Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.15
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Doha
0
17759
273132
226915
2026-08-14T08:06:16Z
~2026-44697-52
20241
273132
wikitext
text/x-wiki
[[File:Doha skyline in the morning (12544910974).jpg|thumb|350px|Doha skyline in the morning (12544910974)|A skyline de Doha ([[2014]])]]
'''Doha''' a l'é a capitâle do [[Qatar]].
[[Immaggine:Doha Skyline Nacht night.jpg|miniatura|Doha de neutte vista da-o mâ (2019)]]
[[Immaggine:HEC Paris, Doha.png|miniatura|HEC Paris, Doha]]
A g'à 587.055 abitanti (arvî [[2015]]).
== Geògrafia ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economia ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioin ==
== Feste e fëe ==
== Comunicaçioin ==
== Personalitæ lighæ a Doha ==
== Nòtte ==
<references />
{{S}}
{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Qatar]]
[[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]]
71t30vm9syo3ohb6o55wr46n8rafwme
Inverigo
0
25252
273128
255927
2026-08-14T06:36:46Z
Luensu1959
1211
nomme locale
273128
wikitext
text/x-wiki
'''Inverigo''' (''Inverigh'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Inverigo
|Panorama = Chiesa di Sant'Ambrogio (Inverigo).jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Giorgio Ape
|Partito = lìsta cìvica ''2021''
|Data elezione = 6-6-2016
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Alzate Brianza]], [[Arosio]], [[Brenna (Italia)|Brenna]], [[Briosco]] (MB), [[Carugo]], [[Giussano]] (MB), [[Lambrugo]], [[Lurago d'Erba]], [[Nibionno]] (LC), [[Veduggio con Colzano]] (MB)
|Nome abitanti = (it) ''Inverighesi''
|Patrono = Sànt'Anbrêuxo
|Festivo = 7 dexénbre
|Mappa = Map_of_comune_of_Inverigo_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Inverigo inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
44sg5fgqtb08h5mmd8pdvhq4dr1178j
Laglio
0
25253
273129
252535
2026-08-14T06:37:32Z
Luensu1959
1211
nomme locale
273129
wikitext
text/x-wiki
'''Laglio''' (''Laj'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Laglio
|Panorama = Laglio_from_Lake_Como_ferry.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Roberto Pozzi
|Partito = lìsta cìvica ''Insieme per Laglio''
|Data elezione = 15-4-2008
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Brienno]], [[Carate Urio]], [[Faggeto Lario]], [[Nesso (Italia)|Nesso]], [[Pognana Lario]]
|Nome abitanti = (it) ''Lagliesi''
|Patrono = Sàn Zòrzo
|Festivo = 23 arvî
|Mappa = Map_of_comune_of_Laglio_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Laglio inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
[[Immaggine:Laglio1.JPG|thumb|270px|Laglio, panoràmma|centro]]
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
4f31wo9sdbkbkum0bxd2vkhfc3lc56f
Laino
0
25254
273130
227634
2026-08-14T06:38:17Z
Luensu1959
1211
detaggio
273130
wikitext
text/x-wiki
'''Laino''' (''Laìn'' into dialetto de Commo, IPA: lɑ'ɪŋ) l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Laino
|Stato = ITA
|Panorama = Ponnadasighignola.JPG
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Cipriano Soldati
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 8-6-2009
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Blessagno]], [[Claino con Osteno]], [[Colonno]], [[Pigra]], [[Ponna]], [[Centro Valle Intelvi]]
|Nome abitanti = (it) ''Lainesi''
|Patrono = Sàn Loénso
|Festivo = 10 agósto
|Mappa = Map_of_comune_of_Laino_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Laino inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
9wlgnnbz7046s6dfaduaslbuw5fhxbo
Lambrugo
0
25255
273131
245989
2026-08-14T06:39:05Z
Luensu1959
1211
nomme locale
273131
wikitext
text/x-wiki
'''Lambrugo''' (''Lambrugh'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Lambrugo
|Panorama = Lambrugo (CO) - chiesa di San Carlo Borromeo - interno.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Andrea Sala
|Partito = lìsta cìvica ''Vai LambruGO''
|Data elezione = 21-9-2020
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Costa Masnaga]] (LC), [[Inverigo]], [[Lurago d'Erba]], [[Merone]], [[Nibionno]] (LC)
|Nome abitanti = (it) ''Lambrughesi''
|Patrono = Sàn Càrlo Borromeo
|Festivo = 4 novénbre
|Mappa = Map_of_comune_of_Lambrugo_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Lambrugo inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
sgyupb180eompl24yqjxterb5sxwrx4
Categorîa:Pàgine in Arbenganese
14
28009
273124
272889
2026-08-13T18:03:04Z
N.Longo
12052
+ 1
273124
wikitext
text/x-wiki
Sta categorîa a l'arechéugge e pàgine ch'én scrîte in ''arbenganese'', a-a mainêa da çitæ ò inte unn-a de variànte da lìsta chi de sótta. Into detàggio, gh'é:
* 68 pàgine in ''arbenganese sitadìn''
** 9 pàgine inta ''grafia du Gastaldi''
** 1 pàgina inta ''grafia du Bolia''
* 11 pàgine in ''tuiranìn''
* 9 pàgine intu ''parlâ de Castrevegliu''
* 6 pàgine in ''parlà d'Èrli''
* 4 pàgine in ''burghetìn''
* 4 pàgine in ''burghetìn di Prigè''
* 3 pàgine in ''castergianchìn''
* 2 pàgine in ''baresté''
* 2 pàgine in ''lecaiö''
* 1 pàgina in ''carendìn''
* 1 pàgina in ''parlà de Villanöva''
* 1 pàgina in ''carporu''
[[Categorîa:Pàgine de Wikipedia pe variànsa|Arbenganese]]
tkbeq57cav83djeupi94vbheidm063f
Lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi
0
33102
273121
273078
2026-08-13T17:59:52Z
N.Longo
12052
/* Âtre parte */ +
273121
wikitext
text/x-wiki
{{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}}
<!--{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}-->
Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva.
== Lista ==
=== Ligü(r)ia ===
==== Pruvinsa de Impe(r)ia ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Còlla Me(r)ellu
|[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1284:provincia-di-imperia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Imperia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Sapergu
|[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]]
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Grange
|[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263632|tìtolo=Tomba di Monte Grange (tomba isolata ad incinerazione, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Munte Rocche
|[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Osaggiu
|[[Avrigâ]], Munte Osaggiu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Seppu
|[[Baiardu]], Munte Seppu
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Ciaixe
|[[Campurussu]], Ciaixe
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Baracùn
|[[Campurussu]], Munte Baracùn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castiùn
|[[Campurussu]], U Castiùn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma de Funtâne
|[[Campurussu]], Simma de Funtâne
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma d'Aurìn
|[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Colla Sgarbà
|[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Arpixélla
|[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla
|Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma Tramuntìna
|[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263636|tìtolo=CIMA TRAMONTINA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Rocca de Dregu
|[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu
|Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Passu de Mezzalüna
|[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Veonigi
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castellà
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Morgi
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Âtumo(r)u
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte U(r)ivastru
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Acqua(r)ùn
|[[Lüxinascu]]-[[Puntedasce]]-[[Vaxìa]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263599|tìtolo=CASTELLO MEDIEVALE DI MONTE ACQUARONE con preesistenze (struttura di fortificazione castello militare)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Caggiu
|[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Âtu
|[[Pigna]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" />
|-
|U Castelà
|[[Ressu|Rèssu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263771|tìtolo=Poggio Castellaro (sito non identificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Cruxe de Paddre Poggi
|[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Müggiu de Scaje
|[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Bignùn
|[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Curma
|[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castéllu
|[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|I Casteletti
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|L'Entrà
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà
|[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Punta Pistorin
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castela(r)ettu
|[[U Sèrvu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263593|tìtolo=Castellareto di Cervo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Munte Belenda
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]]
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Colla de Beura
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Cian du Pussu
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|}
==== Pruvinsa de Savuna ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Castelâ du Trabichettu
|[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]]
|Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|U Munte
|[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]]
|Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]''
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[L'Atè|Artâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|[[Berzezzi#U castelä|U Castelä]]
|[[Berzezzi]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|I Castelê
|[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê''
|Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Bric Castei(r)ö
|[[Còiri|Cai(r)u]]
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Marmö
|[[Casanöva]], [[Marmö]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|Munte d'Aggiu
|[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|Briccu du Castelà
|[[Cengë|Cengiu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelä
|[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]]
|U manca de pröve segü(r)e
|<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Bric Reseghe
|[[Finô|Finâ]], ''I Munti''
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu)
|<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Vilaggiu de Àgnime
|[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca''
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|I Castelê
|[[Löa]], ''I Castelê''
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Castele(r)a
|[[Mieuja|Miöja]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[A Steja|Stella]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|Castelà de Barlörie]]
|[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie''
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ''
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[U Sejô|U Se(r)iâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Väze|Va(r)azze]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Vendùn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|}
==== Pruvinsa de Spezza ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Castelàiu
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1285:provincia-della-spezia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia della Spezia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Veppu
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Bòrseda
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]-[[Calice]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Castelà
|[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Bonasseua|Bunassö(r)a]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Carmu
|[[Deiva]], Mezzema
|[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Vigu
|[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte de Furche
|[[Levanto|Levantu]]
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Cembràn
|[[Maissann-a|Maisâna]], [[Çembràn|Cembràn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Castéllu de Carpena
|[[Ricò|Riccò]], Carpêna
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Còlla di Castelèi
|[[San Steva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Lòbbia
|[[A Spèza|Spezza]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Castelà de Pegasàn
|[[A Spèza|Spezza]], [[Pegasàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Cota
|[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelfermu
|[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Vàise|Va(r)ese]], Ca(r)ansa
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Munte Dragnùn
|[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Novà
|[[Zignægo|Zignagu]], [[Novà]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Castelà
|[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|}
==== Pruvinsa de Zena ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|I Casteletti
|[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" />
|-
|Punta Guetta
|[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de San Sipriàn
|[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte San Pe(r)u
|[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Üsciu
|[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu
|De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Trâxu
|[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref>
|-
|[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]]
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Isuverde
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Langascu
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Larvegu
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Larvegu
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Camuggi]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|U Castelettu
|[[Cicagna]], U Castelettu
|Fòscia numma che de l'etè de mezzu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref>
|-
|Rocche Negre
|[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Ce(r)ese
|[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Craviascu
|[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Füme(r)i
|[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Telegrafu
|[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Ruccatajâ
|[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Madònna Negra
|[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Rösa
|[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de San Bertumè
|[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Bastia de Reccu
|[[Recco|Reccu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Munte Castelettu
|[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Mu(r)ìn de Due Rìghe
|[[San Comban|San Cu(r)umbàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[San Comban|San Cu(r)umbàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Savignon|Savignùn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà d'Isu(r)èlle
|[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Sestri Levante]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Söi|So(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Caneva
|[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Lassu
|[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Rundunai(r)a
|[[Favâ|U Favâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Penùn
|[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Fòrte Puìn
|[[Zena]], [[Begòu|Begàu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Cianderlìn
|[[Zena]], [[Cianderlìn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Cremén
|[[Zena]], [[Cremén]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Munte Fasce
|[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Mu(r)asâna
|[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Còsta d'U(r)eggia
|[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Santu Zebbiu
|[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Tûre Cangiâxu
|[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Zuaggi
|[[Zoaggi|Zuaggi]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Munte Castéllu
|[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu
|Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]]
|<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref>
|}
=== Pruvensa ===
==== Dipartimèntu de Arpe Ma(r)ìtime ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum du Castellar
|[[Eza]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA06000002|tìtolo=Oppidum du Castellar|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.gralon.net/tourisme/monuments/info-oppidum-du-castellar--site-archeologique-de-eze-06-eze-22296.htm|tìtolo=Oppidum Du Castellar, Site Archéologique De Eze (06) Eze|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum du Mont-Pezou
|[[Vallauris]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080908|tìtolo=Oppidum du Mont-Pezou|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Maurice Sechter|ànno=1964|tìtolo=Oppidum préhistorique du mont Pezou, à Vallauris (Alpes-Maritimes)|revìsta=Bulletin de la Société préhistorique française|volùmme=Vul. 61|nùmero=1|pp=29-32|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/bspf_0249-7638_1964_num_61_1_8151}}</ref>
|}
==== Dipartimèntu de Bucche du Ròdanu ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum d'Entremont
|[[Aix-en-Provence]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081095|tìtolo=Vestiges de l'oppidum celto-ligure d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-dentremont-aix-en-provence-en-2863531/|tìtolo=Oppidum d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum du Baou-Roux
|[[Bouc-Bel-Air]]
|Da l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081521|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://riig.huma-num.fr/places/17|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Pierredon
|[[Éguilles]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081242|tìtolo=Oppidum celto-ligure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://museedupatrimoine.fr/oppidum-de-pierredon-a-eguilles-bouches-du-rhone/29804.html|tìtolo=Oppidum de Pierredon à Éguilles à Éguilles dans les Bouches-du-Rhône|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Constantine
|[[Lançon-Provence]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081313|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA13000332|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Cloche
|[[Les Pennes-Mirabeau]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000034|tìtolo=Oppidum de la Cloche|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Louis Chabot|ànno=1983|tìtolo=L'oppidum de la Cloche aux Pennes-Mirabeau (Bouches-du-Rhône) : Synthèse des travaux effectués de 1967 à 1982|revìsta=Revue archéologique de Narbonnaise|volùmme=Vul. 16|pp=39-80|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/ran_0557-7705_1983_num_16_1_1223}}</ref>
|-
|Oppidum de Teste-Nègre
|[[Les Pennes-Mirabeau]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081404|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-teste-negre-iiieme-siecle-avant-j-c/|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre, IIIème siècle avant J.C|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Notre-Dame de Pitié
|[[Marignane]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00125710|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tourisme-marignane.com/offres/oppidum-de-notre-dame-de-pitie-marignane-fr-3388048/|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Verduron
|[[Marseggia|Marseja]], [[Verduron]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000039|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/que-faire/culture-et-patrimoine/lieux/oppidum-de-verduron-marseille-15eme-fr-3326743/|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Tête de l'Ost
|[[Mimet]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081523|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-la-tete-de-lost-le-domaine-des-salyens/|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost, le Domaine des Salyens|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum des Caisses
|[[Mouriès]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081387|tìtolo=Oppidum des Caisses|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.alpillesenprovence.com/en/fiches/oppidum-of-the-caisses-de-jean-jean/|tìtolo=Oppidum des Caisses de Jean-Jean|léngoa=FR, EN, DE|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Saint-Blaise
|[[Saint-Mitre-les-Remparts]]
|Dau [[Neolìtico|neuliticu]] antìgu fina au [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081436|tìtolo=Oppidum Saint-Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-saint-blaise-saint-mitre-les-remparts-en-2867672/|tìtolo=Oppidum Saint Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum des Mayans
|[[Septèmes-les-Vallons]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000025|tìtolo=Oppidum des Mayans|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/l-oppidum-des-mayans-et-le-hameau-fantome-marseille-provence/|tìtolo=Oppidum des Mayans et le Hameau Fantôme|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Roquepertuse
|[[Velaux]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VII secolo a.C.|VII]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081491|tìtolo=Site archéologique de Roquepertuse|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/2023/11/17/roquepertuse-un-santuario-celto-ligure-in-provenza/|tìtolo=Roquepertuse: un santuario celto-ligure in Provenza|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|}
==== Dipartimèntu du Va(r)u ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum de Montjean
|[[Cavalaire-sur-Mer]]-[[La Môle]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000001|tìtolo=Oppidum de Montjean (également sur commune de La Môle)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000006|tìtolo=Oppidum de Montjean|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Cuers
|[[Cuers]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081587|tìtolo=Oppidum avec remparts|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mpmtourisme.com/en/cultural-heritage/oppidum-castellas|tìtolo=The Oppidum of Castellas|léngoa=EN, FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Costebelle
|[[Hyères]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081645|tìtolo=Oppidum de Costebelle (ancien)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.maison-patrimoine-tpm.fr/patrimoine-archeologique-un-heritage-antique|tìtolo=Patrimoine archéologique: un héritage antique|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Méren
|[[Le Cannet-des-Maures]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA00064416|tìtolo=Oppidum, château dit Casteau Maoure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.echosciences-paca.fr/ressources/oppidum-de-meren-au-cannet-des-maures|tìtolo=Oppidum de Meren au Cannet des Maures|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Courtine
|[[Ollioules]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081686|tìtolo=Oppidum celto-ligure de la Courtine (vestiges)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Jean Layet|ànno=1959|tìtolo=L'oppidum de La Courtine à Ollioules (Var)|revìsta=Comptes rendus des séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres|volùmme=vul. 103|nùmero=2|pp=356-357|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/crai_0065-0536_1959_num_103_2_11082}}</ref>
|-
|Oppidum du Castellas
|[[Solliès-Pont]]-[[Solliès-Toucas]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081742|tìtolo=Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081743|tìtolo=Oppidum (vestiges de l'enceinte)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.valleegapeau-tourisme.fr/patrimoine-culturel/loppidum-du-castellas/|tìtolo=L'Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|}
=== Âtre parte ===
==== Piemunte ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|''Brigodorum''
|[[Lisciandria|Alesciandria]], [[Breolungi]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/mondovi-breolungi-cn-sito-archeologico/|tìtolo=Mondovì – Breolungi (CN) : sito archeologico|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Ròcca de San Zòrzu
|[[Chieri|Chie(r)i]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]-...)
|<ref>{{Çitta web|url=https://www.startgallerychieri.it/linsediamento-celto-ligure/|tìtolo=L'insediamento celto-ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Guardamunte
|[[Gremiascu]], Munte Valassa
|Dau [[Neolìtico|neuliticu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/gremiasco-al-area-archeologico-naturalistica-del-guardamonte/|tìtolo=Gremiasco (AL) : Area archeologico-naturalistica del Guardamonte|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0100354591|tìtolo=insediamento d'altura pre e protostorico (castelliere, insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Castéllu de Muntâdu
|[[Montaldo di Mondovì|Muntâdu de Munduvì]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=I Liguri sulla Rocca|url=https://www.comune.montaldodimondovi.cn.it/portals/1602/SiscomArchivio/2/iligurisullarocca.pdf|léngoa=IT|pp=30-44}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Egle Micheletto|outô2=Marica Venturino Gambari (a cü(r)a de)|tìtolo=Montaldo di Mondovì. Dal villaggio preistorico al castello medievale|url=https://www.academia.edu/125428190/Montaldo_di_Mondov%C3%AC_Dal_villaggio_preistorico_al_castello_medievale_a_cura_di_E_Micheletto_M_Venturino_|ànno=Zenâ 2012|editô=Cumüne de Muntâdu et al.|çitæ=Muntâdu|léngoa=IT}}</ref>
|-
|Bèc Bërchasa
|[[Rucaviùn]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/roccavione-cn-sito-archeologico-del-bec-bric-berciassa/|tìtolo=Roccavione (CN): Sito archeologico del Bèc/Bric Berciassa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.becberciassa.it/index.aspx|tìtolo=Bèc Bërchasa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|}
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
<!--[[Categoria:Lìguri Antîghi]]
[[Categorîa:Lìste]]-->
fttqhgxyzk3shhkku0d1n7lxuj77v1r
273122
273121
2026-08-13T18:00:43Z
N.Longo
12052
cat, tl
273122
wikitext
text/x-wiki
{{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}}
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva.
