San Martìn inti pàisi in gìu. :De föa a gêxa a se presente cu' inn-a faciâ neuclascica, divisa inte tréi. Intu mezzu u gh'é a porte d'intrâ cun de fiancu due culònne mezze, cun testa e basamentu squadrè. In si fianchi u gh'é duî barcuìn e, surva a pòrte, inn-a curnixe spartìa in due parte, a ciü èrta ch'a vegne in föa. D'in simma a sta chi u rusùn, ch'u g'ha in barcùn de veddru, daa furma mezza riunda, u resta intu mezzu da parte âta, pocu sutta u fruntùn, ch'u l'é fò a triangulu. Âtra decurasiùn de cuntu u l'é u “rissö”, cu'e prìe che se vèggan apenn-a rivè davanti aa gêxa u cröve in' estensciùn de 129 metri quaddri, ciü dui schèn. Stu lì u remunte au [[1868]], cumme u gh'é scritu daa pòrte, intu zerbìn ch'u l'é parte da cumpusisiùn. Quéllu ch'u stüpisce u l'é a richessa de figüe ch'u se tröve, che i ciü tanti i sun di sèrci, cun drentu sciùe o âtri mutivi geumetrichi, tütti diferenti ün cun l'âtru, aduviandu prìe in tréi culuri: russu, giancu e neigru. U campanìn da gêxa u l'é stò arangiò inti primmi ànni du [[XX secolo|Növesentu]] e u l'é missu darê, su-u fiancu sinistru. Sutta, u gh'é atacò u munumentu ai morti in guèra. * '''Oratòiu de l'Immaculâ''', de fundasiùn antiga, u se tröve inti papê du [[XVIII secolo|Settesentu]] cumme Oratòiu di Gianchi, e u l'é dunca stò sêde da cunfratèrnita ch'a purtéiva questu numme. Atacò aa gêxa, u l'é separò da sta chi da ‘n cancellu ch'u da in se quélli che òua i sun i spàssi da sagrestìa. U se pense ascì che a so custrusiùn a poéiva êsse stâ fâ in simma a di resti de ‘na custrusiùn ciü antiga. Questu pòstu u l'ha rapresentò pe' Vérva in sensu de cumünitè, tantu ch'i ghe féivan celebrasiuìn e recite, armenu fin ai [[Anni 1950|ànni '50]]. U l'é restò in ativitè fin ai prìmmi [[Anni 1970|ànni '70]], e au dì d'ancö i lucâli i sun stè trasfürmè intu museu difüsu da Cultüa Cuntadinn-a. Sciben i travaggi che gh'é stò, u mustra ancù i caratteri tipici du tempu, cu'e vôte e l'artâ. In se questu chi u se cunserve ancù inn-a statua de legnu du [[1778]], travaggiu de Giovanni Maragliano. * '''Santuàiu da Madonna da Guardia''': inaugurò ai 29 d'agustu du [[1895]], ma i travaggi i l'éan cumensè du [[1892]], ch'u l'éa paêgi ànni che a gente du pòstu a voéiva a custruì de ina capella su-a colla surva u pàise. A interesâse u l'é stò finn-a u [[Loîgi Perséuggio|Munscignû Luigi Persoglio]], a l'épuca u retû de ina gêxa a Zena, che d'estè  u vegniva a stà a Vérva, tantu ch'u l'é a lê ch'u gh'é vegnüu in mente de fâne in santuàiu. A strutüa a l'é stâ tiâ sciü grassie au travaggiu de l'architettu Maurizio Dufour, incaregò dau vescu de Zena du tempu, Munscignû Reggio. Drentu a l'é tegnüa a stattua da Madonna scurpìa da Antonio Canepa e purtâ chi da Giovanni Rosa. * '''San Niculò (San Nicolao di Pietra Colice):''' Pocu ciü in sciü che Vérva, lungu u sentê ch'u manda in Vasca, u gh'é u scitu de San Nicolao, dund'i se vègghe i resti de ‘n antìgu uspeâ, ch'u l'éa ben trafigò inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] dai viandanti e da chi u l'éiva besögnu de cüe. De prubabile u l'é stò vusciüu dai cunti de [[Lavagna]], da vixìn u se ghe truvéiva ascì ina gêxa rumanica fatta tra i [[XII secolo|seculu XII]] e [[XIII secolo|XIII]]. Tantu l'uspeâ cumme a gêxa i séiva stè abandunè nu ciü tardi du [[XVI secolo|Sinquesentu]]. I resti i sun vegnüi föa intu mentre de ina campagna de scavi, ch'i l'han fatti a partì dau [[1956]]. Lì per lì u se tröve finn-a üna grotta che a ciamma a [[Tann-a de Prìa de Vasca]], ch'u l'ha indagâ pe' primmu u stüdiusu [[Arturo Issel]]. == Strè == Vérva a l'é atraversà daa Strà Pruvinciâle SP40 “di Velva” ch'a se destacche daa Strà Statâle 523 du Passu de Sentu Cruxe passò u pàise de Missàn, pocu primma de l'imbuccu da galleria ch'a sgarbe u Munte de Vérva. A pruvinciâle a l'é difatti a veggia strà ch'a pòrte fin su-u passu, doppu quèxi 4 chilòmetri, pe' pôi chinà inta [[Provinsa dea Spèza|Pruvincia da Spèzza]]. Tra i ànni '70 e '80 a l'é stâ fatta pe' mette in cumünicasiùn a Val Petroniu cun quella Vara sciurtindu a Torsa (frasciùn de Maissann-a), schivandu e cürve pe' muntà su-u Passu. Dau [[2023]] a galleria a l'é stâ serâ pe' di travaggi, giàndu u traffigu su-a pruvinciâle fin aa primmaveia du [[2024]], quandu a l'é stâ turna averta ma sulu de giurnu, mentre inte l'invernu u gh'é stò de növe verifiche e blocchi de circulasciùn, fin a l'avertüa cumpleta avegnüa intu zügnu du [[2025]]. Dau pàise de Vérva, lasciandu a SP40 u se pö imbucà finn-a a Strà Pruvinciâle SP50 ch'a pòrte au Carru, svalicandu l'Arpixélla e u [[Passu da Möa]] (856m). == Nòtte == * {{Çitta web|url=https://fuorigenova.cittametropolitana.genova.it/content/poi/frazione-di-velva-e-santuario-di-ns-della-guardia-di-velva|tìtolo=Frazione di Velva e Santuario di N.S. della guardia|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=28910|tìtolo=Santuario di N.S. della Guardia di Velva|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://corsi.unige.it/sites/corsi.unige.it/files/2025-02/Ricognizioni%20di%20Archeologia%20Rurale%20e%20del%20Paesaggio%20e%20inchieste%20di%20storia%20orale%20nella%20Frazione%20di%20Velva.pdf|tìtolo=Ricognizioni di Archeologia Rurale e del Paesaggio e inchieste di storia orale nella Frazione di Velva (Castiglione Chiavarese, Liguria)|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.politicacultura.com/category/velva-e-la-riscoperta-dellappennino/|tìtolo=Velva e la riscoperta dell'Appennino|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://mosaicodiciottoli.wordpress.com/i-tesori-della-liguria/il-risseu-della-chiesa-di-s-martino-di-velva/|tìtolo=Il risseu della chiesa di S. Martino di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.corriere.it/bello-italia/notizie/inviaggio-velva-liguriaaltrove-4df3bde4-0984-11ec-9dd3-3cdc96ff46f7.shtml|tìtolo=Velva, una Liguria altrove|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/verifiche/A245/1582-014%20BELPERIO%20Mariolia%20-%20Rapporto%20Ambientale-R.05-signed.pdf|outô=Mauro Bado|tìtolo=Rapporto preliminare Variante al PRG per l'ampliamento volumetrico e cambio di destinazione d'uso dell'immobile ubicato in frazione Velva in via alla Chiesa|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170628180956/http://www.velva.org/storia.asp#.WVPw-3bP32c|outô=Mauro Bado|tìtolo=Veleura: la storia di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta lìbbro|tìtolo=Brugnato Città abbaziale e vescovile|outô=Placido Tomaini|capìtolo=Velva|url=https://www.trigoso.it/Paesi%20Val%20Petronio/pvp-velva.htm|ànno=1957|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20080516075146/http://www.velva.org/liguri/toponimi_valpetronio.html|tìtolo=Toponimi Val Petronio|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} == Âtri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]] opag1yf1n0j77pu70jrsgcium8wa811 272926 272925 2026-08-06T21:19:21Z Arbenganese 12552 /* U pàise */ fix img 272926 wikitext text/x-wiki {| width=50% |- |style="background:#a8243d; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''VR'''</div> |style="background:#d58090; color:black"|<small>{{{càngio variànte|Questa pagina a l'é scrìta intu '''parlà de Vérva'''}}}{{{variànte|}}}{{{grafîa|}}}</small> |} {{Divisione amministrativa |Nome = Vérva |Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasciùn]] |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Velva''</div> |Panorama = Velva (Castiglione Chiavarese)-panorama dal Conio (2020).