Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.15 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Toriggia 0 1630 273054 270411 2026-08-12T15:26:55Z Giodiassi5 6728 /* Comunicaçioìn */ 273054 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Divisione amministrativa |Nome = Torìggia |Panorama = Torriglia-panorama3.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoràmma de Torìggia</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Amministratore locale = Maurizio Beltrami |Partito = lìsta cìvica de céntro-mancìnn-a "Insieme per il futuro" |Data elezione = 30-3-2010 |Data rielezione = 25-5-2026 |Mandato = 4 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 2229 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-i 31 d'òtôbre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Badächi, Bavàstri, Bónni de Péntema, Câzaléggio, Òbbi, Còusci, Costafontann-a, Costalónga, Costacianéggia, [[Costazza|Costàssa]], Dondéri, Ægoabónna inferiôre, Ægoabónna superiôre, Pòggio, Donétta, Fallarösa, Fàscia de Càrlo, Frevàdda, Garavénta, Làccio, Marsàn, Orcézi, Pàsso da Scofæra, Péntema, Pèssa, Pónte Trébia, Pòrto, Riöla, Sære de Péntema, Siginèlla, Tecósa, Tinèllo, Vì |Divisioni confinanti = [[Dägna]], [[Lòrsega]], [[Lumarso]], [[Moconexi]], [[Montebrun]], [[Monteuggio]], [[Neion]], [[Propâ]], [[Rondaninn-a]], [[Valbrevenna]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3387 |Diffusività = |Nome abitanti = torigìn |Patrono = Nòstra Scignôa da Divìnn-a Providénsa |Festivo = ùrtima doménega d'agósto |Mappa = Map of comune of Torriglia (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comùn de Torìggia inta çitæ metropolitànn-a de Zêna }} '''Torìggia''' (''Torriglia'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'é 'n [[comun|comùn]] [[Liguria|lìgure]] de 2.229 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitànn-a de Zêna]]. == Giögrafîa == Torìggia o l'é 'n pàize ch'o s'atrêuva a-i pê do [[Mónte Prelà]], in sciâ crénn-a<ref>Into [[zenéize]] de [[Zena|Zêna]] l'é mëgio dî: crésta</ref> ch'a spartìsce e [[Valàdda do Scrêia|valàdde Scrêia]] e [[Valàdda do Trébia|Trébia]] e ch'a l'arîva scinn'a-o [[Lâgo do Brinêio]]. O comùn o fa pàrte do teritöio do [[Pàrco Regionâle de l'Àntoa]]: pe sto fæto chîe, Torìggia a l'é 'na croxêa pe-i sentê de l'[[Âta Vîa di Mónti Lìguri|Erta Vîa di Mónti Lìguri]] e pe di âtri sentê do Pàrco. O comùn o s'esténde pe 60,02&nbsp;km. == Stöia == A stöia de Torìggia a coménsa da l'[[Impêo Roman|etæ româna]], ma l'é into [[Etæ de Mëzo|Medioêvo]] cò-u pàize o divénta bén bén inportante. Defæti, inte quello ténpo, Torìggia a divénta 'na croxêa avoxâ p'andâ da [[Zena|Zêna]] a-a zöna de [[Béubio]], dónde inte l'[[883]] l'êa stæto tiòu sciù e consacròu l'[[Abaçîa de Sàn Conbàn (Béubio)|Abaçîa de Sàn Conbàn]], céntro [[Crestianêximo|religiôzo]] e colturâle Internaçionâle. Inte quéllo ténpo Toriggia a l'êa sott'a-o [[Sacro Impêo Roman|Sâcro Inpêro Româno]]. Sótt'a l'Imperatô [[Ötón II de Sasònia]] Torìggia a vêgne mensonâ pi-â prìmma vòtta cómme seu propiêtæ (''Curtem de Turigia'') e coscì l'é scinn'a-o pasàggio sótt'a-o féodo da famìggia lunigianéize di [[Malaspìnn-a (famìggia)|Malaspìnn-a]], avegnûo into [[1227]] pe mêzo de l'aprovaçión de l'Imperatô [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Federîgo II de Svévia]]. Dòppo i Malaspìnn-a Torìggia a vêgne pigiâ da-i [[Fiésco (famìggia)|Fiéschi]] de [[Lavagna|Lavàgna]] a-a meitæ do [[XIII secolo|XIII sécolo]], i quæ megiôan a strutûa do castéllo (za dêuviòu da-i Malaspìnn-a) faxéndolo diventâ ‘n vêo castéllo pi-â diféiza da valàdda. Quàrche ténpo dòppo, a [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]] a pìggia o contròllo do castéllo, scibén cò-u féodo o l'aresta ‘na propiêtæ di Fiéschi. Inte quélli ànni Torìggia a divénta ‘n céntro de evangelizaçión pe tùtta a Val Trébia, sorviatùtto gràçie a l'antîga abaçìa de Patrànnia (in [[Léngoa latìnn-a|latìn]] medievâle: ''abatiam de Patrania''). [[Immaggine:Panoràma de Torìggia.jpg|miniatura|300px|Panoràmma de Torìggia da-o castéllo|alt=|sinistra]] Into scóntro do [[1432]] tra i goèlfi (ranpìn) e i ghibelìn (mascheræ), o castéllo de Torìggia di Fiéschi (ranpìn) o vêgne espugnòu da-a Zêna ghibelìnn-a (mascherâ), ma l'é sôlo dòppo o [[1547]] chi-â famiggia Fiéschi, falîa a famôza [[Conzûa di Fieschi|Conzûa]], a pérde Torìggia. Coscì o pàize o pàssa sótta a-o domìnio di [[Döia (famiggia)|D'Öia]], che fàn do féodo torigìn in marchexâto ch'o dûa scinn'a-o [[1760]], quand'o divénta ‘n prinçipâto. O prinçipâto di D'Öia o dûa scinn'a-a l'invaxón de [[Napolion Bonaparte|Napolión]] do [[1797]]. A-a giornâ d'ancheu o ligàmme tra i D'Öia e Torìggia o l'exìste ancón e quàrche vòtta i discendénti da famìggia D'Öia-Pamphjli vêgnan a Torìggia pe di evénti ò de festivitæ religiôze. Sott'a-a dominaçión françéize, Torìggia a l'é, da-o [[1798]], o capolêugo da Giurisdiçión di Mónti Lìguri Orientâli, in alternànsa con [[Utùn|Ötón]] e [[San Steva d'Aveto|Sàn Stê (d'Àveto)]], méntre, da-o [[1803]], a l'é capocantón do Cantón do Làccio, che da-o 1805 a-o 1814, co-o [[Prìmmo Inpêro françéize|Prìmmo Inpêro Françéize]] o vêgne inserîo into [[Dipartiménto de Zêna]]. Dòppo o [[Congresso de Vienna|Congrèsso de Viénna]] ([[1814]]/[[1815]]), Torìggia a l'é incorporâ into [[Regno de Sardegna|Régno de Sardégna]], ch'o divénta, into [[1861]], [[Regno d'Italia (1861-1946)|Régno d'Itàlia]]. Da-o [[1859]] a-o [[1926]] o seu teritöio o l'é pàrte de l'XI mandaménto de Torìggia do circondâio da vêgia [[Provìnsa de Zêna]]. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segónda Goæra mondiâle]], Torìggia a l'é definîa a "Prìmma Repùbrica partigiann-a da [[Liguria|Ligùria]]". Torìggia a l'é stæta de lóngo ligâ a-a stöia da Rexisténsa, e pròpio inte sêu valàdde tànti partigén àn conbatûo duaménte fascìsti e nazìsti. Pe de ciù Torìggia, cómme di âtri pàixi da-arénte, a l'é ligâ a-a figûa do partigiàn [[Aldo Gastaldi|Àldo Gastàldi]], nómme de batàggia Bezàgno, frequentatô da zöna de l'[[Monte Antoa|Àntoa]]. Into [[1908]] e [[1953]] dôe violénte aluvioìn fàn di dànni a câze e campàgne. Da-o [[1973]] a-o [[2008]] Torìggia a l'é pàrte da [[Comunitæ montann-a Âta Vàl Trébia]] e, da-o 2008 fìn a-o [[2011]], da [[Comunitæ montann-a de Âte Vàlli Trébia e Bezàgno]]. == Abitànti == === Evoluçión demogràfica === {{Demografia/Torìggia}} == Pòsti de interesse == === Architetûe religióze === <gallery mode="packed" widths="200"> Sant'Onorato Torriglia.jpg|Gêxa de Sant'Ònoròu iluminâ in òcaxón da fèsta patronâle do 2016 Torriglia-oratorio san vincenzo-complesso2.jpg|Ötöio de Sàn Viçénso P 20190707 153217.jpg|Gêxa de Sàn Pê Apòstolo, Péntema </gallery> * Gêxa parochiâle de Sànt'Ònoròu into capolêugo (Torìggia): fondâ probabilménte da-i móneghi Conbén do Monastê de Lerìn (inte l'Îzoa de Sant'Ònoròu a-o làrgo de [[Cannes|Cànnes]], [[Fransa|Frànsa]]) che són intræ in contàtto co-e popolaçioìn da Val Trébia, gràçie a l'Àtala, sucesô de Sàn Conbàn inte l'Abaçîa de Béubio. Fòscia o l'êa ligâ iniçialménte a l'antîga abaçìa torigìnn-a de Patrànnia. Conpletâ into XVII sécolo, a gh'à a-o seu intèrno interesànti scultûe de màrmo. * Ötöio de Sàn Viçénso into capolêugo (Torìggia): scitoòu into mæximo sagròu da Gêxa de Sant'Ònoròu, o gh'à ‘na scultûa do [[XVI secolo|XVI sécolo]], ch'a ne vêgne da-a capélla privâ do castéllo sótta a-a dominaçión di Fiéschi. A scultûa a raprezénta a Nòstra Scignôa da Néive. L'ötöio o l'é avèrto a-o pùblico pe-e festivitæ de Dênâ e pe l'espoxiçión do prezépio. * Gêxa de Sàn Zòrzo. Inta fraçión de Bavàstri, a-e dipendénse da Gêxa de Bavastrèlli de Propâ. * Gêxa parochiâle de Sàn Michê Arcàngiou, inta fraçión de Fàscia de Càrlo. * Gêxétta inta fraçión de Garavénta. * Gêxa parochiâle de Sàn Giàcomo, inta fraçión de Làccio. * Gêxa parocchiâle de Sànta Màia inta fraçión do Pòrto. Pe quésto ciamâ Sànta Marîa do Pòrto ascì. * Gêxa parocchiâle de Sàn Pê apòstolo inta fraçión de Péntema. A gh'à 'na scultûa de légno dedicâ a-a Madònna da Néive, atriboîa a-a schêua do Maragiàn, e a gh'à l'òrchèstra in strutûa de légno in sciâ quæ l'é stæto mìsso l'òrgano corâle, fæto da-i fræ Paganìn. Interesànte ascì o cöo da Capélla gentilìçia, da famìggia Goàn. * Gêxa de Sàn Bartomê inta fraçión de Marsàn. * Capélla da Còsta. A s'atróva in sciô sentê de l'anéllo di sentê de Torìggia. A-i 16 d'agósto de tùtti i ànni vêgne dîta 'na Méssa in önô da Vèrgine e vêgne òrganizâ 'na fèsta con [[Muxica|mûxica]] e zêughi pe gréndi e picìn. * Capelétta da Pantéca. A s'atróva in sciô sentê de l'anéllo di sentê de Torìggia, sórvia Marsàn, a l'incrôxo co-o Mónte Spîgo, dónde l'é poscìbile gödî de 'na vista spetacolâre. * Capelétta de Sant'Antögno, da-arénte a-o castéllo, inta crêuza pe Ægoabónn-a. === Architetûe militâri === [[Immaggine:Torriglia-castello.jpg|miniatura|O castéllo de Torìggia|sinistra]] * Castéllo de Torìggia. Costroîo pöco dòppo l'ànno 1000, o l'é stæto propiêtæ da famìggia Malaspìnn-a (1180), da famìggia [[Fiéschi]] (XIII sécolo) e, dòppo a conzûa di Fiéschi do 1547, da famìggia D'Öia, ch'a gh'à cangiòu a seu strutûa, scinn'a-o [[1799]] quand'o l'é stæto tiòu zu da-i abitànti de Torìggia. Da-o [[2009]] o l'é avèrto a-o pùblico. * Rèsti do castéllo de Donétta, ch'a l'êa l'antîga câza da famìggia Fiéschi. A localitæ dónde s'atréuva a l'é dîta Ciàn da Tôre ò Torìggia Vêgia. === Âtri scìnboli e pòsti d'interèsse === * Câza natâle ò Èrco da Bèlla de Torìggia, pasàggio da stràdda Provinciâle 82, dónde gh'è 'n ritræto da Rêuza Garavénta, segóndo a tradiçión l'ùrtima Bèlla de Torìggia. * Palàçio do moniçìpio, sêde do comùn e da schêua. In fàccia a-o moniçìpio gh'è 'n ''Monuménto a-i cadûti'' da [[Primma Goæra Mondiâ|Prìmma]] e da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segónda Goæra Mondiâle]]. == Economîa == [[Immaggine:Dai! Andiamo in Antola! .tif|miniatura|Ina cartolìnn-a di prìmmi do [[XX secolo|'900]] in sciô [[Monte Antoa|Mónte Àntoa]]|sinistra]] L'economîa torrigìnn-a a l'é stæta pe lóngo ténpo bazâ in sciâ [[Agricoltûa|agricôltûa]] e [[alevaménto]]. A-a giornâ d'ancheu sto aspêto o l'é vegnùo mêno e l'economîa adêuvia cómme pónto de riferiménto o turìsmo, ànche quéllo escurscionìstico. == Coltûa == [[Immaggine:Bella de Torìggia - Bella di Torriglia.jpg|thumb|150px|O ritræto da Rêuza Garavénta, poscìbile "Bèlla de Torìggia", fæto da-o Lumàchi. O s'atrêuva sótta l'Èrco inta Ciàssa Fiéschi.]] Gh'è o mîto da [[Bella de Toriggia]], 'na lezendâia figûa de sto pàize, da quæ o se dîxe: "A Bèlla de Torìggia: tùtti a veuan, nisciùn a pìggia". == Cuxìnn-a == [[Immaggine:Canestrelli1.jpg|left|thumb|I tìpichi canestrelétti de Torìggia]] Un di doçi ciù avoxæ de Toriggia o l'è 'na torta, preparâ con amàndoe e pasta fròlla, ciamâ ascì a "Bèlla de Torìggia". O pìtto ciù avoxòu de Torìggia o l'é o Canestrelétto: Torìggia a l'é defæti dîta a "Pàtria do Canestrelétto". == Fèste e fêe == [[Immaggine:Nostra Signora della Provvidenza.jpg|miniatura|Nòstra Scignôa da Divinn-a Providénsa]] Fèsta de Nòstra Scignôa da Divinn-a Providénsa (ùrtima doménega d'Agósto). Inta stæ a Prò Lòco a l'inàndia di evénti e de fèste cómme a Néutte Giànca , a Giornâ do "Shopping" , i mercatìn de Dênâ e âtre fèste. Torìggia a l'é célebre pe di prezónti avistaménti de UFO, perciò tùtti i ànni o [[Comitàto Torriggia UFO Convèntion]] organìzza 'na conferénsa rigoardànte e stöie di avistaménti e âtri argoménti de ''Ufologia''. Into perîodo natalìçio a fraçión de Péntema a divénta in prezépio anbientòu inta fìn do XIX secolo. I personàggi són a altéssa naturâle. == Spòrt == <gallery mode="packed" widths="200"> Polisportiva Torriglia 1977.png|O scìnbolo do Torìggia 1977 P 20190728 175532.jpg|O menûto de scilénçio in memöia do Fùlvio Currò. Ediçión do tornêo 2019 </gallery> A Polisportîva Torìggia 1977 (''Polisportiva Torriglia 1977'' in italiàn), a l'é 'na squàddra de [[Zeugo do ballon|balón]] da Prìmma Categorîa. O Torìggia o zéuga into cànpo da balón Monscignór D. Lovagnìni. Da-arénte a-o cànpo gh'è a palèstra con tànte ativitæ pe gréndi e picìn. Tùtti i ànni vêgne òrganizòu in tornêo de balón in memöia do [[Fùlvio Currò]], 'n zenéize de vintiçìnque ànni amasòu da 'n anourìsma cerebrâle. In st'òcaxón zeugan a balón personàggi do spòrt, giornalìsmo e televixón avoxæ a livèllo regionâle e naçionâle. == Comunicaçioìn == A stràdda ch'a pàssa pò-u céntro a l'é a provinciâle 62, ch'a se colêga ascì co-a stràdda statâle 45 [[Zena|Zêna]]-[[Piaçensa|Piaxénsa]]. Âtre stràdde provinciâli son a 15 (do Brinêio), a 226 (da Vàlle Scrêia) e a 82 (Torìggia-Cavórsi). Da Zêna l'è atîvo 'n servìçio de traspòrto pùbblico locâle de l'[[ATP Esercizio|ATP]] da e pe Torìggia e âtre localitæ do teritöio comunâle. De ciù, gh'è di colegaménti da e pe-i comuìn da-arente de [[Bargaggi|Bargàggi]], [[Montebrun|Montebrùn]], [[Roegno|Rovegno]], [[Goreio|O Gorêio]], [[Utùn|Òtón]] ([[Provinsa de Piaçensa|PC]]), [[Dägna|Dâgna]], [[Propâ]], [[Rondaninn-a|Rondanìnn-a]] e [[Monteuggio|Montéuggio]] (pe mêzo da fraçión torigìnn-a do Làsso). E staçioìn ciù da-arénte a Torìggia son a [[Staçión de Buzàlla|staçión de Buzâlla]] e a [[Staçión de Zêna Brignoe|staçión de Zêna Brìgnoe]]. == Nòtte == <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] 44lvc9nmo70roixcm4f2f3noeqg8h3d 273055 273054 2026-08-12T15:28:42Z Giodiassi5 6728 /* Comunicaçioìn */ 273055 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Divisione amministrativa |Nome = Torìggia |Panorama = Torriglia-panorama3.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoràmma de Torìggia</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Amministratore locale = Maurizio Beltrami |Partito = lìsta cìvica de céntro-mancìnn-a "Insieme per il futuro" |Data elezione = 30-3-2010 |Data rielezione = 25-5-2026 |Mandato = 4 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 2229 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-i 31 d'òtôbre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Badächi, Bavàstri, Bónni de Péntema, Câzaléggio, Òbbi, Còusci, Costafontann-a, Costalónga, Costacianéggia, [[Costazza|Costàssa]], Dondéri, Ægoabónna inferiôre, Ægoabónna superiôre, Pòggio, Donétta, Fallarösa, Fàscia de Càrlo, Frevàdda, Garavénta, Làccio, Marsàn, Orcézi, Pàsso da Scofæra, Péntema, Pèssa, Pónte Trébia, Pòrto, Riöla, Sære de Péntema, Siginèlla, Tecósa, Tinèllo, Vì |Divisioni confinanti = [[Dägna]], [[Lòrsega]], [[Lumarso]], [[Moconexi]], [[Montebrun]], [[Monteuggio]], [[Neion]], [[Propâ]], [[Rondaninn-a]], [[Valbrevenna]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3387 |Diffusività = |Nome abitanti = torigìn |Patrono = Nòstra Scignôa da Divìnn-a Providénsa |Festivo = ùrtima doménega d'agósto |Mappa = Map of comune of Torriglia (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comùn de Torìggia inta çitæ metropolitànn-a de Zêna }} '''Torìggia''' (''Torriglia'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'é 'n [[comun|comùn]] [[Liguria|lìgure]] de 2.229 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitànn-a de Zêna]]. == Giögrafîa == Torìggia o l'é 'n pàize ch'o s'atrêuva a-i pê do [[Mónte Prelà]], in sciâ crénn-a<ref>Into [[zenéize]] de [[Zena|Zêna]] l'é mëgio dî: crésta</ref> ch'a spartìsce e [[Valàdda do Scrêia|valàdde Scrêia]] e [[Valàdda do Trébia|Trébia]] e ch'a l'arîva scinn'a-o [[Lâgo do Brinêio]]. O comùn o fa pàrte do teritöio do [[Pàrco Regionâle de l'Àntoa]]: pe sto fæto chîe, Torìggia a l'é 'na croxêa pe-i sentê de l'[[Âta Vîa di Mónti Lìguri|Erta Vîa di Mónti Lìguri]] e pe di âtri sentê do Pàrco. O comùn o s'esténde pe 60,02&nbsp;km. == Stöia == A stöia de Torìggia a coménsa da l'[[Impêo Roman|etæ româna]], ma l'é into [[Etæ de Mëzo|Medioêvo]] cò-u pàize o divénta bén bén inportante. Defæti, inte quello ténpo, Torìggia a divénta 'na croxêa avoxâ p'andâ da [[Zena|Zêna]] a-a zöna de [[Béubio]], dónde inte l'[[883]] l'êa stæto tiòu sciù e consacròu l'[[Abaçîa de Sàn Conbàn (Béubio)|Abaçîa de Sàn Conbàn]], céntro [[Crestianêximo|religiôzo]] e colturâle Internaçionâle. Inte quéllo ténpo Toriggia a l'êa sott'a-o [[Sacro Impêo Roman|Sâcro Inpêro Româno]]. Sótt'a l'Imperatô [[Ötón II de Sasònia]] Torìggia a vêgne mensonâ pi-â prìmma vòtta cómme seu propiêtæ (''Curtem de Turigia'') e coscì l'é scinn'a-o pasàggio sótt'a-o féodo da famìggia lunigianéize di [[Malaspìnn-a (famìggia)|Malaspìnn-a]], avegnûo into [[1227]] pe mêzo de l'aprovaçión de l'Imperatô [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Federîgo II de Svévia]]. Dòppo i Malaspìnn-a Torìggia a vêgne pigiâ da-i [[Fiésco (famìggia)|Fiéschi]] de [[Lavagna|Lavàgna]] a-a meitæ do [[XIII secolo|XIII sécolo]], i quæ megiôan a strutûa do castéllo (za dêuviòu da-i Malaspìnn-a) faxéndolo diventâ ‘n vêo castéllo pi-â diféiza da valàdda. Quàrche ténpo dòppo, a [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]] a pìggia o contròllo do castéllo, scibén cò-u féodo o l'aresta ‘na propiêtæ di Fiéschi. Inte quélli ànni Torìggia a divénta ‘n céntro de evangelizaçión pe tùtta a Val Trébia, sorviatùtto gràçie a l'antîga abaçìa de Patrànnia (in [[Léngoa latìnn-a|latìn]] medievâle: ''abatiam de Patrania''). [[Immaggine:Panoràma de Torìggia.jpg|miniatura|300px|Panoràmma de Torìggia da-o castéllo|alt=|sinistra]] Into scóntro do [[1432]] tra i goèlfi (ranpìn) e i ghibelìn (mascheræ), o castéllo de Torìggia di Fiéschi (ranpìn) o vêgne espugnòu da-a Zêna ghibelìnn-a (mascherâ), ma l'é sôlo dòppo o [[1547]] chi-â famiggia Fiéschi, falîa a famôza [[Conzûa di Fieschi|Conzûa]], a pérde Torìggia. Coscì o pàize o pàssa sótta a-o domìnio di [[Döia (famiggia)|D'Öia]], che fàn do féodo torigìn in marchexâto ch'o dûa scinn'a-o [[1760]], quand'o divénta ‘n prinçipâto. O prinçipâto di D'Öia o dûa scinn'a-a l'invaxón de [[Napolion Bonaparte|Napolión]] do [[1797]]. A-a giornâ d'ancheu o ligàmme tra i D'Öia e Torìggia o l'exìste ancón e quàrche vòtta i discendénti da famìggia D'Öia-Pamphjli vêgnan a Torìggia pe di evénti ò de festivitæ religiôze. Sott'a-a dominaçión françéize, Torìggia a l'é, da-o [[1798]], o capolêugo da Giurisdiçión di Mónti Lìguri Orientâli, in alternànsa con [[Utùn|Ötón]] e [[San Steva d'Aveto|Sàn Stê (d'Àveto)]], méntre, da-o [[1803]], a l'é capocantón do Cantón do Làccio, che da-o 1805 a-o 1814, co-o [[Prìmmo Inpêro françéize|Prìmmo Inpêro Françéize]] o vêgne inserîo into [[Dipartiménto de Zêna]]. Dòppo o [[Congresso de Vienna|Congrèsso de Viénna]] ([[1814]]/[[1815]]), Torìggia a l'é incorporâ into [[Regno de Sardegna|Régno de Sardégna]], ch'o divénta, into [[1861]], [[Regno d'Italia (1861-1946)|Régno d'Itàlia]]. Da-o [[1859]] a-o [[1926]] o seu teritöio o l'é pàrte de l'XI mandaménto de Torìggia do circondâio da vêgia [[Provìnsa de Zêna]]. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segónda Goæra mondiâle]], Torìggia a l'é definîa a "Prìmma Repùbrica partigiann-a da [[Liguria|Ligùria]]". Torìggia a l'é stæta de lóngo ligâ a-a stöia da Rexisténsa, e pròpio inte sêu valàdde tànti partigén àn conbatûo duaménte fascìsti e nazìsti. Pe de ciù Torìggia, cómme di âtri pàixi da-arénte, a l'é ligâ a-a figûa do partigiàn [[Aldo Gastaldi|Àldo Gastàldi]], nómme de batàggia Bezàgno, frequentatô da zöna de l'[[Monte Antoa|Àntoa]]. Into [[1908]] e [[1953]] dôe violénte aluvioìn fàn di dànni a câze e campàgne. Da-o [[1973]] a-o [[2008]] Torìggia a l'é pàrte da [[Comunitæ montann-a Âta Vàl Trébia]] e, da-o 2008 fìn a-o [[2011]], da [[Comunitæ montann-a de Âte Vàlli Trébia e Bezàgno]]. == Abitànti == === Evoluçión demogràfica === {{Demografia/Torìggia}} == Pòsti de interesse == === Architetûe religióze === <gallery mode="packed" widths="200"> Sant'Onorato Torriglia.jpg|Gêxa de Sant'Ònoròu iluminâ in òcaxón da fèsta patronâle do 2016 Torriglia-oratorio san vincenzo-complesso2.jpg|Ötöio de Sàn Viçénso P 20190707 153217.jpg|Gêxa de Sàn Pê Apòstolo, Péntema </gallery> * Gêxa parochiâle de Sànt'Ònoròu into capolêugo (Torìggia): fondâ probabilménte da-i móneghi Conbén do Monastê de Lerìn (inte l'Îzoa de Sant'Ònoròu a-o làrgo de [[Cannes|Cànnes]], [[Fransa|Frànsa]]) che són intræ in contàtto co-e popolaçioìn da Val Trébia, gràçie a l'Àtala, sucesô de Sàn Conbàn inte l'Abaçîa de Béubio. Fòscia o l'êa ligâ iniçialménte a l'antîga abaçìa torigìnn-a de Patrànnia. Conpletâ into XVII sécolo, a gh'à a-o seu intèrno interesànti scultûe de màrmo. * Ötöio de Sàn Viçénso into capolêugo (Torìggia): scitoòu into mæximo sagròu da Gêxa de Sant'Ònoròu, o gh'à ‘na scultûa do [[XVI secolo|XVI sécolo]], ch'a ne vêgne da-a capélla privâ do castéllo sótta a-a dominaçión di Fiéschi. A scultûa a raprezénta a Nòstra Scignôa da Néive. L'ötöio o l'é avèrto a-o pùblico pe-e festivitæ de Dênâ e pe l'espoxiçión do prezépio. * Gêxa de Sàn Zòrzo. Inta fraçión de Bavàstri, a-e dipendénse da Gêxa de Bavastrèlli de Propâ. * Gêxa parochiâle de Sàn Michê Arcàngiou, inta fraçión de Fàscia de Càrlo. * Gêxétta inta fraçión de Garavénta. * Gêxa parochiâle de Sàn Giàcomo, inta fraçión de Làccio. * Gêxa parocchiâle de Sànta Màia inta fraçión do Pòrto. Pe quésto ciamâ Sànta Marîa do Pòrto ascì. * Gêxa parocchiâle de Sàn Pê apòstolo inta fraçión de Péntema. A gh'à 'na scultûa de légno dedicâ a-a Madònna da Néive, atriboîa a-a schêua do Maragiàn, e a gh'à l'òrchèstra in strutûa de légno in sciâ quæ l'é stæto mìsso l'òrgano corâle, fæto da-i fræ Paganìn. Interesànte ascì o cöo da Capélla gentilìçia, da famìggia Goàn. * Gêxa de Sàn Bartomê inta fraçión de Marsàn. * Capélla da Còsta. A s'atróva in sciô sentê de l'anéllo di sentê de Torìggia. A-i 16 d'agósto de tùtti i ànni vêgne dîta 'na Méssa in önô da Vèrgine e vêgne òrganizâ 'na fèsta con [[Muxica|mûxica]] e zêughi pe gréndi e picìn. * Capelétta da Pantéca. A s'atróva in sciô sentê de l'anéllo di sentê de Torìggia, sórvia Marsàn, a l'incrôxo co-o Mónte Spîgo, dónde l'é poscìbile gödî de 'na vista spetacolâre. * Capelétta de Sant'Antögno, da-arénte a-o castéllo, inta crêuza pe Ægoabónn-a. === Architetûe militâri === [[Immaggine:Torriglia-castello.jpg|miniatura|O castéllo de Torìggia|sinistra]] * Castéllo de Torìggia. Costroîo pöco dòppo l'ànno 1000, o l'é stæto propiêtæ da famìggia Malaspìnn-a (1180), da famìggia [[Fiéschi]] (XIII sécolo) e, dòppo a conzûa di Fiéschi do 1547, da famìggia D'Öia, ch'a gh'à cangiòu a seu strutûa, scinn'a-o [[1799]] quand'o l'é stæto tiòu zu da-i abitànti de Torìggia. Da-o [[2009]] o l'é avèrto a-o pùblico. * Rèsti do castéllo de Donétta, ch'a l'êa l'antîga câza da famìggia Fiéschi. A localitæ dónde s'atréuva a l'é dîta Ciàn da Tôre ò Torìggia Vêgia. === Âtri scìnboli e pòsti d'interèsse === * Câza natâle ò Èrco da Bèlla de Torìggia, pasàggio da stràdda Provinciâle 82, dónde gh'è 'n ritræto da Rêuza Garavénta, segóndo a tradiçión l'ùrtima Bèlla de Torìggia. * Palàçio do moniçìpio, sêde do comùn e da schêua. In fàccia a-o moniçìpio gh'è 'n ''Monuménto a-i cadûti'' da [[Primma Goæra Mondiâ|Prìmma]] e da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segónda Goæra Mondiâle]]. == Economîa == [[Immaggine:Dai! Andiamo in Antola! .tif|miniatura|Ina cartolìnn-a di prìmmi do [[XX secolo|'900]] in sciô [[Monte Antoa|Mónte Àntoa]]|sinistra]] L'economîa torrigìnn-a a l'é stæta pe lóngo ténpo bazâ in sciâ [[Agricoltûa|agricôltûa]] e [[alevaménto]]. A-a giornâ d'ancheu sto aspêto o l'é vegnùo mêno e l'economîa adêuvia cómme pónto de riferiménto o turìsmo, ànche quéllo escurscionìstico. == Coltûa == [[Immaggine:Bella de Torìggia - Bella di Torriglia.jpg|thumb|150px|O ritræto da Rêuza Garavénta, poscìbile "Bèlla de Torìggia", fæto da-o Lumàchi. O s'atrêuva sótta l'Èrco inta Ciàssa Fiéschi.]] Gh'è o mîto da [[Bella de Toriggia]], 'na lezendâia figûa de sto pàize, da quæ o se dîxe: "A Bèlla de Torìggia: tùtti a veuan, nisciùn a pìggia". == Cuxìnn-a == [[Immaggine:Canestrelli1.jpg|left|thumb|I tìpichi canestrelétti de Torìggia]] Un di doçi ciù avoxæ de Toriggia o l'è 'na torta, preparâ con amàndoe e pasta fròlla, ciamâ ascì a "Bèlla de Torìggia". O pìtto ciù avoxòu de Torìggia o l'é o Canestrelétto: Torìggia a l'é defæti dîta a "Pàtria do Canestrelétto". == Fèste e fêe == [[Immaggine:Nostra Signora della Provvidenza.jpg|miniatura|Nòstra Scignôa da Divinn-a Providénsa]] Fèsta de Nòstra Scignôa da Divinn-a Providénsa (ùrtima doménega d'Agósto). Inta stæ a Prò Lòco a l'inàndia di evénti e de fèste cómme a Néutte Giànca , a Giornâ do "Shopping" , i mercatìn de Dênâ e âtre fèste. Torìggia a l'é célebre pe di prezónti avistaménti de UFO, perciò tùtti i ànni o [[Comitàto Torriggia UFO Convèntion]] organìzza 'na conferénsa rigoardànte e stöie di avistaménti e âtri argoménti de ''Ufologia''. Into perîodo natalìçio a fraçión de Péntema a divénta in prezépio anbientòu inta fìn do XIX secolo. I personàggi són a altéssa naturâle. == Spòrt == <gallery mode="packed" widths="200"> Polisportiva Torriglia 1977.png|O scìnbolo do Torìggia 1977 P 20190728 175532.jpg|O menûto de scilénçio in memöia do Fùlvio Currò. Ediçión do tornêo 2019 </gallery> A Polisportîva Torìggia 1977 (''Polisportiva Torriglia 1977'' in italiàn), a l'é 'na squàddra de [[Zeugo do ballon|balón]] da Prìmma Categorîa. O Torìggia o zéuga into cànpo da balón Monscignór D. Lovagnìni. Da-arénte a-o cànpo gh'è a palèstra con tànte ativitæ pe gréndi e picìn. Tùtti i ànni vêgne òrganizòu in tornêo de balón in memöia do [[Fùlvio Currò]], 'n zenéize de vintiçìnque ànni amasòu da 'n anourìsma cerebrâle. In st'òcaxón zeugan a balón personàggi do spòrt, giornalìsmo e televixón avoxæ a livèllo regionâle e naçionâle. == Comunicaçioìn == A stràdda ch'a pàssa pò-u céntro a l'é a provinciâle 62, ch'a se colêga ascì co-a stràdda statâle 45 [[Zena|Zêna]]-[[Piaçensa|Piaxénsa]]. Âtre stràdde provinciâli son a 15 (do Brinêio), a 226 (da Vàlle Scrêia) e a 82 (Torìggia-Cavórsi). Da Zêna l'è atîvo 'n servìçio de traspòrto pùbblico locâle de l'AMT da e pe Torìggia e-e âtre fraçioìn do teritöio comunâle. De ciù, gh'è di colegaménti da e pe-i comuìn da-arente de [[Bargaggi|Bargàggi]], [[Montebrun|Montebrùn]], [[Roegno|Rovegno]], [[Goreio|O Gorêio]], [[Utùn|Òtón]] ([[Provinsa de Piaçensa|PC]]), [[Dägna|Dâgna]], [[Propâ]], [[Rondaninn-a|Rondanìnn-a]] e [[Monteuggio|Montéuggio]] (pe mêzo da fraçión torigìnn-a do Làsso). E staçioìn ciù da-arénte a Torìggia son a [[Staçión de Buzàlla|staçión de Buzâlla]] e a [[Staçión de Zêna Brignoe|staçión de Zêna Brìgnoe]]. == Nòtte == <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] 6d7497j555nob4n0nxg445iqm9ryo9w Caréga 0 7027 273053 268775 2026-08-12T15:21:43Z Luensu1959 1211 nommi locali 273053 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Carega |Panorama = Carrega1.JPG |Didascalia = Panoramma |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Piemonte |Divisione amm grado 2 = Lisciandria |Amministratore locale = Luca Silvestri |Partito = lista civica |Data elezione = 21-09-2020 |Data istituzione = 1861 |Altitudine = |Abitanti = 86 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R01&Pro=P006&Com=34&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-i 31 de zenâ do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-01-2023 |Sottodivisioni = [[Berga]], Boianca, Campassi, Ca' di Campassi, Cabanne de Carêga, [[Cartasegna]], Casón, Ciappâ, Connio, Crêuso, [[Dàiu|Dàio]], Ferrassa, Fontann-a ciûsa, Maxóncâda, [[Ogné]], [[Renêusci]], San Clemente e [[Viegni|Viêgni]] |Divisioni confinanti = [[Cabela]], [[Fascia]] (GE), [[Goreio]] (GE), [[Mungiardéin|Mongiardin]], [[Obbia]] (GE), [[Propâ]] (GE), [[Utùn]] (PC), [[Valbrevenna]] (GE) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3287 |Nome abitanti = Careghin |Patrono = [[Sàn Giuliàn de Beauvais|San Giuliàn]] |Festivo = 9 zenâ |Mappa = Map of comune of Carrega Ligure (province of Alessandria, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comùn de Caréga inta provinsa de Lisciandria }} '''Caréga''' (''Cariéga'' into parlâ do pòsto, ''Carrega Ligure'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'è 'n [[Comun|comùn]] da [[provinsa de Lisciandria]]. == Geògrafia == Caréga o l'è un pàize ch'o g'à sôlo 86 abitanti e o se trêuva inta Provinsa de [[Lisciandria]] inte l'âta [[Val Borbêa|val Borbëa]]. 'Na fraçion de Carêga inportante pe-o turìximo a l'é [[Berga]]. Âtre fraçioìn de Carêga son (segóndo a parlâ do pòsto): [[Ogné|Agné]], Buiànca, Campàssi, Ca' di Campassi, Cabanne de Cariêga, [[Cartasegna|Cartezégna]], Cazón, Ciapâ, [[Cunniu]], Crözu di Campassi, [[Dàiu|Dàiu]], Ferrassa, [[Funtan-a chiüza]] (o Funtenaciüza), [[Mazuncòda|Magiùncâda]], [[Renêusci|Renéisi]], San Clementu e [[Viegni|Viêgni]]<ref>Secundu a testimuniansa de n'ommu de "Cariêga" e de ûn de "Cunniu"</ref>. == Stöia == Questo comûne o l'è stæto ligòu a-a [[Repùbrica de Zena|Repubbrica de Zena]] pe tanti sécoli. Da-o [[1797]] a-o [[1805]] o l'à fæto parte da [[Repùbrica Lìgure|Repùbbrica Lìgure]], pöi scin-a a-o [[1814]] o l'êa parte de l'[[Prìmmo Inpêro françéize|inpéro napoleònico]] e da-o [[1815]] parte do [[Regno de Sardegna]] inta División de [[Zena]] e inta Provinsa de [[Növe|Nêuve]]. Da-o [[1859]] o fa parte da [[Provinsa de Lisciandria]]. == Pòsti de interèsse == <gallery> Immaggine:Lapide Anton Ukmar Carrega.JPG|A làpide dedicâ a Anton Ukmar e missa da l'ANPI de Zena Immaggine:Chiesa di San Giuliano Carrega.jpg|A gêxa de San Giuliàn Immaggine:Monumento ai caduti Carrega Ligure.JPG|Monuménto a-i cadûti </gallery> == Economìa == == Coltûa == A Caréga se parla ancón a [[lengoa ligure|lengua lìgure]], ciù scìmile a-o zenéize che a-a variante ligûre de Neuve e da bassa Valle Borbéia. A cuxìnn-a ascì a l'è prinçipalmente lìgure. == Manifestaçioin == == Feste e fêe == == Comunicaçioìn == {{clear}} == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lisciandria}} q9vhesufssumo5jbusa73tdovfskvxv 273089 273053 2026-08-12T20:12:55Z Luensu1959 1211 nomme in zeneize comme i atri nommi de questo elenco, despaegio da l'elenco into testo donde gh'é i nommi comme se dixan inte quelli pòsti 273089 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Carega |Panorama = Carrega1.JPG |Didascalia = Panoramma |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Piemonte |Divisione amm grado 2 = Lisciandria |Amministratore locale = Luca Silvestri |Partito = lista civica |Data elezione = 21-09-2020 |Data istituzione = 1861 |Altitudine = |Abitanti = 86 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R01&Pro=P006&Com=34&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-i 31 de zenâ do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-01-2023 |Sottodivisioni = [[Berga]], Boianca, Campassi, Ca' di Campassi, Cabanne de Carêga, [[Cartexégna]], Casón, Ciappâ, Connio, Crêuso, [[Dàiu|Dàio]], Ferrassa, Fontann-a ciûsa, Maxóncâda, [[Ogné]], [[Renêusci]], San Clemente e [[Viegni|Viêgni]] |Divisioni confinanti = [[Cabela]], [[Fascia]] (GE), [[Goreio]] (GE), [[Mungiardéin|Mongiardin]], [[Obbia]] (GE), [[Propâ]] (GE), [[Utùn]] (PC), [[Valbrevenna]] (GE) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3287 |Nome abitanti = Careghin |Patrono = [[Sàn Giuliàn de Beauvais|San Giuliàn]] |Festivo = 9 zenâ |Mappa = Map of comune of Carrega Ligure (province of Alessandria, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comùn de Caréga inta provinsa de Lisciandria }} '''Caréga''' (''Cariéga'' into parlâ do pòsto, ''Carrega Ligure'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'è 'n [[Comun|comùn]] da [[provinsa de Lisciandria]]. == Geògrafia == Caréga o l'è un pàize ch'o g'à sôlo 86 abitanti e o se trêuva inta Provinsa de [[Lisciandria]] inte l'âta [[Val Borbêa|val Borbëa]]. 