Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.14 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Savona Calcio 1907 0 6968 273039 272641 2026-08-11T13:55:50Z Prebuggiun 7101 /* Rêusa 2026/2027 */ 273039 wikitext text/x-wiki {{Savuneise}} {{Squàddra de balón |nómme squàddra = Savona FBC 1907 |nomiâgi = ''Strisçoin'', ''Biancoblù'' |pattern_la1 = _whitelower |leftarm1 = 000D5B |pattern_b1 = _thickwhitestripes |body1 = 000D5B |pattern_ra1 = _whitelower |rightarm1 = 000D5B |shorts1 = 000D5B |socks1 = 000D5B |pattern_la2 = _whiteborder |leftarm2 = FF0000 |pattern_b2 = _whitecollar |body2 = FF0000 |pattern_ra2 = _whiteborder |rightarm2 = FF0000 |shorts2 = FF0000 |socks2 = FF0000 |pattern_la3 = _whiteborder |leftarm3 = 000000 |pattern_b3 = _savona1516t |body3 = 000000 |pattern_ra3 = _whiteborder |rightarm3 = 000000 |shorts3 = 000000 |socks3 = 000000 |var-coî = Culuri |coî = {{Scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} Giancu e Blö |var-naçión = Naçiùn |naçión = {{ITA}} |var-confederaçión = Cunfederaçiùn |confederaçión = [[UEFA]] |var-federaçión = Federaçiùn |federaçión = [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]] |var-fondaçión = Fundaçiùn |ànnofondaçión = 1907 |var-ìnno = Innu |ìnno = Bianco Blu (1967)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C. |url=https://45football.com/index.php?id=124|vìxita=2022-06-28}}</ref><br>Forza Nuovi Biancoblu (1979)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savona F.B.C.|url=https://45football.com/|vìxita=2018-06-28}}</ref><br>Alè Savona (2007)<ref>{{Çitta web|tìtolo=Savonaclub|url=http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=News&file=print&sid=2193|vìxita=2018-03-31}}</ref> |outô = Elmo Bazzano [Egidio Sassu/Aristide Sicco]<br>Foot Band & Co.<br>Rosario Bacchi [Rosario Bacchi/Ivano Nicolini] |var-socjêtæ = Sucêtè |çitæ = {{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} [[Sann-a]] |var-prescidénte = Prescidente |prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Alain Milani |var-alenatô = Alenatù |alenatô = {{Bandêa|ITA}} Carlo Gino Sarpero |var-canpionòu = Canpiunòtu |canpionòu = [[Eccellenza Liguria]] |var-stàdio = Stadiu |stàdio = [[Stadio Valerio Bacigalupo|Valerio Bacigalupo]] |capiénsa = 4000 |var-tìtoli_naçionâli = Tituli naçiunòli |tìtoli naçionâli = 2 [[Primma Divixon|Primma Divixùn]] |Serie C = 2 |Serie D = 3 |var-trofêi_naçionâli = Trufei naçiunòli |Coppa Italia Dilettanti = 1 |var-scîto = Scitu |var-tìtoli_regionâli = Tituli regiunòli |tìtoli regionâli = 1 [[Eccellensa Liguria|Ecelença Ligüria]]<br />1 [[Promoçion Liguria|Prumuçiùn Ligüria]]<br />1 [[Primma Categoria Liguria|Primma Categurìa Ligüria]] }} U '''Savona FBC 1907''' (o '''Sann-a''', o '''Savunn-a''') a l'è a soçietæ de [[Zeugo do ballon|Balùn]] che a rappresènta a çittæ de [[Sann-a]]. == Stòia == A l'è da sempre nemiga cun a squaddra de [[Vuè|Voœ]], u [[Vado Football Club 1913]]. Int'a stagiùn [[2009]]/[[2010]] a guagna u Campiunòtu da serie D e a tùrna int'e i profeççiunisti. U 13 de marsu [[2012]] u Cav. Aldo Delle Piane u catta u Sann-a pe' ûn euro<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/03/miracolo-per-il-savona-calcio-e-salvo-dellepiane-barbano-presentano-lofferta-e-comprano-la-societa-per-1-euro/|tìtolo=Miraculu Sann-a|léngoa=IT}}</ref>. E doppu ben 39 anni, int'u 2013 a squaddra do Sann-a a riturna in tersa Serie (pe' trei anni) e se zeuga a Serie B cu' a [[Pro Vercelli]]; int'a stagiùn [[2015]]/[[2016]], a causa de 'na fortiscima penalizasiun, a chinn-a tùrna int'i dilettanti. U Sann-a, doppu 5 stagiuin, u guagna u Campiunòtu 2024-25 inta Primma Categurìa, tùrna in Promuçiun, e l’anno doppu u vegne ripescou in Ecelença. == Cronistòia == {| class="toccolours" style="background:white" width="100%" |- ! style="text-align:center; border:2px solid #000080; background:#000080; color:white"| Cronistòia do Savona Foot Ball Club 1907 |- style="font-size:93%" |width="100%"| {{Colonne}} * 1907 - Fundaçiun da '''Fratellanza Ginnastica Savonese'''<ref>Da u libbru {{Çitta lìbbro|outô=Nanni De Marco|tìtolo=Storia del Savona F.B.C. 1907-1993 86º anno di fondazione|ànno=1993|editô=Savona Sport Diffusione|çitæ=Sann-a|léngoa=IT|p=42}}</ref>. * 1907-1909 - scarsa Attivitæ * [[Terza Categoria 1909-1910|1909-1910]] - 2º in Terça Categurìa Liguria. ---- * [[Seconda Categoria 1910-1911|1910-1911]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. * [[Seconda Categoria 1911-1912|1911-1912]] - 2º in Segunda Categurìa Liguria. A perde a gara de qualificaçiun a-a [[Prima Categoria]]. * [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] - 2º in Prumuçiun Liguria doppu avei persu u spareggiu. '''Ammessa in Primma Categurìa.''' * [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] - 8º in Primma Categurìa Piemonte-Liguria. * 1914 - A cangia denuminaçiun in '''Savona Football-Ball Club'''<ref>Da u libbru {{Çitta lìbbro|outô=Guido Baccani|tìtolo=Annuario Italiano del Football|ànno=1914|editô=Guido Baccani Editore|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=75|volùmme=II volume 1914-1915}}</ref>. * [[Prima Categoria 1914-1915|1914-1915]] - 4º in Primma Categurìa Liguria. * 1915-1919 - Attivitæ suspeiza pe a primma guæra mundiâ * [[Prima Categoria 1919-1920|1919-1920]] - 5º in Primma Categurìa Liguria. ---- * [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] - 3º in Primma Categurìa Liguria. A secessiunn-a affilianduse a-a [[Confederazione Calcistica Italiana|C.C.I.]] * [[Savona Foot-Ball Club 1921-1922|1921-1922]] - 9º int'u girùn B da [[Prima Divisione 1921-1922|Primma Divixiun]] C.C.I. * [[Savona Foot-Ball Club 1922-1923|1922-1923]] - 12º int'u Girùn C da [[Prima Divisione 1922-1923|Primma Divixiun]]. ''Retrucessu in Segunda Divixiun''. * [[Savona Foot-Ball Club 1923-1924|1923-1924]] - 3º int'u Girùn B da [[Seconda Divisione 1923-1924|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1924-1925|1924-1925]] - 6º int'u Girùn A da [[Seconda Divisione 1924-1925|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1925-1926|1925-1926]] - 5º int'u Girùn A da [[Seconda Divisione 1925-1926|Segunda Divixiun]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1926-1927|1926-1927]] - 6º int'u Girùn A da [[Prima Divisione 1926-1927|Primma Divixiun Nord]]. : Segundu turnu da [[Coppa Italia 1926-1927|Coppa Italia]]. * 1927 - A l'ncorpura a ''[[Speranza Savona]]'' cangiandu denuminaçiun in '''Associazione Calcio Savona'''. * [[Associazione Calcio Savona 1927-1928|1927-1928]] - 4º int'u Girùn C da [[Prima Divisione 1927-1928|Primma Divixiun Nord]]. * [[Associazione Calcio Savona 1928-1929|1928-1929]] - 3º int'u Girùn A da [[Prima Divisione 1928-1929|Primma Divixiun Nord]]. * [[Associazione Calcio Savona 1929-1930|1929-1930]] - 3º int'u Girùn A da [[Prima Divisione 1929-1930|Prima Divisione]]. ---- * [[Associazione Calcio Savona 1930-1931|1930-1931]] - 4º int'u Girùn D da [[Prima Divisione 1930-1931|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1931-1932|1931-1932]] - 1º int'u Girùn D da [[Prima Divisione 1931-1932|Primma Divixiun]]. 3º int'u Girùn finale B. * [[Associazione Calcio Savona 1932-1933|1932-1933]] - 2º int'u Girùn D da [[Prima Divisione 1932-1933|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1933-1934|1933-1934]] - 1º int'u Girùn E da [[Prima Divisione 1933-1934|Primma Divixiun]]. 2º int'u Girùn finale D. * [[Associazione Calcio Savona 1934-1935|1934-1935]] - 2º int'u Girùn D da [[Prima Divisione 1934-1935|Primma Divixiun]]. * [[Associazione Calcio Savona 1935-1936|1935-1936]] - 10º int'u Girùn C da [[Serie C 1935-1936|Serie C]]. : Primmo turnu da [[Coppa Italia 1935-1936|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1936-1937|1936-1937]] - 7º int'u Girùn C da [[Serie C 1936-1937|Serie C]]. : Segundu turnu da [[Coppa Italia 1936-1937|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1937-1938|1937-1938]] - 2º int'u Girùn C da [[Serie C 1937-1938|Serie C]]. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1937-1938|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1938-1939|1938-1939]] - 1º int'u Girùn D da [[Serie C 1938-1939|Serie C]]. 4º int'u Girùn finale A. : Segundu turnu eliminatoiu da [[Coppa Italia 1938-1939|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1939-1940|1939-1940]] - 1º int'u Girùn D da [[Serie C 1939-1940|Serie C]]. 2º int'u Girùn finale A. '''Prumossu in Serie B'''. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1939-1940|Coppa Italia]]. ---- * [[Associazione Calcio Savona 1940-1941|1940-1941]] - 4º in [[Serie B 1940-1941|Serie B]]. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia 1940-1941|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1941-1942|1941-1942]] - 14º in [[Serie B 1941-1942|Serie B]]. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia 1941-1942|Coppa Italia]]. * [[Associazione Calcio Savona 1942-1943|1942-1943]] - 17º in [[Serie B 1942-1943|Serie B]]. : Qualificazioni di [[Coppa Italia 1942-1943|Coppa Italia]]. * 1943-1945 - Attivitæ suspeiza pe a Segunda Guæra Mundiâ. * 1945 - Cangia denominaçiun in '''Savona Foot-Ball Club'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1945-1946|1945-1946]] - 10º int'u Girùn A da [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|Serie B-C Alta Italia]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Alta Italia]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1946-1947|1946-1947]] - 21º int'u Girùn A da [[Serie B 1946-1947|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''. * [[Savona Foot-Ball Club 1947-1948|1947-1948]] - 1º int'u Girùn A da [[Serie C 1947-1948|Serie C]] Lega Interegiunale Nord. * [[Savona Foot-Ball Club 1948-1949|1948-1949]] - 2º int'u Girùn A da [[Serie C 1948-1949|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1949-1950|1949-1950]] - 7º int'u Girùn A da [[Serie C 1949-1950|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1950-1951|1950-1951]] - 7º int'u Girùn A da [[Serie C 1950-1951|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1951-1952|1951-1952]] - 7º int'u Girùn A da [[Serie C 1951-1952|Serie C]]. ''Retrocesso in IV Serie''. * [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] - 16º int'u Girùn D da IV Serie. ''Retrucessu in Promuçiun''. * [[Promozione Liguria 1953-1954|1953-1954]] - 10º int'u Girùn A da Promuçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1954-1955|1954-1955]] - 6º int'u Girùn A da Promuçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1955-1956|1955-1956]] - 3º int'u Girùn A da Promuçiun Liguria. * [[Promozione Liguria 1956-1957|1956-1957]] - 2º int'u Girùn A da Promuçiun Liguria. '''Ammessu int'u Campiunòtu Interegiunòle - Segunda Categurìa'''. * [[Campiunòtu Interegiunòle - Seconda Categoria 1957-1958|1957-1958]] - 10º int'u Girùn A du Campiunòtu Interegiunòle - Segunda Categurìa. :Ottavi di finale da [[Coppa Ottorino Mattei]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131113121522/http://www.savonaclub.it/public/modules.php?name=League&plugin=NLdescription&lid=90&sid=122|tìtolo=IV Serie II Categoria 1957-58|léngoa=IT|vìxita=2026-05-31}}</ref>. * [[Savona Foot-Ball Club 1958-1959|1958-1959]] - 1º int'u Girùn A du [[Campionato Interregionale 1958-1959|Campionòtu Interegionòle]]. '''Prumossu in Serie C'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1959-1960|1959-1960]] - 11º int'u Girùn A da [[Serie C 1959-1960|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1960-1961|1960-1961]] - 7º int'u Girùn A da [[Serie C 1960-1961|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1961-1962|1961-1962]] - 6º int'u Girùn A da [[Serie C 1961-1962|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1962-1963|1962-1963]] - 3º int'u Girùn A da [[Serie C 1962-1963|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1963-1964|1963-1964]] - 2º int'u Girùn A da [[Serie C 1963-1964|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1964-1965|1964-1965]] - 4º int'u Girùn A da [[Serie C 1964-1965|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1965-1966|1965-1966]] - 1º int'u Girùn A da [[Serie C 1965-1966|Serie C]]. '''Promosso in Serie B'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1966-1967|1966-1967]] - 17º in [[Serie B 1966-1967|Serie B]]. ''Retrucessu in Serie C''. :Primmo turno di [[Coppa Italia 1966-1967|Coppa Italia]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1967-1968|1967-1968]] - 3º int'u Girùn A da [[Serie C 1967-1968|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1968-1969|1968-1969]] - 5º int'u Girùn A da [[Serie C 1968-1969|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1969-1970|1969-1970]] - 10º int'u Girùn B da [[Serie C 1969-1970|Serie C]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1970-1971|1970-1971]] - 15º int'u Girùn B da [[Serie C 1970-1971|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1971-1972|1971-1972]] - 12º int'u Girùn A da [[Serie C 1971-1972|Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1972-1973|1972-1973]] - 5º int'u Girùn A da [[Serie C 1972-1973|Serie C]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1972-1973|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1973-1974|1973-1974]] - 18º int'u Girùn A da [[Serie C 1973-1974|Serie C]]. ''Retrucessu in Serie D''. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1973-1974|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Serie D 1974-1975|1974-1975]] - 8º int'u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1975-1976|1975-1976]] - 3º int'u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1976-1977|1976-1977]] - 4º int'u Girùn A da Serie D. * [[Serie D 1977-1978|1977-1978]] - 2º int'u Girùn A da Serie D. '''Promosso in Serie C2'''. * [[Savona Foot-Ball Club 1978-1979|1978-1979]] - 13º int'u Girùn A da [[Serie C2 1978-1979|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1978-1979|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1979-1980|1979-1980]] - 11º int'u Girùn A da [[Serie C2 1979-1980|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1979-1980|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. ---- * [[Savona Foot-Ball Club 1980-1981|1980-1981]] - 5º int'u Girùn A da [[Serie C2 1980-1981|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Semiprofessionisti 1980-1981|Coppa Italia Semiprofessionisti]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1981-1982|1981-1982]] - 7º int'u Girùn A da [[Serie C2 1981-1982|Serie C2]]. : Semifinale da [[Coppa Italia Serie C 1981-1982|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1982-1983|1982-1983]] - 8º int'u Girùn A da [[Serie C2 1982-1983|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Serie C 1982-1983|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1983-1984|1983-1984]] - 6º int'u Girùn A da [[Serie C2 1983-1984|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Serie C 1983-1984|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1984-1985|1984-1985]] - 10º int'u Girùn A da [[Serie C2 1984-1985|Serie C2]]. : Fase eliminatoia a giruìn da[[Coppa Italia Serie C 1984-1985|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Foot-Ball Club 1985-1986|1985-1986]] - 17º int'u Girùn A da [[Serie C2 1985-1986|Serie C2]]. ''Retrucessu intu Campionòtu Interegiunòle''. : Fase eliminatoia a giruìn da [[Coppa Italia Serie C 1985-1986|Coppa Italia Serie C]]. * [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] - 9º int'u Girùn A du Campiunòtu Interegiunòle. : U parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle) 1986-1987|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]] * 1987 - Fallimentu da Societæ ch'a cangia a so denuminaçiun in '''Savona 1907 Foot-Ball Club'''. * [[Campiunòtu Interegiunòle 1987-1988|1987-1988]] - 5º int'u Girùn A du Campiunòtu Interegiunòle. ''Retrucessa d'ufìçiu da-a FIGC in Promuçiun pe mutivi ecunomichi''. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle) 1987-1988|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]]. {{Colonne spezza}} * [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] - 1º int'u Girùn A da Prumuçiun Liguria. '''Prumossu intu Campionòtu Interegiunòle'''. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione) 1988-1989|Coppa Italia Dilettanti (Fase Promozione)]]. * [[Campiunòtu Interegiunòle 1989-1990|1989-1990]] - 5º int'u Girùn A du Campionòtu Interregionale. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1989-1990|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interegiunòle)]]. ---- * [[Campiunòtu Interegiunòle 1990-1991|1990-1991]] - 4º int'u Girùn A du Campionòtu Interegiunòle. : '''A guagna a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]''' (1º titulo). : '''A guagna a [[Coppa Italia Dilettanti 1990-1991|Coppa Italia Dilettanti]]''' (1º titulo). * [[Campionato Interregionale 1991-1992|1991-1992]] - 2º int'u Girùn D du Campionòtu Interegiunale doppu avei persu u spareggiu. : Turnu a eliminaçiùn diretta da [[Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale) 1991-1992|Coppa Italia Dilettanti (Fase Interregionale)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1992-1993|1992-1993]] - 5º int'u Girùn C du Campiunòtu Naçionòle Dilettanti. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1992-1993|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1993-1994|1993-1994]] - 6º int'u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : A parteçipa a-a [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1993-1994|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1994-1995|1994-1995]] - 3º int'u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : Sedicéximi de finale da [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1994-1995|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1995-1996|1995-1996]] - 12º int'u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. : Primmu turnu da [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1995-1996|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1996-1997|1996-1997]] - 15º int'u Girùn A du Campiunòtu Naçionòle Dilettanti. : Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1996-1997|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Campionato Nazionale Dilettanti 1997-1998|1997-1998]] - 16º int'u Girùn A du Campiunòtu Nazionale Dilettanti. ''Retrucessu in Ecelença''. : Primo turno di [[Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.) 1997-1998|Coppa Italia Dilettanti (Fase C.N.D.)]]. * [[Eccellenza Liguria 1998-1999|1998-1999]] - 3º in Ecelença Liguria. : Partecipa alla Coppa Italia Dilettanti Liguria. * [[Eccellenza Liguria 1999-2000|1999-2000]] - 1º in Ecelença Liguria. '''Prumossu in Serie D'''. : '''Guagna a Coppa Italia Dilettanti Liguria''' (1º titulo). : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Dilettanti 1999-2000|Coppa Italia Dilettanti]]. ---- * [[Serie D 2000-2001|2000-2001]] - 3º int'u Girùn A da Serie D. : Semifinale di [[Coppa Italia Serie D 2000-2001|Coppa Italia Serie D]]. * [[Savona Calcio 2001-2002|2001-2002]] - 1º int'u Girùn A da [[Serie D 2001-2002|Serie D]]. '''Promosso in Serie C2'''. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2001-2002|Coppa Italia Serie D]]. : Turnu preliminare de [[Serie D 2001-2002#Poule scudetto|Poule Scudetto]]. * [[Savona Calcio 2002-2003|2002-2003]] - 12º int'u Girùn B da [[Serie C2 2002-2003|Serie C2]]. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie C 2002-2003|Coppa Italia Serie C]]. * [[Savona Calcio 2003-2004|2003-2004]] - 16º int'u Girùn A da [[Serie C2 2003-2004|Serie C2]]. ''Retrucessu in Serie D'' doppu avei persu i spareggi. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Serie C 2003-2004|Coppa Italia Serie C]]. * [[Serie D 2004-2005|2004-2005]] - 13º int'u Girùn A da Serie D. : Primo turno di [[Coppa Italia Serie D 2004-2005|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2005-2006|2005-2006]] - 17º int'u Girùn A da Serie D doppo avei guagnou o spareggio. Retrucessu in Ecelença doppo avei persu i spareggi e successivamente ripescou. : Segundu turnu da [[Coppa Italia Serie D 2005-2006|Coppa Italia Serie D]]. * 2006 - U Savona Calcio S.r.l. u va in bancarutta. 'Na növa suçietæ ciammâ "Savona 1907 Football Club" a l'é fondâ, a-a quæ a FIGC a trasferisce a prupietæ (u titulu spurtivu) e l'appartenensa du club a-u club passòu.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170208040337/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/63.$plit/C_2_ContenutoGenerico_3018_lstAllegati_Allegato0_upfAllegato.pdf|tìtolo=COMUNICATO UFFICIALE N. 1|dæta=10 lüggiu 2006|léngoa=IT}}</ref>. * [[Serie D 2006-2007|2006-2007]] - 2º int'u Girùn A da Serie D. A perde a semifinale di spareggi. : Segundu turnu da [[Coppa Italia Serie D 2006-2007|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2007-2008|2007-2008]] - 5º int'u Girùn A da Serie D. A perde a semifinale di spareggi. : Segundu turnu da [[Coppa Italia Serie D 2007-2008|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2008-2009|2008-2009]] - 7º int'u Girùn A da Serie D. : Primmu turnu da [[Coppa Italia Serie D 2008-2009|Coppa Italia Serie D]]. * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2009-2010|2009-2010]] - 1º int'u Girùn A da [[Serie D 2009-2010|Serie D]]. '''Prumossu in Lega Pro Segunda Divixiun'''. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2009-2010|Coppa Italia Serie D]]. : Finale della [[Serie D 2009-2010#Poule scudetto|Poule Scudetto]]. ---- * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2010-2011|2010-2011]] - 6º int'u Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2010-2011|Lega Pro Seconda Divisione]]. : Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2010-2011|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona 1907 Foot-Ball Club 2011-2012|2011-2012]] - 13º int'u Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2011-2012|Lega Pro Seconda Divisione]]. : Fase eliminatoria a gironi di [[Coppa Italia Lega Pro 2011-2012|Coppa Italia Lega Pro]]. * 2012 - Il Savona 1907 F.B.C. S.p.A. fallisce. Viene costituita una nuova società denominata '''Savona Foot Ball Club S.r.l.''' alla quale la FIGC trasferisce il titolo sportivo ed il parco tesserati del precedente sodalizio<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160304091153/http://www.figc.it/Assets/contentresources_2/ContenutoGenerico/11.$plit/C_2_ContenutoGenerico_32819_StrilloComunicatoUfficiale_lstAllegati_Allegato_0_upfAllegato.pdf|tìtolo=COMUNICATO UFFICIALE 185/A|dæta=28 zügnu 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-05-31}}</ref>. * [[Savona Foot Ball Club 2012-2013|2012-2013]] - 2º int'u Girùn A da [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|Lega Pro Seconda Divisione]]. '''Promosso in Lega Pro Prima Divisione'''. : Secondo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2012-2013|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2013-2014|2013-2014]] - 6º int'u Girùn A da [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|Lega Pro Prima Divisione]]. Perde a semifinale dei spareggi. : Secondo turno di [[Coppa Italia 2013-2014|Coppa Italia]]. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2013-2014|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2014-2015|2014-2015]] - 18º int'u Girùn B da [[Lega Pro 2014-2015|Lega Pro]]<ref>U l'è cundanóu da-a giüstiçia spurtiva a 'na penalitè de 6 punti (pe di reati spurtivi), pagä int'a stagiùn de doppu.</ref>. Guagna i spareggi. : Secondo turno di [[Coppa Italia 2014-2015|Coppa Italia]]. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2014-2015|Coppa Italia Lega Pro]]. * [[Savona Foot Ball Club 2015-2016|2015-2016]] - 18º int'u Girùn B da [[Lega Pro 2015-2016|Lega Pro]]<ref>Penalizou pe 'n tutòle de 14 punti.</ref>. ''Retrucessu in Serie D''. : Primo turno di [[Coppa Italia Lega Pro 2015-2016|Coppa Italia Lega Pro]]. * 2016 - Cangia denominaçiun in '''Società Sportiva Dilettantistica a r.l. Savona Foot Ball Club'''. * [[Serie D 2016-2017|2016-2017]] - 3º int'u Girùn E da Serie D. A perde a finale di spareggi. : Turno preliminare di [[Coppa Italia Serie D 2016-2017|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2017-2018|2017-2018]] - 7º int'u Girùn E da Serie D. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2017-2018|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2018-2019|2018-2019]] - 3º int'u Girùn A da Serie D. Perde a semifinale dei spareggi. : Sedicesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2018-2019|Coppa Italia Serie D]]. * [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] - 6º int'u Girùn A da Serie D. : Trentaduesimi di finale di [[Coppa Italia Serie D 2019-2020|Coppa Italia Serie D]]. ---- * 2020 - Inte stæ a societæ a rinuncia a l'iscriçiùn inta Serie D pe prublemi ecunomichi e a vegne fundâ l' '''Associaçiun Sportiva Dilettantistica Pro Savona Calcio''' che a riparte da-u campiunòtu da Primma Categurìa. * 2020-2021 - 2º int'u Girùn A1 da Primma Categurìa Liguria<ref>Campiunòtu suspeizu p'â [[pandemia de COVID-19]].