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">U pàise de Vérva vistu dau Cuniu</div> |Stemma = |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = U Castigiùn |var-teritöio = Teritòiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Latitudine gradi = 44 |Latitudine minuti = 16 |Latitudine secondi = 33 |Latitudine NS = N |Longitudine gradi = 9 |Longitudine minuti = 33 |Longitudine secondi = 0 |Longitudine EW = E |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 144 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = 2001 |var-denscitæ = Denscitè |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùn |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu uràiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Codice postale = 16030 |Codice catastale = |Nome abitanti = de Vérva |var-patrón = Santu |Patrono = San Martìn |var-festîvo = Festa |Festivo = |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Vérva''' (''Vèlva'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'é inn-a frasciùn du cumün d[[O Castiggion|u Castigiùn]], ch'a cunte 144 abitanti e a se tröve inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|pruvincia de Zena]]. == Geugrafìa == <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico2 (2024).jpg|Vérva, e chè e u campanìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico3 (2024).jpg|Ün di caruggi du pàise Immaggine:Velva-IMG 0745.JPG|In passaggiu au cuvertu </gallery> Vérva u l'é in pàise picìn ch'u se tröve inte l'entrutèra da [[Rivêa de Levànte|Rivêa de Levante]], sircundò dai [[Appennin ligure|Apenìn]], inte l'âta [[Val Petroniu|valâ du Petroniu]]. Quèxi ai cunfìn cu'a [[Provinsa dea Spèza|pruvincia da Spèzza]], u l'é au de sutta du [[pàssu de Vérva]] (545m), ch'u ne pòrte u numme, e che da l'âtru versante, ch'u l'é inta [[valâ du Vara]], u dà in sce [[Maissann-a]]. De lungu vèrsu levante u cunfìn du cumün u pàssa da l'[[Munte Arpixélla (Vérva)|Arpixélla]] (641 metri) e daa [[Munte Traversa|Traversa]] (834m), ch'u se spunce finn-a ai cunfìn d[[O Cäro|u Carru]] e de [[Deiva]]. Da ste parte u se ghe tröve ascì u [[Munte de Groppi]], da dund'u nàsce ün di ràmmi du [[Petroniu (sciümme)|Petroniu]]. === U pàise === [[File:Velva-IMG 0744.JPG|thumb|Vista da faciâ de l'oratòiu e da cà de frunte|sinistra]] E chè de Vérva i sun stè tiè sciü in moddu cumpattu, arembè su-u versante du munte ünn-a a fiancu a l'âtra. E chè i se afaccia inti caruggi, ch'i funsiunéiva cumme passaggi ciü o menu streiti da ina parte a l'âtra du pàise. Quellu ciü impurtante u va aprövu au pendìu e a tacche d'in Simma, in curispundensa de ün di turnanti du stradùn, fin a chinà daa gêxa de San Martìn, cu'a sö ciassa, ch'a l'é au fundu du pàise. A parte d'urigine ciü antiga se pense ch'a segge questa, serâ aturnu aa gêxa e a se svilüppe in sce ciü livelli diferenti, che i cumünica pe' vìa de ripide scàe. L'insemme di caruggi u se mustre ben carateristicu, pe' vìa da pavementasiùn de prìa ([[Riseu (mozàico)|rissö]]), cu'i scàin rifinìi e cu'i bordi. Tanti de questi i sun au cuvertu, vistu che inti anni antighi a gente du postu a l'ha sentìu u besögnu de azunze di spassi ae sö chè e u l'ha fò espandenduse versu a strà. Cuscì u s'é vegnüu a furmà de vôte, di àrchi e di pòrtighi ch'i han permissu de passà i caruggi da ‘n fiancu a l'âtru. I carugetti ai fianchi, pôi, i mena versu i campi e i orti, trasfurmanduse inte di sentê. Elementu ch'u turne inte ciü tanti edifissi ch'u gh'é chì u l'é a ciappa, aduvià inte decurasiùn inte scàe e inte cuvertüe di teiti. A caminà a pé u se pö véi ben i edifissi tra i ciü antighi, apartegnüi ae famigge du pàise ciü o menu impurtanti, quarcünn-a finn-a cun de decurasiùn de föa, ma tütte, drentu i mustre de furme de architetüa antiga. === Rièi === Pocu de sutta de chè du burgu, invece, u g'ha e sö urigini u Fossu de Vérva, in riàn ch'u l'é afluente du Riàn di Guacci, ch'u se cacce pôi intu Petroniu. Au de sutta da strà ch'a pòrte aa Còlla, inta lucalitè da Suchélla, u nasce u Riàn de Ciunétte, ch'u passe zü bassu e u fenisce ascì lê inta scciümèa. Lungu u cursu de sta chi, u se tröve ascì ‘n antigu müìn, dìtu di Lavaggìn. L'ambiente u l'é cumpostu pe'u ciü tantu da boschi de castagne, cumme quelli ch'i sùn in Vasca. Du restu, inta parte ciü bassa du pàise i lascian pòstu a-e ciante d'uìve. == Storia == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Velva - Castiglione Chiavarese 1903.webp|U pàise int'ina cartulinn-a du [[1903]] Immaggine:Velva - Panorama 1931.webp|Panuramma de Vérva intu [[1931]] Immaggine:Santuario Nostra Signora della Guardia - Velva (1935).webp|U [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu da Madonna da Guardia]] intu [[1935]] </gallery> === Urigine du numme === Pödase che u numme du pàise u ne vegne daa tribü di ''Veleiati'', pupulasciùn [[Liguri Antighi|ligure antiga]] ch'a stéiva inti [[Appennìn|Apenìn]], versu e zone de [[Piaçensa|Piacénsa]]. Ma ogni moddu e gente du pàise i vegnan numinè cumme ''de Veleura'' inte di atti du [[XIII secolo|Duxentu]], quande i abitanti du postu i sun ciamè a cuntratà cun [[Zena]]. === Tempi antighi === Du restu u pa che a zona de Vérva a fisse cunusciüa zà dai tempi antighi, scicumme ch'a se truvéiva nu distante da duve a passéiva ‘n'antiga via da sâ, ch'a lighéiva i munti cu'u portu de [[Sestri Levante|Sestri]], passandu pe' [[Casarsa|Cazarsa]]. Sta strà, difàti a l'éa döviâ dai rumani e fòsci ancù primma dai focesi, ch'i l'éan famusi pe' i traffichi de stu genere. A ogni moddu u pasaggiu de questi chi u nu l'ha lasciò de testimunianse intu pàise, ma u se pense che a sö urigine a remunte a quel'epuca. E primme nutissie storiche du pàise i remunta au [[1451]], quande u vegne scrìtu da gêxa da San Martìn, sutta aa [[Diocexi de Brignè|diocesi de Brugnò]] mentre ai 3 de nuvembre du [[1502]] u se sa ch'u ghè stò l'umaggiu au vèscuvu Lorenzo Fieschi da parte di prèvi de gêxe de [[Castellu (U Carru)|Castellu]], de [[Missàn]] e de [[San Pê (U Castigiùn)|San Pê]]. Sulu de doppu, du [[1519]] u gh'é stò u passaggiu inta [[Diòcexi de Zêna|Diocesi de Zena]].[[File:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico5 (2024).jpg|thumb|U campanìn da gêxa e, d'in bassu, a targa ai morti in guèra|275x275px]] === Tempi de guèra === Tempu de guèra Vérva u l'ea in impurtante postu de passaggiu fra Sestri e [[Vàise|Vaise]], pe questu fàttu, a partì dau [[1944]] su-u Pàssu de Vérva u gh'é stò ben ben di esempi da bataggia partigiann-a. U l'é propiu da vixin au [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu]] che i òmmi da divixùn Coduri i se mettan a cuntrulà su-u passaggiu de gente. Chi u gh'é stò ascì l'elesiùn du partigiàn Eraldo Fico, ditu Virgola, au cumandu de uperasciùn. U gh'ea ciü furmasciùn, cumme quella dita Naccari che pe' sta accorti e amiâse a l'in giu a tegniva sutt'öggiu u versante du punente du passu, scicumme ch'a gh'éiva a so base ae Fascette, frasciùn pocu distante dau pàise. E pustasiùn de guardia i vegnan mantegnüe fin a l'agustu du ‘44 quande u gh'é stò di rastrelamenti a Castéllu e a disfatta di partigén, che i vèggan a morte du cumandante Coduri int'in scuntru a fögu inte vixinanse d[[O Cäro|u Carru]]. Da quellu mumentu u passu u vegne abandunò dai partigén ch'i se retian su-a linea de [[Maissann-a]] e [[Discònexi]], ciü a l'internu. A Vérva u vegne fattu u funerale du partigian Coduri, cun grande partecipasiùn da gente du postu. Ancù ancö e asciùn de sti ommi i sun ricurdè da de targhe, da vixin au santuàiu. == Pòsti de interesse == === Architetüe religiuse === <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-chiesa san martino-facciata (2024).jpg|U frunte da gêxa de San Martìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-museo contadino-1 (2024).jpg|L'oratòiu, ancö müseu Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-santuario ns della guardia-complesso esterno (2020).jpg|U santuàiu da Madonna da Guardia </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''', a l'é a parocchia du pàise, de fundasiùn medievâle, tantu che a cumünitè cumme a cunuscemmu