'Na fraçion de Carêga inportante pe-o turìximo a l'é [[Berga]]. Âtre fraçioìn de Carêga son (segóndo a parlâ do pòsto): [[Ogné|Agné]], Buiànca, Campàssi, Ca' di Campassi, Cabanne de Cariêga, [[Cartasegna|Cartezégna]], Cazón, Ciapâ, [[Cunniu]], Crözu di Campassi, [[Dàiu|Dàiu]], Ferrassa, [[Funtan-a chiüza]] (o Funtenaciüza), [[Mazuncòda|Magiùncâda]], [[Renêusci|Renéisi]], San Clementu e [[Viegni|Viêgni]]<ref>Secundu a testimuniansa de n'ommu de "Cariêga" e de ûn de "Cunniu"</ref>. == Stöia == Questo comûne o l'è stæto ligòu a-a [[Repùbrica de Zena|Repubbrica de Zena]] pe tanti sécoli. Da-o [[1797]] a-o [[1805]] o l'à fæto parte da [[Repùbrica Lìgure|Repùbbrica Lìgure]], pöi scin-a a-o [[1814]] o l'êa parte de l'[[Prìmmo Inpêro françéize|inpéro napoleònico]] e da-o [[1815]] parte do [[Regno de Sardegna]] inta División de [[Zena]] e inta Provinsa de [[Növe|Nêuve]]. Da-o [[1859]] o fa parte da [[Provinsa de Lisciandria]]. == Pòsti de interèsse == <gallery> Immaggine:Lapide Anton Ukmar Carrega.JPG|A làpide dedicâ a Anton Ukmar e missa da l'ANPI de Zena Immaggine:Chiesa di San Giuliano Carrega.jpg|A gêxa de San Giuliàn Immaggine:Monumento ai caduti Carrega Ligure.JPG|Monuménto a-i cadûti </gallery> == Economìa == == Coltûa == A Caréga se parla ancón a [[lengoa ligure|lengua lìgure]], ciù scìmile a-o zenéize che a-a variante ligûre de Neuve e da bassa Valle Borbéia. A cuxìnn-a ascì a l'è prinçipalmente lìgure. == Manifestaçioin == == Feste e fêe == == Comunicaçioìn == {{clear}} == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lisciandria}} 86c18zrru64rolqtdbe4wegdmchcwkh 2022 0 15865 273085 237767 2026-08-12T19:58:36Z Arbenganese 12552 Eclisse de Sû 273085 wikitext text/x-wiki {{Anno|XX secolo|XXI secolo|XXII secolo|1990|2000|2010|2020|2030}} {{Anno in altri calendari}} [[Immaggine:SE2022Apr30P.gif|thumb|250 px|center|[[Eclisse de Sû|Eclisse solare]], 30 arvî 2022]] == Fæti == === Euröpa === * === Àzia === * === Àfrica === * === América === * === Oustràlia, Òceània, Pöli === * === Spàçio === * === Arte === ==== Mûxica ==== * === Costruçión === * === Inovaçión === * === Sport === * {{Lunâio ànno|2022}} {{clear}} == Âtri progètti == {{interprogetto}} [[Categorîa:Anni do XXI secolo|022]] 5clvaam9w17oz7lgjx0et984vg4p7y7 Orcu Feìn 0 18334 273061 270611 2026-08-12T16:07:25Z N.Longo 12052 273061 wikitext text/x-wiki {{Finarìn|variànte=, in-tu parlô du postu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Orcu Feìn |Tipo = [[comùn|cumüne]] |Panorama = Orco Feglino-panorama Feglino1.jpg |Didascalia = <div align="center">Vista de Feìn da-a stradda pe Orcu</div> |var-localizaçión = Lucalis̠asiùn |var-stâto = Stôtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]] |Amministratore locale = Simone Durante |Partito = lista cìvica "Progetto comune" |Data elezione = 10-6-2024 |Data rielezione = |Mandato = |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = 7 lüu [[1869]] |var-teritöio = Teritoriu |var-cordinæ = Curdiné |var-altitùdine = Artéssa |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 926 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dètu Istat] - Pupulasiùn res̠idénte a-i 31 d'otubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 26-5-2014 |var-denscitæ = Denscité |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Orcu]], [[Feìn]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Côrxi]], [[Finô]], [[Màllae|Màllare]], [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]], [[Cuggiæn|Cügén]] |var-âtre_informaçioìn = Ôtre infurmasiòi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füs̠u urôriu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1694 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = d'Orcu e de Feìn |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Loenso (personn-a)|San Lurénsu]] |var-festîvo = Festivu |Festivo = [[10 agosto|10 d'agustu]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Orco Feglino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pus̠isiùn du cumüne d'Orcu Feìn in-ta pruvinsa de Savuna. |var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiô }} '''Orcu Feìn''' (''Òrcu Fögìn'' a-a [[Dialéttu priéze|Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Disiunâiu de Prîa|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Savuna|léngoa=LIJ, IT|p=12}}</ref>, ''Òrco Feìn'' in [[Lengoa zeneize|s̠enéis̠e]], ''Orco Feglino'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è ün [[Comun|cumüne]] [[Liguria|lìgüre]] de 926 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]. == Geugrafia == [[Immaggine:Monte Alto da Rocche Bianche.png|sinistra|miniatura|250x250px|Vista du [[Munte Ôtu]]]] U teritoriu du cumüne d'Orcu Feìn, a munte de Finô, u se truva in-ta parte ciü ôta de valô da [[Susà (sciüméra)|sciüméra Susà]] e in-ta riva de punénte da valô de l'[[Aquila (sciüméra)|Aquila]], due sciümére che, doppu ch'àn traversó Finô, i se caccian in-tu [[Mâ Ligure|Mô Ligüre]]. In-ta valô da Susà u teritoriu cumünôle u riva fìn a-a custéra di munti, cun-u sö puntu ciü èrtu ch'u l'è u [[Bric do Zovasso|Briccu du S̠uvassu]] (998&nbsp;m). I cunfìn cu-i pais̠i vexìn i passan pe-a sciüméra Susà, cun [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]] a levante, e pe-e custére di munti a punénte cun [[Côrxi]] e a setentriùn cun [[Màllae|Màllare]]. U cunfìn de setentriùn u l'è segnó da-u spartiègua tra-i bacìn lìgüri e cuéllu da [[Burmia (valä)|Burmia]], in-tu töccu cunpréis̠u tra u s̠a mensunó Briccu du S̠uvassu, a punénte, e u [[Munte Ôtu]] (956&nbsp;m) a levante. In-sciu cunfìn cun [[Màllae|Màllare]], a setentriùn, u gh'è ascì a [[Colla de San Giacumu]] (796&nbsp;m), traversô da üna stradda de tèra batüa, e a-i pé du Munte Ôtu. E due lücalité ciü inpurtanti du cumüne, [[Feìn]] e [[Orcu]], i se truvan, rispetivaménte, a-u fundu da valô da Susà e in simma a-u briccu ch'u a spartisce da cuélla de l'Aquila. === Frasiùi === U cumüne de Orcu Feìn u l'è u frütu de l'uniùn di dui pais̠i d'Orcu e de Feìn, nasciüa a-i [[7 lûggio|7 de lüu]] du [[1869]]<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1869-07-07;5212!vig=|tìtolo=R.D. 7 lüu 1869, n. 5212, art. 1|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>, che ancura a-a giurnô d'ancö i sùn i dui céntri ciü inpurtanti du cumüne. I ghe sùn ascì de lücalité ciü picine, cumme Cia, in-te üna canô a punénte de Feìn, e Buragni, vexìn a-u cunfìn cun-u cümune de [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]]. === Cunfìn === Orcu Feìn u cunfina cun [[Màllae|Màllare]] e [[Cuggiæn|Cügén]] a setentriùn, cun [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]] a levante, cun [[Finô]] a meridiùn e cun [[Côrxi]] a punénte<ref>{{Çitta web|url=https://comune.orcofeglino.sv.it/wp-content/uploads/sites/158/2021/10/001-statuto.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüne de Orcu Feìn|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>. == Storia == U numme "Feìn" u vegne foscia da-u [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''Ad figulinas'', dunca "u postu und'a l'è fèta a [[Çeramica|ceramica]]". U numme da lücalité d'Orcu u nu l'à pe cuntra ün'origine guéri céra, da truvô foscia in-tu latìn ''Orca'' in-tu sensu ségge da [[Òrca|béstia marina]] o du numme ch'u se döverôva pe di tipi de butti, o ancura ciü antigu, foscia da-a [[Lèngoa ligure antiga|léngua di Lìgüri Antighi]]. === Antighité e Eté de Més̠u === De eté ciü antighe i nu ghe sùn de grénde testimunianse in-tu teritoriu d'Orcu Feìn ma de següru u l'éra s̠a frecuentó da de pupulasiùi de [[Liguri Antighi|Lìgüri Antighi]], ch'i l'axévan ün inpurtante vilàggiu in-scia [[Rocca de Pèrti]], a-a giurnô d'ancö cunusciüu cumme u "Vilàggiu de Agnime", ch'u remunta a l'[[Etæ do færo|Eté du Féru]] e ch'u l'è scìnbulu de l'inpurtansa du Finô cumme cunfìn tra-i teritori di Lìgüri ''[[Sabates]]'' e di ''[[Ingauni]]''. I nu ghe sùn mancu di gréndi rèsti de l'eté rumôna scicumme che a stradda ciü inpurtante da regiùn, a ''[[Via Julia Augusta]]'', a pasôva in-ta canô a punénte de cuélla sutta a Orcu, a valô di Punci, und'i ghe sùn sincue punti rumôni du [[I secolo|I]]-[[II secolo|II séculu d.C.]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://comune.orcofeglino.sv.it/vivere-il-comune/il-territorio/la-nostra-storia/|tìtolo=La nostra storia|outô=Cumüne de Orcu Feìn|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref> Doppu i séculi ciü scüri de l'ôtu mediuévu, a primma testimuniansa scrita de stu teritoriu a remunta a-u [[967]], cuande l'inperatö [[Ötón I de Sassonia|Otùn I]] u l'à cunsegnó a l'[[Aleramo do Monferòu|Aléramu du Munferùn]] e tère "''in desertis locis''" da cuscì dita [[Marca Aleramica|môrca Aleramica]], cunpréis̠u cuéllu ch'u l'éra indicó cumme u castéllu de Orcu, ditu ''Castrum Orche'' e scituó in simma a-a colla de San Lurensìn. Du [[1162]], cun ün dipluma de l'inperatû [[Federigo Barbarossa|Federiccu Bôrbarussa]], u castéllu de Orcu u l'è détu a-u [[Riccu I du Caretto|Riccu du Caréttu]]<ref name=":0" /><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=28024&RicFrmRicSemplice=Orco%20Feglino&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Comune di Orco Feglino|outô=SIUSA|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>. Feìn, antigaménte ditu "Pös̠s̠u da Géxa" u l'è mensunô pe-a primma otta in-te ün papé du [[1351]] e in-te di ôtri sucesivi, ma u l'è stètu pe ciü séculi ün teritoriu sutta a cuéllu de Orcu, In-tu detaggiu, cu-i sö ''Castrum, compagna et territorium'', Orcu u l'éra üna de cunpagne ch'i furmôvan u teritöriu du [[Marchexùn de Finô]]. Sulu che doppu tantu ténpu, in-tu [[XV secolo|Cuattruséntu]], a parocchia de Feìn a l'è stèta separô da Orcu, ségnu da definitiva afermasiùn da növa cumünité<ref name=":0" />. === Eté mudèrna e cuntenpuranea === Sutta a-u Marchexùn, in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]], u paise de Orcu u l'è rivó a ciü o menu séntu "föghi", pe 500 abitanti, ch'i l'éran ciü de cuélli da giurnô d'ancö; scibén che di ténpi scüri i s'arentôvan. U guvèrnu du marchéis̠e [[Arfunsu II du Carettu|Arfunsu II]], incuménsô du [[1546]], u l'è stètu defèti benbén opresivu e a Orcu s'è dumandó pe-a tascia in-scia [[Sâ|sô]] bén 32 scüddi, tantu che, ciü che da [[Côrxi]], ascì da Orcu i sùn partie de sulevasiùi cuntra u marchéis̠e. Però, cun-a morte de l'urtimu marchéis̠e [[Sforsa Dria du Carettu|Sforsa Dria]] du [[1602]], u Finô u l'à perdüu a sö indipendénsa, pasandu sutta a l'[[Inpêio spagnòllo|inpéru spagnollu]]. In-te stu periudu u gh'è stètu ün furte s̠vilüppu di cumèrci in-te tüttu u Marchexùn, dèta a sö inpurtansa stratégica pe-u s̠untaméntu du [[Ducâto de Milàn|Ducôto de Milàn]] a-u [[Mâ Ligure|mô]]. Du [[1632]] ün'epidemia de pèste a l'à curpiu i burghi d'Orcu e de Feìn, cun vari morti cumme i dui che, segundu a tradisiùn, i sùn stèti interè in-te ün scitu vexìn a Orcu unde da cuéllu muméntu u nu saréiva cresciüu ciü ninte. Pe sta raxùn chi i abitanti du pais̠e i l'àn custruiu lì üna picina capélla dedicó a Santa Maìn de Grassie, vegnüa poi, doppu vari largaménti, a parocchia de San Lurénsu<ref name=":0" />. U [[2 arvî|2 d'avrî]] du [[1707]] u teritoriu du Marchexùn u l'è pasó sutta a-u cuntrullu de l'[[Inpêio austro-ungarìco|inpéru austriacu]] pe poi, da-u [[20 agosto|20 d'agustu]] du [[1713]], pasô a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Séna]]. De cuélli agni chi u végiu Marchexùn u l'éra spartiu in-te sincue cuarté, cumme indicó in-te ün papé du [[2 dexénbre|2 de dixénbre]] du méximu annu, cun Feìn in-tu cuôrtu (cun-u rèstu de ôtre canè daré a Finô, e dunca cun i pais̠i de [[Riôtu]], [[Côrxi]] e [[Pèrti]] ascì) e Orcu in-tu cuintu cuarté (cu-e varie lücalité de [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]] e cuélle de Pia, [[Lacremô]] e [[Varigotti]] ascì)<ref name=":0" /><ref name=":1" />. In-te guére napuleòniche u frunte tra-i franséis̠i e austru-piemuntéis̠i pe varie otte u l'è pasó pe Orcu, cun viulénti scuntri survatüttu in-scia custéra di munti, pe-u cuntrollu da [[Colla de San Giacumu]]. A-a giurnô d'ancö i se pöan ancura véi e trincée realis̠è da-e trüppe franséis̠i in-ta s̠öna, in-tu detaggiu in-ta lücalité cunusciüa cumme "A Strô"<ref name=":0" />. Cun-a creasiùn da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgüre]] u pais̠e u l'è stètu a l'inprinsipiu tacó a-u departiméntu du [[Letimbru|Letinbru]], cun capulögu [[Sann-a|Savuna]], ma poi, cun l'anesiùn da [[Liguria|Ligüria]] a l'[[Prìmmo Inpêio françéize|inpéru franséis̠e]], Orcu e Feìn i sùn stèti inserii in-tu [[Dipartimentu de Muntenötte|departiméntu de Muntenötte]], sutta a-u cantùn du Finô e in-te l'''arrondissement'' de [[Sann-a|Savuna]]. Du [[1815]], doppu a cürta speriénsa da [[Repùbrica Zenéize|Repübbrica S̠enéis̠e]], Orcu Feìn (che u l'axéva 1072 abitanti in-te cuéllu annu) e tütta a [[Liguria|Ligüria]] i sùn dèti a-i [[Savoia]], pe decis̠iùn du [[Congresso de Vienna|Cungrèssu de Viénna]], e dunca inserii fìn a-u [[1927]] in-ta [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa de S̠éna]], pe poi pasô in-ta növa [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]. De ciü, a-i [[7 lûggio|7 de lüu]] du [[1869]] a gh'è stèta a definitiva uniùn di dui pais̠i d'Orcu e de Feìn in-tu cumüne da-u méximu teritoriu d'ancö<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref name=":2" />. Da-u [[1973]] a-u [[2011]] u l'à fètu parte da [[Comunitæ montagnìnn-a Pollupice|Cumünité Muntôna Pollupice]], che però a l'è stèta derfô<ref>{{Çitta web|url=https://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%25C3%25A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=L.R. 4 lüu 2008, n. 24|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>. == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Òrco Feìn}} === Minuranse fulône === Segundu l'ISTAT, a-i 31 de dixénbre du 2023, a Orcu Feìn i gh'éran 34 rexidénti fulén. === Cugnummi ciü difüs̠i === I cugnummi ciü difüs̠i a Orcu Feìn i sùn ''Olivieri'', ''Basso'', ''Rilla'', ''Durante'' e ''Rocca''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=Classifiche dei Cognomi Italiani|léngoa=IT|vìxita=2025-03-07}}</ref>. == Sciti de interesse == === Architetüe religius̠e === U teritoriu de Orcu Feìn u l'è spartiu tra-i prévi de due parocchie, ch'i se truvan sutta a-a [[Diocexi de Sann-a-Noi|dioces̠i de Savuna-Nori]]. Defèti i ghe sùn a parocchia du pais̠e de Feìn, ch'a l'à a sö séde in-ta géxa de San Lurénsu, e cuélla du pais̠e e végiu cumüne de Orcu, sutta a üna géxa dedicô anche lé a San Lurénsu<ref>{{Çitta web|url=https://www.chiesasavona.it/vicaria-di-finale-ligure/|tìtolo=Vicaria di Finale Ligure - Parrocchie|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>. ;Parocchia de Feìn <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Orco Feglino-chiesa san lorenzo di Feglino-complesso2.jpg|A parocchia de Feìn Orco Feglino-oratorio chiesa san lorenzo di Feglino-complesso.jpg|L'oratoriu de Feìn Orco Feglino-santuario di santa maria ausiliatrice.jpg|U santuôriu Sanroccofeglino.JPG|A géxa de San Roccu Cappella dell'Immacolata Concezione (Orco Feglino) 01.jpg|A capélla da Maculôta </gallery> * Géxa de San Lurénsu: a l'è a séde da parocchia de Feìn e a remunta a l'[[Etæ de Mëzo|Eté de Més̠u]]. U sö spétu d'ancö u l'è u frütu da recustrusiùn de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], fèta segundu ün stile baroccu a-u postu du végiu tardu-gòticu<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-lorenzo-feglino|tìtolo=Chiesa di San Lorenzo|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>. * Oratoriu di Santi Carlu e Benôrdu: u l'è l'oratoriu da parocchia de Feìn, scituó da vexìn a-a géxa. U l'è stètu custruiu du [[1858]] doppu che, cun-u largaméntu da parocchia, a ciü végia custrusiùn du [[XVII secolo|Seiséntu]] a l'éra stèta derucô. U l'é a sêde da cungregasiùn religius̠a da-u méximu numme, famus̠a pe-u sö gréndu cristu de Giuanne Maraglian e pe-u sö cristu néigru. * Santuôriu de Santa Maìn Aus̠iliatrixe: u l'è stètu custruiu doppu üna serie de aparisiùi da Madonna in-te l'area tra-u [[12 mazzo|12 de mas̠u]] e u [[25 òtôbre|25 d'otubre]] du [[1874]] e durbiu du [[1877]]. U gh'à üna strutüa a navôta séncia, de furma a sèrciu, e üna faciôta cun de punte particulè, tipiche de ôtre géxe da s̠öna de [[Nissa|Nissa]]. Vexìn a-u santuôriu a l'è stèta custruia üna picina capélla, in-sciu puntu de aparisiùi<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/santuario-maria-ausiliatrice|tìtolo=Santuario Maria Ausiliatrice|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>. * Géxa de San Roccu: a l'è stèta custruia du [[XVII secolo|Seiséntu]] in-sce üna de stradde pe intrô in-tu pais̠e. A l'à üna strutüa e üna faciôta séncia, cun ün picìn canpanìn a vèira<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-rocco|tìtolo=Chiesa di San Rocco|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>. * Capélla da Maculôta: a l'è üna picina custrusiùn du [[XVIII secolo|Setteséntu]], scituô a setentriùn du céntru du pais̠e<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-dellimmacolata|tìtolo=Chiesa dell'Immacolata Concezione|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>. ;Parocchia de Orcu <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Orco Feglino-chiesa san lorenzo di Orco-complesso.jpg|A géxa de San Lurénsu Chiesa di San Lorenzino, facciata (Orco Feglino).JPG|Géxa de San Lurensìn Orco Feglino-oratorio san lorenzo di Orco-complesso.jpg|L'oratoriu d'Orcu Ex oratorio orco.JPG|L'uratoriu végiu Chiesa del Santo Nome di Gesù e Maria - Boragni (Orco Feglino).jpg|A capélla de Buragni </gallery> * Géxa de San Lurénsu: séde da parocchia de Orcu, a l'è stèta custruia üna primma otta du [[1632]], dedicô a-a Madonna de Grassie, vegnindu a parocchia du [[1674]] a-u postu da géxa de San Lurensìn. Cun di largaménti sucesivi a l'è stèta tacô a-u végiu oratoriu e, du 1714, u l'è dutô de canpanìn ascì. A faciôta, realis̠ô cun-a pria du Finô, a l'è stèta finia sulu du [[1933]]<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-lorenzo-martire|tìtolo=Chiesa di San Lorenzo Martire|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>. * Géxa de San Lurensìn: a l'è üna de custrusiùi ciü antighe de Orcu, dètu ch'a remunta a-u [[XI secolo|XI]]-[[XII secolo|XII séculu]], mensunô pe-a primma otta in-te ün papé du [[1195]]. U sö spétu d'ancö u l'è cuéllu da recustrusiùn du [[XIV secolo|Trexéntu]], cun di ricchi afreschi fèti foscia du [[1493]]. A l'inprinsipiu a l'éra dita a géxa de San Lurénsu ma, cun-a custrusiùn da növa e ciü grénda parocchia dedicô a-u méximu santu, a l'à pió u numme de géxa de San Lurensìn<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-lorenzino|tìtolo=Chiesa di San Lorenzino|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>. * Oratoriu de Santa Maìn Manéna: végiu oratoriu du parocchia de San Lurénsu, u remunta a-u [[XVII secolo|Seiséntu]]. Cun-u largaméntu da parocchia u l'è vegnüu parte da géxa, tantu che a cunfratèrnita da-u méximu numme u s'è mesciô in-ta sö növa séde. * Antigu oratoriu de San Lurensìn: a-a giurnô d'ancö in ruvina, u l'éra l'oratoriu da primma géxa de Orcu, cuélla de San Lurensìn. U l'axéva üna cianta a fegüra séncia de cuattru lôti, cun üna otta a cruxéra. * Capélla de San Giacumu: a se truva in simma a-u colla da-u méximu numme, in-sci cunfìn du cumüne cun [[Màllae|Màllare]]. * Capélla du Santu Numme de Gesù e Maìn: capélla picina ch'a remunta a-u [[1725]], a se truva in-ta lücalité de Buragni, vexìn a-i cunfìn cun [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/borghi/boragni/|tìtolo=Il borgo di Boragni - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2025-03-01}}</ref>. === Architetüe militôri === [[Immaggine:San lorenzino di orco.png|miniatura|250x250px|U canpanìn da Géxa de San Lurénsin, vistu da-u ruvine du castéllu]] * Castéllu de Orcu: cunusciüu in latìn cumme ''Castrum Orche'', u se truva in simma a-u briccu a meridiùn du pais̠e de Orcu, und'a gh'è l'antiga géxa de San Lurensìn. U l'è mensunó pe-a primma otta in-te ün diploma du [[1162]], ün di primmi in-scia s̠öna du Finô, unde l'inperatû [[Federigo Barbarossa|Federiccu Bôrbarussa]] u cunsegnôva a-u [[Riccu I du Caréttu]] de tère e di tituli, cunpréis̠u ascì u castéllu de Orcu. A sö pusisiùn a l'éra bénben stratégica, dètu che da chi se cuntrulôvan e canè du riàn Cornei e da [[Susà (sciüméra)|Susà]], e e stradde che da-u mô i muntôvan vèrsu a [[Burmia (valä)|Burmia]] pasandu pe-a [[Colla de San Giacumu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castello-medievale-di-orco/|tìtolo=Castello di Orco - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2025-03-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/castello/castrum-orco|tìtolo=Castrum di Orco|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>. == Ecunumia == L'agricultüra a l'è delungu stèta l'ativité ecunòmica ciü inpurtànte de Orcu e de Feìn, cun l'alevaméntu e lavurasiùn du [[Légno|légnu]] ascì, e in-tu detaggiu a cultivasiùn de èrburi da früta, cumme [[Pèrsego|pèrseghi]] e de [[Armugnìn|bricoculi]], de [[Oîvo|orive]] e de [[Vìgna|vigne]], cumme a a [[lümassina]], ch'a l'à ötegnüu u certificôtu I.G.T<ref>{{Çitta web|url=https://comune.orcofeglino.sv.it/vivere-il-comune/aree-tematiche/le-strade-del-vino-e-dellolio/|tìtolo=Le strade del vino e dell'olio|outô=Cumüne de Orcu Feìn|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>. == Cultüra == === Dialettu === {{Véddi ascì|Dialéttu finarìn|càngio variànte=U mèximu arguméntu in detaggiu}} A Orcu Feìn a l'è parlô üna variante du [[Dialéttu finarìn|finarìn]], parte du gruppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgüre de céntru-punénte]] e parló survatüttu a [[Finô]], cun de diferénse da-e parlè da rivéra. == Manifestasiùi == * Sagra da furmagétta: dedicô a-a cuxìna du postu, a se tegne u primmu fìn de setemôna de lüu in-ta frasiùn de Orcu<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriainfesta.com/sagre/sagra-della-formaggetta-a-orco-feglino.htm|tìtolo=Sagra della Formaggetta di Orco Feglino|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>. * Sagra du vìn lümassina: sagra che a se tégne d'agustu, a l'è dedicô a-u vìn du postu, ch'u l'à u certificùn I.G.T. ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.viaggiareinliguria.it/zona-savona-orco-feglino.php|tìtolo=Sagra del vino Lumassina a Feglino|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>. * Castagnôta de Orcu: manifestasiùn ch'a se tégne a segunda duménega d'otubre sutta a-a grénda [[Rôve|rura]] de Orcu, a cunprénde di cuncèrti ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriainfesta.com/sagre/castagnata-a-orco-feglino.htm|tìtolo=Castagnata di Orco Feglino|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>. * Pres̠épiu vivénte: a nötte de Dinô, cun tüttu u pais̠e ch'u turna indaré de cuôrche séculu pe mustrô i antighi mesté<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriainfesta.com/eventi/presepe-vivente-di-orco-feglino.htm|tìtolo=Presepe Vivente di Orco Feglino|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>. == Fèste e fére == * Fèsta de l'Aparisiùn: fèsta de Feìn, a se tégne a-i [[12 mazzo|12 de mas̠u]], in-ta recurénsa de l'aparisiùn de Maìn a-a pegurôia Angera Berruti. Üna setemôna primma da celebrasiùn religius̠a a cassa da Madonna a l'è spustô cun üna prucessiùn da-u santuôriu a-a parocchia de Feìn, und'a gh'è dita a messa a duménega doppu. == Aministrasiùn == [[Immaggine:Orco Feglino-municipio.jpg|miniatura|250x250px|U municipiu de Orcu Feìn]] === Scindici de Orcu Feìn === {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partiu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nute}} {{ComuniAmminPrec|3=Eugenio Pepe|1945|1946|5=[[Scindico|Scìndicu]]|4=|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Adolfo Toscano|1946|1956|5=Scìndicu|4=|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Antonio Fossati|1956|1965|5=Scìndicu|4=|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Nicola Oliveri|1965|26 s̠ügnu 1985|5=Scìndicu|4=[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Nicola Oliveri|26 s̠ügnu 1985|24 mas̠u 1990|5=Scìndicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Giacomo Boveri|24 mas̠u 1990|24 avri 1995|5=Scìndicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Giacomo Boveri|24 aprile 1995|14 s̠ügnu 1999|5=Scìndicu|4=lista cìvica|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Giacomo Boveri|14 s̠ügnu 1999|14 s̠ügnu 2004|5=Scìndicu|4=lista cìvica|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Milena Scosseria|14 s̠ügnu 2004|8 s̠ügnu 2009|5=Scìndicu|4=lista cìvica|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Milena Scosseria|8 s̠ügnu 2009|26 mas̠u 2014|5=Scìndicu|4=Uniti per Orco Feglino<br />(lista cìvica)|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Roberto Barelli|26 mas̠u 2014|27 mas̠u 2019|5=Scìndicu|4=Idea in comune<br />(lista cìvica)|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Roberto Barelli|27 mas̠u 2019|10 s̠ügnu 2024|5=Scìndicu|4=Idea in comune<br />(lista cìvica)|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Roberto Barelli|10 s̠ügnu 2024|''in càrega''|5=Scìndicu|4=Idea in comune<br />(lista cìvica)|6=}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelaggi === U cumüne de Orcu Feìn u gh'à ün pattu de culaburasiùn cun cuéllu de: * {{Binelàggio|FRA|Le Crestet}} == Vie de comunicasiùn == === Stradde === Orcu Feìn u l'è s̠untó a-i cumüni vexìn da varie stradde: a ciü inpurtante a l'è a SP27 ch'a riva da Finô, a meridiùn, pe poi muntô a punénte du céntru de Feìn fìn a-u cunfìn cun Côrxi, und'a se tacca a-a SP23 pe-u S̠u du Merögno. Üna stradda lucôle a s̠unta Feìn cun Orcu, ch'u l'è poi s̠untó cun-a cuntrô de Buragni e a SP8 ([[Finô]] - [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]]). In-tu teritöriu cumünôle u gh'è ascì ün picìn cas̠éllu in-sce l'[[Outostràdda A10|autustradda A10]] ch'u se truva a Feìn, che però u l'à a sula sciurtîa in-ta diresiùn de [[Ventemiglia|Vintimîa]] e l'intrô sulu pe andô in diresiùn [[Zena|S̠éna]]. == Nute == <references responsive="" /> == Ôtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föra == * {{Çitta web|url=https://comune.orcofeglino.sv.it/|tìtolo=Scitu uficiô|léngoa=IT|vìxita=2025-03-02}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} [[Categorîa:Orcu Feìn| ]] 8s81zwzsel310bilehmi0n1k03vjww6 Montelupo Fiorentino 0 28047 273062 242536 2026-08-12T16:08:09Z N.Longo 12052 wl 273062 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Montelupo Fiorentino |Panorama = Montelupo Fiorentino.jpg |Didascalia = Panoràmma de Montelupo Fiorentino |Stemma = Stemma, Palazzo Pretorio (Montelupo Fiorentino) 04.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Toscann-a |Divisione amm grado 2 = Firense |Amministratore locale = Paolo Masetti |Partito = PD |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 27-5-2019 |Abitanti = 14221 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-i 31 de màzzo do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2023 |Sottodivisioni = Ambrogiana, Botinaccio, Camaioni, Citerna, Erta, Fibbiana, Graziani, La Torre, Pùlica, Samminiatello, Sammontana, San Quirico, Turbone |Divisioni confinanti = [[Capraia e Limite]], [[Carmignano]] (PO), [[Empoli]], [[Lastra a Signa]], [[Montespertoli]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1669 |Nome abitanti = (it) ''montelupini'' |Patrono = Sàn Zâne Evangelìsta |Festivo = 27 de dexénbre |Mappa = Map of comune of Montelupo Fiorentino (province of Florence, region Tuscany, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comùn de Montelupo Fiorentino inta çitæ metropolitànn-a de Firénse. }} '''Montelupo Fiorentino''' o l'é 'n comùn inta [[Çittæ metropolitann-a de Firense|çitæ metropolitànn-a de Firénse]]. == Giögrafîa == {{Seçión vêua}} == Stöia == {{Seçión vêua}} == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === {{Seçión vêua}} === Architetûe civîli === [[Immaggine:Palazzo Pretorio (Montelupo Fiorentino) 02.jpg|thumb|180px|Palasso Pretöio|centro]] {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == [[Immaggine:Ceramica di Montelupo (riproduzione).JPG|thumb|180px|Maiòlica de Montelupo|centro]] [[Immaggine:Brocche da acqua 1480.jpg|thumb|200px|right|Bròcche, [[1480]], (Muzêo archiològîco)]] A [[Çeramica|ceràmica]] a l'êa tìpica de quésto pàize. A Montelupo Fiorentino gh'êa a produçión de vâxi da speçiâ fæti da-i domenichén fiorentìn do [[convénto de Sàn Màrco]] e da [[baxìlica de Sànta Màia Noêla]]. === Personalitæ ligæ a Montelupo Fiorentino === * [[Baccio da Montelupo]] ([[1469]]-[[1535]] ca.), scultô == Manifestaçioìn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == {{Seçión vêua}} == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Firense]] tg08n9z2o9m8i7c59rrqr0q8rlhpcan A Cascina d'Aju 0 30394 273070 267516 2026-08-12T17:55:59Z Arbenganese 12552 /* Êpuca rumâna */ wl 273070 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietài lucâle|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Cascìna d'Aju |Nome ufficiale = |Panorama = A Cascina d'Aju (Castreveju)-E ca' veje 02.jpg |Didascalia = <div align="center">Vista de ca' veje</div> |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Divisione amm grado 3 = Castreveju |Latitudine gradi = |Latitudine minuti = |Latitudine NS = |Longitudine gradi = |Longitudine minuti = |Longitudine secondi = |Longitudine EW = |Altitudine = |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 0 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = 2022 |Codice catastale = |Nome abitanti = da Cascìna |Patrono = |Festivo = |Mappa = |Didascalia mappa = |Latitudine secondi }} '''A Cascìna d'Aju'''{{#tag:ref|prununsiàu {{IPA|['a ka'ʃi:na 'daju]}}, scricciu ascì ''d'Aiu'', ''A Casscina d'Àïu'' dandu améntu ae nòrme du Gastaldi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> e ducca prununsiàu {{IPA|['a ka'ʃ:ina 'daju]}}.|group="n."