Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.16
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Gumbu
0
3796
273434
273378
2026-08-22T19:51:35Z
Arbenganese
12552
/* Sto(r)ia */ +
273434
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
[[Immaggine:Abandoned olive oil mill.jpg|miniatura|In antigu gumbu a [[Ventemiglia|Vintimìa]]]]
In '''Gumbu''' (o ascì scritu ''gunbu'') u l'è l'impiantu ch'u se duve(r)a pe' franze e u(r)ìve pe' fâghe l'ö(r)iu. Di antighi gumbi da tradisiùn in genere u ghe n'è de dui tipi, a segunda de cumme i funsiunan<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Chabrol de Volvic|curatô=Giovanni Assereto|tìtolo=Statistica delle province di Savona, di Oneglia, di Acqui e parte della provincia di Mondovì che formavano il Dipartimento di Montenotte|url=https://www.academia.edu/14067274/G_Chabrol_de_Volvic_Statistica_del_dipartimento_di_Montenotte_a_cura_di_Giovanni_Assereto_vol_II|ànno=1994|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=292-293|volùmme=II|capìtolo=V. Industria, regno vegetale, Frantoi da olive}}</ref>: i ponen êsse a sangue, se asiunài dae bestie (cumme in bö o in mü) o senù a àiva, se a mö(r)a a gi(r)a pe'a forsa d'in riàn ch'u ghe scûre d'ataccu.
== U(r)igine du nòmme ==
U termine gumbu u l'è pe'u ciü tipicu du punènte lìgü(r)e e u se(r)eva difüsu a partì dau latìn de l'[[Etæ de Mëzo|Etài de Mezzu]], dund'u termine ''Gombus'' o ''Gumbus'' u vuxeva propiu indicà u "postu dund'u se fa l'ö(r)iu".<ref name=":0">{{Çitta|Noberasco, 1997|XVIII. Mulini da grano, "gombi" da olio, "paperiere" e "martinetti", Premessa, p.165, nòtta 1}}</ref> Cumme pruveniènsa, ancù ciü in derê, podâse ch'u ne vegne dau grêgu κύμβος, se(r)eva a dì "basìn" o "cuppa".<ref name=":2">{{Çitta lìbbro|outô=Carlo Bartolomeo Usanna|tìtolo=Visione d'altri tempi. Glossario di termini dialettali, modi di dire, proverbi, tradizioni di Villanova d'Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA30262|ànno=2000|editô=Amedeo|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT|p=127}}</ref>
A spiegâne a mutivasiùn u l'è ascì l'üsu ch'u se ne fa inte serte va(r)ietài de l'estremu punènte, a indicà intu specificu numma a vasca dund'a gi(r)a a mö(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|url=https://www.intemelion.it/soldano.pdf|tìtolo=Il catasto della magnifica comunità di Ventimiglia. Famiglie proprietà e territorio (1545-1554)|outô=AA.VV.|léngoa=IT|vìxita=2026-08-20|curatô=Fausto Amalberti|capìtolo=Popolazione e territorio di Soldano nel secolo XVI|p=228}}</ref>, mèntre che a strutü(r)a tütta a pie(r)eva u nòmme de ''defissiu.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-08-20}}</ref>
U termine [[Léngoa latìnn-a|latìn]] u l'è stàu registràu ascì inte di antighi papêi, de lungu cu'u mèximu sènsu. U ghe n'è in esèmpiu inti antighi [[Statüi d'Arbenga du 1288|statüi d'Arbenga]] ([[1288]]), ch'u gh'è dedicàu in intregu capitulu<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1995|[40] De gumbis sive oleariis, p. 73|Costa Restagno, 1995}}</ref>, inte quelli de Diàn ([[1363]]) o fina inte 'na divixùn fâ du [[1476]] tra i cònti de [[Ventemiglia|Vintimìa]] Ottone e Guarnerio.<ref name=":0" />
Ste mensciùi i fan pröva de cumme a pa(r)òlla in u(r)igine a fusse bèn spansa inte stu terito(r)iu, e che au dì d'ancöi a se mantegne inte [[Lìgure òcidentâle|parlàe ligü(r)i du punènte]] e du [[Lìgure céntro-òcidentâle|sèntru punènte]] (difüsu mascimamènte fin a [[Rensén|Rensàn]]).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1987|editô=[[Consulta Ligure]]|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=94|volùmme=II. D-M}}</ref>
== Strutü(r)a ==
De seguitu e parte ch'i cumpunen in gumbu da tradisiùn:
*L'u(r)ivâ: chi i se piavan e u(r)ìve. Ciü tante vôte l'u(r)ivâ a l'é(r)a messa ciü in âtu de dunde u se sciacava e [[Oîva|u(r)ìve]], pe' pu(r)ê caregà.