ancö a l'é stâ mensiunâ pe'a primma vôta propiu int'in papê ch'u parle da gêxa, ch'u remunte au [[1519]]. In urigine sutta aa diocexi de Brügnò, a l'é passâ de doppu sutta a quella de Zena. A devusiùn du santu a l'é ben sentìa inte queste parte, vistu ch'u gh'é âtre gêxe dedichè a San Martìn inti pàisi in gìu. :De föa a gêxa a se presente cu' inn-a faciâ neuclascica, divisa inte tréi. Intu mezzu u gh'é a porte d'intrâ cun de fiancu due culònne mezze, cun testa e basamentu squadrè. In si fianchi u gh'é duî barcuìn e, surva a pòrte, inn-a curnixe spartìa in due parte, a ciü èrta ch'a vegne in föa. D'in simma a sta chi u rusùn, ch'u g'ha in barcùn de veddru, daa furma mezza riunda, u resta intu mezzu da parte âta, pocu sutta u fruntùn, ch'u l'é fò a triangulu. Âtra decurasiùn de cuntu u l'é u “rissö”, cu'e prìe che se vèggan apenn-a rivè davanti aa gêxa u cröve in' estensciùn de 129 metri quaddri, ciü dui schèn. Stu lì u remunte au [[1868]], cumme u gh'é scritu daa pòrte, intu zerbìn ch'u l'é parte da cumpusisiùn. Quéllu ch'u stüpisce u l'é a richessa de figüe ch'u se tröve, che i ciü tanti i sun di sèrci, cun drentu sciùe o âtri mutivi geumetrichi, tütti diferenti ün cun l'âtru, aduviandu prìe in tréi culuri: russu, giancu e neigru. U campanìn da gêxa u l'é stò arangiò inti primmi ànni du [[XX secolo|Növesentu]] e u l'é missu darê, su-u fiancu sinistru. Sutta, u gh'é atacò u munumentu ai morti in guèra. * '''Oratòiu de l'Immaculâ''', de fundasiùn antiga, u se tröve inti papê du [[XVIII secolo|Settesentu]] cumme Oratòiu di Gianchi, e u l'é dunca stò sêde da cunfratèrnita ch'a purtéiva questu numme. Atacò aa gêxa, u l'é separò da sta chi da ‘n cancellu ch'u da in se quélli che òua i sun i spàssi da sagrestìa. U se pense ascì che a so custrusiùn a poéiva êsse stâ fâ in simma a di resti de ‘na custrusiùn ciü antiga. Questu pòstu u l'ha rapresentò pe' Vérva in sensu de cumünitè, tantu ch'i ghe féivan celebrasiuìn e recite, armenu fin ai [[Anni 1950|ànni '50]]. U l'é restò in ativitè fin ai prìmmi [[Anni 1970|ànni '70]], e au dì d'ancö i lucâli i sun stè trasfürmè intu museu difüsu da Cultüa Cuntadinn-a. Sciben i travaggi che gh'é stò, u mustra ancù i caratteri tipici du tempu, cu'e vôte e l'artâ. In se questu chi u se cunserve ancù inn-a statua de legnu du [[1778]], travaggiu de Giovanni Maragliano. * '''Santuàiu da Madonna da Guardia''': inaugurò ai 29 d'agustu du [[1895]], ma i travaggi i l'éan cumensè du [[1892]], ch'u l'éa paêgi ànni che a gente du pòstu a voéiva a custruì de ina capella su-a colla surva u pàise. A interesâse u l'é stò finn-a u [[Loîgi Perséuggio|Munscignû Luigi Persoglio]], a l'épuca u retû de ina gêxa a Zena, che d'estè  u vegniva a stà a Vérva, tantu ch'u l'é a lê ch'u gh'é vegnüu in mente de fâne in santuàiu. A strutüa a l'é stâ tiâ sciü grassie au travaggiu de l'architettu Maurizio Dufour, incaregò dau vescu de Zena du tempu, Munscignû Reggio. Drentu a l'é tegnüa a stattua da Madonna scurpìa da Antonio Canepa e purtâ chi da Giovanni Rosa. * '''San Niculò (San Nicolao di Pietra Colice):''' Pocu ciü in sciü che Vérva, lungu u sentê ch'u manda in Vasca, u gh'é u scitu de San Nicolao, dund'i se vègghe i resti de ‘n antìgu uspeâ, ch'u l'éa ben trafigò inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] dai viandanti e da chi u l'éiva besögnu de cüe. De prubabile u l'é stò vusciüu dai cunti de [[Lavagna]], da vixìn u se ghe truvéiva ascì ina gêxa rumanica fatta tra i [[XII secolo|seculu XII]] e [[XIII secolo|XIII]]. Tantu l'uspeâ cumme a gêxa i séiva stè abandunè nu ciü tardi du [[XVI secolo|Sinquesentu]]. I resti i sun vegnüi föa intu mentre de ina campagna de scavi, ch'i l'han fatti a partì dau [[1956]]. Lì per lì u se tröve finn-a üna grotta che a ciamma a [[Tann-a de Prìa de Vasca]], ch'u l'ha indagâ pe' primmu u stüdiusu [[Arturo Issel]]. == Strè == Vérva a l'é atraversà daa Strà Pruvinciâle SP40 “di Velva” ch'a se destacche daa Strà Statâle 523 du Passu de Sentu Cruxe passò u pàise de Missàn, pocu primma de l'imbuccu da galleria ch'a sgarbe u Munte de Vérva. A pruvinciâle a l'é difatti a veggia strà ch'a pòrte fin su-u passu, doppu quèxi 4 chilòmetri, pe' pôi chinà inta [[Provinsa dea Spèza|Pruvincia da Spèzza]]. Tra i ànni '70 e '80 a l'é stâ fatta pe' mette in cumünicasiùn a Val Petroniu cun quella Vara sciurtindu a Torsa (frasciùn de Maissann-a), schivandu e cürve pe' muntà su-u Passu. Dau [[2023]] a galleria a l'é stâ serâ pe' di travaggi, giàndu u traffigu su-a pruvinciâle fin aa primmaveia du [[2024]], quandu a l'é stâ turna averta ma sulu de giurnu, mentre inte l'invernu u gh'é stò de növe verifiche e blocchi de circulasciùn, fin a l'avertüa cumpleta avegnüa intu zügnu du [[2025]]. Dau pàise de Vérva, lasciandu a SP40 u se pö imbucà finn-a a Strà Pruvinciâle SP50 ch'a pòrte au Carru, svalicandu l'Arpixélla e u [[Passu da Möa]] (856m). == Nòtte == * {{Çitta web|url=https://fuorigenova.cittametropolitana.genova.it/content/poi/frazione-di-velva-e-santuario-di-ns-della-guardia-di-velva|tìtolo=Frazione di Velva e Santuario di N.S. della guardia|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=28910|tìtolo=Santuario di N.S. della Guardia di Velva|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://corsi.unige.it/sites/corsi.unige.it/files/2025-02/Ricognizioni%20di%20Archeologia%20Rurale%20e%20del%20Paesaggio%20e%20inchieste%20di%20storia%20orale%20nella%20Frazione%20di%20Velva.pdf|tìtolo=Ricognizioni di Archeologia Rurale e del Paesaggio e inchieste di storia orale nella Frazione di Velva (Castiglione Chiavarese, Liguria)|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.politicacultura.com/category/velva-e-la-riscoperta-dellappennino/|tìtolo=Velva e la riscoperta dell'Appennino|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://mosaicodiciottoli.wordpress.com/i-tesori-della-liguria/il-risseu-della-chiesa-di-s-martino-di-velva/|tìtolo=Il risseu della chiesa di S. Martino di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.corriere.it/bello-italia/notizie/inviaggio-velva-liguriaaltrove-4df3bde4-0984-11ec-9dd3-3cdc96ff46f7.shtml|tìtolo=Velva, una Liguria altrove|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/verifiche/A245/1582-014%20BELPERIO%20Mariolia%20-%20Rapporto%20Ambientale-R.05-signed.pdf|outô=Mauro Bado|tìtolo=Rapporto preliminare Variante al PRG per l'ampliamento volumetrico e cambio di destinazione d'uso dell'immobile ubicato in frazione Velva in via alla Chiesa|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170628180956/http://www.velva.org/storia.asp#.WVPw-3bP32c|outô=Mauro Bado|tìtolo=Veleura: la storia di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta lìbbro|tìtolo=Brugnato Città abbaziale e vescovile|outô=Placido Tomaini|capìtolo=Velva|url=https://www.trigoso.it/Paesi%20Val%20Petronio/pvp-velva.htm|ànno=1957|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20080516075146/http://www.velva.org/liguri/toponimi_valpetronio.html|tìtolo=Toponimi Val Petronio|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} == Âtri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]] hme73ypq7z7dku3wncnc7fkey3s1r63 272927 272926 2026-08-06T21:20:18Z Arbenganese 12552 ataccu e prep articulài 272927 wikitext text/x-wiki {| width=50% |- |style="background:#a8243d; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''VR'''</div> |style="background:#d58090; color:black"|<small>{{{càngio variànte|Questa pagina a l'é scrìta intu '''parlà de Vérva'''}}}{{{variànte|}}}{{{grafîa|}}}</small> |} {{Divisione amministrativa |Nome = Vérva |Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasciùn]] |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Velva''</div> |Panorama = Velva (Castiglione Chiavarese)-panorama dal Conio (2020).