}} (ascì numma ''A Cascìna'', ''A Cascina d'Agliu''<ref group=" n.">prununsiàu {{IPA|['daʎʎu]}}</ref> intu [[Castrevegliu#Cultüra|dialettu de Castreveju]], ''Cascina d'Aglio'' o ''Case d'Aglio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è üna de cascìne ch'e se trövan inta cumüna de [[Castrevegliu|Castreveju]]. Au mumentu a nu resülta ciü abitâ de fissu dau [[2014]]. == Geugrafia == [[File:Monte Lingo da crinale Groppi Bastione.png|thumb|U Munte Lìn|240px]] A 'n âtéssa de 520 mêtri, a se tröva ai cunfìn cu'a cumüna d'Èrli, da dund'u se ghe rìva ciü fasile. A Cascìna a se tröva au de sutta du munte d'Aju (ch'u ghe pìja u sò numme), ina còlla ch'a l'è da vixìn au Munte Lìn (1120 m s.l.m.). === Riài e làiri === [[File:Rian d'Aju (A Cascìna d'Aju, Castreveju) 02.jpg|thumb|U Riàn d'Aju|left]] [[File:Rian d'Aju (A Cascìna d'Aju, Castreveju) 01.jpg|thumb|U ruggiu d'àiva]] Int'ina vâ paralêla de chélla du [[Turénte Nêva|Nêva]], a l'è traversâ dau Riàn d'Aju, ch'u nasce daa còlla da dund'u pìja u numme. U rìu u pàssa denansi ae cà da Cascìna, u recàmpa l'àiva du Riàn de Munte d'Aju pôcu sutta e doppu a burgâ u rìva inti boschi du Carcacòi, e u se mesccia intu riàn da Vernêa, u ciü gròssu ch'u gh'è a l'ingìru, ch'u nasce dae parte du Munte Lìn. Ascì stu lì u recampa e àive de âtri rianetti, cumme chê da Ruggia e da Bandiassa. St'ürtimu u scure inta zona aa Capélla növa da Vàrdia, au Praéttu, mentre in âtra de sò funte e a truvemmu dae parte du Trüccu du Viggiu (753 m). A Vernêa (primma de l'àiva de stu riàn, ch'u se ghe zunze a l'âtessa du pàssu d'Aju, ch'u l'è pôcu sutta u Carcacòi, e u resta doppu de cà da Còsta, rivandu d'in [[Èrli]]), a recampa ascì l'àiva du Rian du Praettu (o Rian du Burghese), che invêce u nàsce ciü in sciü, inta diresiun du Munte d'Aju, ciü versu Prau Dònnu. Inte vixinànse de ca' u gh'è ascì in picìn làiru (tòrba) ciamàu ''A Möia'', aù tostu du tüttu sciütu, inti scìti dìcci da Còsta du Ferâ. U recampâva l'àiva quand'u ciuêa, pe pòi descaregâla grassie a 'na canalétta che, passandu pe' l'Àira, a razunzêa a stradda da Cascìna daa discésa denuminâ "da Custétta". U sbuccu natürâle da Möia però u l'è stàu interuttu cu'a creasiùn da tràccia du tratû (aturnu au [[1964]]) vèrsu u bòscu e a Cà du Richê. A partì dae ca' dìcce da "Cascina Növa", lì d'atàccu, inta zôna di Prài Grandi u nàsce 'n âtru riàn, dìcciu ''Rian de Ciôse'', respunsabile intu [[2016]] da frâna da stradda da Ruverêa, p'andà a Castreveiu, u pìja u numme dau teren ch'u traversa a l'âtéssa da stràdda.<ref group=" n.">Pâ ch'u tupònimu l'àgge in scignificàu pareggiu a l'agetîvu "ciôsu", ch'u se rescuntra ascì inte de âtre lucalitài da cumüna, va a dì "seràu"</ref> A partì dau Gìru de Löa, sutta aa [[Rocca Barbena]] u nasce u Rian da Ruverêa, ch'u riva d'in gìru aa Cascìna passàndu sutta au Ciàn du Piccu, tra mezzu ai Cirexêi e l'Arpixélle, surva au cuscidìcciu Prau Cian pe' passà ancù daa Ca' du Richê. Cara, de doppu, versu a lucalitài cu'u numme paréggiu, a l'inturnu da stràdda p'a sêde da cumüna, caciànduse inte l'àiva du Passascü<ref group=" n.">U riàn u l'è cunusciüu de lungu ascì cumme ''Fossascü'' o ''Fussascü'', u nasce asci lê da vixìn au Scravajùn</ref>, a l'âtessa da gabìna da lüxe. A Vernêa, ducca a se zunze intu Cürlu, riàn ch'u nasce in sciu brìccu ciamàu cuscì (723 m), dòppu u pàssu d'Aju, méntre a Ruverêa a se ghe càccia drentu pocu primma du Passascü, che, de dòppu l'üniùn cun chê du Cürlu, u pija u numme de Riàn de Gattàire.<ref group=" n.">{{IPA|[gat'tajɹe]}}, dìcciu ascì ''Cattàire'' o ''Gratàire'' u l'è in afluente du [[Turénte Nêva|Neva]], ch'u rìva a zuntâghese drentu ai Bàsci, a l'artessa du gumbu, in Èrli</ref> == Stòria == === Êpuca rumâna === E primme testimuniànse da presensa da Cascìna e vegnen da l'êpuca rumâna, a quande a remunta a "Necropuli de Èrli". St'insémme lì de tumbe a insennerasiùn, datài du [[I secolo|I seculu d.C.]], l'ha purtàu aa lüxe ina serie de curêdi in [[Çeramica|seràmmica]], metàllu e véddru. Scuèrta int'in campu agriculu du nuvémbre du [[1964]], se sun cunservài survatüttu e pursiui de tumbe d'in gìru ae prée ciü gròsse, che, inti àgni, nu sun stài interesài dai vàri disudaménti.<ref name="Amoretti">{{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Ghione|curatô=Franco Amoretti|tìtolo=Erli. Testimonianze tra storia e leggenda.|ànno=1986|editô=La Gazzetta Ligure| çitæ=Uvâda (Lisciandria)|url=https://books.google.it/books/about/Erli.html?id=vIvsxgEACAAJ&redir_esc=y|léngoa=IT|pp=52-56|capìtolo=La romanità di Erli}}</ref> A catalugasiùn du prufesû Amoretti a ne mustra l'anâlixi di reperti: fra sti lì se trövan ascì i framénti d'in speju de brunsu (inta segunda) e i tòcchi de seràmmica dìcci primma (inta tumba ün e daa nümeru trê aa növe), tantu chélla de prudusiùn rumâna (ben sigilâ), quantu chélla lucâle (cun 'n impastu ciü rüstegu). Fra tütte, numma a trê a l'ha purtàu rinvegnimentu d'in curêdu intrêgu, fàcciu d'ina cuppa sigilâ, ch'a pâ êsse stâ fàccia in stîle gàllicu, vistu ch'a presenta in urlu sutî e 'de scanalaüre, üna ai soì pé, l'âtra apêna au de sutta du burdu.<ref name="Amoretti"/> Inte vixinânse da sèttima tumba, fra l'âtru, l'è stàu truvàu fin'in pâ de cascétte de préa, ch'e cuntegnîan ina tèra grìxa, diferente da chélla presente au de föra. Marchiâ cun l'ìscrisiun {{Maioscolétto|momo}}, dau numme d'in seramista da Gàllia atîvu aturnu au [[I secolo|I seculu]], l'è in âtra cuppa, truvâ sempre inta stéssa, asémme a 'n'âtra de qualitài diferente (ciamâ "patêra"), che u sò marchiu, però, u nu se ghe lezze ciü.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Badano|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|pp=81-82|capìtolo=Castelvecchio dall'età romana all'età napoleonica}}</ref> Fra l'âtru, inta tumba sêi u s'è truvàu fin'in "olletta" (particulâre spécce de giâra), datâ, inte stu câxu lì, de l'etài Flàvia, forscia fra i prìmmi tòcchi prudòtti, vista a decurasiùn nu canònica. L'inquadraméntu du scîtu a livellu tempurâle u l'è avegnüu gràssie aa presensa de arcüne munêe ch'e rafegüran Germânicu, ciü üna cuniâ sutt'a Carigura, côse ch'e fan pensâ a l'etài clàudia. Epüre, a presensa du marchiu {{Maioscolétto|iucundus}} scituàu sciüa pursiun esterna da patêra uriginariamente culucâ aa tùmba sincu, fa pensâ che a dàtta ciü resente de l'ativitài da Necropuli a pòsse êsse stâ aturnu au guvernu de Dumisiàn, terminàu du [[96|96 d.C.]].<ref name="Amoretti"/> Se purêa ducca inserì a l'internu d'in cuntestu ciü gròssu, imaginàndu che a zôna a fusse zà abitâ da chéi periudi, pòsta int'ina pusisiun strategica, a culegâ au mâ e a cianüra Padâna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Badano e Silvio Riolfo Marengo|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|p=192|capìtolo=Frazioni, borgate, cascine: Cascina d'Aglio}}</ref> === Etài de mézzu === À pôchi métri daa Necropuli a se tröva 'na furnâxa (üna de due sturicamente atîve aa Cascìna, méntre l'âtra a se truvàva ciü bàssa, ai Carcacòi), fàcciu ch'u pòrta a pensà cumme de chéi tempi a zôna d'in gìru a secce stâ duverâ pe' l'estrasiùn, a partì daa préa calcârea, da câsìna. Sta côsa lì a va, fra l'âtru, a pruvâ l'ipotexi ch'a mustra cumme u scîtu u sécce stàu rimanezàu inti séculi.<ref name="Amoretti"/> === Da l'etài muderna aa giurnâ d'ancöi === Zà ducümentàu intu [[1570]] fra i pusediménti da famija di Du Carettu, marchexi de [[Marchesàu de Süccaellu|Süccarê]], ina véra e propia mensciun du sentru abitàu a l'avegne au tempu di [[Napolion Bonaparte|fransexi]], quande l'êntra in vigû u catàstru e A Cascina a vegne marcâ fra i dumini du marchése Enricu Còsta du Carettu, du rammu de [[Barestin|Barestìn]]. U se sa che aturnu au [[1798]] i ghe staxêan duzze famije de manénti, ucupài inta curtivasiùn di càmpi, ma ch'i nu gh'axêan ancù in testa e ca'. Fra sti chi a fegürâa 'na paréggia parentèlla, chélla di Salvatico. Fra sti chi ina vìddua, zà registrâ cumme pruprietària de 'na ca' aa [[A Stra|Stra]]. U séppu de sta famîa u s'éra stabilìu au Praéttu zà dau [[1726]], a partì da Steva e Marta Salvatico, uriginàri de Pamparàu, pe' poi zunze chi int'in segundu mumentu. A Cascìna, difatti, a resta in màn ai marchexi numma fin au [[1838]], quande Giüxeppe (u fìju di dui, du Praéttu) asémme a Fransescu Càffa (uriginariu d'Èrli) u càtta ascì e ca', grassie a l'intermediasiun de Angerìn di Castelâi. Cum'u rèstu da cumüna de Castreveju, ascì A Cascìna êntra dréntu a u [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]] dau [[1815]] e, grassie a l'indagine fàccia du [[1858]] da l'alura scindicu Runcu se descröve che, di 731 abitanti, quatòrze i staxêan inta frasiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|p=128|capìtolo=Dalla restaurazione alla Seconda Guerra Mondiale}}</ref> [[File:Munumentu ai cazüi da prìmma guèra mundiâle (Castrevegliu).jpg|thumb|Castreveju, u munumentu a chéi ch'i sun restài in guèra du '15-'18]] Dürante a [[Primma Goæra Mondiâ|prìmma guèra mundiâle]], di ünze cazüi castrevejìn (reurdài daa làpide in scia müragna da veja cumüna), tréi i l'éran da Cascìna: i dui frài Federico (''Federìccu'') e Michele Salvatico, ciü Pio Esposto. Cu'a segunda guèra mundiâle, invêce, u s'ascìste a 'na mazû vixinansa au cunflìttu, tantu cu'u passaggiu di surdatti tedeschi quantu di partigiài. Da reurdà l'episòdiu capitàu a 'na scignura, che, scicumme ch'a nu l'axêa respetàu u scüraméntu de nöcce, i tedéschi l'axêan sparàu dau [[Santuàriu da Madonna de Grassie (Castrevegliu)|santuàriu da Madònna de Grassie]] (in chilòmmetru in lìnea d'aria, au tempu a lucalitài in san Bastiàn l'éra duverâ cumme bàse tedesca), curpendu, pe' furtüna, numma che u barcùn.<ref>{{Çitta web|url=https://leca.anpi.it/|tìtolo=Cuncursu témmi Anpi annu sculasticu 2018/2019|vìxita=2023-01-10| léngoa=IT}}</ref> Dòppu a guèra u s'asciste a 'n fenomenu de svilüppu edilissiu (vegne tirà sciü a "Cascìna Növa", ina sentêna de mêtri ciü avànti de ca' veje, d'atàccu ai Prài Grandi) e püre au culegaméntu da stradda, cun l'asfartu, versu [[Èrli]]; di [[anni 1960|àgni '60]], intu specificu, a custrusiun da stradda cumünale versu [[Castrevegliu|Castreveju]], a partì daa Ruverêa, che, a seguitu de l'aluviùn du [[2016]], a l'è stâ interutta in ciü d'in puntu, a càusa da pìna du rian de Ciôse e de chê da Ruverêa. Cu'a mòrte, intu [[2014]], de l'ürtimu abitànte da frasiùn, A Cascina a nu rezülta ciü abitâ in moddu stàbile. == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === A livê religiusu A Cascìna a nu presenta strutüre de sta tipulugìa. Vistu u mantegnimentu de l'antìgu liàmme di abitànti cu'u Praéttu, a capeletta de riferiméntu a l'è de lungu stâ chélla da [[Èrli#Architetüe religiùse|Madònna da Vardia]] (sutta aa paròcchia de Santa Catarìna, in Èrli), tirâ sciü du [[1948]] cun l'agiüttu di abitànti da Cascìna ascì. === Tipulugìa abitatìva === [[File:A Cascina d'Aju (Castreveju)-E ca' veje 01.jpg|thumb|Âtra vista de ca']] Au stessu mòddu de âtre cascìne spàrse pe' a vâ, a frasiun a nàsce cun in scòppu agriculu, dûtâ tantu de vâni d'abitasiun quantu de stàlle, fenére, magazìn e seccaû, in mòddu da êsse tòstu autusuficénti. A sta lì l'èra pòi anéssa ina gròssa série de bòschi e de tère.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Silvio Riolfo Marengo e Roberto Badano|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|pp=191-195|capìtolo=Frazioni, borgate, cascine}}</ref> Basta pensà che, a l'entrâ in vigû du catàstru napuleonicu, du [[1798]], u cumplessu u vegne valüàu cun bèn növemìlla lìre, méntre, de nòrma ina pruprietài intu sentru de Castreveju in pusedimentu u nu rivâa ae duxéntu in tüttu. A pruprietài a vegnîa frasiunâ dandu améntu a stu critériu: prài (duimillaséntu lìre, ciü mìllequattruséntu pé chéi dedicài au fén), bòschi e zône cu'i èrburi (sarvàiri, survatüttu de rûve, pe' trexéntu lìre, se na de castàgnu, valüai in tüttu sincumìlla lìre), orti (duxéntu lìre).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|curatô=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|p=192|capìtolo=Frazioni, borgate, cascine. Cascina d'Aglio, nota storica}}</ref> == Ecunumìa == Cumme zà uservàu denanti, l'ecunumìa l'è sempre stâ fundamentalmente agricula, semplice, ch'a l'ha sempre caraterizàu e strutüre de sta tipulugìa lì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Ghione|tìtolo=Erli. Testimonianze tra storia e leggenda.|ànno=1986|editô=La Gazzetta Ligure| çitæ=Uvâda (Lisciandria)|url=https://books.google.it/books/about/Erli.html?id=vIvsxgEACAAJ&redir_esc=y|léngoa=IT|pp=96-97|capìtolo=Vita Agreste, Cascina d'Aglio}}</ref> Fra i reòrdi a tempu memure u cumèrciu in Garàu, cianö de frunte (in linea d'aria) cu'a Cascina, dund'e se purtâan survatüttu u làcce e e brigne, purtài cun l'àze fin surva a Castreveju, i sôdi, fra l'âtru, i l'éran dài menscilmente a [[Süccaellu|Süccarê]], o cu'a curiêra. == Cultüra == === A cüxina === Fra i piàti tìpici da tradisiun nu pò mancà a "turta di pôvi" preparâ cu'i sücchìn gratügiài, o u pàn fàcciu in ca', cöcciu intu furnu a légna. Inti tempi de guèra, a cunveniénsa de stâ int'ina vera e propia ìsura ch'a se puxêa sustegnì da lê, a l'ha grantìu sémpre de nu patì a fàmme. Fundamentali i prudòtti lucàli, a partì dae castàgne, fàcce seccà, o mangiài cu'u làcce. === Dialettu lucâle === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|Castrevegliu#Dialettu castreveglìn|Èrli#Dialettu erlese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaju}} A varietài tradisiunalmente parlâ dai abitanti da Cascìna a fa parte di dialetti lìgüri de [[Lìgure céntro-òcidentâle|sentru punente]], esêndu de derivasiun arbenganese, püre cun ina serie de tràtti uriginâli, utegnüi dai rapòrti cu'u Praéttu e e âtre burgài d'Èrli, ma ascì da Urtiêu, frasiùn de [[Garesce|Garésce]]. Slegâ, ducca, dau castrevejin, se semeja de ciü a chélla d'Èrli, che a ghe cundìvidde a ciü parte du lescicu, insémme au minimu fenomenu de [[A tònica velarizâ|velarizasiun da "a"]]<ref name="Toso">{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbénga|léngoa=IT, LIJ|pp=153-155|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio}}</ref>, a diferensiâla, ascì: *L'evulusiun in {{IPA|[j]}} di nessi latìn {{Maioscolétto|-CL-}} e {{Maioscolétto|-GL-}}, la dund'u castrevejin presenta {{IPA|[ʎ]}}. *A prupôxitu da prununsia da <r>, fra due vucâli, a prinunsia a se unifurma cun Èrli, pe' l'evidénte presensa du son {{IPA|[ɹ]}}. *Carateristica, invêce, cundivisa cun tütt'e due e parlài, l'è in'a tendénsa a prununsiâ serâ ({{IPA|[e]}}) da létera <e>, ascì là dunde l'arbenganese ürban u vö {{IPA|[ɛ]}}, cun ascì a prununsia da "s" impüra, lezüa cumme sc (/ʃ/) se seguìa da c, f, p, q e t, o cumme x ({{IPA|[ʒ]}}), d'atàccu a: b, d, l, m e n.<ref name="Toso"/> *Aa fìn, sempre in acòrdiu cu'e due mazûi variànti vixine, a furmasiun di plürali du sufìssu ''-ese'' in ''-exi'', nuché a cazüa da <v> e da <g> intervucaliche e a palatalisasiun du néssu latìn {{Maioscolétto|-CT-}}, ch'u sciòrte cumme {{IPA|[tʃ]}} (es. a l'arbenganese ''làite'' se sustituìsce u tèrmine ''làcce'').<ref name="Toso"/> == Vie de cumünicasiùn == A Cascìna a l'è culegâ cun Èrli atraversu a stràdda cumünâle du Praéttu, ch'a traversa ascì e frasiun du Pözzu e da Còsta. Versu Castreveju, invêce a l'è cunessa cu'a sterâ da Ruverêa, ürtimâ di [[anni 1960|àgni '60]], interutta a càusa da frana du Rian de Ciôse.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/03centa/centa.html|tìtolo=Sénta, ciài de basìn|vìxita=2023-01-10| léngoa=IT}}</ref> A livéllu de sentê, daa lucalitài di Prài du Tecciu a se deramma a Stradda da Regina, strâ che dau Cian du Musciu (ch'u resta inta cürva sutta au [[Giru de Löa]]) a pòrta fin dau [[Còlla du Scravagliùn|Scravajùn]]. In tempu de tèra batüa, l'éra duverâ ascì dai câri. == Nòtte == === Nòtte dialetâli === <references group="n." /> === Nòtte au testu === <references/> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]] [[Categorîa:Castrevegliu]] 233xza6ao5usqbr1a1ijshlqxcrtnsk Vaìn 0 31570 273069 272983 2026-08-12T17:54:52Z Arbenganese 12552 /* */ wl 273069 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Vaìn |Nome ufficiale = |Tipo = quartê |Panorama = Panuràmma de Vaìn (Arbenga) daa Julia Augusta 12.jpg |Didascalia = <div align="center">Vaìn, daa <i>Julia Augusta</i>, in sciu sfundu l'Ìsu(r)a</div> |Stemma = |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]] |Divisione amm grado 3 = Arbenga |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |Superficie = |Note superficie = |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |Codice catastale = |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = de Vaìn |var-patrón = Patrùn |Patrono = San Benardìn |var-festîvo = Festìvu |Festivo = 29 de màzzu |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Vaìn''' (''Vadino'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in quartê da sitè d'[[Arbenga]], ch'u se tröva in scia zina de drìta d[[a Sènta]], a meridiùn du sèntru sitadìn. == Geugrafìa == [[Immaggine:Panuràmma de Vaìn (Arbenga) daa Julia Augusta 06.jpg|sinistra|miniatura|Âtra vìsta de Vaìn]] U quartê de Vaìn u se estende inta parte meridiunâle da [[ciâna d'Arbenga]], partèndu dau cursu da Sènta fin versu i munti ch'i spartiscen u terito(r)iu cumünâle d'Arbenga, ch'u se spuncia versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme ai cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u se(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)êa pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta|Staricco, 2021|Geografia del luogo pp.13-16}}</ref><ref>{{Çitta|Moscardini, 2011|Il confine tra Alassio e Albenga (n.1), p.137}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme de Vaìn u ne vegne dau latìn ''vadum'', ch'u vö dì "ègua bassa", tipicu de de 'na möja o d'in scìtu dund'u l'è ciü fasile passà da 'na zina a l'âtra du riàn. U trètu de mâ ch'u se gh'è d'in faccia defèti u l'é(r)a zà bèn cunusciüu pe' avêghe in bassu fundu, cumme marcàu dau gregu [[Strabùn]], ch'u ne fa pensà che a quelli tèmpi a zona a puésse vegnì duve(r)â cumme atraccu. In antigu dunca a zôna a vegnìva ciamâ ''Vadinum'' e inta prìmma [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] a l'è mensiunâ cumme ''Vainum'' o ''Vaynum''. Segundu de âtre teurie u numme u pu(r)eva êsse ligàu au tardu latìn ''Vayvo'', a marcà in terén in abandùn, scicumme che cun stu numme u se indicava l'ànnu che 'n tòccu de tèra u l'é(r)a tegnüu a riposu. U mòddu ch'u vegne ciamàu u s'è pöi evulüu inte ''Vaino'', in moddu du tüttu scimile a quellu ch'u l'è u numme in dialettu. Inta fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] u vegne pöi dìtu ''Vadino.''<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|La Toponomastica, pp.17-18}}</ref> === Etè antiga === Au cumènsu de l'epuca sto(r)ica a cunfurmasiùn du terito(r)iu a l'é(r)a bèn dife(r)ente da cumme a veghemmu au dì d'ancöi, scicumme che a ciâna d'Arbenga a l'é(r)a ciü strêta, cu'u cursu d[[a Sènta]] spustàu de armenu in chilòmetru ciü versu setentriùn. Dunca u mâ u rivava fin a tucà u Munte, numme ch'u se ghe dà au prumuntò(r)iu ch'u gh'è de d'âtu. Nu se sa de segü(r)u quella ch'a l'é(r)a a pusisiùn de 'n prìmmu insediamèntu, ma üna de teurìe ciü impurtanti a fà pensà che ''[[Albium Ingaunum]]'', l'antiga capitâle di [[Ingauni|Lìgü(r)i Ingàuni]] a fusse stèta ti(r)à sciü propiu da ste parte. Dai scâvi fèti in sciu pòstu u s'è descuèrtu numma che di tocchi de [[Çeramica|se(r)amica]] du [[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Lo sviluppo urbano, p.13}}</ref> Pe' sta raxùn lì u nu s'è pusciüu cunfermà a pusisiùn de l'antigu nücleu in sciu Munte, scibèn ch'a rèsta quella ciü prubabile. A pusisiùn in sciu Munte a se(r)ea difèti quella tipica di [[Castelâ (fortificaçión)|castelèi]], survaelevâ e fassile da difènde, che in ciü a l'ave(r)ea avüu da vixìn in sò pòrtu o, armenu, in aprôdu segü(r)u. <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|U tòccu da ''Julia Augusta'' cu'u risö Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 09.jpg|U Pilùn Immaggine:Edificio F (Albenga) 2.jpg|L'edifissiu A du percursu Immaggine:Edifissiu E (Via Julia Augusta, Arbenga)-Resti de müraje 04.jpg|Rèsti de mü(r)aje de l'edifissiu E </gallery> Inte l'epuca rumâna, propiu ai pèi du Munte u vegne fètu passà a ''[[Via Julia Augusta]]'', ch'a zunzeva da ste parte ina votta sciurtìa daa sitè rumana passâ a Pòrte de l'A(r)òscia (''Porta Arociorum)'', sbuccu de l'antigu càrdu màscimu, che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Fra e testimunianse rumâne ciü impurtanti facièi in scia vìa, se pò regurdà [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]], munümèntu fünebre "a pilla" du [[II secolo|II seculu]], l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] de ''[[Albingaunum]]'' e, in diresiùn d'[[Arasce|A(r)asce]], e ruìne de öttu munümènti fünebri. De ciü, pe' in curtu tòccu a punènte du [[Munümèntu A (Arbenga)|munümèntu A]], u se tröva ina pursiùn de risö ch'u pà quellu u(r)igina(r)iu da vìa rumâna, che inte stu puntu a duxeva êsse larga nu ciü de 3,50&nbsp;m.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|pp=160-167|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref> Tèmpu di rumèi, ai pèi du Munte u se duxeva truvà u ''portus'', nasciüu inta cega fra a sitè e u prumunto(r)iu: scibèn ch'i nu ghe seccen di ducümènti ch'i ne testimonian a custrusiùn bèn evidènte u l'è a rilevansa ch'u l'ha avüu inte ciü ucaxùi, cumme dü(r)ante e guère püniche, vistu che chi intu [[I secolo|I seculu d.C.]] chi u l'axeva truvàu repa(r)u u cappu cartaginese Magùn. A pusisiuùn precisa du pòrtu a nu l'è du tüttu cè(r)a, scicumme che tütta a custe(r)a, fra a bucca da Sènta fin a Santa Crûxe a pu(r)eva rapresentà in pòstu segü(r)u pe l'atraccu de nâve.<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 177}}</ref> === Mediuevu === [[Immaggine:San Martìn au Munte (Arbenga) 01.jpg|miniatura|San Martìn au Munte, u cumplessu a l'imbuccu da vìa]] Levàu stu fètu armenu fin au [[XIII secolo|seculu XIII]] u l'è bèn difissile parlà de Vaìn, scicumme che u mâ u cumense(r)a a vegnisene in derê numma che a partì da stu seculu, in seguitu aa deviasiùn da Sènta, che cu'u növu lettu u l'ha purtàu ascì au repòrtu da tèra inte sti scìti. Turnandu au pòrtu, u se sa da partecipasiùn d'Arbenga ae primme cruxèi, cu'ina sò flotta, a mèxima ch'a l'axeva stabilìu dife(r)ènti traffeghi intu [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]. Du [[1044]] u se sa che, apröu a de grosse dunasiùi, u munastê di benedetìn de l'Ìsu(r)a u guagna in impurtante ricunuscimèntu da [[Pàppa Benedétto IX|Pappa Benedettu IX]], fètu ch'u l'ha cumme cunseguènsa u trasfe(r)imèntu a tèra, in sciu Munte, podâse sutta l'asiùn de Aginulfo, che pe' tradisiùn u n'è cunscide(r)àu u primmu abâte. U se tratava de in pe(r)iudu de richessa pe'i benedetìn d'Arbenga, cumme testimuniàu ascì dai dife(r)ènti pusedimènti cuntrulèi. U l'è bèn regurdà a ogni moddu, che ina primma presènsa di benedetìn in sce artü(r)e de Vaìn a l'è da fa remuntà ancù a prìmma, zà aa fin dau [[VIII secolo|seculu VIII]]. Au [[1254]] u se(r)ea da fissà u mumèntu da deviasiùn d[[a Sènta]], defèti du [[1288]], inti [[Statüi d'Arbenga du 1288|Statüi d'Arbenga]], u se scrive apòsta u capitulu ''De portu previdendo''<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.136}}</ref>, scicumme che u cangiu du cursu d'ègua u l'axeva purtàu l'antigu aprôdu a interâse e u se vuxeva prugetà in növu atraccu. A stu prupôxitu u vegniva pruibìu de druvì lucande e usta(r)ìe là dund'u l'é(r)a in prugettu a custrusiùn du növu portu, ch'a curispunde a quella ch'a vegniva ciamâ l'''Arbara''.<ref name=":3">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Lo sviluppo urbano, p.20}}</ref> Ma du restu u prugettu u nu vegghe a lüxe, scicumme che inti Statüi de dòppu, du [[1350]], u nu se ne parla ciü. Dunca u l'è bèn prubabile che se inti seculi de prìmma u gh'é(r)a in gurfu ai pèi du munte u secce stètu encìu daa Sènta, lasciandu növe tère dispunibili.<ref name=":3" /> Ste chi du rèstu e vegnen in man au Cumün, duve(r)èi fin da sübitu pe' sardà i debiti ch'u gh'axeva cu'e gènte.<ref name=":0" /> Pe' permétte de passà da 'na parte a l'âtra da scciümè(r)a, u vegne custruìu u ''pons Arociorum'', che daa Pòrte de l'A(r)òscia u l'inmeteva in scia stradda versu u Munte. Cunusciüu ascì cumme ''pons supranus'', u l'é(r)a ciamàu cuscì perché u traversava u sciümme ciü in sciü rispettu a 'n âtru, custruìu de prìmma, de cuntru dìtu ''pons subtranus''. Vistu che au cumènsu u l'é(r)a stètu fètu de legnu, u g'ha avüu besögnu ciü votte de travai, fin a che du [[1382]] u nu s'è delibe(r)àu pe' fâlu de prìa.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 173}}</ref> Dau [[XIV secolo|seculu XIV]] u se cumènsa ascì a parlà da stradda ''usque Vaynum'', che da l'[[Uspissiu de San Làzzaru (Arbenga)|uspissiu de San Làzzaru]] a purtava in zü versu quella che ancöi a l'è a cianü(r)a au de sutta du Munte. Sta vìa a l'é(r)a cunusciüa cumme stradda rumana e de prubabile a recarcava quella che in antigu culegâva u levànte da sitè cu'u pòrtu. U nu gh'è tüttavia ancù traccia de in insediamèntu stabile, numma che dau [[XV secolo|seculu XV]], quandu che u Cumün u càtta da l'abâte de l'Ìsu(r)a i scìti ch'u ghe vegni(r)à ti(r)àu sciü u cunvèntu e a gêxa de San Benardìn. Cumme cunseguènsa, e prìmme cà e fabbrichèi rüsteghi i vegnen marchèi intu ''registrum'' du [[1473]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 178}}</ref>, mèntre a pôchi ànni prìmma ([[1416]]) i remuntan i prìmmi àtti de vèndita fra privèi.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.55}}</ref> === Etè muderna === [[Immaggine:Albenga fine 800 da vadino.jpg|sinistra|miniatura|Vìsta d'Arbenga versu a fìn de l'Öttusèntu, da Vaìn]] Quarche tèmpu de dòppu, intu [[XV secolo|seculu XV]], pe' curpa de üna o ciü aluviùi, l'ègua a s'è purtâ turna vìa u punte in scia Sènta, ch'u l'è duvüu êsse fabricàu növu. A prupôxitu de stu chi a gh'è ina delibe(r)a du [[1519]] inse(r)ìa inti statüi de quel'ànnu, dìta ''De ponte Cente''. Frütu de decixùi pièi dau Cumün a l'è a custrusiùn du növu punte, dìtu ''da Branca'', a dui èrchi, finìu du [[1587]].<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.54}}</ref> Du [[1550]] u l'è in decrêtu sitadìn, ch'u porta a l'alestimèntu de 'n redossu pe'e barche aa bucca de l'[[Ava(r)ènna]]<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.57}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.137}}</ref>, mèntre de sti ànni a l'è a dumanda de l'a(r)ascìn Lorenzo Testa pe arvì 'na tunè(r)a, de segü(r)u atìva intu [[1667]] e da lì a pôcu abandunâ, se pènsa pe' curpa de tàsce imposte daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.141}}</ref> Cu'u [[XVI secolo|seculu XVI]] du restu u se ascìste a di cangiamènti inte l'ecunumia du pòstu, cun curtivasiùi miste e in aumèntu de ciànte d'u(r)ive, ch'i levan terén ae vìgne, mèntre âtri scìti i l'é(r)àn tegnüi cumme prèi (u l'è u câxu de Praélle) e i gh'é(r)an senù di canèi, in sce rìve de l'Ava(r)ènna e in Campulàu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|III. L'Età Moderna, p.65}}</ref> Fra [[XIV secolo|Sinquesèntu]] e Settesèntu u gh'è che 'na grossa parte di sciti i vegne ina palüde, chi cumme inte âtre parte da Ciâna. Du mèximu periudu a pia largu campu a curtivasiùn da càneva, che in ciü a quantu dìtu, a rènde a ciâna nu gua(r)i sâna, survatüttu pe'u rüxentâla: bèn doppu e cumense(r)àn e òpe(r)e de bunifica. === Tèmpu di fransesi === Au [[1794]] u l'é(r)a ancù in pèi u veggiu punte da Branca, tantu che da chi u l'è registràu u passàggiu d'in Arbenga de trüppe fransesi, ch'i l'axevan fina cumpiüu di sachezzi inte l'Uspeâ. Viste e cundisiùi de sanitè nu gua(r)i bune, cumme zà dìtu, du [[1795]] l'uspeâ militâre fransese u vegne mesciàu dau seminà(r)iu d'Arbenga au de fö(r)a de mü(r)aje, intu cunvèntu de San Bernardìn. Sulusiùn, sta chi, ch'a nu funsiuna, scicumme che int'in tèmpu abasta rapidu vegne encìu ascì stu chi, purtandu turna a l'ucupasiùn di lucâli in Arbenga Veggia. Du [[1796]] ina növa bü(r)iana a se pòrta via u punte da Branca, cu'u besögnu de cuntegnì [[a Sènta]] au de drentu di argini, finansièi inte st'ucaxùn dai Seullìn, spuncèi da l'aministrasiùn: a vegne sciü a cuscì dìta "bia(r)e(r)a".<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.73}}</ref> U punte u vegne fètu növu dau Geniu militâre pôcu dòppu, ma zà du [[1798]] u vegniva zü. U segue in periudu d'isu(r)amèntu pe'a parte de levante da sitè, scicumme che u Cumün u nu gh'axeva abasta de fundi pe' rangiâlu, a sulusiùn a se tröva ti(r)àndu sciü in punte de legnu, a l'artessa da Pòrte du Pertüxu, cunscide(r)àu ciü che ina votta cumme instabile.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.76}}</ref> Du mèximu ànnu u l'è registràu l'ucupasiùn da parte de trüppe fransesi du cunvèntu de San Benardìn, ch'u ghe vegne fètu di dànni avanti de vegnì abandunàu dai surdàtti mèximi, mèntre i muneghi i l'axevan fètu stramüu a Lüxignàn.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.76}}</ref> A cunfisca di bèn da Gêxa a porta u sachezzu de pa(r)egge òpe(r)e ch'u gh'é(r)a de drentu,e ancù du [[1799]] a l'è a vèndita de l'abasìa de San Martìn ai privèi.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.78}}</ref> Du [[1807]] l'aministrasiùn fransese a spuncia pe' istituì u növu catastru e u se pune u prublema di cunfìn fra Arbenga e A(r)àsce, cu'i arbenganesi che i dixen ch'i passan au de sutta de l'èrcu da [[Capella da Santa Cruxe (Arasce)|Capélla da Santa Crûxe]], segundu di papèi de l'etè de mezzu cunservèi inta paròcchia mèntre che i âtri i vuxevan ch'i vegnìssen fissèi inta lucalitè de Maimuna, bèn ciü vixìn a Vaìn. E ratèlle van aavanti pe' quarche ànnu, cu'u scangiu de papèi fra i dui cumün e u prefettu fransese, che inte l'utubre du [[1807]] u dumandava in elencu de prupietèi che e se truvavan fra e dui regiùi. Du [[1808]], inti travai pe'a custrusiùn da stradda lituranea, u vegne mandàu in növu ducümèntu daa prefetü(r)a au Maire d'Arbenga e intu mese d'avrì u vegne stabilìu dau prefettu u cunfìn definitìvu, daa Còsta du Munte ''vis-a-vis'' fin ae Ròcche de Vaìn'','' tèrmi ch'i sun cunfermèi fina da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], ch'u firma in edittu ai 12 d'utubre du [[1812]], mèntre ch'u l'è a [[Mosca (çittæ)|Musca]]. Cunfìn ch'u vegne ancù dibatüu, scicumme ch'u nu segue mancu u spartiègua, ma sènsa ch'u vegne cangiàu, mancu au passu sutta u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]].<ref>{{Çitta|Moscardini, 2011|Il confine tra Alassio e Albenga (n.1), p.138}}</ref> === Etè mudèrna === Caütti i fransesi u l'è sutta ai Savoia che a ''Littoranea'' a vegne cumpletâ, faxendula passà pe' Vaìn, dund'e vegnen rangièi e stradde nu tantu pe' rènde ciü fassile a vitta di cuntadìn, quantu pe' permette u passaggiu du Ré. I travai i finiscen du [[1823]], cun tantu de növu punte in scia Sènta, che pe l'ucaxùn u s'é(r)a ciamàu in inzegnê da [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]]. I tèmpi de dòppu i sun caraterisài da ina relativa stabilitè. Du [[1834]] a l'è a realisasiùn du semite(r)iu, da vixìn aa ma(r)ìna, viste e cunseguènse de l'edìttu de Saint Cloud e che u nu gh'é(r)a ciü pòstu inte gêxe.