== Lista ==
=== Ligü(r)ia ===
==== Pruvinsa de Impe(r)ia ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Còlla Me(r)ellu
|[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1284:provincia-di-imperia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Imperia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Sapergu
|[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]]
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Grange
|[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263632|tìtolo=Tomba di Monte Grange (tomba isolata ad incinerazione, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Munte Rocche
|[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Osaggiu
|[[Avrigâ]], Munte Osaggiu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Seppu
|[[Baiardu]], Munte Seppu
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Ciaixe
|[[Campurussu]], Ciaixe
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Baracùn
|[[Campurussu]], Munte Baracùn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castiùn
|[[Campurussu]], U Castiùn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma de Funtâne
|[[Campurussu]], Simma de Funtâne
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma d'Aurìn
|[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Colla Sgarbà
|[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Arpixélla
|[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla
|Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma Tramuntìna
|[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263636|tìtolo=CIMA TRAMONTINA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Rocca de Dregu
|[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu
|Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Passu de Mezzalüna
|[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Veonigi
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castellà
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Morgi
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Âtumo(r)u
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte U(r)ivastru
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Acqua(r)ùn
|[[Lüxinascu]]-[[Puntedasce]]-[[Vaxìa]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263599|tìtolo=CASTELLO MEDIEVALE DI MONTE ACQUARONE con preesistenze (struttura di fortificazione castello militare)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Caggiu
|[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Âtu
|[[Pigna]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" />
|-
|U Castelà
|[[Ressu|Rèssu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263771|tìtolo=Poggio Castellaro (sito non identificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Cruxe de Paddre Poggi
|[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Müggiu de Scaje
|[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Bignùn
|[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Curma
|[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castéllu
|[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|I Casteletti
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|L'Entrà
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà
|[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Punta Pistorin
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castela(r)ettu
|[[U Sèrvu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263593|tìtolo=Castellareto di Cervo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Munte Belenda
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]]
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Colla de Beura
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Cian du Pussu
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|}
==== Pruvinsa de Savuna ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Castelâ du Trabichettu
|[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]]
|Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|U Munte
|[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]]
|Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]''
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[L'Atè|Artâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|[[Berzezzi#U castelä|U Castelä]]
|[[Berzezzi]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|I Castelê
|[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê''
|Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Bric Castei(r)ö
|[[Còiri|Cai(r)u]]
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Marmö
|[[Casanöva]], [[Marmö]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|Munte d'Aggiu
|[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|Briccu du Castelà
|[[Cengë|Cengiu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelä
|[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]]
|U manca de pröve segü(r)e
|<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Bric Reseghe
|[[Finô|Finâ]], ''I Munti''
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu)
|<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Vilaggiu de Àgnime
|[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca''
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|I Castelê
|[[Löa]], ''I Castelê''
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Castele(r)a
|[[Mieuja|Miöja]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[A Steja|Stella]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|Castelà de Barlörie]]
|[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie''
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ''
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[U Sejô|U Se(r)iâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Väze|Va(r)azze]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Vendùn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|}
==== Pruvinsa de Spezza ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Castelàiu
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1285:provincia-della-spezia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia della Spezia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Veppu
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Bòrseda
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]-[[Calice]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Castelà
|[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Bonasseua|Bunassö(r)a]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Carmu
|[[Deiva]], Mezzema
|[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Vigu
|[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte de Furche
|[[Levanto|Levantu]]
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Cembràn
|[[Maissann-a|Maisâna]], [[Çembràn|Cembràn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Castéllu de Carpena
|[[Ricò|Riccò]], Carpêna
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Còlla di Castelèi
|[[San Steva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Lòbbia
|[[A Spèza|Spezza]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Castelà de Pegasàn
|[[A Spèza|Spezza]], [[Pegasàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Cota
|[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelfermu
|[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Vàise|Va(r)ese]], Ca(r)ansa
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Munte Dragnùn
|[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Novà
|[[Zignægo|Zignagu]], [[Novà]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Castelà
|[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|}
==== Pruvinsa de Zena ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|I Casteletti
|[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" />
|-
|Punta Guetta
|[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de San Sipriàn
|[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte San Pe(r)u
|[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Üsciu
|[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu
|De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Trâxu
|[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref>
|-
|[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]]
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Isuverde
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Langascu
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Larvegu
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Larvegu
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Camuggi]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|U Castelettu
|[[Cicagna]], U Castelettu
|Fòscia numma che de l'etè de mezzu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref>
|-
|Rocche Negre
|[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Ce(r)ese
|[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Craviascu
|[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Füme(r)i
|[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Telegrafu
|[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Ruccatajâ
|[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Madònna Negra
|[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Rösa
|[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de San Bertumè
|[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Bastia de Reccu
|[[Recco|Reccu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Munte Castelettu
|[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Mu(r)ìn de Due Rìghe
|[[San Comban|San Cu(r)umbàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[San Comban|San Cu(r)umbàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Savignon|Savignùn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà d'Isu(r)èlle
|[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Sestri Levante]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Söi|So(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Caneva
|[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Lassu
|[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Rundunai(r)a
|[[Favâ|U Favâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Penùn
|[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Fòrte Puìn
|[[Zena]], [[Begòu|Begàu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Cianderlìn
|[[Zena]], [[Cianderlìn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Cremén
|[[Zena]], [[Cremén]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Munte Fasce
|[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Mu(r)asâna
|[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Còsta d'U(r)eggia
|[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Santu Zebbiu
|[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Tûre Cangiâxu
|[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Zuaggi
|[[Zoaggi|Zuaggi]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Munte Castéllu
|[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu
|Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]]
|<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref>
|}
=== Pruvensa ===
==== Dipartimèntu de Arpe Ma(r)ìtime ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum du Castellar
|[[Eza]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA06000002|tìtolo=Oppidum du Castellar|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.gralon.net/tourisme/monuments/info-oppidum-du-castellar--site-archeologique-de-eze-06-eze-22296.htm|tìtolo=Oppidum Du Castellar, Site Archéologique De Eze (06) Eze|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum du Mont-Pezou
|[[Vallauris]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080908|tìtolo=Oppidum du Mont-Pezou|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Maurice Sechter|ànno=1964|tìtolo=Oppidum préhistorique du mont Pezou, à Vallauris (Alpes-Maritimes)|revìsta=Bulletin de la Société préhistorique française|volùmme=Vul. 61|nùmero=1|pp=29-32|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/bspf_0249-7638_1964_num_61_1_8151}}</ref>
|}
==== Dipartimèntu de Bucche du Ròdanu ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum d'Entremont
|[[Aix-en-Provence]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081095|tìtolo=Vestiges de l'oppidum celto-ligure d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-dentremont-aix-en-provence-en-2863531/|tìtolo=Oppidum d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum du Baou-Roux
|[[Bouc-Bel-Air]]
|Da l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081521|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://riig.huma-num.fr/places/17|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Pierredon
|[[Éguilles]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081242|tìtolo=Oppidum celto-ligure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://museedupatrimoine.fr/oppidum-de-pierredon-a-eguilles-bouches-du-rhone/29804.html|tìtolo=Oppidum de Pierredon à Éguilles à Éguilles dans les Bouches-du-Rhône|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Constantine
|[[Lançon-Provence]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081313|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA13000332|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Cloche
|[[Les Pennes-Mirabeau]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000034|tìtolo=Oppidum de la Cloche|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Louis Chabot|ànno=1983|tìtolo=L'oppidum de la Cloche aux Pennes-Mirabeau (Bouches-du-Rhône) : Synthèse des travaux effectués de 1967 à 1982|revìsta=Revue archéologique de Narbonnaise|volùmme=Vul. 16|pp=39-80|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/ran_0557-7705_1983_num_16_1_1223}}</ref>
|-
|Oppidum de Teste-Nègre
|[[Les Pennes-Mirabeau]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081404|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-teste-negre-iiieme-siecle-avant-j-c/|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre, IIIème siècle avant J.C|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Notre-Dame de Pitié
|[[Marignane]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00125710|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tourisme-marignane.com/offres/oppidum-de-notre-dame-de-pitie-marignane-fr-3388048/|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Verduron
|[[Marseggia|Marseja]], [[Verduron]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000039|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/que-faire/culture-et-patrimoine/lieux/oppidum-de-verduron-marseille-15eme-fr-3326743/|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Tête de l'Ost
|[[Mimet]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081523|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-la-tete-de-lost-le-domaine-des-salyens/|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost, le Domaine des Salyens|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum des Caisses
|[[Mouriès]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081387|tìtolo=Oppidum des Caisses|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.alpillesenprovence.com/en/fiches/oppidum-of-the-caisses-de-jean-jean/|tìtolo=Oppidum des Caisses de Jean-Jean|léngoa=FR, EN, DE|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Saint-Blaise
|[[Saint-Mitre-les-Remparts]]
|Dau [[Neolìtico|neuliticu]] antìgu fina au [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081436|tìtolo=Oppidum Saint-Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-saint-blaise-saint-mitre-les-remparts-en-2867672/|tìtolo=Oppidum Saint Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum des Mayans
|[[Septèmes-les-Vallons]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000025|tìtolo=Oppidum des Mayans|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/l-oppidum-des-mayans-et-le-hameau-fantome-marseille-provence/|tìtolo=Oppidum des Mayans et le Hameau Fantôme|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Roquepertuse
|[[Velaux]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VII secolo a.C.|VII]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081491|tìtolo=Site archéologique de Roquepertuse|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/2023/11/17/roquepertuse-un-santuario-celto-ligure-in-provenza/|tìtolo=Roquepertuse: un santuario celto-ligure in Provenza|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|}
==== Dipartimèntu du Va(r)u ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum de Montjean
|[[Cavalaire-sur-Mer]]-[[La Môle]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000001|tìtolo=Oppidum de Montjean (également sur commune de La Môle)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000006|tìtolo=Oppidum de Montjean|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Cuers
|[[Cuers]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081587|tìtolo=Oppidum avec remparts|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mpmtourisme.com/en/cultural-heritage/oppidum-castellas|tìtolo=The Oppidum of Castellas|léngoa=EN, FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Costebelle
|[[Hyères]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081645|tìtolo=Oppidum de Costebelle (ancien)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.maison-patrimoine-tpm.fr/patrimoine-archeologique-un-heritage-antique|tìtolo=Patrimoine archéologique: un héritage antique|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Méren
|[[Le Cannet-des-Maures]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA00064416|tìtolo=Oppidum, château dit Casteau Maoure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.echosciences-paca.fr/ressources/oppidum-de-meren-au-cannet-des-maures|tìtolo=Oppidum de Meren au Cannet des Maures|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Courtine
|[[Ollioules]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081686|tìtolo=Oppidum celto-ligure de la Courtine (vestiges)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Jean Layet|ànno=1959|tìtolo=L'oppidum de La Courtine à Ollioules (Var)|revìsta=Comptes rendus des séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres|volùmme=vul. 103|nùmero=2|pp=356-357|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/crai_0065-0536_1959_num_103_2_11082}}</ref>
|-
|Oppidum du Castellas
|[[Solliès-Pont]]-[[Solliès-Toucas]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081742|tìtolo=Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081743|tìtolo=Oppidum (vestiges de l'enceinte)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.valleegapeau-tourisme.fr/patrimoine-culturel/loppidum-du-castellas/|tìtolo=L'Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|}
=== Âtre parte ===
==== Piemunte ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|''Brigodorum''
|[[Lisciandria|Alesciandria]], [[Breolungi]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/mondovi-breolungi-cn-sito-archeologico/|tìtolo=Mondovì – Breolungi (CN) : sito archeologico|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Ròcca de San Zòrzu
|[[Chieri|Chie(r)i]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]-...)
|<ref>{{Çitta web|url=https://www.startgallerychieri.it/linsediamento-celto-ligure/|tìtolo=L'insediamento celto-ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Guardamunte
|[[Gremiascu]], Munte Valassa
|Dau [[Neolìtico|neuliticu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/gremiasco-al-area-archeologico-naturalistica-del-guardamonte/|tìtolo=Gremiasco (AL) : Area archeologico-naturalistica del Guardamonte|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0100354591|tìtolo=insediamento d'altura pre e protostorico (castelliere, insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Castéllu de Muntâdu
|[[Montaldo di Mondovì|Muntâdu de Munduvì]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=I Liguri sulla Rocca|url=https://www.comune.montaldodimondovi.cn.it/portals/1602/SiscomArchivio/2/iligurisullarocca.pdf|léngoa=IT|pp=30-44}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Egle Micheletto|outô2=Marica Venturino Gambari (a cü(r)a de)|tìtolo=Montaldo di Mondovì. Dal villaggio preistorico al castello medievale|url=https://www.academia.edu/125428190/Montaldo_di_Mondov%C3%AC_Dal_villaggio_preistorico_al_castello_medievale_a_cura_di_E_Micheletto_M_Venturino_|ànno=Zenâ 2012|editô=Cumüne de Muntâdu et al.|çitæ=Muntâdu|léngoa=IT}}</ref>
|-
|Bèc Bërchasa
|[[Rucaviùn]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/roccavione-cn-sito-archeologico-del-bec-bric-berciassa/|tìtolo=Roccavione (CN): Sito archeologico del Bèc/Bric Berciassa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.becberciassa.it/index.aspx|tìtolo=Bèc Bërchasa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|}
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
[[Categoria:Lìguri Antîghi]]
[[Categorîa:Lìste]]
pew1wxnf2ybcypdfquh5iosng88lg09
273123
273122
2026-08-13T18:01:32Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Utente:N.Longo/Sandbox/Lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi]] a [[Lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi]] sénsa lasciâ de rindirìsso: pübbricà
273122
wikitext
text/x-wiki
{{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}}
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva.
== Lista ==
=== Ligü(r)ia ===
==== Pruvinsa de Impe(r)ia ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Còlla Me(r)ellu
|[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1284:provincia-di-imperia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Imperia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Sapergu
|[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]]
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Grange
|[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263632|tìtolo=Tomba di Monte Grange (tomba isolata ad incinerazione, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Munte Rocche
|[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Osaggiu
|[[Avrigâ]], Munte Osaggiu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Seppu
|[[Baiardu]], Munte Seppu
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Ciaixe
|[[Campurussu]], Ciaixe
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Baracùn
|[[Campurussu]], Munte Baracùn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castiùn
|[[Campurussu]], U Castiùn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma de Funtâne
|[[Campurussu]], Simma de Funtâne
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma d'Aurìn
|[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Colla Sgarbà
|[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Arpixélla
|[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla
|Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma Tramuntìna
|[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263636|tìtolo=CIMA TRAMONTINA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Rocca de Dregu
|[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu
|Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Passu de Mezzalüna
|[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Veonigi
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castellà
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Morgi
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Âtumo(r)u
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte U(r)ivastru
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Acqua(r)ùn
|[[Lüxinascu]]-[[Puntedasce]]-[[Vaxìa]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263599|tìtolo=CASTELLO MEDIEVALE DI MONTE ACQUARONE con preesistenze (struttura di fortificazione castello militare)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Caggiu
|[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Âtu
|[[Pigna]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" />
|-
|U Castelà
|[[Ressu|Rèssu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263771|tìtolo=Poggio Castellaro (sito non identificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Cruxe de Paddre Poggi
|[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Müggiu de Scaje
|[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Bignùn
|[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Curma
|[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castéllu
|[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|I Casteletti
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|L'Entrà
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà
|[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Punta Pistorin
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castela(r)ettu
|[[U Sèrvu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263593|tìtolo=Castellareto di Cervo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Munte Belenda
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]]
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Colla de Beura
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Cian du Pussu
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|}
==== Pruvinsa de Savuna ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Castelâ du Trabichettu
|[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]]
|Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|U Munte
|[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]]
|Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]''
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[L'Atè|Artâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|[[Berzezzi#U castelä|U Castelä]]
|[[Berzezzi]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|I Castelê
|[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê''
|Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Bric Castei(r)ö
|[[Còiri|Cai(r)u]]
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Marmö
|[[Casanöva]], [[Marmö]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|Munte d'Aggiu
|[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|Briccu du Castelà
|[[Cengë|Cengiu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelä
|[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]]
|U manca de pröve segü(r)e
|<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Bric Reseghe
|[[Finô|Finâ]], ''I Munti''
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu)
|<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Vilaggiu de Àgnime
|[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca''
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|I Castelê
|[[Löa]], ''I Castelê''
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Castele(r)a
|[[Mieuja|Miöja]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[A Steja|Stella]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|Castelà de Barlörie]]
|[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie''
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ''
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[U Sejô|U Se(r)iâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Väze|Va(r)azze]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Vendùn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|}
==== Pruvinsa de Spezza ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Castelàiu
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1285:provincia-della-spezia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia della Spezia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Veppu
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Bòrseda
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]-[[Calice]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Castelà
|[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Bonasseua|Bunassö(r)a]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Carmu
|[[Deiva]], Mezzema
|[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Vigu
|[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte de Furche
|[[Levanto|Levantu]]
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Cembràn
|[[Maissann-a|Maisâna]], [[Çembràn|Cembràn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Castéllu de Carpena
|[[Ricò|Riccò]], Carpêna
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Còlla di Castelèi
|[[San Steva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Lòbbia
|[[A Spèza|Spezza]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Castelà de Pegasàn
|[[A Spèza|Spezza]], [[Pegasàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Cota
|[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelfermu
|[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Vàise|Va(r)ese]], Ca(r)ansa
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Munte Dragnùn
|[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Novà
|[[Zignægo|Zignagu]], [[Novà]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Castelà
|[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|}
==== Pruvinsa de Zena ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|I Casteletti
|[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" />
|-
|Punta Guetta
|[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de San Sipriàn
|[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte San Pe(r)u
|[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Üsciu
|[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu
|De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Trâxu
|[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref>
|-
|[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]]
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Isuverde
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Langascu
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Larvegu
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Larvegu
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Camuggi]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|U Castelettu
|[[Cicagna]], U Castelettu
|Fòscia numma che de l'etè de mezzu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref>
|-
|Rocche Negre
|[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Ce(r)ese
|[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Craviascu
|[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Füme(r)i
|[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Telegrafu
|[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Ruccatajâ
|[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Madònna Negra
|[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Rösa
|[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de San Bertumè
|[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Bastia de Reccu
|[[Recco|Reccu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Munte Castelettu
|[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Mu(r)ìn de Due Rìghe
|[[San Comban|San Cu(r)umbàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[San Comban|San Cu(r)umbàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Savignon|Savignùn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà d'Isu(r)èlle
|[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Sestri Levante]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Söi|So(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Caneva
|[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Lassu
|[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Rundunai(r)a
|[[Favâ|U Favâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Penùn
|[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Fòrte Puìn
|[[Zena]], [[Begòu|Begàu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Cianderlìn
|[[Zena]], [[Cianderlìn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Cremén
|[[Zena]], [[Cremén]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Munte Fasce
|[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Mu(r)asâna
|[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Còsta d'U(r)eggia
|[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Santu Zebbiu
|[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Tûre Cangiâxu
|[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Zuaggi
|[[Zoaggi|Zuaggi]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Munte Castéllu
|[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu
|Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]]
|<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref>
|}
=== Pruvensa ===
==== Dipartimèntu de Arpe Ma(r)ìtime ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum du Castellar
|[[Eza]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA06000002|tìtolo=Oppidum du Castellar|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.gralon.net/tourisme/monuments/info-oppidum-du-castellar--site-archeologique-de-eze-06-eze-22296.htm|tìtolo=Oppidum Du Castellar, Site Archéologique De Eze (06) Eze|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum du Mont-Pezou
|[[Vallauris]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080908|tìtolo=Oppidum du Mont-Pezou|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Maurice Sechter|ànno=1964|tìtolo=Oppidum préhistorique du mont Pezou, à Vallauris (Alpes-Maritimes)|revìsta=Bulletin de la Société préhistorique française|volùmme=Vul. 61|nùmero=1|pp=29-32|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/bspf_0249-7638_1964_num_61_1_8151}}</ref>
|}
==== Dipartimèntu de Bucche du Ròdanu ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum d'Entremont
|[[Aix-en-Provence]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081095|tìtolo=Vestiges de l'oppidum celto-ligure d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-dentremont-aix-en-provence-en-2863531/|tìtolo=Oppidum d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum du Baou-Roux
|[[Bouc-Bel-Air]]
|Da l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081521|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://riig.huma-num.fr/places/17|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Pierredon
|[[Éguilles]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081242|tìtolo=Oppidum celto-ligure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://museedupatrimoine.fr/oppidum-de-pierredon-a-eguilles-bouches-du-rhone/29804.html|tìtolo=Oppidum de Pierredon à Éguilles à Éguilles dans les Bouches-du-Rhône|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Constantine
|[[Lançon-Provence]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081313|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA13000332|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Cloche
|[[Les Pennes-Mirabeau]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000034|tìtolo=Oppidum de la Cloche|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Louis Chabot|ànno=1983|tìtolo=L'oppidum de la Cloche aux Pennes-Mirabeau (Bouches-du-Rhône) : Synthèse des travaux effectués de 1967 à 1982|revìsta=Revue archéologique de Narbonnaise|volùmme=Vul. 16|pp=39-80|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/ran_0557-7705_1983_num_16_1_1223}}</ref>
|-
|Oppidum de Teste-Nègre
|[[Les Pennes-Mirabeau]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081404|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-teste-negre-iiieme-siecle-avant-j-c/|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre, IIIème siècle avant J.C|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Notre-Dame de Pitié
|[[Marignane]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00125710|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tourisme-marignane.com/offres/oppidum-de-notre-dame-de-pitie-marignane-fr-3388048/|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Verduron
|[[Marseggia|Marseja]], [[Verduron]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000039|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/que-faire/culture-et-patrimoine/lieux/oppidum-de-verduron-marseille-15eme-fr-3326743/|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Tête de l'Ost
|[[Mimet]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081523|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-la-tete-de-lost-le-domaine-des-salyens/|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost, le Domaine des Salyens|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum des Caisses
|[[Mouriès]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081387|tìtolo=Oppidum des Caisses|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.alpillesenprovence.com/en/fiches/oppidum-of-the-caisses-de-jean-jean/|tìtolo=Oppidum des Caisses de Jean-Jean|léngoa=FR, EN, DE|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Saint-Blaise
|[[Saint-Mitre-les-Remparts]]
|Dau [[Neolìtico|neuliticu]] antìgu fina au [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081436|tìtolo=Oppidum Saint-Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-saint-blaise-saint-mitre-les-remparts-en-2867672/|tìtolo=Oppidum Saint Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum des Mayans
|[[Septèmes-les-Vallons]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000025|tìtolo=Oppidum des Mayans|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/l-oppidum-des-mayans-et-le-hameau-fantome-marseille-provence/|tìtolo=Oppidum des Mayans et le Hameau Fantôme|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Roquepertuse
|[[Velaux]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VII secolo a.C.|VII]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081491|tìtolo=Site archéologique de Roquepertuse|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/2023/11/17/roquepertuse-un-santuario-celto-ligure-in-provenza/|tìtolo=Roquepertuse: un santuario celto-ligure in Provenza|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|}
==== Dipartimèntu du Va(r)u ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum de Montjean
|[[Cavalaire-sur-Mer]]-[[La Môle]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000001|tìtolo=Oppidum de Montjean (également sur commune de La Môle)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000006|tìtolo=Oppidum de Montjean|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Cuers
|[[Cuers]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081587|tìtolo=Oppidum avec remparts|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mpmtourisme.com/en/cultural-heritage/oppidum-castellas|tìtolo=The Oppidum of Castellas|léngoa=EN, FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Costebelle
|[[Hyères]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081645|tìtolo=Oppidum de Costebelle (ancien)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.maison-patrimoine-tpm.fr/patrimoine-archeologique-un-heritage-antique|tìtolo=Patrimoine archéologique: un héritage antique|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Méren
|[[Le Cannet-des-Maures]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA00064416|tìtolo=Oppidum, château dit Casteau Maoure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.echosciences-paca.fr/ressources/oppidum-de-meren-au-cannet-des-maures|tìtolo=Oppidum de Meren au Cannet des Maures|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Courtine
|[[Ollioules]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081686|tìtolo=Oppidum celto-ligure de la Courtine (vestiges)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Jean Layet|ànno=1959|tìtolo=L'oppidum de La Courtine à Ollioules (Var)|revìsta=Comptes rendus des séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres|volùmme=vul. 103|nùmero=2|pp=356-357|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/crai_0065-0536_1959_num_103_2_11082}}</ref>
|-
|Oppidum du Castellas
|[[Solliès-Pont]]-[[Solliès-Toucas]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081742|tìtolo=Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081743|tìtolo=Oppidum (vestiges de l'enceinte)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.valleegapeau-tourisme.fr/patrimoine-culturel/loppidum-du-castellas/|tìtolo=L'Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|}
=== Âtre parte ===
==== Piemunte ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|''Brigodorum''
|[[Lisciandria|Alesciandria]], [[Breolungi]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/mondovi-breolungi-cn-sito-archeologico/|tìtolo=Mondovì – Breolungi (CN) : sito archeologico|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Ròcca de San Zòrzu
|[[Chieri|Chie(r)i]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]-...)