</ref>. * 2021-2022 - 2º int'u Girùn B da Primma Categurìa Liguria. A perde a finale di spareggi. : Quarti di finale di Coppa Liguria. * 2022-2023 - 7º int'u Girùn B da Primma Categurìa Liguria. * 2023 - A stagione in corso, viene costituita una nuova societæ denominata '''A.S.D. Città di Savona''' che ottiene l'iscrizione in Primma Categurìa; nell'estate 2023 il Pro Savona viene escluso dai campionati e cessa di esistere. * 2023-2024 - 3º int'u Girùn B da Primma Categurìa Liguria. A guagna i spareggi ma a perde ai spareggi regiunòli. * 2024 - A se repiggia a denominaçiun '''Savona Foot Ball Club 1907'''. * 2024-2025 - 1º int'u Girùn B da Prima Categoria Liguria. '''Prumossu in Promuçiun''' e a '''Guagna u Titulo Regiunòle da Liguria'''. * 2025-2026 - 3º int'u Girùn A da Promuçiun Liguria. A guagna i spareggi do Girùn A e riva inti spareggi regiunòli, perde a finale, ma pe’ a rinuncia da Voltrese, u Sann-a vegne '''Ripescou in Eccelença'''. {{Colonne fine}} |} === Partecipaçiun a-i Campiunòti === {| class="wikitable" width=58% style="text-align: center;" | width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''livellu'''</span> | width="30%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''categurìa'''</span> | width="5%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''partecipaçiuin'''</span> | width="25%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''primma stagiùn'''</span> | width="25%" bgcolor="#000080"| <span style="color:white;">'''ûrtima stagiùn'''</span> | width="10%" bgcolor="white"| <span style="color:#000080;">'''tutale'''</span> |- | align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''1º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 1913-1914|1913-1914]] || align="center" | [[Prima Categoria 1920-1921|1920-1921]] || rowspan=2|'''6''' |- | align="center" | '''Primma Divixiùn (A)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1921-1922|1921-1922]] || align="center" | [[Prima Divisione 1922-1923|1922-1923]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="6"| <br /><big>'''2º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Segunda Categuria''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Seconda Categoria 1910-1911#Liguria|1910-1911]] || align="center" | [[Seconda Categoria 1911-1912#Liguria|1911-1912]] || rowspan=6|'''14''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Prumuçiun (B)''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Promozione 1912-1913|1912-1913]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''II Divixiùn''' || align="center" | <big>'''3'''</big> || align="center" | [[Seconda Divisione 1923-1924|1923-1924]] || align="center" | [[Seconda Divisione 1925-1926|1925-1926]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Primma Divixiùn (B)''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1926-1927|1926-1927]] || align="center" | [[Prima Divisione 1927-1928|1927-1928]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie B''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Serie B 1940-1941|1940-1941]] || align="center" | [[Serie B 1966-1967|1966-1967]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie B-C Alta Italia''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Serie B-C Alta Italia 1945-1946|1945-1946]] |- | align="center" rowspan="4"| <br /><big>'''3º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Terça Categuria''' || align="center" | <big>'''1'''</big> || colspan=2| [[Terza Categoria 1909-1910#Liguria|1909-1910]] || rowspan=4|'''35''' |- | align="center" | '''Primma Divixiùn''' || align="center" | <big>'''7'''</big> || align="center" | [[Prima Divisione 1928-1929|1928-1929]] || align="center" | [[Primma Divixiun 1934-1935|1934-1935]] |- | align="center" | '''Lega Pro I''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Lega Pro Prima Divisione 2013-2014|2013-2014]] |- | align="center" | '''Serie C/Lega Pro''' || align="center" | <big>'''26'''</big> || align="center" | [[Serie C 1935-1936|1935-1936]] || align="center" | [[Lega Pro 2015-2016|2015-2016]] |- |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="3"| <br /><big>'''4º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''IV Serie/Serie D ''' || align="center" | <big>'''10'''</big> || align="center" | [[IV Serie 1952-1953|1952-1953]] || align="center" | [[Serie D 2019-2020|2019-2020]] || rowspan=3|'''24''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Interegiunòle II Serie''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[IV Serie 1957-1958|1957-1958]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Serie C2/Lega Pro II''' || align="center" | <big>'''13'''</big> || align="center" | [[Serie C2 1978-1979|1978-1979]] || align="center" | [[Lega Pro Seconda Divisione 2012-2013|2012-2013]] |- | align="center" rowspan="3”| <br /><big>'''5º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''4'''</big> || align="center" | [[Promozione 1953-1954|1953-1954]] || align="center" | [[Promozione 1956-1957|1956-1957]] || rowspan=3|'''24''' |- | align="center" | '''Interegiunòle/CND/Serie D''' || align="center" | <big>'''19'''</big> || align="center" | [[Campionato Interregionale 1986-1987|1986-1987]] || align="center" | [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] |- | align="center" | '''Ecelença''' || align="center" | <big>'''1'''</big> ||colspan=2| [[Eccellenza 2026-27|2026-27]] |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" rowspan="2"| <br /><big>'''6º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Prumuçiun''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Promozione 1988-1989|1988-1989]] || align="center" | [[Promozione 2025-we 2026|2025-2026]] || rowspan=2|'''4''' |- bgcolor="#E9E9E9" | align="center" | '''Ecelença''' || align="center" | <big>'''2'''</big> || align="center" | [[Eccellenza 1998-1999|1998-1999]] || align="center" | [[Eccellenza 1999-2000|1999-2000]] |- | align="center" rowspan="1" | <br /><big>'''7º'''</big><br /><br /> || align="center" | '''Primma Categurìa Ligûria''' || align="center" | <big>'''5'''</big> || align="center" | [[Prima Categoria 2020-2021|2020-2021]] || align="center" | [[Prima Categoria 2024-2025|2024-2025]] || rowspan=2|'''5''' |} === Statistiche individuòli === ==== Presençe ==== * 317 {{Bandiera|ITA}} [[Valentino Persenda]] * 286 {{Bandiera|ITA}} [[Giulio Mariani]] * 225 {{Bandiera|ITA}} [[Paolo Viviani]] * 214 {{Bandiera|ITA}} [[Gino Vignolo]] * 213 {{Bandiera|ITA}} [[Franco Canepa]] * 211 {{Bandiera|ITA}} [[Osvaldo Verdi]] * 192 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]] * 192 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Chicchiarelli]] * 185 {{Bandiera|ITA}} [[Armando Argenti]] * 180 {{Bandiera|ITA}} [[Carlo Pozzi]] * 178 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]] * 175 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Perlo]] * 173 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]] * 172 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]] * 171 {{Bandiera|ITA}} [[Giusy Valentino]] * 160 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]] * 152 {{Bandiera|ITA}} [[Pietro Natta]] * 150 {{Bandiera|ITA}} [[Ilvo Nadali]] ==== Gol ==== * 82 {{Bandiera|ITA}} [[Giorgio Borgo]] * 70 {{Bandiera|ITA}} [[Francesco Virdis]] * 68 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Vanara]] * 60 {{Bandiera|ITA}} [[Vittorio Panucci]] * 59 {{Bandiera|ITA}} [[Giovanni Cappelli]] * 54 {{Bandiera|ITA}} [[Umberto Mantero]] * 49 {{Bandiera|ITA}} [[Pierino Prati]] * 46 {{Bandiera|ITA}} [[Giuseppe Calcagno]] * 45 {{Bandiera|ITA}} [[Ernesto Tomasi]] * 41 {{Bandiera|ITA}} [[Marco Fazzi]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Fabrizio Gatti]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Corrado Teneggi]] * 35 {{Bandiera|ITA}} [[Angelo Canepa]] * 33 {{Bandiera|ITA}} [[Lorenzo Barlassina]] ==== Rêusa 2026/2027 ==== {{Calciatore in rosa/inizio|col1=000D5B|col2=white}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Giuseppe Agostino|ruolo=P|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Carlo Carai|ruolo=P|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Alpicrovi|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Calcagno|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Emanuele Colombo|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ruggero Covelli|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Incorvaia|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Lingua|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Filippo Pili|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ledion Sadiku|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Michele Schirru|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Mirko Zhao|ruolo=D|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alberto Burchi|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa/medio|col1=000D5B|col2=white}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Marco Campus|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Tommaso Castiglione|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alessandro Durante|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Daniele Galli|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Gianluca Gnecchi|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Marco Silvestri|ruolo=C|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Andrea Briano|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Matteo Croce|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Alex Fabbri|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Ermir Rezi|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Fabio Rignanese|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Samuele Sassari|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa|n°=|nome=Santiago Sogno|ruolo=A|nazione=ITA}} {{Calciatore in rosa/fine}} == Tituli == === Tituli naçiunòli === * '''[[Serie C|Campiunòti da Serie C]]: 2''' ** [[Serie C 1939-1940|1939-1940]] (Girùn D) ** [[Serie C 1965-1966|1965-1966]] (Girùn A) * '''[[Serie D|Campiunòti de Serie D]]: 3''' ** [[IV Serie 1958-1959|1958-1959]] (Girùn A) ** [[Serie D 2001-2002|2001-2002]] (Girùn A) ** [[Serie D 2009-2010|2009-2010]] (Girùn A) * '''[[Prima Divisione|Campiunòti da Primma Divixiun]]: 2''' ** [[Prima Divisione 1931-1932|1931-1932]] (Girùn D) ** [[Prima Divisione 1933-1934|1933-1934]] (Girùn E) * '''[[Coppa Italia Dilettanti]]: 1''' ** 1990-1991 === Tituli regiunòli === * '''[[Eccellensa Liguria|Ecelença]]: 1''' ** [[Ecelença 1999-2000|1999-2000]] * '''[[Promozione|Promuçiun]]: 1''' ** [[Promoçiun 1988-1989|1988-1989]] (Girùn A) * '''[[Prima Categoria Liguria|Primma Categurìa]]: 1''' ** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] (Girùn B) * '''[[Prima Categoria Liguria|Titulu Regiunòle Liguria]]: 1''' ** [[Primma Categurìa 2024-2025|2024-2025]] * '''[[Coppa Italia Dilettanti Liguria]]: 1''' ** 1999-2000 === Tituli du Setture Giuvanile === * '''[[Campionato Allievi Nazionali|Campiunòtu naçiunâ Allievi]]: 1''' ** 2002-2003 == Note == <references/> == Vöxe vixinn-e == * [[Sann-a]] * [[Rari Nantes Savona]] == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ingançi == * {{Çitta web|url=http://www.savonafbc.it/|tìtolo=Scito offiçiàle do Sann-a FBC|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://www.savonaclub.it/|tìtolo=Savona Club Giuliana Gazzano|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=http://biancoblutimessavona.blogspot.com/|tìtolo=BIANCOBLU TIMES|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=http://vecchiostamposavona.blogspot.com//|tìtolo=Vecchio Stampo Savona|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://biancoeblu.wordpress.com/|tìtolo=BIANCO E BLU - i colori della vittoria|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://it.wikipedia.org/wiki/Classifica_perpetua_del_campionato_italiano_di_calcio_dal_1898_al_1929|tìtolo=Classifica perpetua del campionato italiano di calcio dal 1898 al 1929 - Sann-a a 'o 35° posto|léngoa=IT}} [[Categorîa:Sann-a]] [[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]] 5b531xriuf0f8gu7vf9s2cop4hzx9jo Müseu Navâle Rumàn 0 31717 273041 271735 2026-08-11T18:50:05Z N.Longo 12052 z 273041 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|miniatura|250x250px|[[Palàssiu Pe(r)usu-Seulla|Palàssiu e tûre Pe(r)usu-Seulla]], sêde du müseu]] U '''Müseu Navâle Rumàn''' (''Museo Navale Romano'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Musêo|müseu]] d'[[Arbenga]] gestìu da l'[[Istituto Internazionale di Studi Liguri|Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i]], ch'u g'ha a sò sêde in [[Arbenga Veggia]], intu [[Palàssiu Pe(r)usu-Seulla]]. == Sto(r)ia == U müseu u l'è stètu fundàu cu'u fìn de mette in mustra i retruvamènti fèti intu relittu da cuscì dìta [[Nâve rumâna A (Arbenga)|nâve rumâna "A"]], ch'a l'è fundâ du [[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]] au largu d'Arbenga. U relittu, espluràu cu'e tecniche de l'archeulugia sutt'ègua alantu(r)a da pôcu svilüpèi, u l'è stètu stüdiàu int'ina primma campagna guidâ dau prufesû [[Nino Lamboglia]]. Inte quella ucaxùn s'è duve(r)àu cumme base a [[Artiglio (nâve)|nâve specialisâ ''Artiglio II'']] du cumendatû Giovanni Quaglia e, fra i 8 e i 20 de frevâ du 1950, s'è ti(r)àu fö(r)a da l'ègua e primme, picìne, quantitè de mate(r)iâli. Fra u [[1959]] e u [[1961]], cu'in'impurtante campagna cumisciunâ dau ''Centro Sperimentale di Archeologia Sottomarina'', fundàu intu mèntre pròpiu in Arbenga<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La nave romana di Albenga'', p. 182}}</ref>, cu'a [[Daino (nâve)|nâve ''Daino'']] s'è recüpe(r)àu ciü de 700 anfu(r)e, vàri tundi de se(r)amica, rèsti d'armatü(r)e de brunzu e tòcchi du scâfu e de l'armamèntu du relittu<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12438:museo-navale-romano-albenga.pdf|tìtolo=Museo Navale Romano d'Albenga|outô=Suvrintendènsa pe'i bêni archeulogichi da Ligü(r)ia|editô=Progetto Accessit - Itinerari del patrimonio accessibile|léngoa=IT, FR|vìxita=2025-01-03}}</ref>. U cö du müseu u l'è stètu inaugü(r)àu du [[1950]] intu salùn de [[Palàssiu D'Aste (Arbenga)|Palàssiu D'Aste]], missu a dispusisiùn dau Cumün d'Arbenga, pe' mustrà i exiti da primma campagna de scâvi, da pôcu finìa<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La nave romana di Albenga'', p. 183}}</ref>. Cun tütti i retruvamènti fèti de dòppu, u müseu u s'è mesciàu du [[1960]] inta sò sêde d'ancöi, intu [[Palàssiu Pe(r)usu-Seulla]]<ref name=":0" />. Au percursu de vixita, du [[1957]] se gh'è zuntu a culesiùn de vâsi de spesià ch'i l'é(r)an duve(r)èi inte l'antìgu uspeâ sitadìn, u [[Uspeâ veggiu de Santa Ma(r)ìa da Mise(r)icordia (Arbenga)|Santa Ma(r)ìa da Mise(r)icordia]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-navale-romano|tìtolo=Museo navale romano|outô=Ministe(r)u da Cultü(r)a|léngoa=IT|vìxita=2025-01-03}}</ref>. Pe'i sinquant'ànni daa descuèrta du relittu, du [[2000]] e sun stète misse a növu e dutasiùi divulgatìve de müseu, cu'a zunta de mate(r)iâli in scia sto(r)ia de l'archeulugia sutt'ègua e in sce l'esplurasiùn du relittu d'Arbenga<ref name=":0" />. De ciü, u percursu du müseu u cumprènde ancù a sesiùn in sci repèrti da "Preisto(r)ia inta [[valâ du Pennavaire]]" cun mate(r)iâli de divulgasiùn, ch'a l'è stèta inaugü(r)â du [[2002]]<ref name=":1" />. == Descrisiùn == === Intrâ e atriu === [[Immaggine:Campana subacquea.jpg|miniatura|A campâna batiscòpica intu curtìle du palàssiu]] U müseu u se desvilüppa au primmu cian, quellu nobile, du [[Palàssiu Pe(r)usu-Seulla (Arbenga)|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla]], articulàu fra u gran salùn de rapresentansa e e stansie in sci sò fianchi. Da l'intrâ, faciâ in sce [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]], se rìva intu curtìle du palàssiu, dund'u se pò vegghe ina campâna batiscòpica, duve(r)â dau ''Centro Sperimentale di Archeologia Sottomarina'' pe'e sò campagne sutt'ègua. Inte l'atriu du müseu, au primmu cian, se ghe trövan pe' cuntru de repliche de musaichi e de rilievi de l'etè rumâna a sugèttu ma(r)ittimu, cunservèi inte di âtri müsei, ciü che di mudelìn in sca(r)a de [[Nâve de Nêmi|nâve]] du [[Caligola|Caligula]] ch'e sun stète truvèi intu [[Lâgo de Nêmi|lau de Nemi]]<ref name=":0" />. De ciü, inte sta stansia i ghe sun ascì di mate(r)iâli truvèi intu mâ in gi(r)u a l'[[Ìsua Gainâa|Isu(r)a]], cumme in gran tundu de se(r)amica sigilâ africâna di [[VI secolo|seculi VI]]-[[VII secolo|VII]] (de furma Hayes 105), cun di âtri scciappi d'üsu da cuxìna e di anélli e seppi de ciungiu, alantu(r)a duve(r)èi pe' ancu(r)a. Fra de sti seppi, sètte inte tüttu e dae dimensciùi dife(r)ènti, de ün a n'è stèta recustruìa l'ancu(r)a intrega, cu'ina reprudusiùn da parte de legnu mèntre quellu de ciungiu, u seppu e a cuntrumarra, i sun di u(r)iginali<ref name=":2">{{Çitta|Massabò, 2004|''Il Palazzo Peloso Cepolla: il Museo Navale Romano'', pp. 93-94}}</ref>. === Salùn de anfu(r)e === [[Immaggine:Anfore palazzo Peloso Cepolla.jpg|miniatura|E anfu(r)e in mustra truvèi inta nâve rumâna d'Arbenga|sinistra]] A ògni moddu, u cö da culesiùn u l'è furmàu dai retruvamènti fèti intu relittu da [[Nâve rumâna A (Arbenga)|nâve "A"]] inte campagne de scâvu mensunèi de d'âtu<ref>{{Çitta web|url=https://www.centrosubideablu.com/13-immersioni/54-nave-romana-a|tìtolo=Nave Romana A|léngoa=IT|vìxita=2025-01-03}}</ref>. Fra i repèrti, a parte ciü impurtante a l'è rapresentâ da [[Anfu(r)a|anfu(r)e]] du tìpu "Dressel 1B" âte 1,10-1,20&nbsp;m, cu'in sentenâ de ste lì ch'u l'è missu in mustra in scia replica de parte da fiancâ da nâve, pe' fà vegghe cumm'e l'é(r)an rangièi pe'u trasportu, int'in recustrusiùn a cü(r)a du [[Cianté Baglietto|ciantê Baglietto]] de [[Väze|Va(r)azze]] fèta in sci dèti pièi dau relittu<ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Il Palazzo Peloso Cepolla: il Museo Navale Romano'', p. 94}}</ref>. De quarche anfu(r)a u n'è stètu truvàu fìna u tappu, fètu de natta o cu'ina pigna, e ascì quarche remasüju du caregu, ch'u l'é(r)a pe'u ciü vìn daa [[Campannia|Campania]] ma ch'u cumprendeva ascì de ninsö(r)e, de pille de se(r)amiche campâne a vernìxe negra, [[Bròcche|brocche]], ''[[Olpe (vâzo)|olpe]]'' e [[Tiàn|tièi]] de se(r)amica cumüne<ref name=":0" />. Int'ina vedrìna missa in scia drìta de l'intrâ du salùn i se ponen vegghe di rèsti da nâve mèxima, cun di tòcchi supravisciüi du sò fasciamme e da lastra de ciungiu ch'a u cruviva. De frunte a sta vedrìna, in scia mancìna de l'intrâ, u ghe n'è in'âtra che pe' cuntru a cuntegne e mercansìe "d'acumpagnamèntu" mensunèi de d'âtu, cun de cuppe e di tundi a vernìxe negra de cuscì dìta "[[Çeràmica canpànn-a|campâna A]]", insemme a di còlli de anfu(r)e che se vegghe ch'i l'é(r)an serèi cun sti tappi fèti de natta, stagnèi cun malta da casìna, o cu'ina pigna, cu'e ninsö(r)e chi in mustra ch'e l'é(r)an parte du caregu da nâve. Inta tèrsa vedrìna, in sciu fundu du salùn, i sun cunservèi i repèrti de l'armamèntu de burdu, cumme due ''[[Fistula aquaria|fistulae]]'' de ciungiu, in [[Corzeu|crugiòlu]] e in strümèntu de ciungu cunusciüu cumme a "röa de manövra" ma daa funsiùn nu gua(r)i cè(r)a, fòscia duve(r)àu pe' fabricà de corde; de ciü, fra e côse de ciungiu, se pò ancù regurdâ in curnu ch'u l'é(r)a apesu aa nâve, daa funsiùn rituâle cuntru u percösciu. Int'ina vedrinetta scimile a sta lì i ghe sun di tòcchi d'èlmi cun crövi-cupetta e i rèsti d'in armatü(r)a, fòscia lighèi aa presènsa d'ina scorta armâ in scia nâve e, au sèntru du salùn, in mudelìn da nâve mèxima. A l'ürtimu, int'ina vedrìna missa cuntru a mü(r)aja, se ghe pò vegghe ina selesiùn de dutasiùi de burdu mensunèi de d'âtu, cun brocche, anfu(r)ette, tièi e âtru<ref name=":0" /><ref name=":2" />. === Stansie late(r)âli === Dau salùn u se passa pöi inte due salette ciü picìne, ch'e cuntegnen di repèrti d'âtra u(r)igine, che pe'u ciü i ne vegnen dau relittu da nâve rumâna ch'a l'è fundâ au largu d[[A Maina de Dian|a Ma(r)ìna de Dian]] pôcu ciü tardi da mitè du [[I secolo|primmu seculu]]. Inta primma e sun cunservèi duzze de anfu(r)e ch'e purtavan u caregu de vìn spagnollu da [[Nave rumana da Maina de Dian|nâve a ''dolia'' de Dian]], du tìpu Dressel 2/4, in gran cuèrciu e dui ''[[Dolium|dolia]]'' nu gua(r)i grossi, i ciü picìn truvèi intu relittu. Sti ''dolia'' i g'han u bullu da fabrica aa vista, a ''Hilarius M.P.'' da [[Campannia|Campania]], e ün de sti lì u presènta fina e tracce de in intervèntu pe' rangiâlu, cun de [[Gràppa (zónto)|grappe]] de ciungiu a cua de rundu(r)ìna misse a serâ de venaü(r)e ch'e s'é(r)an furmèi in scia duggia quand'a l'è stèta cötta. Rembâ aa mü(r)aja a gh'è ascì ina vedrìna cu'in lingòttu de ciungiu, dunàu dau sciù Quaglia, ch'u ne vegne dae mine(r)e d'argèntu da [[Britannia]], dund'u l'è stètu descuèrtu du [[1918]], ch'u g'ha in simma u stampu de l'[[Vespasiàn|impe(r)atû Vespasiàn]]. A segunda saletta a cuntegne pe' cuntru de dutasiùi da nâve, duve(r)èi inta cuxìna de burdu e truvèi versu a sò puppa, cumme de cupette de tèra sigilâ italica, üna cu'u bullu de ''C. Murrius'', de ''[[Olla (contenitô)|olle]]'', in murtà, de lüxèrne a vulüe, de cupette da bêve du tìpu sutì, di cuèrci da brocche e âtru, e ascì trê pedìne da zögu de veddru e di pesi picìn de ciungiu pe' pescâ. A l'ürtimu, inta vedrìna missa in sce in cantu da stansia, i ghe sun in [[Énbrexo|embrexe]], in [[Cóppo|cuppu]] e in grande cuntenitû de ciungiu; de ciü, e se ghe trövan e strümentasiùi pe'e mustre multimediâli<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Massabò, 2004|''Il Palazzo Peloso Cepolla: il Museo Navale Romano'', pp. 94-95}}</ref>. === Mustre fisse === De lungu au primmu cian, inta cuscì dìta sâla da lugetta, a l'è missa in mustra a culesiùn de vâsi da spesiâ de l'[[Uspeâ veggiu de Santa Ma(r)ìa da Mise(r)icordia (Arbenga)|uspeâ veggiu de Santa Ma(r)ìa da Mise(r)icordia]], furmâ da in sentenâ de pèssi daa carateristica decurasiùn gianca-blö, fabrichèi [[Ceramica de Sann-a|a Sauna]] e [[Çeramica d'Arbissöa|in Arbisöa]] fra u [[XVII secolo|Seisèntu]] e u [[XX secolo|Növesèntu]]. De ciü, u gh'è ancù a mustra fissa dedicâ aa preisto(r)ia inta [[valâ du Pennavaire]], a cü(r)a de Milly Leale Anfossi e ch'a campa di mate(r)iâli truvèi inte öttu scìti dife(r)ènti, ch'i cröven in periudu de tòstu 15.000 ànni, dae cultü(r)e di caciaùi du [[Paleolìtico|paleuliticu]] fìna a rivà a l'imprinsippiu da sto(r)ia<ref name=":0" />. == Nòtte == <references /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albingaunum|url=https://books.google.com/books?id=wGZOAAAAYAAJ|ànno=2004|editô=Ministero per i beni e le attività culturali, Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Massabò, 2004}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12438:museo-navale-romano-albenga.pdf|tìtolo=Museo Navale Romano d'Albenga|outô=Suvrintendènsa pe'i bêni archeulogichi da Ligü(r)ia|editô=Progetto Accessit - Itinerari del patrimonio accessibile|léngoa=IT, FR|vìxita=2024-12-31}} * {{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-navale-romano|tìtolo=Museo navale romano|outô=Ministe(r)u da Cultü(r)a|léngoa=IT|vìxita=2025-01-03}} * {{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/museo-navale-romano.htm|tìtolo=Museo Navale Romano|outô=Cumün d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2025-01-03}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Musêi da Ligùria|Arbenga]] 2823uffw06r9a2sj7ap8naydfx94kkm Munsu 0 32110 273040 272985 2026-08-11T18:49:56Z N.Longo 12052 z 273040 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Munsu |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Fr}} ''Mons''</div> |Panorama = Mons aero.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du sèntru de Munsu</div> |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = FRA |Stemma = Blason ville fr Mons (83).svg |Grado amministrativo = 5 |Tipo = [[Comun|cumün]] |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Pruvènsa-Arpe-Còsta Azüra |var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Dipartimèntu]] |Divisione amm grado 2 = Va(r)u |var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Arrondissement]] |Divisione amm grado 3 = Draguignan |var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantùn]] |Divisione amm grado 4 = Fayence |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Patrick de Clarens |Data elezione = 2020 |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |Superficie = 76.63 |Note superficie = {{Çitta|PLU: Rapport de présentation|''Annexes, Annexe N°01: évolution entre POS et PLU'', p. 127}} |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 909 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/8643952?geo=COM-83080|tìtolo=Populations de référence 2022: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|dæta=29 dixèmbre 2025|léngoa=FR|vìxita=2026-07-26}} |Aggiornamento abitanti = 2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Callian]], [[Escragnolles]], [[Fayence]], [[La Bastide]], [[La Roque-Esclapon]], [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]], [[Seillans]], [[Séranon]], [[Tourrettes]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = ''moussenqui'' <small>([[Dialettu figùn|figùn]])</small><br />''monsois'' <small>([[Lengua françéise|fr]])</small> |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map commune FR insee code 83080.png |Didascalia mappa = Mappa du cumün de Munsu |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Munsu''' (scrìtu ''Mounsou'' in [[Dialettu figùn|figùn]], dìtu ''Mons'' o ''Mouns'' {{IPA|[muns]}} in [[Lengoa provensâle|pruvensâle]], ''Mons'' in [[Lengua françéise|fransese]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Fransa|fransese]] du [[Dipartiménto do Var|dipartimèntu du Va(r)u]], inta [[Pruvensa-Arpe-Custa Azüra|Pruvènsa-Arpe-Còsta Azüra]], ch'u cunta 909 abitanti (au [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == Munsu u se presènta cumme in tipicu paìse custruìu in sce de 'na rocca, situàu inte l'âta [[valâ da Siagna]], in sciu versante de drìta. U paìse u l'è a in'artitüdine de 814 mêtri, ma u se estènde pe' 'na süperficie de tòstu 77 chilòmetri quaddri, fìn a tucà a punta da [[Montagne de Lachens|muntagna de Lachens]] a 'na quòtta de 1.712 mêtri, a simma ciü âta du dipartimèntu, in sci cunfìn cun [[La Bastide]], [[La Roque-Esclapon]] e [[Séranon]], cumüi ch'i restan ciü a punènte e versu setentriùn che Munsu. Ancù a punènte u gh'è [[Seillans]] e, chinandu versu meridiùn, u se ghe tröva [[Fayence]], [[Tourrettes]] e [[Caillan]], mèntre che a levante u cunfina cun [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]] e de [[Escragnolles]], ciü versu setentriùn.