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.82}}</ref> U semite(r)iu de Vaìn u vegne prugetàu da l'inzegnê Paolo Duce, inaugu(r)àu de quel'ànnu. A strutü(r)a a nu l'ave(r)à de furtüna, scicumme ch'a vegne indagâ pe' purtà e spüssie di morti inta zôna a l'ingì(r)u, tüttavia u veni(r)à ancù duve(r)àu pe' quarche tèmpu, armenu fin a quande u nu vegne avèrtu [[Semite(r)iu munümentâle (Arbenga)|quellu de Leca]], aa fìn du seculu. A partì dau [[1840]] cumènsan a êsse fabrichèi de növe cà, mèntre aturnu au [[1880]] ciü votte a Sènta a se porta via i argini, giüstèi de dòppu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, pp.86-91}}</ref> Du [[1894]] a vegne istituìa a Caserma Garibaldi dau veggiu ciòstru de San Bernardìn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|p=64|capìtolo=Lo sviluppo del quartiere Vadino}}</ref> Passàu a Prìmma Guèra Mundiâle, l'edifissiu u vegne duve(r)àu cumme prixùn du mandamèntu. Du [[1926]], cu'a supresciùn di mandamènti, l'edifissiu u recampa i prixuné(r)i ascì de [[Andôa|Andö(r)a]] e d'[[Arasce|A(r)àsce]]. Du [[1927]] i cumènsan i travai da Caserma Piave, pöi duve(r)â ascì inta Segunda guèra. In particulâre a Ciâna a l'è stèta bumbardâ ai 12 d'avrì du [[1944]], cun trei mòrti registrèi, pe' via de bumbe sgancièi in sciu punte da feruvìa, in sce due Caserme e a l'Ava(r)ènna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga dal fascismo alla Repubblica 1923 - 1970|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/494/c/13/albenga-dal-fascismo-alla-repubblica.-1923-1970.html|ànno=2013|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=122}}</ref> Passàu u cunflittu, a partì dai [[Anni 1950|ànni '50]]-[[Anni 1960|'60]] u gh'è stètu in grande svilüppu edilissiu, ch'u l'ha purtàu a ti(r)à sciü di növi fabbrichèi e au rivà de növe gènte, scicumme ch'u gh'é(r)a besögnu de travaju inte stüffe (e avanti de ste chi, pe'a Caserma), cun pöi u cangiu türisticu de l'ecunumia du pòstu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea. p.111}}</ref> == Pòsti de interesse == === Architetü(r)e religiuse === [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn|left]] * '''Gêxa de San Benardìn de Siêna''', a l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê au de là d[[a Sènta]]. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zòna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''Vìa Julia Augusta''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunventu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa ciànta u(r)iginà(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]], a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttüàu cumme caserma militàre sutta ai Sabàudi, vegne in parte recupe(r)àu a destinasiùn religiùsa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle di Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardin au Munte|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu_da_Madònna_de_Fatima_(Vaìn,_Arbenga)-Faciâ_04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stîle goticu. U purtâle u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> === Architetü(r)e militâri === * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu du cunventu de San Benardìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunventu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' 300 surdàtti inte tüttu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'età contemporanea, p.98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave nu gua(r)i daa distànte a l'ha purtàu au lentu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina mànega de surdàtti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu Immaggine:Albenga, rifugio antiaereo (cropped).jpg|L'imbuccu du redossu dai bumbardamènti, Via San Calocciu Immaggine:Albenga Vadino bunker (cropped).jpg|Furtìn ch'u resta daa riunda de Via Piave </gallery> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbertu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrèi. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma ch'a puésse uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a vegnì chi u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasîna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i èrchi semireundi a surmuntâli.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> * '''Furtìn da segunda guèra mundiâle''', du [[1940]], cun l'intrâ in guèra de l'Itàlia, u gh'è stètu besögnu de custruì di redossi pe'a pupulasiùn in câxu de bumbardamènti. Fra i pa(r)eggi ch'u l'è stètu imbastìu, dui i se trövan a Vaìn e ün inta Do(r)ia, che pe(r)ò u nu l'è stètu finìu. I se cunservan i dui imbucchi, ün da Vìa San Calòcciu, l'âtru in Vìa Rafaèllu. Du '43 a l'è invece a furtificasiùn du trattu de mâ fra Arbenga e A(r)àsce, d'ataccu aa feruvìa. Vegnen ti(r)èi sciü de mü(r)aje cuntru i sbarchi, âte 2 mêtri inte tüttu, cun pustasiùi pe' l'artije(r)ìa, in ciü u gh'é(r)a u diviêtu de razunze l'a(r)ena, isu(r)â, metendughe du reticulâtu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga dal fascismo alla Repubblica 1923 - 1970|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/494/c/13/albenga-dal-fascismo-alla-repubblica.-1923-1970.html|ànno=2013|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=106}}</ref> === Vìlle sto(r)iche === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' Immaggine:Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia </gallery> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)asce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa restagno, 1993|III. Il paesaggio urbano e le arti, p.155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çittæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivéi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u gròssu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padijùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di ànni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensciunâ pe'a prìmma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligâ ai fundi agriculi a l'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du [[XX secolo|Növesèntu]]. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertüa a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi i l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Âtre architetü(r)e === * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === Intu quartê u gh'è in cumplessu de scö(r)e ch'u cröve daa matèrna ae elementàri, a primma a se tröva au de sutta de l'Istitüu Cumprenscìvu Arbenga 2<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbengasecondo.edu.it/luogo/sede-san-clemente/|tìtolo=Infanzia Albenga San Clemente|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref>, cunusciüa ascì cumme "asìlu de San Clemènte" e istituìu a partì dau [[1981]]-[[1982]].<ref name=":2">{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.114}}</ref> E elementàri, de cuntru, e sun sutta a l'Arbenga 1, uspitè in San Benardìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbenga1.edu.it/luoghi?id=29|tìtolo=Scuola Primaria Vadino|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref> A partì dau [[1990]] u l'è stètu trasfe(r)ìu in Arbenga l'Istitüu agra(r)iu "Domenico Aicardi", che avanti de stu mumèntu u se truvava a Sanremmu<ref name=":2" />: scituàu ascì stu lì inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria, parte dau [[2000]], de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> == Ecunumia == Cumme pe'u restu da Ciâna, l'ecunumia a se basa in sce l'agricultü(r)a, zà in antigu a l'é(r)a curtivâ a càneva, asèmme ae vìgne e ai u(r)ìvi in sce artü(r)e. Du rèstu u se sa ascì che inte l'Öttusèntu l'a(r)éna de Vaìn a l'é(r)a cunusciüa pe' l'estrasiùn de l'a(r)éna, ch'a serviva pe'i campi de spà(r)eghi. Fra l'âtru du [[1886]] a l'è ina delibe(r)a ch'a l'impune de duve(r)ala numma che pe' Arbenga, de moddu ch'u nu se vegnisse a creà cuncurènsa cu'e sitè a l'ingi(r)u. Dapöi, l'a(r)éna ch'a ghe rèsta a vegne messa sutta tutêla da parte du Cumün, interessàu aa custrusiùn d'in stabilimèntu e de 'na stasiùn invernâle.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea. p.98}}</ref> Inti àgni a vegnì u se punta sèmpre de ciü au türismu, cu' in'espansciùn de ativitè de stu genere. == Feste e fe(r)e == * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Festa du Santìscimu numme de Ma(r)ìa, a se tegne ai 12 de setèmbre, cu'a messa au santuà(r)iu da Madònna de Fatima dìta dau preve de San Benardìn e a prucesciùn versu vìa San Calòcciu e u Munte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/09/albenga-a-vadino-la-festa-del-nome-di-maria/|tìtolo=Albenga, a Vadino la Festa del Nome di Maria|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref> * Castagnata, au cumènsu d'utubre, inti mèximi spàssi duve(r)èi pe' A Vaìn pe' mangià bèn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/castagnata-vain-pe-mangia-ben-vadino/|tìtolo=Castagnata “A Vain Pe’ mangia’ Bèn” a Vadino|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref> == Sport == * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn du Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000|ànni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ogni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 posti inte tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == Vaìn u vegne traversàu zà daa prìmma mitè du [[XIX secolo|seculu XIX]] daa cuscì dìta ''Littoranea'', vusciüa dai fransesi e finìa dai Savoia, sfartâ de dòppu e cunessa aa gale(r)ìa sutta u Munte, invêce che daa centrâle du lète. Zà du [[1934]] a vìa ciü gròssa du quartê a pìa u numme de Via Piave, da intènde cumme ''Via alla Piave'', in unû aa Caserma, ch'a se tröva propiu lì da vixìn''.'' De quell'ànnu vegnen ascì finansièi i travai pe'a sò lüminasiùn e scistemasiùn.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.91}}</ref> Daa fin da guèra u s'è cumensàu a sentì u besögnu de scistemà a viabilitè sitadìna, l'è pe' stu fètu chi che sutta a l'aministrasiùn Viveri, di ànni '60, ch'u l'ha vistu a lüxe doppu pa(r)egge discusciùi a ''Variante Aurelia'' fra [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Vaìn, ch'a scansa u sèntru da sitè e a passa sutta u Munte pe' mezzu da gale(r)ìa de San Martìn, che au sbuccu in diresiùn [[Arasce|A(r)àsce]] a se ghe cunette a veggia traccia. Inte tüttu u gh'è trê sciurtìe, l'ürtima daa Mi(r)ànda, ch'a permette a cunesciùn cu'a parte da sitè a punènte da Sènta, ciü [[Lüxignan|Lüxignàn]] e [[San Fé (Arbenga)|San Fê]]. Da Vaìn a se de(r)amma dunca a [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a munta versu e due frasiùi arbenganesi e a cuntinua in diresiùn de [[Villanöva]]. == Nòtte == <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Staricco, 2021|ISBN=88-88-39761-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=|capìtolo=|cid=Moscardini, 2011}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Arbenga]] pcr5k7yjc2nptx6wa5ut01fuq88gm9c Müseu Archeulogicu de Camuggi 0 32508 273067 270465 2026-08-12T17:06:44Z N.Longo 12052 + wl 273067 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|Müseu Archeulogicu de Camuggi.wav|273067|12-08-2026|Adriano Amato, Camuggi}} {{Camugin}} [[Immaggine:Camogli - Sala Archeologica.jpg|miniatura|Vedrinn-a du müseu cun di reperti truvè au Castelà]] U '''Müseu Archeulogicu''' o '''Sala Archeulogica''' '''de Camuggi''' (''Museo'' o ''Sala Archeologica di Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün müseu storicu ch'u cunserva i resti da [[Preistöia|preistoria]] truvè in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]]. == Storia e descrisiun == U Müseu Archeulogicu du Cumüne de Camuggi u mette in mustra üna raccolta de reperti archeulogici descuverti propiu in tu teritoiu du cumüne e, p'ou ciü, in ta zona d[[U Castelà (Camuggi)|u Castelà]], tra ''Rivo Giorgio'' e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Sti arneixi sun steti truvè cu'üna campagna de scavi ch'a l'é cumensà dau [[1969]], purtà avanti dau ''Centro Studi di Storia Camogliese'' d'acordu cu'a [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa Archeulogica da Liguria]] e cun u sustegnu de l'''Istituto di Storia della Cultura materiale''. Da sti scavi in sciu Castelà, üna rocca avansà in sciu mà cu'ün derüu de üna setantenn-a de metri, in tu cursu di sei anni l'é stetu purtou aa lüxe di tocchi de [[Çeramica d'Arbissöa|ceramica]], di tocchi de pessi da tiè, de [[Rêla do fûzo|sunde da fià]], di ossi de bestie e di resti de legne bruxè. A datasiun di resti a l'é cumpreiza tra i seculi XIII e u XII primma de Cristu, tempi che ne fan üna testimuniansa impurtantiscima da primma gente che stava in tu teritoiu de Camuggi, i [[Liguri Antighi|Liguri]] ''Casmonati''. Sti resti fan pröva che gh'ea de capanne e da vitta in tu primmu sentru de Camuggi, missu in te ün scitu ciü ertu da riva du mà, cu'e sö gente che ean cuntadin e pastuì. In tu müseu u se ghe tröva üna parte de quante truvou in sciu Castelà, cu'i atri resti che sun cunservè daa Suvrintendensa pe mettili insemme e restaurà. In tu müseu u se ghe mustra finn-a di tocchi de l'etè rumann-a, du [[II secolo a.C.|II]] e [[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]. Fra questi, u ciü impurtante a l'é üna cupetta pe l'öiu da sacrifissi, a fà pröva de l'impurtansa de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] in ti traffeghi tantu pe l'Aurelia che pe'u mà. A l'ürtimu, u se pö vedde ancun üna vedrinn-a dunde gh'é de ceramiche de genere e de etè diverse, truvè in sciu fundu du mà davanti a Camuggi o in te di scavi in tu sentru du paize. Dau [[2025]] a sala a l'é steta missa a növu e arangià e han missu in mustra di reperti, cuscì da migliurà a vixita e l'espuzisun<ref>{{Çitta web|url=https://sabapmetge.cultura.gov.it/gea-2025-sala-archeologica-di-camogli-inaugurazione-del-nuovo-allestimento/|tìtolo=GEA 2025. Sala Archeologica di Camogli. Inaugurazione del nuovo allestimento e conferenza "L'insediamento protostorico del Castellaro di Camogli: verso una piena valorizzazione"|dæta=11 zügnu 2025|léngoa=IT|vìxita=2025-12-19}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://journees-archeologie.eu/c-2025/lg-it/Italia/Programma/fiche-initiative/23640/Camogli.-Sala-Archeologica-Castellaro|tìtolo=Camogli. Sala Archeologica - Castellaro|outô=Ministère de la Culture, Journées européennes de l’archéologie|léngoa=IT|vìxita=2025-12-19}}</ref>. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/civico-museo-archeologico-di-camogli|tìtolo=Civico museo archeologico di Camogli|outô=Ministero della Cultura|léngoa=IT|vìxita=2025-12-19}} * {{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29420|tìtolo=Civico museo archeologico|outô=Regione Liguria|léngoa=IT|vìxita=2025-12-19}} * {{Çitta web|url=http://www.camogliedintorni.it/MuseoMarinaro.html|tìtolo=Camogli: Museo Marinaro, gli scavi e la nascita del museo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-19}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Musêi da Ligùria|Camuggi]] 8m9grskqqu802s25po6xu0ladlwnkh4 Macramè 0 32790 273063 271678 2026-08-12T16:08:39Z N.Longo 12052 wl 273063 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Collar, macrame (AM 1933.441-1).jpg|miniatura|Ün culà fetu a macramè cunservou in tu [[Müzeu de Auckland]], [[Neuva Zelanda|Növa Zelanda]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.aucklandmuseum.com/collection/object/am_humanhistory-object-15562|tìtolo=collar, macrame|outô=Auckland War Memorial Museum|léngoa=EN|vìxita=2026-06-01}}</ref>]] U '''macramè''' u l'é ün stile de decurasiun de merlettu ch'u se fa segundu üna antiga tecnica adövià daa gente de mà, che gh'é di fì da intresà e grupà ün cun l'atru, pe tradisiun sensa che s'adövie de agugge o di cruscé. U l'é benben cunusciüu in tu [[Rivêa de Levànte|Levante Ligüre]], u ciü tantu in te lucalitè de [[Ciävai|Ciavai]], [[Camuggi]] e [[Lòrsega|Lorsega]]. U macramè u l'é üna espresciun da ciü antiga cultüa du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]], cu'ün prufundu ligamme cun l'[[arte islamica]]. I disegni, che ancun ancö vegnan feti dae ''merlettaie'' ligüri, ricordan e decurasiuin geumetriche d'avoriu, stüccu e marmu che se pöan vedde in sce faciè o drentu ae muschee o a di atri munumenti arabi, o cumme finn-a in te de custrusiuin civili o religiuze ch'aggian ün ligamme cu'a cultüa du [[Levànte (región)|Levante]]. == Urigine == U numme "macramè" in urigine u nu l'aiva u sensu de tecnica de cumm'u se fa a man u prudottu, ma ciütostu u l'ea adöviou cumme termine pe'u vestì o pe de decurasiuin, tantu de caze cumme de gexe. Tantu ciü, tra i vestii, l'ean ciamè cuscì quelli che mustravan di bordi recamè cun de frange e che pe stu fetu ean cunsciderè ciü fin. U numme macramè u ne vegne da ''mahramatum'' ([[Mandillo|mandillu]]) o da ''migramah'' (''frangia per guarnizione''), che han purtou ai termini türchi ''mahrama'' e ''makrama'' (picaggia o mandillu da mette in testa cun de decurasiuin ricamè). A tecnica pe sö cuntu a l'é steta pigià quexi de següu dai [[Sumeri|sümeri]], e l'adövià i fì grüpè cumme decurasiun u trõva de testimunianse da de figüe scurpie au tempu di [[asciri]] in tu [[IX secolo a.C.|seculu IX a.C.]], sciben ch'u segge stetu u mundu arabu a fà cunusce u macramè in tu [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]. U l'ha tacou cuscì a spantegase in te tütti i paixi islamici e in te sitè duve gh'ea de raprezentanse o duve gh'ea scangiu de mercansie e tra cultüe diferenti. U nu l'é pe caxu che de atre tracce de cultüa islamica se possan vedde in te ciü espresciuin da cultüa ligüre, tantu in ta lengua cumme in te decurasiuin de chè, o cumme poi u [[Meizou|muezin]], vestiu tipicu de [[Zena]]. Zena e a [[Liguria|Ligüria]], che mantegnivan ün raportu streitu cu'i [[Popolo arabo|arabi]], tra u scuntru e u smerciu, sun intrè in cuntattu ascì cun sta pratica e pö dase ch'u segge capitou doppu de l'espansciun in tu [[Mâ Neigro|Mà Neigru]] au tempu de [[Croxæ|Cruxè]]. U svilüppu ciü nettu du macramè in te l'Ucidente cristian u se fa remuntà au [[XV secolo|seculu XV]], de cubia cu'u [[Merlettu "al tombolo"|merlettu "''al tombolo''"]]. üna primma mensiun in sce papé du termine macramè a remunta au [[1584]] e a se tröva in ti Capituli de l'[[Àrte di Tovagê (Zêna)|Arte di Tuvagé]], sciben che l'üzansa a fuse zà cunusciüa e de spessu se ghe dava u numme de "moresca", cumme se tröva in ti curedi de serte caze de quellu periudu. Dai inventai di [[XVII secolo|seculi XVII]] e [[XVIII secolo|XVIII]] u se lezze che e parolle "macramè" e "[[picagetta]]" ean adöviè pe due cose che, levou che fuisan da mexima razza, ancö sun ben distinte. De spessu se ghe diva picagette ai asciügamuen d'üzu curente, finn-a a quelli de [[Stóppa|stuppa]], di prudüti ciü scarsi che vegnan dau travagià u [[Lìn|lin]]. De cuntru, u macramè u l'ea quellu ch'u se tegniva pe de ucaxuin particulè, cumme quandu u nasceiva o u se spuzava quarchedün, ma finn-a in ti curedi de l'erta nubiltè, pe'e feste, pe'i fünerali o ancun pe metighe di regalli de cuntu o de reliquie. [[Immaggine:Border, 16th–17th century (CH 18386791).jpg|sinistra|miniatura|350x350px|Frangia italiann-a de lin du [[XVI secolo|Sinque]]-[[XVII secolo|Seisentu]], in tu [[Cooper Hewitt]] de [[Neuva York|New York]], 18 x 84&nbsp;cm<ref>{{Çitta web|url=https://collection.cooperhewitt.org/objects/18386791|tìtolo=Border|outô=Cooper Hewitt, Smithsonian Design Museum|editô=Smithsonian Institution|léngoa=EN|vìxita=2026-05-31}}</ref>]] A cultüa islamica a l'é steta de lungu amià cun interesse in te curti eurupee e in ta nubiltè, ch'ean interessè dae storie di ambasciatui e di mercanti, che cuntavan u sfarsu da curte di türchi-utumen e de sö cerimonie e paramenti. U tüttu u l'anava cuntru a l'idea che gh'ea tra a gente, d'ün populu de sarveghi, sgrözzi e viulenti. Zena a s'ea scuntrà de frequente cun l'[[Inpêro òtomàn|Imperu Türcu]]: quand'u l'é cheitu [[Costantinopoli|Custantinopuli]] in tu [[1453]] u gh'e stetu poi a cesiun du quarté de [[Galata]], da [[Gazaia]] e de [[Caffa]] in [[Crimea]], e se gh'é azuntu u portu de [[Féugge Vêge|Fucea]] in tu [[1475]] e l'[[Scîo|izua de Sciu]] e in tu [[1566]]. U gh'é stetu finn-a a [[Bataggia de Leppanto|bataggia de Lepantu]] in tu [[1571]] e ciü tanti scuntri cu'i piratti berberi duve i vestì, e bandee e e valdrappe ciü fin e decurè l'ean cunsciderè ün grossu butin in te batagge pe mà tra arabi e cristien. Au meximu moddu, a [[Repùbrica de Zena|Repübblica]] a l'ha cuntinuou e sö ativitè in sciu Mediteraneu de Levante e in sciu Mà Neigru. U fetu che ghe fuisan de serve d'urigine türca in ta sitè, ch'ean impegnè in ti travaggi de recammu e de tescitüa sutta e famigge ciü ricche e de cuntu, u l'é stetu de ispirasiun fra e donne du postu che, a partì daa primma meitè du [[XVII secolo|Seisentu]] aivan cumensou a purtà ün capellu "aa türca", ch'u l'aiva de lunghe frange agrupè e u se cumpuneiva de ün sulu toccu decurou a macramè e purtou ingögiou cumme ün türbante. A sö votta, i mainè di paixi vixin a Zena e a [[Camuggi]] han purtou in ta Ligüria sta tradisiun, mascima a [[Ciävai|Ciavai]]. Cu'u tempu, sta modda a s'é spantegà aprövu ai mercanti e ai diplumatici ligüri, pe arivà in [[Siçillia|Sicilia]], [[Sardegna]], [[Spagna]] (duv'a l'ea dita a "''frangia moresca''"), [[Germania]] e [[Inghiltæra|Inghiltera]]. == Tradisiun du postu == {{Véddi ascì|Macramè de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} [[Immaggine:Macramè di Camogli - nodi rinascimentali (3).jpg|miniatura|Travaggiu fetu a punti du [[Renascimento|Rinascimentu]] da tradisiun de Camuggi]] E decurasiuin a furme de fantaxia, arivè in ta [[Liguria|Ligüria]] dae tere di [[Popolo arabo|arabi]], in te sitè de [[Zena]], [[Sann-a]] e [[D'Ätu d'Arbissöa|Arbisöa]] sun stete adöviè in te l'arte da [[Çeramica|ceramica]] mentre in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]] e in ti teritoi di [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] sun finie in te l'arte di tesciüi. Pe'u [[XVI secolo|Sinquesentu]] l'é nasciüu i primmi punti da tradisiun du postu, cumme u ''punto Fieschi'', u ''punto tulle'', u ''punto Mustafà'', u ''punto scorpione'', u ''punto gotico'' e u ''punto rombo'', surviatüttu a [[Ciävai|Ciavai]] e in ti paixi vixin. Sti punti du macramè mustravan de damme e di cavalieri che ballan, di barchi stilizè e de bestie fantastiche. De lungu a quelli tempi a [[Camuggi]], sitè ch'a l'aiva cuntribuiu a spantegà sta pratica, a l'é nasciüa üna tradisiuin du postu. E primme fabbriche da tesce, cun di tiè ascì, sun stete inandiè da di mercanti de [[Lücca]], che l'aivan e sö ativitè a [[Zena]], in tu [[Bórgo d'Incroxæ|Burgu d'Incruxè]], a [[San Frutôzo|San Fertuzu]] e a[[A Foxe (Zena)|a Fuxe]]. I posti ciü impurtanti da Ligüria duv'u se louava u [[Lìn|lin]] l'ean [[Sann-a]] e [[Ciävai|Ciavai]], a primma pe'a prudüsiun de teie e de sacchi e a segunda pe de stoffe fete de [[Cotón|cutun]] e [[Càneva|caneva]] mescciè insemme. U materiale sgrözzu, ch'u ne vegniva daa [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]] pe mezu de l'[[Appennìn|Apenin]] e da [[Funtann-a Bunn-a]], u l'arivava cun i mü a Ciavai e in ti posti vixin, duv'u l'ea scangiou cun l'öiu da Rivea de Levante. I mercanti de Ciavai e di paixi vixin, a sö votta, favan stu mesté e ascì i traffeghi fra Ciavai e Zena. In ta Funtann-a Bunn-a u gh'ea ascì de curtivasiuin picinn-e de lin, ch'u se fiava, tesceiva, ingianchiva e ruxentava in te l'[[Entella]] e i atri fussuei da valà, pe ese aa fin desteizu a sciügà au sù. Cumme pe'e ratelle fra i Fieschi e a Repübblica, e impreize du postu e i membri de l'[[Àrte di Tovagê (Zêna)|arte di Tuvagé]] de Zena s'ean truvè in cumpetisiun, fintantu che u [[Senâto da Repùbrica de Zêna|Senatu da Repübblica]], in tu [[1657]], u l'ha cuncessu a libertè de prudüsiun in te tüttu u Levante, prutettu daa [[Sucietè Ecunomica de Ciavai]] dau [[1791]]. Se u pisettu u s'ou pueivan permette sulu che i nobili, u macramè, troppu redenu e drüu pe adatase ae stoffe ciü legie, u l'é restou pe'u ciü üna decurasiun pe'a giancaia e dunca u nu l'ea adattu a ese mustrou in pübblicu. Gh'é però de ecesiuin e de testimunianse interesanti che se trövan in te pitüe du [[Bernardo Strozzi]], de l'[[Andrea Ansaldo]] e du [[Giovanni Andrea De Ferrari]], duv'u gh'é, fra i ritreti e e natüe morte, di detaggi de [[Picagétta|picagette]] e de [[Tovàggia|tuvagge]]. Cu'a fin da [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] e u cresce de l'indüstria, e donne che primma travagiavan pe sö cuntu han cumensou a pasà sutta a di padruin de Ciavai, che ghe cunsegnavan u materiale sgrözzu de moddu che u louessan, pe poi dalu inderé. Tra sti padruin gh'ea a muè du [[Ninno Bixio|Nino Bixio]], a Colomba Caffarello Biggio. Cun tütti i emigrè in te [[Americhe]] l'é nasciüu da dumanda pe ste prudüsiuin finn-a d'in te quella ciassa, sciben che u muntà da cuncurensa internasiunale a nu l'ha permissu de cresce de ciü. Pe prutezze a prudüsiun u gh'é dunca stetu di interventi da parte da Sucietè Ecunomica de Ciavai e finn-a de di urdini religiuxi. Fra l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[XX secolo|Növesentu]], u macramè e e atre arte pratiche sun stete repigiè. A Zena, pe l'ucaxun du V Sentenà da descuverta de l'America in tu [[1892]], üna stansia intrega a l'é steta dedicà ai pisetti e ai recammi da "[[Scuola Industriale Femminile Duchessa di Galliera]]". St'ente u l'aiva tiou mai tantu interesse da puei pigià parte a l'[[Exposition Universelle (1900)|Espuzisiun Internasiunale de Pariggi]] in tu [[1900]]. Finn-a in ti tempi du regimme sta prudusiun a l'é steta spuncià, cun trè Mustre Nasiunali du Pisettu e du Recammu inandiè a [[Palasso Rosso|Palassu Russu]] fra u [[1928]] e u [[1930]] e, in te st'ürtimu annu, ancun cu'a Mustra da Manifatüa Cuneo a Ciavai. Pe cuntru, in tu doppu guera, a difuxun du macramè a s'é fermà. == Tempi muderni == [[Immaggine:Macramè di Camogli - nodi (1).jpg|miniatura|Ezempi de di punti da tradisiun camuginn-a]] Ancundasè, che doppu u macramè u l'é stetu turna descuvertu e u l'é turnou in te l'üzu, e u s'é cumensou a dövialu pe decurà de sente, burse, tende, culann-e cun l'azunta de perlinn-e, careghe, vestì, scarpe, vaxi, lampe e de l'atru ancun. Stu repiggiu u gh'é stetu grassie a l'ativitè, in ti [[Anni 1960|anni '60]], da meistra Maria Chiappe, che a Ciavai a l'aiva inandiou a Scöa du Macramè dau Cunsorsiu Pruvinciale de l'Edücasiun Tecnica. Sta scöa a l'é poi pasà aa meistra Linda Vicini, fin a quandu a l'ha serou in tu [[1989]]. Dau travaggiu insemme aa Luciana Brescia e a l'Elena Venzi sun nasciüi ancun di atri cursi, ciü che di cunfrunti cu'e ativitè a [[Lòrsega|Lorsega]], [[Rapallo|Rapallu]] e [[Camuggi]] e au pigià parte ae Mustre du Tigülliu. In tu [[1998]], mentre ch'u l'ea in vixita aa [[Diocexi de Ciavai]], au [[Pàppa Gioâne Pòulo II|Pappa Giuvanni Paulu II]] l'é stetu regalou ün cavagnu duve, fra i atri, u gh'ea di travaggi au macramè. Tra e gente ciü impurtanti pe'u macramè, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]] u se pö ricurdà a Felicina Pastorino a [[Ciävai|Ciavai]] e a Tina Leali Rizzi a [[Camuggi]]. A [[Casarsa|Cazarsa]], doppu ch'a l'aiva vixitou u [[Müzeu du Merlettu (Rapallu)|Müzeu du Merlettu de Rapallu]], a Joanna Jacobs, fiaminga, a l'ha avertu üna scöa insemme a sö figgia, a Marisa Gandolfo. U gh'é ancun di atri cursi pe imparà st'arte, cumme quelli da scöa de Camuggi, intitulà aa memoia da Tina Leali Rizzi. De ciü, l'é stetu inandiou di scangi cultürali internasiunali pe fà prumusiun du macramè inte atre nasiuin. A Ciavai, fra u [[2000]] e u [[2005]], l'é stetu inandiou di scangi cun Reiko Fukumoto, de [[Tòkyo|Tokyo]], cun di pessi che sun steti mandè in [[Giappon|Giapun]], duve l'é stetu mustrou ascì e tecniche pe fali. A Camuggi, dau [[2024]], gh'é di cuntatti cun de apasciunè de st'arte in ti [[Stati Unïi d'America|Stati Ünii]], mascima cun quelli du [[Carolinn-a do Nord|North]] e du [[Carolinn-a do Sud|South Carolina]]. Dau [[2014]], i Cumüni de [[Ciävai|Ciavai]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Portofin|Portufin]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], [[Camuggi]] e [[Zena]] han pigiou parte a ün prutucollu d'inteiza nasiunale pe spuncià a candidatüa de l'arte du pisettu in Italia a patrimoniu imateriale de l'ümanitè de l'[[UNESCO]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.farodiroma.it/arte-e-cultura-merletto-italiano-unesco-con-27-comuni-da-colombo-alla-maison-fendi-cronistoria-del-tombolo-e-del-macrame-a-martinengo/|tìtolo=Arte e Cultura. Merletto Italiano, UNESCO con 27 Comuni: "Da Colombo alla Maison FENDI". Cronistoria del Tombolo e del Macramè|outô=Angelo Martinengo|léngoa=IT|vìxita=2026-06-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trasparenza.comune.chiavari.ge.it/moduli/downloadFile.php?file=oggetto_allegati/261212480674622570O__Oprotocollo_intesa_candidatura_merletto_patrimonioimmateriale_umanit_.pdf|tìtolo=Protocollo d'intesa per il sostegno al progetto di candidatura de "I saper fare I'Arte del Merletto ltaliano" a Patrimonio immateriale dell'Umanità dell'UNESCO|outô=Cumüne de Ciavai|léngoa=IT|vìxita=2026-06-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trasparenza.comune.chiavari.ge.it/archivio16_procedimenti_0_56883_25_1.html|tìtolo=Adesione al progetto di candidatura del merletto italiano al Patrimonio immateriale dell'umanità|outô=Cumüne de Ciavai|léngoa=IT|vìxita=2026-06-01}}</ref>. == Punti ciü impurtanti du macramè == {| class="wikitable sortable" ! valign="top" |Numme ! valign="top" |Periudu ! valign="top" |Posti duv'u l'é ciü adöviou |- | valign="top" |''Scems/Sole'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Leila/Notte'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Narda/Rosa'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Jasmine/Gelsomino'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Gliscia/Ghiscia/Giglio'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Fatma/Fantastico'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Bizantino'' | valign="top" |[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], u ne vegne dau Levante | valign="top" |[[Zena]], [[Tigülliu]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Gotico'' | valign="top" |[[XIV secolo|Trexentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Rombo'' | valign="top" |[[XIV secolo|Trexentu]] | valign="top" |[[Cicagna]] |- | valign="top" |''Chiavari'' | valign="top" |[[XV secolo|Quattrusentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]] |- | valign="top" |''Rinascimentale'' | valign="top" |[[XV secolo|Quattrusentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Uarda'' | valign="top" |[[XV secolo|Quattrusentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Arabesco'' | valign="top" |[[XV secolo|Quattrusentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Fieschi'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Lavagna]], [[Cogorno|Cugurnu]], [[Camuggi]] |- | valign="top" |''Tulle'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]], [[Camuggi]] |- | valign="top" |''Mustafà'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Scorpione'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]] |- | valign="top" |''Segni'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]], [[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Farfalla'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]] |- | valign="top" |''Cinquecentesco'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Stella Nexma'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Rosa Varda'' | valign="top" |[[XVI secolo|Sinquesentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Ometti'' | valign="top" |[[XVIII secolo|Settesentu]] | valign="top" |[[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Rombo'' | valign="top" |[[XVIII secolo|Settesentu]] | valign="top" |[[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Gigliuccio'' | valign="top" |[[XVIII secolo|Settesentu]] | valign="top" |[[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Strega'' | valign="top" |[[XVIII secolo|Settesentu]] | valign="top" |[[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Freccetta'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Guardietta'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Lòrsega|Lorsega]] |- | valign="top" |''Foglioline'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Ciävai|Ciavai]] |- | valign="top" |''Birilli'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Tamassi]], [[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Chioccioline'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Tamassi]], [[Tigülliu]] |- | valign="top" |''Salomone'' | valign="top" |[[XIX secolo|Öttusentu]] | valign="top" |[[Lavagna]], [[Camuggi]] |} == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Daniela Lunghi|outô2=Loredana Pessa|tìtolo=Macramè: l'arte del pizzo a nodi nei Paesi Mediterranei|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CFI0326196|ànno=1996|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-7058-634-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Iva Baracco|tìtolo=L'arte del macramè, tradizione e innovazione|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0066666|ànno=2008|editô=Serel International|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=978-88-89401-15-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Museo del Merletto di Burano|tìtolo=Il filo del cuore, le ventitrè anime del merletto italiano|url=https://www.google.com/books/edition/Il_filo_del_cuore/crJx0QEACAAJ|ànno=2022|editô=Museo del Merletto di Burano|çitæ=Venessia|léngoa=IT}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Àrte]] [[Categorîa:Tradiçioìn da Ligùria]] iym8fx3ko4kohgnnbuh380bs40z11g9 Càmoa di dénti 0 33079 273064 272992 2026-08-12T16:41:12Z Michæ.152 13747 Conligaménto a-a nêuva pàgina "Çeramica" (porçelànn-a/çeràmica dentâle) 273064 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''càmoa di dénti''' ò '''càrie''' (da-o latìn caries "coroxón, marsùmme") a l'é 'na [[moutîa]] de degeneraçión di tesciûi dûi do [[dénte]] (smâto, dentìnn-a, ciuménto) caxonâ da-i [[Bacteria|batérri]], ch'a coménsa da-a superfìçie de l'òrgano e a va avànti into profóndo, scìn a tocâ a pórpa do dénte co-ìn proçèsso d’[[insciamaçión]]. A provocâla l'é i comùn microrganîximi che s’atrêuvan inta [[bócca]], sorviatùtto quélli atacæ a-o dénte in fórma de ciàstra batérica, che se no vêgnan tegnûi sótta contròllo co-e comùn pràtiche de [[Igiene orale|netîxe da bócca]], ò into câxo de 'na magàgna de [[Scistêma immunitâio|deféize inmunitâie]], ariêscian a desfâ a matrîxe minerâle e òrgànica do dénte, cosci da prodûe de lexioìn crêuze. [[File:Dental Caries Cavity 2.JPG|thumb|Dénte guastòu da 'na càrie|centro]] O scìntomo prinçipâ o l'é o dô, ch'o se prezénta quànde o proçèsso o l’é chinòu zu scìn a tocâ a dentìnn-a e-o tesciûo da pórpa. O trataménto o conscìste into lêva de mêzo o tesciûo infètto e cangiâlo co-ìn materiâle da restourâ bioconpatìbile ('na vòtta se dêuviâva sorviatùtto l'[[Amalgama dentaria|amàlgama d'argénto]], ancheu se preferìsce e rêxine conpòxite). Inti câxi dónde a pórpa a l'é stæta interesâ, tùtto o tesciûo o vêgne levòu e o vêgne cangiòu co-ìn materiâle endodòntico. == Difuxón == [[File:Dental caries world map - DALY - WHO2004.svg|thumb|upright=1.3|alt=Color coded map displaying caries experience throughout the world.