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">U pàise de Vérva vistu dau Cuniu</div> |Stemma = |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = U Castigiùn |var-teritöio = Teritòiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |var-abitànti = Abitanti |Latitudine gradi = 44 |Latitudine minuti = 16 |Latitudine secondi = 33 |Latitudine NS = N |Longitudine gradi = 9 |Longitudine minuti = 33 |Longitudine secondi = 0 |Longitudine EW = E |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 144 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = 2001 |var-denscitæ = Denscitè |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùn |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu uràiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Codice postale = 16030 |Codice catastale = |Nome abitanti = de Vérva |var-patrón = Santu |Patrono = San Martìn |var-festîvo = Festa |Festivo = |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Vérva''' (''Vèlva'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'é inn-a frasciùn du cumün d[[O Castiggion|u Castigiùn]], ch'a cunte 144 abitanti e a se tröve inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|pruvincia de Zena]]. == Geugrafìa == <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico2 (2024).jpg|Vérva, e chè e u campanìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico3 (2024).jpg|Ün di caruggi du pàise Immaggine:Velva-IMG 0745.JPG|In passaggiu au cuvertu </gallery> Vérva u l'é in pàise picìn ch'u se tröve inte l'entrutèra da [[Rivêa de Levànte|Rivêa de Levante]], sircundò dai [[Appennin ligure|Apenìn]], inte l'âta [[Val Petroniu|valâ du Petroniu]]. Quèxi ai cunfìn cu'a [[Provinsa dea Spèza|pruvincia da Spèzza]], u l'é au de sutta du [[pàssu de Vérva]] (545m), ch'u ne pòrte u numme, e che da l'âtru versante, ch'u l'é inta [[valâ du Vara]], u dà in sce [[Maissann-a]]. De lungu vèrsu levante u cunfìn du cumün u pàssa da l'[[Munte Arpixélla (Vérva)|Arpixélla]] (641 metri) e daa [[Munte Traversa|Traversa]] (834m), ch'u se spunce finn-a ai cunfìn d[[O Cäro|u Carru]] e de [[Deiva]]. Da ste parte u se ghe tröve ascì u [[Munte de Groppi]], da dund'u nàsce ün di ràmmi du [[Petroniu (sciümme)|Petroniu]]. === U pàise === [[File:Velva-IMG 0744.JPG|thumb|Vista da faciâ de l'oratòiu e da cà de frunte|sinistra]] E chè de Vérva i sun stè tiè sciü in moddu cumpattu, arembè su-u versante du munte ünn-a a fiancu a l'âtra. E chè i se afaccia inti caruggi, ch'i funsiunéiva cumme passaggi ciü o menu streiti da ina parte a l'âtra du pàise. Quellu ciü impurtante u va aprövu au pendìu e a tacche d'in Simma, in curispundensa de ün di turnanti du stradùn, fin a chinà daa gêxa de San Martìn, cu'a sö ciassa, ch'a l'é au fundu du pàise. A parte d'urigine ciü antiga se pense ch'a segge questa, serâ aturnu aa gêxa e a se svilüppe in sce ciü livelli diferenti, che i cumünica pe' vìa de ripide scàe. L'insemme di caruggi u se mustre ben carateristicu, pe' vìa da pavementasiùn de prìa ([[Riseu (mozàico)|rissö]]), cu'i scàin rifinìi e cu'i bordi. Tanti de questi i sun au cuvertu, vistu che inti anni antighi a gente du postu a l'ha sentìu u besögnu de azunze di spassi ae sö chè e u l'ha fò espandenduse versu a strà. Cuscì u s'é vegnüu a furmà de vôte, di àrchi e di pòrtighi ch'i han permissu de passà i caruggi da ‘n fiancu a l'âtru. I carugetti ai fianchi, pôi, i mena versu i campi e i orti, trasfurmanduse inte di sentê. Elementu ch'u turne inte ciü tanti edifissi ch'u gh'é chì u l'é a ciappa, aduvià inte decurasiùn inte scàe e inte cuvertüe di teiti. A caminà a pé u se pö véi ben i edifissi tra i ciü antighi, apartegnüi ae famigge du pàise ciü o menu impurtanti, quarcünn-a finn-a cun de decurasiùn de föa, ma tütte, drentu i mustre de furme de architetüa antiga. === Rièi === Pocu de sutta de chè du burgu, invece, u g'ha e sö urigini u Fossu de Vérva, in riàn ch'u l'é afluente du Riàn di Guacci, ch'u se cacce pôi intu Petroniu. Au de sutta da strà ch'a pòrte aa Còlla, inta lucalitè da Suchélla, u nasce u Riàn de Ciunétte, ch'u passe zü bassu e u fenisce ascì lê inta scciümèa. Lungu u cursu de sta chi, u se tröve ascì ‘n antigu müìn, dìtu di Lavaggìn. L'ambiente u l'é cumpostu pe'u ciü tantu da boschi de castagne, cumme quelli ch'i sùn in Vasca. Du restu, inta parte ciü bassa du pàise i lascian pòstu ae ciante d'uìve. == Storia == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Velva - Castiglione Chiavarese 1903.webp|U pàise int'ina cartulinn-a du [[1903]] Immaggine:Velva - Panorama 1931.webp|Panuramma de Vérva intu [[1931]] Immaggine:Santuario Nostra Signora della Guardia - Velva (1935).webp|U [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu da Madonna da Guardia]] intu [[1935]] </gallery> === Urigine du numme === Pödase che u numme du pàise u ne vegne daa tribü di ''Veleiati'', pupulasciùn [[Liguri Antighi|ligure antiga]] ch'a stéiva inti [[Appennìn|Apenìn]], versu e zone de [[Piaçensa|Piacénsa]]. Ma ogni moddu e gente du pàise i vegnan numinè cumme ''de Veleura'' inte di atti du [[XIII secolo|Duxentu]], quande i abitanti du postu i sun ciamè a cuntratà cun [[Zena]]. === Tempi antighi === Du restu u pa che a zona de Vérva a fisse cunusciüa zà dai tempi antighi, scicumme ch'a se truvéiva nu distante da duve a passéiva ‘n'antiga via da sâ, ch'a lighéiva i munti cu'u portu de [[Sestri Levante|Sestri]], passandu pe' [[Casarsa|Cazarsa]]. Sta strà, difàti a l'éa döviâ dai rumani e fòsci ancù primma dai focesi, ch'i l'éan famusi pe' i traffichi de stu genere. A ogni moddu u pasaggiu de questi chi u nu l'ha lasciò de testimunianse intu pàise, ma u se pense che a sö urigine a remunte a quel'epuca. E primme nutissie storiche du pàise i remunta au [[1451]], quande u vegne scrìtu da gêxa da San Martìn, sutta aa [[Diocexi de Brignè|diocesi de Brugnò]] mentre ai 3 de nuvembre du [[1502]] u se sa ch'u ghè stò l'umaggiu au vèscuvu Lorenzo Fieschi da parte di prèvi de gêxe de [[Castellu (U Carru)|Castellu]], de [[Missàn]] e de [[San Pê (U Castigiùn)|San Pê]]. Sulu de doppu, du [[1519]] u gh'é stò u passaggiu inta [[Diòcexi de Zêna|Diocesi de Zena]].[[File:Velva (Castiglione Chiavarese)-borgo storico5 (2024).jpg|thumb|U campanìn da gêxa e, d'in bassu, a targa ai morti in guèra|275x275px]] === Tempi de guèra === Tempu de guèra Vérva u l'ea in impurtante postu de passaggiu fra Sestri e [[Vàise|Vaise]], pe questu fàttu, a partì dau [[1944]] su-u Pàssu de Vérva u gh'é stò ben ben di esempi da bataggia partigiann-a. U l'é propiu da vixin au [[Santuàiu da Madonna da Guardia (Vérva)|santuàiu]] che i òmmi da divixùn Coduri i se mettan a cuntrulà su-u passaggiu de gente. Chi u gh'é stò ascì l'elesiùn du partigiàn Eraldo Fico, ditu Virgola, au cumandu de uperasciùn. U gh'ea ciü furmasciùn, cumme quella dita Naccari che pe' sta accorti e amiâse a l'in giu a tegniva sutt'öggiu u versante du punente du passu, scicumme ch'a gh'éiva a so base ae Fascette, frasciùn pocu distante dau pàise. E pustasiùn de guardia i vegnan mantegnüe fin a l'agustu du ‘44 quande u gh'é stò di rastrelamenti a Castéllu e a disfatta di partigén, che i vèggan a morte du cumandante Coduri int'in scuntru a fögu inte vixinanse d[[O Cäro|u Carru]]. Da quellu mumentu u passu u vegne abandunò dai partigén ch'i se retian su-a linea de [[Maissann-a]] e [[Discònexi]], ciü a l'internu. A Vérva u vegne fattu u funerale du partigian Coduri, cun grande partecipasiùn da gente du postu. Ancù ancö e asciùn de sti ommi i sun ricurdè da de targhe, da vixin au santuàiu. == Pòsti de interesse == === Architetüe religiuse === <gallery mode="packed" heights="180"> Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-chiesa san martino-facciata (2024).jpg|U frunte da gêxa de San Martìn Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-museo contadino-1 (2024).jpg|L'oratòiu, ancö müseu Immaggine:Velva (Castiglione Chiavarese)-santuario ns della guardia-complesso esterno (2020).jpg|U santuàiu da Madonna da Guardia </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''', a l'é a parocchia du pàise, de fundasiùn medievâle, tantu che a cumünitè cumme a cunuscemmu ancö a l'é stâ mensiunâ pe'a primma vôta propiu int'in papê ch'u parle da gêxa, ch'u remunte au [[1519]]. In urigine sutta aa diocexi de Brügnò, a l'é passâ de doppu sutta a quella de Zena. A devusiùn du santu a l'é ben sentìa inte queste parte, vistu ch'u gh'é âtre gêxe dedichè a San Martìn inti pàisi in gìu. :De föa a gêxa a se presente cu' inn-a faciâ neuclascica, divisa inte tréi. Intu mezzu u gh'é a porte d'intrâ cun de fiancu due culònne mezze, cun testa e basamentu squadrè. In si fianchi u gh'é duî barcuìn e, surva a pòrte, inn-a curnixe spartìa in due parte, a ciü èrta ch'a vegne in föa. D'in simma a sta chi u rusùn, ch'u g'ha in barcùn de veddru, daa furma mezza riunda, u resta intu mezzu da parte âta, pocu sutta u fruntùn, ch'u l'é fò a triangulu. Âtra decurasiùn de cuntu u l'é u “rissö”, cu'e prìe che se vèggan apenn-a rivè davanti aa gêxa u cröve in' estensciùn de 129 metri quaddri, ciü dui schèn. Stu lì u remunte au [[1868]], cumme u gh'é scritu daa pòrte, intu zerbìn ch'u l'é parte da cumpusisiùn. Quéllu ch'u stüpisce u l'é a richessa de figüe ch'u se tröve, che i ciü tanti i sun di sèrci, cun drentu sciùe o âtri mutivi geumetrichi, tütti diferenti ün cun l'âtru, aduviandu prìe in tréi culuri: russu, giancu e neigru. U campanìn da gêxa u l'é stò arangiò inti primmi ànni du [[XX secolo|Növesentu]] e u l'é missu darê, su-u fiancu sinistru. Sutta, u gh'é atacò u munumentu ai morti in guèra. * '''Oratòiu de l'Immaculâ''', de fundasiùn antiga, u se tröve inti papê du [[XVIII secolo|Settesentu]] cumme Oratòiu di Gianchi, e u l'é dunca stò sêde da cunfratèrnita ch'a purtéiva questu numme. Atacò aa gêxa, u l'é separò da sta chi da ‘n cancellu ch'u da in se quélli che òua i sun i spàssi da sagrestìa. U se pense ascì che a so custrusiùn a poéiva êsse stâ fâ in simma a di resti de ‘na custrusiùn ciü antiga. Questu pòstu u l'ha rapresentò pe' Vérva in sensu de cumünitè, tantu ch'i ghe féivan celebrasiuìn e recite, armenu fin ai [[Anni 1950|ànni '50]]. U l'é restò in ativitè fin ai prìmmi [[Anni 1970|ànni '70]], e au dì d'ancö i lucâli i sun stè trasfürmè intu museu difüsu da Cultüa Cuntadinn-a. Sciben i travaggi che gh'é stò, u mustra ancù i caratteri tipici du tempu, cu'e vôte e l'artâ. In se questu chi u se cunserve ancù inn-a statua de legnu du [[1778]], travaggiu de Giovanni Maragliano. * '''Santuàiu da Madonna da Guardia''': inaugurò ai 29 d'agustu du [[1895]], ma i travaggi i l'éan cumensè du [[1892]], ch'u l'éa paêgi ànni che a gente du pòstu a voéiva a custruì de ina capella su-a colla surva u pàise. A interesâse u l'é stò finn-a u [[Loîgi Perséuggio|Munscignû Luigi Persoglio]], a l'épuca u retû de ina gêxa a Zena, che d'estè  u vegniva a stà a Vérva, tantu ch'u l'é a lê ch'u gh'é vegnüu in mente de fâne in santuàiu. A strutüa a l'é stâ tiâ sciü grassie au travaggiu de l'architettu Maurizio Dufour, incaregò dau vescu de Zena du tempu, Munscignû Reggio. Drentu a l'é tegnüa a stattua da Madonna scurpìa da Antonio Canepa e purtâ chi da Giovanni Rosa. * '''San Niculò (San Nicolao di Pietra Colice):''' Pocu ciü in sciü che Vérva, lungu u sentê ch'u manda in Vasca, u gh'é u scitu de San Nicolao, dund'i se vègghe i resti de ‘n antìgu uspeâ, ch'u l'éa ben trafigò inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] dai viandanti e da chi u l'éiva besögnu de cüe. De prubabile u l'é stò vusciüu dai cunti de [[Lavagna]], da vixìn u se ghe truvéiva ascì ina gêxa rumanica fatta tra i [[XII secolo|seculu XII]] e [[XIII secolo|XIII]]. Tantu l'uspeâ cumme a gêxa i séiva stè abandunè nu ciü tardi du [[XVI secolo|Sinquesentu]]. I resti i sun vegnüi föa intu mentre de ina campagna de scavi, ch'i l'han fatti a partì dau [[1956]]. Lì per lì u se tröve finn-a üna grotta che a ciamma a [[Tann-a de Prìa de Vasca]], ch'u l'ha indagâ pe' primmu u stüdiusu [[Arturo Issel]]. == Strè == Vérva a l'é atraversà daa Strà Pruvinciâle SP40 “di Velva” ch'a se destacche daa Strà Statâle 523 du Passu de Sentu Cruxe passò u pàise de Missàn, pocu primma de l'imbuccu da galleria ch'a sgarbe u Munte de Vérva. A pruvinciâle a l'é difatti a veggia strà ch'a pòrte fin su-u passu, doppu quèxi 4 chilòmetri, pe' pôi chinà inta [[Provinsa dea Spèza|Pruvincia da Spèzza]]. Tra i ànni '70 e '80 a l'é stâ fatta pe' mette in cumünicasiùn a Val Petroniu cun quella Vara sciurtindu a Torsa (frasciùn de Maissann-a), schivandu e cürve pe' muntà su-u Passu. Dau [[2023]] a galleria a l'é stâ serâ pe' di travaggi, giàndu u traffigu su-a pruvinciâle fin aa primmaveia du [[2024]], quandu a l'é stâ turna averta ma sulu de giurnu, mentre inte l'invernu u gh'é stò de növe verifiche e blocchi de circulasciùn, fin a l'avertüa cumpleta avegnüa intu zügnu du [[2025]]. Dau pàise de Vérva, lasciandu a SP40 u se pö imbucà finn-a a Strà Pruvinciâle SP50 ch'a pòrte au Carru, svalicandu l'Arpixélla e u [[Passu da Möa]] (856m). == Nòtte == * {{Çitta web|url=https://fuorigenova.cittametropolitana.genova.it/content/poi/frazione-di-velva-e-santuario-di-ns-della-guardia-di-velva|tìtolo=Frazione di Velva e Santuario di N.S. della guardia|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=28910|tìtolo=Santuario di N.S. della Guardia di Velva|vìxita=03-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://corsi.unige.it/sites/corsi.unige.it/files/2025-02/Ricognizioni%20di%20Archeologia%20Rurale%20e%20del%20Paesaggio%20e%20inchieste%20di%20storia%20orale%20nella%20Frazione%20di%20Velva.pdf|tìtolo=Ricognizioni di Archeologia Rurale e del Paesaggio e inchieste di storia orale nella Frazione di Velva (Castiglione Chiavarese, Liguria)|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.politicacultura.com/category/velva-e-la-riscoperta-dellappennino/|tìtolo=Velva e la riscoperta dell'Appennino|vìxita=07-09-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://mosaicodiciottoli.wordpress.com/i-tesori-della-liguria/il-risseu-della-chiesa-di-s-martino-di-velva/|tìtolo=Il risseu della chiesa di S. Martino di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://www.corriere.it/bello-italia/notizie/inviaggio-velva-liguriaaltrove-4df3bde4-0984-11ec-9dd3-3cdc96ff46f7.shtml|tìtolo=Velva, una Liguria altrove|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/verifiche/A245/1582-014%20BELPERIO%20Mariolia%20-%20Rapporto%20Ambientale-R.05-signed.pdf|outô=Mauro Bado|tìtolo=Rapporto preliminare Variante al PRG per l'ampliamento volumetrico e cambio di destinazione d'uso dell'immobile ubicato in frazione Velva in via alla Chiesa|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} *{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170628180956/http://www.velva.org/storia.asp#.WVPw-3bP32c|outô=Mauro Bado|tìtolo=Veleura: la storia di Velva|vìxita=04-08-2026|léngoa=IT}} *{{Çitta lìbbro|tìtolo=Brugnato Città abbaziale e vescovile|outô=Placido Tomaini|capìtolo=Velva|url=https://www.trigoso.it/Paesi%20Val%20Petronio/pvp-velva.htm|ànno=1957|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20080516075146/http://www.velva.org/liguri/toponimi_valpetronio.html|tìtolo=Toponimi Val Petronio|vìxita=03-07-2025|léngoa=IT}} == Âtri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]] lav9deg7kfplgyoglfjkd2aa353lmtn Paolo Accame 0 33097 272901 2026-08-06T18:44:59Z N.Longo 12052 Creà 272901 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} U '''Paolo Accame''' ([[A Prìa]], [[1º lûggio|1° de lüggiu]] du [[1861]] - [[A Prìa]], [[11 novénbre|11 de nuvénbre]] du [[1926]]) u l'è stêtu in