|<ref>{{Çitta web|url=https://www.startgallerychieri.it/linsediamento-celto-ligure/|tìtolo=L'insediamento celto-ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Guardamunte
|[[Gremiascu]], Munte Valassa
|Dau [[Neolìtico|neuliticu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/gremiasco-al-area-archeologico-naturalistica-del-guardamonte/|tìtolo=Gremiasco (AL) : Area archeologico-naturalistica del Guardamonte|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0100354591|tìtolo=insediamento d'altura pre e protostorico (castelliere, insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Castéllu de Muntâdu
|[[Montaldo di Mondovì|Muntâdu de Munduvì]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=I Liguri sulla Rocca|url=https://www.comune.montaldodimondovi.cn.it/portals/1602/SiscomArchivio/2/iligurisullarocca.pdf|léngoa=IT|pp=30-44}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Egle Micheletto|outô2=Marica Venturino Gambari (a cü(r)a de)|tìtolo=Montaldo di Mondovì. Dal villaggio preistorico al castello medievale|url=https://www.academia.edu/125428190/Montaldo_di_Mondov%C3%AC_Dal_villaggio_preistorico_al_castello_medievale_a_cura_di_E_Micheletto_M_Venturino_|ànno=Zenâ 2012|editô=Cumüne de Muntâdu et al.|çitæ=Muntâdu|léngoa=IT}}</ref>
|-
|Bèc Bërchasa
|[[Rucaviùn]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/roccavione-cn-sito-archeologico-del-bec-bric-berciassa/|tìtolo=Roccavione (CN): Sito archeologico del Bèc/Bric Berciassa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.becberciassa.it/index.aspx|tìtolo=Bèc Bërchasa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|}
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
[[Categoria:Lìguri Antîghi]]
[[Categorîa:Lìste]]
pew1wxnf2ybcypdfquh5iosng88lg09
273125
273123
2026-08-13T18:14:08Z
N.Longo
12052
273125
wikitext
text/x-wiki
{{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}}
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva.
== Lista ==
=== Ligü(r)ia ===
==== Pruvinsa de Impe(r)ia ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Còlla Me(r)ellu
|[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1284:provincia-di-imperia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Imperia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Sapergu
|[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]]
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Grange
|[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263632|tìtolo=Tomba di Monte Grange (tomba isolata ad incinerazione, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Munte Rocche
|[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Osaggiu
|[[Avrigâ]], Munte Osaggiu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Seppu
|[[Baiardu]], Munte Seppu
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Ciaixe
|[[Campurussu]], Ciaixe
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Baracùn
|[[Campurussu]], Munte Baracùn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castiùn
|[[Campurussu]], U Castiùn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma de Funtâne
|[[Campurussu]], Simma de Funtâne
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma d'Aurìn
|[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Colla Sgarbà
|[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Arpixélla
|[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla
|Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma Tramuntìna
|[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263636|tìtolo=CIMA TRAMONTINA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Rocca de Dregu
|[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu
|Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Passu de Mezzalüna
|[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Veonigi
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castellà
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Morgi
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Âtumo(r)u
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte U(r)ivastru
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Acqua(r)ùn
|[[Lüxinascu]]-[[Puntedasce]]-[[Vaxìa]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263599|tìtolo=CASTELLO MEDIEVALE DI MONTE ACQUARONE con preesistenze (struttura di fortificazione castello militare)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Caggiu
|[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Âtu
|[[Pigna]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" />
|-
|U Castelà
|[[Ressu|Rèssu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263771|tìtolo=Poggio Castellaro (sito non identificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Cruxe de Paddre Poggi
|[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Müggiu de Scaje
|[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Bignùn
|[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Curma
|[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castéllu
|[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|I Casteletti
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|L'Entrà
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà
|[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Punta Pistorin
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castela(r)ettu
|[[U Sèrvu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263593|tìtolo=Castellareto di Cervo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Munte Belenda
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]]
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Colla de Beura
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Cian du Pussu
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|}
==== Pruvinsa de Savuna ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|''Castelâ du Trabichettu''
|[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]]
|Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|U Munte
|[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]]
|Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]''
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[L'Atè|Artâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|[[Berzezzi#U castelä|''U Castelä'']]
|[[Berzezzi]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|''I Castelê''
|[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê''
|Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Bric Castei(r)ö
|[[Còiri|Cai(r)u]]
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Marmö
|[[Casanöva]], [[Marmö]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|Munte d'Aggiu
|[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|Briccu du Castelà
|[[Cengë|Cengiu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|''U Castelä''
|[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]]
|U manca de pröve segü(r)e
|<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Bric Reseghe
|[[Finô|Finâ]], ''I Munti''
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu)
|<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|''Vilaggiu de Àgnime''
|[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca''
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|''I Castelê''
|[[Löa]], ''I Castelê''
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Castele(r)a
|[[Mieuja|Miöja]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[A Steja|Stella]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|''Castelà de Barlörie'']]
|[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie''
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|''U Castelâ''
|[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ''
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[U Sejô|U Se(r)iâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Väze|Va(r)azze]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Vendùn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|}
==== Pruvinsa de Spezza ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Castelàiu
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1285:provincia-della-spezia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia della Spezia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Veppu
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Bòrseda
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]-[[Calice]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Castelà
|[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Bonasseua|Bunassö(r)a]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Carmu
|[[Deiva]], Mezzema
|[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Vigu
|[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte de Furche
|[[Levanto|Levantu]]
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Cembràn
|[[Maissann-a|Maisâna]], [[Çembràn|Cembràn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Castéllu de Carpena
|[[Ricò|Riccò]], Carpêna
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Còlla di Castelèi
|[[San Steva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Lòbbia
|[[A Spèza|Spezza]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Castelà de Pegasàn
|[[A Spèza|Spezza]], [[Pegasàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Cota
|[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelfermu
|[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Vàise|Va(r)ese]], Ca(r)ansa
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Munte Dragnùn
|[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Novà
|[[Zignægo|Zignagu]], [[Novà]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Castelà
|[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|}
==== Pruvinsa de Zena ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|I Casteletti
|[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" />
|-
|Punta Guetta
|[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de San Sipriàn
|[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte San Pe(r)u
|[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Üsciu
|[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu
|De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Trâxu
|[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref>
|-
|[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]]
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Isuverde
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Langascu
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Làrvegu
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Làrvegu
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Camuggi]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|U Castelettu
|[[Cicagna]], U Castelettu
|Fòscia numma che de l'etè de mezzu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref>
|-
|Rocche Negre
|[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Ce(r)ese
|[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Craviascu
|[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Füme(r)i
|[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Telegrafu
|[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Ruccatajâ
|[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Madònna Negra
|[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Rösa
|[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de San Bertumè
|[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Bastia de Reccu
|[[Recco|Reccu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Munte Castelettu
|[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Mu(r)ìn de Due Rìghe
|[[San Comban|San Cu(r)umbàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[San Comban|San Cu(r)umbàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Savignon|Savignùn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà d'Isu(r)èlle
|[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Sestri Levante]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Söi|So(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Caneva
|[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Lassu
|[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Rundunai(r)a
|[[Favâ|U Favâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Penùn
|[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Fòrte Puìn
|[[Zena]], [[Begòu|Begàu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Cianderlìn
|[[Zena]], [[Cianderlìn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Cremén
|[[Zena]], [[Cremén]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Munte Fasce
|[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Mu(r)asâna
|[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Còsta d'U(r)eggia
|[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Santu Zebbiu
|[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Tûre Cangiâxu
|[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Zuaggi
|[[Zoaggi|Zuaggi]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Munte Castéllu
|[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu
|Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]]
|<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref>
|}
=== Pruvensa ===
==== Dipartimèntu de Arpe Ma(r)ìtime ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum du Castellar
|[[Eza]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA06000002|tìtolo=Oppidum du Castellar|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.gralon.net/tourisme/monuments/info-oppidum-du-castellar--site-archeologique-de-eze-06-eze-22296.htm|tìtolo=Oppidum Du Castellar, Site Archéologique De Eze (06) Eze|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum du Mont-Pezou
|[[Vallauris]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080908|tìtolo=Oppidum du Mont-Pezou|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Maurice Sechter|ànno=1964|tìtolo=Oppidum préhistorique du mont Pezou, à Vallauris (Alpes-Maritimes)|revìsta=Bulletin de la Société préhistorique française|volùmme=Vul. 61|nùmero=1|pp=29-32|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/bspf_0249-7638_1964_num_61_1_8151}}</ref>
|}
==== Dipartimèntu de Bucche du Ròdanu ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum d'Entremont
|[[Aix-en-Provence]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081095|tìtolo=Vestiges de l'oppidum celto-ligure d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-dentremont-aix-en-provence-en-2863531/|tìtolo=Oppidum d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum du Baou-Roux
|[[Bouc-Bel-Air]]
|Da l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081521|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://riig.huma-num.fr/places/17|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Pierredon
|[[Éguilles]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081242|tìtolo=Oppidum celto-ligure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://museedupatrimoine.fr/oppidum-de-pierredon-a-eguilles-bouches-du-rhone/29804.html|tìtolo=Oppidum de Pierredon à Éguilles à Éguilles dans les Bouches-du-Rhône|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Constantine
|[[Lançon-Provence]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081313|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA13000332|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Cloche
|[[Les Pennes-Mirabeau]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000034|tìtolo=Oppidum de la Cloche|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Louis Chabot|ànno=1983|tìtolo=L'oppidum de la Cloche aux Pennes-Mirabeau (Bouches-du-Rhône) : Synthèse des travaux effectués de 1967 à 1982|revìsta=Revue archéologique de Narbonnaise|volùmme=Vul. 16|pp=39-80|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/ran_0557-7705_1983_num_16_1_1223}}</ref>
|-
|Oppidum de Teste-Nègre
|[[Les Pennes-Mirabeau]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081404|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-teste-negre-iiieme-siecle-avant-j-c/|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre, IIIème siècle avant J.C|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Notre-Dame de Pitié
|[[Marignane]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00125710|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tourisme-marignane.com/offres/oppidum-de-notre-dame-de-pitie-marignane-fr-3388048/|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Verduron
|[[Marseggia|Marseja]], [[Verduron]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000039|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/que-faire/culture-et-patrimoine/lieux/oppidum-de-verduron-marseille-15eme-fr-3326743/|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Tête de l'Ost
|[[Mimet]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081523|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-la-tete-de-lost-le-domaine-des-salyens/|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost, le Domaine des Salyens|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum des Caisses
|[[Mouriès]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081387|tìtolo=Oppidum des Caisses|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.alpillesenprovence.com/en/fiches/oppidum-of-the-caisses-de-jean-jean/|tìtolo=Oppidum des Caisses de Jean-Jean|léngoa=FR, EN, DE|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Saint-Blaise
|[[Saint-Mitre-les-Remparts]]
|Dau [[Neolìtico|neuliticu]] antìgu fina au [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081436|tìtolo=Oppidum Saint-Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-saint-blaise-saint-mitre-les-remparts-en-2867672/|tìtolo=Oppidum Saint Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum des Mayans
|[[Septèmes-les-Vallons]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000025|tìtolo=Oppidum des Mayans|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/l-oppidum-des-mayans-et-le-hameau-fantome-marseille-provence/|tìtolo=Oppidum des Mayans et le Hameau Fantôme|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Roquepertuse
|[[Velaux]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VII secolo a.C.|VII]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081491|tìtolo=Site archéologique de Roquepertuse|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/2023/11/17/roquepertuse-un-santuario-celto-ligure-in-provenza/|tìtolo=Roquepertuse: un santuario celto-ligure in Provenza|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|}
==== Dipartimèntu du Va(r)u ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum de Montjean
|[[Cavalaire-sur-Mer]]-[[La Môle]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000001|tìtolo=Oppidum de Montjean (également sur commune de La Môle)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000006|tìtolo=Oppidum de Montjean|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Cuers
|[[Cuers]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081587|tìtolo=Oppidum avec remparts|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mpmtourisme.com/en/cultural-heritage/oppidum-castellas|tìtolo=The Oppidum of Castellas|léngoa=EN, FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Costebelle
|[[Hyères]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081645|tìtolo=Oppidum de Costebelle (ancien)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.maison-patrimoine-tpm.fr/patrimoine-archeologique-un-heritage-antique|tìtolo=Patrimoine archéologique: un héritage antique|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Méren
|[[Le Cannet-des-Maures]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA00064416|tìtolo=Oppidum, château dit Casteau Maoure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.echosciences-paca.fr/ressources/oppidum-de-meren-au-cannet-des-maures|tìtolo=Oppidum de Meren au Cannet des Maures|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Courtine
|[[Ollioules]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081686|tìtolo=Oppidum celto-ligure de la Courtine (vestiges)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Jean Layet|ànno=1959|tìtolo=L'oppidum de La Courtine à Ollioules (Var)|revìsta=Comptes rendus des séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres|volùmme=vul. 103|nùmero=2|pp=356-357|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/crai_0065-0536_1959_num_103_2_11082}}</ref>
|-
|Oppidum du Castellas
|[[Solliès-Pont]]-[[Solliès-Toucas]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081742|tìtolo=Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081743|tìtolo=Oppidum (vestiges de l'enceinte)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.valleegapeau-tourisme.fr/patrimoine-culturel/loppidum-du-castellas/|tìtolo=L'Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|}
=== Âtre parte ===
==== Piemunte ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|''Brigodorum''
|[[Lisciandria|Alesciandria]], [[Breolungi]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/mondovi-breolungi-cn-sito-archeologico/|tìtolo=Mondovì – Breolungi (CN) : sito archeologico|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Ròcca de San Zòrzu
|[[Chieri|Chie(r)i]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]-...)
|<ref>{{Çitta web|url=https://www.startgallerychieri.it/linsediamento-celto-ligure/|tìtolo=L'insediamento celto-ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Guardamunte
|[[Gremiascu]], Munte Valassa
|Dau [[Neolìtico|neuliticu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/gremiasco-al-area-archeologico-naturalistica-del-guardamonte/|tìtolo=Gremiasco (AL) : Area archeologico-naturalistica del Guardamonte|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0100354591|tìtolo=insediamento d'altura pre e protostorico (castelliere, insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Castéllu de Muntâdu
|[[Montaldo di Mondovì|Muntâdu de Munduvì]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=I Liguri sulla Rocca|url=https://www.comune.montaldodimondovi.cn.it/portals/1602/SiscomArchivio/2/iligurisullarocca.pdf|léngoa=IT|pp=30-44}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Egle Micheletto|outô2=Marica Venturino Gambari (a cü(r)a de)|tìtolo=Montaldo di Mondovì. Dal villaggio preistorico al castello medievale|url=https://www.academia.edu/125428190/Montaldo_di_Mondov%C3%AC_Dal_villaggio_preistorico_al_castello_medievale_a_cura_di_E_Micheletto_M_Venturino_|ànno=Zenâ 2012|editô=Cumüne de Muntâdu et al.|çitæ=Muntâdu|léngoa=IT}}</ref>
|-
|Bèc Bërchasa
|[[Ruccaviùn]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/roccavione-cn-sito-archeologico-del-bec-bric-berciassa/|tìtolo=Roccavione (CN): Sito archeologico del Bèc/Bric Berciassa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.becberciassa.it/index.aspx|tìtolo=Bèc Bërchasa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|}
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
[[Categoria:Lìguri Antîghi]]
[[Categorîa:Lìste]]
k7aoif45llo9mai09ui63p2nu39l055
273126
273125
2026-08-13T18:21:03Z
N.Longo
12052
+
273126
wikitext
text/x-wiki
{{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}}
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva.