* A mö(r)a: dund'u se sciacca propiu e u(r)ìve. A mö(r)a a l'é(r)a fâ gi(r)à da 'na béstia (i [[Ase|axi]] o senù i böi, de rài(r)u i [[Cavallo|cavalli]]) de mòddu da fà andà e röe. U restu, a [[Sànsa|sansa]], a l'é(r)a sciacâ cu'in [[Tòrcio|torciu]], drèntu i [[spurtìn]].
* L'u(r)iâ: l'é(r)a u lucäle dund'u se depuxitava l'ö(r)iu pe' scciai(r)ìlu e cunservâlu. De vôte u l'é(r)a 'na stansia mezza interâ.
== Sto(r)ia ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Villa Varignano.jpg|A base du veju torciu, scavi archeulogichi da Villa de Va(r)ignàn
Immaggine:Torchio alla genovese.jpg|In torciu "aa zenese", disegnu du [[XVI secolo|seculu XVI]]
Immaggine:Traditional oil mill in Imperia.jpg|Bartolomeo Gandolfi, in gumbu da ö(r)iu au Portu, ilustrasiùn du 1793
</gallery>
Zà inte l'epuca rumâna u se sa ch'u gh'é(r)a cumme di mü(r)ìn, ch'i funsiunavan cu'u travaju de bestie o, intu câxu de punisiùi curporee, ascì di scciavi.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/ABCZETA/ALIME.HTM#FRANTOI|tìtolo=Frantoi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-20}}</ref> Numma int'in secundu mumèntu u l'è nasciüu di mü(r)ìn a àiva o a vèntu, e pe' sta mutivasiùn, armenu int'in primmu tèmpu, i gumbi prupiamènte dìti i l'é(r)an impa(r)entài cu'i mu(r)ìn.
Ün'antìga testimuniansa d'in ''torciu da ö(r)iu'' de l'[[Etæ Classica|Etài Clàscica]] u l'è vegnüu fö(r)a dai scavi da Villa Rumâna de Va(r)ignàn, a [[Pòrtivene|Purtuvene(r)e]] e i se(r)evan i resti de 'n impiantu du [[I secolo a.C.|I seculu a.C.]] intu rispèttu du tratàu ''De Agricultura'', scrìtu dau [[Marcus Porcius Cato|Catùn]]. Difatti l'impianti de l'epuca i mustravan ina primma mö(r)a da spremme e u(r)ìve, che aa fin da passâ u ne vegnìva fö(r)a 'na pasta d'u(r)ive, ch'a finiva ancù sciacâ tra i dui torci e u se furmava 'na pilla cu'a pasta d'u(r)ìve alternâ cun di dischi de fibre. U prucessu ducca u se semejava du tüttu a quellu mudernu.<ref>{{Çitta web|url=https://villaromanavarignano.cultura.gov.it/area_archeologica/frantoio/|tìtolo=Il frantoio|léngoa=IT|vìxita=2026-08-20}}</ref>
U setû de l'ö(r)iu u l'ha cuntinuàu intu tèmpu, cu'ina bòna difuxùn di gumbi, tostu inte tüttu u Punènte e a tecnica ch'a s'è tramandâ grassie au travaju di artigiài.