<gallery mode="packed" widths="150"> Immaggine:Siagnole 29.jpg|A Siagnole dau Mu(r)ìn de Munsu Immaggine:Mons Pt oulo 28.jpg|U valùn du Fil Immaggine:Montagne de lachens (31).JPG|A muntagna de Lachens Immaggine:Font Vallon Rouge 04.JPG|A funte du Vallon Rouge </gallery>U terito(r)iu du cumün u l'è traversàu da 'n afluènte de stu cursu d'ègua, a ''[[Siagnole]]'', ch'a nasce aa cunfluènsa fra dui valùi, ün u l'è quellu ''du Fil'', l'âtru u l'è dìtu ''de Neissouns''<ref name=":12">{{Çitta web|url=http://paysdefayence.free.fr/eau/bassinversant/bassinversant.htm|tìtolo=Pays de Fayence: Les Sources de la Siagnole|outô=Vito Valenti|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>. A ''sourça'' a resta propiu sutta a Munsu, a pôcu mênu de 550 mêtri in sciu livéllu du mâ, ai pèi du [[Munte Carian|Carian]] (750&nbsp;m). L'ègua ch'a chìna dau ''Vallon du Fil'' a ne vegne dau versante du [[munte Malay]], cun de ramme ch'e campan l'ègua dau ''Lachens'', da l'&#8203;''Ubac de Bliauge'' e da ''Saint-Marcellin'' e a se incuntra cun quella du ''Neissouns'', ch'a l'é(r)a zà cunusciüa tèmpu di rumèi, ch'i l'axevan duve(r)â pe'i sò acquedòtti, asemme a de âtre, versu [[Montauroux]]<ref name=":12" />. Levàu a ''Siagnole'' e [[Siagna|a Siagna]], Munsu u l'è traversàu ascì da âtri rièi, che inta ciü parte di câxi i sun afluènti da primma<ref>{{Çitta web|url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=http%3A%2F%2Fsierm.eaurmc.fr%2Fl-eau-pres-de-chez-vous%2Feau-mons-83080.php#federation=archive.wikiwix.com&tab=url|tìtolo=L'eau dans la commune: MONS (83)|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>, cumme u ''Vallon Rouge'', ch'u se ghe zunze pôcu sutta a lucalitè de ''Les Vignes'', e quellu de ''Roque Abellière'', tütt'i dui in scia scinistra du sò cursu. A chinà ancù u se ghe tröva a cunfluènsa cu'u ''Vallon des Amburs'', aa drìta. A l'ürtimu, primma de caciâse inta Siagna dae parte du Mu(r)ìn da Siagna (''Le Moulin de Siagne''), a Siagnole a marca u cunfìn cu'u terito(r)iu de [[Saint-Cézaire]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.geoportail.gouv.fr/carte|tìtolo=Géoportail - Republique français (Le Moulin de Siagne, 83440 Mons)|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U tupònimu de Munsu u nu l'è tòstu cangiàu inta sto(r)ia, tantu ch'u l'è mensunàu cumme ''Mons'' fina du [[1026]] e du [[1066]]. De prubabile, u truve(r)ea d'u(r)igine inta pa(r)olla [[Léngoa latìnn-a|latìna]] {{Maioscolétto|mons}}, ch'a vö dì "munte"<ref>{{Çitta web|url=https://toponymes.fr/lieu/mons-7/|tìtolo=Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>, o se nù dau plü(r)âle du [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] ''mont'', e dunca intu sènsu de "munti"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ernest Nègre|tìtolo=Toponymie générale de la France|url=https://books.google.com/books?id=jbpVLN1tRNoC&pg=PA1172|ànno=1991|editô=Librarie Droz|çitæ=Genève|léngoa=FR|p=1172|volùmme=Vul. II|ISBN=2-600-00133-6}}</ref>, da ligâse inte tütti dui i câxi ae carateristiche du scitu. Intu ''moussencou'', a va(r)ietè du [[Dialettu figùn|figùn]] ch'a se ghe parlava, u paìse u l'é(r)a ciamàu "Munsu", scrìtu ''Mounsou''. Sta furma a ne vegnìva da l'adatamèntu aa murfulugìa lìgü(r)e du tupònimu ch'u l'existeva da ancù primma, cangiàu cu'a zunta da -u finâle squaxi a ipercuresiùn segundu a carateristica ciü marcâ du parlà du pòstu<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 8. Lessico'', p. 98}}</ref>. === Preisto(r)ia === I primmi segni lascièi dai ommi intu terito(r)iu de Munsu i remuntan aa preisto(r)ia, tantu ch'u l'è stètu truvàu ina gran va(r)ietè de Dolmen e âtre furme de sepultü(r)e, fra sti chi ün di ciü cunusciüi u l'è u Dolmen de Peygros, ch'u pìa u numme daa còlla dund'u se tröva<ref name=":02">{{Çitta web|url=https://www.delfabbro.fr/index.php?option=com_content&view=article&id=309:dolmen-de-peygros-mons-var&catid=19&Itemid=114|tìtolo=Dolmen de Riens ou de Saint-Pierre (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>. U gh'è e pröve ch'u funsiunasse cumme scitu de sepurtü(r)a, scicumme ch'u l'è stètu truvàu ancù i resti e i framenti de osse, ciü de punte de frecce e âtri repèrti<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Comte Edmonde de Pas|ànno=1908|tìtolo=Sur la fouille du dolmen de Peygros à Mons (Var)|revìsta=Bulletin de la Société préhistorique française|volùmme=5|nùmero=4|pp=171-173|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16|url=https://www.persee.fr/doc/bspf_0249-7638_1908_num_5_4_11615}}</ref>, ch'i fan pensà a 'na datasiùn ch'a remunte a l'etè du ramme, cun di esèmpi de frequentasiùi ciü resenti. Inte stu sènsu fra quantu rinvegnüu intu scitu di scâvi, u gh'é(r)a fina ina munêa d'epuca rumâna, ch'a l'axeva u sigillu de Setimiu Severu<ref name=":02" />. Âtri esèmpi de tòstu u mèximu periudu i sun u Dolmen de Riens e de la Colle<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=308:dolmen-de-la-colle-mons-var&catid=19&highlight=WyJkb2xtZW4iLCJkZSIsImxhIiwiY29sbGUiXQ==&Itemid=101|tìtolo=Dolmen de la Colle (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>, u primmu di dui cun 'na frequentasiùn turna inte l'etè du brunzu<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=307:dolmen-de-riens-ou-de-saint-pierre-mons-var&catid=19&highlight=WyJkb2xtZW4iLCJtb25zIl0=&Itemid=101|tìtolo=Dolmen de Riens ou de Saint-Pierre (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>. === Etè antìga === [[File:Mons Jourdan 1.JPG|thumb|A canâ de Jourdan e a Rocca Tajâ|left]] A frequentasiùn rumâna de sti scìti a l'è bèn ducumentâ daa custrusiùn de 'n acquedottu ch'u parte da Munsu e u riva fin aa sitè de [[Fréjus]], l'antiga ''[[Forum Julii]]'', pe' in tragittu de 42 chilòmetri, fètu custruì du [[50 a.C.]] incanalandu primma e funte de la Foux, intu cumün de Montauroux e dapöi ascì quelle da Siagnole, ai pèi du vilaggiu<ref>avant prop. pg11</ref>. U cundütu u l'è stètu scavàu fina inta rocca, e ün di tratti ch'i mustran meju l'inzegnu de ste gènte u l'è u scìtu da ''Roche taillé''. Inte stu trètu a l'imprensipiu l'aquedottu u l'é(r)a stètu fètu passà inte 'n tòccu ch'u spurzeva daa mü(r)aja, ma u crollu de stu chi u l'ha purtàu a scavà a canâ inta ròcca, pe' in tòccu lungu sinquanta mêtri e âtu ciü che dexe. L'ègua dunca, doppu in chilòmetru e sèi daa funte, a passa inta scciapaü(r)a da prìa e a va avanti intu sò cursu. U se sa du restu che l'òpe(r)a a l'é(r)a duve(r)â e bèn tegnüa fin au [[V secolo|seculu V]], cu'e primme invaxùi di barba(r)i. === Etè medievâle === Pe' Munsu paìse a prìmma atestasiùn a l'è tòstu du mèximu periudu, e a g'ha da vegghe cu'i muneghi de Le(r)ìn, scicumme che inte 'n àttu de dunasiùn fètu remuntà au periudu [[1026]]-[[1066]] a numme ''Poncius Arbertus Vetus'', cuntegnüu intu ''Cartulaire'', dunde ch'u vegne ciamàu a testimunià in pò de gènte, fra ste chi ascì ''Fulco de Mons''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=MM. Henri Moris, Edmond Blanc|tìtolo=Cartulaire de l'abbaye de Lérins publié sous les auspices du ministère de l'instruction publique|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k9815542n/f127.image.r=Mons#|ànno=1883-1905|editô=Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes|çitæ=Pariggi|léngoa=LA, FR|p=67|volùmme=Partie 1|capìtolo=LXIX. Donum Poncii Arberti}}</ref>. Üna de âtre testimunianse d'insediamèntu medievâle a l'è rapresentâ dai resti da "colonica ad Avasio" (Avaye), antigu castrum ch'u l'è mensunàu pe'a primma votta intu puliticu de Wadalde, du [[813]]-[[814]], cunservàu a [[Marseggia|Marseja]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Michel Disdero|tìtolo=Le Polyptyque de Wadalde - Problèmes de Toponymie et de Topographie Provençales au IXe siècle|p=20|léngoa=FR|vìxita=2025-09-16|url=https://www.academia.edu/83492054/Le_Polyptyque_de_Wadalde_Probl%C3%A8mes_de_Toponymie_et_de_Topographie_Proven%C3%A7ales_au_IXe_si%C3%A8cle}}</ref>. U castrum u l'é(r)a inse(r)ìu intu cuntèstu di pusedimènti da scignu(r)ia de Seillans e defèti l'insediamèntu furtificàu u se tröva propiu ai cunfìn cun stu paìse chi. Ancù de doppu u se ne tröva scrìtu du [[1025]], int'in papê dund'u figü(r)a, pe' vìa de 'na dunasiùn, Johannis de Avaisa, vassallu du pòstu. U pa che u burgu furtificàu, ti(r)àu sciü in simma a 'na rocca, a 600 mêtri d'artessa, u fusse cumpostu dau castéllu inta parte ciü âta e che au riùndu u ghe fusse 'na se(r)ie de cà e âtre custrusiùi, u tüttu cintàu da 'na mü(r)aja âtra dui o trei mêtri. U se sa ch'u gh'é(r)a ascì ina gêxa, scicumme ch'u se sa d'in priû, tantu che a lucalitè a l'è inte l'elencu de quelle au de sutta da diocexi de Aix, fra u [[1232]]-[[1244]]. Dandu amèntu a quantu scrìtu du [[1352]], u resülta ch'u nu ghe stagghe zà ciü nisciün, fina se pôchi ànni prìmma u gh'é(r)a ancù de gènte, cumme u se scrive inte di papèi du [[1315]]<ref name=":1" />. Munsu, assemme a [[Escragolles]], [[Biot]] e [[Vallauris]] u l'è stètu ün di paìsi ch'i l'han vistu u rivà di cuscì dìti figùi, gènte ligü(r)i migrèi daa [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] a partì dau [[XV secolo|seculu XV]] e fin au [[XVI secolo|seculu XVI]], scicumme che fra [[XIV secolo|Trexèntu]] e Quattrusèntu sta regiùn da Pruvènsa a l'axeva cunusciüu in gròssu spupulamèntu, survatüttu duvüu aa pèste negra, ch'a gh'axeva picàu seccu fra u [[1384]] e u [[1387]], cun undèi ascì de doppu. Mumèntu de crisi segnàu ascì da 'na guèra de sücesciùn de drentu ai Angiuìn, cunti de Pruvènsa e pöi ancù üna pe'i feudi, cumbatüa fra sti lì e i scignu(r)i de Turenne pe' dex'ànni a partì dau [[1389]]. A fa vegnì pezzu a situasiùn u se gh'é(r)a missu ancù de prìmma ina ca(r)estìa ch'u n'axeva turna patìu e gènte du pòstu du [[1364]], mèntre de doppu, intu [[1391]] u vixìn ''castrum'' de Cariàn u vegne sachesàu da Raymond de Turenne, intu quaddru de guère de sücesciùn fra i Angiuìn e a famìa di Dü(r)assu, purtandu âtre sventü(r)e in scia pupulasiùn de sti paìsi. Pe' rènde turna pupulèi e zône de [[Grasse]] e de [[Draguignan]] i scignu(r)i du pòstu i l'axevan spunciàu stu fenòmenu de migrasiùn cun de cuncesciùi de tère e di agiütti fèti apòsta. E mutivasiùi de stu grossu spustamèntu e sun fina da fa remuntâ aa crisi che de cuntru a se patìa inta rive(r)a, scicumme che [[Repùbrica de Zena|Zena]] a l'é(r)a inte 'n periudu de crisi ecunomica, visti i vari cangi pulitichi de quelli tèmpi. Ciü de precisu u se sa che a Munsu u gh'è vegnüu qua(r)anta famìe ligü(r)i intu [[1468]], cumme vusciüu da Antoine de Vileneuve, mèxima famìa ch'a l'é(r)a lì ch'a spunciava pe'u ripupulamèntu ascì de [[La Napoule]]. Scibèn che aa mitè du Quattrusèntu u ghe secce stètu l'arivu de sti culòni, 'na primma fì(r)a de manènti daa Ligü(r)ia pa che a ghe fusse zà rivâ du [[1260]]. U se sa che ste gènte i ne vegnivan dau Punènte, ma mèntre che pe'i âtri pòsti interessèi u se ne sà de segü(r)u a pruveniènsa, pe' Munsu u nu gh'è de atestasiùi, ma u se pènsa che cumme pe'i pòsti a l'in gìru, i ne vegnissen daa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi d'Arbenga]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 32-33}}</ref>. L'insediamèntu de ste gènte u vegne cunfermàu da in impurtante àttu, cunusciüu cumme ''Acte d'habitation,'' firmàu apuntu dau scignù de Munsu, ch'u cuncedde i di(r)itti in sce sèrti scìti dund'andà a scö, ciü quellu de lau(r)à e tère. Insemme a ste garansìe a gh'é(r)a ascì a cuncesciùn aa cumünitè d'in furnu pe' fà u pàn, de moddu ch'a ghe fusse armenu e cundisiùi pe' pu(r)elu fà de regula, mèximu discursu pe'i mu(r)ìn. Propiu in sce sti lì, dunque, i spunciavan i scignu(r)i du pòstu pe'a ripupulasiùn du paìse. Defèti i primmi papèi ch'i parlan de l'aministrasiùn di mu(r)ìn da cumünitè i sun cunservèi inti archivi du cumün e i remuntan au [[1487]]<ref name=":0" />. === Etè muderna === Cu'i [[XV secolo|seculi XV]] e [[XVI secolo|XVI]] u gh'è di növi remesci inta pulitica, scicumme che intu [[1481]], aa mòrte du cunte Carlu III, a Pruvènsa a vegne passâ sutta au [[Regno de Fransa|Regnu de Fransa]], e cuscì fina Munsu. Intu [[1572]], quand'e inte tütta a Fransa l'infü(r)ian e lòtte de religiùn fra catolichi e ügunotti in seguitu aa Nötte de San Bertumê, i scignu(r)i du pòstu i pìan e parte du cunte de [[Carcés]], da fasiùn catolica ciü sccetta, cuntru u partìu di ''Razats'', ch'i l'é(r)an prutestanti. Aa fin du Sinquesèntu a cumünitè de Munsu a l'é(r)a rezüa da dui cunsu(r)i, ch'i vegnen elezüi e i restan in càrega pe' in ànnu. De stu periudu u vegne impurtante u travaju spesu pe' sta de derê ai gumbi e ai mu(r)ìn da cumünitè, che a sò gestiùn a i l'é(r)a a càregu d'in gestû, ch'u duxeva ascì numinà i mu(r)inèi privèi perché i i tegnisse, cumpìndu stu travaju in genere pe' quattru ànni<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Daniel Solakian|curatô=AA.VV.|tìtolo=Mons. Ses oliviers, ses mulins|url=https://oleiculteursdupaysdefayence.fr/wp-content/uploads/bsk-pdf-manager/2022/03/brochure-Mons-de%CC%81finitive.pdf|dæta=1985-09-14|ànno=2019|editô=Association des Oleiculteurs du Pays de Fayence|çitæ=Fayence|léngoa=FR|pp=9-12|capìtolo=Histoire des moulins de Mons}}</ref>. Növi atti pe'a gestiùn di mu(r)ìn i vegnen firmèi ai 3 d'austu du [[1551]] da Henri de Villeneuve, ch'u cedde i sò mu(r)in e gumbi, de moddu ch'i finiscen aa cumünitè, in particulâre i se ne mensunan dui cumme ''Moulins de fer'', ch'i sun quelli da Siagna. Inti scrìti u cumpa(r)isce fina u nòbile Pierre Henry de Munsu, pe'e òpe(r)e ch'i se trövan au ''Pas de la Traille'', ch'e vegnen cedüe ascì ste lì. Du [[1580]] u gh'è stètu a pupulasiùn ch'a s'è regi(r)â ai scignu(r)i, tantu ch'a scciöppa 'na guèra sivile ch'a finìsce brüxandu u castéllu<ref>{{Çitta web|url=https://www.paysdefayence.com/equipements-loisirs/circuit-patrimoine-de-mons/|tìtolo=Circuit patrimoine de Mons|outô=Pays de Fayence|léngoa=FR|vìxita=2026-07-18}}</ref>. Ma levàu sti fèti, scicumme che i scignu(r)i i turnan a guvernà prufitandu di debiti ch'i gh'é(r)an, intu [[1604]] aa cumünitè u ghe tucca vegghise e prupietèi sutta sequestru, pe' duimìlla scüddi inte tüttu<ref name=":0" />. A partì dai 15 de nuvèmbre du [[1590]] u se ascìste a 'n assediu du vilaggiu, scicumme che u dücca de Savoia [[Carlo Emanuele I de Savoia|Carlu Emanuele I]] u se vuxeva vendicà in sce Henri de Villeneuve. U l'è cuscì che i savuiardi i passan au de là du Va(r)u, ciamèi dai ''carcistes'' guidèi da Hubert de Vins, aleàu cu'a lega catolica cuntru u guvernatû [[Jean Louis de Nogaret de La Valette|La Vallette]]. Rivèi a [[Signes]] i ne pìan u cuntrollu, mèntre ch'i nu sciorten a cunquistà [[Saint-Maximin-la-Sainte-Baume|Saint-Maximin]], cegandu alu(r)a in sce Munsu<ref name=":3" />. Doppu ünze dì che u paìse u l'é(r)a stètu piàu au riùndu i surdàtti i sciorten a intrà intu castéllu, dund'a se gh'é(r)a repa(r)â a pupulasiùn. E gènte e vegnen massacrèi, cu' ina vintêna de paisèi impichèi e a cundanna aa cumünitèi, ch'a duxeva pagà vintimìlla scüddi. Da chi i Savoia i sciurti(r)àn a rivà fina a [[Aix-en-Provence|Aix]], dunde pe' in breve pe(r)iudu u dücca u l'é(r)a rivàu a cumpurtâse cumme guvernatû, pe' vegnì pöi scurìu ina otta persa a bataja de [[Vinon-sur-Verdon|Vinon]], intu dixèmbre du [[1591]]<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/article.php?laref=43|tìtolo=Rattachement à la France et le XVIème siècle - Archives départementales du Var|léngoa=FR|vìxita=2025-09-16}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seisèntu]] u se presenta turna a pèste, cu' ina növa undâ du [[1629]], mèntre che u teramòttu da [[Valà da Vesübia|Vesübia]] du [[1644]] u vegne sentìu fina a [[Toulon|Tulùn]], pruvucandu di dànni inti paìsi a l'in gì(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.azurseisme.com/Vesubie-seisme-de-1644.html|tìtolo=Vésubie séisme de 1644|léngoa=FR|vìxita=2025-09-17}}</ref> === Etè cuntempuranea === Avanti da Revulusiùn fransese, au mese de marsu du [[1789]] i vegnen cumpilèi i cuscì dìti ''[[Cahiers de doléances]]'' da parte da cumünitè, in sce urdine du lögutenènte de [[Draguignan]] pe' cuntu da vuluntè de [[Loigi XVI de Fransa|Luiggi XVI]]. Da sti papèi u se vegne a savê che Munsu inte quellu mumèntu a se truvava au de sutta du vica(r)iàu de Draguignan e ae dipendènse da delegasiùn de [[Grasse]].<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=1|vìxita=2025-09-17}}</ref> A stu prupôxitu i càppi de famìe du pòstu i vegnen reünìi inta capélla di Penitènti Gianchi, ciamèi dai ciòcchi de campane, de moddu ch'u se fesse a redasiùn du testu. A rife(r)ì l'exitu de discüsciùi u l'é(r)a Jean-Honoré Augier, scindicu du tèmpu nuché primmu cunsu(r)e, cunvucàu in asemblea a Draguignan daa sêde di siniscàrchi. Grossa parte di capituli a mustra cumme e gènte i se truvassen inte 'na situasiùn meschina, vistu i servissi ch'u se duxeva prestà ai scignu(r)i lucâli: pe' stu fètu chi u vegne dumandàu au ré de tegnì a mènte e cundisiùi de vìtta nu fasili pe' chi u viveva intu vilaggiu e dunque de sbascià e tasce da versâghe.<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=2|vìxita=2025-09-17}}</ref> U se fa fina presènte che a pusisiùn du paìse, custruìu in sce 'na ròcca e cu'i munti tütti a l'in gì(r)u, a purtava e gènte a patì in particulâre a l'invernu, ch'u l'é(r)a bèllu che rigidu e ch'u nu permeteva de travajà inti scìti. U vegne fina cuntàu che a tèra a nu l'é(r)a bona, ma arsü(r)â dau frèidu e che a frütava numma che travajandughe seccu.<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=5|vìxita=2025-09-17}}</ref> A sti detài u se ghe zunze ascì de questiùi avüe cu'u scignû de [[Escragnolles]], ch'u gh'axeva a pretesa d'andà a scö intu sò di âtri. Du numme du pòstu u nu se ne sà, scicumme ch'u manca inta redasiùn du tèstu, ma a l'è bèn descrìta a questiùn muntâ dai cunfinanti, ch'i l'axevan fètu mai tantu da rènde sti scìti früsti de mòddu che e gènte de Munsu e nu pu(r)essen ciü servìsene.<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=4|vìxita=2025-09-17}}</ref> L'è sulu cumme cunseguènsa da Revulusiùn che, du [[1792]], u vegne istitüiu u cumün cumme u se cunusce ancöi, ch'u va a finì sutta au [[cantùn de Fayence]], insémme a [[Seillans]] et [[Tourrettes]] ascì. A cangia dunque a rapresentasiùn da cumünitè, ch'u ghe finisce in tésta ascì i diritti che sta lì a gh'axeva de primma. Fra sti lì i ghe cazzen tantu i debiti, quantu e pruprietèi e i diritti in sci gumbi.<ref name=":0" /> Intu mèntre da Segunda guèra mundiâle, cumme pe'u restu da regiùn, Munsu a l'ha vistu a partì dau 1940 l'ativitè da parte di partigièi gaulìsti, di gruppi FTP e da SAP, ch'i l'han purtàu aa libe(r)asiùn de sta parte da Fransa, cun sabutaggi e âtre asiùi in mòddu da regi(r)âse cuntru u regime de Vichy.<ref>{{Çitta web|url=https://memoire-orale.var.fr/campagnes/detail_temoignage.php?article=138|tìtolo=Meunier aux moulins à farine et à huile de la Siagnole à Mons dans les années 50|léngoa=FR|vìxita=2025-09-17}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Munsu}} === Cugnummi ch'u gh'è de ciü === I cugnummi ch'u gh'è ghe n'è de ciü fra e gènte de Munsu au dì d'ancöi i sun: ''Porre'', ''Pelassy'', ''Audibert'', ''Mireur'' e ''Rebuffel''<ref>{{Çitta web|url=https://www.filae.com/v4/genealogie/lastnames.mvc/LastnamesCommuneRank?communeId=80&departmentId=83&departmentName=Var&cityName=MONS|tìtolo=Top des noms pour la commune MONS – Var (83)|léngoa=FR|vìxita=2025-10-01}}</ref>''.'' === Persune lighèi cun Munsu === * [[Jean Mellac]] ([[Toulouse|Tulusa]], [[1826]] - Munsu, [[1884]]): prève e misciuna(r)iu in [[Thailandia]]<ref>{{Çitta web|url=https://irfa.paris/missionnaire/0842-mellac-jean/|tìtolo=Jean MELLAC|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>. * [[Théophile Jourdan]] (Munsu, [[1852]] - Munsu, [[1928]]): nuta(r)u e scindicu du paìse, u l'ha lasciàu l'ürtimu scrìtu in ''moussencou'', ''Sarva-terra''<ref>{{Çitta web|url=https://chris07photo.blogspot.com/2021/06/provence-mons-les-metiers-dantan.html|tìtolo=Provence: Mons, les métiers d'antan|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>. * [[Jean Vadon]] ([[La Seyne-sur-Mer]], [[1904]] - [[Pariggi]], [[1970]]): entumulugista, de cà a Munsu<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Paul Griveaud|ànno=1971|méize=Lüggiu-Agustu|tìtolo=Jean Vadon: naturaliste de Madagascar|revìsta=Bulletin de Madagascar|nùmero=302-303|léngoa=FR|url=https://horizon.documentation.ird.fr/exl-doc/pleins_textes/pleins_textes_5/b_fdi_23-25/29930.pdf}}</ref>. == Pòsti de interesse == === Architetü(r)e religiuse === Dau puntu de vista da religiùn, Munsu u g'ha ina sò paròcchia, inta gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu, ch'a l'è sutta aa [[diocexi de Fréjus-Toulon|diocexi de Fréjus-Tulùn]]. <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Mons Chap ND.JPG|A gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu Mons Chap Mairie 8.JPG|A capélla de San Bastiàn o di Gianchi Mons Egl Ste-Marie 01.jpg|A Madònna da Pietè Mons Chap St-Roch 2.jpg|A capélla de San Ròccu Mons Chap Riens.jpg|Capella de San Pe(r)u de Riens St-Marcellin Chap.jpg|Capella de San Marcelìn Mons Chap Ste-Roseline.JPG|Santa Ruselìna, intu castéllu de Beauregard Mons Chap San-peyre.jpg|San Pe(r)u de Beauregard </gallery> * [[Gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu (Munsu)|Gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu]] (''Saint-Pierre et Saint-Paul''): dìta ascì a gêxa da Sunta (''Notre-Dame de l'Assomption''), a se tröva intu paìse e a l'è a gêxa da paròcchia de Munsu. A sò primma fundasiùn a duve(r)ea remuntâ au [[XII secolo|Millesèntu]], quand'a l'è mensunâ cumme parte int'ina [[Prebénda|prebènda]] du capitulu de Fréjus. Derucâ aa fin du [[XIV secolo|Trexèntu]], a l'è stèta turna custruìa du [[1468]] dai [[figùi]] ch'i l'é(r)an tòstu rivèi. A g'ha ina cianta a due navè, cuèrte de vorte a butte, e a l'è tütta fabricâ de blòcchi de prìa, cu'in âtu purtâ a [[Èrcu a tüttu sèstu|tüttu sèstu]]; in scia drita de l'artâ u se ghe dröve ascì ina capeletta. Inte l'abside de furma reunda u gh'è ina gran strutü(r)a de legnu cu'in quaddru du [[1680]] dedicàu aa ''Sunta'' e, dae parte de stu lì, e stattue di santi patrùi da gêxa. Fra e âtre decu(r)asiùi, u se pò regurdà ina crûxe da prucesciùn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], in'âtra d'argentu e pöi stattue e quaddri, vinculèi<ref>{{Çitta web|url=https://paroisses.frejustoulon.fr/paroisse/mons/#:~:text=L'%C3%A9glise%20de%20Mons%2C%20Saint,de%20la%20r%C3%A9gion%20de%20G%C3%AAnes.|tìtolo=Paroisse de Mons: Eglise Saint-Pierre et Saint-Paul|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081791|tìtolo=Eglise paroissiale Saint-Pierre et Saint-Paul|outô=Ministère de la Culture|léngoa=IT|vìxita=2025-09-07}}</ref>. U campanìn, a cianta squadrâ, u g'ha in simma in gaggia de fèru batüu, travaju du [[1835]] du Bonfante de Castellane, cun trê campâne ch'e sun fra e ciü antighe du [[Dipartimentu du Va(r)u|Va(r)u]]<ref>{{Çitta web|url=http://abegui.free.fr/campanile/?page=total|tìtolo=Inventaire des campaniles en France|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>: a ''Vénus'', "Vene(r)e", du [[1488]]<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM83000374|tìtolo=Cloche|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>, a ''Marie Anne Salveterre'', ''Sarvaterra'' in mussencu, du [[1501]]<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM83000375|tìtolo=Cloche|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. e a ''Musane'' du [[1535]]<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM83000376|tìtolo=Cloche|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla de San Bastiàn (Munsu)|Capélla de San Bastiàn]] (''Saint-Sébastien'' o ''des Pénitents Blancs''): scunsacrâ, a se tröva a l'estremitè de meridiùn du paìse e a funsiunava da u(r)ato(r)iu pe'a cungrega di Gianchi, fundâ sciübitu dòppu da [[Pèsta néigra|pèste du 1349]] pe'a cü(r)a di ma(r)otti e di mòrti. A capélla a l'è du stèta ti(r)â sciü du [[1445]], vegnindu slargâ ciü votte a pià a sò strutü(r)a d'ancöi. De drentu aa capélla, fèta intu stile du [[Tàrdo-gòtico|tardu-gòticu]] e cuèrta da vorte a ventaju, u se ghe tröva de pitü(r)e ch'e mustran a vitta de [[San Bastiàn]] e da cungrega di disciplinài, ciü che in gran òrganu du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi inte sta capélla, scunsacrâ, u se ghe tegne di cuncèrti e de âtre manifestasiùi; mèntre fina du [[2023]] a l'è stèta duve(r)â in parte cumme municìpiu de Munsu<ref>{{Çitta web|url=https://tuyo.fr/event/chapelle-263/details-patrimoine-231/chapelle-saint-sebastien-et-des-penitents-653311|tìtolo=Chapelle Saint-Sébastien et des Pénitents|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla da Madònna da Pietè (Munsu)|Capélla da Madònna da Pietè]] (''Notre-Dame de Pitié''): de pôcu ciü a levante du paìse veggiu, inta regiùn di ''Basses Pérassèdes'', a se tröva vixìn au campusantu de Munsu, in scia vìa pe' [[Callian]]. Fabricâ de prubabile fra u [[1550]] e u [[1570]], a l'imprinsippiu a serviva pe' tegnighe i mòrti de campagne du paìse, avanti ch'i fussen interèi in gêxa. L'artâ de prìa u g'ha in simma ina ''Depuxisiùn daa crûxe'' du [[1616]], travaju du [[François Mimault]] de [[Manierîximo|güstu manierista]], missu int'ina strutü(r)a de legnu du [[1666]], travaju du [[Joseph Jourdan]], dìtu u "''Galinette''". Davanti au purtâ u gh'è in pòrtegu, recustruìu prìa pe' prìa du [[1955]], mèntre l'artâ u l'è stètu risturàu du [[1989]]. Tütti i ànni, ai 15 d'agustu, u se tegne a fèsta da patrûna, cu'ina prucesciùn fra sta capélla lì e a gêxa du paìse<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170706155253/http://www.visitvar.fr/provence-cote-azur/le-var/pays-de-fayence/mons/patrimoine-culturel/chapelle-notre-dame-de-pitie|tìtolo=Chapelle Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla de San Ròccu (Munsu)|Capélla de San Ròccu]] (''Saint-Roch''): dìta ascì di Santi Lu(r)ensu e/o Ròccu (''Saint-Laurent Saint-Roch''), a l'è de fö(r)a du paìse, a süd-òvest, in scia vìa pe' [[Fayence]]. Fabricâ primma du [[XVII secolo|Seisèntu]], a l'é(r)a duve(r)â fina cumme repa(r)u pe'i viagiatùi e cumme scitu de qua(r)antena in câxu de epidemìe; se ghe cunsèrva in quaddru cu'i dui santi patrùi. Ai 16 d'agustu, dì de [[San Ròcco|San Ròccu]], u se ghe dixe ancù ina messa<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170710125740/http://www.visitvar.fr/provence-cote-azur/le-var/pays-de-fayence/mons/patrimoine-culturel/chapelle-saint-laurent-saint-roch|tìtolo=Chapelle Saint-Laurent Saint-Roch|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=http%3A%2F%2Fdignois.fr%2FMons-Roch-Laurent%2F|tìtolo=Mons, Var, Saint Roch ou/et saint Laurent|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla de San Pe(r)u (Munsu)|Capélla de San Pe(r)u]] (''Sainte-Pierre'', dìta ascì ''San-Peyre''): a munte du paìse, a in'artessa de 814&nbsp;m in scu livéllu du mâ, a se tröva nu gua(r)i da distante d'in [[Dolmen des Riens|dolmen]] de l'[[Etæ do Brónzo|Etè du Brunzu]], in scia vìa pe' Riens. Da l'âtra parte da vìa u se ghe tröva ascì ina capeletta, dedicâ de lungu a [[Sàn Pê|San Pe(r)u]]. A fèsta pe'u santu a se ghe tegne, de zügnu, tütti i ànni<ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/que-faire/culture-et-patrimoine/lieux/chapelle-st-pierre-mons-fr-2920835/|tìtolo=Chapelle St Pierre|léngoa=IT|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla de San Marcelìn (Munsu)|Capélla de San Marcelìn]] (''Saint Marcellin''): capélla inta regiùn cu'u mèximu numme, a punènte du paìse, d'ancöi cumpresa intu campu de tì(r)u militâre de [[Camp de Canjuers|Canjuers]]. A l'è ina strutü(r)a antiga, du [[XIII secolo|Duxèntu]], rangiâ ch'a nu l'è gua(r)i; u se ghe dixe ina messa a l'ànnu<ref>{{Çitta web|url=https://dignois.fr/Canjuers.pdf|tìtolo=Camp de Canjuers, Var|léngoa=IT|p=2|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla de Santa Ruselìna (Munsu)|Capélla de Santa Ruselìna]] (''Sainte-Roseline''): a se tröva da vixìn au [[castellu de Beauregard|castéllu de Beauregard]], dund'a ne funsiunava da capélla privâ<ref>{{Çitta web|url=https://territographie.map.cnrs.fr/position/fichePosition2397.html|tìtolo=Chapelle Sainte-Roseline|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. Inte stu cumplessu, dund'e gh'é(r)an e cà di manènti, u se tröva ascì ina capeletta dedicâ a San Pe(r)u<ref>{{Çitta web|url=https://www.annuaire-mairie.fr/edifice-religieux-mons-83.html|tìtolo=Les édifices religieux de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * Gêxa de San Vitû: architetü(r)a ch'a nu l'existe ciü, a l'é(r)a stèta ti(r)â sciü du [[1113]] drentu ae mü(r)aje du castéllu. Ciü avanti a l'ha dunca lasciàu u titulu de paruchiâle aa gêxa fabricâ intu scitu de quella d'ancöi<ref>{{Çitta web|url=https://mairie-mons83.fr/histoire/|tìtolo=L'histoire de Mons|outô=Mairie de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. === Architetü(r)e sivìli === ;Rexidènse <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Chat Beauregard Mons.JPG|U castéllu de Beauregard Mons Chat St-Marcellin 2.jpg|E ruìne de San Marcelìn Mons Chat Bourrigaille.jpg|U castéllu de Bourrigaille Mons Chat Esclapon.jpg|Esclapon-bas o ''Les Ferrages d'Esclapon'' Mons Chat Lubi.JPG|La Lubi Mons Chateau ville.JPG|U castéllu Vidal, d'ancöi u municìpiu </gallery> * [[Castellu de Beauregard (Munsu)|Castéllu de Beauregard]]: u l'è ina rexidènsa privâ ch'a se tröva de frunte au paìse, in sce l'âtra riva da ''[[Siagnole]]'', dund'u l'è stètu ti(r)àu sciü du [[1470]] daa famìa di [[De Villeneuve (famìa pruvensâle)|de Villeneuve]], ch'a n'è stèta u prupieta(r)iu pe' pa(r)eggi seculi. Intu detaju, u l'è stètu vusciüu da l'[[Antoine de Villeneuve]], scignû de Munsu e de [[Trans-en-Provence|Trans]], cu'i travai ch'i sun pe(r)ò finìi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], cu'u primmu discendènte a stâghe, u [[Charles de Villeneuve]], ch'u l'ha piàu u titulu de scignû de Beauregard. A sò strutü(r)a, fèta de prìe du pòstu, a l'è a cianta squadrâ cun quattru tûre, üna pe' cantu inte quattru di(r)esiùi cardinâli, e ina superficce de 900&nbsp;m<sup>2</sup>. A l'in gi(r)u u g'ha tüttu in giardìn, prugetàu du [[XVIII secolo|Settesèntu]] segundu u güstu italiàn e daa cianta a crûxe de Malta<ref>{{Çitta web|url=https://www.chateau-fort-manoir-chateau.eu/chateaux-var-chateau-a-mons-chateau-de-beauregard.html|tìtolo=Château de Beauregard à Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. * Castéllu de San Marcelìn: inta regiùn cu'u mèximu numme, a punènte de paìse e fra e tère intu campu de tì(r)u militâre de [[Camp de Canjuers|Canjuers]], u l'è in cumplessu de custrusiùi de campagna du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], d'ancöi in ruìna<ref name="Châteaux Var">{{Çitta web|url=https://www.chateau-fort-manoir-chateau.eu/chateau-forteresse-manoir-paca-chateaux-var.html|tìtolo=Châteaux Var|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. * Castéllu de Bourrigaille: da vixìn a dund'i cunfina i trèi cumüi de Munsu, [[Fayence]] e [[Seillans]], u se presènta cumme ina lunga tegnüa de campagna de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref name="Châteaux Var" />, ma, nu gua(r)i da distante intu cumün de Seillans, e sun stète truvèi e ruìne d'in ''castrum'' da primma [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] dìtu turna de Bourrigaille<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA83001296|tìtolo=Bourg castral de Bourigaille (?)