== Lista ==
=== Ligü(r)ia ===
==== Pruvinsa de Impe(r)ia ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Còlla Me(r)ellu
|[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1284:provincia-di-imperia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Imperia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Sapergu
|[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]]
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Grange
|[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263632|tìtolo=Tomba di Monte Grange (tomba isolata ad incinerazione, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Munte Rocche
|[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Osaggiu
|[[Avrigâ]], Munte Osaggiu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Seppu
|[[Baiardu]], Munte Seppu
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Ciaixe
|[[Campurussu]], Ciaixe
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Baracùn
|[[Campurussu]], Munte Baracùn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castiùn
|[[Campurussu]], U Castiùn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma de Funtâne
|[[Campurussu]], Simma de Funtâne
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma d'Aurìn
|[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Colla Sgarbà
|[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Arpixélla
|[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla
|Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Simma Tramuntìna
|[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263636|tìtolo=CIMA TRAMONTINA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Rocca de Dregu
|[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu
|Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Passu de Mezzalüna
|[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Veonigi
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castellà
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Morgi
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Âtumo(r)u
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte U(r)ivastru
|[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Acqua(r)ùn
|[[Lüxinascu]]-[[Puntedasce]]-[[Vaxìa]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263599|tìtolo=CASTELLO MEDIEVALE DI MONTE ACQUARONE con preesistenze (struttura di fortificazione castello militare)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Caggiu
|[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Âtu
|[[Pigna]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" />
|-
|U Castelà
|[[Ressu|Rèssu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263771|tìtolo=Poggio Castellaro (sito non identificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Cruxe de Paddre Poggi
|[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Müggiu de Scaje
|[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Bignùn
|[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte Curma
|[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castéllu
|[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|I Casteletti
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|L'Entrà
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà
|[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Punta Pistorin
|[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castela(r)ettu
|[[U Sèrvu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263593|tìtolo=Castellareto di Cervo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Munte Belenda
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]]
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Colla de Beura
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Cian du Pussu
|[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu
|Fòscia numma che de l'etè rumâna
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|}
==== Pruvinsa de Savuna ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|''Castelâ du Trabichettu''
|[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]]
|Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|U Munte
|[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]]
|Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]''
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[L'Atè|Artâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|[[Berzezzi#U castelä|''U Castelä'']]
|[[Berzezzi]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|''I Castelê''
|[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê''
|Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Bric Castei(r)ö
|[[Còiri|Cai(r)u]]
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Marmö
|[[Casanöva]], [[Marmö]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|Munte d'Aggiu
|[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|Briccu du Castelà
|[[Cengë|Cengiu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|''U Castelä''
|[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]]
|U manca de pröve segü(r)e
|<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Bric Reseghe
|[[Finô|Finâ]], ''I Munti''
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu)
|<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|''Vilaggiu de Àgnime''
|[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca''
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|''I Castelê''
|[[Löa]], ''I Castelê''
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|Castele(r)a
|[[Mieuja|Miöja]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[A Steja|Stella]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|''Castelà de Barlörie'']]
|[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie''
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref>
|-
|''U Castelâ''
|[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ''
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[U Sejô|U Se(r)iâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Väze|Va(r)azze]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|-
|U Castelà
|[[Vendùn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":1" />
|}
==== Pruvinsa de Spezza ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Castelàiu
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1285:provincia-della-spezia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia della Spezia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Veppu
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Bòrseda
|[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]-[[Calice]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Castelà
|[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Bonasseua|Bunassö(r)a]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Carmu
|[[Deiva]], Mezzema
|[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Vigu
|[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Munte de Furche
|[[Levanto|Levantu]]
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelà de Cembràn
|[[Maissann-a|Maisâna]], [[Çembràn|Cembràn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Castéllu de Carpena
|[[Ricò|Riccò]], Carpêna
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Còlla di Castelèi
|[[San Steva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Lòbbia
|[[A Spèza|Spezza]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Castelà de Pegasàn
|[[A Spèza|Spezza]], [[Pegasàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Cota
|[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Castelfermu
|[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Vàise|Va(r)ese]], Ca(r)ansa
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|Munte Dragnùn
|[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|-
|Novà
|[[Zignægo|Zignagu]], [[Novà]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":3" />
|-
|U Castelà
|[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a
|[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref>
|}
==== Pruvinsa de Zena ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|I Casteletti
|[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" />
|-
|Punta Guetta
|[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de San Sipriàn
|[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte San Pe(r)u
|[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u
|Etè nu cunusciüa
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Üsciu
|[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu
|De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Trâxu
|[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref>
|-
|[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]]
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Isuverde
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Langascu
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Làrvegu
|[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Làrvegu
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|U Castelà
|[[Camuggi]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|U Castelettu
|[[Cicagna]], U Castelettu
|Fòscia numma che de l'etè de mezzu
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref>
|-
|Rocche Negre
|[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Ce(r)ese
|[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de Craviascu
|[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Füme(r)i
|[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Telegrafu
|[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Ruccatajâ
|[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Madònna Negra
|[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Rösa
|[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Castelà de San Bertumè
|[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Bastia de Reccu
|[[Recco|Reccu]]
|[[Etæ do færo|Etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Munte Castelettu
|[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Mu(r)ìn de Due Rìghe
|[[San Comban|San Cu(r)umbàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[San Comban|San Cu(r)umbàn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Savignon|Savignùn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà d'Isu(r)èlle
|[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Sestri Levante]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Söi|So(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Caneva
|[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Lassu
|[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Rundunai(r)a
|[[Favâ|U Favâ]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Munte Penùn
|[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|U Castelà
|[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Fòrte Puìn
|[[Zena]], [[Begòu|Begàu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Cianderlìn
|[[Zena]], [[Cianderlìn]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Cremén
|[[Zena]], [[Cremén]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Munte Fasce
|[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Mu(r)asâna
|[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Còsta d'U(r)eggia
|[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Santu Zebbiu
|[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Tûre Cangiâxu
|[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]]
|Etè nu cunusciüa
|<ref name=":0" />
|-
|Castelà de Zuaggi
|[[Zoaggi|Zuaggi]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref>
|-
|Munte Castéllu
|[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu
|Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]]
|<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref>
|}
=== Pruvensa ===
==== Dipartimèntu de Arpe Ma(r)ìtime ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum du Mont des Mules
|[[Beausoleil]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080665|tìtolo=Camp ligure sis au Mont des Mules|léngoa=FR|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://lesvoyagesdelauriane.fr/2025/11/08/idee-de-balade-loppidum-du-mont-des-mules-a-beausoleil/|tìtolo=Idée de balade: l'oppidum du mont des Mules à Beausoleil|dæta=8 nuvèmbre 2025|léngoa=FR|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Oppidum du Castellar
|[[Eza]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA06000002|tìtolo=Oppidum du Castellar|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.gralon.net/tourisme/monuments/info-oppidum-du-castellar--site-archeologique-de-eze-06-eze-22296.htm|tìtolo=Oppidum Du Castellar, Site Archéologique De Eze (06) Eze|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum du Mont-Pezou
|[[Vallauris]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080908|tìtolo=Oppidum du Mont-Pezou|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Maurice Sechter|ànno=1964|tìtolo=Oppidum préhistorique du mont Pezou, à Vallauris (Alpes-Maritimes)|revìsta=Bulletin de la Société préhistorique française|volùmme=Vul. 61|nùmero=1|pp=29-32|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/bspf_0249-7638_1964_num_61_1_8151}}</ref>
|}
==== Dipartimèntu de Bucche du Ròdanu ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum d'Entremont
|[[Aix-en-Provence]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081095|tìtolo=Vestiges de l'oppidum celto-ligure d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-dentremont-aix-en-provence-en-2863531/|tìtolo=Oppidum d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum du Baou-Roux
|[[Bouc-Bel-Air]]
|Da l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081521|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://riig.huma-num.fr/places/17|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Pierredon
|[[Éguilles]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081242|tìtolo=Oppidum celto-ligure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://museedupatrimoine.fr/oppidum-de-pierredon-a-eguilles-bouches-du-rhone/29804.html|tìtolo=Oppidum de Pierredon à Éguilles à Éguilles dans les Bouches-du-Rhône|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Constantine
|[[Lançon-Provence]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081313|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA13000332|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Cloche
|[[Les Pennes-Mirabeau]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000034|tìtolo=Oppidum de la Cloche|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Louis Chabot|ànno=1983|tìtolo=L'oppidum de la Cloche aux Pennes-Mirabeau (Bouches-du-Rhône) : Synthèse des travaux effectués de 1967 à 1982|revìsta=Revue archéologique de Narbonnaise|volùmme=Vul. 16|pp=39-80|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/ran_0557-7705_1983_num_16_1_1223}}</ref>
|-
|Oppidum de Teste-Nègre
|[[Les Pennes-Mirabeau]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081404|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-teste-negre-iiieme-siecle-avant-j-c/|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre, IIIème siècle avant J.C|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Notre-Dame de Pitié
|[[Marignane]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00125710|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tourisme-marignane.com/offres/oppidum-de-notre-dame-de-pitie-marignane-fr-3388048/|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Verduron
|[[Marseggia|Marseja]], [[Verduron]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000039|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/que-faire/culture-et-patrimoine/lieux/oppidum-de-verduron-marseille-15eme-fr-3326743/|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Tête de l'Ost
|[[Mimet]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081523|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-la-tete-de-lost-le-domaine-des-salyens/|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost, le Domaine des Salyens|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum des Caisses
|[[Mouriès]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081387|tìtolo=Oppidum des Caisses|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.alpillesenprovence.com/en/fiches/oppidum-of-the-caisses-de-jean-jean/|tìtolo=Oppidum des Caisses de Jean-Jean|léngoa=FR, EN, DE|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Saint-Blaise
|[[Saint-Mitre-les-Remparts]]
|Dau [[Neolìtico|neuliticu]] antìgu fina au [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081436|tìtolo=Oppidum Saint-Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-saint-blaise-saint-mitre-les-remparts-en-2867672/|tìtolo=Oppidum Saint Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum des Mayans
|[[Septèmes-les-Vallons]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000025|tìtolo=Oppidum des Mayans|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/l-oppidum-des-mayans-et-le-hameau-fantome-marseille-provence/|tìtolo=Oppidum des Mayans et le Hameau Fantôme|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Roquepertuse
|[[Velaux]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VII secolo a.C.|VII]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081491|tìtolo=Site archéologique de Roquepertuse|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/2023/11/17/roquepertuse-un-santuario-celto-ligure-in-provenza/|tìtolo=Roquepertuse: un santuario celto-ligure in Provenza|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|}
==== Dipartimèntu du Va(r)u ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|Oppidum de Montjean
|[[Cavalaire-sur-Mer]]-[[La Môle]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000001|tìtolo=Oppidum de Montjean (également sur commune de La Môle)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000006|tìtolo=Oppidum de Montjean|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Cuers
|[[Cuers]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081587|tìtolo=Oppidum avec remparts|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mpmtourisme.com/en/cultural-heritage/oppidum-castellas|tìtolo=The Oppidum of Castellas|léngoa=EN, FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Costebelle
|[[Hyères]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081645|tìtolo=Oppidum de Costebelle (ancien)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.maison-patrimoine-tpm.fr/patrimoine-archeologique-un-heritage-antique|tìtolo=Patrimoine archéologique: un héritage antique|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de Méren
|[[Le Cannet-des-Maures]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA00064416|tìtolo=Oppidum, château dit Casteau Maoure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.echosciences-paca.fr/ressources/oppidum-de-meren-au-cannet-des-maures|tìtolo=Oppidum de Meren au Cannet des Maures|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|-
|Oppidum de la Courtine
|[[Ollioules]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081686|tìtolo=Oppidum celto-ligure de la Courtine (vestiges)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Jean Layet|ànno=1959|tìtolo=L'oppidum de La Courtine à Ollioules (Var)|revìsta=Comptes rendus des séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres|volùmme=vul. 103|nùmero=2|pp=356-357|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/crai_0065-0536_1959_num_103_2_11082}}</ref>
|-
|Oppidum du Castellas
|[[Solliès-Pont]]-[[Solliès-Toucas]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081742|tìtolo=Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081743|tìtolo=Oppidum (vestiges de l'enceinte)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.valleegapeau-tourisme.fr/patrimoine-culturel/loppidum-du-castellas/|tìtolo=L'Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref>
|}
=== Âtre parte ===
==== Piemunte ====
{| class="wikitable"
!Castelà
!Lucalisasiùn
!Frequentasiùn
!Nòtte
|-
|''Brigodorum''
|[[Lisciandria|Alesciandria]], [[Breolungi]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/mondovi-breolungi-cn-sito-archeologico/|tìtolo=Mondovì – Breolungi (CN) : sito archeologico|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Ròcca de San Zòrzu
|[[Chieri|Chie(r)i]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]-...)
|<ref>{{Çitta web|url=https://www.startgallerychieri.it/linsediamento-celto-ligure/|tìtolo=L'insediamento celto-ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Guardamunte
|[[Gremiascu]], Munte Valassa
|Dau [[Neolìtico|neuliticu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/gremiasco-al-area-archeologico-naturalistica-del-guardamonte/|tìtolo=Gremiasco (AL) : Area archeologico-naturalistica del Guardamonte|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0100354591|tìtolo=insediamento d'altura pre e protostorico (castelliere, insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|-
|Castéllu de Muntâdu
|[[Montaldo di Mondovì|Muntâdu de Munduvì]]
|Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]])
|<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=I Liguri sulla Rocca|url=https://www.comune.montaldodimondovi.cn.it/portals/1602/SiscomArchivio/2/iligurisullarocca.pdf|léngoa=IT|pp=30-44}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Egle Micheletto|outô2=Marica Venturino Gambari (a cü(r)a de)|tìtolo=Montaldo di Mondovì. Dal villaggio preistorico al castello medievale|url=https://www.academia.edu/125428190/Montaldo_di_Mondov%C3%AC_Dal_villaggio_preistorico_al_castello_medievale_a_cura_di_E_Micheletto_M_Venturino_|ànno=Zenâ 2012|editô=Cumüne de Muntâdu et al.|çitæ=Muntâdu|léngoa=IT}}</ref>
|-
|Bèc Bërchasa
|[[Ruccaviùn]]
|Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]]
|<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/roccavione-cn-sito-archeologico-del-bec-bric-berciassa/|tìtolo=Roccavione (CN): Sito archeologico del Bèc/Bric Berciassa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.becberciassa.it/index.aspx|tìtolo=Bèc Bërchasa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref>
|}
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
* {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}
[[Categoria:Lìguri Antîghi]]
[[Categorîa:Lìste]]
dbs1zef10ebbgj91m1pu1q6q8vmtnzh
Eclisse de Sû
0
33115
273127
273088
2026-08-14T06:34:23Z
Luensu1959
1211
detaggiu
273127
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
[[Immaggine:Eclisse solare.svg|thumb|Disegnu du Sû in eclisse, in lìnia cu'a Tèra e a Lüna]]
In''''eclisse de sû''' (ascì ''eclissi'' ò ''esclìsci'') a l’é ina qualitè d’[[Eclissi|eclisse]], se(r)eva a dì in fenòmenu [[Ottica|otticu]] e [[Astronomia|astrunòmicu]], pe'u sòlitu ch'u g'ha da vegghe cu'u scistema « [[Sô|Sû]] - [[Tæra|Tèra]] - [[Lunn-a|Lüna]] », caraterizàu dau scü(r)amèntu de tüttu o d'ina parte du discu du Sû da parte da [[Lunn-a|Lüna]], vistu daa [[Tæra|Tèra]].
Stu chì u l’é ün eventu assè rè(r)u perché, ascì ben ch’u se ve(r)ifiche à tütte e lüne növe, [[Sô|u Sû]], [[Lunn-a|a Lüna]] e [[Tæra|a Tèra]] i du(r)evan ascì êsse du tüttu in lìnia tra u cian de l'equatû selèste e u cian de l'eclitica: segundu a mecanica selèste qeestu u capita sulu ogni quande a Lüna a l’é declinâ in gi(r)u a l'eclitticu, o u becca stu chi inte 'n puntu ciamàu « nodu ». Aa lüna növa, se a [[Lunn-a|Lüna]] a l’é tra u [[Sô|Sû]] e a [[Tæra|Tèra]] a l’intersesiùn iputetica di dui cièi, dita « asse nudâle » o « linia di nodi », alu(r)a a pruietta a sò umbra in sce 'na pursiùn pursiùn da süperficie da Tèra, che da lì u se pö vegghe l'eclisse. Se u nodu u l’é daa banda uposta, a tütti i mòddi, u s’asciste aa lüna in eclisse, sta votta intu mèntre d'ina lüna pìna.
[[File:Film eclipse soleil 1999.jpg|thumb|Sequènsa de l’eclisse sulare tutale du 1999, vista in Fransa]]
Quande [[Sô|u Sû]], [[Tæra|a Tèra]] e [[Lunn-a|a Lüna]] sun du tüttu in lìnia, a Lüna a làscia in cònu d’umbra precisu e strêtu in scia süperficie da Tèra inte l’emisfe(r)iu espòstu au [[Sô|Sû]] lungu 'na strêta banda geugrafica da Tèra, tantu che inte zone d’in gi(r)u l’umbra da Lüna a sa(r)à bèn bèn ciù grossa, ch'i u ciamman «conu de penumbra». Stu chì u l’è u câxu gene(r)icu d'in eclisse de Sû dìta ''sentrâle'' .
[[Categorîa:Astronomîa]]
pyw6wkeq8sjcwlhy2z7qywf5z8ffks8
Raṿa de Craṿaüna
0
33116
273091
2026-08-13T13:30:30Z
Arbenganese
12552
Pagina intu dialettu de Craṿaüna!
273091
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalà du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’ e pupulasiui de l’auta ṿalâ du Pennavaire, cumme alimèntu pe’e gènte e i se fascian fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche, se taiaṿa per lòngu, pe’ nu faṛe inguz̄z̄à: aa seia, ‘nta pignatta, sciüa stiṿa a legna, se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu pöi a se caciaṿa a raṿa, cu’in bastun u se fascea giṛà perché senù se fa i grümmi e a nu se cösce.
Pöi se ghe metea e raṿe taiae per longu, perché scicumme che i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i soffuca. U se taiaṿa cuscì, o s’u ghéṛa de rüsche cuscì, chélu ch’u gh’éṛa… pöi se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’èṛa numma u fèn e d’inṿernu, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.
Descriz̄iùn
Stu genere de raṿa a l’ha ina grossa raìsce daa furma tunda e cianella, de cuṛù giancu ch’u ṿa fin au giallìn, ch’a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu de curtiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa e a resta gianca drentu, menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla che quandu ti a cösci a ṿegne in òcra-giàllin, apena apena marcau. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, ch’a l’è ciü bona, difatti u se disce che ciü a purpa a l’è gialla ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Curtiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena in genere doppu e patatte, a mezzu lüiu e a nu l’ha besögnu de troppu cuncimme, bagnà mancu. Però quandu ti a semeni, ogni quandu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü in difiz̄z̄ile, surṿatüttu s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au fregiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutta u zeru. U meiu pe’a crescita da cianta e sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.
A pruduz̄iùn da raṿa a segue ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semèz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i sun ciantàe intu mèscimu surcu. E ciante selez̄iunàe e ṿegne lasciàe sciuṛì e aṿanti ch’a cazze a semenz̄a i ṿegne taiàe e messe a seccà, pe’ ṿegnì batüe e recampane a semnz̄a. E parte secche, ch’e sun dicce gambe, e ṿegniṿa brüxàe a nöcce de San Giuànni de frunte aa cà, de moddu che a z̄enne tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu a se mette a semènz̄a u ṿegne facciu tüttu a màn, spandènduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u rastê, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu in prufunditàe.
3mg1e9fj5ppqjdy4lb3pk967ulddfhv
273092
273091
2026-08-13T13:30:50Z
Arbenganese
12552
+
273092
wikitext
text/x-wiki
Raṿa de Craṿaüna__________________________
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire, cumme alimèntu pe’e gènte e i se fascìan fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche: aa seia, ‘nta pignatta, sciüa stiṿa a legna, se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu pöi a se caciaṿa a raṿa, cu’in bastun u se fascea giṛà perché senù i se furmaṿa i grümmi e a nu se cöscea.
Pöi, pe’ e bestie, u se ghe metea e raṿe ch’use taiaṿa per lòngu, pe’ nu faṛe inguz̄z̄à: perché scicumme che i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i soffuca. U se taiaṿa a stu moddu, o s’u gh’éṛa de rüsche, se ghe metea cuscì, chélu ch’u gh’éṛa… pöi se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numma u fèn e d’inṿernu e u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.
Descriz̄iùn
Stu genere de raṿa a l’ha ina grossa raìsce daa furma tunda e cianella, de cuṛù giancu ch’u ṿa fin au giallìn, ch’a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu de curtiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa e a resta gianca drentu, menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla che quandu ti a cösci a ṿegne in òcra-giàllin, apena apena marcàu. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, ch’a l’è ciü bona, difatti u se disce che ciü a purpa a l’è gialla ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Curtiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena in genere doppu e patatte, a mezzu lüiu e a nu l’ha besögnu de troppu cuncimme, bagnà mancu. Però quandu ti a semeni, ogni quandu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü in difiz̄z̄ile, surṿatüttu s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au fregiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutta u zeru. U meiu pe’a crescita da cianta e sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.
A pruduz̄iùn da raṿa a segue ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semèz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i sun ciantàe intu mèscimu surcu. E ciante selez̄iunàe e ṿegne lasciàe sciuṛì e aṿanti ch’a cazze a semenz̄a i ṿegne taiàe e messe a seccà, pe’ ṿegnì batüe e recampane a semnz̄a. E parte secche, ch’e sun dicce gambe, e ṿegniṿa brüxàe a nöcce de San Giuànni de frunte aa cà, de moddu che a z̄enne tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu a se mette a semènz̄a u ṿegne facciu tüttu a màn, spandènduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u rastê, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu in prufunditàe.
759yrr67n7d2facwpdg693r68b1m40u
273093
273092
2026-08-13T13:31:18Z
Arbenganese
12552
+
273093
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ mensciunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “da tantu che e raṿe e l’éṛa bòne e da tantu che ghe crescea in abundanz̄a”. A pensâla istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Cravaüna cumme scitu cunusciüu pe’e rave.
E raṿe i l’éṛa alimèntu pe’e gènte, cu’e raìsce ch’i l’éṛa a parte ciü cunsümâ dae gènte a l’invernu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu che i se ghe fascìan fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa a legna, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu pöi a se caciaṿa a raṿa, cu’in bastun u se fascea giṛà perché senù i se furmaṿa i grümmi e a nu se cöscea.
Pöi, pe’ e bestie, u se ghe metea e raṿe ch’u se taiaṿa per lòngu, pe’ nu faṛe inguz̄z̄à: perché scicumme che i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i soffuca. U se taiaṿa a stu moddu, o s’u gh’éṛa de rüsche, se ghe metea cuscì, chélu ch’u gh’éṛa. Pöi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numma u fèn e d’inṿernu e u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.
Descriz̄iùn
Stu genere de raṿa a l’ha ina grossa raìsce daa furma tunda e cianella, de cuṛù giancu ch’u ṿa fin au giallìn, ch’a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu de curtiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa e a resta gianca drentu, menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla che quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, ch’a l’è ciü bona e difatti u se disce che ciü a purpa a l’è gialla ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Curtiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena in genere doppu e patatte, a mezzu lüiu e a nu l’ha besögnu de troppu cuncimme, bagnà mancu. Però quandu ti a semeni, ogni quandu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü in difiz̄z̄ile, surṿatüttu s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au fregiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutta u zeru. U meiu pe’a crescita da cianta e sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.
A pruduz̄iùn da raṿa a segue ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i sun ciantàe intu mèscimu surcu. E ciante selez̄iunàe e ṿegne lasciàe sciuṛì e aṿanti ch’a cazze a semenz̄a i ṿegne taiàe e messe a seccà, pe’ ṿegnì batüe e recampane a semènz̄a. E parte secche, che e sun dicce gambe, e ṿegniṿa brüxàe a nöcce de San Giuànni de frunte aa cà, de moddu che a z̄enne tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu a se mette a semènz̄a u ṿegne facciu tüttu a màn, spandènduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u rastê, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu in prufunditàe. De solitu u se semenava e rave inte l’istessu scitu ‘und’u gh’é
iu2pp1j4ebaunfay6nd9zngc791glxa
273094
273093
2026-08-13T13:31:47Z
Arbenganese
12552
rev, azunte
273094
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ mensciunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “da tantu che e raṿe e l’éṛa bòne e da tantu che ghe crescea in abundanz̄a”. A pensâla istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Cravaüna cumme scitu cunusciüu pe’e rave.