Intu Punènte lìgü(r)e u primmu esèmpiu de mensciùn de 'na strutü(r)a du genere inte l'[[Etæ de Mëzo|Etài de Mezzu]] a gh'è stâ int'in attu firmàu ai 28 de dixèmbre du [[1205]], ch'u vegghe u pagamèntu d'in ligàu e u passaggiu fra Bonaventura Marzano di Ardizzone e l'abâte de San Stêva da prupietài d'in fundu in Villaregia, dundu'u se sà ch'u gh'é(r)a in mü(r)ìn da ö(r)iu ch'u funsiunava pe' mezzu de 'na nö(r)ia.<ref name=":3" />
Tèmpu di fransexi, intu terito(r)iu du [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]] u se ne cuntava inte tüttu 280, ma cumme scrìtu dau prefettu [[Gilbert Chabrol de Volvic|Chabrol]] inta sò statistica, u nüme(r)u u l'é(r)a fassile ch'u cangiasse a segunda du besögnu ch'u ghe n'é(r)a, o pe' speculasiùn, vistu ch'u l'é(r)a bèn puscibile a quelli tèmpi ti(r)âne sciü in növu.<ref name=":1" /> Fòscia ascì pe' sta mutivasiun serti gumbai(r)öi i nu duxevan avêghe 'n bòn nòmme, tantu da guagnâse de suvènte u tìtulu de "''laddri unci''", cumme u capitava intu paìse de [[Villanöva]].<ref name=":2" />
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|outô2=Enrico Zunino|tìtolo=Storia di Cisano borgo in vaò Neva|ànno=1997|editô=Comune di Cisano sul Neva|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Noberasco, Zunino 1997}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}}
== Âtri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Agricoltua]]
joe1lv6tc30kl20n7ecs5qrj1fwd6xa
Luxe
0
14132
273428
236849
2026-08-22T13:11:53Z
Draens
20271
ampliamento e approfondimento da pagina
273428
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:EM spectrum.svg|miniatura|300x300px|O [[spettro elettromagnettico]], co-in detaggio de quello [[Spèttro vixìbile|vixibile]]]]
'''Luxe''' a l'é a radiaçion elettromagnetica compreisa inta porçion do [[Spettro elettromagnettico|spettro elettromagnetico]] vixibile a l'euggio uman. A luxe vixibile a l'é definia, pe convençion, comme a radiaçion ch'a l'à longhixe d'onda compreise à l'ingròsso fra 400 e 700 nanòmetri (nm), che correspondan à frequense fra 750 e 430 terahertz (THz).<ref name="UCAR">UCAR Center for Science Education, [https://scied.ucar.edu/learning-zone/atmosphere/visible-light ''Visible Light''].</ref>
Int'o spettro elettromagnetico, a banda vixibile a l'é fra l'[[Spettro elettromagnettico|infrarosso]], con onde ciù longhe e frequense ciù basse, e l'[[Spettro elettromagnettico|ultravioletto]], con onde ciù curte e frequense ciù erte. L'infrarosso, a luxe vixibile e l'ultravioletto fan parte da coscì dita radiaçion òttica.<ref name="BfS">Bundesamt für Strahlenschutz, [https://www.bfs.de/EN/topics/opt/opt_node.html ''Optical radiation''].</ref>
In [[fixica]], a poula «luxe» a peu avei anche un scignificato ciù largo e indicâ a radiaçion elettromagnetica de qualunque longhixe d'onda, vixibile ò no. In sto senso, e [[Spettro elettromagnettico|onde radio]], e [[Spettro elettromagnettico|microonde]], i [[Raggi x|raggi X]] e i [[raggi gamma]] son anche luxe. Tutte ste forme son radiaçioin elettromagnetiche e se distinguan pe-a frequensa e pe-a longhixe d'onda.<ref name="Feynman-spettro">Richard P. Feynman, Robert B. Leighton e Matthew Sands, [https://www.feynmanlectures.caltech.edu/I_02.html ''The Feynman Lectures on Physics'', vol. I, cap. 2, § 2-2].</ref>
Inta descriçion clascica, a luxe a l'é unna onda elettromagnetica trasversale: o [[Elettriçitæ|campo elettrico]] e o [[campo magnetico]] son perpendicolari un a l'atro e a-a direçion de propagaçion.<ref name="Griffiths">David J. Griffiths, ''Introduction to Electrodynamics'', 5ª ed., Cambridge University Press, 2023, cap. 9, ISBN 978-1-009-39775-9, [https://doi.org/10.1017/9781009397735 doi:10.1017/9781009397735].</ref> Int'o veuo, a luxe a viægia a 299 792 458 metri a-o segondo (à l'ingròsso 300 000 chillòmetri a-o segondo); sta velocitæ chì a l'é indicâ co-a lettia ''c''.<ref name="BIPM">Bureau international des poids et mesures, [https://www.bipm.org/en/si-base-units/metre ''SI base unit: metre (m)''].</ref>