|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. Sta tegnüa a l'è stèta in prupietè ascì aa cuntessa d'Alès, a Marie-Thérèse de Perrot, amiga stretta du [[Pierre André de Suffren]], cumandante de ma(r)ìna ai tèmpi du [[Luigi XVI de Fransa|Luiggi XVI]] che chi u l'è vegnüu pa(r)egge votte, cun di regalli ch'i se ghe ponen ancù vegghe, cumme a gran vasca da bagnu de carcâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.chateau-fort-manoir-chateau.eu/chateaux-var-chateau-a-mons-chateau-de-bourrigaille.html|tìtolo=Château de Bourrigaille à Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. * Castéllu d'Esclapon-bas: âtra tegnüa de campagna, a se tröva a setentriùn du paìse, int'ina valâ ai pèi du [[Munte Lachens]], in sci cunfìn cu'u cumün de [[La Roque-Esclapon]]. Cunusciüa ascì cumme <bdi>''Les Ferrages d'Esclapon''</bdi><bdi>, u faxeva parte du paìse d'Esclapon, d'ancöi spartìu fra sti dui cumüi.</bdi> * Castéllu de La Lubi: cascìna furtificâ, a se tröva a l'estremitè de setentriùn du terito(r)iu de Munsu, intu valùn du ''Fil''. De prubabile fundasiùn pe' cuntu de quarche scignû, a duve(r)ea remuntâ au [[XV secolo|Quattrusèntu]]<ref name="Châteaux Var" />. * Castéllu Vidal: cunusciüu ascì cumme castéllu du cumün, u se tröva in scia punte de meridiùn da còsta dund'u gh'è u paìse, au de là da Ciàssa de San Bastiàn. Sta custrusiùn, ch'a pìa u numme da in megu de [[Toulon|Tulùn]] ch'u l'axeva cumisiunâ, dau [[2023]] a l'è vegnüa a sêde du cumün de Munsu, passèi di ànni de prugètti e de travai<ref>{{Çitta web|url=https://www.varmatin.com/vie-locale/la-mairie-de-mons-dans-les-murs-du-chateau-vidal-876612#|tìtolo=La mairie de Mons s'installe dans les murs du château Vidal|dæta=3 utùbre 2023|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. ;Âtru <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Mons Roche Taillee2.jpg|L'acquedòttu rumàn aa Ròcca Tajâ Mons Aqueduc Riens 1.JPG|E ruìne du bêu de Riens Mons Fontaine basse.JPG|A ''plus louancho fouan'' Mons moulins huile ext.jpg|U cumplessu di Mu(r)ìn de Munsu Mons Lavoir St-Jean0.jpg|U lavaû de Saint-Jean-de-Barrosse Mons Pont 1655-1856 15.JPG|U punte a duggia campâ in scia ''Siagnole'' </gallery> * [[Acquedòttu Munsu-Fréjus|Acquedòttu rumàn de Fréjus]]: fabricàu du [[II secolo|II seculu]], u l'é(r)a l'acquedòttu au servissiu da sitè de ''[[Forum Julii]]'', d'ancöi [[Fréjus]], lungu tòstu 42&nbsp;km inte tüttu. L'acquedottu u campava l'ègua da ''[[Siagnole]]'' che, asemme a quella da ''[[Foux (turènte)|Foux]]'' a [[Montauroux]], a l'é(r)a dunca de rifurnimèntu aa sitè rumâna; intu terito(r)iu de Munsu de sò tracce e se trövan inta cuscì dìta "Ròcca Tajâ" (''Roche-Taillée''), in canâ scavàu inta muntagna lungu 50 mêtri e âtu 20&nbsp;m<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitvar.fr/fiche/aqueduc-romain-4653417|tìtolo=Aqueduc Romain|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. * Bèi: intu terito(r)iu de Munsu u se ghe pò truvà ciü [[Bêu|b]]<nowiki/>èi ch'i l'é(r)an duve(r)èi p'ineiguâne e campagne. Fra de sti lì, fèti a partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]], i se ponen mensunâ i bèi de Riens, des Ferrages, du [[Castellu de Beauregard (Munsu)|castéllu de Beauregard]] e da cascìna de La Lubi. Du [[1894]], cu'in camìn ch'u và apröu a l'acquedòttu rumàn, u l'è stètu traciàu ascì u cuscì dìtu ''canal Jourdan''. * Funtâna "''la plus louancho fouan''": a "funtâna ciü luntâna" a se tröva in sce l'intrâ du paìse, dund'a l'è stèta fabricâ du [[1780]]. A se cumpune d'ina culònna de prìa ch'a g'ha in simma in balla scurpìa, ch'a funsiuna cumme serbatôiu pe' l'ègua, ch'a g'ha in simma in fascia cu'a dàtta du [[1790]]<ref name="Fontaines et lavoirs">{{Çitta web|url=https://www.paysdefayence.com/profiter-sur-place/musees-et-patrimoine/fontaines-et-lavoirs/|tìtolo=Fontaines et lavoirs|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. Fra e âtre funtâne du paìse, u se pò ancù regurdà quella inta Ciàssa de San Bastiàn, turna du Settesèntu, quella inta Ciàssa du Sèntru e e due du castéllu. * Fra i lavaùi e i tröji de Munsu i ghe sun quelli da Rouguière, da fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref name="Fontaines et lavoirs" />, e, spanteghèi in gì(r)u au paìse, quelli di ''Ferrages'', di ''Gombauds'', de ''Saint-Jean-de-Barrosse'', de ''Valbouissole'', du castéllu de Bourrigaille, de San Marcelìn e de ''Villard''. * I [[Mu(r)in da Siagnole|Mu(r)in da ''Siagnole'']]: cumplessu de Mu(r)ìn in scia ''[[Siagnole]]'', inta regiùn dau mèximu numme, cunusciüi ascì cumme i Mu(r)ìn de Munsu, du Cumün, Lambert o de Fer. Sti mu(r)ìn, d'antiga prupietè du cumün cumme au dì d'ancöi, i gh'é(r)an zà du [[XV secolo|Quattru]]-[[XVI secolo|Sinquesèntu]] e, inte ucaxùi de vixite au cumplessu, i sun ancù missi in funsiùn. Stu cumplessu u se cumpune de mu(r)ìn tantu da ö(r)iu che da gran, dund'u gh'è cunservàu i atressi du veggiu scistema de prudusiùn, e u l'è cunscide(r)àu ün di ciü bèlli du sò genere da Fransa intrega<ref>{{Çitta web|url=https://www.moulinsdefrance.org/fiches-moulins/moulin-de-la-siagnole-mons/|tìtolo=Moulin de la Siagnole, Mons|outô=Fédération française des associations de sauvegarde des moulins|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://moulinsdefrance.free.fr/pages/3tr10n83t6.htm|tìtolo=Var - Les Moulins communaux de Mons, sur la Siagnole|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. * Fra i punti, ciü che i rèsti d'in punte-acquedòttu rumàn in scia ''Siagnole'', ae vivagne du ''Neissoun'', u se pò regurdâ u punte "de Munsu" in scia [[Siagna]], lungu a vìa veggia pe' [[Saint-Cézaire-sur-Siagne|Saint-Cézaire]], u punte a duggia campâ (du [[1655]] e du [[1856]]) ch'u traversa a ''Siagnole'' ai Mu(r)ìn e i punti de ''l'Oulo'' e de ''Mabille'' in sciu riàn du ''Fil''. === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Mons Chateau.JPG|E mü(r)aje du castéllu de Munsu Mons Villevieille Avaye.jpg|Ruìne du paìse furtificàu de Avaye </gallery> * [[Castellu de Munsu|Castéllu de Munsu]]: cunusciüu ascì cumme u castéllu veggiu, u se truvava a l'estremitè versu setentriùn du paìse veggiu, mensunàu fina du [[XII secolo|Millesèntu]] p'êsse a sêde da primma paròcchia, San Vitû. Du [[1580]] e gènte du paìse e g'han dètu fögu, dòppu ch'e l'axevan scurìu u scignû du paìse, asiùn ch'a l'ha purtàu, passâ ina dexêna d'ànni, a l'asediu de Munsu da parte du dücca de Savôia<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitvar.fr/fiche/circuit-patrimoine-de-mons-5896646|tìtolo=Circuit patrimoine de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * [[Avaye|''Castrum'' d'Avaye]]: mensunàu cumme u ''castrum de Avasia/Avasio'' fina de l'[[813]]-[[814]], u gh'axeva ina sò paròcchia e u cuntava de 32 föghi ancù du [[1315]]-[[1316]], pe' êsse dicia(r)àu cumme abandunàu du [[1352]]-[[1353]]. U sò terito(r)iu, de dunde ancù du [[1405]] u [[Diocexi de Fréjus|vescu de Fréjus]] u ghe scudeva de tasce in sci sciti da scö, u l'è stètu dunca tacàu a quellu de Munsu. U ''castrum'' u se tröva in sc'ina custe(r)a a 660&nbsp;m d'artessa e u cröve ina superficce de ciü o mênu in ètta(r)u. Chi e se ponen vegghe e ruìne du castéllu, cu'ina tûre daa cianta a retangulu e de mü(r)aje, ciü che e mü(r)aje ch'e seravan u paìse, ch'u se ne cunusce ancù e fundasiùi de quarche custrusiùn<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA83001183|tìtolo=Bourg castral d'Avaye|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. Pe' de ciü, de pôcu au de là di cunfìn cu'u cumün de [[La Roque-Esclapon]], e se trövan e ruìne du ''castrum'' d'[[Esclapon]], in antigu paìse ch'u l'è finìu in parte intu terito(r)iu de Munsu<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/ARR93_20078300158|tìtolo=Bourg castral: castrum d'Esclapon|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. Di âtri rèsti che, fòscia, i sa(r)ean da ligà a antighe furtificasiùi i se trövan inta regiùn de San Lu(r)ensu e inte quella cunusciüa cumme u ''Château de l'Enfer'', in sci cunfìn cun [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]]. === Sciti archeulogichi === <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Mons dolm riens 57.jpg|''Dolmen de Riens'' Mons dolm avaye 20.jpg|''Dolmen de l'Avaye'' Mons dolm brainee 07.jpg|''Dolmen de la Brainée'' Mons dolmen colle 01.jpg|''Dolmen de la Colle'' Mons Peygros.JPG|''Dolmen de Peygros'' Mons dolm collets 03.jpg|''Dolmen du Colleton'' Mons dolm st-marcellin 053.jpg|''Dolmen de Saint-Marcellin'' Mons Tholos Pounches 2963.JPG|''Tholos des Pounches'' </gallery> * ''[[Dolmen de Riens]]'': dìtu ascì de ''Saint-Pierre'', u l'è in ''[[dolmen]]'' de l'[[Etæ do ràmmo|Etè du Rammu]]/[[Coltûa canpanifórme|campanifurme]], cu'i sègni d'ina növa ucupasiùn ascì aa fìn de l'[[Etæ do Brónzo|Etè du Brunzu]], ch'u se tröva a 1&nbsp;km a nòrd-èst de Munsu, nu gua(r)i da distante daa capélla de San Pe(r)u e da regiùn de ''Riens'' ch'a g'ha dètu u numme. Scavàu du [[1910]] e du [[1972]], u se cumpune d'ina ''cella'' delimitâ, in scia tésta, da ina gran prìa, da maxê e lastre versu setentriùn e meridiùn e da dui pilastri de prìa ch'i g'han de incixùi e ch'i furman l'intrâ asemme a ina ciappa ch'a gh'è rembâ in simma. U trüccu fünebre u g'ha, a l'intregu, in diametru de 8 mêtri<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=307|tìtolo=Dolmen de Riens ou de Saint-Pierre (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utùbre 2024|léngoa=FR}}</ref>. Dau [[1988]] u l'è stètu recunusciüu cumme ün di dui munümènti sto(r)ichi nasiunâli du cumün, asemme aa paruchiâle<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 43. Dolmen de Riens ou de St-Pierre'', p. 161}}</ref><ref>{{Çitta|PLU: Rapport de présentation|''Chapitre 3: Diagnostic territorial et évaluation des besoins, Section 3: Diagnostic du patrimoine et de l'habitat'', p. 66}}</ref>. * ''[[Dolmen de l'Avaye]]'': u se tröva intu campu de tì(r)u de [[Camp de Canjuers|Canjuers]], daa strutü(r)a ciütòstu ruinâ. U sò trüccu fünebre u g'ha in diametru de 20&nbsp;m, cun intu mezzu ina sotta bassa 1,5&nbsp;m dund'e se ponen vegghe due grosse lastre, üna ciantâ in verticâle e l'âtra destesa. De ciü, u se vegghe ancù in tòccu du maxê ch'u rezze a bunda da strutü(r)a<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 44. Dolmen de l'Avaye'', p. 163}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=305|tìtolo=Dolmen de l'Avaye (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Dolmen de la Brainée]]'': inta regiùn cu'u mèximu numme, tòstu in sciu cunfìn cun [[Escragnolles]], u l'è in grande munümèntu fètu, de prubabile, inte l'Etè du Rammu. U l'è furmàu da 6 ciappe de [[carcâ]], cun quella de tésta ch'a mesü(r)a 2,50&nbsp;m in artessa pe' 1,80 in larghessa, misse a furmâ in curidû vurtàu a punènte e lungu 3 mêtri<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 45. Dolmen de la Brainée'', p. 163}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=306|tìtolo=Dolmen de la Brainée (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Dolmen de la Colle]]'': inta regiùn da Còlla, au de sutta da vìa veggia pe' Escragnolles. Ciütòstu ruinàu, u gh'axeva ina stansia de 2,10 pe' 1,60&nbsp;m marcâ da trê ciappe de carcâ mèntre i mancan i pilastri, cuscì cumme pe'u curidû, ch'u se n'è sarvàu numma che ina ciappa. U trüccu, daa furma riunda, u g'ha in diametru de 11&nbsp;m; de u(r)igine u l'è puscibile ch'u ne vegne turna da l'Etè du Rammu<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 41. Dolmen de la Colle'', p. 157}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=308|tìtolo=Dolmen de la Colle (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Dolmen de Peygros]]'': u se tröva a süd-èst da culìna ch'a ghe dà u numme, nu gua(r)i da distante dai cunfìn cun [[Fayence]]. De 12 mêtri de diametru, a stansia au sò sèntru a mesü(r)a 1,60 x 1,80&nbsp;m e a l'è furmâ da trê ciappe de carcâ, ciü che da maxèi in sci làtti a setentriùn e a meridiùn. U curidû u se cumpune tantu de grosse ciappe che de maxèi, mèntre a söia a l'è marcâ da ina ciappa missa in tèra<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 40. Dolmen de Peygros ou de Bourrigaille'', p. 157}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=309|tìtolo=Dolmen de Peygros (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Dolmen du Colleton]]'': o ''des Collets'', u l'è in ''dolmen'' du genere dìtu a curidû, vurtàu in diresiùn levante-punènte, ch'u se tröva int'in trüccu daa cianta slungâ, de 12 x 10&nbsp;m. U l'è ciütòstu ruinàu, tantu ch'u se pò vegghe numma che ina parte de ciappe de tésta, in maxê de ciappe versu meridiùn e dui pilastri. A sò custrusiùn a ne pu(r)ea vegnì daa prima Etè du Rammu<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=311|tìtolo=Dolmen du Colleton (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Dolmen de Saint-Marcellin]]'': inta regiùn ch'a ghe dà u numme, cumpresa intu campu de tì(r)u de Canjuers, u g'ha in diametru de 14,5&nbsp;m, cu'in sèrciu de prìe ch'u ne fà tüttu u gì(r)u. A stansia au sò sèntru a g'ha ina cianta squadrâ, de 1,70&nbsp;m de làttu, delimitâ da grosse prìe e, a setentriùn e meridiùn, da maxèi. U curidû u l'è vurtàu versu punènte e u l'è furmàu da prìe a seccu e ciappe, cun üna de quelle ch'e u cruvivan ch'a se tröva ancù inta pusisiùn u(r)iginâle. Strutü(r)a de l'Etè du Rammu, a mustra i sègni d'ina riurganisasiùn tardìa<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 42. Dolmen de Saint-Marcellin'', p. 161}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=312|tìtolo=Dolmen de Saint Marcellin (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Tholos des Pounches]]'': trüccu fünebre ch'u se tröva a valle da vìa de Fayence, u l'è stètu scavàu du [[1910]], cu'u sò curêdu ch'u l'è cunservàu intu [[Müseu d'arte e sto(r)ia de Pruvensa|Müseu d'arte e sto(r)ia de Pruvènsa]] de [[Grasse]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=313|tìtolo=Tumulus ou tholos des Pounches (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. Intu terito(r)iu de Munsu i sun stèti segnalèi ascì di âtri ''dolmen'' che pe(r)ò o ch'i nu sun identifichèi cun segü(r)essa o ch'i sun stèti cacièi zü. Fra de sti lì, i se ponen regurdà u ''dolmen de Bourigaille''<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=310|tìtolo=Dolmen de Bourigaille (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. e quelli ''des Gauds'' e ''de la Gray''<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=23&Itemid=155|tìtolo=Mégalithes (dolmens, tombes en blocs, tumulus, menhirs...) des Alpes-Maritimes et du Var|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=17 agustu 2023|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. De ciü, de ruìne truvèi in sce rive du Villard, intu campu de Canjuers, e inta regiùn de ''Roubiès'', a levante du paìse, podâse ch'e fassen de riferimèntu a dui vilaggi furtifichèi da preisto(r)ia. === Natü(r)a === * [[Gu(r)e da Siagna]] (''Gorges de la Siagne''): area prutètta ch'a cröve ina regiùn 42,96&nbsp;chilòmetri quaddri lungu a parte ciü âta du percursu da [[Siagna]], fra i cumüi de Munsu, [[Escragnolles]], [[Saint-Vallier-de-Thiey]] [[Tourettes]], [[Callian]], [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]], [[Montauroux]], [[Le Tignet]], [[Tanneron]], [[Peymeinade]] e [[Auribeau-sur-Siagne]]. Ricunusciüa ascì inta réa de [[Natura 2000]], a l'è caraterisâ daa presènsa di sciti üme(r)i e de gu(r)e furmèi daa scciümè(r)a, cun de spécie ciütòstu rè(r)e ch'e se ghe ponen truvà, cumme e [[Rattopennugo|rattasu(r)e]] ''[[Miniopterus schreibersii]]'' e ''[[Myotis capaccinii]]'', u gambe(r)u de sciümme ''[[Austropotamobius pallipes]]'', a biscia scrossu(r)a ''[[Testudo hermanni]]'', a ''[[Vipera ursinii]]'' e u ''[[Speleomantes strinatii]]''<ref>{{Çitta web|url=https://www.natura2000.fr/site-natura/gorges-siagne|tìtolo=Gorges de la Siagne|outô=Centre de ressources Natura 2000|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/sdf/#/sdf?site=FR9301574&release=55|tìtolo=Gorges de la Siagne (FR9301574 - SCI)|outô=Natura 2000 - standard data form|léngoa=EN}}</ref>. == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche A Munsu u gh'è ina mediatêca du cumün, a ''Médiathèque de Mons'', ch'a se tröva inta custrusiùn du veggiu ufissiu du türismu, faciàu in scia Ciàssa de San Bastiàn<ref>{{Çitta web|url=https://fetedulivreduvar.fr/it/edition-20234/mediatheques|tìtolo=Médiathèques partenaires|outô=Fête du Livre du Var|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. ;Scö(r)e A Munsu e ghe sun e scö(r)e da l'asilu aa prima(r)ia, misse int'ina custrusiùn a l'estremitè de meridiùn du paìse veggiu<ref>{{Çitta web|url=https://www.pagesjaunes.fr/pros/12240152|tìtolo=Ecole primaire Maxime Pelacy|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. Ste lì, dau [[2023]] e sun intitulèi aa memo(r)ia de Maxime Pelacy (1893-1991), "Zelle", mèstra de scö(r)a pe' tanti ànni a Munsu, dund'a l'é(r)a nasciüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.varmatin.com/vie-locale/l-ecole-communale-de-mons-porte-desormais-un-nom-886445|tìtolo=L'école communale de Mons porte désormais un nom|dæta=19 nuvèmbre 2023|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. === Dialettu ''moussencou'' === {{Véddi ascì|Dialettu figùn|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A Munsu, au dì d'ancöi, u se ghe parla ina va(r)ietè du [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] nu gua(r)i dife(r)ènte da quelle di paisi a l'in gì(r)u<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 9. Il'' figun ''e il provenzale'', pp. 111-112}}</ref>. A ògni moddu, pe'a ciü parte da sò sto(r)ia, u parlà du pòstu u l'è stètu de tüttu in âtru genere, rivàu cu'i manènti ciamèi daa [[Liguria|Ligü(r)ia]] a stà intu paìse, ch'i gh'axevan cuscì purtàu a [[Lengoa ligure|sò lengua]]. U parlà de Munsu, u ''moussencou'', fra tütte e va(r)ietè du [[Dialettu figùn|figùn]] u l'è stètu quellu ch'u s'è sarvàu pe' ciü tèmpu e che ne sun cunusciüe ciü testimunianse, ch'e ne permetten de ligâlu ae variante du [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgü(r)e de sèntru-punènte]] scicumme ch'u n'axeva a ciü parte di éxiti in cumün. De ciü, a dife(r)ènsa di âtri, pôchi, scrìti in figùn, quelli in ''moussencou'' i fan pröva d'ina va(r)ietè ciü antiga, che pe(r)ò, scicumme ch'a nu l'è cunusciüa l'u(r)igine precisa di manènti rivèi a Munsu, a l'è ciütòstu difissile da identificâ e a nu permette de stüdiâne, in cunfruntu, l'evulusiùn ch'a gh'è stèta de dòppu inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 10. Le varietà del'' figun, pp. 114-116, 118-120}}</ref>. === Müsei === * Musée de la Maison monsoise: u l'è in müseu, de prupietè du cumün de Munsu, ch'u se tröva int'ina cà du paìse veggiu, ch'a l'ha cunservàu a l'intregu a sò strutü(r)a e u sò aredamèntu u(r)iginâle<ref>{{Çitta web|url=https://www.paysdefayence.com/patrimoine-culturel/musee-la-maison-monsoise/|tìtolo=Musée La Maison Monsoise|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. * Éco-Musée "Lou Fournas": u se tröva inta strutü(r)a d'in veggiu furnu de Munsu, dunàu du [[1468]] da l'[[Antoine de Villeneuve]] aa cumünitè in cangiu de di diritti in sò favû. Seràu inti ànni de dòppu da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma Guèra Mundiâle]], u müseu du furnu u cunta da prudusiùn tradisiunâle du pan in [[Provensa|Pruvènsa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.petitfute.com/v33481-mons-83440/c1173-visites-points-d-interet/c958-musee/1638671-eco-musee-lou-fournas.html|tìtolo=Éco-Musée Lou Fournas|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. == Ecunumìa == [[Immaggine:Graissier Portaz.jpg|miniatura|A strutü(r)a pe'u [[canissu]] da fighe, dìtu a Munsu u ''graïssier'']] {{Çitaçión|E gènte de Munsu e sun di gran travajanti e di gran risparmiatùi. E sun, e m'incallu a dì, i cinesi da Pruvensa; e nu lascian mancu in càntu de tèra sènsa curtivâlu, ascì s'u pò tegnì numma che ina brancâ de semènsa.|Étienne Garcin, ''Dictionnaire [...] de la Provence ancienne et moderne'', 1835<ref name="Garcin" />|Les gens de Mons son fort laborieux et fort économes. Ce sont, j'ose dire, les Chinois de la Provence; car ils ne laissent pas le moindre coin de terre végétale sans le cultiver, dût-il ne contenir qu'une demi-poignée de semence.|lingua=FR}} L'ativitè ecunomica ciü impurtante pe' Munsu a l'è stèta pe' de lungu l'[[Agricoltûa|agricultü(r)a]] e, intu detaju, dau [[1835]] u gh'è scrìtu che e tère du paìse, scibèn che rüsteghe e pìne de prìe, e fussen tütte curtivèi, cu'i ''moussenqui'' ch'i sun dìti i "cinesi de Pruvènsa" pe'u sò carattere travajante. Intu detaju, i scìti ciü bassi de Munsu i l'é(r)an tegnüi a vigne, u(r)ive e fighe, cu'e cà du paìse ch'e l'é(r)an pròpiu au limite d'artessa pe'i u(r)ivèi, mèntre e tère ciü âte e l'é(r)an tegnüe a [[gran]]. De gran u se ne campava fìna de ciü de quellu ch'u servìva intu paìse, tantu ch'u l'é(r)a aa base de quarche traffegu, mèntre e tère du cumün e furnivan a pruènda ae béstie, pe'u ciü de taja picìna, di alevamènti nu gua(r)i grossi ch'u gh'é(r)a. U leamme ch'u ne vegnìva da sti lì u l'é(r)a campàu e duve(r)àu pe' leamà e u(r)ive<ref name="Garcin">{{Çitta lìbbro|outô=Étienne Garcin|tìtolo=Dictionnaire historique et topographique de la Provence ancienne & moderne|url=https://books.google.it/books?id=O_ql4vPHVW4C&pg=PA216|ànno=1835|editô=Chez de l'auteur|çitæ=Draguignan|léngoa=FR|pp=216-217|volùmme=Vul. II}}</ref>. Dife(r)ènti e sun du restu e qualitèi d'u(r)ive ch'i l'é(r)an pe' tradisiùn tegnüe intu cantùn e ciü intu detaju e trê ciü antighe e sun: e ''Saleïre'', u(r)ìve negre, ciamèi cuscì perché messe aa sarmu(r)a, e ''Araban'', spanteghèi in pò pe' tütte e Arpi Marittime, ciü resistènte de âtre, survatüttu au frèidu, e ''Rabeillo.'' Inte indagini fète di ànni '70 ne resültan intu specificu pe' Munsu âtre quattru varietèi: e ''Roussette'', e ''Fourachèle, e'' ''Cornalière'' e e ''Négret'' (o ''Roubeyrol'').