E raṿe i l’éṛa alimèntu pe’e gènte, cu’e raìsce ch’i l’éṛa a parte ciü cunsümâ dae gènte a l’invernu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu che i se ghe fascìan fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa a legna, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu pöi a se caciaṿa a raṿa, cu’in bastun u se fascea giṛà perché senù i se furmaṿa i grümmi e a nu se cöscea.
Pöi, pe’ e bestie, u se ghe metea e raṿe ch’u se taiaṿa per lòngu, pe’ nu faṛe inguz̄z̄à: perché scicumme che i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i soffuca. U se taiaṿa a stu moddu, o s’u gh’éṛa de rüsche, se ghe metea cuscì, chélu ch’u gh’éṛa. Pöi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numma u fèn e d’inṿernu e u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.
Descriz̄iùn
Stu genere de raṿa a l’ha ina grossa raìsce daa furma tunda e cianella, de cuṛù giancu ch’u ṿa fin au giallìn, ch’a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu de curtiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa e a resta gianca drentu, menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla che quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, ch’a l’è ciü bona e difatti u se disce che ciü a purpa a l’è gialla ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Curtiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena in genere doppu e patatte, a mezzu lüiu e a nu l’ha besögnu de troppu cuncimme, bagnà mancu. Però quandu ti a semeni, ogni quandu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü in difiz̄z̄ile, surṿatüttu s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au fregiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutta u zeru. U meiu pe’a crescita da cianta e sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dae müṛaie a seccu: a curtivaziùn de rave a riva fin a ün autezza de tostu 1200 metri: l’ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au facciu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A pruduz̄iùn da raṿa a segue ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i sun ciantàe intu mèscimu surcu. E ciante selez̄iunàe e ṿegne lasciàe sciuṛì e aṿanti ch’a cazze a semenz̄a i ṿegne taiàe e messe a seccà, pe’ ṿegnì batüe e recampane a semènz̄a. E parte secche, che e sun dicce gambe, e ṿegniṿa brüxàe a nöcce de San Giuànni de frunte aa cà, de moddu che a z̄enne tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu a se mette a semènz̄a u ṿegne facciu tüttu a màn, spandènduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u rastê, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu in prufunditàe. De solitu u se semenava e rave inte l’istessu scitu ‘unde primma u se gh’éra messu u gràn, perché cuscì a rava a piava u sò güstu tipicu.
E rave i sun da campa ciü tantu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiziùn stu mumentu u l’è ligau au dì de Santa Caterina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se conta pe’ stu facciu u moddu de dì “a Santa Caterina chi u nu ha ravinau u ravina” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i a campa.
Quand’i vegniva campàe, chéle ch’i servia in ca’ i se pusceva êsse cunservàe inte ciü maneṛe diferènti: se u tèmpu u l’éra ch’u nu fascea troppu fregiu, i se meteva sutte tèra o a l’autru moddu u gh’éṛa da fâle seccà doppu ch’i l’éṛa stàe tacàe a di fì e taiàe. Ma a Cravaüna, quandu u fregiu u se fascea sentì, u nu l’éra puscibile tegnìle intu campu e ducca u gh’éra da “inzottà e rave”. Stu scistema u vö ch’u vegne facciu ina zotta in tèra, cruìndu e rave cun da paia e da tèra.
Difeṛènte ancù u l’éṛa u moddu de cunservaziùn de rave da vènde inti paìsci vescìn cumme Garesce o Urméa o versu Arbenga e Aṛàsce. U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
5pz27h1x997hg9yot1godo328iqurc7
273095
273094
2026-08-13T13:32:14Z
Arbenganese
12552
rev, azunte
273095
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ mensciunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “da tantu che e raṿe e l’éṛa bòne e da tantu che ghe crescea in abundanz̄a”. A pensâla istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Cravaüna cumme scitu cunusciüu pe’e rave.
E raṿe i l’éṛa alimèntu pe’e gènte, cu’e raìsce ch’i l’éṛa a parte ciü cunsümâ dae gènte a l’invernu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu che i se ghe fascìan fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa a legna, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu pöi a se caciaṿa a raṿa, cu’in bastun u se fascea giṛà perché senù i se furmaṿa i grümmi e a nu se cöscea.
Pöi, pe’ e bestie, u se ghe metea e raṿe ch’u se taiaṿa per lòngu, pe’ nu faṛe inguz̄z̄à: perché scicumme che i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i soffuca. U se taiaṿa a stu moddu, o s’u gh’éṛa de rüsche, se ghe metea cuscì, chélu ch’u gh’éṛa. Pöi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numma u fèn e d’inṿernu e u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.
Inti ürtimi ànni u l’è cuminzàu a prumuziùn de stu prudottu, ch’u l’è vegnüu, a partì dau 2003, prescidiu nasiunâle Slow Food. A rava gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaziunâle da fundaziùn, ch’u s’è tegnüu a Napuli intu nuvèmbre de chél’ànnu. E mutivaziùi ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu e sun a ṿuṛuntàe de prutezzila e de manteg
Descriz̄iùn
Stu genere de raṿa a l’ha ina grossa raìsce daa furma tunda e cianella, de cuṛù giancu ch’u ṿa fin au giallìn, ch’a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu de curtiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa e a resta gianca drentu, menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla che quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, ch’a l’è ciü bona e difatti u se disce che ciü a purpa a l’è gialla ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Curtiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena in genere doppu e patatte, a mezzu lüiu e a nu l’ha besögnu de troppu cuncimme, bagnà mancu. Però quandu ti a semeni, ogni quandu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü in difiz̄z̄ile, surṿatüttu s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au fregiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutta u zeru. U meiu pe’a crescita da cianta e sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dae müṛaie a seccu: a curtivaziùn de rave a riva fin a ün autezza de tostu 1200 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au facciu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A pruduz̄iùn da raṿa a segue ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i sun ciantàe intu mèscimu surcu. E ciante selez̄iunàe e ṿegne lasciàe sciuṛì e aṿanti ch’a cazze a semenz̄a i ṿegne taiàe e messe a seccà, pe’ ṿegnì batüe e recampane a semènz̄a. E parte secche, che e sun dicce gambe, e ṿegniṿa brüxàe a nöcce de San Giuànni de frunte aa cà, de moddu che a z̄enne tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu a se mette a semènz̄a u ṿegne facciu tüttu a màn, spandènduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u rastê, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu in prufunditàe. De solitu u se semenava e rave inte l’istessu scitu ‘unde primma u se gh’éra messu u gràn, perché cuscì a rava a piava u sò güstu tipicu.
E rave i sun da campa ciü tantu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiziùn stu mumentu u l’è ligau au dì de Santa Caterina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se conta pe’ stu facciu u moddu de dì “a Santa Caterina chi u nu ha ravinau u ravina” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i a campa.
Quand’i vegniva campàe, chéle ch’i servia in ca’ i se pusceva êsse cunservàe inte ciü maneṛe diferènti: se u tèmpu u l’éra ch’u nu fascea troppu fregiu, i se meteva sutte tèra o a l’autru moddu u gh’éṛa da fâle seccà doppu ch’i l’éṛa stàe tacàe a di fì e taiàe. Ma a Cravaüna, quandu u fregiu u se fascea sentì, u nu l’éra puscibile tegnìle intu campu e ducca u gh’éra da “inzottà e rave”. Stu scistema u vö ch’u vegne facciu ina zotta in tèra, cruìndu e rave cun da paia e da tèra.
Difeṛènte ancù u l’éṛa u moddu de cunservaziùn de rave da vènde inti paìsci vescìn cumme Garesce o Urméa o versu Arbenga e Aṛàsce. U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
i9lb53hbsigoisusvw4cb0q3h07erk6
273096
273095
2026-08-13T13:32:55Z
Arbenganese
12552
rev, azunte
273096
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ mensciunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “da tantu che e raṿe e l’éṛa bòne e da tantu che ghe crescea in abundanz̄a”. A pensâla istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Cravaüna cumme scitu cunusciüu pe’e rave.
E raṿe i l’éṛa alimèntu pe’e gènte, cu’e raìsce ch’i l’éṛa a parte ciü cunsümâ dae gènte a l’invernu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu che i se ghe fascìan fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa a legna, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu pöi a se caciaṿa a raṿa, cu’in bastun u se fascea giṛà perché senù i se furmaṿa i grümmi e a nu se cöscea.
Pöi, pe’ e bestie, u se ghe metea e raṿe ch’u se taiaṿa per lòngu, pe’ nu faṛe inguz̄z̄à: perché scicumme che i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i soffuca. U se taiaṿa a stu moddu, o s’u gh’éṛa de rüsche, se ghe metea cuscì, chélu ch’u gh’éṛa. Pöi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numma u fèn e d’inṿernu e u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.
Inti ürtimi ànni u l’è cuminzàu a prumuziùn de stu prudottu, ch’u l’è vegnüu, a partì dau 2003, prescidiu nasiunâle Slow Food. A rava gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaziunâle da fundaziùn, ch’u s’è tegnüu a Napuli intu nuvèmbre de chél’ànnu. E mutivaziùi ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu e sun a ṿuṛuntàe de prutezzila e de mantegnîla, cu’a sudisfaziùn de gènte du pòstu. A partì propiu da stu annu a l’è stâ urganizzâ tütti i ànni a fèsta da rava, ch’a cazze aa segunda dumenega d’utubre, propiu pe’ fâla cunusce e pe’ nu perdine a tradiziùn.
Descriz̄iùn
Stu genere de raṿa a l’ha ina grossa raìsce daa furma tunda e cianella, de cuṛù giancu ch’u ṿa fin au giallìn, ch’a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu de curtiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa e a resta gianca drentu, menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla che quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, ch’a l’è ciü bona e difatti u se disce che ciü a purpa a l’è gialla ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Curtiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena in genere doppu e patatte, a mezzu lüiu e a nu l’ha besögnu de troppu cuncimme, bagnà mancu. Però quandu ti a semeni, ogni quandu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü in difiz̄z̄ile, surṿatüttu s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au fregiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutta u zeru. U meiu pe’a crescita da cianta e sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dae müṛaie a seccu: a curtivaziùn de rave a riva fin a ün autezza de tostu 1200 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au facciu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A pruduz̄iùn da raṿa a segue ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i sun ciantàe intu mèscimu surcu. E ciante selez̄iunàe e ṿegne lasciàe sciuṛì e aṿanti ch’a cazze a semenz̄a i ṿegne taiàe e messe a seccà, pe’ ṿegnì batüe e recampane a semènz̄a. E parte secche, che e sun dicce gambe, e ṿegniṿa brüxàe a nöcce de San Giuànni de frunte aa cà, de moddu che a z̄enne tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu a se mette a semènz̄a u ṿegne facciu tüttu a màn, spandènduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u rastê, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu in prufunditàe. De solitu u se semenava e rave inte l’istessu scitu ‘unde primma u se gh’éra messu u gràn, perché cuscì a rava a piava u sò güstu tipicu.
E rave i sun da campa ciü tantu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiziùn stu mumentu u l’è ligau au dì de Santa Caterina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se conta pe’ stu facciu u moddu de dì “a Santa Caterina chi u nu ha ravinau u ravina” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i a campa.
Cunservaziùn e vèndita
Quand’i vegniva campàe, chéle ch’i servia in ca’ i se pusceva êsse cunservàe inte ciü maneṛe diferènti: se u tèmpu u l’éra ch’u nu fascea troppu fregiu, i se meteva sutte tèra o a l’autru moddu u gh’éṛa da fâle seccà doppu ch’i l’éṛa stàe tacàe a di fì e taiàe. Ma a Cravaüna, quandu u fregiu u se fascea sentì, u nu l’éra puscibile tegnìle intu campu e ducca u gh’éra da “inzottà e rave”. Stu scistema u vö ch’u vegne facciu ina zotta in tèra, cruìndu e rave cun da paia e da tèra.
Difeṛènte ancù u l’éṛa u moddu de cunservaziùn de rave da vènde inti paìsci vescìn cumme Garesce o Urméa o versu Arbenga e Aṛàsce. U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
U mangià
ün di piatti tipichi du paìse, u l’è patatte e rave, taiàe a fette e fàcce cösce in ta paélla, cumpagnàe da tocchi de sciauscizza. Senù i se pone mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de l’auta valâ du Pennavaire: i sc-ciancùi.
sijhdejxd8af676n95igl41yftmtvqb
273097
273096
2026-08-13T13:33:36Z
Arbenganese
12552
rev, azunte
273097
wikitext
text/x-wiki
Raṿa de Craṿaüna__________________________
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ mensciunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “da tantu che e raṿe e l’éṛa bòne e da tantu che ghe crescea in abundanz̄a”. A pensâla istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Cravaüna cumme scitu cunusciüu pe’e rave.
E raṿe i l’éṛa alimèntu pe’e gènte, cu’e raìsce ch’i l’éṛa a parte ciü cunsümâ dae gènte a l’invernu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu che i se ghe fascìan fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa a legna, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu pöi a se caciaṿa a raṿa, cu’in bastun u se fascea giṛà perché senù i se furmaṿa i grümmi e a nu se cöscea.
Pöi, pe’ e bestie, u se ghe metea e raṿe ch’u se taiaṿa per lòngu, pe’ nu faṛe inguz̄z̄à: perché scicumme che i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i soffuca. U se taiaṿa a stu moddu, o s’u gh’éṛa de rüsche, se ghe metea cuscì, chélu ch’u gh’éṛa. Pöi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numma u fèn e d’inṿernu e u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.
Inti ürtimi ànni u l’è cuminz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudottu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau 2003, prescidiu nasiunâle Slow Food. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu a Napuli intu nuèmbre de chél’ànnu. E mutivaz̄iùi ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu e sun a ṿuṛuntàe de prutezzila e de mantegnîla, cu’a sudisfaz̄iùn de gènte du pòstu. A partì da stu annu a l’è stâ urganizzâ tütti i ànni a fèsta da rava, ch’a cazze aa segunda dumenega d’utubre, propiu pe’ fâla cunusce e pe’ nu perdine a tradiz̄iùn.
Descriz̄iùn
Stu genere de raṿa a l’ha ina grossa raìsce daa furma tunda e cianella, de cuṛù giancu ch’u ṿa fin au giallìn, ch’a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu de curtiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa e a resta gianca drentu, menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla che quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, ch’a l’è ciü bona e difatti u se disce che ciü a purpa a l’è gialla ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Curtiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena in genere doppu e patatte, a mezzu lüiu e a nu l’ha besögnu de troppu cuncimme, bagnà mancu. Però quandu ti a semeni, ogni quandu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü in difiz̄z̄ile, surṿatüttu s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au fregiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutta u zeru. U meiu pe’a crescita da cianta e sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dae müṛaie a seccu: a curtivaziùn de rave a riva fin a ün autezza de tostu 1200 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au facciu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A pruduz̄iùn da raṿa a segue ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i sun ciantàe intu mèscimu surcu. E ciante selez̄iunàe i ṿegne lasciàe sciuṛì e aṿanti ch’a cazze a semenz̄a i ṿegne taiàe e messe a seccà, pe’ ṿegnì batüe e recampâne a semènz̄a. E parte secche, che e sun dicce gambe, i ṿegniṿa brüxàe a nöcce de San Giuànni de frunte aa cà, de moddu che a z̄enne tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu a se mette a semènz̄a u ṿegne facciu tüttu a màn, spandènduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u rastê, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu in prufunditàe. De solitu u se semenaṿa e rave inte l’istessu scitu ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu.
E raṿe i sun da campà ciü tantu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Caterina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se conta pe’ stu facciu u moddu de dì “a Santa Cateṛina chi u nu ha raṿinàu u raṿina” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i a campa.
Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita
Quand’i ṿegniva campàe, chéle ch’i ser ṿia in ca’ i se pusceṿa cunservà inte ciü maneṛe difeṛènti: se u tèmpu u l’éṛa ch’u nu fascea troppu fregiu, i se meteṿa sutte tèra o a l’autru moddu u gh’éṛa da fâle seccà doppu ch’i l’éṛa stàe tacàe a di fì e taiàe. Ma a Craṿaüna, quandu u fregiu u se fascea sentì, u nu l’éṛa puscibile tegnìle intu campu e ducca u gh’éṛa da “inz̄ottà e rave”. Stu scistema u ṿö ch’u ṿegne facciu ina z̄otta in tèra, cruìndu e raṿe cun da paia e da tèra.
Difeṛènte ancù u l’éṛa u moddu de cunserṿaz̄iùn de raṿe da ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme Garesce o Urméa o ṿersu Arbenga e Aṛàsce. U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
U mangià
Ün di piatti tipichi du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce in ta paélla, cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a. Senù i se pone mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de l’auta valâ du Pennavaire: i sc-ciancùi.
nhomkm96r91hip7ydob5sdgtpx7clmi
273098
273097
2026-08-13T13:33:52Z
Arbenganese
12552
rev, azuntex
273098
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ mensciunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “da tantu che e raṿe e l’éṛa bòne e da tantu ch’i ghe crescea in abundanz̄a”. A pensâla istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Cravaüna cumme scitu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa alimèntu pe’e gènte, cu’e raìsce ch’i l’éṛa u mangià ciü cunsümàu a l’invernu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu che i se ghe fascìan fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa a legna, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu pöi a se caciaṿa a raṿa, cu’in bastun u se fascea giṛà perché senù i se furmaṿa i grümmi e a nu se cöscea.
Pöi, pe’ e bestie, u se ghe metea e raṿe ch’u se taiaṿa per lòngu, pe’ nu fale inguz̄z̄à: perché scicumme che i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i soffuca. U se taiaṿa a stu moddu, o s’u gh’éṛa de rüsche, se ghe metea cuscì, chélu ch’u gh’éṛa. Pöi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numma u fèn e d’inṿernu e u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.
Inti ürtimi ànni u l’è cuminz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudottu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau 2003, prescidiu nasiunâle Slow Food. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu. E mutivaz̄iùi ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu e sun a ṿuṛuntàe de prutezzila e de mantegnîla, cu’a sudisfaz̄iùn de gènte du pòstu.
A partì da stu annu a l’è stâ urganizzâ tütti i ànni a fèsta da rava, ch’a cazze aa segunda dumenega d’utubre, propiu pe’ fâla cunusce e pe’ nu perdine a tradiz̄iùn. In ciü, dau 2004, u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”, facciu daa cumünitàe muntana, ch’u prutezze i prudotti du teritoṛiu, fia u fasciö giancu de Bagnascu, u cesce de Nuscèi e a castagna garescina.
Descriz̄iùn
Stu genere de raṿa a l’ha ina grossa raìsce daa furma tunda e cianella, de cuṛù giancu ch’u ṿa fin au giallìn, ch’a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu de curtiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa e a resta gianca drentu, menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla che quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, ch’a l’è ciü bona e difatti u se disce che ciü a purpa a l’è gialla ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Curtiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena in genere doppu e patatte, a mezzu lüiu e a nu l’ha besögnu de troppu cuncimme, bagnà mancu. Però quandu ti a semeni, ogni quandu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü in difiz̄z̄ile, surṿatüttu s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au fregiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutta u zeru. U meiu pe’a crescita da cianta e sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dae müṛaie a seccu: a curtivaziùn de rave a riva fin a ün autezza de tostu 1200 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au facciu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A pruduz̄iùn da raṿa a segue ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i sun ciantàe intu mèscimu surcu. E ciante selez̄iunàe i ṿegne lasciàe sciuṛì e aṿanti ch’a cazze a semenz̄a i ṿegne taiàe e messe a seccà, pe’ ṿegnì batüe e recampâne a semènz̄a. E parte secche, che e sun dicce gambe, i ṿegniṿa brüxàe a nöcce de San Giuànni de frunte aa cà, de moddu che a z̄enne tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu a se mette a semènz̄a u ṿegne facciu tüttu a màn, spandènduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u rastê, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu in prufunditàe. De solitu u se semenaṿa e rave inte l’istessu scitu ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu.
E raṿe i sun da campà ciü tantu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Caterina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se conta pe’ stu facciu u moddu de dì “a Santa Cateṛina chi u nu ha raṿinàu u raṿina” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i a campa.
Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita
Quand’i ṿegniva campàe, chéle ch’i ser ṿia in ca’ i se pusceṿa cunservà inte ciü maneṛe difeṛènti: se u tèmpu u l’éṛa ch’u nu fascea troppu fregiu, i se meteṿa sutte tèra o a l’autru moddu u gh’éṛa da fâle seccà doppu ch’i l’éṛa stàe tacàe a di fì e taiàe. Ma a Craṿaüna, quandu u fregiu u se fascea sentì, u nu l’éṛa puscibile tegnìle intu campu e ducca u gh’éṛa da “inz̄ottà e rave”. Stu scistema u ṿö ch’u ṿegne facciu ina z̄otta in tèra, cruìndu e raṿe cun da paia e da tèra.