avucatu, storicu e paleolugu [[Liguria|ligüre]]. == Vitta == U Paolo Antioco Accame u l'è nâtu a-[[a Prìa]] a-u primmu de lüggiu du [[1861]] da-u Lorenzo e a Maria Frugoni. De mestê u faxéva l'avucatu ma, a tütte e mainêe, u nu l'ha mâi molòn cu-i sö stüddi in-te matéje ümanistiche. Pe-u primmu u l'ha scrîtu in libbru de risèrche de [[Filozofîa|filuzufìa]] ma, dapö, u s'è dêtu pe-u ciǜ a stüdiâ a stoja da sö têra, a cumensâ da-i tenpi da [[Regio IX Liguria|Ligüria rumâna]]. I sö stüddi pe quélla etê i sun sciurtìi in-tu libbru ''La via Aurelia nell'Ingaunia orientale'', e pö u s'è dêtu de ciǜ a l'[[Etæ de Mëzo|Etê de Mezzu]], cu-u stüddiu sciü-i statǜi d[[a Prìa]], de [[Tuiran|Tuiàn]] e de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e quéllu sciü-u capìtulu da [[Catedrale de San Miché Arcànge"u (Arbenga)|catedrâle d'Arbénga]], ciǜ che l'edisiùn di töcchi de de lode sâcre in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]] d'alantùa. Dapö u l'ha scrîtu a stoja de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de San Péu in Vaâtèlla]] e, da-e sö risèrche in-te l'archiviu du Cumǜn d'[[Arbenga|Arbénga]], u l'ha misciu insémme in stüddiu sciü-i [[Statüi d'Arbenga du 1288|statǜi d'Arbénga du 1288]] e [[Statüi d'Arbenga du 1350|du 1350]] e, nu guêi doppu, in âtru sciü-i [[Statüi d'Arbenga du 1413|statǜi du 1413]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 1992|''Accame Paolo Antioco'', pp. 13-14}}</ref>. Pe-a sö fêde u l'ha stüdiòn ascì i urdini religiùzi in-ta Ligüria, pe-u ciǜ i [[Cavaliêri Tenplâri|Tenplâri]] e i [[Ospitaliêri de Sàn Gioâne de Geruzalèmme|Ospitaliêri]], cuscì cumme u martiriu e a venerasiùn de [[San Calòcciu de Brescia|San Calòcciu]] in Arbénga e i [[Diocexi de Arbenga e Impeia|véschi de quélla sitê]]. Pe-i sö meriti in-te léttie e de studiùzu, u Vaticàn u g'ha dêtu u graddu de [[Órdine do Sperón d'Öo|Cunte de l'Aula Lateranense]] e a mendàggia da Gran Crûxe de l'Urdine Geruzulimitàn. U l'axéva inandiòn ascì de âtre risèrche dedichê a Arbénga e a-a Prìa, che però u nu l'ha sciurtìu a finîle pe tantu ch'u l'è mortu, a-a Prìa, a-i 11 de nuvénbre du [[1926]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 1992|''Accame Paolo Antioco'', p. 14}}</ref>. Cu-a morte de l'Accame, u Cumǜn d'Arbénga u l'ha catòn parte du sö archiviu che, a-a giurnâ d'ancö, u l'è cunservòn in-te l'[[Archiviu Stò(r)icu Ingaunu|Archiviu Storicu Ingaunu]]. In-tu detaggiu, stu fundu u se cunpûne d'in vulümme cun 111 pergaméne, ch'i van da-u [[1222]] a-u [[1518]] e ch'i parlan pe-u ciǜ de l'abasìa de San Péu in Vâtèlla, ciǜ che de notte spanteghê scrîte da l'Accame mêximu<ref>{{Çitta web|url=https://siusa-archivi.cultura.gov.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=comparc&Chiave=137483|tìtolo=Accame Paolo|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}}</ref>. == Scrîti == Chì sutta u gh'è ina lista cu-i scrîti du Paolo Accame, in urdine pe dêta, spartìi fra quélli in vulümme e i articuli<ref>{{Çitta|AA.VV., 1992|''Accame Paolo Antioco'', pp. 14-15}}</ref>. === Libbri === * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Il curatore speciale dell'articolo 247 del Codice Civile|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/TO01198123|ànno=1888|editô=Tip. del Regio Istituto Sordomuti|çitæ=Zéna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Saggio di psicologia razionale|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002889|ànno=1888|editô=Tip. di Angelo Ciminago|çitæ=Zéna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Storia dell'Abbazia di S. Pietro di Varatella|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/TO01348568|ànno=1893|editô=Craviotto|çitæ=Arbénga|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Statuti antichi di Albenga (1288-1350)|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/MIL0104851|ànno=1901|editô=A. Rebbaglietti|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT|òpera=Legislazione medioevale ligure|volùmme=Vul. I}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Statuti di Albenga dell'anno 1413|url=https://archive.org/details/accame-1901-statuti-antichi-di-albenga-dellanno-1413|ànno=1901|editô=A. Rebbaglietti|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT|òpera=Legislazione medioevale ligure|volùmme=Vul. II}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Notizie e documenti inediti sui Templari e Gerosolimitani in Liguria|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002887|ànno=1902|editô=A. Rebbaglietti|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Il convegno di Acquemorte fra Carlo V e Francesco I|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/TO01382366|ànno=1905|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=L'elezione del papa Paolo III|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002885|ànno=1907|editô=A. Rebbaglietti|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Riva e Taggia nei loro confini: Memoria storico-giuridica in difesa del comune di Riva Ligure|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002888|ànno=1907|editô=A. Rebbaglietti|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Compiacenze di concistoro|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002883|ànno=1919|editô=Tip. V. Bolla e figlio|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Un documento di altri tempi|ànno=1922|editô=Tip. V. Piccardo|çitæ=Arbénga|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Una lettera edificante|ànno=1922|editô=Tip. V. Piccardo|çitæ=Arbénga|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Burone Lercari|tìtolo=Bardino Nuovo: 11 maggio 1924|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0008561|ànno=1924?|editô=Stab. Tip. V. Bolla|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT|outô2=Secondo Buschiasso|outô3=Paolo Accame}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Quadro storico di Pietra Ligure|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0007890|ànno=1925?|editô=Ricci|çitæ=Savùna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Instrumenta episcoporum Albinganensium: Documenti del R. Archivio di Stato di Torino|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0007890|ànno=1935|editô=Società Storico-Archeologica Ingauna e Intemelia|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|outô2=Giovanni Pesce (a cüa de)}} === Articuli === * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=La via Aurelia e il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf|ànno=1889|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|editô=Tip. del R. Istituto Sordo-Muti|çitæ=Zéna|volùmme=Vul. XVI|pp=241-258|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Frammenti di Laudi Sacre in dialetto ligure antico|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/45ccb86215314faeff8e006b10c44a86.pdf|ànno=1889|editô=Tip. del R. Istituto Sordo-Muti|çitæ=Zéna|léngoa=IT|revìsta=Atti della Società Ligure di Storia Patria|volùmme=Vul. XIX|pp=547-572}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Cenni storici sugli statuti di Pietra, Giustenice, Toirano ed altri paesi della Liguria|url=https://www.rmoa.unina.it/6515/|ànno=1890|editô=Tip. del R. Istituto Sordo-Muti|çitæ=Zéna|léngoa=IT|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVII|pp=3-12}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Cenni storici sul capitolo della cattedrale di Albenga|url=https://www.rmoa.unina.it/6873/|ànno=1898|editô=Tip. del R. Istituto Sordo-Muti|çitæ=Zéna|léngoa=IT|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XXIII|pp=434-457}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Notizie e documenti per servire alla storia delle relazioni di Genova con Bologna|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/UBO1245079|ànno=1898|editô=Tip. di A. Garagnani e figli|çitæ=Bulogna|léngoa=IT|revìsta=Atti e memorie della Regia Deputazione di storia patria per le provincie di Romagna|volùmme=Vull. XIV-XV}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Le campagne di Guerra in Piemonte (1703-1708)|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002888|ànno=1908|editô=Regia Deputazione di Storia Patria|çitæ=Türìn|léngoa=IT|capìtolo=La Repubblica di Genova e la guerra di Successione di Spagna|volùmme=Vul. II|pp=471-495}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=La via Aurelia nell'Ingaunia orientale|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0033997|ànno=1909?