<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|curatô=|tìtolo=Mons. Ses oliviers, ses mulins|url=https://oleiculteursdupaysdefayence.fr/wp-content/uploads/bsk-pdf-manager/2022/03/brochure-Mons-de%CC%81finitive.pdf|dæta=|ànno=2019|editô=Association des Oleiculteurs du Pays de Fayence|çitæ=Fayence|léngoa=FR|p=33|capìtolo=Arboriculture. Fiches techniques}}</ref> == Fèste e fe(r)e == Fra e fèste da cumünitè de Munsu e se ponen regurdà quella de [[Santa Mascima de Callian]], [[Sant'Agâ]], au primmu fin de setemâna de frevâ. De zügnu i ghe sun quelle de San Marcelìn, cu'ina messa ch'a l'è dìta inta sò capeletta au campu de Canjuers, a fèsta du patrimôniu ai 15 e a muntâ a San Pe(r)u de Riens ai 29. De ciü, ai 15 d'agustu a gh'è ancù a fèsta patrunâle de Notre-Dame, cun prucesciùn, cuncèrti e âtre manifestasiùi<ref>{{Çitta web|url=https://www.varmatin.com/vie-locale/oui-la-fete-patronale-de-notre-dame-aura-bien-lieu--997859|tìtolo=Oui, la fête patronale de Notre-Dame aura bien lieu à Mons|dæta=12 agustu 2025|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. Du [[1835]], a Munsu e ghe sun marchèi trê fe(r)e: intu detaju e se tegnivan au segundu lünedì d'arvì, aa primma dumenega passèi i 29 de zügnu e au segundu lünedì d'utùbre<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Étienne Garcin|tìtolo=Dictionnaire historique et topographique de la Provence ancienne & moderne|url=https://books.google.it/books?id=O_ql4vPHVW4C&pg=PA216|ànno=1835|editô=Chez de l'auteur|çitæ=Draguignan|léngoa=FR|p=220|volùmme=Vul. II}}</ref>. == Sport == Intu terito(r)iu de Munsu, inta regiùn de San Lu(r)ensu a meridiùn du paìse veggiu, u se ghe tröva dui campi da tennis du prupietè du cumün. Intu Valùn du ''Miron'', in riàn ch'u se caccia int[[a Siagna]] a levante du paìse, u l'è praticàu u ''[[canyoning]]''<ref>{{Çitta web|url=https://www.descente-canyon.com/canyoning/canyon/2645/Miron.html|tìtolo=Vallon de Miron, Mons (Var)|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>, cu'in percursu de ciü o mênu dui chilòmetri pe' ina china de 273&nbsp;m cu'a cascata ciü âta ch'a l'è de 15&nbsp;m. In pôcu ciü in zü de dunde stu percursu u finisce inta scciümè(r)a, inte cuscì dìte gu(r)e da Siagna, u se ghe tröva ascì pa(r)eggi straciumbi dund'u se pratica a [[rampinâ spurtìva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.alentoor.fr/mons-83/sport|tìtolo=Où faire du sport en Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>. == Aministrasiùn == === Scindichi de Munsu === [[Immaggine:Mons_Chateau_ville.JPG|miniatura|U municìpiu de Munsu, castéllu Vidal]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|1789|1791|Jean-Honoré Augier||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1791|1791|Claude Sardou||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1791|1792|Marcellin Joseph Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1792|1795|Honoré Morlan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1795|1797|Jean Pierre Castelly||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1797|1798|Pierre Pelacy||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1798|1799|Joseph Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1799|1800|Jacques Pelacy||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1800|1810|André Antoine Jourdan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1810|1815|Jean-Baptiste De Villeneuve-Beauregard||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1815|1815|Joseph Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1815|1820|Pierre Pélacy||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1820|1821|Ignace Jacques Alexandre Bertou||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1821|1826|Jean-Joseph Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1826|1831|Raymond Jourdan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1831|1838|Marcellin Jean André Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1838|1846|Pierre-Joseph Rossel||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1846|1848|Joseph Rossel||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1848|1849|Joseph Pierre Gras||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1849|1851|Jean-Honoré Bertou||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1851|1860|Joseph Rossel||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1860|1866|Antoine Castelly||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1866|1871|Jean-Antoine Paul||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1871|1878|Joseph Jean André Jourdan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1878|1884|Alban Antoine Mireur||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1884|1896|Louis Pierre Pélissier||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1896|1904|Auguste Antoine Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1904|1908|Pierre Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1908|1910|Joseph Jourdan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1910|1928|Théophile Jourdan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1928|1929|Joseph Carlevan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1929|1936|Pierre Bertou||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1936|1944|Raymond Jourdan-Barry||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1944|1948|Louis Pélassy||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1948|1953|Charles Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1953|1971|Alexandre Valente||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1971|1977|Ernest Audibert||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1977|1983|Alexandre Valente||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1983|2001|Alfred Rolland||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|2001|2008|Roger Pelassy||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|2008|2020|Eliane Feraud||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|2020|''in càrega''|Patrick De Clarens||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelaggi === U cumün de Munsu, inte l'ambitu du prugèttu nasiunâle dìtu "''Villages Roumains''", u l'ha adutàu u vilaggiu de [[Gurbeşti]], in [[Romania|Rumanìa]]. De ciü, dau 24 de zügnu du [[2001]], u l'è vegnüu u "pei(r)ìn" du rimurchiatû da còsta ''Buffle'' da [[Marine Nationale (Fransa)|Ma(r)ìna Militâ(r)e fransese]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20161117073657/https://mairie-mons83.fr/parrainage-du-buffle/|tìtolo=Parrainage du Buffle|outô=Mairie de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>, a memo(r)ia di tèmpi antighi quande, de frunte aa [[Capélla da San Pe(r)u (Munsu)|capélla da San Pe(r)u]], e gènte du paìse e sendevan in fögu de nötte o in câxu de tèmpu grammu pe' agiütâ e nâve a atracâ intu pòrtu de [[Saint-Raphaël (Var)|Saint-Raphaël]], cu'i ma(r)inèi de stu paìse e de [[Fréjus]] che in cangiu i ghe muntavan in pelegrinaggiu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210416223326/http://www.villes-marraines.org/portail-villes.html?search=liste_des_derniers_posts_ville_specifique&task=search&id_ville=536|tìtolo=Mons (Var)|outô=Association de Ville Marraines des Forces Armées|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>. == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === U cumün de Munsu u l'è ligàu a quelli vixìn da ina se(r)ie de ''[[Route départementale (Fransa)|Routes départementales]]''. Fra de ste lì, a ciü impurtante a traversà u paìse a l'è a RD 563, in antìgu clasificâ cumme ''[[Route nationale 563]]'', ch'a lìga [[Fayence]] cun [[Séranon]] passandu pe' Munsu, cunusciüa intu terito(r)iu de stu cumün cumme a ''Route de Fayence'' dau paìse veggiu versu meridiùn e cumme ''Route de Castellane'' versu setentriùn. Aa sò estremitè de setentriùn, intu cumün de Séranon, a se lìga cu'a [[Route nationale 563|RN 85]], dìta a ''Route Napoleón'' ascì<ref name=":2">{{Çitta|PLU: Rapport de présentation|''Chapitre 1: Introduction, Section 2: Preséntation géographique'', p. 5}}</ref>. Dapöi u gh'è a RD 56, che dau sèntru a passa au de là da ''[[Siagnole]]'' pe' zuntâse cu'a RD 37. Sta lì a lìga a RD 563, d'inta regiùn de ''Bourigaille'', cu'u cumün de [[Callian]], dìta a ''Route de Callian'' a valle da cruxe(r)a cu'a RD 56 e a ''Route de Beauregard'' a munte de sta lì. A l'ürtimu u gh'è ancù a RD 656 che, a partì daa RD 56 inta regiùn de ''Le Bardandel'' a rìva fina inta regiùn du Mu(r)ìn de Siagna, piandu u numme de ''Route de Saint-Cézaire''. U caséllu de l'autustradda ciü vixìn u l'è quellu de [[Mougins]], u nüme(r)u 42 in sce l'''[[Autoroute A8 (Fransa)|Autoroute A8]]'', ch'u se tröva ina trentêna de chilòmetri a meridiùn de Munsu<ref name=":2" />. === Traspòrtu pübbricu === A Munsu u ghe rìva quarche servissiu de traspòrtu pübbricu in sce stradda, gestìu daa réa da regiùn [[Pruvènsa-Arpe-Còsta Azüra]], a [[Zou !]], da quande a l'ha piàu u pòstu da veggia réa du [[dipartimèntu du Va(r)u]], a [[Varlib]]. A ògni moddu, u paìse u nu l'è traversàu da di servissi de linea fissa, scicumme che a passâghe u gh'è numma che a linea 803, ativâ in sce dumanda<ref>{{Çitta web|url=https://storage.googleapis.com/is-wp-22-prod/uploads-prod/2025/07/ZOU83_Ligne803_CALLIAN_FAYENCE_MONS-ac-01092025.pdf|tìtolo=803 Transport à la demande Callian → Fayence → Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-15}}</ref>, ciü che dui servissi riservèi pe'e scö(r)e, a linea 8333<ref>{{Çitta web|url=https://storage.googleapis.com/is-wp-22-prod/uploads-prod/2025/07/ZOU83_Ligne8333-MONS_FAYENCE_ac-01092025_11072025.pdf|tìtolo=8333 Mons → College de Fayence|léngoa=FR|vìxita=2025-09-15}}</ref> e a 8334<ref>{{Çitta web|url=https://storage.googleapis.com/is-wp-22-prod/uploads-prod/2025/07/ZOU83_Ligne8334-MONS_ac-01092025_11072025.pdf|tìtolo=8334 Mons → Ecoles maternelle et primaire de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-15}}</ref>. == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Odile Roudil|outô2=Georges Bérard|tìtolo=Les sépultures mégalithiques du Var|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k33358540/f9.item.texteImage|ànno=1981|editô=Centre National de la Recherce Scientifique|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|cid=Roudil & Bérard, 1981|ISBN=2-222-02921-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza. Il dialetto figun tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|cid=Toso, 2014|ISBN=88-88-59172-9}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://mairie-mons83.fr/wp-content/uploads/2018/07/MONS-PLU-01-RP-avril-2011.pdf|tìtolo=Plan Locale d'Urbanisme (PLU): Rapport de présentation|outô=Commune de Mons|léngoa=FR|cid=PLU: Rapport de présentation}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] 1ijnks56dwhnu1fqogx1lavvx1wgwnr Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria 0 32577 273044 267323 2026-08-11T19:18:46Z N.Longo 12052 273044 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Genova - Palazzo Reale di Genova - 2025-09-28 22-28-45 006.JPG|miniatura|A manega du [[Palàçio Reâ (Zêna)|Palàssiu Reâ]], a [[Zena]], dund'a g'ha de sêde a Suvrintendènsa]] A '''Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a Ligü(r)ia''' (ufisialmènte ''Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria'', ''SABAP Liguria'' in sigla), cunusciüa ascì cumme a '''Suvrintendènsa da Ligü(r)ia''', a l'è l'ènte pübbricu ch'u g'ha a funsiùn de prutezze i bêni archeulogichi, d'arte e du paesaggiu da [[Liguria|Ligü(r)ia]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140513234156/http://www.archeoge.liguria.beniculturali.it/index.php?it%2F238%2Fstoria|tìtolo=Storia|outô=Suvrintendènsa pe'i Bêni Archeulogichi da Ligü(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}}</ref>. == Sto(r)ia == A Suvrintendènsa da Ligü(r)ia a l'è stèta fundâ du [[1939]], sutt'au primmu numme de Suvrintendènsa ae Antighitè da Ligü(r)ia<ref group="n.">Ufisialmènte ''Soprintendenza alle Antichità della Liguria''</ref>, che alantu(r)a a l'é(r)a ae dipendènse du [[Ministêio pe l'educaçión naçionâle|Ministe(r)u pe' l'educasiùn nasiunâle]]<ref name=":0" /><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/chi-siamo/storia/|tìtolo=Storia|outô=Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'e Pruvinse de Impe(r)ia e Savuna|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}}</ref>. Avanti da fundasiùn da Suvrintendènsa, a prutesiùn di bêni archeulogichi a l'é(r)a de cumpetènsa de di Ufissi Regiunâli pe'a Cunservasiùn di Munümènti<ref group="n.">Ufisialmènte ''Uffici Regionali per la Conservazione dei Monumenti''</ref>, inandièi du [[1891]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=R.D. 549 du 19 agustu 1891|léngoa=IT}}</ref>, ch'i funsiunavan pe' mezzu de di ispetûi in sciu campu ch'i l'é(r)an sernüi fra de persune cumpetènti in sce mate(r)ie cultü(r)âli. Sti lì, i l'é(r)an numinèi fra i Deleghèi regiunâli pe'a rifurma da lista di munümènti nasiunâli<ref group="n.">Ufisialmènte ''Delegati Regionali per la riforma dell'elenco dei monumenti nazionali''</ref>, ch'i l'existevan dau [[1884]] e che, pe' stu fètu, i sun stèti a primma votta ch'u s'è numinàu de figü(r)e du genere<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=D.M. du 27 nuvèmbre 1884|url=http://www.iccd.beniculturali.it/getFile.php?id=1824|léngoa=IT}}</ref><ref name=":1" />. U primmu Delegàu Regiunâle pe'a [[Liguria|Ligü(r)ia]] e u [[Piemonte|Piemunte]], e dunca Diretû Regiunâle, u l'è stètu l'[[Alfredo D'Andrade]]<ref name=":1" />. Du [[1904]] u s'è rivàu aa creasiùn de de primme suvrintendènse<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=R.D. 431 du 17/07/1904|léngoa=IT}}</ref>, cun l'ufissiu de rife(r)imèntu ch'u l'é(r)a a [[Turin|Tü(r)ìn]]: u D'Andrade u n'è stètu u diretû fina a quande ch'u l'è mòrtu, du [[1915]], cu'a càrega ch'a l'è passâ a l'[[Alberto Terenzio]], che zà da primma u ghe travajava insemme<ref name=":1" />. Du [[1907]] a l'è stèta fundâ a Suvrintendènsa ai Scavi e ai Müsei de Tü(r)ìn<ref group="n.">Ufisialmènte ''Soprintendenza agli Scavi e ai Musei di Torino''</ref>, che fina du [[1939]] a l'ha avüu a cumpetènsa in sce mate(r)ie de archeulugìa pe'u [[Piemonte|Piemunte]], a [[Valle d'Aosta]] e a Ligü(r)ia. Pe' sti ànni, u gh'è stètu a figü(r)a bèn impurtante du [[Pietro Barocelli]], primma ispetû e de dòppu suvrintendènte, ch'u l'ha inandiàu pa(r)egge riserche inta Ligü(r)ia e de ativitè pe' prutezze i sò sciti archeulogichi, cumme l'[[Ôrma de Arene Candide|arma de A(r)ene Candide]] a [[Finô|Finâ]]<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Maggi|tìtolo=La nascita della Paletnologia in Liguria. Personaggi, scoperte e collezioni tra XIX e XX secolo. Atti del Convegno Internazionale, Finale Ligure Borgo (Savona), 22-23 settembre 2006|ànno=2006|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=A Burdighe(r)a|capìtolo=Spigolature amministrative intorno alla Caverna delle Arene Candide|léngoa=IT|curatô=Andrea De Pascale, Angiolo Del Lucchese e Osvaldo Raggio (a cü(r)a de)|pp=221-231|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0051609}}</ref>. Pe' du restu, i munümènti i l'é(r)an passèi de cumpetènsa a ina suvrintendènsa a [[Zena]], guernâ de lungu dau D'Andrade e de dòppu dau Terenzio, mèntre a parte de gale(r)ìe, müsei e ope(r)e d'arte lìgü(r)i a l'é(r)a restâ au suvrintendènte du Piemunte, l'[[Alessandro Baudi di Vesme]] e, dau [[1923]], u [[Guglielmo Pacchioni]]<ref name=":1" />. Du [[1923]] ina rifurma a l'è sbasciàu u nüme(r)u de suvrintendènse, cu'a cumpetènsa in sci munümènti ch'a l'è stèta tacâ insemme ae gale(r)ìe, müsei e ope(r)e d'arte. Alantu(r)a i ufissi lìgü(r)i i sun turnèi du tüttu a Tü(r)ìn, mèntre a Zena u gh'è restàu numma che in ufissiu destacàu dunde, inte l'urdine, u l'ha avüu pe' diretû u Terenzio, l'[[Augusto Telluccini]] (1929-31), u [[Luigi Vietti]] (1931-33) e l'[[Ugo Nebbia]] (1933-39)<ref name=":1" /><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=RD n. 3164, 31 dixèmbre 1923|url=https://www.normattiva.it/eli/id/1924/02/13/023U3164/CONSOLIDATED/20260123|léngoa=IT}}</ref>. A ògni moddu, cu'a rifurma du [[1939]] u s'è turnàu a avêghe ciü suvrintendènse e a destacâne de növe, pe' rivà a in scistema ch'u se semejava de ciü a quellu du dì d'ancöi<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Lezze 823, 22 mazzu 1939|url=https://www.normattiva.it/eli/id/1939/06/20/039U0823/CONSOLIDATED/20260123|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0" />. Alantu(r)a a l'è stèta turna missa in funsiùn a suvrintendènsa ai munümènti de Zena, dèta au [[Carlo Ceschi]], mèntre u l'è nasciüu a növa suvrintendènsa pe'e gale(r)ìe e e ope(r)e d'arte da Ligü(r)ia, dund'u l'è stètu numinàu l'[[Antonio Morassi]], e quella pe'e antighitè da Ligü(r)ia, cu'u [[Luigi Bernabò Brea]] cumme primmu diretû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Spadea|tìtolo=Dalle Arene Candide a Lipari. Scritti in onore di Luigi Bernabò Brea, Atti del Convegno di Genova, 3-5 febbraio 2001|ànno=2001|editô=Ministe(r)u pe'i bêni e e ativitè cultü(r)âli|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Luigi Bernabò Brea e la soprintendenza alle Antichità della Liguria: 1939-1941|curatô=Giuseppina Spadea e P. Pelagatti (a cü(r)a de)|colànn-a=Bollettino d'arte|volùmme=Vul. speciâle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/RCA0644583|ISBN=88-240-1003-2}}</ref><ref name=":0" />. Fin'aa rifurma du [[1975]], a suvrintendènsa pe'i munümènti e quella pe'e gale(r)ìe e ope(r)e d'arte e sun andète avanti pe' sò cuntu; de cuntru, passàu di ànni d'autunumìa cu'u [[Giuseppe Cultrera]], du [[1950]] e cumpetènse archeulogiche e sun passèi a in ufissiu ünicu pe'u Piemunte, a Ligü(r)ia e a [[Lombardïa|Lumbardìa]]<ref name=":0" />. Numma che dau [[1961]] a suvrintendènsa lìgü(r)e a l'è turnâ pe' sò cuntu, primma cun l'[[Olga Elia]] e de dòppu cun di suvrintendènti cumme l'[[Antonio Frova]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Franco Manzoni|tìtolo=Frova, archeologo di fama mondiale Trovò reperti nel cuore di Milano|revìsta=Corriere della Sera|dæta=3 lüju 2007|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20140521031844/http://archiviostorico.corriere.it/2007/luglio/03/Frova_archeologo_fama_mondiale_Trovo_co_7_070703037.shtml}}</ref>, ch'u l'ha vusciüu e dirèttu pa(r)eggi scavi a [[Luni|Lüni]], e a [[Giovanna Bermond Montanari]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140520221126/http://www.archeobologna.beniculturali.it/comunicati_stampa/ricordo_montanari_bermond.htm|tìtolo=In ricordo di Giovanna Montanari in Bermond|outô=Suvrintendènse pe'i Bêni Archeulogichi de l'Emilia-Rumagna|dæta=28 nuvèmbre 2011|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0" />. Du [[1975]], asemme aa creasiùn du [[Ministêio da Coltûa (Itàlia)|Ministe(r)u pe'i Bêni Cultü(r)âli e Ambientâli]], ch'u l'ha campàu e cumpetènse in mate(r)ia au livéllu ciü âtu, u s'è decisu de cangià i nummi de suvrintendènse, cumm'u l'è turna capitàu du [[1998]] e du [[2007]]<ref group="n.">Intu detaju, a ''Soprintendenza ai monumenti della Liguria'' a l'è vegnüa du [[1975]] a ''Soprintendenza per i beni ambientali e architettonici della Liguria'', ''Soprintendenza per i beni architettonici e per il paesaggio della Liguria'' du [[1998]] e ''Soprintendenza per i beni architettonici e paesaggistici della Liguria'' du [[2007]]. A ''Soprintendenza alle gallerie e opere d'arte della Liguria'' a l'ha cangiàu de numme a ''Soprintendenza per i beni artistici e storici della Liguria'' ([[1975]]), ''Soprintendenza per il patrimonio storico artistico e demoetnoantropologico'' ([[1998]]) e ''Soprintendenza per i beni storici artistici ed etnoantropologici della Liguria'' ([[2007]]), mèntre a ''Soprintendenza alle antichità della Liguria'' a l'è stèta ciamâ ''Soprintendenza archeologica della Liguria'' ([[1975]]) e ''Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria'' ([[1998]]).</ref><ref name=":0" /><ref name=":1" />. Du [[2014]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=D.P.C.M. du 29 agustu 2014, n. 171|ànno=|url=https://www.normattiva.it/eli/id/2014/11/25/14G00183/CONSOLIDATED|léngoa=IT}}</ref> a parte di munümènti e quella de ope(r)e d'arte e sun stète tachèi insemme inta növa Suvrintendènsa Belle Arte e Paesaggiu da Ligü(r)ia<ref group="n.">Ufisialmènte ''Soprintendenza Belle Arti e Paesaggio della Liguria''</ref>, mèntre a parte archeulogica a l'ha cangiàu de numme a Suvrintendènsa Archeulugìa da Ligü(r)ia<ref group="n.">Ufisialmènte ''Soprintendenza Archeologia della Liguria''</ref><ref name=":1" />. A ògni moddu, du [[2016]] tütti i ufissi da Ligü(r)ia i sun finìi pe'a primma votta inte l'ünica Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a sitè metrupulitâna de Zena e e pruvinse d'Impe(r)ia, Spezza e Savuna<ref group="n.">Ufisialmènte ''Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la città metropolitana di Genova e le province di Imperia, La Spezia e Savona''</ref>, spartìa du [[2020]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=D.P.C.M. 169 du 2 dixèmbre 2019|léngoa=IT|url=https://soprintendenza.liguria.beniculturali.it/wp-content/uploads/2020/07/DPCM-169_02_12_2019.pdf}}; {{Çitta lìbbro|tìtolo=D.M. 21 du 28 zenâ 2020|léngoa=IT|url=https://www.beniculturali.it/mibac/export/MiBAC/sito-MiBAC/Contenuti/MibacUnif/Comunicati/visualizza_asset.html_1593915255.html}}</ref> pe' terito(r)iu, cun due suvrintendènse "Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu" ch'e cruvivan l'üna e [[Provìnsa de Zêna|pruvinse de Zena]] e [[Provinsa dea Spèza|de Spezza]] e l'âtra [[Pruvincia de Sann-a|quelle de Savuna]] e [[Pruvincia de Imper̂ia|d'Impe(r)ia]]<ref name=":1" />. A l'ürtimu, dau primmu d'agustu du [[2025]], ste due suvrintendènse e sun stète tachèi insemme au Segreta(r)iàu regiunâle pe'a Ligü(r)ia pe' turnà aa suvrintendènsa ünica pe' tütta a regiùn<ref name=":1" />. === Lista di suvrintendènti === Inta tabella chi sutta u gh'è a lista di suvrintendènti pe'a Ligü(r)ia, spartìi pe' cumpetènsa, a partì dau [[1939]], ànnu da quande a Ligü(r)ia a g'ha de suvrintendènse du tüttu du postu<ref name=":1" />. {| class="wikitable" !Munümènti !Gale(r)ìe e ope(r)e d'arte !Antighitè |- |Carlo Ceschi (1939-1950) |Antonio Morassi (1939-1949) |Luigi Bernabò Brea (1939-1941) |- |Riccardo Pacini (1953-1955) |Pasquale Rotondi (1949-1961) |Giuseppe Cultrera (1942-1950) |- |Armando Dillon (1955-1964) |Gian Vittorio Castelnovi (1961-1973) |''Tacâ a Piemunte e Lumbardìa''<ref group="n.">Intu detaju, i suvrintendènti i sun stèti, pe'u 1950-53, u Carlo Carducci (da ''Soprintendenza alle Antichità del Piemonte'') e u Carlo Ceschi (da ''Soprintendenza ai Monumenti della Liguria''), e, pe'u 1953-61, u Mario Mirabella Roberti (da ''Soprintendenza alle Antichità della Lombardia'').</ref> |- |Edoardo Mazzino (1964-1973) |Paola della Pergola (1973-1974) |Olga Elia (1961-1967) |- |Renato Salinas (1973-1975) |Gian Vittorio Castelnovi (1974-1975) |Antonio Frova (1967-1975) |- !Bêni ambientâli e architetonichi !Bêni artistichi e stò(r)ichi !Archeulogica |- |Albino Secchi (1975-1976) | rowspan="3" |Licia Bertolini Campetti (1975-1978) |Antonio Frova (1975-1976) |- |Giuliano Greci (1976-1978) |Giovanna Alvisi (1976-1977) |- |Clara Palmas Devoti (1978-1982) |Giovanna Bermond Montanari (1977-1980) |- |Mario Semino (1982-1989) | rowspan="3" |Giovanna Rotondi Terminiello (1979-1996) |Antonio Bertino (''regènte'', 1980-1983) |- |Pasquale Bruno Malara (1989-1991) |Anna Gallina Zevi (1983-1988) |- | rowspan="3" |Liliana Pittarello (1991-1998) |Giuseppina Spadea (''regènte'', 1988-1991) |- | rowspan="2" |Germano Mulazzani (1996-1998) |Mirella Marini Calvani (1991-1995) |- |Giuseppina Spadea (''regènte'', 1995-1998) |- !Bêni architetonichi e paesaggiu !Patrimôniu stò(r)icu, artisticu e demoetnoantrupulogicu !Bêni archeulogichi |- |Liliana Pittarello (1998-2002) |Germano Mulazzani (1998-2003) | rowspan="2" |Giuseppina Spadea (''regènte'', 1998-2006) |- |Maurizio Galletti (2002-2005) |Marzia Cataldi Gallo (''delegàu'', 2003-2006) |- | rowspan="2" |Giorgio Rossini (2005-2007) |Liliana Pittarello (''interim'', 2006) |Liliana Pittarello (''interim'', 2006) |- |Giuliana Algheri (2006-2007) |Marina Sapelli Ragni (''interim'', 2006-2007) |- !Bêni architetonichi e paesagistichi !Bêni stò(r)ichi, artistichi e etnoantrupulogichi !Bêni archeulogichi |- |Giorgio Rossini (2007-2012) |Giuliana Algeri (2007-2008) |Marina Sapelli Ragni (''interim'', 2007-2008) |- | rowspan="6" |Luisa Papotti (2012-2014) |Sandrina Bandera (''interim'', 2008) |Giovanna M. Bacci (''interim'', 2008-2009) |- |Isabella Lapi (''interim'', 2008-2009) | rowspan="2" |Filippo Maria Gambari (2009-2011) |- |Gabriele Borghini (''interim'', 2009) |- |Bruno Ciliento (2009-2010) | rowspan="2" |Bruno Massabò (2011-2014) |- |Franco Boggero (''delegàu'', 2011-2012) |- |Andrea Muzzi (2012-2014) |Angiolo Ugo Del Lucchese (''delegàu'', 2014) |- ! colspan="2" |Belle arte e paesaggiu !Archeulugìa |- | colspan="2" |Luca Rinaldi (2015-2016) |Vincenzo Tiné (2015-2016) |- ! colspan="3" |Archeulugìa, belle arte e paesaggiu |- | colspan="3" |Vincenzo Tiné (2016-2019) |- | colspan="3" |Manuela Salvitti (2019-2020) |- ! colspan="2" |Zena e Spezza !Impe(r)ia e Savuna |- | colspan="2" |Manuela Salvitti (2020) |Manuela Salvitti (''interim'', 2020) |- | colspan="2" |Manuela Salvitti (''interim'', 2020-2021) |Roberto Leone (2020-2024) |- | colspan="2" |Cristina Bartolini (2021-2025) |Federico Barello (2024-2025) |- ! colspan="3" |Archeulugìa, belle arte e paesaggiu |- | colspan="3" |Vincenzo Tiné (2025-''in càrega'') |} == Ativitè == A Suvrintendènsa a l'è in ènte teritu(r)iâle du [[Ministêio da Coltûa|Ministe(r)u da Cultü(r)a]] ch'u dipènde daa Diresiùn gene(r)âle Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu e ch'a g'ha e funsiùi, segundu a lezze in vigû, de difènde, cunservà e fà prumusiùn du patrimôniu archeulogicu, d'arte e du paesaggiu da regiùn. Pe'u patrimôniu archeulogicu, a suvrintendènsa lìgü(r)e a g'ha de ramme dedichèi numma che ae ativitè e ai stüddi inte gròtte<ref>{{Çitta web|url=https://sabapmetge.cultura.gov.it/attivita/tutela-del-patrimonio-archeo-speleologico/|tìtolo=Tutela del patrimonio archeo-speleologico|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}}</ref> e sutt'ègua, cu'u Servissiu Tecnicu d'Archeulugìa Sutt'ègua ch'u pòrta avanti, dau [[1997]], a lunga tradisiùn lìgü(r)e de stu genere de scavi, inandiâ du [[1950]] dau [[Nino Lamboglia]]<ref>{{Çitta web|url=https://sabapmetge.cultura.gov.it/attivita/servizio-tecnico-di-archeologia-subacquea/|tìtolo=Servizio Tecnico di Archeologia Subacquea|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}}</ref>. Ciü che a prutesiùn di bêni d'ògni genere, inandiâ cu'in scistema de ünze "Ünitè Teritu(r)iâli Integrèi" ch'e cröven tütta a regiùn<ref>{{Çitta web|url=https://sabapmetge.cultura.gov.it/attivita/tutela-sul-territorio/|tìtolo=Tutela sul territorio|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}}</ref>, e a sò catalugasiùn<ref>{{Çitta web|url=https://sabapmetge.cultura.gov.it/attivita/catalogazione/|tìtolo=Catalogazione|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}}</ref>, a Suvrintendènsa a g'ha dau [[1945]] in laburato(r)iu de restauru<ref>{{Çitta web|url=https://sabapmetge.cultura.gov.it/attivita/restauro/|tìtolo=Laboratorio di Restauro e Diagnostica|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}}</ref> e, dau [[2024]], ün de archeulugìa<ref>{{Çitta web|url=https://sabapmetge.cultura.gov.it/attivita/laboratorio-di-archeologia-del-mediterraneo-alle-scuole-pie/|tìtolo=Laboratorio di Archeologia del Mediterraneo alle Scuole Pie|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}}</ref>. De ciü, a travaja insemme a de âtre urganisasiùi<ref>{{Çitta web|url=https://sabapmetge.cultura.gov.it/attivita/accordi-e-convenzioni/|tìtolo=Accordi e convenzioni|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}}</ref> e ascì cu'i [[Comando Carabinieri per la Tutela del Patrimonio Culturale|carabinèi pe'a prutesiùn du patrimôniu cultü(r)âle]]<ref>{{Çitta web|url=https://sabapmetge.cultura.gov.it/attivita/rapporti-con-le-forze-dellordine/|tìtolo=Rapporti istituzionali con le forze dell'ordine|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}}</ref>. == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://sabapmetge.cultura.gov.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle da veggia SABAP Zena-Spezza (2020-2025)|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}} * {{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle da veggia SABAP Impe(r)ia-Savuna (2020-2025)|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}} * {{Çitta web|url=https://soprintendenza.liguria.beniculturali.it/|tìtolo=Scitu ufisiâle da veggia SABAP Ligü(r)ia (2016-2020)|léngoa=IT|vìxita=2026-01-23}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Òrganizaçioìn da Ligùria]] 468vfhjhype1v9ne9m064dp0trm0hsm Ligü(r)ia bizantìna 0 33007 273045 271832 2026-08-11T19:20:12Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Ligü(r)ia bisantìna]] a [[Ligü(r)ia bizantìna]] sénsa lasciâ de rindirìsso: z 271832 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Provincia Maritima Italorum]] e5e8r5ukgnz78vt4e617tnlwbz68t03 Utente:N.Longo/Sandbox/Lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi 2 33102 273042 273023 2026-08-11T18:58:14Z N.Longo 12052 + 273042 wikitext text/x-wiki {{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}} <!