Difeṛènte ancù u l’éṛa u moddu de cunserṿaz̄iùn de raṿe da ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme Garesce o Urméa o ṿersu Arbenga e Aṛàsce. U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
U mangià
Ün di piatti tipichi du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce in ta paélla, cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a. Senù i se pone mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de l’auta valâ du Pennavaire: i sc-ciancùi.
1ii4ladn6cep29rt1cfebd0l3w6k6a6
273099
273098
2026-08-13T13:34:18Z
Arbenganese
12552
rev, azunte
273099
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT) e prescidiu Slow Food.
Stoṛia
'''Inti tèmpi passài'''
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ mensciunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “da tantu che e raṿe e l’éṛa bòne e da tantu ch’i ghe crescea in abundanz̄a”. A pensâla istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Cravaüna cumme scitu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa alimèntu pe’e gènte, cu’e raìsce ch’i l’éṛa u mangià ciü cunsümàu a l’invernu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu che i se ghe fascìan fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa a legna, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu pöi a se caciaṿa a raṿa, cu’in bastun u se fascea giṛà perché senù i se furmaṿa i grümmi e a nu se cöscea.
Pöi, pe’ e bestie, u se ghe metea e raṿe ch’u se taiaṿa per lòngu, pe’ nu fale inguz̄z̄à: perché scicumme che i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i soffuca. U se taiaṿa a stu moddu, o s’u gh’éṛa de rüsche, se ghe metea cuscì, chélu ch’u gh’éṛa. Pöi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numma u fèn e d’inṿernu e u se ghe dasceṿa carcosa de ciü. I ciüffi verdi, inṿece i feniṿan ai cunìi.
'''Au dì d’ancöi'''
Inti ürtimi ànni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudottu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau 2003, prescidiu nasiunâle Slow Food. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu. E mutivaz̄iùi ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu e sun a ṿuṛuntàe de prutezzila e de mantegnîla, cu’a sudisfaz̄iùn de gènte du pòstu.
A partì da stu annu a l’è stâ urganizzâ tütti i ànni a fèsta da rava, ch’a cazze aa segunda dumenega d’utubre, propiu pe’ fâla cunusce e pe’ nu perdine a tradiz̄iùn. In ciü, dau 2004, u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”, facciu daa cumünitàe muntana, ch’u prutezze i prudotti du teritoṛiu, fia u fasciö giancu de Bagnascu, u cesce de Nuscèi e a castagna garescina.
Descriz̄iùn
Stu genere de raṿa a l’ha ina grossa raìsce daa furma tunda e cianella, de cuṛù giancu ch’u ṿa fin au giallìn, ch’a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu de curtiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa e a resta gianca drentu, menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla che quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, ch’a l’è ciü bona e difatti u se disce che ciü a purpa a l’è gialla ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Curtiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena in genere doppu e patatte, a mezzu lüiu e a nu l’ha besögnu de troppu cuncimme, bagnà mancu. Però quandu ti a semeni, ogni quandu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü in difiz̄z̄ile, surṿatüttu s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au fregiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutta u zeru. U meiu pe’a crescita da cianta e sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dae müṛaie a seccu: a curtivaziùn de rave a riva fin a ün autezza de tostu 1200 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au facciu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A pruduz̄iùn da raṿa a segue ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i sun ciantàe intu mèscimu surcu. E ciante selez̄iunàe i ṿegne lasciàe sciuṛì e aṿanti ch’a cazze a semenz̄a i ṿegne taiàe e messe a seccà, pe’ ṿegnì batüe e recampâne a semènz̄a. E parte secche, che e sun dicce gambe, i ṿegniṿa brüxàe a nöcce de San Giuànni de frunte aa cà, de moddu che a z̄enne tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu u se mette a semènz̄a (de solitu ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa) u ṿegne facciu tüttu a màn, spandènduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u rastê, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu in prufundu. De solitu u se semenaṿa e rave inte l’istessu scitu ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu, o senù ’und’i gh’éṛan e patatte.
E raṿe i sun da campà ciü tantu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Caterina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se conta pe’ stu facciu u moddu de dì “''a Santa Cateṛina chi u nu ha raṿinàu u raṿina''” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i a campa.
Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita
Quand’i ṿegniva campàe, chéle ch’i ser ṿia in ca’ i se pusceṿa cunservà inte ciü maneṛe difeṛènti: se u tèmpu u l’éṛa ch’u nu fascea troppu fregiu, i se meteṿa sutte tèra o a l’autru moddu u gh’éṛa da fâle seccà doppu ch’i l’éṛa stàe tacàe a di fì e taiàe. Ma a Craṿaüna, quandu u fregiu u se fascea sentì, u nu l’éṛa puscibile tegnìle intu campu e ducca u gh’éṛa da “inz̄ottà e rave”. Stu scistema u ṿö ch’u ṿegne facciu ina z̄otta in tèra, cruìndu e raṿe cun da paia e da tèra.
Difeṛènte ancù u l’éṛa u moddu de cunserṿaz̄iùn de raṿe da ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme Garesce o Urméa o ṿersu Arbenga e Aṛàsce. U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
U mangià
Ün di piatti tipichi du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce in ta paélla, cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a. Senù i se pone mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire: i sc-ciancùi. Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assemme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, de doppu u se caccia a pasta e u se remüsc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, de moddu che i sc-ciancùi i nu se tacche. U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de porri e in pôcu de furmaggiu.
a9wzzej0s3000v9b4cxvoiih5x9wxag
273100
273099
2026-08-13T13:34:38Z
Arbenganese
12552
rev, azunte
273100
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
'''Inti tèmpi passài'''
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ menz̄iunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l’éṛa bòne e dau tantu ch’i ghe cresceṿa in abundanz̄a”. A pensâṛa istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa u mangià de gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre aa fin de l’ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu ch’u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa a legna, u se ghe meteṿa l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu pöi a se caciaṿa a raṿa, cu’in bastun u se fasceṿa giṛà perché senù i se furmaṿa i grümmi e a nu se cusceṿa.
Pöi, u se ghe meteṿa e raṿe ch’i se taiaṿa per lòngu, pe’ nu faṛe stranguṛà: perché scicumme che i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i e soffuca. U se taiaṿa a stu moddu, o s’u gh’éṛa de rüsche, i se ghe meteṿa cuscì, chélu ch’u gh’éṛa. Pöi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numma u fèn e d’inṿernu e u se ghe dasceṿa carcosa de ciü. E raṿiz̄z̄e, ch’i sun e föie ṿerde de raṿe, inṿece i fenia ai cunìi, cuscì cumme e raṿe, pe’ mangià.
'''Au dì d’ancöi'''
Inti ürtimi àgni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau 2003, prescidiu naz̄iunâle Slow Food. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu. E mutivaz̄iùn ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu e sun l’intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu’a sudisfaz̄iùn de gènte du pòstu.
A partì da stu ànnu a l’è stâ urganizzâ tütti i àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d’utubre, propiu pe’ fâṛa cunusce e pe’ nu pèrde a tradiz̄iùn. In ciü, du 2004, u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”, facciu daa cumünitàe muntana, ch’u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u fasciö giancu de Bagnascu, u cesce de Nuscéi e a castagna gabiana de Garesce.
Descriz̄iùn
Stu tipu de raṿa u l’ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu de cultiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa inti ànni ‘60, quande i l’han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch’i sun menu sciacài e ciü rundi.Sta lì a resta gianca drentu e a lmenu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla che quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, ch’a l’è ciü bona e difatti u se disce che ciü a purpa a l’è gialla ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Curtiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena in genere doppu e patatte, a mezzu lüiu e a nu l’ha besögnu de troppu cuncimme, bagnà mancu. Però quandu ti a semeni, ogni quandu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü in difiz̄z̄ile, surṿatüttu s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au fregiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutta u zeru. U meiu pe’a crescita da cianta e sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dae müṛaie a seccu: a curtivaziùn de rave a riva fin a ün autezza de tostu 1200 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au facciu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A pruduz̄iùn da raṿa a segue ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i sun ciantàe intu mèscimu surcu. E ciante selez̄iunàe i ṿegne lasciàe sciuṛì e aṿanti ch’a cazze a semenz̄a i ṿegne taiàe e messe a seccà, pe’ ṿegnì batüe e recampâne a semènz̄a. E parte secche, che e sun dicce gambe, i ṿegniṿa brüxàe a nöcce de San Giuànni de frunte aa cà, de moddu che a z̄enne tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu u se mette a semènz̄a (de solitu ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa) u ṿegne facciu tüttu a màn, spandènduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u rastê, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu in prufundu. De solitu u se semenaṿa e rave inte l’istessu scitu ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu, o senù ’und’i gh’éṛan e patatte.
E raṿe i sun da campà ciü tantu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Caterina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se conta pe’ stu facciu u moddu de dì “''a Santa Cateṛina chi u nu ha raṿinàu u raṿina''” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i a campa.
Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita
Quand’i ṿegniva campàe, chéle ch’i ser ṿia in ca’ i se pusceṿa cunservà inte ciü maneṛe difeṛènti: se u tèmpu u l’éṛa ch’u nu fascea troppu fregiu, i se meteṿa sutte tèra o a l’autru moddu u gh’éṛa da fâle seccà doppu ch’i l’éṛa stàe tacàe a di fì e taiàe. Ma a Craṿaüna, quandu u fregiu u se fascea sentì, u nu l’éṛa puscibile tegnìle intu campu e ducca u gh’éṛa da “inz̄ottà e rave”. Stu scistema u ṿö ch’u ṿegne facciu ina z̄otta in tèra, cruìndu e raṿe cun da paia e da tèra.
Difeṛènte ancù u l’éṛa u moddu de cunserṿaz̄iùn de raṿe da ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme Garesce o Urméa o ṿersu Arbenga e Aṛàsce. U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
U mangià
Ün di piatti tipichi du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce in ta paélla, cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a. Senù i se pone mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire: i sc-ciancùi. Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assemme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, de doppu u se caccia a pasta e u se remüsc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, de moddu che i sc-ciancùi i nu se tacche. U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de porri e in pôcu de furmaggiu.
86zdjvq1xm48d1xzcx9m7e6du6dcj0z
273101
273100
2026-08-13T13:35:00Z
Arbenganese
12552
rev, azunte
273101
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
'''Inti tèmpi passài'''
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ menz̄iunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l’éṛa bòne e dau tantu ch’i ghe cresceṿa in abundanz̄a”. A pensâṛa istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa u mangià de gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre aa fin de l’ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu ch’u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu’in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
Péi, u se ghe meteṿa e raṿe ch’i se taiaṿa per lòngu, pe’ nu faṛe stranguṛà: perché scicumme ch’i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu, o s’u gh’éṛa de rüsche, U se ghe meteṿa chélu ch’u gh’éṛa. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numà u fèn e d’inṿernu e u se ghe dasceṿa carcosa de ciü. E raṿiz̄z̄e, ch’i sun e föie ṿerde de raṿe, inṿece i fenia ai cunìi, cuscì cumme e raṿe, pe’ mangià. Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l’incantu, prima pe’ mette u gràn e doppu pe’ mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l’éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l’autru, u se fascea dui incanti diversci: u segundu u l’éṛa ciamàu u raṿìn.
'''Au dì d’ancöi'''
Inti ürtimi àgni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau 2003, prescidiu naz̄iunâle Slow Food. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu. E mutivaz̄iùn ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu i sun l’intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu’a sudisfaz̄iùn de gènte du pòstu.
A partì da stu ànnu a l’è stâ urganizzâ tütti l’àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d’utubre, propiu pe’ fâṛa cunusce e pe’ nu pèrde a tradiz̄iùn. In ciü, du 2004, u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”, facciu daa cumünitàe muntana, ch’u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u fasciö giancu de Bagnascu, u cesce de Nuscéi e a castagna gabiana de Garesce.
Descriz̄iùn
Stu tipu de raṿa u l’ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa inti àgni ‘60, quande i l’han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch’i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l’è menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l’è ciü bona. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l’è giallu ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Cultiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta Còlla e a nu l’ha besögnu de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch’u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü difiz̄z̄ile, specie s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe’a crescita da cianta i sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in’ autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i ṿegne reciantàe inte ‘n surcu e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄errnüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch’u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secâ, pe’ ṿegnì batüe e recampâne a semènz̄a. E parte secche, ch’i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu u se mette a semènz̄a (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa) u ṿegne facciu tüttu a màn, spanteganduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u magaiu apena apena a segunda di periudi, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu prufundu. Se u teren u l’éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po’ ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inte l’istessu scitu ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu, o senù ’und’u gh’éṛa e patatte.
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Cata''ṛ''ina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe’ chéllu u pruèrbiu “''a Santa Cataṛina chi u nu l’ha raṿinàu u raṿina''” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.
Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita
Quand’i ṿegniva campàe, chéle ch’i serṿia in ca’ i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta , se ghe meteṿa in sö de paia e di quintali de raṿe, ch’i l’éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu 50 citti de tèra. E raṿiz̄z̄e, pe’ nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe ai fì de moddu che i piàsse de l’aṛia. Ma a Craṿaüna, fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch’i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte ‘n fundu o inte ‘na z̄otta, tantu ch’u se dìsce “inz̄utà e raṿe”. Scicume ch’i nu düṛa e raṿe da ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme Garesce o Urméa o ṿersu Arbenga, aa Ceṿe o Ineia, i l’éṛa rancàe e purtàe sübitu . U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
U mangià
Ün di piatti du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce in ta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s’u ghe n’éṛa, o buìe. Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de Craṿaüna: i sc-ciancùi. Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assemme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche. U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.
6qihj4tdv7598pk87yql01sguzrgekg
273102
273101
2026-08-13T13:35:26Z
Arbenganese
12552
rev, azunte
273102
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla tipica de l’auta ṿalâ du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
'''Inti tèmpi passài'''
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ menz̄iunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l’éṛa bòne e dau tantu ch’i ghe cresceṿa in abundanz̄a”. A pensâṛa istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa u mangià de gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre aa fin de l’ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu ch’u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu’in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
Péi, u se ghe meteṿa e raṿe ch’i se taiaṿa per lòngu, pe’ nu faṛe stranguṛà: perché scicumme ch’i sun runde cumme i méi, i resta ‘nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu, o s’u gh’éṛa de rüsche, U se ghe meteṿa chélu ch’u gh’éṛa. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numà u fèn e d’inṿernu e u se ghe dasceṿa carcosa de ciü. E raṿiz̄z̄e, ch’i sun e föie ṿerde de raṿe, inṿece i fenia ai cunìi, cuscì cumme e raṿe, pe’ mangià. Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l’incantu, prima pe’ mette u gràn e doppu pe’ mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l’éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l’autru, u se fascea dui incanti diversci: u segundu u l’éṛa ciamàu u raṿìn.
'''Au dì d’ancöi'''
Inti ürtimi àgni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau 2003, prescidiu naz̄iunâle Slow Food. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu. E mutivaz̄iùn ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu i sun l’intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu’a sudisfaz̄iùn de gènte du pòstu.
A partì da stu ànnu a l’è stâ urganizzâ tütti l’àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d’utubre, propiu pe’ fâṛa cunusce e pe’ nu pèrde a tradiz̄iùn. In ciü, du 2004, u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”, facciu daa cumünitàe muntana, ch’u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u fasciö giancu de Bagnascu, u cesce de Nuscéi e a castagna gabiana de Garesce.
Descriz̄iùn
Stu tipu de raṿa u l’ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa inti àgni ‘60, quande i l’han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch’i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l’è menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l’è ciü bona. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l’è giallu ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Cultiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta Còlla e a nu l’ha besögnu de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch’u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü difiz̄z̄ile, specie s’u nu ciöṿe. A cianta a se ambiènta bèn inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe’a crescita da cianta i sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in’ autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i ṿegne reciantàe inte ‘n surcu e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄errnüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch’u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secâ, pe’ ṿegnì batüe e recampâne a semènz̄a. E parte secche, ch’i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu u se mette a semènz̄a (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa) u ṿegne facciu tüttu a màn, spanteganduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u magaiu apena apena a segunda di periudi, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu prufundu. Se u teren u l’éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po’ ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inte l’istessu scitu ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu, o senù ’und’u gh’éṛa e patatte.
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Cata''ṛ''ina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe’ chéllu u pruèrbiu “''a Santa Cataṛina chi u nu l’ha raṿinàu u raṿina''” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.
Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita
Quand’i ṿegniva campàe, chéle ch’i serṿia in ca’ i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e di quintali de raṿe, ch’i l’éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu 50 citti de tèra. E raṿiz̄z̄e, pe’ nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe ai fì de moddu che i piàsse de l’aṛia. Ma a Craṿaüna, fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch’i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte ‘n fundu o inte ‘na z̄otta, tantu ch’u se dìsce “inz̄utà e raṿe”. Scicume ch’i nu düṛa e raṿe da ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme Garesce o Urméa o ṿersu Arbenga, aa Ceṿe o Ineia, i l’éṛa rancàe e purtàe sübitu . U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
U mangià
Ün di piatti du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce in ta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s’u ghe n’éṛa, o buìe. Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de Craṿaüna: i sc-ciancùi. Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assemme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche. U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.
4xpe9c0qvpghnrtqs29xbotubiml11e
273103
273102
2026-08-13T13:35:52Z
Arbenganese
12552
rev, azunte
273103
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l’auta ṿalle du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
'''Inti tèmpi passài'''
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ menz̄iunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l’éṛa bòne e dau tantu ch’i ghe cresceṿa in abundanz̄a”. A pensâṛa istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre aa fin de l’ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu ch’u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu’in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe’ nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta ‘nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche, péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numà u fèn d’inṿernu e, cu’i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü. E raṿe e i raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe), i se dascea anch’ai ai cunìi. Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l’incantu, prima pe’ mette u gràn e doppu pe’ mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l’éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l’autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l’éṛa ciamàu u raṿìn.
'''Au dì d’ancöi'''
Inti ürtimi àgni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau 2003, prescidiu naz̄iunâle Slow Food. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu lì. E mutivaz̄iùn ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu i sun l’intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu’a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.
A partì da stu ànnu a l’è stâ urganizzâ tütti l’àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d’utubre, propiu pe’ fâṛa cunusce e pe’ nu pèrde a tradiz̄iùn. In ciü, du 2004, u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”, facciu daa cumünitàe muntana, ch’u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u fasciö giancu de Bagnascu, u cesce de Nuscéi e a castagna gabiana de Garesce.
Descriz̄iùn
Stu tipu de raṿa u l’ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa inti àgni ‘60, quande i l’han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch’i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l’è menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l’è ciü bona. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l’è giallu ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Cultiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta Còlla e a nu l’ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch’u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü difiz̄z̄ile, specie s’u nu ciöṿe. A cianta a s’è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe’a crescita da cianta i sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in’ autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i ṿegne reciantàe inte ‘n surcu e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄errnüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch’u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secâ, pe’ ṿegnì batüe e recampâne a semènz̄a. E parte secche, ch’i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntàn e furmiguṛe.
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa) u ṿegne facciu tüttu a màn, spanteganduṛa bèn pe’u tòccu de tèra, che aa fìn u se ghe passa cu’u magaiu apena apena a segunda di periudi, pe’ cruì chélu ch’u s’è semenàu, scicumme ch’u nu deṿe restà troppu prufundu. Se u teren u l’éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po’ ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inte l’istessu scitu ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu, o senù ’und’u gh’éṛa e patatte.
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Cata''ṛ''ina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe’ chéllu u pruèrbiu “''a Santa Cataṛina chi u nu l’ha raṿinàu u raṿina''” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.
Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita
Quand’i ṿegniva campàe, chéle ch’i serṿia in ca’ i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e di quintali de raṿe, ch’i l’éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu 50 citti de tèra. E raṿiz̄z̄e, pe’ nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe ai fì de moddu che i piàsse de l’aṛia. Ma a Craṿaüna, fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch’i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte ‘n fundu o inte ‘na z̄otta, tantu ch’u se dìsce “inz̄utà e raṿe”. Scicume ch’i nu düṛa e raṿe da ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme Garesce o Urméa o ṿersu Arbenga, aa Ceṿe o Ineia, i l’éṛa rancàe e purtàe sübitu . U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
U mangià
Ün di piatti du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce in ta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s’u ghe n’éṛa, o buìe. Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de Craṿaüna: i sc-ciancùi. Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assemme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche. U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.
t1q90zdhsp176gpcjx8pkgc28ixjda4
273104
273103
2026-08-13T13:36:15Z
Arbenganese
12552
rev, azunte
273104
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l’auta ṿalle du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
'''Inti tèmpi passài'''
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùn de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ menz̄iunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l’éṛa bòne e dau tantu ch’i ghe cresceṿa in abundanz̄a”. A pensâṛa istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l’ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu ch’u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu’in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe’ nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta ‘nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numà u fèn d’inṿernu e, cu’i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü. E raṿe e i raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dascea anch’ai ai cunìi. Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l’incantu, prima pe’ mette u gràn e doppu pe’ mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l’éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l’autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l’éṛa ciamàu u raṿìn.