|Atéiza de vìtta corezûa pe dizabilitæ (DALY) pi-â càrie ògni 100.000 abitànti do 2004: {{legend|#b3b3b3|No data}} {{legend|#ffff65|<50}} {{legend|#fff200|50–60}} {{legend|#ffdc00|60–70}} {{legend|#ffc600|70–80}} {{legend|#ffb000|80–90}} {{legend|#ff9a00|90–100}} {{legend|#ff8400|100–115}} {{legend|#ff6e00|115–130}} {{legend|#ff5800|130–138}} {{legend|#ff4200|138–140}} {{legend|#ff2c00|140–142}} {{legend|#cb0000|>142}} ]] Into móndo 3,6 miliàrdi de persónn-e gh'àn de càrie inti dénti permanénti, in càngio, inti dénti da læte, sta condiçión a corpìsce 620 mioìn de figeu, ö sæ o 9% da popolaçión. A moutîa a l'é ciù comùn inti pàixi de l'[[América Latìnn-a]], do [[Levànte|Vixìn Levànte]], de l’[[Asia|Àxia]] meridionâle e a l'é mêno prevalénte in [[Cinn-a|Cìnn-a]]. Segóndo ‘n rappòrto pubricòu da l’öfìçio ouropêo de l’[[Òrganizaçión Mondiâle da Sanitæ]], l’[[Italia|Itàlia]] a se pónn-e inta média ouropêa pi-â salûte da bócca e inta penîzoa o 29,6% da popolaçión a sofriéiva de càrie di dénti permanénti (o 36,1% di figeu inti dénti da læte)<ref>World Health Organization: [https://cdn.who.int/media/docs/default-source/country-profiles/oral-health/oral-health-ita-2022-country-profile.pdf Oral Health Country Profile]</ref>. A Soçietæ Italiànn-a de Odontoiatrîa Infantîle (SIOI) a l'à reportòu che gh'é de diferénse scignificatîve de sti problêmi inte vàrie zöne giogràfiche de l'Itàlia<ref>National Library of Medicine: [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32973175/ Caries severity and socioeconomic inequalities in a nationwide setting: data from the Italian National pathfinder in 12-years children]</ref>. Defæti, o nùmeo de dénti camoæ o pâ êse ligòu a-o contèsto soçioeconòmico di figeu: a SIOI a l'à mìsso in lûxe cómme into Meridión gh'é ‘na prevalénsa ciù èrta de càrie da dentìnn-a e ‘na minô prevalènsa de dénti tapæ. === Fatoî de réizego e prevençión === I fatoî de réizego conpréndan e condiçioìn che caxónn-an 'na mancànsa de saîva, cómme o [[Diabete Mellìo|diabête]], a scìndrome de Sjögren e l'ûzo de dotræ mêxìnn-e (antistamìnichi e antideprescîvi). E càmoe di dénti són ligæ ascì a-a povertæ, a-a scàrsa [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e a l'aretiâse de zenzîe. A càrie a se prezénta ciù de spésso inte persónn-e de fàsce ciù bàsse da scâ soçioeconòmica rispètto a-e fàsce ciù èrte, in caxón da mancànsa d'istruçión in sciâ cûa di dénti e da dificoltæ a riçéive de cûe profescionæ, che pêuan êse bén bén câe. A prevençión de càmoe di dénti a conprénde 'na regolâre netîxe di dénti, ‘na diêta pövia de sùcai e l'ûzo de prodûti che contêgnan do [[Fluö|flöro]]. S'arecomànda de spasâ i dénti a-o mànco dôe vòtte a-o dì e de pasâ o fî interdentàle tra-i dénti ‘na vòtta a-o dì. O flöro o peu êse asónto da l'ægoa, da-o sâ, da-o dentifrìccio e da âtre vivàgne. == Caxoìn == [[File:Dental caries etiology diagram.png|thumb|Reprezentaçión a diagràmma da teorîa açidogénica in scê caxoìn da càmoa di dénti. Quàttro fatoî, ö sæ ‘n seu de sùcai adatòu (1), i microrganîximi inta ciàstra batérica (2), ‘na fàccia do dénte despòsta (3) e-o ténpo (4) dêvan êse prezénti insémme pe caxonâ a càrie. A saîva (6) e-o flöro (7) són di fatoî modificànti.]] E càmoe di dénti són caxonæ da quàttro fatoî prinçipæ, ö sæ a prezénsa de ‘n seu de sùcai, i [[Bacteria|batérri]] ligæ a-e càrie, ‘na fàccia do dénte dispòsta e-o ténpo. Defæti o mangiâ o s'atàcca a-o dénte e, co-a [[fermentaçión]], i batérri che constitoìscian a ciàstra batérica coménsan a prodûe di àçidi. A ògni mòddo, sti quàttro fatoî no són de lóngo bastànti pe caxonâ a moutîa e gh'é bezéugno de ‘n anbiénte a l'asósto pe promêuve o svilùppo do ''biofilm'' a-a bâze da càrie. E persónn-e pêuan êse corpîe in mòddo despægio in sciâ bâze da fórma di dénti, a-i àndi de [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e a-a capaçitæ de [[tanpón]] da saîva. A [[ciàstra batérica]], ö sæ o seu de porcàia di dénti tachìgno e straluxénte, a l'é 'n ''biofilm'' formòu da batérri e remazùggi de mangiâ, ch'o rèsta in scî dénti e o mêuia. Quànde sto seu mòrbido o no vêgne levòu de mêzo, co-o ténpo o se fa dûo con sciorbî i sæ minerâli inta saîva e o fórma o [[tàrtaro]]. Quànde gh'é di [[Sùcou|sùcai]] che pêuan fermentâ, cómme o sacaröxio, o frutöxio e-o glucöxio, dötréi batérri into ''biofilm'' prodûan di àçidi, in prìmmo lêugo àçido làtico. O batério ciù comùn ligòu a-e càrie di dénti o l'é o ''Streptococcus mutans'', insémme a-o ''Streptococcus sobrinus'' e a di âtri do génere ''Lactobacillus''. In particolâ o ''S. mutans'' o l'é bón a atacâse a-o ''biofilm'' do dénte con trasformâ o sacaröxio inte ‘na sostànsa tachìgna ciamâ destràn. [[File:Streptococcus mutans 01.jpg|thumb|O ''Streptococcus mutans'', o prinçipâ batério ch'o caxónn-a a càrie|centro]] == Svilùppo == [[File:Dental carries anaerobic fermentation.tiff|thumb|E comunitæ de microrganîximi s’atàccan a-a fàccia do dénte e prodûan do ''biofilm''. Tànto chò-u ''biofilm'' o crésce, se fórma ‘n anbiénte anaeròbico in caxón de l’ûzo d’[[Oscigeno|òscìgeno]]. I sùcai da diêta conpòrtan e vîe de fermentaçión anaeròbica e prodûan do latâto, ch’o vêgne liberòu da-a çelóla in sciâ fàccia do dénte e-o se ionìzza. I iöni de latâto caxónn-an a demineralizaçión di crestàlli d’idrosciapatîte, co-o goàsto do dénte]]I dénti són bagnæ da-a saîva e in sciâ seu fàccia se fórma de lóngo ‘n seu de batérri, ö sæ o ''biofilm''. O svilùppo do ''biofilm'' o coménsa co-a formaçión da pelàntega da saîva, ch’a l'é ‘n sotî seu de [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] sénsa çèlole ch'o crêuve i dénti. I batérri colonìzzan i dénti con atacâse a-e fàcce covèrte da-a pelàntega e co-o ténpo se fórma ‘n ''biofilm'' meuiòu, ch'o stabilìsce ‘n anbiénte a favô da càrie. I minerâli inti tesciûi dûi do dénte (smâto, dentìnn-a, ciuménto) conpòrtan de lóngo di proçèsci de demineralizaçión e remineralizaçión: a càrie a se prezénta quànde a veloçitæ de demineralizaçión a l'é magiô de quélla de remineralizaçión, co-ìna pèrdia nétta de minerâli. Quésto o càpita quànde gh'é ‘n spostaménto ecològico into ''biofilm'' di dénti da ‘na popolaçión equilibrâ de microrganîximi a ‘na popolaçión ch'a prodûe di [[Àçido|àçidi]] e ch’a peu sopravîve inte ‘n anbiénte àçido. In particolâ, o smâto o l'é o tesciûo ciù dûo do còrpo umàn, dæto ch'o l'é conpòsto pò-u 95-98% da crestàlli d'idrosciapatîte, ma o patìsce a prezénsa de 'n anbiénte àçido. Defæti, a 'n valô de [[pH]] crìtico ciù ò mêno de 5,5 o smâto do dénte o se désfa, in caxón di iöni H<sup>+</sup> che lîgan i iöni OH<sup>-</sup> e che sequéstran i iöni PO<sub>4</sub><sup>3-</sup>. Cómme consùmman i sùcai e i dêuvian pe cavâ [[energîa]], i [[Bacteria|batérri]] prodûan àçido làtico, ch'o caxónn-a a demineralizaçión da càrie. Quande o smâto o vêgne goastòu o no peu ciù êse rigeneròu, de za che i [[ameloblàsti]], ö sæ e [[Çélola|çelóle]] che prodûan sto tesciûo, vêgnan pèrsi dòppo o svilùppo do dénte. Pe cóntra, a dentìnn-a a reagìsce a l'avansâ da càmoa di dénti, dæto che sto tesciûo o vêgne de lóngo prodûto pe tùtta a vìtta da-i [[Odontoblasta|odontoblàsti]], che s'atrêuvan a-o confìn tra pórpa e dentìnn-a. A moutîa defæti a spóncia ste çélole a inlescâ de rispòste biològiche cómme scistêma de diféiza, che conpréndan a formaçión da dentìnn-a scleròtica e de quélla tersiâia. A dentìnn-a scleròtica a se fórma quànde gh'é 'n ouménto da mineralizaçión di canæ da dentìnn-a, insémme a-o depòxito de crestàlli de [[Cäso (metallo)|càlcio]] e [[Fosforo|fòsfoo]], cómme tentatîva de ralentâ l’avansâ di batérri. In càngio, a dentìnn-a tersiâia a l'é a nêuva dentìnn-a ch'a vêgne amugiâ da-arénte a-a pórpa pe protêzila da-i batérri; cómme a vêgne depoxitâ, e dimenscioìn da càmia da pórpa se redûan. Pe finî, o ciuménto o vêgne corpîo da-e càrie sorviatùtto inte persónn-e ciù vêgie, quande gh'é 'na recesción da [[zenzîa]] pe ‘na lexón ò pi-â [[moutîa parodontâle]]. In generâle sto tîpo de càrie o l'à 'n decórso ciù lèsto, in caxón da mancànsa de smâto inta región da réixe, do spesô minô da dentìnn-a e dónca da vixinànsa a-a pórpa do dénte. == Diàgnoxi == A-o prinçìpio, e càmoe di dénti pêuan mostrâse cómme ‘na zöna picìnn-a da l'aspêto scìmile a-o [[gésso]] (càrie da-a superfìçie lìscia), ch'a peu desvilupâse pöi inte ‘n pertûzo làrgo, ma de vòtte se véddan de drîto. A ògni mòddo, di âtri mòddi pe descrovî e càrie cómme i [[Raggi x|ràggi X]] són dêuviæ pe-e zöne mêno vixìbili di dénti e pe çernegiâ l’estensción da destruçión. L’ûzo di ''laser'' o consénte de descrovî e càrie sénsa l’espoxiçión a radiaçioìn iönizànti e vêgnan dêuviæ ascì p'atrovâ e càrie tra un dénte e l'âtro (interposcimâli). A diàgnoxi primâia a conpórta l’inspeçión de tùtte e superfìçie vixìbili do dénte, con dêuviâ ‘na bónn-a vivàgna de lûxe, o spêgétto odontoiàtrico e-o specìllo (''explorer''). E [[Radiografia di denti|radiografîe di dénti]] pêuan mostrâ de càmoe di dénti prìmma che séggian vixìbili a éuggio nûo, in particolâ quélle tra-i dénti. E técniche radiogràfiche ciù dêuviæ p'atrovâ ste lexoìn són l'[[Ortopantomografia|ortopantomografîa]], ch'a fornìsce 'na prìmma vixón generâle da salûte da bócca, l'endorâle interposcimâle (''bite-wing''), ch'a l'é a mêgio cösa p'identificâ i pertûxi ascôxi tra 'n dénte e l'âtro, e l'endorâle periapicâle, ch'a permétte d'examinâ 'n grùppo de 2-3 dénti into detàggio e l'òsso in gîo. L’inspeçión e l'esploraçión, insémme a-e radiografîe, són de spésso dêuviæ da-i dentìsti sorviatùtto pe diagnosticâ e càrie de fòsse e fisûe. E càrie tenpôie e no pertuzæ vêgnan pe comùn diagnosticæ con siusciâ de l'âia in sciâ superfìçie sospètta, de mainêa de levâ a saîva e cangiâ e propietæ òtiche do smâto demineralizòu. Dæto chò-u proçèsso da càrie o l’é reverscìbile prìmma che se fórme ‘n pertûzo, se peu arestâlo co-o trataménto a-o [[Fluö|flöro]] e remineralizâ a superfìçie do dénte. A diàgnoxi diferensiâle pe-e càmoe di dénti a conprénde a flörôxi di dénti e difètti do svilùppo do dénte, cómme l’ipomineralizaçión e l’ipoplaxîa. [[File:ToothMontage3.jpg|thumb|(A) ‘Na màccia picìnn-a de 'na càrie ch'a se peu védde in sciâ superfìçie do dénte; (B) A radiografîa a móstra ‘n’estéiza región de demineralizaçión drénto da dentìnn-a (frécce); (C) Vêgne descovèrto ‘n béuggio into sciànco do dénte cómme se coménsa a levâ a càrie; (D) Tùtta a càrie a l’é stæta levâ e-o dénte o l’é prónto pò-u restòuro]] === Ségni e scìntomi === De spésso e càrie, sorviatùtto inte prìmme fâze, pêuan no provocâ de manifestaçioìn particolæ. O prìmmo ségno de ‘na nêuva lexón da càrie l’é o sciortî de ‘na màccia giànca da l’aspêto scìmile a-o gésso in sciâ superfìçie do dénte, ch’a segnàlla a zöna de demineralizaçión do smâto. Sto tîpo de ségni o l’é pe comùn ciamòu in [[Lèngoa ingleise|ingléize]] ''white spot'' ("màccia giànca"). Cómme a lexón a va avànti co-a demineralizaçión, a peu vegnî maròn e a peu formâ ‘n pertûzo (in ingléize “cavity”). Prìmma chò-u pertûzo o se fórme, o proçèsso o l’é reverscìbile, ma stæto formòu o pertûzo, a strutûa do dénte pèrsa a no peu ciù êse rigenerâ. E zöne afètte do dénte càngian de cô e se fan sciòcche a l’atàsto. Dòppo chi-â càrie a l’é pasâ zu pò-u smâto, i canæ da dentìnn-a, che dàn o pasàggio a-o nèrvo do dénte, vêgnan espòsti e pòrtan a-o [[dô]]. Un dénte indebolîo da ‘na càrie de drénto estéiza o peu de vòtte fratuâse tùtt’asémme into giasciâ sótta fòrse normâli ascì. Quànde o proçèsso o l’é anæto avànti abàsta da permétte a-i batérri d'atacâ a pórpa into cheu do dénte, o peu caxonâ o dô de dénti e-o mâ o se fà de lóngo ciù costànte. A mòrte do tesciûo da pórpa e l’infeçión són de conseguénse comùn e a sto pónto o dénte o no l’é ciù senscìbile a-o câdo ò a-o fréido ma o peu êse bén bén stocæso a-a presción. A càmoa di dénti a peu caxonâ ascì spùssa do sciòu e savoî gràmmi. === Clascificaçión === E càmoe di dénti pêuan êse clascificæ pe scîto, caxoìn, tàscio de progresción e interessaménto di tesciûi dûi. A clascificaçión de G. V. Black a l’é a ciù comùn: * clàsse I: fàcce òcluzâli di dénti derê, fòsse vestibolâri ò lengoâli di maxelæ, fòssa lengoâle da-arénte a-o çéngio di dénti davànti de sótta; * clàsse II: fàcce proscimâli di dénti derê; * clàsse III: fàcce interproscimâli di dénti dàvanti sénsa l’interessaménto do bòrdo incizâle; * clàsse IV: fàcce interproscimâli di dénti davànti con l’interessaménto do bòrdo incizâle; * clàsse V: tèrso do colétto do dénte in scê fàcce vestibolâre ò lengoâle; * clàsse VI: o bòrdo incizâle ò òcluzâle a l’é smangiâ pi-â fresción. == Cûa == {| class="wikitable" style="float: right; margin-left: 15px; text-align: center;" |- ! colspan="3" scope="col" | Diàgnoxi ! scope="col" | Trataménto |- ! scope="row" | Dénte sàn | colspan="2" | Nisciùnn-a lexón | Nisciùn trataménto |- ! scope="row" rowspan="3" | Dénte camoòu | colspan="2" | Lexón inatîva | Nisciùn trataménto |- | rowspan="2" | Lexón atîva | Lexón no pertuzâ | Trataménto no òperatîvo |- | Lexón pertuzâ | Trataménto òperatîvo |- ! scope="row" rowspan="6" | Dénte za tapòu | colspan="2" | Nisciùnn-a magàgna | Nisciùn càngio |- | rowspan="2" | Inpî amagagnòu | Fòssa ò spòrto | Nisciùn càngio |- | Fratûa ò amùggio do mangiâ | Agiustâ ò cangiâ l'inpî |- | colspan="2" | Lexón inatîva | Nisciùn trataménto |- | rowspan="2" | Lexón atîva | Lexón no-pertuzâ | Trataménto no òperatîvo |- | Lexón pertuzâ | Agiustâ ò cangiâ l'inpî |} O manézzo da càrie a dipénde da-o fæto chi-â lexón a ségge pertuzâ ò no pertuzâ. Defæti e lexoìn no pertuzæ pêuan êse arestæ e, inte giùste condiçioìn, ghe peu êse 'na remineralizaçión, prexénpio co-o càngio da diêta, o megioaménto da [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e l'apricaçión regolâre de [[Fluö|flöro]] tòpico. A ògni mòddo, pe 'na lexón pertuzâ, màscime quànde a tócca a dentìnn-a, a remineralizaçión a l'é bén bén ciù difìçile e de sòlito gh'é bezéugno de 'n restòuro do dénte. Prìmma d'exegoî 'n restòuro però tùtto o tesciûo camoòu o dêve êse levòu de mêzo, ò sedónca a càrie a l'andiâ avànti sótta a l'inpî. Inte dötréi câxi peu êsighe bezéugno de l'ûzo di [[Anestetici locali|antestétichi locâli]] ò do [[protòscido d'azöto]] (o cosci dîto "gàzzo ch'o fa rîe") e d'âtre mêxìnn-e p'alengerî o mâ ò l'anscjetæ ligæ a-a proçedûa. Un manìpolo da dentìsta, ö sæ 'na smèrsa de trapàn, o l'é dêuviòu pe levâ de mêzo di gréndi tócchi de tesciûo goàsto da-o dénte; quànde a càmoa inta dentìnn-a a l'arîva da-arénte a-a pórpa se peu dêuviâ 'n cugiâ, ch'o l'é 'n instruménto ch'o sèrve a gratâ ciàn cianìn o dénte. Stæto levòu o tesciûo infètto, a strutûa do dénte manchétto a gh'à bezéugno de 'n quàrche restòuro pe goagnâ tórna a seu fonçión e-a seu fórma. I materiâli da restourâ conpréndan l'[[Amalgama dentaria|amàlgama d'argénto]], e rêxine conpòxite, o ciuménto veddro-ionomérico, a [[Çeramica|porçelànn-a]] e l'[[öo]]. Dæto che i restòuri in conpòxito no són fòrti cómme l'amàlgama e l'öo, dötréi dentìsti conscìderan quest'ùrtimo cómme a mêgio cösa pe-i restòuri inte zöne derê, dónde into giasciâ se prodûan de grénde fòrse. Quànde a càmoa di dénti a l'é tròppo ància, a strutûa do dénte sànn-a ch'a rèsta a peu no bastâ pe métte o materiâle da restourâ into dénte e alôa gh'é bezéugno de 'na corónn-a. Sto tîpo de restòuro o soméggia a 'n capùsso, ch'o vêgne arangiòu in sciâ corónn-a naturâle ch'a rèsta do dénte, e o l'é de spésso fæto de öo, porçelànn-a ò [[metàllo]] e porçelànn-a. <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immagine:Amalgam.jpg|Dénte tapòu con l'amàlgama d'argénto Immagine:Kompositfüllung.jpg|Maxelâ restouròu con de rêxine conpòxite </gallery> Gh'é di câxi dónde, pe restourâ 'n dénte, gh'é bezéugno da terapîa endodòntica, ciamâ devitalizaçión ascì, ch'a l'é arecomandâ si-â pórpa do dénte a mêue pe l'infeçión di batérri ò pò-u tràoma. Co-a terapîa endodòntica a pórpa do dénte a vêgne levâ de mêzo, insémme a-i tesciûi do nèrvo e di vâxi e-e pàrte goàste do dénte. I canæ da pórpa vêgnan instrumentæ co-e lìmme endodòntiche (''files'') pe netezâli e dâghe a fórma, de mainêa pöi da inpîli con do materiâle scìmile a-a gómma, ciamòu guttapèrca. Dòppo chò-u dénte o l'é stæto inpîo, se métte 'na corónn-a e a-a fìn da proçedûa o dénte o no l'é ciù vitâle, dæto ch'o rèsta sénsa nisciùn tesciûo vîvo. De vòtte peu êsighe bezéugno de rancâ o dénte goàsto, inti câxi dónde o dànno o l'é tròppo estéizo da permétte 'n bón restòuro. Se conscìdera l'estraçión into câxo ascì chò-u dénte o no l'à o dénte òpòxito ò ch'o portiâ di problêmi inte l'avegnî, cómme prexénpio pe-i dénti do giudìçio. Se preferìsce rancâ o dénte inte persónn-e ascì che no pêuan ò no vêuan patî e spéize ò e dificoltæ ligæ a-o restòuro do dénte. == Prògnoxi == A prògnoxi da càrie a dipénde forteménte da-a lestîxe da diàgnoxi e da cûa. Inte prìmme fâze a l'à 'na prògnoxi bónn-a asæ e a peu êse cuâ de lengê, in càngio i quàddri de càrie profónde trascuæ pêuan portâ a-a mòrte do dénte, a l'[[infeçión]] e a-a pèrdia do dénte. E conpricaçioìn tîan drénto a [[moutîa parodontâle]], ö sæ l'insciamaçión di tesciûi in gîo a-o dénte, a pèrdia do dénte, l'infeçión ò a formaçión de 'na [[pistéma]]. Inti câxi ciù avansæ, l'infeçión a peu spantegâse da-o dénte a-i tesciûi mòlli in gîo. E conpricaçioìn ciù gréivi, cómme a tronbôxi do sén cavernôzo e l'angìnn-a do Ludwig, pêuan êse mortæ ascì. [[File:Tooth decay and abscess xray.png|thumb|Radiografîa de 'na càrie profónda (fréccia vérde) co-îna pistéma a-a pónta da réixe (fréccia bleu)]] Defæti, quànde i batérri da càrie arîvan da-i tesciûi dûi a-a pórpa do dénte, quésta a patìsce 'na condiçión d'[[insciamaçión]] dîta porpîte: quànde o tesciûo nervôzo o mêue, alôa i batérri pâssan a pónta da réixe e prodûan 'na pistéma, ö sæ 'n amuggio delimitòu de màrsa. Se l'òrganîximo o l'ariêsce a contegnî o proçèsso, se fórma 'n granulöma, ö sæ 'n mùggio de tesciûo insciamatöio ch'o fa da scistêma de diféiza cóntra l'infeçión. L'insciamaçión crònica a peu reprezentâ ascì 'n sponción pe l'adesciâse di remazùggi epiteliâli do Malassez e dónca pi-â formaçión de 'na [[lùggia]], saiéiva a dî 'na cavitæ ingugéita da epitêlio pìnn-a de lìquido. == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] swej5cqft0ywesqs7xicbf0igfe4mvr Lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi 0 33102 273057 273046 2026-08-12T15:58:29Z N.Longo 12052 /* Pruvinsa de Savuna */ + 273057 wikitext text/x-wiki {{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}} <!--{{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}}--> Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva. == Lista == === Ligü(r)ia === ==== Pruvinsa de Impe(r)ia ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Còlla Me(r)ellu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Sapergu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Rocche |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Osaggiu |[[Avrigâ]], Munte Osaggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Seppu |[[Baiardu]], Munte Seppu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Ciaixe |[[Campurussu]], Ciaixe |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Baracùn |[[Campurussu]], Munte Baracùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castiùn |[[Campurussu]], U Castiùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma de Funtâne |[[Campurussu]], Simma de Funtâne |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma d'Aurìn |[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla Sgarbà |[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Arpixélla |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Rocca de Dregu |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Passu de Mezzalüna |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Veonigi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castellà |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Morgi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtumo(r)u |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte U(r)ivastru |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Caggiu |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cruxe de Paddre Poggi |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Müggiu de Scaje |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Bignùn |[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Curma |[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castéllu |[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |I Casteletti |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |L'Entrà |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Punta Pistorin |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Belenda |[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla de Beura |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cian du Pussu |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Savuna ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelâ du Trabichettu |[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]] |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Munte |[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]] |Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]'' |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[L'Atè|Artâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Berzezzi#U castelä|U Castelä]] |[[Berzezzi]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê'' |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Bric Castei(r)ö |[[Còiri|Cai(r)u]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Marmö |[[Casanöva]], [[Marmö]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Munte d'Aggiu |[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Briccu du Castelà |[[Cengë|Cengiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelä |[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]] |U manca de pröve segü(r)e |<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Bric Reseghe |[[Finô|Finâ]], ''I Munti'' |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu) |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Vilaggiu de Àgnime |[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Löa]], ''I Castelê'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Castele(r)a |[[Mieuja|Miöja]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[A Steja|Stella]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|Castelà de Barlörie]] |[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie'' |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ'' |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[U Sejô|U Se(r)iâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Väze|Va(r)azze]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Vendùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |} ==== Pruvinsa de Spezza ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Veppu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Carmu |[[Deiva]], Mezzema |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Vigu |[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte de Furche |[[Levanto|Levantu]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cota |[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelfermu |[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castéllu de Carpena |[[Ricò|Riccò]], Carpêna |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Dragnùn |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Zena ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |I Casteletti |[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" /> |- |Punta Guetta |[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Sipriàn |[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte San Pe(r)u |[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Üsciu |[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu |De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Trâxu |[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]] |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Isuverde |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Langascu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Larvegu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Larvegu |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelà |[[Camuggi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelettu |[[Cicagna]], U Castelettu |Fòscia numma che de l'etè de mezzu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |Rocche Negre |[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Ce(r)ese |[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Craviascu |[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Füme(r)i |[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Telegrafu |[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Ruccatajâ |[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Madònna Negra |[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Rösa |[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Bertumè |[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Bastia de Reccu |[[Recco|Reccu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castelettu |[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Mu(r)ìn de Due Rìghe |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Savignon|Savignùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà d'Isu(r)èlle |[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Sestri Levante]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Söi|So(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Caneva |[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Lassu |[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Rundunai(r)a |[[Favâ|U Favâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Penùn |[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Fòrte Puìn |[[Zena]], [[Begòu|Begàu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cianderlìn |[[Zena]], [[Cianderlìn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cremén |[[Zena]], [[Cremén]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Munte Fasce |[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Mu(r)asâna |[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Còsta d'U(r)eggia |[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Santu Zebbiu |[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Tûre Cangiâxu |[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Zuaggi |[[Zoaggi|Zuaggi]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castéllu |[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu |Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] |<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref> |} === Pruvensa === {{Seçión vêua}} === Âtre parte === {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} <!--[[Categoria:Lìguri Antîghi]] [[Categorîa:Lìste]]--> qygo7wp5takvcr11bngzvrushj9m23w 273065 273057 2026-08-12T16:49:33Z N.Longo 12052 /* Pruvinsa de Impe(r)ia */ + 273065 wikitext text/x-wiki {{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}} <!