--{{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}}--> Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva. == Lista == === Ligü(r)ia === ==== Pruvinsa de Impe(r)ia ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Còlla Me(r)ellu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Sapergu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Rocche |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Osaggiu |[[Avrigâ]], Munte Osaggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Seppu |[[Baiardu]], Munte Seppu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Ciaixe |[[Campurussu]], Ciaixe |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Baracùn |[[Campurussu]], Munte Baracùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castiùn |[[Campurussu]], U Castiùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma de Funtâne |[[Campurussu]], Simma de Funtâne |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma d'Aurìn |[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla Sgarbà |[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Arpixélla |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Rocca de Dregu |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Passu de Mezzalüna |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Veonigi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castellà |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Morgi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtumo(r)u |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte U(r)ivastru |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Caggiu |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cruxe de Paddre Poggi |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Müggiu de Scaje |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Bignùn |[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Curma |[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castéllu |[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |I Casteletti |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |L'Entrà |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Punta Pistorin |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Belenda |[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla de Beura |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cian du Pussu |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Savuna ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelâ du Trabichettu |[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]] |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |[[Berzezzi#U castelä|U Castelä]] |[[Berzezzi]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Bric Castei(r)ö |[[Còiri|Cai(r)u]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelä |[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]] |U manca de pröve segü(r)e |<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Bric Reseghe |[[Finô|Finâ]], ''I Munti'' |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu) |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Vilaggiu de Àgnime |[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Löa]], ''I Castelê'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|Castelà de Barlörie]] |[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie'' |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê'' |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Spezza ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Veppu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Carmu |[[Deiva]], Mezzema |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Vigu |[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte de Furche |[[Levanto|Levantu]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cota |[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelfermu |[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castéllu de Carpena |[[Ricò|Riccò]], Carpêna |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Dragnùn |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Zena ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |I Casteletti |[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" /> |- |Punta Guetta |[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte San Pe(r)u |[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Üsciu |[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu |De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Trâxu |[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]] |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Isuverde |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Langascu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Larvegu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Larvegu |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelà |[[Camuggi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelettu |[[Cicagna]], U Castelettu |Fòscia numma che de l'etè de mezzu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |Rocche Negre |[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Ce(r)ese |[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Craviascu |[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Füme(r)i |[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Telegrafu |[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Ruccatajâ |[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Madònna Negra |[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Rösa |[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Bertumè |[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Bastia de Reccu |[[Recco|Reccu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castelettu |[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Rundunai(r)a |[[Favâ|U Favâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Penùn |[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Fòrte Puìn |[[Zena]], [[Begòu|Begàu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cianderlìn |[[Zena]], [[Cianderlìn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cremén |[[Zena]], [[Cremén]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Munte Fasce |[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Mu(r)asâna |[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Còsta d'U(r)eggia |[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Santu Zebbiu |[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Tûre Cangiâxu |[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Zuaggi |[[Zoaggi|Zuaggi]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |} === Pruvensa === {{Seçión vêua}} === Âtre parte === {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} <!--[[Categoria:Lìguri Antîghi]] [[Categorîa:Lìste]]--> pfetkbz0fuxlvous8qi1u8e5jhr4hx1 273043 273042 2026-08-11T19:15:33Z N.Longo 12052 + 273043 wikitext text/x-wiki {{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}} <!--{{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}}--> Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva. == Lista == === Ligü(r)ia === ==== Pruvinsa de Impe(r)ia ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Còlla Me(r)ellu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Sapergu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Rocche |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Osaggiu |[[Avrigâ]], Munte Osaggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Seppu |[[Baiardu]], Munte Seppu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Ciaixe |[[Campurussu]], Ciaixe |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Baracùn |[[Campurussu]], Munte Baracùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castiùn |[[Campurussu]], U Castiùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma de Funtâne |[[Campurussu]], Simma de Funtâne |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma d'Aurìn |[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla Sgarbà |[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Arpixélla |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Rocca de Dregu |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Passu de Mezzalüna |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Veonigi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castellà |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Morgi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtumo(r)u |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte U(r)ivastru |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Caggiu |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cruxe de Paddre Poggi |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Müggiu de Scaje |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Bignùn |[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Curma |[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castéllu |[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |I Casteletti |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |L'Entrà |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Punta Pistorin |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Belenda |[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla de Beura |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cian du Pussu |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Savuna ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelâ du Trabichettu |[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]] |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |[[Berzezzi#U castelä|U Castelä]] |[[Berzezzi]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Bric Castei(r)ö |[[Còiri|Cai(r)u]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelä |[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]] |U manca de pröve segü(r)e |<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Bric Reseghe |[[Finô|Finâ]], ''I Munti'' |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu) |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Vilaggiu de Àgnime |[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Löa]], ''I Castelê'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|Castelà de Barlörie]] |[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie'' |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê'' |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Spezza ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Veppu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Carmu |[[Deiva]], Mezzema |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Vigu |[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte de Furche |[[Levanto|Levantu]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cota |[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelfermu |[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castéllu de Carpena |[[Ricò|Riccò]], Carpêna |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Dragnùn |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Zena ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |I Casteletti |[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" /> |- |Punta Guetta |[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Sipriàn |[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte San Pe(r)u |[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Üsciu |[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu |De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Trâxu |[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]] |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Isuverde |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Langascu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Larvegu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Larvegu |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelà |[[Camuggi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelettu |[[Cicagna]], U Castelettu |Fòscia numma che de l'etè de mezzu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |Rocche Negre |[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Ce(r)ese |[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Craviascu |[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Füme(r)i |[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Telegrafu |[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Ruccatajâ |[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Madònna Negra |[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Rösa |[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Bertumè |[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Bastia de Reccu |[[Recco|Reccu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castelettu |[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Mu(r)ìn de Due Rìghe |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Savignon|Savignùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà d'Isu(r)èlle |[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Sestri Levante]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Söi|So(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Caneva |[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Lassu |[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Rundunai(r)a |[[Favâ|U Favâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Penùn |[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Fòrte Puìn |[[Zena]], [[Begòu|Begàu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cianderlìn |[[Zena]], [[Cianderlìn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cremén |[[Zena]], [[Cremén]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Munte Fasce |[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Mu(r)asâna |[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Còsta d'U(r)eggia |[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Santu Zebbiu |[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Tûre Cangiâxu |[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Zuaggi |[[Zoaggi|Zuaggi]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |} === Pruvensa === {{Seçión vêua}} === Âtre parte === {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} <!--[[Categoria:Lìguri Antîghi]] [[Categorîa:Lìste]]--> 3r5n29cizz1wam05aczjt724hq79y8w 273046 273043 2026-08-11T19:31:09Z N.Longo 12052 /* Pruvinsa de Zena */ + 273046 wikitext text/x-wiki {{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}} <!--{{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}}--> Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva. == Lista == === Ligü(r)ia === ==== Pruvinsa de Impe(r)ia ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Còlla Me(r)ellu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Sapergu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Rocche |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Osaggiu |[[Avrigâ]], Munte Osaggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Seppu |[[Baiardu]], Munte Seppu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Ciaixe |[[Campurussu]], Ciaixe |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Baracùn |[[Campurussu]], Munte Baracùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castiùn |[[Campurussu]], U Castiùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma de Funtâne |[[Campurussu]], Simma de Funtâne |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma d'Aurìn |[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla Sgarbà |[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Arpixélla |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Rocca de Dregu |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Passu de Mezzalüna |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Veonigi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castellà |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Morgi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtumo(r)u |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte U(r)ivastru |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Caggiu |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cruxe de Paddre Poggi |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Müggiu de Scaje |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Bignùn |[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Curma |[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castéllu |[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |I Casteletti |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |L'Entrà |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Punta Pistorin |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Belenda |[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla de Beura |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cian du Pussu |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Savuna ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelâ du Trabichettu |[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]] |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |[[Berzezzi#U castelä|U Castelä]] |[[Berzezzi]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Bric Castei(r)ö |[[Còiri|Cai(r)u]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelä |[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]] |U manca de pröve segü(r)e |<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Bric Reseghe |[[Finô|Finâ]], ''I Munti'' |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu) |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Vilaggiu de Àgnime |[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Löa]], ''I Castelê'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|Castelà de Barlörie]] |[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie'' |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê'' |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Spezza ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Veppu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Carmu |[[Deiva]], Mezzema |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Vigu |[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte de Furche |[[Levanto|Levantu]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cota |[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelfermu |[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castéllu de Carpena |[[Ricò|Riccò]], Carpêna |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Dragnùn |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Zena ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |I Casteletti |[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" /> |- |Punta Guetta |[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Sipriàn |[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte San Pe(r)u |[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Üsciu |[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu |De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Trâxu |[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]] |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Isuverde |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Langascu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Larvegu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Larvegu |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelà |[[Camuggi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelettu |[[Cicagna]], U Castelettu |Fòscia numma che de l'etè de mezzu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |Rocche Negre |[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Ce(r)ese |[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Craviascu |[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Füme(r)i |[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Telegrafu |[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Ruccatajâ |[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Madònna Negra |[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Rösa |[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Bertumè |[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Bastia de Reccu |[[Recco|Reccu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castelettu |[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Mu(r)ìn de Due Rìghe |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Savignon|Savignùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà d'Isu(r)èlle |[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Sestri Levante]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Söi|So(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Caneva |[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Lassu |[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Rundunai(r)a |[[Favâ|U Favâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Penùn |[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Fòrte Puìn |[[Zena]], [[Begòu|Begàu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cianderlìn |[[Zena]], [[Cianderlìn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cremén |[[Zena]], [[Cremén]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Munte Fasce |[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Mu(r)asâna |[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Còsta d'U(r)eggia |[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Santu Zebbiu |[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Tûre Cangiâxu |[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Zuaggi |[[Zoaggi|Zuaggi]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castéllu |[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu |Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] |<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref> |} === Pruvensa === {{Seçión vêua}} === Âtre parte === {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} <!--[[Categoria:Lìguri Antîghi]] [[Categorîa:Lìste]]--> 33iusw3ndoabz860ll4r7lywntsjr18 Utente:Arbenganese/Sandbox/Metatesi 2 33103 273047 273006 2026-08-11T21:11:07Z Arbenganese 12552 /* Fra parlè ligü(r)i */ + simixa 273047 wikitext text/x-wiki = Metatesi = A metàtesi (o metàtexi) a l’è in fenomenu du parlà ch’u l’è ligàu a in cangiu inte l’urdine di funemi (i sòi) o de scillabe üna arènte a l’âtra, ch’u porta a l’inversciùn inta prununsia de ‘na mèxima pa(r)òlla. Stu fètu u capita suvènte intu desvilüppu d’ina lengua ch’a se furma intu tèmpu (presempiu dau latìn ae lengue rumanze), ma u pò nàsce pe’ pa(r)egge mutivasiùi, cumme a semejansa de due pa(r)òlle l’üna cun l’âtra o ascì daa dificultè, persunâle o mênu, de prununsià ina sücesiùn de scillabe, survatüttu da termini imprestèi da âtre lengue. A pa(r)òlla metatesi a ne vegne dau latìn tardu {{maioscolétto|metathĕsis}}, che a sò votta a l’ha piàu dau grêgu μετάϑεσις (lett. mette ûtre) e a vö dì traspusisiùn. == Tipi de metatesi == A metatesi a se presènta inte due furme prinsipâli rispèttu a cumme i sun messi i sòi che vegnen cangèi de pòstu u se pò defèti sentì: * a ‘’metatesi de cuntattu’’, ch’a l’è quella ch’a capita se i dui sòi i sun ün d’ataccu a l’âtru e a segue u schêma AB->BA, u l'è quellu ch'u capita presèmpiu inte l'inversciùn tra ''Cast'''er'''giancu'' (tipicu du paìse e da sò valâ) e ''Cast'''re'''giancu'' (dae âtre parte). * a ‘’metatesi daa distante’’ s’i se dixen aa revèrsa dui sòi ch’i cumpa(r)iscen inta pa(r)òlla framezèi da ün o ciü âtri sòi (ABC->CBA), cumme a cubia '''''r'''e'''l'''öju'' - '''''l'''e'''r'''öju'' (u primmu bèn scumpartìu inte ciü parte da regiùn, u segundu u ricûre inte serti posti, cumme Nûi e Löa). * “metatesi recipruca daa distante” e a se basa in sciu dì aa revèrsa due cubie de funemi pe’ vìa d’in slitamèntu presèmpiu segundu u schêma ABC→BCA, cumme inte ''sa'''rve'''gu'' - ''sa'''ver'''gu''. == Esèmpi == A metatesi a l'ha bèn da vegghe cun l'evulusiùn cuntinua di üsi ch'u se fà da lengua, du cuntestu, e du scitu dund'a l'è parlâ, dunca u l'è puscibile che a furma d'ina pa(r)òlla duve(r)à au dì d'ancöi a secce vegnüa fö(r)a da l'inversciùn de scillabe a partì da 'na pa(r)òlla d'u(r)igine, presèmpiu latìna pe'e lengue rumanze o da in'âtra lengua in üsu au mèximu tèmpu intu câxu di prestiti ciü o menu adatèi. Vista a variansa di cuntesti e di üxi u pò fina sücedde che due variante d'ina mèxima pa(r)òlla e seccen duve(r)èi inte di posti dife(r)ènti o che seccen tütte e due cunusciüe e duve(r)èi a segunda de gènte ch'i parlan. === Evulusiùn da âtre lengue === De seguitu u gh'è di esempi pièi dau passaggiu tra ina lengua e l'âtra, da l'etimulugìa da pa(r)òlla aa versciùn d'ancöi inta lengua dund'u l'è rivàu u termine. {| class="wikitable" !Pa(r)òlla !Metatesi !Âtre nòtte |- |''Ferling'' ''Ferlin'' |Frilìn |I dui termini, u primmu inglese e u segundu spagnollu i ne vegnen tütti dui da l'anglusassune ''feoderling.''<ref name=":0">https://books.google.it/books/about/L_elemento_germanico_nella_lingua_italia.html?id=YvOrkvRcW1kC&redir_esc=y</ref> |- |{{Maioscolétto|permutare}} {{La}} |Inpremüà |Dae raìxe latìne ''per''- e ''mutare'', gi(r)àu in ''pre''- |- |''Cutter'' |Cotre |Lett. da l'inglese "canottu", u l'è ina razza de nâve a ve(r)a |- |{{Maioscolétto|corvus}} {{La}} |Crovu / Crou |Dau latìn |- |{{Maioscolétto|capra}}{{La}} |Crava | |- |{{Maioscolétto|pulex}} {{La}} |Prüxa / Prüxe |Dau latìn, inversciùn fra vucâle e cunsunante |- |{{Maioscolétto|sternūtu(m)}} {{La}} |Stranüu | -er- (cun e cangiâ in a) gi(r)àu in -ra- |- |{{Maioscolétto|extorquere}} {{La}} |Stroscià / Struscià |Dau latìn, pe' inversciùn -or-/-ro- |- |''τάριχος'' |Tracagnottu |Pe' mezzu de l'evulusiùn in {{Maioscolétto|*taricato}} e da lì pe' cangiu fra a->r e spa(r)isiùn de -i |- |Bretelle {{Fr}} |Bertèlla |Inversciùn a cuntattu, registrâ in buna parte da regiùn. |- |''Bernusse'' {{Fr}}, ''bornos'' {{AR}} |Brenusu |Pa(r)òlla ch'a l'è intrà in zenese dau fransese, ma de u(r)igine araba e ch'a l'ha sübìu a clàscica inversciùn de -er- cun -re- |- |{{Maioscolétto|aperire}} {{La}} |Arvì (verbu) |Scicumme ch'u spa(r)ìsce a segunda [e] e u gh'è cangiu de [p] inte 'na [v], pöi dìte aa revèrsa. U l'è scumpartìu tra ciü tante variànte lìgü(r)i e, inte quelle ch'i g'han a metatesi de {{Maioscolétto|aprilis}}, u mese ne resülta umòfunu.