|editô=Stab. Tip. Editoriale C. Cavanna|çitæ=Zéna|léngoa=IT|revìsta=Atti della Società Ligure di Storia Patria|volùmme=Vul. LII|pp=1-23}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Miscellanea di studi storici in onore di A. Manno|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0095743|ànno=1911|editô=Opes|çitæ=Türìn|léngoa=IT|capìtolo=Alcuni appunti di arte ligure|volùmme=Vul. I|pp=107-140}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Un contemporaneo di S. Marziano, ossia, S. Calocero di Albenga|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0021696|ànno=1911|editô=Tipografia Adriano Rossi|çitæ=Turtûna|léngoa=IT|revìsta=Bollettino della Società per gli Studi di Storia, di Economia e d'Arte del Tortonese|volùmme=Vul. XXX}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Un documento su S. Maria di Morozzo|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0021696|ànno=1911|editô=|çitæ=Türìn|léngoa=IT|revìsta=Bollettino storico bibliografico Subalpino|volùmme=Vul. XXII|nùmero=6}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Albenga e S. Verano|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/UBO1047424|ànno=1922|editô=Tip. V. Piccardo|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|revìsta=Bollettino dell'Opera del S. Cuore di Gesù di Albenga|méize=mazzu-zügnu}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Gaudenzio, Vescovo di Albenga|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/UBO1288135|ànno=1922|editô=Tip. V. Piccardo|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|revìsta=Bollettino dell'Opera del S. Cuore di Gesù di Albenga|méize=lüggiu-agùstu}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Sinibaldo Fieschi, vescovo di Albenga|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/UBO1047501|ànno=1922|editô=Tip. V. Piccardo|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|revìsta=Bollettino dell'Opera del S. Cuore di Gesù di Albenga|méize=nuvénbre-dixénbre}} == Notte == <references /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Dizionario biografico dei liguri: dalle origini ai nostri giorni|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CFI0333152|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=AA.VV., 1992}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://siusa-archivi.cultura.gov.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodpersona&Chiave=37252|tìtolo=Accame Paolo|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Gente de Liguria]] [[Categorîa:Stòrichi|Accame, Paolo]] paikm3kgqntdeckpnetsqtlt9gb61rx 272904 272901 2026-08-06T18:50:50Z N.Longo 12052 272904 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} U '''Paolo Accame''' ([[A Prìa]], [[1º lûggio|1° de lüggiu]] du [[1861]] - [[A Prìa]], [[11 novénbre|11 de nuvénbre]] du [[1926]]) u l'è stêtu in avucatu, storicu e paleolugu [[Liguria|ligüre]]. == Vitta == U Paolo Antioco Accame u l'è nâtu a-[[a Prìa]] a-u primmu de lüggiu du [[1861]] da-u Lorenzo e a Maria Frugoni. De mestê u faxéva l'avucatu ma, a tütte e mainêe, u nu l'ha mâi molòn cu-i sö stüddi in-te matéje ümanistiche. Pe-u primmu u l'ha scrîtu in libbru de risèrche de [[Filozofîa|filuzufìa]] ma, dapö, u s'è dêtu pe-u ciǜ a stüdiâ a stoja da sö têra, a cumensâ da-i tenpi da [[Regio IX Liguria|Ligüria rumâna]]. I sö stüddi pe quélla etê i sun sciurtìi in-tu libbru ''La via Aurelia nell'Ingaunia orientale'', e pö u s'è dêtu de ciǜ a l'[[Etæ de Mëzo|Etê de Mezzu]], cu-u stüddiu sciü-i statǜi d[[a Prìa]], de [[Tuiran|Tuiàn]] e de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e quéllu sciü-u capìtulu da [[Catedrale de San Miché Arcànge"u (Arbenga)|catedrâle d'Arbénga]], ciǜ che l'edisiùn di töcchi de de lode sâcre in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]] d'alantùa. Dapö u l'ha scrîtu a stoja de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de San Péu in Vaâtèlla]] e, da-e sö risèrche in-te l'archiviu du Cumǜn d'[[Arbenga|Arbénga]], u l'ha misciu insémme in stüddiu sciü-i [[Statüi d'Arbenga du 1288|statǜi d'Arbénga du 1288]] e [[Statüi d'Arbenga du 1350|du 1350]] e, nu guêi doppu, in âtru sciü-i [[Statüi d'Arbenga du 1413|statǜi du 1413]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 1992|''Accame Paolo Antioco'', pp. 13-14}}</ref>. Pe-a sö fêde u l'ha stüdiòn ascì i urdini religiùzi in-ta Ligüria, pe-u ciǜ i [[Cavaliêri Tenplâri|Tenplâri]] e i [[Ospitaliêri de Sàn Gioâne de Geruzalèmme|Ospitaliêri]], cuscì cumme u martiriu e a venerasiùn de [[San Calòcciu de Brescia|San Calòcciu]] in Arbénga e i [[Diocexi de Arbenga e Impeia|véschi de quélla sitê]]. Pe-i sö meriti in-te léttie e de studiùzu, u Vaticàn u g'ha dêtu u graddu de [[Órdine do Sperón d'Öo|Cunte de l'Aula Lateranense]] e a mendàggia da Gran Crûxe de l'Urdine Geruzulimitàn. U l'axéva inandiòn ascì de âtre risèrche dedichê a Arbénga e a-a Prìa, che però u nu l'ha sciurtìu a finîle pe tantu ch'u l'è mortu, a-a Prìa, a-i 11 de nuvénbre du [[1926]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 1992|''Accame Paolo Antioco'', p. 14}}</ref>. Cu-a morte de l'Accame, u Cumǜn d'Arbénga u l'ha catòn parte du sö archiviu che, a-a giurnâ d'ancö, u l'è cunservòn in-te l'[[Archiviu Stò(r)icu Ingaunu|Archiviu Storicu Ingaunu]]. In-tu detaggiu, stu fundu u se cunpûne d'in vulümme cun 111 pergaméne, ch'i van da-u [[1222]] a-u [[1518]] e ch'i parlan pe-u ciǜ de l'abasìa de San Péu in Vâtèlla, ciǜ che de notte spanteghê scrîte da l'Accame mêximu<ref>{{Çitta web|url=https://siusa-archivi.cultura.gov.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=comparc&Chiave=137483|tìtolo=Accame Paolo|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}}</ref>. == Scrîti == Chì sutta u gh'è ina lista cu-i scrîti du Paolo Accame, in urdine pe dêta, spartìi fra quélli in vulümme e i articuli<ref>{{Çitta|AA.VV., 1992|''Accame Paolo Antioco'', pp. 14-15}}</ref>. === Libbri === * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Il curatore speciale dell'articolo 247 del Codice Civile|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/TO01198123|ànno=1888|editô=Tip. del Regio Istituto Sordomuti|çitæ=Zéna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Saggio di psicologia razionale|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002889|ànno=1888|editô=Tip. di Angelo Ciminago|çitæ=Zéna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Storia dell'Abbazia di S. Pietro di Varatella|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/TO01348568|ànno=1893|editô=Craviotto|çitæ=Arbénga|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Statuti antichi di Albenga (1288-1350)|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/MIL0104851|ànno=1901|editô=A. Rebbaglietti|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT|òpera=Legislazione medioevale ligure|volùmme=Vul. I}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Statuti di Albenga dell'anno 1413|url=https://archive.org/details/accame-1901-statuti-antichi-di-albenga-dellanno-1413|ànno=1901|editô=A. Rebbaglietti|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT|òpera=Legislazione