'''Au dì d’ancöi'''
Inti ürtimi àgni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau 2003, prescidiu naz̄iunâle Slow Food. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu lì. E mutivaz̄iùn ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu i sun l’intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu’a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.
A partì da stu ànnu a l’è stâ urganizzâ tütti l’àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d’utubre, propiu pe’ fâṛa cunusce e pe’ nu pèrde a tradiz̄iùn. In ciü, du 2004, u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”, facciu daa cumünitàe muntana, ch’u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u fasciö giancu de Bagnascu, u cesce de Nuscéi e a castagna gabiana de Garesce.
Descriz̄iùn
Stu tipu de raṿa u l’ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa inti àgni ‘60, quande i l’han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch’i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l’è menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l’è ciü bona. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l’è giallu ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Cultiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta Còlla e a nu l’ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch’u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü difiz̄z̄ile, specie s’u nu ciöṿe. A cianta a s’è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe’a crescita da cianta i sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in’ autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch’u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secâ, pe’ ṿegnì batüe e recampâ a semènz̄a. A parte secca, ch’i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe’ tèra, e doppu u se ghe passa cu’u magaiu pe’ cruì chélu ch’u s’éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l’éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po’ ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu, o senù ’und’u gh’éṛa e patatte.
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Cata''ṛ''ina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe’ chéllu u pruèrbiu “''a Santa Cataṛina chi u nu l’ha raṿinàu u raṿina''” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.
Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita
Quand’i ṿegniṿa campàe, chéle ch’i serṿia in ca’ i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch’i l’éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu ‘na 50 z̄inquantena de citti de tèra. E raṿiz̄z̄e, pe’ nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe ai fì de moddu che i piàsse de l’aṛia. Ma a Craṿaüna, fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch’i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte ‘n fundu o inte ‘na z̄otta, tantu ch’u se dìsce “inz̄utâ e raṿe”. Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l’éṛa purtàe a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme Garesce, Urméa o ṿersu Arbenga, aa Ceṿe, a Ineia. U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
U mangià
Ün di piatti du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce in ta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s’u ghe n’éṛa, o buìe. Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de Craṿaüna: i sc-ciancùi. Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche. U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.
6tualy6wh6lq0ivh9gpvlz7zgt1v9i2
273105
273104
2026-08-13T13:36:46Z
Arbenganese
12552
rev, azunte
273105
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l’auta ṿalle du Pennavaire, specie du paìse de Craṿaüna, recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
Stoṛia
'''Inti tèmpi passài'''
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùn de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ menz̄iunâ da Agostino Giustiniani inti ''Castigatissimi Annali'' da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l’éṛa bòne e dau tantu ch’i ghe cresceṿa in abundanz̄a”. A pensâṛa istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l’ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu ch’u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu’in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe’ nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta ‘nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numà u fèn d’inṿernu e, cu’i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü. E raṿe e i raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dascea anch’ai ai cunìi. Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l’incantu, prima pe’ mette u gràn e doppu pe’ mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l’éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l’autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l’éṛa ciamàu u raṿìn.
'''Au dì d’ancöi'''
Inti ürtimi àgni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau 2003, prescidiu naz̄iunâle Slow Food. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu lì. E mutivaz̄iùn ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu i sun l’intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu’a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.
A partì da stu ànnu a l’è stâ urganizzâ tütti l’àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d’utubre, propiu pe’ fâṛa cunusce e pe’ nu pèrde a tradiz̄iùn. In ciü, du 2004, u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”, facciu daa cumünitàe muntana, ch’u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u fasciö giancu de Bagnascu, u cesce de Nuscéi e a castagna gabiana de Garesce.
Descriz̄iùn
Stu tipu de raṿa u l’ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa inti àgni ‘60, quande i l’han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch’i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l’è menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l’è ciü bona. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l’è giallu ciü a raṿa a l’è duz̄e.
Cultiṿaz̄iùn
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta Còlla e a nu l’ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch’u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü difiz̄z̄ile, specie s’u nu ciöṿe. A cianta a s’è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe’a crescita da cianta i sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in’ autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch’u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà, pe’ ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch’i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe’ tèra, e doppu u se ghe passa cu’u magaiu pe’ cruì chélu ch’u s’éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l’éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po’ ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu, o senù ’und’u gh’éṛa e patatte.
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Cata''ṛ''ina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe’ chélu u pruèrbiu “''a Santa Cataṛina chi u nu l’ha raṿinàu u raṿina''” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.
Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita
Quand’i ṿegniṿa campàe, chéle ch’i serṿia in ca’ i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch’i l’éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu ‘na 50 z̄inquantena de citti de tèra. E raṿiz̄z̄e, pe’ nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l’aṛia. Ma a Craṿaüna, fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch’i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte ‘n fundu o inte ‘na z̄otta, tantu ch’u se dìsce “inz̄utâ e raṿe”. Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l’éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme Garesce, Urméa o ṿersu Arbenga, aa Ceṿe, a Ineia. U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
U mangià
Ün di piatti du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s’u ghe n’éṛa, o buìe. Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de Craṿaüna: i sc-ciancùi. Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche. U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.
5xkgdamn29tc63qbnbcs5582ijfcwd5
273106
273105
2026-08-13T13:37:19Z
Arbenganese
12552
wikificasiun
273106
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna''in italiàn) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l’auta ṿalle du Pennavaire, specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùn de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du 1537 Craṿaüna a l’éṛa stâ menz̄iunâ da Agostino Giustiniani inti Castigatissimi Annali da Repübbrica de Zena: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l’éṛa bòne e dau tantu ch’i ghe cresceṿa in abundanz̄a”. A pensâṛa istessu u l’è Gerolamo Rossi, che intu 1870 u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l’ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu ch’u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu’in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe’ nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta ‘nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numà u fèn d’inṿernu e, cu’i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü. E raṿe e i raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dascea anch’ai ai cunìi. Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l’incantu, prima pe’ mette u gràn e doppu pe’ mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l’éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l’autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l’éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d’ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau 2003, prescidiu naz̄iunâle Slow Food. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu lì. E mutivaz̄iùn ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu i sun l’intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu’a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.
A partì da stu ànnu a l’è stâ urganizzâ tütti l’àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d’utubre, propiu pe’ fâṛa cunusce e pe’ nu pèrde a tradiz̄iùn. In ciü, du 2004, u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”, facciu daa cumünitàe muntana, ch’u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u fasciö giancu de Bagnascu, u cesce de Nuscéi e a castagna gabiana de Garesce.
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l’ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa inti àgni ‘60, quande i l’han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch’i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l’è menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l’è ciü bona. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l’è giallu ciü a raṿa a l’è duz̄e.
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta Còlla e a nu l’ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch’u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü difiz̄z̄ile, specie s’u nu ciöṿe. A cianta a s’è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe’a crescita da cianta i sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in’ autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch’u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà, pe’ ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch’i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe’ tèra, e doppu u se ghe passa cu’u magaiu pe’ cruì chélu ch’u s’éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l’éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po’ ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu, o senù ’und’u gh’éṛa e patatte.
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe’ chélu u pruèrbiu “a Santa Cataṛina chi u nu l’ha raṿinàu u raṿina” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand’i ṿegniṿa campàe, chéle ch’i serṿia in ca’ i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch’i l’éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu ‘na 50 z̄inquantena de citti de tèra. E raṿiz̄z̄e, pe’ nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l’aṛia. Ma a Craṿaüna, fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch’i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte ‘n fundu o inte ‘na z̄otta, tantu ch’u se dìsce “inz̄utâ e raṿe”. Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l’éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme Garesce, Urméa o ṿersu Arbenga, aa Ceṿe, a Ineia. U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s’u ghe n’éṛa, o buìe. Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de Craṿaüna: i sc-ciancùi. Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche. U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.
iulbbest8279mn6qfk5omqhzep92ac6
273107
273106
2026-08-13T13:37:49Z
Arbenganese
12552
wikificu pt.2
273107
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l’auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme Prudòttu da tradiz̄iùn (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùn de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l’éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l’éṛa bòne e dau tantu ch’i ghe cresceṿa in abundanz̄a”. A pensâṛa istessu u l’è [[Gerolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l’ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu ch’u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu’in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe’ nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta ‘nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numà u fèn d’inṿernu e, cu’i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü. E raṿe e i raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch’ai ai cunìi. Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l’incantu, prima pe’ mette u gràn e doppu pe’ mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l’éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l’autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l’éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d’ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu lì. E mutivaz̄iùn ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu i sun l’intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu’a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.
A partì da stu ànnu a l’è stâ urganizzâ tütti l’àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d’utubre, propiu pe’ fâṛa cunusce e pe’ nu pèrde a tradiz̄iùn. In ciü, du [[2004]], u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch’u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l’ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn. U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa inti àgni ‘60, quande i l’han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch’i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l’è menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l’è ciü bona. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l’è giallu ciü a raṿa a l’è duz̄e.
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l’ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch’u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü difiz̄z̄ile, specie s’u nu ciöṿe. A cianta a s’è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe’a crescita da cianta i sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi. L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in’ autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante, ch’i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch’u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà, pe’ ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch’i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe’ tèra, e doppu u se ghe passa cu’u magaiu pe’ cruì chélu ch’u s’éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l’éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po’ ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu, o senù ’und’u gh’éṛa e patatte.
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe’ chélu u pruèrbiu “a Santa Cataṛina chi u nu l’ha raṿinàu u raṿina” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand’i ṿegniṿa campàe, chéle ch’i serṿia in ca’ i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch’i l’éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu ‘na 50 z̄inquantena de citti de tèra. E raṿiz̄z̄e, pe’ nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l’aṛia. Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch’i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte ‘n fundu o inte ‘na z̄otta, tantu ch’u se dìsce “inz̄utâ e raṿe”. Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l’éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]], a [[Inéia|Ineia]]. U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s’u ghe n’éṛa, o buìe. Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]]. Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche. U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.
cfqg7awg6eygcpklckg9im7t0lb5zu4
273108
273107
2026-08-13T13:38:39Z
Arbenganese
12552
wikificu (3)
273108
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l’auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùn de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l’éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l’éṛa bòne e dau tantu ch’i ghe cresceṿa in abundanz̄a”. A pensâṛa istessu u l’è [[Gerolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l’ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu ch’u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu’in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe’ nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta ‘nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numà u fèn d’inṿernu e, cu’i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e i raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch’ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l’incantu, prima pe’ mette u gràn e doppu pe’ mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l’éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l’autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l’éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d’ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu i sun l’intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu’a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l’è stâ urganizzâ tütti l’àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d’utubre, propiu pe’ fâṛa cunusce e pe’ nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch’u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l’ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni ‘60]], quande i l’han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch’i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l’è menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l’è ciü bona. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l’è giallu ciü a raṿa a l’è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l’ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch’u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü difiz̄z̄ile, specie s’u nu ciöṿe. A cianta a s’è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe’a crescita da cianta i sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in’ autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch’i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch’u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe’ ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch’i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe’ tèra, e doppu u se ghe passa cu’u magaiu pe’ cruì chélu ch’u s’éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l’éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po’ ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù ’und’u gh’éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe’ chélu u pruèrbiu “a Santa Cataṛina chi u nu l’ha raṿinàu u raṿina” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand’i ṿegniṿa campàe, chéle ch’i serṿia in ca’ i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch’i l’éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu ‘na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe’ nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l’aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch’i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte ‘n fundu o inte ‘na z̄otta, tantu ch’u se dìsce “inz̄utâ e raṿe”.<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l’éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]], a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s’u ghe n’éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
=== Bibliugrafìa ===
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
jm12oazvqprkar9sg3wgqjete3nuugz
273109
273108
2026-08-13T13:39:03Z
Arbenganese
12552
wikificu (4)
273109
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l’auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùn de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l’éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l’éṛa bòne e dau tantu ch’i ghe cresceṿa in abundanz̄a”.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l’è [[Gerolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe’e raṿe.
E raṿe i l’éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l’ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu ch’u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu’in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe’ nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta ‘nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numà u fèn d’inṿernu e, cu’i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e i raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch’ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l’incantu, prima pe’ mette u gràn e doppu pe’ mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l’éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l’autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l’éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d’ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu i sun l’intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu’a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l’è stâ urganizzâ tütti l’àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d’utubre, propiu pe’ fâṛa cunusce e pe’ nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch’u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l’ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni ‘60]], quande i l’han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch’i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l’è menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l’è ciü bona. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l’è giallu ciü a raṿa a l’è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l’ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch’u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü difiz̄z̄ile, specie s’u nu ciöṿe. A cianta a s’è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe’a crescita da cianta i sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in’ autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch’i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch’u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe’ ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch’i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe’ tèra, e doppu u se ghe passa cu’u magaiu pe’ cruì chélu ch’u s’éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l’éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po’ ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù ’und’u gh’éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe’ chélu u pruèrbiu “a Santa Cataṛina chi u nu l’ha raṿinàu u raṿina” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand’i ṿegniṿa campàe, chéle ch’i serṿia in ca’ i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch’i l’éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu ‘na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe’ nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l’aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch’i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte ‘n fundu o inte ‘na z̄otta, tantu ch’u se dìsce “inz̄utâ e raṿe”.<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l’éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]], a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s’u ghe n’éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
llajlky4j9wl99vsr2rf5gz0rnnjr2q
273110
273109
2026-08-13T13:39:49Z
Arbenganese
12552
wikificu (5)
273110
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l’è ‘na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l’auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l’è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùn de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l’éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l’éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l’éṛa bòne e dau tantu ch’i ghe cresceṿa in abundanz̄a”.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l’è [[Girolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe’e raṿe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=281|capìtolo=XVI. Vicende del secolo XVII|cid=Rossi, 1870}}</ref>
E raṿe i l’éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l’ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe’e bestie, tantu ch’u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, ‘nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l’aigua e a faṛina cu’u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu’in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe’ nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta ‘nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh’éṛa numà u fèn d’inṿernu e, cu’i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e i raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch’ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l’incantu, prima pe’ mette u gràn e doppu pe’ mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l’éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l’autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l’éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d’ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l’è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch’u l’è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l’è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch’u s’è tegnüu intu nuèmbre de chél’ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch’i l’han purtàu au recunuscimèntu i sun l’intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu’a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l’è stâ urganizzâ tütti l’àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d’utubre, propiu pe’ fâṛa cunusce e pe’ nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l’è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch’u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l’ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe’ tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n’è, diemmu, de dui tipi, üna ch’a s’è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni ‘60]], quande i l’han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch’i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l’è menu duz̄e, mèntre l’autra cu’a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l’è ciü bona. Ducca u gh’è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe’ purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l’è giallu ciü a raṿa a l’è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l’ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch’u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l’ha besögnu de ‘na lambrascinâ, au dì d’ancöi u l’è in po’ ciü difiz̄z̄ile, specie s’u nu ciöṿe. A cianta a s’è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe’a crescita da cianta i sun i pòsti ch’u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> L’ambiènte u l’è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in’ autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l’ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu’a semènz̄a ch’a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch’i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch’u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe’ ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch’i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe’ tèra, e doppu u se ghe passa cu’u magaiu pe’ cruì chélu ch’u s’éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l’éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po’ ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti ‘unde primma u se gh’éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù ’und’u gh’éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l’è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch’u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe’ chélu u pruèrbiu “a Santa Cataṛina chi u nu l’ha raṿinàu u raṿina” perché u l’è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand’i ṿegniṿa campàe, chéle ch’i serṿia in ca’ i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch’i l’éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu ‘na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe’ nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l’aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch’i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte ‘n fundu o inte ‘na z̄otta, tantu ch’u se dìsce “inz̄utâ e raṿe”.<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l’éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]], a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l’éṛa facciu a bastu, cu’u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l’è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s’u ghe n’éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu’a pasta fresca ch’a l’è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch’i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu’a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu’u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
mu4sbz3osom7c0xhgrv4qszi4o1s463
273111
273110
2026-08-13T13:40:12Z
Arbenganese
12552
wikificu 6
273111
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l'auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l'è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe'e pupulaz̄iùn de l'auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l'éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l'éṛa bèn cunusciüu “dau tantu che e raṿe i l'éṛa bòne e dau tantu ch'i ghe cresceṿa in abundanz̄a”.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l'è [[Girolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe'e raṿe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=281|capìtolo=XVI. Vicende del secolo XVII|cid=Rossi, 1870}}</ref>
E raṿe i l'éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l'ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe'e bestie, tantu ch'u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, 'nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l'aigua e a faṛina cu'u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu'in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe' nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta 'nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh'éṛa numà u fèn d'inṿernu e, cu'i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e i raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch'ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l'incantu, prima pe' mette u gràn e doppu pe' mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l'éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l'autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l'éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d'ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l'è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch'u l'è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l'è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch'u s'è tegnüu intu nuèmbre de chél'ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch'i l'han purtàu au recunuscimèntu i sun l'intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu'a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l'è stâ urganizzâ tütti l'àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d'utubre, propiu pe' fâṛa cunusce e pe' nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l'è nasciüu u Cunsorz̄iu “prodotti tipici Alta Valle Tanaro”<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch'u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l'ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe' tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n'è, diemmu, de dui tipi, üna ch'a s'è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni '60]], quande i l'han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch'i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l'è menu duz̄e, mèntre l'autra cu'a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l'è ciü bona. Ducca u gh'è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe' purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l'è giallu ciü a raṿa a l'è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l'ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch'u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l'ha besögnu de 'na lambrascinâ, au dì d'ancöi u l'è in po' ciü difiz̄z̄ile, specie s'u nu ciöṿe. A cianta a s'è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe'a crescita da cianta i sun i pòsti ch'u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> L'ambiènte u l'è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in' autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l'ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu'a semènz̄a ch'a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch'i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch'u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe' ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch'i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe' tèra, e doppu u se ghe passa cu'u magaiu pe' cruì chélu ch'u s'éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l'éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po' ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti 'unde primma u se gh'éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù 'und'u gh'éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l'è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch'u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe' chélu u pruèrbiu “a Santa Cataṛina chi u nu l'ha raṿinàu u raṿina” perché u l'è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand'i ṿegniṿa campàe, chéle ch'i serṿia in ca' i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch'i l'éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu 'na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe' nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l'aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch'i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte 'n fundu o inte 'na z̄otta, tantu ch'u se dìsce “inz̄utâ e raṿe”.<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l'éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]], a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l'éṛa facciu a bastu, cu'u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l'è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s'u ghe n'éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu'a pasta fresca ch'a l'è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch'i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu'a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu'u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
mg58czl9ijyzrqywhtnqj0m8e1bxhx8
273112
273111
2026-08-13T13:41:30Z
Arbenganese
12552
wikificu (7)
273112
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l'auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l'è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe'e pupulaz̄iùn de l'auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l'éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l'éṛa bèn cunusciüu "dau tantu che e raṿe i l'éṛa bòne e dau tantu ch'i ghe cresceṿa in abundanz̄a".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l'è [[Girolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe'e raṿe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=281|capìtolo=XVI. Vicende del secolo XVII|cid=Rossi, 1870}}</ref>
E raṿe i l'éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l'ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe'e bestie, tantu ch'u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, 'nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l'aigua e a faṛina cu'u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu'in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cusceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe' nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta 'nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh'éṛa numà u fèn d'inṿernu e, cu'i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e i raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch'ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e sö tere a e meteṿa a l'incantu, prima pe' mette u gràn e doppu pe' mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l'éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l'autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l'éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d'ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l'è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch'u l'è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l'è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch'u s'è tegnüu intu nuèmbre de chél'ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch'i l'han purtàu au recunuscimèntu i sun l'intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu'a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l'è stâ urganizzâ tütti l'àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d'utubre, propiu pe' fâṛa cunusce e pe' nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l'è nasciüu u Cunsorz̄iu "prodotti tipici Alta Valle Tanaro"<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch'u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l'ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe' tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n'è, diemmu, de dui tipi, üna ch'a s'è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni '60]], quande i l'han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch'i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l'è menu duz̄e, mèntre l'autra cu'a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l'è ciü bona. Ducca u gh'è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe' purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l'è giallu ciü a raṿa a l'è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l'ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch'u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l'ha besögnu de 'na lambrascinâ, au dì d'ancöi u l'è in po' ciü difiz̄z̄ile, specie s'u nu ciöṿe. A cianta a s'è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe'a crescita da cianta i sun i pòsti ch'u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> L'ambiènte u l'è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in' autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l'ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu'a semènz̄a ch'a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch'i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch'u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe' ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch'i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe' tèra, e doppu u se ghe passa cu'u magaiu pe' cruì chélu ch'u s'éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l'éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po' ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti 'unde primma u se gh'éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù 'und'u gh'éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l'è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch'u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe' chélu u pruèrbiu "a Santa Cataṛina chi u nu l'ha raṿinàu u raṿina" perché u l'è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand'i ṿegniṿa campàe, chéle ch'i serṿia in ca' i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch'i l'éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun au menu 'na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe' nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l'aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch'i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte 'n fundu o inte 'na z̄otta, tantu ch'u se dìsce "inz̄utâ e raṿe".<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l'éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]], a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l'éṛa facciu a bastu, cu'u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l'è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s'u ghe n'éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu'a pasta fresca ch'a l'è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch'i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu'a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu'u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
h266he0agzqp8cc7ct53tndjwuw54zw
273113
273112
2026-08-13T13:42:08Z
Arbenganese
12552
menüssie
273113
wikitext
text/x-wiki