<ref name=":2">{{Çitta|AA.VV., 1985|Vol. I, p.38}}</ref> |- |{{Maioscolétto|delphinus}} {{La}} |Drafìn |Pe' mezzu de rutacismu e cangiu funeticu da [e] in [a] |- |{{Maioscolétto|corbis}} |Cruamme |L'insèmme de còste de legnu ch'i furman u scheletru d'ina nâve. |- |Paravexin |Pravexin |In italiàn ''Pallavicino'', cun caütta da segunda [a]. |- |{{Maioscolétto|ad arbitrium}} {{La}} |Abretiu |Pe' ascimilasiùn da lucusiùn latìna e cangiu funeticu [i]-->[e] |- |{{Maioscolétto|aprilis}} {{La}} | |Cun resa sunora da p in v e scangiu de cunsunante inte scillabe l'üna de l'âtra. |- |{{Maioscolétto|castrare}} {{La}} |Crastâ |Zenese de sitè |- |{{Maioscolétto|faber}} {{La}} |Fravegu |In italiàn ''orefice''; mèximu destìn u l'è capitàu in spagnollu ch'u l'ha dètu ''fraguar'' pe' furgià. A raìxe a l'ha dètu ascì a cubbia fabrica - frabica. |- |{{Maioscolétto|februarius}} {{La}} |Frevâ |Pe' scürsamèntu e urdinamèntu du tipu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|febris}} {{La}} |Freve |Urdinamèntu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|integer}} {{La}} |Intregu |Pe' caütta da segunda [e], cumüne a grossa parte de lengue du setentriùn italian. |- |{{Maioscolétto|cooperire}} {{La}} |Cruvì |Pe'u scentâ da prìmma [e], passaggiu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|petra}} {{La}} |Prìa / Prêa |Caütta da t e inversciùn AB->BA |- |{{Maioscolétto|tonsoriae}} {{La}} |Tesui(r)e<ref name=":1">https://www.memoriedigitaliliguri.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/8f55b77f29107ddd83a0e5b06798c7ac.pdf</ref> | |- |{{Maioscolétto|transitus}} {{La}} |Strexìu |Prucessu cumplicàu daa caütta de n, inversciùn e sunurisasiùn da s in x |- |{{Maioscolétto|messoria}} {{La}} |Messui(r)a | |- |{{Maioscolétto|ex-cariare}} {{La}} |Sgai(r)à<ref name=":1" /> | |- |{{Maioscolétto|galbinus}} {{La}} |Giânu |Pe' mezzu de {{Maioscolétto|*glabinus}}, ch'u mustre(r)eva u perché da g dûse. |- |{{Maioscolétto|per exemplum}} {{La}} |Presèmpiu | |- |{{Maioscolétto|palpĕbra}} {{La}} |Parpella | |- |{{Maioscolétto|caries}} {{La}} |Crajö |Numme che in ciava(r)ìn u l'è dètu ae camu(r)e du legnu. Passàu cuscì grassie a ''*craiòlu'', ch'u l'ha purtàu ascì au vèrbu ''creià,'' ch'u vö dì camu(r)à''.''<ref>https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/e25420184d85de7e976749e9f76eb9f1/Estratti/6a56094857b849941f40034313d4a2b4.pdf p. 5</ref> |} === Fra parlè ligü(r)i === De seguitu u gh'è di esèmpi de metàtesi de pa(r)òlle fra e dife(r)ènti parlè ligüri au dì d'ancöi, sun elenchèi inta primma culònna e pa(r)òlle sènsa de inversciùn rispettu a l'etimulugìa, mèntre da fiancu e versciùi "aa revèrsa" cun spiegasiùn de l'u(r)igine e de cumme i sun spanteghèi da 'n paìse a l'âtru. {| class="wikitable" |+ !Pa(r)òlla !Metatesi !Âtre nòtte |- |Furmaggiu |Frumaggiu |Dau latìn {{Maioscolétto|formaticu}}, inte serte varianti u gh'è l'inversciùn a cuntattu ch'a tucca -ur-, sentìe cumme vûxe du pòpulu. |- |Furmigua |Frumigua |Dau latìn {{Maioscolétto|formicula}}, sentìa cumme vûxe du cuntâdu; inversciùn a cuntattu |- |Ghirindùn |Grindùn |Dau fransese ''guéridon'', inversciùn a cuntattu e sparisiùn d'ina [i] |- |Gurmette |Grumette |Dau fransese ''gourmettes; inversciùn a cuntattu'' |- |Inspirità |Insprità |Inversciùn a cuntattu -ir- e -ri- |- |Curvettu |Cruvettu |Tuponimu de Zena. A versciùn marcà cumme inversciùn a l'è cunscide(r)â cumme "pupulâre", menu de cuntu |- |Perché |Preché |Sentìu dai zenesi cumme "parlà da matettu", ma u l'è bèn tipicu föa da Zena (presempiu a Reccu). |- |Scurpiùn |Scrupiùn |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Sturnellu |Strunellu |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Tartarüga |Tratüga |A se mangia ina [a]; inversciùn da cuntattu |- |Turmentu |Trumentu |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Durmì |Drumì |A furma aa reversa a se sènte de mênu e, in zenese, a l'è cunscide(r)â cumme vûxe du cuntâdu.<ref>https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/e25420184d85de7e976749e9f76eb9f1/Estratti/cb31c72b436ef1b597a5396160448d1e.pdf</ref> Da de âtre pàrte a l'è tìpica e ciü cumün, cumme a [[Rosagni|Ressuaggiu]] (''drumì''), o inta [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 1987|Vol. 2, p. 26}}</ref>: drümì a [[O Ponte|Puntivrea]] e [[Oseria|Use(r)ia]] (dund'a cunvive cun ''dürmì''), ''drömi'' a [[O Dê|Dêgu]], ''dŕömi'' a [[Giusvala|Giüsvalla]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baccino|tìtolo=Eŕ mé dialèt: breve dizionario di una parlata dell'area Giusvalla-Ferriera di Montenotte|url=https://www.prolocogiusvalla.it/museo-del-dialetto/dizionario/|ànno=Agósto 2022|editô=Pe' sò cuntu|léngoa=PMS, LIJ, IT|p=59}}</ref> |- |Ferxa |Frexa |Dau latìn {{Maioscolétto|filex}}, pe' mezzu de l'arcaicu *férexa, cun sparisiùn de [e] post tonica e prununsia aa revèrsa. |- |Cursìa |Crusìa |Da cursus, la furma cun metatexi a l'è specifica du gergu di naveganti; Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Drentu |Dentru |Pe' influensa italiana (che au cuntra(r)iu u vegghe a furma metatetica ''drento'' cumme sbajâ), ma registràu inte di vucabula(r)i.<ref>Arascin</ref> Fenomenu a distansa pe' via da -n- ch'a nu cangia postu. |- |Avra |Arva |Daa mèxima raìxe du verbu arvì ({{Maioscolétto|aperire}}), ma a primma furma, ch'a l'è in cuntinuasiùn cu'u latìn a l'è restâ numma che inte sèrti pòsti cumme [[Ventemiglia|Vintimìa]], [[U Soudàn|U Saudàn]], [[Sanremu|Sanremmu]], [[Sascê|U Sascéllu]] e [[Campo|Campu Lìgü(r)e]]. In [[Dialetu sanremascu|sanremascu]] u ghe sa(r)eva ascì a versciùn ''abra'', ch'a l'ha vìstu âtri cangi de sòn.<ref>{{Çitta|AA.VV., 1985|Vol. I, p. 29}}</ref> |- |Avrì |Arvì (mese) |U se(r)eva l'evulusiùn de {{Maioscolétto|aprilis}}, cun resa sunora da p in v e scangiu de cunsunante inte scillabe l'üna de l'âtra. A segunda de due versciùi a l'è bèn spanzüa inte parlè lìgüri du sèntru-levante, fètu ch'u porta a dì a pa(r)òlla au mèximu che u vèrbu. Intu punènte e sèntru-punènte i g'han a metatesi ascì sèrte variànte de rive(r)a, cumme u [[Dialettu ventemigliusu|vintimiusu]] e l'[[Dialettu arbenganese|arbenganese]] sitadìn.<ref name=":2" /> |- |Fabrica |Frabica |Dau latin {{Maioscolétto|faber}}. Ascì intu numme di posti, cumme a lucalitè de [[Ôtri|Vûtri]] ciamâ ''Frabiche.'' |- |Repübbrica |Reprübica |Zenese, difüsu ciü in antigu; ancöi rè(r)u e sentìu cumme nu guè(r)i de cuntu. Mèxima raìxe de pübbricu - prübicu |- |Veddru |Vreddu |Dau latìn {{Maioscolétto|vĭtrum}}. Tipica de sèrte parlè, tantu a punènte cumme a levante. Registràu a[[a Cêve]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Löa]], [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[Côrxi|Carxi]], [[Sann-a|Savuna]], [[Väze|Varazze]], [[Çelle|Sélle]], [[Rensén|Rensàn]], [[Camuggi]]<ref>Razeto</ref>, [[Favâ|Favâ de Màlva(r)u]], [[Rosagni|Ressuaggiu]], [[Ciävai|Ciàva(r)i]], [[Sestri Levante|Sèstri Levante]], [[Monterosso|Munterussu]], [[Rimazô|Rimazû]], [[Vàise|Va(r)ese]] e ascì intu [[Dialetto tabarchin|tabarchìn]] de [[Cädasedda|Cadesedda]].<ref>{{Çitta|AA.VV., 1997|Vol. IV, p. 49}}</ref> |- |Savergu |Sarvegu | |- |Surfanìn |Sufranìn | |- |Sìmixa Scìmixa Sìmixe |Sìxima Scìxima Sìxime |Dau latìn ''cīmex'' (che au genitivu u l'è ''cīmicis''): rispettu a stu chi u parlà de ciü tanti posti a se mustra in cuntinuitè dandu e furme ''sìmixa - scìmixa'', o a mèxima sciurtìa ma cun [e] aa fìn. U moddu cun metatesi u se(r)eva tipicu de se serte parlè du sentru-punente, cumme A(r)àsce (''sìxima''), d'acordiu cun Casanöva, Finâ, e Savuna; mentre propiu in Arbenga u l'è u mèximu se nu pe'u passaggiu de [s] in [ʃ], mèximu a Rensàn. U fenomenu u nu l'è scumpartìu inte tütte e valè d'Arbenga, scicumme che aa Cêve (inte l'A(r)òscia) e in Erli (inte Neva) a furma a l'è turna in cuntinuitè cu'u latìn. Inta fascia custe(r)a ''scìxime'' a l'è ancù registrà au Se(r)iâ.<ref>AA.VV. 1990, Vol.III p. 163</ref> |- |Derelittu |Derelittu | |- |Furgùn |Frugùn | |- |Càneva |Càvena |Dau grêgu κάνναβις e pöi dau latìn. U segundu u l'è tipicu de l'entrutèra du sèntru-punènte. I l'existen de versciùi cun stramüu de l'asèntu (''canèva'' - ''cavéna''). |- |Magasìn |Masaghin |Ascì cun azunta de n<ref name=":0" /><ref>pria</ref> |- |Sliggia |Lisgia |Marcàu a[[a Cêve]]<ref name=":1" /> e dìtu {{IPA|[liz'dʒia]}} ~ {{IPA|[liʒ'dʒia]}}, u pà propriu pe' prununsia aa revèrsa (pasaggiu da s intu mezzu da pa(r)òlla). |- |Scurcugnà |Scrucugnà | |- |Barlucià |Lanbrucià | |- |Castergiancu |Castregiancu |A raìxe du numme a ne vegne in moddu cè(r)u dau latìn {{Maioscolétto|castrum}}. U moddu tipicu du paìse u l'è u primmu, ma inte l'[[Dialettu arbenganese|arbenganese]] d'[[Arbenga]] u se sènte tütt'e due<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, scicumme ch'u l'è vegnüu a stà in zü tantu gènte da [[Valâ du Pennavaire]] cumme gènte de âtre valè, dund'a prununsia a l'è dife(r)ènte: inta [[Valâ du Neva|Neva]] a l'è custruìa pe' semejansa cun ''Castreveju.'' |- |Casterveggiu |Castreveggiu |A raìxe du numme a ne vegne in moddu cè(r)u dau latìn {{Maioscolétto|castrum}}. U moddu tipicu du paìse u l'è ''Castrevegliu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbénga|léngoa=IT, LIJ|p=243|capìtolo=Castelvecchio: le radici|cid=Marengo, Malco & Badano, 2022}}</ref>, che inte l'arbenganese d'Arbenga u l'ha patìu u tipicu cangiu de [ʎ] in [dʒ] cumme inte furme elenchèi. Ancöi i se sènte tütt'e due<ref name=":3" />, scicumme ch'u l'è vegnüu a stà in zü tantu gènte da [[Valâ du Neva]] cumme gènte de âtre valè, dund'a prununsia a l'è dife(r)ènte: inta Pennavaire a l'è custruìa pe' semejansa cun ''Castergiancu.'' |- |Giüstenixe |Giüstexine |Dau latìn JUS TENENS, cun variasiùn de sòn puscibili. U numme, cumme dìtu intu paìse u l'è ''Giüstéscine'', ma zà aa Prìa u se dixe aa revèrsa e cunsunanti de due scillabe aa fin. |- |Suvra |Surva Sru(v)a |A variante nu metatetica, in cuntinuasiùn cu'u latìn sŭpra inte stu càxu e sun mênu ricurènti. |} mf10fl7lwxfi6d4qtgamxmu23i6a3ni 273048 273047 2026-08-11T21:20:36Z Arbenganese 12552 /* Fra parlè ligü(r)i */ +1 273048 wikitext text/x-wiki = Metatesi = A metàtesi (o metàtexi) a l’è in fenomenu du parlà ch’u l’è ligàu a in cangiu inte l’urdine di funemi (i sòi) o de scillabe üna arènte a l’âtra, ch’u porta a l’inversciùn inta prununsia de ‘na mèxima pa(r)òlla. Stu fètu u capita suvènte intu desvilüppu d’ina lengua ch’a se furma intu tèmpu (presempiu dau latìn ae lengue rumanze), ma u pò nàsce pe’ pa(r)egge mutivasiùi, cumme a semejansa de due pa(r)òlle l’üna cun l’âtra o ascì daa dificultè, persunâle o mênu, de prununsià ina sücesiùn de scillabe, survatüttu da termini imprestèi da âtre lengue. A pa(r)òlla metatesi a ne vegne dau latìn tardu {{maioscolétto|metathĕsis}}, che a sò votta a l’ha piàu dau grêgu μετάϑεσις (lett. mette ûtre) e a vö dì traspusisiùn. == Tipi de metatesi == A metatesi a se presènta inte due furme prinsipâli rispèttu a cumme i sun messi i sòi che vegnen cangèi de pòstu u se pò defèti sentì: * a ‘’metatesi de cuntattu’’, ch’a l’è quella ch’a capita se i dui sòi i sun ün d’ataccu a l’âtru e a segue u schêma AB->BA, u l'è quellu ch'u capita presèmpiu inte l'inversciùn tra ''Cast'''er'''giancu'' (tipicu du paìse e da sò valâ) e ''Cast'''re'''giancu'' (dae âtre parte). * a ‘’metatesi daa distante’’ s’i se dixen aa revèrsa dui sòi ch’i cumpa(r)iscen inta pa(r)òlla framezèi da ün o ciü âtri sòi (ABC->CBA), cumme a cubia '''''r'''e'''l'''öju'' - '''''l'''e'''r'''öju'' (u primmu bèn scumpartìu inte ciü parte da regiùn, u segundu u ricûre inte serti posti, cumme Nûi e Löa). * “metatesi recipruca daa distante” e a se basa in sciu dì aa revèrsa due cubie de funemi pe’ vìa d’in slitamèntu presèmpiu segundu u schêma ABC→BCA, cumme inte ''sa'''rve'''gu'' - ''sa'''ver'''gu''. == Esèmpi == A metatesi a l'ha bèn da vegghe cun l'evulusiùn cuntinua di üsi ch'u se fà da lengua, du cuntestu, e du scitu dund'a l'è parlâ, dunca u l'è puscibile che a furma d'ina pa(r)òlla duve(r)à au dì d'ancöi a secce vegnüa fö(r)a da l'inversciùn de scillabe a partì da 'na pa(r)òlla d'u(r)igine, presèmpiu latìna pe'e lengue rumanze o da in'âtra lengua in üsu au mèximu tèmpu intu câxu di prestiti ciü o menu adatèi. Vista a variansa di cuntesti e di üxi u pò fina sücedde che due variante d'ina mèxima pa(r)òlla e seccen duve(r)èi inte di posti dife(r)ènti o che seccen tütte e due cunusciüe e duve(r)èi a segunda de gènte ch'i parlan. === Evulusiùn da âtre lengue === De seguitu u gh'è di esempi pièi dau passaggiu tra ina lengua e l'âtra, da l'etimulugìa da pa(r)òlla aa versciùn d'ancöi inta lengua dund'u l'è rivàu u termine. {| class="wikitable" !Pa(r)òlla !Metatesi !Âtre nòtte |- |''Ferling'' ''Ferlin'' |Frilìn |I dui termini, u primmu inglese e u segundu spagnollu i ne vegnen tütti dui da l'anglusassune ''feoderling.''<ref name=":0">https://books.google.it/books/about/L_elemento_germanico_nella_lingua_italia.html?id=YvOrkvRcW1kC&redir_esc=y</ref> |- |{{Maioscolétto|permutare}} {{La}} |Inpremüà |Dae raìxe latìne ''per''- e ''mutare'', gi(r)àu in ''pre''- |- |''Cutter'' |Cotre |Lett. da l'inglese "canottu", u l'è ina razza de nâve a ve(r)a |- |{{Maioscolétto|corvus}} {{La}} |Crovu / Crou |Dau latìn |- |{{Maioscolétto|capra}}{{La}} |Crava | |- |{{Maioscolétto|pulex}} {{La}} |Prüxa / Prüxe |Dau latìn, inversciùn fra vucâle e cunsunante |- |{{Maioscolétto|sternūtu(m)}} {{La}} |Stranüu | -er- (cun e cangiâ in a) gi(r)àu in -ra- |- |{{Maioscolétto|extorquere}} {{La}} |Stroscià / Struscià |Dau latìn, pe' inversciùn -or-/-ro- |- |''τάριχος'' |Tracagnottu |Pe' mezzu de l'evulusiùn in {{Maioscolétto|*taricato}} e da lì pe' cangiu fra a->r e spa(r)isiùn de -i |- |Bretelle {{Fr}} |Bertèlla |Inversciùn a cuntattu, registrâ in buna parte da regiùn. |- |''Bernusse'' {{Fr}}, ''bornos'' {{AR}} |Brenusu |Pa(r)òlla ch'a l'è intrà in zenese dau fransese, ma de u(r)igine araba e ch'a l'ha sübìu a clàscica inversciùn de -er- cun -re- |- |{{Maioscolétto|aperire}} {{La}} |Arvì (verbu) |Scicumme ch'u spa(r)ìsce a segunda [e] e u gh'è cangiu de [p] inte 'na [v], pöi dìte aa revèrsa. U l'è scumpartìu tra ciü tante variànte lìgü(r)i e, inte quelle ch'i g'han a metatesi de {{Maioscolétto|aprilis}}, u mese ne resülta umòfunu.<ref name=":2">{{Çitta|AA.VV., 1985|Vol. I, p.38}}</ref> |- |{{Maioscolétto|delphinus}} {{La}} |Drafìn |Pe' mezzu de rutacismu e cangiu funeticu da [e] in [a] |- |{{Maioscolétto|corbis}} |Cruamme |L'insèmme de còste de legnu ch'i furman u scheletru d'ina nâve. |- |Paravexin |Pravexin |In italiàn ''Pallavicino'', cun caütta da segunda [a]. |- |{{Maioscolétto|ad arbitrium}} {{La}} |Abretiu |Pe' ascimilasiùn da lucusiùn latìna e cangiu funeticu [i]-->[e] |- |{{Maioscolétto|aprilis}} {{La}} | |Cun resa sunora da p in v e scangiu de cunsunante inte scillabe l'üna de l'âtra. |- |{{Maioscolétto|castrare}} {{La}} |Crastâ |Zenese de sitè |- |{{Maioscolétto|faber}} {{La}} |Fravegu |In italiàn ''orefice''; mèximu destìn u l'è capitàu in spagnollu ch'u l'ha dètu ''fraguar'' pe' furgià. A raìxe a l'ha dètu ascì a cubbia fabrica - frabica. |- |{{Maioscolétto|februarius}} {{La}} |Frevâ |Pe' scürsamèntu e urdinamèntu du tipu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|febris}} {{La}} |Freve |Urdinamèntu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|integer}} {{La}} |Intregu |Pe' caütta da segunda [e], cumüne a grossa parte de lengue du setentriùn italian. |- |{{Maioscolétto|cooperire}} {{La}} |Cruvì |Pe'u scentâ da prìmma [e], passaggiu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|petra}} {{La}} |Prìa / Prêa |Caütta da t e inversciùn AB->BA |- |{{Maioscolétto|tonsoriae}} {{La}} |Tesui(r)e<ref name=":1">https://www.memoriedigitaliliguri.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/8f55b77f29107ddd83a0e5b06798c7ac.pdf</ref> | |- |{{Maioscolétto|transitus}} {{La}} |Strexìu |Prucessu cumplicàu daa caütta de n, inversciùn e sunurisasiùn da s in x |- |{{Maioscolétto|messoria}} {{La}} |Messui(r)a | |- |{{Maioscolétto|ex-cariare}} {{La}} |Sgai(r)à<ref name=":1" /> | |- |{{Maioscolétto|galbinus}} {{La}} |Giânu |Pe' mezzu de {{Maioscolétto|*glabinus}}, ch'u mustre(r)eva u perché da g dûse. |- |{{Maioscolétto|per exemplum}} {{La}} |Presèmpiu | |- |{{Maioscolétto|palpĕbra}} {{La}} |Parpella | |- |{{Maioscolétto|caries}} {{La}} |Crajö |Numme che in ciava(r)ìn u l'è dètu ae camu(r)e du legnu. Passàu cuscì grassie a ''*craiòlu'', ch'u l'ha purtàu ascì au vèrbu ''creià,'' ch'u vö dì camu(r)à''.''<ref>https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/e25420184d85de7e976749e9f76eb9f1/Estratti/6a56094857b849941f40034313d4a2b4.pdf p. 5</ref> |} === Fra parlè ligü(r)i === De seguitu u gh'è di esèmpi de metàtesi de pa(r)òlle fra e dife(r)ènti parlè ligüri au dì d'ancöi, sun elenchèi inta primma culònna e pa(r)òlle sènsa de inversciùn rispettu a l'etimulugìa, mèntre da fiancu e versciùi "aa revèrsa" cun spiegasiùn de l'u(r)igine e de cumme i sun spanteghèi da 'n paìse a l'âtru. {| class="wikitable" |+ !Pa(r)òlla !Metatesi !Âtre nòtte |- |Furmaggiu |Frumaggiu |Dau latìn {{Maioscolétto|formaticu}}, inte serte varianti u gh'è l'inversciùn a cuntattu ch'a tucca -ur-, sentìe cumme vûxe du pòpulu. |- |Furmigua |Frumigua |Dau latìn {{Maioscolétto|formicula}}, sentìa cumme vûxe du cuntâdu; inversciùn a cuntattu |- |Ghirindùn |Grindùn |Dau fransese ''guéridon'', inversciùn a cuntattu e sparisiùn d'ina [i] |- |Gurmette |Grumette |Dau fransese ''gourmettes; inversciùn a cuntattu'' |- |Inspirità |Insprità |Inversciùn a cuntattu -ir- e -ri- |- |Curvettu |Cruvettu |Tuponimu de Zena. A versciùn marcà cumme inversciùn a l'è cunscide(r)â cumme "pupulâre", menu de cuntu |- |Perché |Preché |Sentìu dai zenesi cumme "parlà da matettu", ma u l'è bèn tipicu föa da Zena (presempiu a Reccu). |- |Scurpiùn |Scrupiùn |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Sturnellu |Strunellu |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Tartarüga |Tratüga |A se mangia ina [a]; inversciùn da cuntattu |- |Turmentu |Trumentu |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Durmì |Drumì |A furma aa reversa a se sènte de mênu e, in zenese, a l'è cunscide(r)â cumme vûxe du cuntâdu.<ref>https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/e25420184d85de7e976749e9f76eb9f1/Estratti/cb31c72b436ef1b597a5396160448d1e.pdf</ref> Da de âtre pàrte a l'è tìpica e ciü cumün, cumme a [[Rosagni|Ressuaggiu]] (''drumì''), o inta [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 1987|Vol. 2, p. 26}}</ref>: drümì a [[O Ponte|Puntivrea]] e [[Oseria|Use(r)ia]] (dund'a cunvive cun ''dürmì''), ''drömi'' a [[O Dê|Dêgu]], ''dŕömi'' a [[Giusvala|Giüsvalla]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baccino|tìtolo=Eŕ mé dialèt: breve dizionario di una parlata dell'area Giusvalla-Ferriera di Montenotte|url=https://www.prolocogiusvalla.it/museo-del-dialetto/dizionario/|ànno=Agósto 2022|editô=Pe' sò cuntu|léngoa=PMS, LIJ, IT|p=59}}</ref> |- |Ferxa |Frexa |Dau latìn {{Maioscolétto|filex}}, pe' mezzu de l'arcaicu *férexa, cun sparisiùn de [e] post tonica e prununsia aa revèrsa. |- |Cursìa |Crusìa |Da cursus, la furma cun metatexi a l'è specifica du gergu di naveganti; Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Drentu |Dentru |Pe' influensa italiana (che au cuntra(r)iu u vegghe a furma metatetica ''drento'' cumme sbajâ), ma registràu inte di vucabula(r)i.<ref>Arascin</ref> Fenomenu a distansa pe' via da -n- ch'a nu cangia postu. |- |Avra |Arva |Daa mèxima raìxe du verbu arvì ({{Maioscolétto|aperire}}), ma a primma furma, ch'a l'è in cuntinuasiùn cu'u latìn a l'è restâ numma che inte sèrti pòsti cumme [[Ventemiglia|Vintimìa]], [[U Soudàn|U Saudàn]], [[Sanremu|Sanremmu]], [[Sascê|U Sascéllu]] e [[Campo|Campu Lìgü(r)e]]. In [[Dialetu sanremascu|sanremascu]] u ghe sa(r)eva ascì a versciùn ''abra'', ch'a l'ha vìstu âtri cangi de sòn.<ref>{{Çitta|AA.VV., 1985|Vol. I, p. 29}}</ref> |- |Avrì |Arvì (mese) |U se(r)eva l'evulusiùn de {{Maioscolétto|aprilis}}, cun resa sunora da p in v e scangiu de cunsunante inte scillabe l'üna de l'âtra. A segunda de due versciùi a l'è bèn spanzüa inte parlè lìgüri du sèntru-levante, fètu ch'u porta a dì a pa(r)òlla au mèximu che u vèrbu. Intu punènte e sèntru-punènte i g'han a metatesi ascì sèrte variànte de rive(r)a, cumme u [[Dialettu ventemigliusu|vintimiusu]] e l'[[Dialettu arbenganese|arbenganese]] sitadìn.<ref name=":2" /> |- |Fabrica |Frabica |Dau latin {{Maioscolétto|faber}}. Ascì intu numme di posti, cumme a lucalitè de [[Ôtri|Vûtri]] ciamâ ''Frabiche.'' |- |Repübbrica |Reprübica |Zenese, difüsu ciü in antigu; ancöi rè(r)u e sentìu cumme nu guè(r)i de cuntu. Mèxima raìxe de pübbricu - prübicu |- |Veddru |Vreddu |Dau latìn {{Maioscolétto|vĭtrum}}. Tipica de sèrte parlè, tantu a punènte cumme a levante. Registràu a[[a Cêve]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Löa]], [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[Côrxi|Carxi]], [[Sann-a|Savuna]], [[Väze|Varazze]], [[Çelle|Sélle]], [[Rensén|Rensàn]], [[Camuggi]]<ref>Razeto</ref>, [[Favâ|Favâ de Màlva(r)u]], [[Rosagni|Ressuaggiu]], [[Ciävai|Ciàva(r)i]], [[Sestri Levante|Sèstri Levante]], [[Monterosso|Munterussu]], [[Rimazô|Rimazû]], [[Vàise|Va(r)ese]] e ascì intu [[Dialetto tabarchin|tabarchìn]] de [[Cädasedda|Cadesedda]].<ref>{{Çitta|AA.VV., 1997|Vol. IV, p. 49}}</ref> |- |Savergu |Sarvegu | |- |Surfanìn |Sufranìn | |- |Sìmixa Scìmixa Sìmixe |Sìxima Scìxima Sìxime |Dau latìn ''cīmex'' (che au genitivu u l'è ''cīmicis''): rispettu a stu chi u parlà de ciü tanti posti a se mustra in cuntinuitè dandu e furme ''sìmixa - scìmixa'', o a mèxima sciurtìa ma cun [e] aa fìn. U moddu cun metatesi u se(r)eva tipicu de se serte parlè du sentru-punente, cumme A(r)àsce (''sìxima''), d'acordiu cun Casanöva, Finâ, e Savuna; mentre propiu in Arbenga u l'è u mèximu se nu pe'u passaggiu de [s] in [ʃ], mèximu a Rensàn. U fenomenu u nu l'è scumpartìu inte tütte e valè d'Arbenga, scicumme che aa Cêve (inte l'A(r)òscia) e in Erli (inte Neva) a furma a l'è turna in cuntinuitè cu'u latìn. Inta fascia custe(r)a ''scìxime'' a l'è ancù registrà au Se(r)iâ.<ref>AA.VV. 1990, Vol.III p. 163</ref> |- |Derelittu |Derelittu | |- |Furgùn |Frugùn | |- |Càneva |Càvena |Dau grêgu κάνναβις e pöi dau latìn. U segundu u l'è tipicu de l'entrutèra du sèntru-punènte. I l'existen de versciùi cun stramüu de l'asèntu (''canèva'' - ''cavéna''). |- |Magasìn |Masaghin |Ascì cun azunta de n<ref name=":0" /><ref>pria</ref> |- |Sliggia |Lisgia |Marcàu a[[a Cêve]]<ref name=":1" /> e dìtu {{IPA|[liz'dʒia]}} ~ {{IPA|[liʒ'dʒia]}}, u pà propriu pe' prununsia aa revèrsa (pasaggiu da s intu mezzu da pa(r)òlla). |- |Scurcugnà |Scrucugnà | |- |Barlucià |Lanbrucià | |- |Castergiancu |Castregiancu |A raìxe du numme a ne vegne in moddu cè(r)u dau latìn {{Maioscolétto|castrum}}. U moddu tipicu du paìse u l'è u primmu, ma inte l'[[Dialettu arbenganese|arbenganese]] d'[[Arbenga]] u se sènte tütt'e due<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, scicumme ch'u l'è vegnüu a stà in zü tantu gènte da [[Valâ du Pennavaire]] cumme gènte de âtre valè, dund'a prununsia a l'è dife(r)ènte: inta [[Valâ du Neva|Neva]] a l'è custruìa pe' semejansa cun ''Castreveju.'' |- |Casterveggiu |Castreveggiu |A raìxe du numme a ne vegne in moddu cè(r)u dau latìn {{Maioscolétto|castrum}}. U moddu tipicu du paìse u l'è ''Castrevegliu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbénga|léngoa=IT, LIJ|p=243|capìtolo=Castelvecchio: le radici|cid=Marengo, Malco & Badano, 2022}}</ref>, che inte l'arbenganese d'Arbenga u l'ha patìu u tipicu cangiu de [ʎ] in [dʒ] cumme inte furme elenchèi. Ancöi i se sènte tütt'e due<ref name=":3" />, scicumme ch'u l'è vegnüu a stà in zü tantu gènte da [[Valâ du Neva]] cumme gènte de âtre valè, dund'a prununsia a l'è dife(r)ènte: inta Pennavaire a l'è custruìa pe' semejansa cun ''Castergiancu.'' |- |Giüstenixe |Giüstexine |Dau latìn JUS TENENS, cun variasiùn de sòn puscibili. U numme, cumme dìtu intu paìse u l'è ''Giüstéscine'', ma zà aa Prìa u se dixe aa revèrsa e cunsunanti de due scillabe aa fin. |- |Suvra |Surva Sru(v)a |A variante nu metatetica, in cuntinuasiùn cu'u latìn sŭpra inte stu càxu e sun mênu ricurènti. |- |L'Ìsu(r)a |L'Uiza |Tipuca du Tabarchìn, dund'u indica propiu l'ìsu(r)a de San Pe(r)u, dund'u gh'è Carluforte. |} r8xvtx7m7173lapznoccb6ffv97hx4t 273049 273048 2026-08-11T21:42:17Z Arbenganese 12552 /* Fra parlè ligü(r)i */ detaji 273049 wikitext text/x-wiki = Metatesi = A metàtesi (o metàtexi) a l’è in fenomenu du parlà ch’u l’è ligàu a in cangiu inte l’urdine di funemi (i sòi) o de scillabe üna arènte a l’âtra, ch’u porta a l’inversciùn inta prununsia de ‘na mèxima pa(r)òlla. Stu fètu u capita suvènte intu desvilüppu d’ina lengua ch’a se furma intu tèmpu (presempiu dau latìn ae lengue rumanze), ma u pò nàsce pe’ pa(r)egge mutivasiùi, cumme a semejansa de due pa(r)òlle l’üna cun l’âtra o ascì daa dificultè, persunâle o mênu, de prununsià ina sücesiùn de scillabe, survatüttu da termini imprestèi da âtre lengue. A pa(r)òlla metatesi a ne vegne dau latìn tardu {{maioscolétto|metathĕsis}}, che a sò votta a l’ha piàu dau grêgu μετάϑεσις (lett. mette ûtre) e a vö dì traspusisiùn. == Tipi de metatesi == A metatesi a se presènta inte due furme prinsipâli rispèttu a cumme i sun messi i sòi che vegnen cangèi de pòstu u se pò defèti sentì: * a ‘’metatesi de cuntattu’’, ch’a l’è quella ch’a capita se i dui sòi i sun ün d’ataccu a l’âtru e a segue u schêma AB->BA, u l'è quellu ch'u capita presèmpiu inte l'inversciùn tra ''Cast'''er'''giancu'' (tipicu du paìse e da sò valâ) e ''Cast'''re'''giancu'' (dae âtre parte). * a ‘’metatesi daa distante’’ s’i se dixen aa revèrsa dui sòi ch’i cumpa(r)iscen inta pa(r)òlla framezèi da ün o ciü âtri sòi (ABC->CBA), cumme a cubia '''''r'''e'''l'''öju'' - '''''l'''e'''r'''öju'' (u primmu bèn scumpartìu inte ciü parte da regiùn, u segundu u ricûre inte serti posti, cumme Nûi e Löa). * “metatesi recipruca daa distante” e a se basa in sciu dì aa revèrsa due cubie de funemi pe’ vìa d’in slitamèntu presèmpiu segundu u schêma ABC→BCA, cumme inte ''sa'''rve'''gu'' - ''sa'''ver'''gu''. == Esèmpi == A metatesi a l'ha bèn da vegghe cun l'evulusiùn cuntinua di üsi ch'u se fà da lengua, du cuntestu, e du scitu dund'a l'è parlâ, dunca u l'è puscibile che a furma d'ina pa(r)òlla duve(r)à au dì d'ancöi a secce vegnüa fö(r)a da l'inversciùn de scillabe a partì da 'na pa(r)òlla d'u(r)igine, presèmpiu latìna pe'e lengue rumanze o da in'âtra lengua in üsu au mèximu tèmpu intu câxu di prestiti ciü o menu adatèi. Vista a variansa di cuntesti e di üxi u pò fina sücedde che due variante d'ina mèxima pa(r)òlla e seccen duve(r)èi inte di posti dife(r)ènti o che seccen tütte e due cunusciüe e duve(r)èi a segunda de gènte ch'i parlan. === Evulusiùn da âtre lengue === De seguitu u gh'è di esempi pièi dau passaggiu tra ina lengua e l'âtra, da l'etimulugìa da pa(r)òlla aa versciùn d'ancöi inta lengua dund'u l'è rivàu u termine. {| class="wikitable" !Pa(r)òlla !Metatesi !Âtre nòtte |- |''Ferling'' ''Ferlin'' |Frilìn |I dui termini, u primmu inglese e u segundu spagnollu i ne vegnen tütti dui da l'anglusassune ''feoderling.''