medioevale ligure|volùmme=Vul. II}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Notizie e documenti inediti sui Templari e Gerosolimitani in Liguria|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002887|ànno=1902|editô=A. Rebbaglietti|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Il convegno di Acquemorte fra Carlo V e Francesco I|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/TO01382366|ànno=1905|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=L'elezione del papa Paolo III|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002885|ànno=1907|editô=A. Rebbaglietti|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Riva e Taggia nei loro confini: Memoria storico-giuridica in difesa del comune di Riva Ligure|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002888|ànno=1907|editô=A. Rebbaglietti|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Compiacenze di concistoro|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002883|ànno=1919|editô=Tip. V. Bolla e figlio|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Un documento di altri tempi|ànno=1922|editô=Tip. V. Piccardo|çitæ=Arbénga|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Una lettera edificante|ànno=1922|editô=Tip. V. Piccardo|çitæ=Arbénga|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Burone Lercari|tìtolo=Bardino Nuovo: 11 maggio 1924|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0008561|ànno=1924?|editô=Stab. Tip. V. Bolla|çitæ=U Burgu de Finâ|léngoa=IT|outô2=Secondo Buschiasso|outô3=Paolo Accame}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Quadro storico di Pietra Ligure|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0007890|ànno=1925?|editô=Ricci|çitæ=Savùna|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Instrumenta episcoporum Albinganensium: Documenti del R. Archivio di Stato di Torino|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0007890|ànno=1935|editô=Società Storico-Archeologica Ingauna e Intemelia|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|outô2=Giovanni Pesce (a cüa de)}} === Articuli === * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=La via Aurelia e il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf|ànno=1889|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|editô=Tip. del R. Istituto Sordo-Muti|çitæ=Zéna|volùmme=Vul. XVI|pp=241-258|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Frammenti di Laudi Sacre in dialetto ligure antico|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/45ccb86215314faeff8e006b10c44a86.pdf|ànno=1889|editô=Tip. del R. Istituto Sordo-Muti|çitæ=Zéna|léngoa=IT|revìsta=Atti della Società Ligure di Storia Patria|volùmme=Vul. XIX|pp=547-572}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Cenni storici sugli statuti di Pietra, Giustenice, Toirano ed altri paesi della Liguria|url=https://www.rmoa.unina.it/6515/|ànno=1890|editô=Tip. del R. Istituto Sordo-Muti|çitæ=Zéna|léngoa=IT|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVII|pp=3-12}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Cenni storici sul capitolo della cattedrale di Albenga|url=https://www.rmoa.unina.it/6873/|ànno=1898|editô=Tip. del R. Istituto Sordo-Muti|çitæ=Zéna|léngoa=IT|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XXIII|pp=434-457}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Notizie e documenti per servire alla storia delle relazioni di Genova con Bologna|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/UBO1245079|ànno=1898|editô=Tip. di A. Garagnani e figli|çitæ=Bulogna|léngoa=IT|revìsta=Atti e memorie della Regia Deputazione di storia patria per le provincie di Romagna|volùmme=Vull. XIV-XV}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Le campagne di Guerra in Piemonte (1703-1708)|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CUB0002888|ànno=1908|editô=Regia Deputazione di Storia Patria|çitæ=Türìn|léngoa=IT|capìtolo=La Repubblica di Genova e la guerra di Successione di Spagna|volùmme=Vul. II|pp=471-495}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=La via Aurelia nell'Ingaunia orientale|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0033997|ànno=1909?|editô=Stab. Tip. Editoriale C. Cavanna|çitæ=Zéna|léngoa=IT|revìsta=Atti della Società Ligure di Storia Patria|volùmme=Vul. LII|pp=1-23}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Miscellanea di studi storici in onore di A. Manno|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0095743|ànno=1911|editô=Opes|çitæ=Türìn|léngoa=IT|capìtolo=Alcuni appunti di arte ligure|volùmme=Vul. I|pp=107-140}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Un contemporaneo di S. Marziano, ossia, S. Calocero di Albenga|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0021696|ànno=1911|editô=Tipografia Adriano Rossi|çitæ=Turtûna|léngoa=IT|revìsta=Bollettino della Società per gli Studi di Storia, di Economia e d'Arte del Tortonese|volùmme=Vul. XXX}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Un documento su S. Maria di Morozzo|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0021696|ànno=1911|editô=|çitæ=Türìn|léngoa=IT|revìsta=Bollettino storico bibliografico Subalpino|volùmme=Vul. XXII|nùmero=6}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Albenga e S. Verano|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/UBO1047424|ànno=1922|editô=Tip. V. Piccardo|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|revìsta=Bollettino dell'Opera del S. Cuore di Gesù di Albenga|méize=mazzu-zügnu}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Gaudenzio, Vescovo di Albenga|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/UBO1288135|ànno=1922|editô=Tip. V. Piccardo|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|revìsta=Bollettino dell'Opera del S. Cuore di Gesù di Albenga|méize=lüggiu-agùstu}} * {{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|tìtolo=Sinibaldo Fieschi, vescovo di Albenga|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/UBO1047501|ànno=1922|editô=Tip. V. Piccardo|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|revìsta=Bollettino dell'Opera del S. Cuore di Gesù di Albenga|méize=nuvénbre-dixénbre}} == Notte == <references /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Dizionario biografico dei liguri: dalle origini ai nostri giorni|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CFI0333152|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zéna|léngoa=IT|volùmme=Vul. I (Abate-Blancardi)|cid=AA.VV., 1992}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://siusa-archivi.cultura.gov.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodpersona&Chiave=37252|tìtolo=Accame Paolo|léngoa=IT|vìxita=2026-08-06}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Gente de Liguria]] [[Categorîa:Stòrichi|Accame, Paolo]] 5llspxmae4pnwooyv08lmqe6eaxwbe6 Paolo Antioco Accame 0 33098 272902 2026-08-06T18:46:06Z N.Longo 12052 + rdr 272902 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Paolo Accame]] av0v801scq4tcx83h0cyzt8nrj5qyee A-o Scheuggio Campann-a 0 33099 272914 2026-08-06T20:47:30Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[A-o Scheuggio Campann-a]] a [[Scheuggio Campann-a (òpera)]]: titulu, dab 272914 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Scheuggio Campann-a (òpera)]] r2oldhcrgey19vc9p1w6obo8eyqv5q1 Schêuggio Campann-a (òpera) 0 33100 272915 2026-08-06T20:48:11Z N.Longo 12052 + rdr 272915 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scheuggio Campann-a (òpera)]] pa01r6bkio9ak9oqd9u1n5957sbxipb Il patto dei tre 0 33101 272916 2026-08-06T20:48:39Z N.Longo 12052 + rdr 272916 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Scheuggio Campann-a (òpera)]] pa01r6bkio9ak9oqd9u1n5957sbxipb