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l'auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l'è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe'e pupulaz̄iùn de l'auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l'éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l'éṛa bèn cunusciüu "dau tantu che e raṿe i l'éṛa bòne e dau tantu ch'i ghe cresceṿa in abundanz̄a".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l'è [[Girolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe'e raṿe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=281|capìtolo=XVI. Vicende del secolo XVII|cid=Rossi, 1870}}</ref>
E raṿe i l'éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l'ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe'e bestie, tantu ch'u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, 'nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l'aigua e a faṛina cu'u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu'in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cüsceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe' nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta 'nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh'éṛa numà u fèn d'inṿernu e, cu'i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e e raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch'ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e söe tere a e meteṿa a l'incantu, prima pe' mette u gràn e doppu pe' mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l'éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l'autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l'éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d'ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l'è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch'u l'è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l'è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch'u s'è tegnüu intu nuèmbre de chél'ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch'i l'han purtàu au recunuscimèntu i sun l'intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu'a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l'è stâ urganizzâ tütti l'àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d'utubre, propiu pe' fâṛa cunusce e pe' nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l'è nasciüu u Cunsorz̄iu "prodotti tipici Alta Valle Tanaro"<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch'u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l'ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe' tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n'è, diemmu, de dui tipi, üna ch'a s'è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni '60]], quande i l'han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch'i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l'è menu duz̄e, mèntre l'autra cu'a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l'è ciü bona. Ducca u gh'è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe' purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l'è giallu ciü a raṿa a l'è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l'ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch'u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l'ha besögnu de 'na lambrascinâ, au dì d'ancöi u l'è in po' ciü difiz̄z̄ile, specie s'u nu ciöṿe. A cianta a s'è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe'a crescita da cianta i sun i pòsti ch'u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> L'ambiènte u l'è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in' autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l'ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu'a semènz̄a ch'a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch'i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch'u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe' ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch'i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe' tèra, e doppu u se ghe passa cu'u magaiu pe' cruì chélu ch'u s'éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l'éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po' ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti 'unde primma u se gh'éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù 'und'u gh'éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l'è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch'u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe' chélu u pruèrbiu "a Santa Cataṛina chi u nu l'ha raṿinàu u raṿina" perché u l'è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand'i ṿegniṿa campàe, chéle ch'i serṿia in ca' i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch'i l'éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun aumenu 'na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe' nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l'aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch'i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte 'n fundu o inte 'na z̄otta, tantu ch'u se dìsce "inz̄utâ e raṿe".<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l'éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]] e a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l'éṛa facciu a bastu, cu'u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l'è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s'u ghe n'éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu'a pasta fresca ch'a l'è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch'i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu'a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu'u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
rmm59wg0rw0fowcgw6o2b5captp2kct
273114
273113
2026-08-13T13:43:01Z
Arbenganese
12552
+tl
273114
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}}
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l'auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l'è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe'e pupulaz̄iùn de l'auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l'éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l'éṛa bèn cunusciüu "dau tantu che e raṿe i l'éṛa bòne e dau tantu ch'i ghe cresceṿa in abundanz̄a".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l'è [[Girolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe'e raṿe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=281|capìtolo=XVI. Vicende del secolo XVII|cid=Rossi, 1870}}</ref>
E raṿe i l'éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l'ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe'e bestie, tantu ch'u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, 'nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l'aigua e a faṛina cu'u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu'in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cüsceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe' nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta 'nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh'éṛa numà u fèn d'inṿernu e, cu'i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e e raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch'ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e söe tere a e meteṿa a l'incantu, prima pe' mette u gràn e doppu pe' mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l'éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l'autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l'éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d'ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l'è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch'u l'è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l'è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch'u s'è tegnüu intu nuèmbre de chél'ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch'i l'han purtàu au recunuscimèntu i sun l'intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu'a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l'è stâ urganizzâ tütti l'àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d'utubre, propiu pe' fâṛa cunusce e pe' nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l'è nasciüu u Cunsorz̄iu "prodotti tipici Alta Valle Tanaro"<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch'u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l'ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe' tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n'è, diemmu, de dui tipi, üna ch'a s'è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni '60]], quande i l'han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch'i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l'è menu duz̄e, mèntre l'autra cu'a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l'è ciü bona. Ducca u gh'è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe' purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l'è giallu ciü a raṿa a l'è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l'ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch'u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l'ha besögnu de 'na lambrascinâ, au dì d'ancöi u l'è in po' ciü difiz̄z̄ile, specie s'u nu ciöṿe. A cianta a s'è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe'a crescita da cianta i sun i pòsti ch'u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> L'ambiènte u l'è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in' autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l'ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu'a semènz̄a ch'a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch'i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch'u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe' ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch'i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe' tèra, e doppu u se ghe passa cu'u magaiu pe' cruì chélu ch'u s'éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l'éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po' ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti 'unde primma u se gh'éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù 'und'u gh'éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l'è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch'u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe' chélu u pruèrbiu "a Santa Cataṛina chi u nu l'ha raṿinàu u raṿina" perché u l'è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand'i ṿegniṿa campàe, chéle ch'i serṿia in ca' i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch'i l'éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun aumenu 'na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe' nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l'aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch'i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte 'n fundu o inte 'na z̄otta, tantu ch'u se dìsce "inz̄utâ e raṿe".<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l'éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]] e a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l'éṛa facciu a bastu, cu'u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l'è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s'u ghe n'éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu'a pasta fresca ch'a l'è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch'i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu'a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu'u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
c4d92c689qi5451b9imrqk2ut678koj
273115
273114
2026-08-13T13:45:09Z
Arbenganese
12552
+img
273115
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}}
[[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|Raṿa de Craṿaüna]]
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l'auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l'è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe'e pupulaz̄iùn de l'auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l'éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l'éṛa bèn cunusciüu "dau tantu che e raṿe i l'éṛa bòne e dau tantu ch'i ghe cresceṿa in abundanz̄a".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l'è [[Girolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe'e raṿe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=281|capìtolo=XVI. Vicende del secolo XVII|cid=Rossi, 1870}}</ref>
E raṿe i l'éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l'ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe'e bestie, tantu ch'u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, 'nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l'aigua e a faṛina cu'u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu'in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cüsceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe' nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta 'nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh'éṛa numà u fèn d'inṿernu e, cu'i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e e raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch'ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e söe tere a e meteṿa a l'incantu, prima pe' mette u gràn e doppu pe' mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l'éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l'autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l'éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d'ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l'è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch'u l'è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l'è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch'u s'è tegnüu intu nuèmbre de chél'ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch'i l'han purtàu au recunuscimèntu i sun l'intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu'a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l'è stâ urganizzâ tütti l'àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d'utubre, propiu pe' fâṛa cunusce e pe' nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l'è nasciüu u Cunsorz̄iu "prodotti tipici Alta Valle Tanaro"<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch'u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l'ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe' tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n'è, diemmu, de dui tipi, üna ch'a s'è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni '60]], quande i l'han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch'i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l'è menu duz̄e, mèntre l'autra cu'a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l'è ciü bona. Ducca u gh'è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe' purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l'è giallu ciü a raṿa a l'è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l'ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch'u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l'ha besögnu de 'na lambrascinâ, au dì d'ancöi u l'è in po' ciü difiz̄z̄ile, specie s'u nu ciöṿe. A cianta a s'è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe'a crescita da cianta i sun i pòsti ch'u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> L'ambiènte u l'è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in' autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l'ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu'a semènz̄a ch'a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch'i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch'u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe' ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch'i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe' tèra, e doppu u se ghe passa cu'u magaiu pe' cruì chélu ch'u s'éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l'éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po' ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti 'unde primma u se gh'éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù 'und'u gh'éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l'è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch'u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe' chélu u pruèrbiu "a Santa Cataṛina chi u nu l'ha raṿinàu u raṿina" perché u l'è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand'i ṿegniṿa campàe, chéle ch'i serṿia in ca' i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch'i l'éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun aumenu 'na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe' nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l'aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch'i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte 'n fundu o inte 'na z̄otta, tantu ch'u se dìsce "inz̄utâ e raṿe".<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l'éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]] e a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l'éṛa facciu a bastu, cu'u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l'è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s'u ghe n'éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu'a pasta fresca ch'a l'è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch'i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu'a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu'u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
kf6u9ftr3tbsykr6co8oylr9j7o8180
273116
273115
2026-08-13T13:45:39Z
Arbenganese
12552
/* Cultiṿaz̄iùn */ a cappu
273116
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}}
[[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|Raṿa de Craṿaüna]]
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l'auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l'è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe'e pupulaz̄iùn de l'auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l'éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l'éṛa bèn cunusciüu "dau tantu che e raṿe i l'éṛa bòne e dau tantu ch'i ghe cresceṿa in abundanz̄a".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l'è [[Girolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe'e raṿe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=281|capìtolo=XVI. Vicende del secolo XVII|cid=Rossi, 1870}}</ref>
E raṿe i l'éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l'ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe'e bestie, tantu ch'u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, 'nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l'aigua e a faṛina cu'u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu'in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cüsceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe' nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta 'nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh'éṛa numà u fèn d'inṿernu e, cu'i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e e raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch'ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e söe tere a e meteṿa a l'incantu, prima pe' mette u gràn e doppu pe' mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l'éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l'autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l'éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d'ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l'è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch'u l'è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l'è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch'u s'è tegnüu intu nuèmbre de chél'ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch'i l'han purtàu au recunuscimèntu i sun l'intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu'a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l'è stâ urganizzâ tütti l'àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d'utubre, propiu pe' fâṛa cunusce e pe' nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l'è nasciüu u Cunsorz̄iu "prodotti tipici Alta Valle Tanaro"<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch'u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l'ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe' tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n'è, diemmu, de dui tipi, üna ch'a s'è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni '60]], quande i l'han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch'i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l'è menu duz̄e, mèntre l'autra cu'a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l'è ciü bona. Ducca u gh'è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe' purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l'è giallu ciü a raṿa a l'è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l'ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch'u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l'ha besögnu de 'na lambrascinâ, au dì d'ancöi u l'è in po' ciü difiz̄z̄ile, specie s'u nu ciöṿe. A cianta a s'è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe'a crescita da cianta i sun i pòsti ch'u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
L'ambiènte u l'è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in' autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l'ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu'a semènz̄a ch'a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch'i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch'u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe' ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch'i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe' tèra, e doppu u se ghe passa cu'u magaiu pe' cruì chélu ch'u s'éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l'éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po' ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti 'unde primma u se gh'éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù 'und'u gh'éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l'è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch'u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe' chélu u pruèrbiu "a Santa Cataṛina chi u nu l'ha raṿinàu u raṿina" perché u l'è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand'i ṿegniṿa campàe, chéle ch'i serṿia in ca' i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch'i l'éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun aumenu 'na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe' nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l'aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch'i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte 'n fundu o inte 'na z̄otta, tantu ch'u se dìsce "inz̄utâ e raṿe".<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l'éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]] e a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l'éṛa facciu a bastu, cu'u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l'è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s'u ghe n'éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu'a pasta fresca ch'a l'è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch'i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu'a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu'u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
qliqah4a0flud0ioehoxsqhgphjg5v4
273117
273116
2026-08-13T13:46:02Z
Arbenganese
12552
/* Bibliugrafìa */ categuria
273117
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}}
[[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|Raṿa de Craṿaüna]]
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l'auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l'è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe'e pupulaz̄iùn de l'auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l'éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l'éṛa bèn cunusciüu "dau tantu che e raṿe i l'éṛa bòne e dau tantu ch'i ghe cresceṿa in abundanz̄a".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l'è [[Girolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe'e raṿe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=281|capìtolo=XVI. Vicende del secolo XVII|cid=Rossi, 1870}}</ref>
E raṿe i l'éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l'ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe'e bestie, tantu ch'u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, 'nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l'aigua e a faṛina cu'u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu'in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cüsceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe' nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta 'nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh'éṛa numà u fèn d'inṿernu e, cu'i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e e raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch'ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e söe tere a e meteṿa a l'incantu, prima pe' mette u gràn e doppu pe' mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l'éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l'autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l'éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d'ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l'è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch'u l'è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l'è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch'u s'è tegnüu intu nuèmbre de chél'ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch'i l'han purtàu au recunuscimèntu i sun l'intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu'a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l'è stâ urganizzâ tütti l'àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d'utubre, propiu pe' fâṛa cunusce e pe' nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l'è nasciüu u Cunsorz̄iu "prodotti tipici Alta Valle Tanaro"<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch'u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l'ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe' tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n'è, diemmu, de dui tipi, üna ch'a s'è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni '60]], quande i l'han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch'i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l'è menu duz̄e, mèntre l'autra cu'a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l'è ciü bona. Ducca u gh'è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe' purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l'è giallu ciü a raṿa a l'è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l'ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch'u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l'ha besögnu de 'na lambrascinâ, au dì d'ancöi u l'è in po' ciü difiz̄z̄ile, specie s'u nu ciöṿe. A cianta a s'è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe'a crescita da cianta i sun i pòsti ch'u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
L'ambiènte u l'è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in' autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l'ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu'a semènz̄a ch'a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch'i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch'u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe' ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch'i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe' tèra, e doppu u se ghe passa cu'u magaiu pe' cruì chélu ch'u s'éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l'éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po' ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti 'unde primma u se gh'éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù 'und'u gh'éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l'è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch'u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe' chélu u pruèrbiu "a Santa Cataṛina chi u nu l'ha raṿinàu u raṿina" perché u l'è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand'i ṿegniṿa campàe, chéle ch'i serṿia in ca' i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch'i l'éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun aumenu 'na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe' nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l'aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch'i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte 'n fundu o inte 'na z̄otta, tantu ch'u se dìsce "inz̄utâ e raṿe".<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l'éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]] e a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l'éṛa facciu a bastu, cu'u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l'è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s'u ghe n'éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu'a pasta fresca ch'a l'è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch'i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu'a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu'u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
[[Categorîa:Verdùa]]
9cuwtwrwy916knlx8sug5fhcq39szzb
273118
273117
2026-08-13T13:47:48Z
Arbenganese
12552
/* Bibliugrafìa */ interpr.
273118
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}}
[[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|Raṿa de Craṿaüna]]
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l'auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l'è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe'e pupulaz̄iùn de l'auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l'éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l'éṛa bèn cunusciüu "dau tantu che e raṿe i l'éṛa bòne e dau tantu ch'i ghe cresceṿa in abundanz̄a".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l'è [[Girolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe'e raṿe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=281|capìtolo=XVI. Vicende del secolo XVII|cid=Rossi, 1870}}</ref>
E raṿe i l'éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l'ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe'e bestie, tantu ch'u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, 'nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l'aigua e a faṛina cu'u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu'in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cüsceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe' nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta 'nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh'éṛa numà u fèn d'inṿernu e, cu'i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e e raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch'ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e söe tere a e meteṿa a l'incantu, prima pe' mette u gràn e doppu pe' mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l'éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l'autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l'éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d'ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l'è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch'u l'è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l'è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch'u s'è tegnüu intu nuèmbre de chél'ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch'i l'han purtàu au recunuscimèntu i sun l'intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu'a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l'è stâ urganizzâ tütti l'àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d'utubre, propiu pe' fâṛa cunusce e pe' nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l'è nasciüu u Cunsorz̄iu "prodotti tipici Alta Valle Tanaro"<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch'u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l'ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe' tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n'è, diemmu, de dui tipi, üna ch'a s'è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni '60]], quande i l'han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch'i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l'è menu duz̄e, mèntre l'autra cu'a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l'è ciü bona. Ducca u gh'è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe' purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l'è giallu ciü a raṿa a l'è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l'ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch'u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l'ha besögnu de 'na lambrascinâ, au dì d'ancöi u l'è in po' ciü difiz̄z̄ile, specie s'u nu ciöṿe. A cianta a s'è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe'a crescita da cianta i sun i pòsti ch'u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
L'ambiènte u l'è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in' autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l'ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu'a semènz̄a ch'a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch'i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch'u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe' ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch'i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe' tèra, e doppu u se ghe passa cu'u magaiu pe' cruì chélu ch'u s'éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l'éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po' ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti 'unde primma u se gh'éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù 'und'u gh'éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l'è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch'u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe' chélu u pruèrbiu "a Santa Cataṛina chi u nu l'ha raṿinàu u raṿina" perché u l'è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand'i ṿegniṿa campàe, chéle ch'i serṿia in ca' i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch'i l'éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun aumenu 'na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe' nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l'aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch'i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte 'n fundu o inte 'na z̄otta, tantu ch'u se dìsce "inz̄utâ e raṿe".<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l'éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]] e a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l'éṛa facciu a bastu, cu'u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l'è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s'u ghe n'éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu'a pasta fresca ch'a l'è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch'i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu'a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu'u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Verdùa]]
0fsxooufd0cwhwcfu6xr1z45f5bwkwe
273119
273118
2026-08-13T13:48:09Z
Arbenganese
12552
/* Bibliugrafìa */ == Autri prugètti ==
273119
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}}
[[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|Raṿa de Craṿaüna]]
A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na qualitàe de raṿa gianca a pasta gialla di posti de l'auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT).
== Stoṛia ==
=== Inti tèmpi passài ===
Inti tèmpi passài a raṿa a l'è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe'e pupulaz̄iùn de l'auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l'éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l'éṛa bèn cunusciüu "dau tantu che e raṿe i l'éṛa bòne e dau tantu ch'i ghe cresceṿa in abundanz̄a".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l'è [[Girolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe'e raṿe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=281|capìtolo=XVI. Vicende del secolo XVII|cid=Rossi, 1870}}</ref>
E raṿe i l'éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l'ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe'e bestie, tantu ch'u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, 'nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l'aigua e a faṛina cu'u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu'in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cüsceṿa.
E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe' nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta 'nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh'éṛa numà u fèn d'inṿernu e, cu'i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e e raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch'ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e söe tere a e meteṿa a l'incantu, prima pe' mette u gràn e doppu pe' mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l'éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l'autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l'éṛa ciamàu u raṿìn.
=== Au dì d'ancöi ===
Inti ürtimi àgni u l'è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch'u l'è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l'è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch'u s'è tegnüu intu nuèmbre de chél'ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch'i l'han purtàu au recunuscimèntu i sun l'intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu'a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" />
A partì da stu ànnu a l'è stâ urganizzâ tütti l'àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d'utubre, propiu pe' fâṛa cunusce e pe' nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l'è nasciüu u Cunsorz̄iu "prodotti tipici Alta Valle Tanaro"<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch'u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref>
== Descriz̄iùn ==
Stu tipu de raṿa u l'ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe' tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n'è, diemmu, de dui tipi, üna ch'a s'è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni '60]], quande i l'han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch'i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l'è menu duz̄e, mèntre l'autra cu'a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l'è ciü bona. Ducca u gh'è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe' purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l'è giallu ciü a raṿa a l'è duz̄e.<ref name=":3" />
== Cultiṿaz̄iùn ==
A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l'ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch'u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l'ha besögnu de 'na lambrascinâ, au dì d'ancöi u l'è in po' ciü difiz̄z̄ile, specie s'u nu ciöṿe. A cianta a s'è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe'a crescita da cianta i sun i pòsti ch'u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
L'ambiènte u l'è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in' autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l'ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" />
A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu'a semènz̄a ch'a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch'i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch'u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe' ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch'i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" />
Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a pe' tèra, e doppu u se ghe passa cu'u magaiu pe' cruì chélu ch'u s'éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l'éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po' ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti 'unde primma u se gh'éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù 'und'u gh'éṛa e patatte.<ref name=":1" />
E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l'è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch'u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe' chélu u pruèrbiu "a Santa Cataṛina chi u nu l'ha raṿinàu u raṿina" perché u l'è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" />
== Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita ==
Quand'i ṿegniṿa campàe, chéle ch'i serṿia in ca' i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch'i l'éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun aumenu 'na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe' nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l'aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch'i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte 'n fundu o inte 'na z̄otta, tantu ch'u se dìsce "inz̄utâ e raṿe".<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l'éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]] e a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l'éṛa facciu a bastu, cu'u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" />
== U mangià ==
Ün di piatti du paìse, u l'è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s'u ghe n'éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu'a pasta fresca ch'a l'è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch'i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remesc-cia cu'a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu'u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Verdùa]]
egqvzipkfiecvzo1j5slpbod94to4uq
Rava de Cravaüna
0
33117
273120
2026-08-13T13:49:23Z
Arbenganese
12552
+rdr
273120
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA[[Raṿa de Craṿaüna]]
4itfbl2jdonr3oof1ugdaefabxal9bo