--{{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}}--> Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva. == Lista == === Ligü(r)ia === ==== Pruvinsa de Impe(r)ia ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Còlla Me(r)ellu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1284:provincia-di-imperia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Imperia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Sapergu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Grange |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263632|tìtolo=Tomba di Monte Grange (tomba isolata ad incinerazione, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Munte Rocche |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Osaggiu |[[Avrigâ]], Munte Osaggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Seppu |[[Baiardu]], Munte Seppu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Ciaixe |[[Campurussu]], Ciaixe |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Baracùn |[[Campurussu]], Munte Baracùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castiùn |[[Campurussu]], U Castiùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma de Funtâne |[[Campurussu]], Simma de Funtâne |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma d'Aurìn |[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla Sgarbà |[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Arpixélla |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma Tramuntìna |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263636|tìtolo=CIMA TRAMONTINA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Rocca de Dregu |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Passu de Mezzalüna |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Veonigi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castellà |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Morgi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtumo(r)u |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte U(r)ivastru |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Acqua(r)ùn |[[Lüxinascu]]-[[Puntedasce]]-[[Vaxìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /> |- |U Castelà |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Caggiu |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtu |[[Pigna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /> |- |U Castelà |[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /> |- |Cruxe de Paddre Poggi |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Müggiu de Scaje |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Bignùn |[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Curma |[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castéllu |[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |I Casteletti |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |L'Entrà |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Punta Pistorin |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Belenda |[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla de Beura |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cian du Pussu |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Savuna ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelâ du Trabichettu |[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]] |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Munte |[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]] |Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]'' |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[L'Atè|Artâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Berzezzi#U castelä|U Castelä]] |[[Berzezzi]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê'' |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Bric Castei(r)ö |[[Còiri|Cai(r)u]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Marmö |[[Casanöva]], [[Marmö]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Munte d'Aggiu |[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Briccu du Castelà |[[Cengë|Cengiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelä |[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]] |U manca de pröve segü(r)e |<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Bric Reseghe |[[Finô|Finâ]], ''I Munti'' |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu) |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Vilaggiu de Àgnime |[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Löa]], ''I Castelê'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Castele(r)a |[[Mieuja|Miöja]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[A Steja|Stella]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|Castelà de Barlörie]] |[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie'' |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ'' |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[U Sejô|U Se(r)iâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Väze|Va(r)azze]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Vendùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |} ==== Pruvinsa de Spezza ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Veppu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Carmu |[[Deiva]], Mezzema |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Vigu |[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte de Furche |[[Levanto|Levantu]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cota |[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelfermu |[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castéllu de Carpena |[[Ricò|Riccò]], Carpêna |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Dragnùn |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Zena ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |I Casteletti |[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" /> |- |Punta Guetta |[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Sipriàn |[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte San Pe(r)u |[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Üsciu |[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu |De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Trâxu |[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]] |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Isuverde |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Langascu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Larvegu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Larvegu |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelà |[[Camuggi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelettu |[[Cicagna]], U Castelettu |Fòscia numma che de l'etè de mezzu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |Rocche Negre |[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Ce(r)ese |[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Craviascu |[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Füme(r)i |[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Telegrafu |[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Ruccatajâ |[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Madònna Negra |[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Rösa |[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Bertumè |[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Bastia de Reccu |[[Recco|Reccu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castelettu |[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Mu(r)ìn de Due Rìghe |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Savignon|Savignùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà d'Isu(r)èlle |[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Sestri Levante]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Söi|So(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Caneva |[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Lassu |[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Rundunai(r)a |[[Favâ|U Favâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Penùn |[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Fòrte Puìn |[[Zena]], [[Begòu|Begàu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cianderlìn |[[Zena]], [[Cianderlìn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cremén |[[Zena]], [[Cremén]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Munte Fasce |[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Mu(r)asâna |[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Còsta d'U(r)eggia |[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Santu Zebbiu |[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Tûre Cangiâxu |[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Zuaggi |[[Zoaggi|Zuaggi]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castéllu |[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu |Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] |<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref> |} === Pruvensa === {{Seçión vêua}} === Âtre parte === {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} <!--[[Categoria:Lìguri Antîghi]] [[Categorîa:Lìste]]--> 2gsdvir5v14q26wiv9548g5hh9meewq 273066 273065 2026-08-12T17:03:26Z N.Longo 12052 /* Pruvinsa de Impe(r)ia */ + 273066 wikitext text/x-wiki {{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}} <!--{{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}}--> Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva. == Lista == === Ligü(r)ia === ==== Pruvinsa de Impe(r)ia ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Còlla Me(r)ellu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1284:provincia-di-imperia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Imperia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Sapergu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Grange |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263632|tìtolo=Tomba di Monte Grange (tomba isolata ad incinerazione, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Munte Rocche |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Osaggiu |[[Avrigâ]], Munte Osaggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Seppu |[[Baiardu]], Munte Seppu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Ciaixe |[[Campurussu]], Ciaixe |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Baracùn |[[Campurussu]], Munte Baracùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castiùn |[[Campurussu]], U Castiùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma de Funtâne |[[Campurussu]], Simma de Funtâne |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma d'Aurìn |[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla Sgarbà |[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Arpixélla |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma Tramuntìna |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263636|tìtolo=CIMA TRAMONTINA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Rocca de Dregu |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Passu de Mezzalüna |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Veonigi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castellà |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Morgi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtumo(r)u |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte U(r)ivastru |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Acqua(r)ùn |[[Lüxinascu]]-[[Puntedasce]]-[[Vaxìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263599|tìtolo=CASTELLO MEDIEVALE DI MONTE ACQUARONE con preesistenze (struttura di fortificazione castello militare)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Castelà |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Caggiu |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtu |[[Pigna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /> |- |U Castelà |[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263771|tìtolo=Poggio Castellaro (sito non identificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Cruxe de Paddre Poggi |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Müggiu de Scaje |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Bignùn |[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Curma |[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castéllu |[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |I Casteletti |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |L'Entrà |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Punta Pistorin |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castela(r)ettu |[[U Sèrvu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263593|tìtolo=Castellareto di Cervo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Munte Belenda |[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla de Beura |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cian du Pussu |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Savuna ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelâ du Trabichettu |[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]] |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Munte |[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]] |Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]'' |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[L'Atè|Artâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Berzezzi#U castelä|U Castelä]] |[[Berzezzi]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê'' |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Bric Castei(r)ö |[[Còiri|Cai(r)u]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Marmö |[[Casanöva]], [[Marmö]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Munte d'Aggiu |[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Briccu du Castelà |[[Cengë|Cengiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelä |[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]] |U manca de pröve segü(r)e |<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Bric Reseghe |[[Finô|Finâ]], ''I Munti'' |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu) |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Vilaggiu de Àgnime |[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Löa]], ''I Castelê'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Castele(r)a |[[Mieuja|Miöja]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[A Steja|Stella]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|Castelà de Barlörie]] |[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie'' |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ'' |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[U Sejô|U Se(r)iâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Väze|Va(r)azze]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Vendùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |} ==== Pruvinsa de Spezza ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Veppu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Carmu |[[Deiva]], Mezzema |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Vigu |[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte de Furche |[[Levanto|Levantu]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cota |[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelfermu |[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castéllu de Carpena |[[Ricò|Riccò]], Carpêna |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Dragnùn |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Zena ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |I Casteletti |[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" /> |- |Punta Guetta |[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Sipriàn |[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte San Pe(r)u |[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Üsciu |[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu |De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Trâxu |[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]] |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Isuverde |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Langascu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Larvegu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Larvegu |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelà |[[Camuggi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelettu |[[Cicagna]], U Castelettu |Fòscia numma che de l'etè de mezzu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |Rocche Negre |[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Ce(r)ese |[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Craviascu |[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Füme(r)i |[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Telegrafu |[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Ruccatajâ |[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Madònna Negra |[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Rösa |[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Bertumè |[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Bastia de Reccu |[[Recco|Reccu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castelettu |[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Mu(r)ìn de Due Rìghe |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Savignon|Savignùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà d'Isu(r)èlle |[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Sestri Levante]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Söi|So(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Caneva |[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Lassu |[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Rundunai(r)a |[[Favâ|U Favâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Penùn |[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Fòrte Puìn |[[Zena]], [[Begòu|Begàu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cianderlìn |[[Zena]], [[Cianderlìn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cremén |[[Zena]], [[Cremén]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Munte Fasce |[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Mu(r)asâna |[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Còsta d'U(r)eggia |[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Santu Zebbiu |[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Tûre Cangiâxu |[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Zuaggi |[[Zoaggi|Zuaggi]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castéllu |[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu |Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] |<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref> |} === Pruvensa === {{Seçión vêua}} === Âtre parte === {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} <!--[[Categoria:Lìguri Antîghi]] [[Categorîa:Lìste]]--> 7dag2rqil51eqv0qsc3hk0oeljee37d 273068 273066 2026-08-12T17:51:18Z N.Longo 12052 /* Pruvinsa de Spezza */ + 273068 wikitext text/x-wiki {{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}} <!--{{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}}--> Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva. == Lista == === Ligü(r)ia === ==== Pruvinsa de Impe(r)ia ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Còlla Me(r)ellu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1284:provincia-di-imperia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Imperia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Sapergu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Grange |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263632|tìtolo=Tomba di Monte Grange (tomba isolata ad incinerazione, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Munte Rocche |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Osaggiu |[[Avrigâ]], Munte Osaggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Seppu |[[Baiardu]], Munte Seppu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Ciaixe |[[Campurussu]], Ciaixe |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Baracùn |[[Campurussu]], Munte Baracùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castiùn |[[Campurussu]], U Castiùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma de Funtâne |[[Campurussu]], Simma de Funtâne |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma d'Aurìn |[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla Sgarbà |[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Arpixélla |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma Tramuntìna |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263636|tìtolo=CIMA TRAMONTINA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Rocca de Dregu |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Passu de Mezzalüna |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Veonigi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castellà |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Morgi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtumo(r)u |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte U(r)ivastru |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Acqua(r)ùn |[[Lüxinascu]]-[[Puntedasce]]-[[Vaxìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263599|tìtolo=CASTELLO MEDIEVALE DI MONTE ACQUARONE con preesistenze (struttura di fortificazione castello militare)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Castelà |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Caggiu |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtu |[[Pigna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /> |- |U Castelà |[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263771|tìtolo=Poggio Castellaro (sito non identificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Cruxe de Paddre Poggi |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Müggiu de Scaje |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Bignùn |[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Curma |[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castéllu |[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |I Casteletti |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |L'Entrà |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Punta Pistorin |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castela(r)ettu |[[U Sèrvu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263593|tìtolo=Castellareto di Cervo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Munte Belenda |[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla de Beura |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cian du Pussu |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Savuna ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelâ du Trabichettu |[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]] |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Munte |[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]] |Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]'' |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[L'Atè|Artâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Berzezzi#U castelä|U Castelä]] |[[Berzezzi]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê'' |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Bric Castei(r)ö |[[Còiri|Cai(r)u]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Marmö |[[Casanöva]], [[Marmö]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Munte d'Aggiu |[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Briccu du Castelà |[[Cengë|Cengiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelä |[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]] |U manca de pröve segü(r)e |<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Bric Reseghe |[[Finô|Finâ]], ''I Munti'' |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu) |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Vilaggiu de Àgnime |[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Löa]], ''I Castelê'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Castele(r)a |[[Mieuja|Miöja]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[A Steja|Stella]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|Castelà de Barlörie]] |[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie'' |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ'' |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[U Sejô|U Se(r)iâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Väze|Va(r)azze]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Vendùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |} ==== Pruvinsa de Spezza ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelàiu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1285:provincia-della-spezia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia della Spezia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Veppu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Bòrseda |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]-[[Calice]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Castelà |[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Bonasseua|Bunassö(r)a]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Carmu |[[Deiva]], Mezzema |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Vigu |[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte de Furche |[[Levanto|Levantu]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Cembràn |[[Maissann-a|Maisâna]], [[Çembràn|Cembràn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Castéllu de Carpena |[[Ricò|Riccò]], Carpêna |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Còlla di Castelèi |[[San Steva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Lòbbia |[[A Spèza|Spezza]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Castelà de Pegasàn |[[A Spèza|Spezza]], [[Pegasàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Cota |[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelfermu |[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Vàise|Va(r)ese]], Ca(r)ansa |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Munte Dragnùn |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Novà |[[Zignægo|Zignagu]], [[Novà]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Zena ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |I Casteletti |[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" /> |- |Punta Guetta |[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Sipriàn |[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte San Pe(r)u |[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Üsciu |[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu |De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Trâxu |[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]] |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Isuverde |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Langascu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Larvegu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Larvegu |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelà |[[Camuggi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelettu |[[Cicagna]], U Castelettu |Fòscia numma che de l'etè de mezzu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |Rocche Negre |[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Ce(r)ese |[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Craviascu |[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Füme(r)i |[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Telegrafu |[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Ruccatajâ |[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Madònna Negra |[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Rösa |[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Bertumè |[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Bastia de Reccu |[[Recco|Reccu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castelettu |[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Mu(r)ìn de Due Rìghe |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Savignon|Savignùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà d'Isu(r)èlle |[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Sestri Levante]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Söi|So(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Caneva |[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Lassu |[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Rundunai(r)a |[[Favâ|U Favâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Penùn |[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Fòrte Puìn |[[Zena]], [[Begòu|Begàu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cianderlìn |[[Zena]], [[Cianderlìn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cremén |[[Zena]], [[Cremén]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Munte Fasce |[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Mu(r)asâna |[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Còsta d'U(r)eggia |[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Santu Zebbiu |[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Tûre Cangiâxu |[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Zuaggi |[[Zoaggi|Zuaggi]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castéllu |[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu |Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] |<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref> |} === Pruvensa === {{Seçión vêua}} === Âtre parte === {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} <!--[[Categoria:Lìguri Antîghi]] [[Categorîa:Lìste]]--> 3wcqrbo77ez184equ3dgzb96sfi872r 273078 273068 2026-08-12T19:30:08Z N.Longo 12052 /* Pruvensa */ + 273078 wikitext text/x-wiki {{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}} <!