<ref name=":0">https://books.google.it/books/about/L_elemento_germanico_nella_lingua_italia.html?id=YvOrkvRcW1kC&redir_esc=y</ref> |- |{{Maioscolétto|permutare}} {{La}} |Inpremüà |Dae raìxe latìne ''per''- e ''mutare'', gi(r)àu in ''pre''- |- |''Cutter'' |Cotre |Lett. da l'inglese "canottu", u l'è ina razza de nâve a ve(r)a |- |{{Maioscolétto|corvus}} {{La}} |Crovu / Crou |Dau latìn |- |{{Maioscolétto|capra}}{{La}} |Crava | |- |{{Maioscolétto|pulex}} {{La}} |Prüxa / Prüxe |Dau latìn, inversciùn fra vucâle e cunsunante |- |{{Maioscolétto|sternūtu(m)}} {{La}} |Stranüu | -er- (cun e cangiâ in a) gi(r)àu in -ra- |- |{{Maioscolétto|extorquere}} {{La}} |Stroscià / Struscià |Dau latìn, pe' inversciùn -or-/-ro- |- |''τάριχος'' |Tracagnottu |Pe' mezzu de l'evulusiùn in {{Maioscolétto|*taricato}} e da lì pe' cangiu fra a->r e spa(r)isiùn de -i |- |Bretelle {{Fr}} |Bertèlla |Inversciùn a cuntattu, registrâ in buna parte da regiùn. |- |''Bernusse'' {{Fr}}, ''bornos'' {{AR}} |Brenusu |Pa(r)òlla ch'a l'è intrà in zenese dau fransese, ma de u(r)igine araba e ch'a l'ha sübìu a clàscica inversciùn de -er- cun -re- |- |{{Maioscolétto|aperire}} {{La}} |Arvì (verbu) |Scicumme ch'u spa(r)ìsce a segunda [e] e u gh'è cangiu de [p] inte 'na [v], pöi dìte aa revèrsa. U l'è scumpartìu tra ciü tante variànte lìgü(r)i e, inte quelle ch'i g'han a metatesi de {{Maioscolétto|aprilis}}, u mese ne resülta umòfunu.<ref name=":2">{{Çitta|AA.VV., 1985|Vol. I, p.38}}</ref> |- |{{Maioscolétto|delphinus}} {{La}} |Drafìn |Pe' mezzu de rutacismu e cangiu funeticu da [e] in [a] |- |{{Maioscolétto|corbis}} |Cruamme |L'insèmme de còste de legnu ch'i furman u scheletru d'ina nâve. |- |Paravexin |Pravexin |In italiàn ''Pallavicino'', cun caütta da segunda [a]. |- |{{Maioscolétto|ad arbitrium}} {{La}} |Abretiu |Pe' ascimilasiùn da lucusiùn latìna e cangiu funeticu [i]-->[e] |- |{{Maioscolétto|aprilis}} {{La}} | |Cun resa sunora da p in v e scangiu de cunsunante inte scillabe l'üna de l'âtra. |- |{{Maioscolétto|castrare}} {{La}} |Crastâ |Zenese de sitè |- |{{Maioscolétto|faber}} {{La}} |Fravegu |In italiàn ''orefice''; mèximu destìn u l'è capitàu in spagnollu ch'u l'ha dètu ''fraguar'' pe' furgià. A raìxe a l'ha dètu ascì a cubbia fabrica - frabica. |- |{{Maioscolétto|februarius}} {{La}} |Frevâ |Pe' scürsamèntu e urdinamèntu du tipu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|febris}} {{La}} |Freve |Urdinamèntu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|integer}} {{La}} |Intregu |Pe' caütta da segunda [e], cumüne a grossa parte de lengue du setentriùn italian. |- |{{Maioscolétto|cooperire}} {{La}} |Cruvì |Pe'u scentâ da prìmma [e], passaggiu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|petra}} {{La}} |Prìa / Prêa |Caütta da t e inversciùn AB->BA |- |{{Maioscolétto|tonsoriae}} {{La}} |Tesui(r)e<ref name=":1">https://www.memoriedigitaliliguri.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/8f55b77f29107ddd83a0e5b06798c7ac.pdf</ref> | |- |{{Maioscolétto|transitus}} {{La}} |Strexìu |Prucessu cumplicàu daa caütta de n, inversciùn e sunurisasiùn da s in x |- |{{Maioscolétto|messoria}} {{La}} |Messui(r)a | |- |{{Maioscolétto|ex-cariare}} {{La}} |Sgai(r)à<ref name=":1" /> | |- |{{Maioscolétto|galbinus}} {{La}} |Giânu |Pe' mezzu de {{Maioscolétto|*glabinus}}, ch'u mustre(r)eva u perché da g dûse. |- |{{Maioscolétto|per exemplum}} {{La}} |Presèmpiu | |- |{{Maioscolétto|palpĕbra}} {{La}} |Parpella | |- |{{Maioscolétto|caries}} {{La}} |Crajö |Numme che in ciava(r)ìn u l'è dètu ae camu(r)e du legnu. Passàu cuscì grassie a ''*craiòlu'', ch'u l'ha purtàu ascì au vèrbu ''creià,'' ch'u vö dì camu(r)à''.''<ref>https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/e25420184d85de7e976749e9f76eb9f1/Estratti/6a56094857b849941f40034313d4a2b4.pdf p. 5</ref> |} === Fra parlè ligü(r)i === De seguitu u gh'è di esèmpi de metàtesi de pa(r)òlle fra e dife(r)ènti parlè ligüri au dì d'ancöi, sun elenchèi inta primma culònna e pa(r)òlle sènsa de inversciùn rispettu a l'etimulugìa, mèntre da fiancu e versciùi "aa revèrsa" cun spiegasiùn de l'u(r)igine e de cumme i sun spanteghèi da 'n paìse a l'âtru. {| class="wikitable" |+ !Pa(r)òlla !Metatesi !Âtre nòtte |- |Furmaggiu |Frumaggiu |Dau latìn {{Maioscolétto|formaticu}}, inte serte varianti u gh'è l'inversciùn a cuntattu ch'a tucca -ur-, sentìe in zenese cumme vûxe du pòpulu. |- |Furmigu(r)a |Frumigu(r)a |Dau latìn {{Maioscolétto|formicula}}, inversciùn a cuntattu; sentìa in zenese cumme vûxe du cuntâdu, mentre intu paìse de Avrigâ a l'è propiu registrâ a stu moddu.<ref>Vol. II, p. 55</ref> Ina variante scimile, ma cun [e] in cangiu de [u] a gh'è a Favâ de Màlva(r)u e Vöbbia (''fremigua''). |- |Ghirindùn |Grindùn |Dau fransese ''guéridon'', inversciùn a cuntattu e sparisiùn d'ina [i], rè(r)u, marcàu inte quarche puntu cumme A(r)àsce e Stella, ma ascì intu levante (A Spèzza, Lé(r)isi).<ref>1987, 71</ref> |- |Gurmette |Grumette |Dau fransese ''gourmettes; inversciùn a cuntattu'' |- |Inspirità |Insprità |Inversciùn a cuntattu -ir- e -ri- |- |Curvettu |Cruvettu |Tuponimu de Zena. A versciùn marcà cumme inversciùn a l'è cunscide(r)â cumme "pupulâre", menu de cuntu |- |Perché |Preché |Sentìu dai zenesi cumme "parlà da matettu", ma u l'è bèn tipicu föa da Zena (presempiu a Reccu). |- |Scurpiùn |Scrupiùn |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Sturnellu |Strunellu |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Tartarüga |Tratüga |A se mangia ina [a]; inversciùn da cuntattu |- |Turmentu |Trumentu |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Durmì |Drumì |A furma aa reversa a se sènte de mênu e, in zenese, a l'è cunscide(r)â cumme vûxe du cuntâdu.<ref>https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/e25420184d85de7e976749e9f76eb9f1/Estratti/cb31c72b436ef1b597a5396160448d1e.pdf</ref> Da de âtre pàrte a l'è tìpica e ciü cumün, cumme a [[Rosagni|Ressuaggiu]] (''drumì''), o inta [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 1987|Vol. 2, p. 26}}</ref>: drümì a [[O Ponte|Puntivrea]] e [[Oseria|Use(r)ia]] (dund'a cunvive cun ''dürmì''), ''drömi'' a [[O Dê|Dêgu]], ''dŕömi'' a [[Giusvala|Giüsvalla]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baccino|tìtolo=Eŕ mé dialèt: breve dizionario di una parlata dell'area Giusvalla-Ferriera di Montenotte|url=https://www.prolocogiusvalla.it/museo-del-dialetto/dizionario/|ànno=Agósto 2022|editô=Pe' sò cuntu|léngoa=PMS, LIJ, IT|p=59}}</ref> |- |Ferxa |Frexa |Dau latìn {{Maioscolétto|filex}}, pe' mezzu de l'arcaicu *férexa, cun sparisiùn de [e] post tonica e prununsia aa revèrsa. |- |Cursìa |Crusìa |Da cursus, la furma cun metatexi a l'è specifica du gergu di naveganti; Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Drentu |Dentru |Pe' influensa italiana (che au cuntra(r)iu u vegghe a furma metatetica ''drento'' cumme sbajâ), ma registràu inte di vucabula(r)i.<ref>Arascin</ref> Fenomenu a distansa pe' via da -n- ch'a nu cangia postu. |- |Avra |Arva |Daa mèxima raìxe du verbu arvì ({{Maioscolétto|aperire}}), ma a primma furma, ch'a l'è in cuntinuasiùn cu'u latìn a l'è restâ numma che inte sèrti pòsti cumme [[Ventemiglia|Vintimìa]], [[U Soudàn|U Saudàn]], [[Sanremu|Sanremmu]], [[Sascê|U Sascéllu]] e [[Campo|Campu Lìgü(r)e]]. In [[Dialetu sanremascu|sanremascu]] u ghe sa(r)eva ascì a versciùn ''abra'', ch'a l'ha vìstu âtri cangi de sòn.<ref>{{Çitta|AA.VV., 1985|Vol. I, p. 29}}</ref> |- |Avrì |Arvì (mese) |U se(r)eva l'evulusiùn de {{Maioscolétto|aprilis}}, cun resa sunora da p in v e scangiu de cunsunante inte scillabe l'üna de l'âtra. A segunda de due versciùi a l'è bèn spanzüa inte parlè lìgüri du sèntru-levante, fètu ch'u porta a dì a pa(r)òlla au mèximu che u vèrbu. Intu punènte e sèntru-punènte i g'han a metatesi ascì sèrte variànte de rive(r)a, cumme u [[Dialettu ventemigliusu|vintimiusu]] e l'[[Dialettu arbenganese|arbenganese]] sitadìn.<ref name=":2" /> |- |Fabrica |Frabica |Dau latin {{Maioscolétto|faber}}. Ascì intu numme di posti, cumme a lucalitè de [[Ôtri|Vûtri]] ciamâ ''Frabiche.'' |- |Repübbrica |Reprübica |Zenese, difüsu ciü in antigu; ancöi rè(r)u e sentìu cumme nu guè(r)i de cuntu. Mèxima raìxe de pübbricu - prübicu |- |Veddru |Vreddu |Dau latìn {{Maioscolétto|vĭtrum}}. Tipica de sèrte parlè, tantu a punènte cumme a levante. Registràu a[[a Cêve]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Löa]], [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[Côrxi|Carxi]], [[Sann-a|Savuna]], [[Väze|Varazze]], [[Çelle|Sélle]], [[Rensén|Rensàn]], [[Camuggi]]<ref>Razeto</ref>, [[Favâ|Favâ de Màlva(r)u]], [[Rosagni|Ressuaggiu]], [[Ciävai|Ciàva(r)i]], [[Sestri Levante|Sèstri Levante]], [[Monterosso|Munterussu]], [[Rimazô|Rimazû]], [[Vàise|Va(r)ese]] e ascì intu [[Dialetto tabarchin|tabarchìn]] de [[Cädasedda|Cadesedda]].<ref>{{Çitta|AA.VV., 1997|Vol. IV, p. 49}}</ref> |- |Savergu |Sarvegu | |- |Surfanìn |Sufranìn | |- |Sìmixa Scìmixa Sìmixe |Sìxima Scìxima Sìxime |Dau latìn ''cīmex'' (che au genitivu u l'è ''cīmicis''): rispettu a stu chi u parlà de ciü tanti posti a se mustra in cuntinuitè dandu e furme ''sìmixa - scìmixa'', o a mèxima sciurtìa ma cun [e] aa fìn. U moddu cun metatesi u se(r)eva tipicu de se serte parlè du sentru-punente, cumme A(r)àsce (''sìxima''), d'acordiu cun Casanöva, Finâ, e Savuna; mentre propiu in Arbenga u l'è u mèximu se nu pe'u passaggiu de [s] in [ʃ], mèximu a Rensàn. U fenomenu u nu l'è scumpartìu inte tütte e valè d'Arbenga, scicumme che aa Cêve (inte l'A(r)òscia) e in Erli (inte Neva) a furma a l'è turna in cuntinuitè cu'u latìn. Inta fascia custe(r)a ''scìxime'' a l'è ancù registrà au Se(r)iâ.<ref>AA.VV. 1990, Vol.III p. 163</ref> |- |Derelittu |Derelittu | |- |Furgùn |Frugùn | |- |Càneva |Càvena |Dau grêgu κάνναβις e pöi dau latìn. U segundu u l'è tipicu de l'entrutèra du sèntru-punènte. I l'existen de versciùi cun stramüu de l'asèntu (''canèva'' - ''cavéna''). |- |Magasìn |Masaghin |Ascì cun azunta de n<ref name=":0" /><ref>pria</ref> |- |Prefundu |Perfundu |Variante ciü cunservativa de prufundu; metatesi registrâ au Sascéllu.<ref>1990, 53</ref> |- |Sliggia |Lisgia |Marcàu a[[a Cêve]]<ref name=":1" /> e dìtu {{IPA|[liz'dʒia]}} ~ {{IPA|[liʒ'dʒia]}}, u pà propriu pe' prununsia aa revèrsa (pasaggiu da s intu mezzu da pa(r)òlla). |- |Scurcugnà |Scrucugnà | |- |Barlucià |Lanbrucià | |- |Castergiancu |Castregiancu |A raìxe du numme a ne vegne in moddu cè(r)u dau latìn {{Maioscolétto|castrum}}. U moddu tipicu du paìse u l'è u primmu, ma inte l'[[Dialettu arbenganese|arbenganese]] d'[[Arbenga]] u se sènte tütt'e due<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, scicumme ch'u l'è vegnüu a stà in zü tantu gènte da [[Valâ du Pennavaire]] cumme gènte de âtre valè, dund'a prununsia a l'è dife(r)ènte: inta [[Valâ du Neva|Neva]] a l'è custruìa pe' semejansa cun ''Castreveju.'' |- |Casterveggiu |Castreveggiu |A raìxe du numme a ne vegne in moddu cè(r)u dau latìn {{Maioscolétto|castrum}}. U moddu tipicu du paìse u l'è ''Castrevegliu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbénga|léngoa=IT, LIJ|p=243|capìtolo=Castelvecchio: le radici|cid=Marengo, Malco & Badano, 2022}}</ref>, che inte l'arbenganese d'Arbenga u l'ha patìu u tipicu cangiu de [ʎ] in [dʒ] cumme inte furme elenchèi. Ancöi i se sènte tütt'e due<ref name=":3" />, scicumme ch'u l'è vegnüu a stà in zü tantu gènte da [[Valâ du Neva]] cumme gènte de âtre valè, dund'a prununsia a l'è dife(r)ènte: inta Pennavaire a l'è custruìa pe' semejansa cun ''Castergiancu.'' |- |Giüstenixe |Giüstexine |Dau latìn JUS TENENS, cun variasiùn de sòn puscibili. U numme, cumme dìtu intu paìse u l'è ''Giüstéscine'', ma zà aa Prìa u se dixe aa revèrsa e cunsunanti de due scillabe aa fin. |- |Suvra |Surva Sru(v)a |A variante nu metatetica, in cuntinuasiùn cu'u latìn sŭpra inte stu càxu e sun mênu ricurènti. |- |L'Ìsu(r)a |L'Uiza |Tipuca du Tabarchìn, dund'u indica propiu l'ìsu(r)a de San Pe(r)u, dund'u gh'è Carluforte. |} k7sda3vs6wgmn5g51iiw8fiiu501sx9 273050 273049 2026-08-11T21:47:09Z Arbenganese 12552 /* Fra parlè ligü(r)i */ +spiegasiùn 273050 wikitext text/x-wiki = Metatesi = A metàtesi (o metàtexi) a l’è in fenomenu du parlà ch’u l’è ligàu a in cangiu inte l’urdine di funemi (i sòi) o de scillabe üna arènte a l’âtra, ch’u porta a l’inversciùn inta prununsia de ‘na mèxima pa(r)òlla. Stu fètu u capita suvènte intu desvilüppu d’ina lengua ch’a se furma intu tèmpu (presempiu dau latìn ae lengue rumanze), ma u pò nàsce pe’ pa(r)egge mutivasiùi, cumme a semejansa de due pa(r)òlle l’üna cun l’âtra o ascì daa dificultè, persunâle o mênu, de prununsià ina sücesiùn de scillabe, survatüttu da termini imprestèi da âtre lengue. A pa(r)òlla metatesi a ne vegne dau latìn tardu {{maioscolétto|metathĕsis}}, che a sò votta a l’ha piàu dau grêgu μετάϑεσις (lett. mette ûtre) e a vö dì traspusisiùn. == Tipi de metatesi == A metatesi a se presènta inte due furme prinsipâli rispèttu a cumme i sun messi i sòi che vegnen cangèi de pòstu u se pò defèti sentì: * a ‘’metatesi de cuntattu’’, ch’a l’è quella ch’a capita se i dui sòi i sun ün d’ataccu a l’âtru e a segue u schêma AB->BA, u l'è quellu ch'u capita presèmpiu inte l'inversciùn tra ''Cast'''er'''giancu'' (tipicu du paìse e da sò valâ) e ''Cast'''re'''giancu'' (dae âtre parte). * a ‘’metatesi daa distante’’ s’i se dixen aa revèrsa dui sòi ch’i cumpa(r)iscen inta pa(r)òlla framezèi da ün o ciü âtri sòi (ABC->CBA), cumme a cubia '''''r'''e'''l'''öju'' - '''''l'''e'''r'''öju'' (u primmu bèn scumpartìu inte ciü parte da regiùn, u segundu u ricûre inte serti posti, cumme Nûi e Löa). * “metatesi recipruca daa distante” e a se basa in sciu dì aa revèrsa due cubie de funemi pe’ vìa d’in slitamèntu presèmpiu segundu u schêma ABC→BCA, cumme inte ''sa'''rve'''gu'' - ''sa'''ver'''gu''. == Esèmpi == A metatesi a l'ha bèn da vegghe cun l'evulusiùn cuntinua di üsi ch'u se fà da lengua, du cuntestu, e du scitu dund'a l'è parlâ, dunca u l'è puscibile che a furma d'ina pa(r)òlla duve(r)à au dì d'ancöi a secce vegnüa fö(r)a da l'inversciùn de scillabe a partì da 'na pa(r)òlla d'u(r)igine, presèmpiu latìna pe'e lengue rumanze o da in'âtra lengua in üsu au mèximu tèmpu intu câxu di prestiti ciü o menu adatèi. Vista a variansa di cuntesti e di üxi u pò fina sücedde che due variante d'ina mèxima pa(r)òlla e seccen duve(r)èi inte di posti dife(r)ènti o che seccen tütte e due cunusciüe e duve(r)èi a segunda de gènte ch'i parlan. === Evulusiùn da âtre lengue === De seguitu u gh'è di esempi pièi dau passaggiu tra ina lengua e l'âtra, da l'etimulugìa da pa(r)òlla aa versciùn d'ancöi inta lengua dund'u l'è rivàu u termine. {| class="wikitable" !Pa(r)òlla !Metatesi !Âtre nòtte |- |''Ferling'' ''Ferlin'' |Frilìn |I dui termini, u primmu inglese e u segundu spagnollu i ne vegnen tütti dui da l'anglusassune ''feoderling.''<ref name=":0">https://books.google.it/books/about/L_elemento_germanico_nella_lingua_italia.html?id=YvOrkvRcW1kC&redir_esc=y</ref> |- |{{Maioscolétto|permutare}} {{La}} |Inpremüà |Dae raìxe latìne ''per''- e ''mutare'', gi(r)àu in ''pre''- |- |''Cutter'' |Cotre |Lett. da l'inglese "canottu", u l'è ina razza de nâve a ve(r)a |- |{{Maioscolétto|corvus}} {{La}} |Crovu / Crou |Dau latìn |- |{{Maioscolétto|capra}}{{La}} |Crava | |- |{{Maioscolétto|pulex}} {{La}} |Prüxa / Prüxe |Dau latìn, inversciùn fra vucâle e cunsunante |- |{{Maioscolétto|sternūtu(m)}} {{La}} |Stranüu | -er- (cun e cangiâ in a) gi(r)àu in -ra- |- |{{Maioscolétto|extorquere}} {{La}} |Stroscià / Struscià |Dau latìn, pe' inversciùn -or-/-ro- |- |''τάριχος'' |Tracagnottu |Pe' mezzu de l'evulusiùn in {{Maioscolétto|*taricato}} e da lì pe' cangiu fra a->r e spa(r)isiùn de -i |- |Bretelle {{Fr}} |Bertèlla |Inversciùn a cuntattu, registrâ in buna parte da regiùn. |- |''Bernusse'' {{Fr}}, ''bornos'' {{AR}} |Brenusu |Pa(r)òlla ch'a l'è intrà in zenese dau fransese, ma de u(r)igine araba e ch'a l'ha sübìu a clàscica inversciùn de -er- cun -re- |- |{{Maioscolétto|aperire}} {{La}} |Arvì (verbu) |Scicumme ch'u spa(r)ìsce a segunda [e] e u gh'è cangiu de [p] inte 'na [v], pöi dìte aa revèrsa. U l'è scumpartìu tra ciü tante variànte lìgü(r)i e, inte quelle ch'i g'han a metatesi de {{Maioscolétto|aprilis}}, u mese ne resülta umòfunu.<ref name=":2">{{Çitta|AA.VV., 1985|Vol. I, p.38}}</ref> |- |{{Maioscolétto|delphinus}} {{La}} |Drafìn |Pe' mezzu de rutacismu e cangiu funeticu da [e] in [a] |- |{{Maioscolétto|corbis}} |Cruamme |L'insèmme de còste de legnu ch'i furman u scheletru d'ina nâve. |- |Paravexin |Pravexin |In italiàn ''Pallavicino'', cun caütta da segunda [a]. |- |{{Maioscolétto|ad arbitrium}} {{La}} |Abretiu |Pe' ascimilasiùn da lucusiùn latìna e cangiu funeticu [i]-->[e] |- |{{Maioscolétto|aprilis}} {{La}} | |Cun resa sunora da p in v e scangiu de cunsunante inte scillabe l'üna de l'âtra. |- |{{Maioscolétto|castrare}} {{La}} |Crastâ |Zenese de sitè |- |{{Maioscolétto|faber}} {{La}} |Fravegu |In italiàn ''orefice''; mèximu destìn u l'è capitàu in spagnollu ch'u l'ha dètu ''fraguar'' pe' furgià. A raìxe a l'ha dètu ascì a cubbia fabrica - frabica. |- |{{Maioscolétto|februarius}} {{La}} |Frevâ |Pe' scürsamèntu e urdinamèntu du tipu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|febris}} {{La}} |Freve |Urdinamèntu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|integer}} {{La}} |Intregu |Pe' caütta da segunda [e], cumüne a grossa parte de lengue du setentriùn italian. |- |{{Maioscolétto|cooperire}} {{La}} |Cruvì |Pe'u scentâ da prìmma [e], passaggiu ABC-->CAB. |- |{{Maioscolétto|petra}} {{La}} |Prìa / Prêa |Caütta da t e inversciùn AB->BA |- |{{Maioscolétto|tonsoriae}} {{La}} |Tesui(r)e<ref name=":1">https://www.memoriedigitaliliguri.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/8f55b77f29107ddd83a0e5b06798c7ac.pdf</ref> | |- |{{Maioscolétto|transitus}} {{La}} |Strexìu |Prucessu cumplicàu daa caütta de n, inversciùn e sunurisasiùn da s in x |- |{{Maioscolétto|messoria}} {{La}} |Messui(r)a | |- |{{Maioscolétto|ex-cariare}} {{La}} |Sgai(r)à<ref name=":1" /> | |- |{{Maioscolétto|galbinus}} {{La}} |Giânu |Pe' mezzu de {{Maioscolétto|*glabinus}}, ch'u mustre(r)eva u perché da g dûse. |- |{{Maioscolétto|per exemplum}} {{La}} |Presèmpiu | |- |{{Maioscolétto|palpĕbra}} {{La}} |Parpella | |- |{{Maioscolétto|caries}} {{La}} |Crajö |Numme che in ciava(r)ìn u l'è dètu ae camu(r)e du legnu. Passàu cuscì grassie a ''*craiòlu'', ch'u l'ha purtàu ascì au vèrbu ''creià,'' ch'u vö dì camu(r)à''.''<ref>https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/e25420184d85de7e976749e9f76eb9f1/Estratti/6a56094857b849941f40034313d4a2b4.pdf p. 5</ref> |} === Fra parlè ligü(r)i === De seguitu u gh'è di esèmpi de metàtesi de pa(r)òlle fra e dife(r)ènti parlè ligüri au dì d'ancöi, sun elenchèi inta primma culònna e pa(r)òlle sènsa de inversciùn rispettu a l'etimulugìa, mèntre da fiancu e versciùi "aa revèrsa" cun spiegasiùn de l'u(r)igine e de cumme i sun spanteghèi da 'n paìse a l'âtru. {| class="wikitable" |+ !Pa(r)òlla !Metatesi !Âtre nòtte |- |Furmaggiu |Frumaggiu |Dau latìn {{Maioscolétto|formaticu}}, inte serte varianti u gh'è l'inversciùn a cuntattu ch'a tucca -ur-, sentìe in zenese cumme vûxe du pòpulu. |- |Furmigu(r)a |Frumigu(r)a |Dau latìn {{Maioscolétto|formicula}}, inversciùn a cuntattu; sentìa in zenese cumme vûxe du cuntâdu, mentre intu paìse de Avrigâ a l'è propiu registrâ a stu moddu.<ref>Vol. II, p. 55</ref> Ina variante scimile, ma cun [e] in cangiu de [u] a gh'è a Favâ de Màlva(r)u e Vöbbia (''fremigua''). |- |Ghirindùn |Grindùn |Dau fransese ''guéridon'', inversciùn a cuntattu e sparisiùn d'ina [i], rè(r)u, marcàu inte quarche puntu cumme A(r)àsce e Stella, ma ascì intu levante (A Spèzza, Lé(r)isi).<ref>1987, 71</ref> |- |Gurmette |Grumette |Dau fransese ''gourmettes; inversciùn a cuntattu'' |- |Inspirità |Insprità |Inversciùn a cuntattu -ir- e -ri- |- |Curvettu |Cruvettu |Tuponimu de Zena. A versciùn marcà cumme inversciùn a l'è cunscide(r)â cumme "pupulâre", menu de cuntu |- |Perché |Preché |Sentìu dai zenesi cumme "parlà da matettu", ma u l'è bèn tipicu föa da Zena (presempiu a Reccu). |- |Scurpiùn |Scrupiùn |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Sturnellu |Strunellu |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Tartarüga |Tratüga |A se mangia ina [a]; inversciùn da cuntattu |- |Turmentu |Trumentu |Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Durmì |Drumì |A furma aa reversa a se sènte de mênu e, in zenese, a l'è cunscide(r)â cumme vûxe du cuntâdu.<ref>https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/e25420184d85de7e976749e9f76eb9f1/Estratti/cb31c72b436ef1b597a5396160448d1e.pdf</ref> Da de âtre pàrte a l'è tìpica e ciü cumün, cumme a [[Rosagni|Ressuaggiu]] (''drumì''), o inta [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 1987|Vol. 2, p. 26}}</ref>: drümì a [[O Ponte|Puntivrea]] e [[Oseria|Use(r)ia]] (dund'a cunvive cun ''dürmì''), ''drömi'' a [[O Dê|Dêgu]], ''dŕömi'' a [[Giusvala|Giüsvalla]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baccino|tìtolo=Eŕ mé dialèt: breve dizionario di una parlata dell'area Giusvalla-Ferriera di Montenotte|url=https://www.prolocogiusvalla.it/museo-del-dialetto/dizionario/|ànno=Agósto 2022|editô=Pe' sò cuntu|léngoa=PMS, LIJ, IT|p=59}}</ref> |- |Ferxa |Frexa |Dau latìn {{Maioscolétto|filex}}, pe' mezzu de l'arcaicu *férexa, cun sparisiùn de [e] post tonica e prununsia aa revèrsa. Ben spanteghèi i exiti, cumme frêxa a Purnàsce e Rensàn o fréixa (a Savuna, Varazze, Stella, e u Tijêu).<ref>p.40 vol2 1987</ref> |- |Cursìa |Crusìa |Da cursus, la furma cun metatexi a l'è specifica du gergu di naveganti; Inversciùn da cuntattu ch'a tucca -ur- |- |Drentu |Dentru |Pe' influensa italiana (che au cuntra(r)iu u vegghe a furma metatetica ''drento'' cumme sbajâ), ma registràu inte di vucabula(r)i.<ref>Arascin</ref> Fenomenu a distansa pe' via da -n- ch'a nu cangia postu. |- |Avra |Arva |Daa mèxima raìxe du verbu arvì ({{Maioscolétto|aperire}}), ma a primma furma, ch'a l'è in cuntinuasiùn cu'u latìn a l'è restâ numma che inte sèrti pòsti cumme [[Ventemiglia|Vintimìa]], [[U Soudàn|U Saudàn]], [[Sanremu|Sanremmu]], [[Sascê|U Sascéllu]] e [[Campo|Campu Lìgü(r)e]]. In [[Dialetu sanremascu|sanremascu]] u ghe sa(r)eva ascì a versciùn ''abra'', ch'a l'ha vìstu âtri cangi de sòn.<ref>{{Çitta|AA.VV., 1985|Vol. I, p. 29}}</ref> |- |Avrì |Arvì (mese) |U se(r)eva l'evulusiùn de {{Maioscolétto|aprilis}}, cun resa sunora da p in v e scangiu de cunsunante inte scillabe l'üna de l'âtra. A segunda de due versciùi a l'è bèn spanzüa inte parlè lìgüri du sèntru-levante, fètu ch'u porta a dì a pa(r)òlla au mèximu che u vèrbu. Intu punènte e sèntru-punènte i g'han a metatesi ascì sèrte variànte de rive(r)a, cumme u [[Dialettu ventemigliusu|vintimiusu]] e l'[[Dialettu arbenganese|arbenganese]] sitadìn.<ref name=":2" /> |- |Fabrica |Frabica |Dau latin {{Maioscolétto|faber}}. Ascì intu numme di posti, cumme a lucalitè de [[Ôtri|Vûtri]] ciamâ ''Frabiche.'' |- |Repübbrica |Reprübica |Zenese, difüsu ciü in antigu; ancöi rè(r)u e sentìu cumme nu guè(r)i de cuntu. Mèxima raìxe de pübbricu - prübicu |- |Veddru |Vreddu |Dau latìn {{Maioscolétto|vĭtrum}}. Tipica de sèrte parlè, tantu a punènte cumme a levante. Registràu a[[a Cêve]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Löa]], [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[Côrxi|Carxi]], [[Sann-a|Savuna]], [[Väze|Varazze]], [[Çelle|Sélle]], [[Rensén|Rensàn]], [[Camuggi]]<ref>Razeto</ref>, [[Favâ|Favâ de Màlva(r)u]], [[Rosagni|Ressuaggiu]], [[Ciävai|Ciàva(r)i]], [[Sestri Levante|Sèstri Levante]], [[Monterosso|Munterussu]], [[Rimazô|Rimazû]], [[Vàise|Va(r)ese]] e ascì intu [[Dialetto tabarchin|tabarchìn]] de [[Cädasedda|Cadesedda]].<ref>{{Çitta|AA.VV., 1997|Vol. IV, p. 49}}</ref> |- |Savergu |Sarvegu | |- |Surfanìn |Sufranìn | |- |Sìmixa Scìmixa Sìmixe |Sìxima Scìxima Sìxime |Dau latìn ''cīmex'' (che au genitivu u l'è ''cīmicis''): rispettu a stu chi u parlà de ciü tanti posti a se mustra in cuntinuitè dandu e furme ''sìmixa - scìmixa'', o a mèxima sciurtìa ma cun [e] aa fìn. U moddu cun metatesi u se(r)eva tipicu de se serte parlè du sentru-punente, cumme A(r)àsce (''sìxima''), d'acordiu cun Casanöva, Finâ, e Savuna; mentre propiu in Arbenga u l'è u mèximu se nu pe'u passaggiu de [s] in [ʃ], mèximu a Rensàn. U fenomenu u nu l'è scumpartìu inte tütte e valè d'Arbenga, scicumme che aa Cêve (inte l'A(r)òscia) e in Erli (inte Neva) a furma a l'è turna in cuntinuitè cu'u latìn. Inta fascia custe(r)a ''scìxime'' a l'è ancù registrà au Se(r)iâ.<ref>AA.VV. 1990, Vol.III p. 163</ref> |- |Derelittu |Derelittu | |- |Furgùn |Frugùn | |- |Càneva |Càvena |Dau grêgu κάνναβις e pöi dau latìn. U segundu u l'è tipicu de l'entrutèra du sèntru-punènte. I l'existen de versciùi cun stramüu de l'asèntu (''canèva'' - ''cavéna''). |- |Magasìn |Masaghin |Ascì cun azunta de n<ref name=":0" /><ref>pria</ref> |- |Prefundu |Perfundu |Variante ciü cunservativa de prufundu; metatesi registrâ au Sascéllu.<ref>1990, 53</ref> |- |Sliggia |Lisgia |Marcàu a[[a Cêve]]<ref name=":1" /> e dìtu {{IPA|[liz'dʒia]}} ~ {{IPA|[liʒ'dʒia]}}, u pà propriu pe' prununsia aa revèrsa (pasaggiu da s intu mezzu da pa(r)òlla). |- |Scurcugnà |Scrucugnà | |- |Barlucià |Lanbrucià | |- |Castergiancu |Castregiancu |A raìxe du numme a ne vegne in moddu cè(r)u dau latìn {{Maioscolétto|castrum}}. U moddu tipicu du paìse u l'è u primmu, ma inte l'[[Dialettu arbenganese|arbenganese]] d'[[Arbenga]] u se sènte tütt'e due<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, scicumme ch'u l'è vegnüu a stà in zü tantu gènte da [[Valâ du Pennavaire]] cumme gènte de âtre valè, dund'a prununsia a l'è dife(r)ènte: inta [[Valâ du Neva|Neva]] a l'è custruìa pe' semejansa cun ''Castreveju.'' |- |Casterveggiu |Castreveggiu |A raìxe du numme a ne vegne in moddu cè(r)u dau latìn {{Maioscolétto|castrum}}. U moddu tipicu du paìse u l'è ''Castrevegliu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbénga|léngoa=IT, LIJ|p=243|capìtolo=Castelvecchio: le radici|cid=Marengo, Malco & Badano, 2022}}</ref>, che inte l'arbenganese d'Arbenga u l'ha patìu u tipicu cangiu de [ʎ] in [dʒ] cumme inte furme elenchèi. Ancöi i se sènte tütt'e due<ref name=":3" />, scicumme ch'u l'è vegnüu a stà in zü tantu gènte da [[Valâ du Neva]] cumme gènte de âtre valè, dund'a prununsia a l'è dife(r)ènte: inta Pennavaire a l'è custruìa pe' semejansa cun ''Castergiancu.'' |- |Giüstenixe |Giüstexine |Dau latìn JUS TENENS, cun variasiùn de sòn puscibili. U numme, cumme dìtu intu paìse u l'è ''Giüstéscine'', ma zà aa Prìa u se dixe aa revèrsa e cunsunanti de due scillabe aa fin. |- |Suvra |Surva Sru(v)a |A variante nu metatetica, in cuntinuasiùn cu'u latìn sŭpra inte stu càxu e sun mênu ricurènti. |- |L'Ìsu(r)a |L'Uiza |Tipuca du Tabarchìn, dund'u indica propiu l'ìsu(r)a de San Pe(r)u, dund'u gh'è Carluforte. |} gmknpo4njgzeiajvbfcaj05tuj9at8n