--{{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}}--> Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva. == Lista == === Ligü(r)ia === ==== Pruvinsa de Impe(r)ia ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Còlla Me(r)ellu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1284:provincia-di-imperia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Imperia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Sapergu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Grange |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263632|tìtolo=Tomba di Monte Grange (tomba isolata ad incinerazione, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Munte Rocche |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Osaggiu |[[Avrigâ]], Munte Osaggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Seppu |[[Baiardu]], Munte Seppu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Ciaixe |[[Campurussu]], Ciaixe |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Baracùn |[[Campurussu]], Munte Baracùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castiùn |[[Campurussu]], U Castiùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma de Funtâne |[[Campurussu]], Simma de Funtâne |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma d'Aurìn |[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla Sgarbà |[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Arpixélla |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma Tramuntìna |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263636|tìtolo=CIMA TRAMONTINA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Rocca de Dregu |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Passu de Mezzalüna |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Veonigi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castellà |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Morgi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtumo(r)u |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte U(r)ivastru |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Acqua(r)ùn |[[Lüxinascu]]-[[Puntedasce]]-[[Vaxìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263599|tìtolo=CASTELLO MEDIEVALE DI MONTE ACQUARONE con preesistenze (struttura di fortificazione castello militare)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Castelà |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Caggiu |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtu |[[Pigna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /> |- |U Castelà |[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263771|tìtolo=Poggio Castellaro (sito non identificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Cruxe de Paddre Poggi |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Müggiu de Scaje |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Bignùn |[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Curma |[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castéllu |[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |I Casteletti |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |L'Entrà |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Punta Pistorin |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castela(r)ettu |[[U Sèrvu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263593|tìtolo=Castellareto di Cervo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Munte Belenda |[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla de Beura |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cian du Pussu |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Savuna ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelâ du Trabichettu |[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]] |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Munte |[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]] |Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]'' |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[L'Atè|Artâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Berzezzi#U castelä|U Castelä]] |[[Berzezzi]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê'' |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Bric Castei(r)ö |[[Còiri|Cai(r)u]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Marmö |[[Casanöva]], [[Marmö]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Munte d'Aggiu |[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Briccu du Castelà |[[Cengë|Cengiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelä |[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]] |U manca de pröve segü(r)e |<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Bric Reseghe |[[Finô|Finâ]], ''I Munti'' |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu) |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Vilaggiu de Àgnime |[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |I Castelê |[[Löa]], ''I Castelê'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Castele(r)a |[[Mieuja|Miöja]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[A Steja|Stella]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|Castelà de Barlörie]] |[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie'' |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ'' |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[U Sejô|U Se(r)iâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Väze|Va(r)azze]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Vendùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |} ==== Pruvinsa de Spezza ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelàiu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1285:provincia-della-spezia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia della Spezia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Veppu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Bòrseda |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]-[[Calice]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Castelà |[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Bonasseua|Bunassö(r)a]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Carmu |[[Deiva]], Mezzema |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Vigu |[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte de Furche |[[Levanto|Levantu]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Cembràn |[[Maissann-a|Maisâna]], [[Çembràn|Cembràn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Castéllu de Carpena |[[Ricò|Riccò]], Carpêna |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Còlla di Castelèi |[[San Steva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Lòbbia |[[A Spèza|Spezza]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Castelà de Pegasàn |[[A Spèza|Spezza]], [[Pegasàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Cota |[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelfermu |[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Vàise|Va(r)ese]], Ca(r)ansa |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Munte Dragnùn |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Novà |[[Zignægo|Zignagu]], [[Novà]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Zena ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |I Casteletti |[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" /> |- |Punta Guetta |[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Sipriàn |[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte San Pe(r)u |[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Üsciu |[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu |De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Trâxu |[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]] |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Isuverde |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Langascu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Larvegu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Larvegu |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelà |[[Camuggi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelettu |[[Cicagna]], U Castelettu |Fòscia numma che de l'etè de mezzu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |Rocche Negre |[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Ce(r)ese |[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Craviascu |[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Füme(r)i |[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Telegrafu |[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Ruccatajâ |[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Madònna Negra |[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Rösa |[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Bertumè |[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Bastia de Reccu |[[Recco|Reccu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castelettu |[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Mu(r)ìn de Due Rìghe |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Savignon|Savignùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà d'Isu(r)èlle |[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Sestri Levante]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Söi|So(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Caneva |[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Lassu |[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Rundunai(r)a |[[Favâ|U Favâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Penùn |[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Fòrte Puìn |[[Zena]], [[Begòu|Begàu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cianderlìn |[[Zena]], [[Cianderlìn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cremén |[[Zena]], [[Cremén]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Munte Fasce |[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Mu(r)asâna |[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Còsta d'U(r)eggia |[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Santu Zebbiu |[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Tûre Cangiâxu |[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Zuaggi |[[Zoaggi|Zuaggi]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castéllu |[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu |Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] |<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref> |} === Pruvensa === ==== Dipartimèntu de Arpe Ma(r)ìtime ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Oppidum du Castellar |[[Eza]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA06000002|tìtolo=Oppidum du Castellar|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.gralon.net/tourisme/monuments/info-oppidum-du-castellar--site-archeologique-de-eze-06-eze-22296.htm|tìtolo=Oppidum Du Castellar, Site Archéologique De Eze (06) Eze|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum du Mont-Pezou |[[Vallauris]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080908|tìtolo=Oppidum du Mont-Pezou|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Maurice Sechter|ànno=1964|tìtolo=Oppidum préhistorique du mont Pezou, à Vallauris (Alpes-Maritimes)|revìsta=Bulletin de la Société préhistorique française|volùmme=Vul. 61|nùmero=1|pp=29-32|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/bspf_0249-7638_1964_num_61_1_8151}}</ref> |} ==== Dipartimèntu de Bucche du Ròdanu ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Oppidum d'Entremont |[[Aix-en-Provence]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081095|tìtolo=Vestiges de l'oppidum celto-ligure d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-dentremont-aix-en-provence-en-2863531/|tìtolo=Oppidum d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum du Baou-Roux |[[Bouc-Bel-Air]] |Da l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081521|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://riig.huma-num.fr/places/17|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Pierredon |[[Éguilles]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081242|tìtolo=Oppidum celto-ligure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://museedupatrimoine.fr/oppidum-de-pierredon-a-eguilles-bouches-du-rhone/29804.html|tìtolo=Oppidum de Pierredon à Éguilles à Éguilles dans les Bouches-du-Rhône|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Constantine |[[Lançon-Provence]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081313|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA13000332|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de la Cloche |[[Les Pennes-Mirabeau]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000034|tìtolo=Oppidum de la Cloche|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Louis Chabot|ànno=1983|tìtolo=L'oppidum de la Cloche aux Pennes-Mirabeau (Bouches-du-Rhône) : Synthèse des travaux effectués de 1967 à 1982|revìsta=Revue archéologique de Narbonnaise|volùmme=Vul. 16|pp=39-80|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/ran_0557-7705_1983_num_16_1_1223}}</ref> |- |Oppidum de Teste-Nègre |[[Les Pennes-Mirabeau]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081404|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-teste-negre-iiieme-siecle-avant-j-c/|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre, IIIème siècle avant J.C|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Notre-Dame de Pitié |[[Marignane]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00125710|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tourisme-marignane.com/offres/oppidum-de-notre-dame-de-pitie-marignane-fr-3388048/|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Verduron |[[Marseggia|Marseja]], [[Verduron]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000039|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/que-faire/culture-et-patrimoine/lieux/oppidum-de-verduron-marseille-15eme-fr-3326743/|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de la Tête de l'Ost |[[Mimet]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081523|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-la-tete-de-lost-le-domaine-des-salyens/|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost, le Domaine des Salyens|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum des Caisses |[[Mouriès]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081387|tìtolo=Oppidum des Caisses|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.alpillesenprovence.com/en/fiches/oppidum-of-the-caisses-de-jean-jean/|tìtolo=Oppidum des Caisses de Jean-Jean|léngoa=FR, EN, DE|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Saint-Blaise |[[Saint-Mitre-les-Remparts]] |Dau [[Neolìtico|neuliticu]] antìgu fina au [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081436|tìtolo=Oppidum Saint-Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-saint-blaise-saint-mitre-les-remparts-en-2867672/|tìtolo=Oppidum Saint Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum des Mayans |[[Septèmes-les-Vallons]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000025|tìtolo=Oppidum des Mayans|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/l-oppidum-des-mayans-et-le-hameau-fantome-marseille-provence/|tìtolo=Oppidum des Mayans et le Hameau Fantôme|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Roquepertuse |[[Velaux]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VII secolo a.C.|VII]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081491|tìtolo=Site archéologique de Roquepertuse|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/2023/11/17/roquepertuse-un-santuario-celto-ligure-in-provenza/|tìtolo=Roquepertuse: un santuario celto-ligure in Provenza|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |} ==== Dipartimèntu du Va(r)u ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Oppidum de Montjean |[[Cavalaire-sur-Mer]]-[[La Môle]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000001|tìtolo=Oppidum de Montjean (également sur commune de La Môle)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000006|tìtolo=Oppidum de Montjean|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Cuers |[[Cuers]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081587|tìtolo=Oppidum avec remparts|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mpmtourisme.com/en/cultural-heritage/oppidum-castellas|tìtolo=The Oppidum of Castellas|léngoa=EN, FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Costebelle |[[Hyères]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081645|tìtolo=Oppidum de Costebelle (ancien)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.maison-patrimoine-tpm.fr/patrimoine-archeologique-un-heritage-antique|tìtolo=Patrimoine archéologique: un héritage antique|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Méren |[[Le Cannet-des-Maures]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA00064416|tìtolo=Oppidum, château dit Casteau Maoure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.echosciences-paca.fr/ressources/oppidum-de-meren-au-cannet-des-maures|tìtolo=Oppidum de Meren au Cannet des Maures|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de la Courtine |[[Ollioules]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081686|tìtolo=Oppidum celto-ligure de la Courtine (vestiges)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Jean Layet|ànno=1959|tìtolo=L'oppidum de La Courtine à Ollioules (Var)|revìsta=Comptes rendus des séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres|volùmme=vul. 103|nùmero=2|pp=356-357|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/crai_0065-0536_1959_num_103_2_11082}}</ref> |- |Oppidum du Castellas |[[Solliès-Pont]]-[[Solliès-Toucas]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081742|tìtolo=Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081743|tìtolo=Oppidum (vestiges de l'enceinte)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.valleegapeau-tourisme.fr/patrimoine-culturel/loppidum-du-castellas/|tìtolo=L'Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |} === Âtre parte === {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} <!--[[Categoria:Lìguri Antîghi]] [[Categorîa:Lìste]]--> a4aiq5pg8cweuhdktl7rk45e3qn8z46 Brìcco Càrlo 0 33106 273051 273027 2026-08-12T12:28:16Z Michæ.152 13747 Grafîa (rella > rêla) 273051 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Montàgna |nómme = Brìcco Càrlo |inmàgine = Bricco Carlo (Cravasco).jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">A çìmma do Brìcco Càrlo; in sciâ drîta, a câva de câçìnn-a ciamâ "Castelâ" </div> |stâto = {{ITA}} |var-sudivixoìn1 = Región |sudivixoìn1 = {{IT-LIG}} |var-sudivixoìn2 = Provìnsa |sudivixoìn2 = {{IT-GE}} |var-sudivixoìn3 = Comùn |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Campomorone-Stemma.svg}} [[Campomon|Canpomöo]] |latitùdine = 44.53676 |longitùdine = 8.86872 |ertéssa = 550 |cadénn-a = [[Appennin ligure|Apenìn Lìgure]] |sìgla_màppa = IT-LIG }} O '''Brìcco Càrlo''' ò '''Mónte Càrlo''' o l'é 'n mónte de natûa dolomìtica èrto 550 mêtri ch'o s'atrêuva inta [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]], into comùn de [[Campomon|Canpomöo]], tra-e fraçioìn d'[[Izovèrde]] e de [[Cravàsco]]. Insémme a-o vixìn Brìcco Carmêlo o fórma 'na bârêa mìssa de refésso rispètto a-a Valàdda Vèrde, ch'a spartìsce Izovèrde da l'ància cónca de Cravàsco<ref>L'Appenninista: [https://www.appenninista.it/isoverde-carlo-cravasco/ Isoverde – Monte Carlo – Cravasco]</ref>. == O castelâ == O Brìcco Càrlo o l'é con tùtta probabilitæ mensonòu za inta [[Töa da Ponçeivia|Töa de Brónzo da Ponçéivia]] ([[117 a.C.]]) co-o nómme de ''Mons Pro Cavus'', dónde l'êa stæto fisòu o quàrto tèrme do cànpo pùbrico di [[Viturii|Viturii Langates]]<ref>Comune di Campomorone: [https://docvia.regione.liguria.it/screening/S936/Documentazione/R%2014%20Relazione%20Archeologica-signed.pdf CAVA DI CALCARE DENOMINATA “CASTELLARO” VARIANTE AL PROGETTO DI COLTIVAZIONE E DI RIPRISTINO AMBIENTALE]</ref>. Defæti o brìcco o l'é ciamòu Mónte Câo ascì e ancón inte l'Eutoçénto o l'êa registròu cómme ''Monte Cavo'' inti cadàstri do ténpo<ref>GRASSI 1864, p. 524</ref>. Do rèsto, da-arénte a Brìcco Càrlo ghe pàssa a [[Stràdda de Postùmia]], ch'a l'êa stæta conpletâ do [[148 a.C.|148 prìmma de Crìsto]] e ch'a l'êa esençiâle pe-e comunitæ da Ponçéivia pò-u tràfego de caravâne<ref>Studio di Archeologia S.r.l.: [https://docvia.regione.liguria.it/screening/S927/S927%20SPA%20%2B%20Doc_Progettuale/S927%20Doc_Progettuale/Campomorone%20%28GE%29%20-%20Relazione%20Generale.pdf CAVA MONTECARLO LOC. CRAVASCO CAMPOMORONE (GE) Verifica preventiva dell’Interesse archeologico Relazione Generalele.pdf]</ref><ref>Sergio Pedemonte: [https://www.academia.edu/resource/work/37930025 La Tavola di Bronzo della Val Polcevera e la Via Postumia]</ref>. Dòppo de scovèrte caxoâli e de esploraçioìn de superfìçie, do [[1981]] e do [[1984]] a [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Sorvintendénsa Archiològica da Ligùria]] a l'à fæto di sàzzi de scâvo in sciô mónte, ch'o s'atrêuva in poxiçión stratégica co-în'ància vixón in sciâ valàdda e dónde se ghe peu arivâ da 'n sciànco sôlo. E riçèrche àn portòu a-a scovèrta de tànti materiâli che remóntan a-a segónda [[Etæ do færo|Etæ do Færo]]; l'é stæto arecugéito pò-u ciù di ciàppi de contenitoî de [[çeràmica]] sgrêuzza de produçión locâle, provâ da l'asoçiaçión co-i minerâli tìpichi da [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]]. Âtri tîpi de çeràmica, ciù pûi e co-e superfìçie lisciæ, pêuan êse confrontæ con di exenplâri che ne vêgnan da-o Levànte lìgure. L'é stæto trovòu di ciàppi de vazétti rióndi e bicònichi, copétte carenæ e emisfériche, dötræ decoræ don sórchi, ongiæ, cordoìn apricæ, crénn-e a inpresción e inçixoìn a stécca, che pêuan êse mìsse in paragón co-i exenplâri trovæ inte di contèsti do [[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III sécolo prìmma de Crìsto]]; se segnâla ascì a prezénsa de dötréi manofæti d'inportaçión, ö sæ [[Giâra|giâre]] e vâxi d'inpàsto [[Africa|africàn]], cómme 'n òrlo de giâra [[Pùnichi|pùnica]] do IV-III sécolo prìmma de Crìsto. Tùtti i ògètti trovæ e-o seu pòsto perméttan d'identificâ o scîto co-ìn [[castelâ]] frequentòu da-a fìn do [[V secolo a.C.|V]] a-a fìn do [[III secolo a.C.|III sécolo prìmma de Crìsto]]. Dæto che no s'é identificòu de sequénse stratigràfiche in caxón de l'aruxentéuia e i ògetti no són stæti trovæ inta seu poxiçión òriginâia, l'é difìçile stabilî i caràteri do çéntro e si-â seu natûa a fîse stagionâle ò permanénte. A scovèrta d'ògètti d'ûzo cotidiàn, cómme a [[Rêla do fûzo|rêla]] e-i menìssi d'[[inbocatûa]] chéutta ch'a testimoniéiva a prezénsa a-o mànco de 'na constroçión, faiéivan pensâ a 'na frequentaçión costànte ch'a l'é anæta avànti into ténpo<ref>Catalogo Generale dei Beni Culturali: [https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903 Monte Carlo (insediamento castelliere)]</ref>. == Monuménti == In sciô sentê ch'o conlîga Cravàsco a-o Brìcco Càrlo gh'é tànti monuménti ch'aregòrdan a [[strâge de Cravàsco]], ch'a s'é consumâ pe màn di nazifascìsti a-i 23 de màrso do [[1945]]. Pasòu o canposànto de Cravàsco, gh'é o monuménto dedicòu a-i màrtiri de Cravàsco e 'na capelétta co-îna tàrga ch'a l'aregòrda i fæti stòrichi. Pöco ciù avànti l'é stæto mìsso 'na piràmide de prîa co-îna poêxia in zenéize do [[Doardo Firpo|Doàrdo Fìrpo]] dedicâ a quélla strâge. {{Çitaçión|Quello strazzetto da crave<br /> fra stecchi nûi e spinoìn<br /> che verso a çimma o s’asbria,<br /> a stradda a l’è ch’an battûo<br /> in quella tetra mattin.<br /> Cianzèivan finn-a i rissêu;<br /> cianzèiva l’ægua in to scûo<br /> a-o fondo di canaloìn.<br /> Me pâ sentî i so passi<br /> luveghi comme un tambuo<br /> lenti, che scûggian indietro<br /> cö mutilòu in sce-e spalle;<br /> i veddo cazze, stâ sciù;<br /> perché stan sciù se fra poco<br /> cazzian poi tutti lasciù?<br /> Han ciammòu Dio in aggiûtto<br /> con ogni colpo do chêu<br /> pe lô, pe-a so moæ, pe-i figgêu,<br /> ma o fî o se faeto ciù cûrto<br /> e a raffega a-a fin l’à streppòu.<br /> Perché in te grandi ingiustizie<br /> Dio o l’è sempre lontan?<br /> E çerco in gio ai mæ passi<br /> se un segno o fosse restòu;<br /> no gh’è che i pochi fioretti<br /> che in sce-o senté n’han lasciòu,<br /> poi un strassetto de feuggia<br /> secca ch’a sbatte a unna ramma.<br /> Dunque o dolore o se perde<br /> comme da sabbia in to vento?<br /> Ma in ta gran paxe di monti<br /> se sente l’eco de l’ægua<br /> lontan ch’ai ciamma, ch’ai ciamma.|Doàrdo Fìrpo, ''Ai martiri de Cravasco''}} Da-arénte a l'àrea ''pic nic'', in sce 'n grànde pròu, gh'é a Capelétta de Brìcco Càrlo (518&nbsp;m) dedicâ a-a Madònna, ristrutuâ da-i Arpìn de l'Èrta Ponçéivia e inougurâ do [[2008]]. In sciâ çìmma do brìcco gh'é 'na Madonìnn-a e 'na grànde crôxe, tiâ sciù do [[1962]] da-a Socjêtæ Òperâia Catòlica "San Filippo Neri" d'Izovèrde. <gallery widths="180" heights="300" mode="packed"> Immaggine:Cappelletta di Bricco Carlo.jpg|A Capelétta de Brìcco Càrlo (518 mêtri) Immaggine:Preghiera in genovese (Cappella di Bricco Carlo).jpg|A ciapélla drénto da capelétta co-a poêxîa in zenéize dedicâ a-a Madònna </gallery> == Nòtte == <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Montàgne da Ligùria]] [[Categorîa:Archiologîa da Ligùria]] [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] cxxt3kb9frx68p07usb7cbeomflj1bo Rêla do fûzo 0 33110 273052 2026-08-12T12:40:54Z Michæ.152 13747 Vôxe conligâ a Brìcco Càrlo (ògètto stòrico d'interesse aechiològico) 273052 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''rêla do fûzo'''<ref>Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851): [https://ligu.re/it/dic/oli/r%C3%AAla_du_f%C3%BCsu Rêla du füsu]</ref> (in italiàn ''fusaiola'' ò ''fuseruola'') a l'é 'n ògètto picìn de tæracheutta, ciù de ræo de prîa, òsso, brónzo ò cióngio, de forma riónda, a mòddo de dìsco, de cöno ò de mézzo cöno, co-ìn 'n pertûzo into mêzo<ref>Treccani, Vocabolario ''on line'': [https://www.treccani.it/vocabolario/fusaiola/ Fusaiòla]</ref>. A rêla a l'à a fonçión d'azónze do péizo a-o [[fûzo]] che ghe vêgne infiòu e dónca de rinforsâ a seu açión de traçión in sciô [[fî]]; a fa da ventoêla ascì e a permétte a-a fiâtôa de inghéugge o fî con fâ giâ o fûzo d'in sciâ pónta cómme 'na ziàrdoa. [[File:Museo Civico Archeologico di Castelleone - St 68329 - pesi e fusaiola.jpg|thumb|De péize da tiâ e 'n fûzo con rêla in tærachéutta de l'Etæ do Brónzo che ne vêgnan da Castellone ([[Cremonn-a|CR]])]] A paròlla zeneize rêla a poriéiva vegnîne da-o latìn ''rotula'' "roêta, röa picìnn-a", cómme o françéize ''rouelle (de fuseau)'' ascì. I ògètti ciù antîghi tegnûi pe rêle són di riseu pertuzæ datæ a 12.000 anni fa e ciù ò mêno 'na çentenâ de quéste l'é stæto descovèrto inte 'n scîto [[Coltûa natufiànn-a|natufiàn]] vixìn a-o vilàggio de Ein Gev, in [[Isræ]]. == Stöia e descriçión == E rêle di fûxi vêgnan arecugéite sorviatùtto inte tónbe, pò-u ciù de dònne, ma s'atrêuvan inti fóndi de câze preistòriche ascì, a partî da-o [[Preistöia#Neolìtico|Neolìtico]]; són ciù abondànti e ciù vàrie inte l'[[Etæ do Brónzo]] e ancón de ciù inte l'[[Etæ do færo|Etæ do Færo]]. Pêuan êse fæte de tànti materiâli, cómme [[cræa]], [[prîa]], [[còrno]] de çèrvo, [[légno]], [[òsso]], [[metàllo]], [[ànbra]] e scìnn-a pàsta de [[Veddro|véddro]] coloròu<ref>Treccani, Enciclopedia Italiana: [https://www.treccani.it/enciclopedia/fusaiola-o-fuseruola_%28Enciclopedia-Italiana%29/ Fusaiola o fuseruola]</ref>. E rêle de tærachéutta són de spésso decoræ con de inçixoìn de stîlo giömétrico, da l'[[Preistöia#Etæ do Ràmmo|Etæ do Ràmmo]] in avànti, màscime inte l'Etæ do Færo. Inte l'Etæ do Færo s'atrêuvan de ræo inte tónbe de là de Àrpi, in càngio són inti vàrri grùppi d'antighitæ italiànn-e. <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immagine: Museo Bellini - 18235 - Fusaiole - Bronzo Antico.JPG|Rêle de tærachéutta da Asola (MV), ciù o mêno do 2200-1600 a.C. Immagine:Fuseruola, dalla tomba 2 della banditella a marsiliana d'albegna, 700-675 ac ca.jpg|Rêla da-a Necròpoli da Barditella a Marsiliana d'Albegna (GR), ciù ò mêno do 700-675 a.C. Immagine:Fusaïole en plomb gallo-romaine.jpg|Rêla gàllo-româna in cióngio ch'a ne vêgne da Rennes, in Frànsa </gallery> == Nòtte == <references/> == Atri progetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Ògètti]] [[Categorîa:Tecnologia]] 9usmhpn36lo1cui055a89cejyrgc2ia 273056 273052 2026-08-12T15:44:48Z Michæ.152 13747 273056 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''rêla do fûzo'''<ref>Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851): [https://ligu.re/it/dic/oli/r%C3%AAla_du_f%C3%BCsu Rêla du füsu]</ref> (in italiàn ''fusaiola'' ò ''fuseruola'') a l'é 'n ògètto picìn de tæracheutta, ciù de ræo de prîa, òsso, brónzo ò cióngio, de forma riónda, a mòddo de dìsco, de cöno ò de mézzo cöno, co-ìn 'n pertûzo into mêzo<ref>Treccani, Vocabolario ''on line'': [https://www.treccani.it/vocabolario/fusaiola/ Fusaiòla]</ref>. A rêla a l'à a fonçión d'azónze do péizo a-o [[fûzo]] che ghe vêgne infiòu e dónca de rinforsâ a seu açión de traçión in sciô [[fî]]; a fa da ventoêla ascì, dæto ch'a permétte a-a fiâtôa d'inghéugge o fî con fâ giâ o fûzo d'in sciâ pónta cómme 'na ziàrdoa. [[File:Museo Civico Archeologico di Castelleone - St 68329 - pesi e fusaiola.jpg|thumb|De péize da tiâ e 'n fûzo con rêla in tærachéutta de l'Etæ do Brónzo che ne vêgnan da Castellone ([[Cremonn-a|CR]])]] A paròlla zeneize rêla a poriéiva vegnîne da-o latìn ''rotula'' "roêta, rêua picìnn-a", cómme o françéize ''rouelle (de fuseau)'' ascì. I ògètti ciù antîghi tegnûi pe rêle són di riseu pertuzæ datæ a 12.000 anni fa e ciù ò mêno 'na çentenâ de quéste l'é stæta descovèrta inte 'n scîto [[Coltûa natufiànn-a|natufiàn]] vixìn a-o vilàggio de Ein Gev, in [[Isræ]]. == Stöia e descriçión == E rêle di fûxi vêgnan arecugéite sorviatùtto inte tónbe, pò-u ciù de dònne, ma s'atrêuvan inti fóndi de câze preistòriche ascì, a partî da-o [[Preistöia#Neolìtico|Neolìtico]]; són ciù abondànti e ciù vàrie inte l'[[Etæ do Brónzo]] e ancón de ciù inte l'[[Etæ do færo|Etæ do Færo]]. Pêuan êse fæte de tànti materiâli, cómme [[cræa]], [[prîa]], [[còrno]] de çèrvo, [[légno]], [[òsso]], [[metàllo]], [[ànbra]] e scìnn-a pàsta de [[Veddro|véddro]] coloròu<ref>Treccani, Enciclopedia Italiana: [https://www.treccani.it/enciclopedia/fusaiola-o-fuseruola_%28Enciclopedia-Italiana%29/ Fusaiola o fuseruola]</ref>. E rêle de tærachéutta són de spésso decoræ con de inçixoìn de stîlo giömétrico, da l'[[Preistöia#Etæ do Ràmmo|Etæ do Ràmmo]] in avànti, màscime inte l'Etæ do Færo. Inte l'Etæ do Færo s'atrêuvan de ræo inte tónbe de là de Àrpi, in càngio són bén bén abondànti inti vàrri grùppi d'antighitæ italiànn-e. <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immagine: Museo Bellini - 18235 - Fusaiole - Bronzo Antico.JPG|Rêle de tærachéutta da Asola ([[Mantova|MV]]), ciù o mêno do 2200-1600 a.C. Immagine:Fuseruola, dalla tomba 2 della banditella a marsiliana d'albegna, 700-675 ac ca.jpg|Rêla da-a Necròpoli da Barditella a Marsiliana d'Albegna ([[Grosseto|GR]]), ciù ò mêno do 700-675 a.C. Immagine:Fusaïole en plomb gallo-romaine.jpg|Rêla gàllo-româna in cióngio ch'a ne vêgne da Rennes, in [[Fransa|Frànsa]] </gallery> == Nòtte == <references/> == Atri progetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Ògètti]] [[Categorîa:Tecnologia]] 4r7tze5tmrr54ehcwsw7hh0ns5cr4eq 273090 273056 2026-08-13T08:52:55Z Michæ.152 13747 273090 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''rêla do fûzo'''<ref>Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851): [https://ligu.re/it/dic/oli/r%C3%AAla_du_f%C3%BCsu Rêla du füsu]</ref> (in italiàn ''fusaiola'' ò ''fuseruola'') a l'é 'n ògètto picìn de tæracheutta, ciù de ræo de prîa, òsso, brónzo ò cióngio, de forma riónda, a mòddo de dìsco, de cöno ò de mézzo cöno, co-ìn 'n pertûzo into mêzo<ref>Treccani, Vocabolario ''on line'': [https://www.treccani.it/vocabolario/fusaiola/ Fusaiòla]</ref>. A rêla a l'à a fonçión d'azónze do [[Peiso|péizo]] a-o [[fûzo]] che ghe vêgne infiòu e dónca de rinforsâ a seu açión de traçión in sciô [[fî]]; a fa da ventoêla ascì, dæto ch'a permétte a-a fiâtôa d'inghéugge o fî con fâ giâ o fûzo d'in sciâ pónta cómme 'na ziàrdoa. [[File:Museo Civico Archeologico di Castelleone - St 68329 - pesi e fusaiola.jpg|thumb|De péize da tiâ e 'n fûzo co-îna rêla in tærachéutta de l'Etæ do Brónzo, che ne vêgnan da Castellone ([[Cremonn-a|CR]])]] A paròlla zeneize rêla a poriéiva vegnîne da-o latìn ''rotula'' "roêta, rêua picìnn-a", cómme o françéize ''rouelle (de fuseau)'' ascì. I ògètti ciù antîghi tegnûi pe rêle són di riseu pertuzæ datæ a 12.000 anni fa e ciù ò mêno 'na çentenâ de quéste a l'é stæta descovèrta inte 'n scîto [[Coltûa natufiànn-a|natufiàn]] vixìn a-o vilàggio de Ein Gev, in [[Isræ]]. == Stöia e descriçión == E rêle di fûxi vêgnan arecugéite sorviatùtto inte tónbe, pò-u ciù de dònne, ma s'atrêuvan inti fóndi de câze preistòriche ascì, a partî da-o [[Preistöia#Neolìtico|Neolìtico]]; són ciù abondànti e ciù vàrie inte l'[[Etæ do Brónzo]] e ancón de ciù inte l'[[Etæ do færo|Etæ do Færo]]. Pêuan êse fæte de tànti materiâli, cómme [[cræa]], [[prîa]], [[còrno]] de çèrvo, [[légno]], [[òsso]], [[metàllo]], [[ànbra]] e scìnn-a pàsta de [[Veddro|véddro]] coloròu<ref>Treccani, Enciclopedia Italiana: [https://www.treccani.it/enciclopedia/fusaiola-o-fuseruola_%28Enciclopedia-Italiana%29/ Fusaiola o fuseruola]</ref>. E rêle de tærachéutta són de spésso decoræ con de inçixoìn de stîlo giömétrico, da l'[[Preistöia#Etæ do Ràmmo|Etæ do Ràmmo]] in avànti, màscime inte l'Etæ do Færo. Inte l'Etæ do Færo s'atrêuvan de ræo inte tónbe a-o de là de Àrpi, in càngio són bén bén abondànti inti vàrri grùppi d'antighitæ italiànn-e. <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immagine: Museo Bellini - 18235 - Fusaiole - Bronzo Antico.JPG|Rêle de tærachéutta da Asola ([[Mantova|MV]]), ciù o mêno do 2200-1600 a.C. Immagine:Fuseruola, dalla tomba 2 della banditella a marsiliana d'albegna, 700-675 ac ca.jpg|Rêla da-a Necròpoli da Barditella a Marsiliana d'Albegna ([[Grosseto|GR]]), ciù ò mêno do 700-675 a.C. Immagine:Fusaïole en plomb gallo-romaine.jpg|Rêla gàllo-româna in cióngio ch'a ne vêgne da Rennes, in [[Fransa|Frànsa]] </gallery> == Nòtte == <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Ògètti]] [[Categorîa:Tecnologia]] p7zu7ygxh2ih4v77ok41pj293yszvse Çeramica 0 33111 273058 2026-08-12T16:03:56Z N.Longo 12052 Creà 273058 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|grafîa=, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a}} [[Immaggine:The Pot of Yuchanyan. Hunan Museum.jpg|miniatura|300x300px|Sc-ciappi cun ipotexi de recustruçiùn d'u väzu truvóu int'a [[tann-a de Xianren]], [[Cinn-a]], che, datóu a 18.300 - 15.430 anni fa, u l'è tra i ciü antighi cuntenituì de tèra mäi truvè ]] A '''çeramica''', cumüneménte dita '''tèra''' ascì, a l'è ciaschedün d'i vari [[Materiâle|materiäli]] [[Doéssa|düi]], che [[Fragilitæ|se stuccan fàççile]] e che [[Rexisténsa tèrmica|rexistan ben a-u cädu]] e a-a [[Coroxón|curuxùn]] prudüti fandu cöxe a èrte tenperatüe da mateja inurganica diferente da-i [[Metallo|metalli]], cumme a [[Cræa|tèra da pu̇gnàtte]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Robert B. Heimann|tìtolo=Classic and Advanced Ceramics: From Fundamentals to Applications|url=https://books.google.com/books?id=JiJsfP_DiL4C&pg=PR15|dæta=16 arvì 2010|editô=John Wiley & Sons|léngoa=EN|capìtolo=Preface|ISBN=3-527-63018-X}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.thefreedictionary.com/ceramic#:~:text=(s%C9%99%2Dr%C4%83m%E2%80%B2%C4%ADk),2.|tìtolo=Ceramic|léngoa=EN|vìxita=2026-08-12}}</ref>. Tra e menn-e de çeramica, prezenpiu, se pöan regurdä a [[Tæra chéutta|tèra cötta]], a [[Porçelànn-a|purçelann-a]] e u [[Beschéutto (materiâle)|bescöttu]]. A primma [[Produçión da çeràmica|pruduçiùn de l'ommu a bäze de tèra]] a l'è stèta quella d'i muìn de [[Tæra da pignàtte|tèra russa]] cötta a-u [[Fêugo|fögu]], döviè int'e mu̇àgge d'e cà o inte de ätre custruçiuìn. Di ätri ogètti de çeramica, cumme växi, cuntenituì e statuinn-e, ean fèti de [[Cræa|tèra sula]] o mesc-ciä cun ätri materiäli cumme a [[Sìlice|silice]], ch'a vegne ciü düa pe [[Sinterizaçión|sinterizaçiùn]] int'u fögu. De doppu, s'è cumensóu a mette d'a [[Vedrìnn-a|vedrinn-a]] in çimma a-a çeramica e a cöxila, de moddu d'otegnì de facce liŝĉe e a däghe di cuì, cruvindune cuscì i [[Poroxitæ|garbetti]] pe mezu d'i rivestimenti scimili a-u veddru e amorfi dèti insc'ou fundu çeramicu cristalìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=C. Barry Carter|outô2=M. Grant Norton|tìtolo=Ceramic materials: Science and engineering|url=https://books.google.com/books?id=aE_VQ8I24OoC&pg=PA20|ànno=2007|editô=Springer|léngoa=EN|pp=20-21|ISBN=0-387-46271-6}}</ref>. A-a giurnä d'ancö a tèra a l'è döviä tantu pe robe da cà che pe l'indüstria e e custruçiuìn, ciü che tütti i üxi inte l'inzegnaja çeramica avansä, cumme int'i [[Semicondutô|semicundutuì]]. A poula "çeramica" a ne vegne da-u [[Lengua grega antiga|gregu antigu]] κεραμικός, ''keramikós'', ch'u vö dì "de o p'â çeramica"<ref>{{Çitta web|url=https://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:1999.04.0057:entry=keramiko/s|tìtolo=keramiko/s|outô=Henry George Liddell|outô2=Robert Scott|scîto=Perseus Project|editô=A Greek-English Lexicon|léngoa=EN|vìxita=2026-08-12}}</ref>, da κέραμος, ''kéramos'', "tèra da pâtä, cuppu o çeramica"<ref>{{Çitta web|url=https://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:1999.04.0057:entry=ke/ramos|tìtolo=ke/ramos|outô=Henry George Liddell|outô2=Robert Scott|scîto=Perseus Project|editô=A Greek-English Lexicon|léngoa=EN|vìxita=2026-08-12}}</ref>. A primma mençiùn cunusciüa d'a reixe ''ceram-'' a l'è int'u [[Léngoa micenêa|miceneu]] ''ke-ra-me-we'', "artexen d'a çeramica", scritu int'i carateri scilabichi da [[Lineâre B|Lineäre B]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.palaeolexicon.com/default.aspx?static=12&wid=383|tìtolo=keramewe|léngoa=EN|vìxita=2026-08-12}}</ref>. == Notte == <references /> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Ceramica| ]] fh3gnbe34iostnjybrglr01f7qeosru Çeràmica 0 33112 273059 2026-08-12T16:06:18Z N.Longo 12052 + rdr 273059 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Çeramica]] dulk547j0vgmyh7opwyul6jzyzmty8r Se(r)amica 0 33113 273060 2026-08-12T16:06:26Z N.Longo 12052 + rdr 273060 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Çeramica]] dulk547j0vgmyh7opwyul6jzyzmty8r Utente:Arbenganese/Sandbox/Lanifizi 2 33114 273071 2026-08-12T19:27:19Z Arbenganese 12552 Növu prugettu in urmeascu 273071 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune du poštu . D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là. ghzmze386nwjvh1q2xt9vcy0rv6m1j8 273072 273071 2026-08-12T19:28:02Z Arbenganese 12552 + 273072 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[1] ----[1] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44 6frtccfnesal52kkkkggnb1hmf0z76c 273073 273072 2026-08-12T19:28:21Z Arbenganese 12552 varie 273073 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723-1724, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese John Coward, ch’u v’gniva da ṛa cuntea d’ ‘l Somerset e ch' l'avèva zà auvèltu d’ 'l fōbriche dav’s̅c̅in a Vicenza.  Coward ṛ’èṛa štà ciamà ‘n U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[1] ----[1] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44 nq8shra4y2dvvavwtpezy2v1ahbozhf 273074 273073 2026-08-12T19:28:38Z Arbenganese 12552 azunte varie 273074 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723-1724, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese John Coward, ch’u v’gniva da ṛa cuntea d’ ‘l Somerset e ch' l'avèva zà auvèltu d’ 'l fōbriche dav’s̅c̅in a Vicenza.  Coward ṛ’èṛa štà ciamà ‘nt’Ulmèa da ‘l Malchèse Scịondṛu Vinzè Ferrero n’mà dui oggni dōppu a sö ‘nvestitüṛa, p’lché ‘n qua periudu, ṛ’ōta valōda d’ Tōnno l’eṛa ciütōštu pova, ma u j’eṛa a vuluntōi d’ U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[1] ----[1] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44= Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723-1724, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese John Coward, ch’u v’gniva da ṛa cuntea d’ ‘l Somerset e ch' l'avèva zà auvèltu d’ 'l fōbriche dav’s̅c̅in a Vicenza.  Coward ṛ’èṛa štà ciamà ‘n U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[1] ----[1] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44 gp18snucjvm8xwbotjy4la8jc3s41qw 273075 273074 2026-08-12T19:29:17Z Arbenganese 12552 rev, incollu 273075 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723-1724, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese John Coward, ch’u v’gniva da ṛa cuntea d’ ‘l Somerset e ch' l'avèva zà auvèltu d’ 'l fōbriche dav’s̅c̅in a Vicenza.  Coward ṛ’èṛa štà ciamà ‘nt’Ulmèa da ‘l Malchèse Scịondṛu Vinzè Ferrero n’mà dui oggni dōppu a sö ‘nvestitüṛa, p’lché ‘n qua periudu, ṛ’ōta valōda d’ Tōnno l’eṛa ciütōštu pova, ma u j’eṛa a vuluntōi d’ tiōa sciü ‘n ‘mpresa d’ su setùa. U b’sögnu u l’eṛa alimentò da ṛa scituaziùn pulitica, scicume che ‘nti ültimi tempi, ‘ntōntu che ‘nt’èl restu d’l Europa u j’eṛa a rivuluziun indüstṛiōa, èl fōbriche Italiōne avèvo da èsse r’lanzōe ‘ns’ èl m’lcà. U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[1] ----[1] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44 lmbzuanbxaibdfrc5pb441117sntf88 273076 273075 2026-08-12T19:29:37Z Arbenganese 12552 azunte varie 273076 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723-1724, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese John Coward, ch’u v’gniva da ṛa cuntea d’ ‘l Somerset e ch' l'avèva zà auvèltu d’ 'l fōbriche dav’s̅c̅in a Vicenza.  Coward ṛ’èṛa štà ciamà ‘nt’Ulmèa da ‘l Malchèse Scịondṛu Vinzè Ferrero n’mà dui oggni dōppu a sö ‘nvestitüṛa, p’lché ‘n qua periudu, ṛ’ōta valōda d’ Tōnno l’eṛa ciütōštu pova, ma u j’eṛa a vuluntōi d’ tiōa sciü ‘n ‘mpresa d’ su setùa. U b’sögnu u l’eṛa alimentò da ṛa scituaziùn pulitica, scicume che ‘nti ültimi tempi, ‘ntōntu che ‘nt’èl restu d’l Europa u j’eṛa a rivuluziun indüštṛiōa, èl fōbriche Italiōne avèvo da èsse r’lanzōe ‘ns’ èl m’lcà. Fin a alau u j’Chinscì i Savoia avèvan vusciü quōs̅c̅i ‘n indüštṛia pè pṛûvincia, ch’i puṛevo s’lvìa ascì ‘nt’ ‘l cōsu d’ ‘n cunflittu. U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[1] ----[1] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44 6gjdzrlltpc5k1kg50fxnd7th11bjvg 273077 273076 2026-08-12T19:29:58Z Arbenganese 12552 rev, azunte 273077 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723-1724, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese John Coward, ch’u v’gniva da ṛa cuntea d’ ‘l Somerset e ch' l'avèva zà auvèltu d’ 'l fōbriche dav’s̅c̅in a Vicenza.  Coward ṛ’èṛa štà ciamà ‘nt’Ulmèa da ‘l Malchèse Scịondṛu Vinzè Ferrero n’mà dui oggni dōppu a sö ‘nvestitüṛa, p’lché ‘n qua periudu, ṛ’ōta valōda d’ Tōnno l’eṛa ciütōštu pova, ma u j’eṛa a vuluntōi d’ tiōa sciü ‘n ‘mpresa d’ su setùa. I Savoia  avèvan pensōa d’ tiōa sciü quōs̅c̅i ‘n indüštṛia pè pṛûvincia e ‘l b’sögnu u l’eṛa alimentà da ṛa scituaziùn pulitica, scicume che ‘nti ültimi tempi, ‘ntōntu che ‘nt’èl restu d’l Europa u j’eṛa a rivuluziun indüštṛiōa, èl fōbriche Italiōne avèvo da èsse r’lanzōe ‘ns’ èl m’lcà. Fin a alau su tṛavojiu l’eṛa focciu ‘nte pochi pōšti ‘n Piemunte, p’lchè u j’eṛa a pruibiziun d’ ciantōa di lanifizi ‘nte gṛōsse zità e chinscì u l’eṛa ‘n man ai istitüti d’carità o ai ušpizzi, cun ‘na manifatüṛa scōlsa. U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[1] ----[1] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44 p63vjfvfi1s3r02ppeecrs8iflgfrnt 273079 273077 2026-08-12T19:30:23Z Arbenganese 12552 rev azunte 273079 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723-1724, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese John Coward, ch’u v’gniva da ṛa cuntea d’ ‘l Somerset e ch' l'avèva zà auvèltu d’ 'l fōbriche dav’s̅c̅in a Vicenza.  Coward ṛ’èṛa štà ciamà ‘nt’Ulmèa da ‘l Malchèse Scịondṛu Vinzè Ferrero n’mà dui oggni dōppu a sö ‘nvestitüṛa, p’lché ‘n qua periudu, ṛ’ōta valōda d’ Tōnno l’eṛa ciütōštu pova, ma u j’eṛa a vuluntōi d’ tiōa sciü ‘n ‘mpresa d’ su setùa. I Savoia  avèvan pensōa d’ tiōa sciü quōs̅c̅i ‘n indüštṛia pè pṛûvincia e ‘l b’sögnu u l’eṛa alimentà da ṛa scituaziùn pulitica, scicume che ‘nti ültimi tempi, ‘ntōntu che ‘nt’èl restu d’l Europa u j’eṛa a rivuluziun indüštṛiōa, èl fōbriche Italiōne avèvo da èsse r’lanzōe ‘ns’ èl m’lcà. Fin a alau su tṛavojiu l’eṛa focciu ‘nte pochi pōšti ‘n Piemunte, p’lchè u j’eṛa a pruibiziun d’ ciantōa di lanifizi ‘nte gṛōsse zità e chinscì u l’eṛa ‘n man ai istitüti d’carità o ai ušpizzi, cun ‘na manifatüṛa scōlsa. Pṛopi cun l’ajüttu d’ èl guvèlnu, ‘l malchèse Ferrero, ch’ l’ eṛa da pocu ascì Miništru d’ ‘l Finanze l’avèva špuncià pè ovṛia su ‘mpiantu: Ulmèa l’eṛa ‘nt’ ‘na buna pusciziun, dav’s̅c̅in al mōa e ‘nsa štrô tra Tüṛin e Inejia, cun ‘n bun ambiente e e giüšte riselve d’euva. Vagnèndu ‘n p’lmessu speciōa e di scunti ‘nse U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[1] ----[1] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44 qic72oor98bbgcemx3se83nvnkzm9zk 273080 273079 2026-08-12T19:30:55Z Arbenganese 12552 rev azunte 273080 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723-1724, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese John Coward, ch’u v’gniva da ṛa cuntea d’ ‘l Somerset e ch' l'avèva zà auvèltu d’ 'l fōbriche dav’s̅c̅in a Vicenza.  Coward ṛ’èṛa štà ciamà ‘nt’Ulmèa da ‘l Malchèse Scịondṛu Vinzè Ferrero n’mà dui oggni dōppu a sö ‘nvestitüṛa, p’lché ‘n qua periudu, ṛ’ōta valōda d’ Tōnno l’eṛa ciütōštu pova, ma u j’eṛa a vuluntōi d’ tiōa sciü ‘n ‘mpresa d’ su setùa. I Savoia  avèvan pensōa d’ tiōa sciü quōs̅c̅i ‘n indüštṛia pè pṛûvincia e ‘l b’sögnu u l’eṛa alimentà da ṛa scituaziùn pulitica, scicume che ‘nti ültimi tempi, ‘ntōntu che ‘nt’èl restu d’l Europa u j’eṛa a rivuluziun indüštṛiōa, èl fōbriche Italiōne avèvo da èsse r’lanzōe ‘ns’ èl m’lcà. Fin a alau su tṛavojiu l’eṛa focciu ‘nte pochi pōšti ‘n Piemunte, p’lchè u j’eṛa a pruibiziun d’ ciantōa di lanifizi ‘nte gṛōsse zità e chinscì u l’eṛa ‘n man ai istitüti d’carità o ai ušpizzi, cun ‘na manifatüṛa scōlsa. Pṛopi cun l’ajüttu d’ èl guvèlnu, ‘l malchèse Ferrero, ch’ l’ eṛa da pocu ascì Miništru d’ ‘l Finanze l’avèva špuncià pè ovṛia su ‘mpiantu: Ulmèa l’eṛa ‘nt’ ‘na buna pusciziun, dav’s̅c̅in al mōa e ‘nsa štrô tra Tüṛin e Inejia, cun ‘n bun ambiente e e giüšte riselve d’euva. Vagnèndu ‘n p’lmessu špeciōa e di šcunti ‘nse tōsce, n’è v’gnü föṛa ‘n ‘mpiontu ch’ pè qual’epuca l’eṛa d’avanguoṛdia: i sun ‘nstalōi ‘nt’Ulmèa 'na tr'ntèna d’trōi[1] p’la pruduziun di pōni aṛa maneṛa inglese e di pōni ascì d’ s'cunda qualità.[2] Al pṛucessu d’ ‘nštalaziun u j’eṛa stà a pressu U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[3] ----[1] Telaio=troa? [2] P. Chierici, Le iniziative di Carlo Francesco Vincenzo Ferrero…, p. 415 [3] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44 sxurfkj582w08jua5g44teojhgxdtqj 273081 273080 2026-08-12T19:31:12Z Arbenganese 12552 rev azunte 273081 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723-1724, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese John Coward, ch’u v’gniva da ṛa cuntea d’ ‘l Somerset e ch' l'avèva zà auvèltu d’ 'l fōbriche dav’s̅c̅in a Vicenza.  Coward ṛ’èṛa štà ciamà ‘nt’Ulmèa da ‘l Malchèse Scịondṛu Vinzè Ferrero n’mà dui oggni dōppu a sö ‘nvestitüṛa, p’lché ‘n qua periudu, ṛ’ōta valōda d’ Tōnno l’eṛa ciütōštu pova, ma u j’eṛa a vuluntōi d’ tiōa sciü ‘n ‘mpresa d’ su setùa. I Savoia  avèvan pensōa d’ tiōa sciü quōs̅c̅i ‘n indüštṛia pè pṛûvincia e ‘l b’sögnu u l’eṛa alimentà da ṛa scituaziùn pulitica, scicume che ‘nti ültimi tempi, ‘ntōntu che ‘nt’èl restu d’l Europa u j’eṛa a rivuluziun indüštṛiōa, èl fōbriche Italiōne avèvo da èsse r’lanzōe ‘ns’ èl m’lcà. Fin a alau su tṛavojiu l’eṛa focciu ‘nte pochi pōšti ‘n Piemunte, p’lchè u j’eṛa a pruibiziun d’ ciantōa di lanifizi ‘nte gṛōsse zità e chinscì u l’eṛa ‘n man ai istitüti d’carità o ai ušpizzi, cun ‘na manifatüṛa scōlsa. Pṛopi cun l’ajüttu d’ èl guvèlnu, ‘l malchèse Ferrero, ch’ l’ eṛa da pocu ascì Miništru d’ ‘l Finanze l’avèva špuncià pè ovṛia su ‘mpiantu: Ulmèa l’eṛa ‘nt’ ‘na buna pusciziun, dav’s̅c̅in al mōa e ‘nsa štrô tra Tüṛin e Inejia, cun ‘n bun ambiente e e giüšte riselve d’euva. Vagnèndu ‘n p’lmessu špeciōa e di šcunti ‘nse tōsce, n’è v’gnü föṛa ‘n ‘mpiontu ch’ pè qual’epuca l’eṛa d’avanguoṛdia: i sun ‘nstalōi ‘nt’Ulmèa 'na tr'ntèna d’trōi[1] p’la pruduziun di pōni aṛa maneṛa inglese e di pōni ascì d’ s'cunda qualità.[2] Al pṛucessu d’ ‘nštalaziun u j’eṛa stà a pressu l’alchitettu d’ Munduì Francesco Gallo, ch’ l’avèva cunsijà èl malchèse e, fosci, avèva seguì a custruziun ‘n ciü mumènti. D’ següṛu u s’sa ch’ l’eṛa ‘ndà ‘n vis̅c̅ita aṛa fōbrica ‘nta pṛimma d’ ‘l 1725, ma tücci i papéi d’ ‘l’epuca, cun pṛugetti e ōto indicaziui ‘ns’i travoji sun ‘ndōi dispelsci.[3] ‘Nt’èl mese d’ s’tembō, a chiveltüṛa a du U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[4] ----[1] Telaio=troa? [2] P. Chierici, Le iniziative di Carlo Francesco Vincenzo Ferrero…, p. 415 [3] <nowiki>https://officina82.wordpress.com/2015/01/14/restauro-del-palazzo-municipale-di-ormea/</nowiki> [4] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44 o1g9uka9pgx2czuwrdm5sfwsy9wwyjs 273082 273081 2026-08-12T19:31:39Z Arbenganese 12552 rev azunte 273082 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723-1724, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese John Coward, ch’u v’gniva da ṛa cuntea d’ ‘l Somerset e ch' l'avèva zà auvèltu d’ 'l fōbriche dav’s̅c̅in a Vicenza.  Coward ṛ’èṛa štà ciamà ‘nt’Ulmèa da ‘l Malchèse Scịondṛu Vinzè Ferrero n’mà dui oggni dōppu a sö ‘nvestitüṛa, p’lché ‘n qua periudu, ṛ’ōta valōda d’ Tōnno l’eṛa ciütōštu pova, ma u j’eṛa a vuluntōi d’ tiōa sciü ‘n ‘mpresa d’ su setùa. I Savoia  avèvan pensōa d’ tiōa sciü quōs̅c̅i ‘n indüštṛia pè pṛûvincia e ‘l b’sögnu u l’eṛa alimentà da ṛa scituaziùn pulitica, scicume che ‘nti ültimi tempi, ‘ntōntu che ‘nt’èl restu d’l Europa u j’eṛa a rivuluziun indüštṛiōa, èl fōbriche Italiōne avèvo da èsse r’lanzōe ‘ns’ èl m’lcà. Fin a alau su tṛavojiu l’eṛa focciu ‘nte pochi pōšti ‘n Piemunte, p’lchè u j’eṛa a pruibiziun d’ ciantōa di lanifizi ‘nte gṛōsse zità e chinscì u l’eṛa ‘n man ai istitüti d’carità o ai ušpizzi, cun ‘na manifatüṛa scōlsa. Pṛopi cun l’ajüttu d’ èl guvèlnu, ‘l malchèse Ferrero, ch’ l’ eṛa da pocu ascì Miništru d’ ‘l Finanze l’avèva špuncià pè ovṛia su ‘mpiantu: Ulmèa l’eṛa ‘nt’ ‘na buna pusciziun, dav’s̅c̅in al mōa e ‘nsa štrô tra Tüṛin e Inejia, cun ‘n bun ambiente e e giüšte riselve d’euva. Vagnèndu ‘n p’lmessu špeciōa e di šcunti ‘nse tōsce, n’è v’gnü föṛa ‘n ‘mpiontu ch’ pè qual’epuca l’eṛa d’avanguoṛdia: i sun ‘nstalōi ‘nt’Ulmèa 'na tr'ntèna d’trōi[1] p’la pruduziun di pōni aṛa maneṛa inglese e di pōni ascì d’ s'cunda qualità.[2] Al pṛucessu d’ ‘nštalaziun u j’eṛa stà a pressu l’alchitettu d’ Munduì Francesco Gallo, ch’ l’avèva cunsijà èl malchèse e, fosci, avèva seguì a custruziun ‘n ciü mumènti. D’ següṛu u s’sa ch’ l’eṛa ‘ndà ‘n vis̅c̅ita aṛa fōbrica ‘nta pṛimma d’ ‘l 1725, ma tücci i papéi d’ ‘l’epuca, cun pṛugetti e ōto indicaziui ‘ns’i travoji sun ‘ndōi dispelsci.[3] ‘Nt’èl mese d’ s’tembō, a chiveltüṛa a duṛèva esse[4] stô cumpleta, lištesu Coward (div’gnü išpetua), l’avèva šcricciu ‘na relaziun da mandōa al Cunsijiu d’ ‘l Cumerciu, lund’u ‘ndōva a dì che nön di ōtṛi stabilimenti d’l Piemunte u sṛèva stà bun a passōa d’nōi a qua d’Ulmèa, viš U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[5] ----[1] Telaio=troa? [2] P. Chierici, Le iniziative di Carlo Francesco Vincenzo Ferrero…, p. 415 [3] <nowiki>https://officina82.wordpress.com/2015/01/14/restauro-del-palazzo-municipale-di-ormea/</nowiki> [4] Dovrebbe essere [5] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44 tcibrs7vod42lx6cdcq7iae760fguzn 273083 273082 2026-08-12T19:32:50Z Arbenganese 12552 rev azunte 273083 wikitext text/x-wiki = Èl lanifizi d’Ulmèa = Èl lanifizi d’Ulmèa (Lanificio) ṛ’è èl palōzu '''lund'''<nowiki/>' j’è a cumüna d’Ulmèa, ch’u da ‘n su Rizöa, ‘n s’èl cōntu cu’a Rumma, ‘nt’èl Bulgu. == štoṛia == A fōbrica di pōni ‘nt’Ulmèa a ṛ’è štô ‘nstalô ‘nt’èl 1723-1724, sutta ṛa direziùn d’ ‘l ‘nglese John Coward, ch’u v’gniva da ṛa cuntea d’ ‘l Somerset e ch' l'avèva zà auvèltu d’ 'l fōbriche dav’s̅c̅in a Vicenza.  Coward ṛ’èṛa štà ciamà ‘nt’Ulmèa da ‘l Malchèse Scịondṛu Vinzè Ferrero n’mà dui oggni dōppu a sö ‘nvestitüṛa, p’lché ‘n qua periudu, ṛ’ōta valōda d’ Tōnno l’eṛa ciütōštu pova, ma u j’eṛa a vuluntōi d’ tiōa sciü ‘n ‘mpresa d’ su setùa. I Savoia  avèvan pensōa d’ tiōa sciü quōs̅c̅i ‘n indüštṛia pè pṛûvincia e ‘l b’sögnu u l’eṛa alimentà da ṛa scituaziùn pulitica, scicume che ‘nti ültimi tempi, ‘ntōntu che ‘nt’èl restu d’l Europa u j’eṛa a rivuluziun indüštṛiōa, èl fōbriche Italiōne avèvo da èsse r’lanzōe ‘ns’ èl m’lcà. Fin a alau su tṛavojiu l’eṛa focciu ‘nte pochi pōšti ‘n Piemunte, p’lchè u j’eṛa a pruibiziun d’ ciantōa di lanifizi ‘nte gṛōsse zità e chinscì u l’eṛa ‘n man ai istitüti d’carità o ai ušpizzi, cun ‘na manifatüṛa scōlsa. Pṛopi cun l’ajüttu d’ èl guvèlnu, ‘l malchèse Ferrero, ch’ l’ eṛa da pocu ascì Miništru d’ ‘l Finanze l’avèva špuncià pè ovṛia su ‘mpiantu: Ulmèa l’eṛa ‘nt’ ‘na buna pusciziun, dav’s̅c̅in al mōa e ‘nsa štrô tra Tüṛin e Inejia, cun ‘n bun ambiente e e giüšte riselve d’euva. Vagnèndu ‘n p’lmessu špeciōa e di šcunti ‘nse tōsce, n’è v’gnü föṛa ‘n ‘mpiontu ch’ pè qual’epuca l’eṛa d’avanguoṛdia: i sun ‘nstalōi ‘nt’Ulmèa 'na tr'ntèna d’trōi[1] p’la pruduziun di pōni aṛa maneṛa inglese e di pōni ascì d’ s'cunda qualità.[2] Al pṛucessu d’ ‘nštalaziun u j’eṛa stà a pressu l’alchitettu d’ Munduì Francesco Gallo, ch’ l’avèva cunsijà èl malchèse e, fosci, avèva seguì a custruziun ‘n ciü mumènti. D’ següṛu u s’sa ch’ l’eṛa ‘ndà ‘n vis̅c̅ita aṛa fōbrica ‘nta pṛimma d’ ‘l 1725, ma tücci i papéi d’ ‘l’epuca, cun pṛugetti e ōto indicaziui ‘ns’i travoji sun ‘ndōi dispelsci.[3] ‘Nt’èl mese d’ s’tembō, a chiveltüṛa a duṛèva esse[4] stô cumpleta, lištesu Coward (div’gnü išpetua), l’avèva šcricciu ‘na relaziun da mandōa al Cunsijiu d’ ‘l Cumerciu, lund’u ‘ndōva a dì che nön di ōtṛi stabilimenti d’l Piemunte u sṛèva stà bun a passōa d’nōi a qua d’Ulmèa, vištu l’urdine e a cumpus̅c̅iziun gradiusa. ‘Nta sö descriziun u cuntia: ‘na comuda tundeṛia cun nuviššimi machinoṛi, i lucōi lund’a lōna a v’gniva ramazô[5], quai lund’a v’gniva lavô e quai lund’a v’gniva tencia, u tüttu dišpostu ‘n moddu da avè d’lungu l’euva a dišpus̅c̅iziun e da nu fōa d’l fümme. U s’sa ch’ j’ omi d’ l’esèlcitu franzese, ch’i j’eṛo rivōi ‘nt’Ulmèa p’ ṛa pṛimma vota ‘nt’ ‘l 1794 e i j’eṛa r’ štōi fin au 1796, pe’ tulnò ancùa ‘nt’èl 1799. Lochizì i l’avevo pijà cumme qualtéa geneṛô l’edifizi da fōbrica e aṛa fin d’l periudu d’ucupaziùn d’l paise, ai 13 d’ dis̅c̅embo d’ št’annu lì j’avevo focciu pijōa föu ai quottṛu cōnti d’ ‘I lanifizi. U n’ s' sa mica s’u ṛ’è štà ‘n avenimentu vusciü dai cumandanti pe’ gramizia o s’u sègghe štô ‘n incidente (il vocab. traduce come ginistru/d’sgrozia). ‘nt’i sö šcṛicci ‘nsa štoṛia d’Ulmèa Don Balbis, che s-ciōgni u ṛ’eṛa ‘l vice cürà dâ geis̅c̅a, u šcṛiveva che: ‘l lanifiziu ṛ’eṛa assōi d’ vantōgiu pe’ sa pupulaziùn, u ciü tontu ‘nti ültimi oggni, vištu ch’a prodūziun a ṛ’eṛa d’ buna qualitōi e u s’ vendeva ‘n abundonza, ascì d’ moddu da dōa du travoju ae p’lsune d’ ‘l poštu. D’lungu da quontu šcṛicciu èl föu u fas̅c̅èvo ‘ncùa ciü pau, p’lché qua dì aveva tacà a sciusciōa ‘l ventu folte, tontu ch’u s’p’nsova che‘l cà d’l Bulgu i fussu a rešgu d’ ciapà föu. A nente ṛ’eṛa selvì l’aziùn d’caciōghe l’euva ‘n zimma, scicumme ch’ ṛa strutüṛa ṛ’eṛa tṛoppu ōta e e sciōme tṛoppu špance (espanse). Pe’ fultüna e, u dis̅c̅e ‘ncua Don Balbis cun l’invucaziùn pe’ du vote d’l Santiššimu Sacramentu da pōIte d’l populu, u föu aṛa fìn u n’ l’è sciurtì a passōa ciü ‘n là.[6] ----[1] Telaio=troa? [2] P. Chierici, Le iniziative di Carlo Francesco Vincenzo Ferrero…, p. 415 [3] <nowiki>https://officina82.wordpress.com/2015/01/14/restauro-del-palazzo-municipale-di-ormea/</nowiki> [4] Dovrebbe essere [5] Ramazōa vuole anche dire spazzolare? [6] Ormea ai tempi della Rivoluzione francese, in Guida di Ormea e dintorni di Elia Michelis (1956), pag. 44 2hykaa2dvsfl5t0v5da3ctl7f0at7wq Eclisse de Sû 0 33115 273084 2026-08-12T19:57:53Z Arbenganese 12552 tradusiun 273084 wikitext text/x-wiki [[Immaggine:Eclisse solare.svg|thumb|Disegnu du Sû in eclisse, in lìnia cu'a Tèra e a Lüna]] In''''eclisse de sû''' (ascì ''eclissi'' ò ''esclìsci'') a l’é ina qüalitè d’[[Eclissi|eclisse]], se(r)eva a dì in fenòmenu [[Ottica|otticu]] e [[Astronomia|astrunòmicu]], pe'u sòlitu ch'u g'ha da vegghe cu'u scistema « [[Sô|Sû]] - [[Tæra|Tèra]] - [[Lunn-a|Lüna]] », caraterizàu dau scü(r)amèntu de tüttu o d'ina parte du discu du Sû da parte da [[Lunn-a|Lüna]], vistu daa [[Tæra|Tèra]]. Stu chì u l’é ün eventu assè rè(r)u perché, ascì ben ch’u se ve(r)ifiche à tütte e lüne növe, [[Sô|u Sû]], [[Lunn-a|a Lüna]] e [[Tæra|a Tèra]] i du(r)evan ascì êsse du tüttu in lìnia tra u cian de l'equatû selèste e u cian de l'eclitica: segundu a mecanica selèste qeestu u capita sulu ogni quande a Lüna a l’é declinâ in gi(r)u a l'eclitticu, o u becca stu chi inte 'n puntu ciamàu « nodu ». Aa lüna növa, se a [[Lunn-a|Lüna]] a l’é tra u [[Sô|Sû]] e a [[Tæra|Tèra]] a l’intersesiùn iputetica di dui cièi, dita « asse nudâle » o « linia di nodi », alu(r)a a pruietta a sò umbra in sce 'na pursiùn pursiùn da süperficie da Tèra, che da lì u se pö vegghe l'eclisse. Se u nodu u l’é daa banda uposta, a tütti i mòddi, u s’asciste aa lüna in eclisse, sta votta intu mèntre d'ina lüna pìna. [[File:Film eclipse soleil 1999.jpg|thumb|Sequènsa de l’eclisse sulare tutale du 1999, vista in Fransa]] Qüande [[Sô|u Sû]], [[Tæra|a Tèra]] e [[Lunn-a|a Lüna]] sun du tüttu in lìnia, a Lüna a làscia in cònu d’umbra precisu e strêtu in scia süperficie da Tèra inte l’emisfe(r)iu espòstu au [[Sô|Sû]] lungu 'na strêta banda geugrafica da Tèra, tantu che inte zone d’in gi(r)u l’umbra da Lüna a sa(r)à bèn bèn ciù grossa, ch'i u ciamman «conu de penumbra». Stu chì u l’è u câxu gene(r)icu d'in eclisse de Sû dìta ''sentrâle'' . kf8xmaosqvo18zgxfhjfzpvv19ghcbi 273086 273084 2026-08-12T19:59:32Z Arbenganese 12552 cat 273086 wikitext text/x-wiki [[Immaggine:Eclisse solare.svg|thumb|Disegnu du Sû in eclisse, in lìnia cu'a Tèra e a Lüna]] In''''eclisse de sû''' (ascì ''eclissi'' ò ''esclìsci'') a l’é ina qüalitè d’[[Eclissi|eclisse]], se(r)eva a dì in fenòmenu [[Ottica|otticu]] e [[Astronomia|astrunòmicu]], pe'u sòlitu ch'u g'ha da vegghe cu'u scistema « [[Sô|Sû]] - [[Tæra|Tèra]] - [[Lunn-a|Lüna]] », caraterizàu dau scü(r)amèntu de tüttu o d'ina parte du discu du Sû da parte da [[Lunn-a|Lüna]], vistu daa [[Tæra|Tèra]]. Stu chì u l’é ün eventu assè rè(r)u perché, ascì ben ch’u se ve(r)ifiche à tütte e lüne növe, [[Sô|u Sû]], [[Lunn-a|a Lüna]] e [[Tæra|a Tèra]] i du(r)evan ascì êsse du tüttu in lìnia tra u cian de l'equatû selèste e u cian de l'eclitica: segundu a mecanica selèste qeestu u capita sulu ogni quande a Lüna a l’é declinâ in gi(r)u a l'eclitticu, o u becca stu chi inte 'n puntu ciamàu « nodu ». Aa lüna növa, se a [[Lunn-a|Lüna]] a l’é tra u [[Sô|Sû]] e a [[Tæra|Tèra]] a l’intersesiùn iputetica di dui cièi, dita « asse nudâle » o « linia di nodi », alu(r)a a pruietta a sò umbra in sce 'na pursiùn pursiùn da süperficie da Tèra, che da lì u se pö vegghe l'eclisse. Se u nodu u l’é daa banda uposta, a tütti i mòddi, u s’asciste aa lüna in eclisse, sta votta intu mèntre d'ina lüna pìna. [[File:Film eclipse soleil 1999.jpg|thumb|Sequènsa de l’eclisse sulare tutale du 1999, vista in Fransa]] Qüande [[Sô|u Sû]], [[Tæra|a Tèra]] e [[Lunn-a|a Lüna]] sun du tüttu in lìnia, a Lüna a làscia in cònu d’umbra precisu e strêtu in scia süperficie da Tèra inte l’emisfe(r)iu espòstu au [[Sô|Sû]] lungu 'na strêta banda geugrafica da Tèra, tantu che inte zone d’in gi(r)u l’umbra da Lüna a sa(r)à bèn bèn ciù grossa, ch'i u ciamman «conu de penumbra». Stu chì u l’è u câxu gene(r)icu d'in eclisse de Sû dìta ''sentrâle'' . [[Categorîa:Astronomîa]] jth0moal5pftwnlvfhb3fkjm5bkw4ro 273087 273086 2026-08-12T19:59:45Z Arbenganese 12552 +tl 273087 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} [[Immaggine:Eclisse solare.svg|thumb|Disegnu du Sû in eclisse, in lìnia cu'a Tèra e a Lüna]] In''''eclisse de sû''' (ascì ''eclissi'' ò ''esclìsci'') a l’é ina qüalitè d’[[Eclissi|eclisse]], se(r)eva a dì in fenòmenu [[Ottica|otticu]] e [[Astronomia|astrunòmicu]], pe'u sòlitu ch'u g'ha da vegghe cu'u scistema « [[Sô|Sû]] - [[Tæra|Tèra]] - [[Lunn-a|Lüna]] », caraterizàu dau scü(r)amèntu de tüttu o d'ina parte du discu du Sû da parte da [[Lunn-a|Lüna]], vistu daa [[Tæra|Tèra]]. Stu chì u l’é ün eventu assè rè(r)u perché, ascì ben ch’u se ve(r)ifiche à tütte e lüne növe, [[Sô|u Sû]], [[Lunn-a|a Lüna]] e [[Tæra|a Tèra]] i du(r)evan ascì êsse du tüttu in lìnia tra u cian de l'equatû selèste e u cian de l'eclitica: segundu a mecanica selèste qeestu u capita sulu ogni quande a Lüna a l’é declinâ in gi(r)u a l'eclitticu, o u becca stu chi inte 'n puntu ciamàu « nodu ». Aa lüna növa, se a [[Lunn-a|Lüna]] a l’é tra u [[Sô|Sû]] e a [[Tæra|Tèra]] a l’intersesiùn iputetica di dui cièi, dita « asse nudâle » o « linia di nodi », alu(r)a a pruietta a sò umbra in sce 'na pursiùn pursiùn da süperficie da Tèra, che da lì u se pö vegghe l'eclisse. Se u nodu u l’é daa banda uposta, a tütti i mòddi, u s’asciste aa lüna in eclisse, sta votta intu mèntre d'ina lüna pìna. [[File:Film eclipse soleil 1999.jpg|thumb|Sequènsa de l’eclisse sulare tutale du 1999, vista in Fransa]] Qüande [[Sô|u Sû]], [[Tæra|a Tèra]] e [[Lunn-a|a Lüna]] sun du tüttu in lìnia, a Lüna a làscia in cònu d’umbra precisu e strêtu in scia süperficie da Tèra inte l’emisfe(r)iu espòstu au [[Sô|Sû]] lungu 'na strêta banda geugrafica da Tèra, tantu che inte zone d’in gi(r)u l’umbra da Lüna a sa(r)à bèn bèn ciù grossa, ch'i u ciamman «conu de penumbra». Stu chì u l’è u câxu gene(r)icu d'in eclisse de Sû dìta ''sentrâle'' . [[Categorîa:Astronomîa]] jtm3w6lsvphdiyfgj1iy6yq1ynfyb6c 273088 273087 2026-08-12T20:01:04Z Arbenganese 12552 qu 273088 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} [[Immaggine:Eclisse solare.svg|thumb|Disegnu du Sû in eclisse, in lìnia cu'a Tèra e a Lüna]] In''''eclisse de sû''' (ascì ''eclissi'' ò ''esclìsci'') a l’é ina qualitè d’[[Eclissi|eclisse]], se(r)eva a dì in fenòmenu [[Ottica|otticu]] e [[Astronomia|astrunòmicu]], pe'u sòlitu ch'u g'ha da vegghe cu'u scistema « [[Sô|Sû]] - [[Tæra|Tèra]] - [[Lunn-a|Lüna]] », caraterizàu dau scü(r)amèntu de tüttu o d'ina parte du discu du Sû da parte da [[Lunn-a|Lüna]], vistu daa [[Tæra|Tèra]]. Stu chì u l’é ün eventu assè rè(r)u perché, ascì ben ch’u se ve(r)ifiche à tütte e lüne növe, [[Sô|u Sû]], [[Lunn-a|a Lüna]] e [[Tæra|a Tèra]] i du(r)evan ascì êsse du tüttu in lìnia tra u cian de l'equatû selèste e u cian de l'eclitica: segundu a mecanica selèste qeestu u capita sulu ogni quande a Lüna a l’é declinâ in gi(r)u a l'eclitticu, o u becca stu chi inte 'n puntu ciamàu « nodu ». Aa lüna növa, se a [[Lunn-a|Lüna]] a l’é tra u [[Sô|Sû]] e a [[Tæra|Tèra]] a l’intersesiùn iputetica di dui cièi, dita « asse nudâle » o « linia di nodi », alu(r)a a pruietta a sò umbra in sce 'na pursiùn pursiùn da süperficie da Tèra, che da lì u se pö vegghe l'eclisse. Se u nodu u l’é daa banda uposta, a tütti i mòddi, u s’asciste aa lüna in eclisse, sta votta intu mèntre d'ina lüna pìna. [[File:Film eclipse soleil 1999.jpg|thumb|Sequènsa de l’eclisse sulare tutale du 1999, vista in Fransa]] quande [[Sô|u Sû]], [[Tæra|a Tèra]] e [[Lunn-a|a Lüna]] sun du tüttu in lìnia, a Lüna a làscia in cònu d’umbra precisu e strêtu in scia süperficie da Tèra inte l’emisfe(r)iu espòstu au [[Sô|Sû]] lungu 'na strêta banda geugrafica da Tèra, tantu che inte zone d’in gi(r)u l’umbra da Lüna a sa(r)à bèn bèn ciù grossa, ch'i u ciamman «conu de penumbra». Stu chì u l’è u câxu gene(r)icu d'in eclisse de Sû dìta ''sentrâle'' . [[Categorîa:Astronomîa]] myuvzdtu2s71gqjeye1oq2hmszmygf1