Inta descriçion [[fisica quantistica|quantistica]], però, a luxe a no se comporta né comme unn'onda clascica né comme unna particella clascica: un quanto de luxe o l'é ciamou [[foton]]. Inta descriçion de Feynman, a probabilitæ d'arrivo d'un foton a se carcola sommando i contributi de tutti i percorsci poscibili.<ref name="Feynman-quantistica">Richard P. Feynman, Robert B. Leighton e Matthew Sands, [https://www.feynmanlectures.caltech.edu/III_01.html ''The Feynman Lectures on Physics'', vol. III, cap. 1, § 1-1] e [https://www.feynmanlectures.caltech.edu/I_26.html vol. I, cap. 26, § 26-6].</ref>
== Nòtte == <references />
{{S}}
{{Clear}}
== Âtri progetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Òtica]]
t7021bcjowlwq4fl5435ngz19kn9pnf
273429
273428
2026-08-22T13:13:10Z
Draens
20271
a voxe a no l'é ciù un abbozzo
273429
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:EM spectrum.svg|miniatura|300x300px|O [[spettro elettromagnettico]], co-in detaggio de quello [[Spèttro vixìbile|vixibile]]]]
'''Luxe''' a l'é a radiaçion elettromagnetica compreisa inta porçion do [[Spettro elettromagnettico|spettro elettromagnetico]] vixibile a l'euggio uman. A luxe vixibile a l'é definia, pe convençion, comme a radiaçion ch'a l'à longhixe d'onda compreise à l'ingròsso fra 400 e 700 nanòmetri (nm), che correspondan à frequense fra 750 e 430 terahertz (THz).<ref name="UCAR">UCAR Center for Science Education, [https://scied.ucar.edu/learning-zone/atmosphere/visible-light ''Visible Light''].</ref>
Int'o spettro elettromagnetico, a banda vixibile a l'é fra l'[[Spettro elettromagnettico|infrarosso]], con onde ciù longhe e frequense ciù basse, e l'[[Spettro elettromagnettico|ultravioletto]], con onde ciù curte e frequense ciù erte. L'infrarosso, a luxe vixibile e l'ultravioletto fan parte da coscì dita radiaçion òttica.<ref name="BfS">Bundesamt für Strahlenschutz, [https://www.bfs.de/EN/topics/opt/opt_node.html ''Optical radiation''].</ref>
In [[fixica]], a poula «luxe» a peu avei anche un scignificato ciù largo e indicâ a radiaçion elettromagnetica de qualunque longhixe d'onda, vixibile ò no. In sto senso, e [[Spettro elettromagnettico|onde radio]], e [[Spettro elettromagnettico|microonde]], i [[Raggi x|raggi X]] e i [[raggi gamma]] son anche luxe. Tutte ste forme son radiaçioin elettromagnetiche e se distinguan pe-a frequensa e pe-a longhixe d'onda.<ref name="Feynman-spettro">Richard P. Feynman, Robert B. Leighton e Matthew Sands, [https://www.feynmanlectures.caltech.edu/I_02.html ''The Feynman Lectures on Physics'', vol. I, cap. 2, § 2-2].</ref>
Inta descriçion clascica, a luxe a l'é unna onda elettromagnetica trasversale: o [[Elettriçitæ|campo elettrico]] e o [[campo magnetico]] son perpendicolari un a l'atro e a-a direçion de propagaçion.<ref name="Griffiths">David J. Griffiths, ''Introduction to Electrodynamics'', 5ª ed., Cambridge University Press, 2023, cap. 9, ISBN 978-1-009-39775-9, [https://doi.org/10.1017/9781009397735 doi:10.1017/9781009397735].</ref> Int'o veuo, a luxe a viægia a 299 792 458 metri a-o segondo (à l'ingròsso 300 000 chillòmetri a-o segondo); sta velocitæ chì a l'é indicâ co-a lettia ''c''.<ref name="BIPM">Bureau international des poids et mesures, [https://www.bipm.org/en/si-base-units/metre ''SI base unit: metre (m)''].</ref>
Inta descriçion [[fisica quantistica|quantistica]], però, a luxe a no se comporta né comme unn'onda clascica né comme unna particella clascica: un quanto de luxe o l'é ciamou [[foton]]. Inta descriçion de Feynman, a probabilitæ d'arrivo d'un foton a se carcola sommando i contributi de tutti i percorsci poscibili.<ref name="Feynman-quantistica">Richard P. Feynman, Robert B. Leighton e Matthew Sands, [https://www.feynmanlectures.caltech.edu/III_01.html ''The Feynman Lectures on Physics'', vol. III, cap. 1, § 1-1] e [https://www.feynmanlectures.caltech.edu/I_26.html vol. I, cap. 26, § 26-6].</ref>
== Nòtte == <references />{{Clear}}
== Âtri progetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Òtica]]
4ozqyzcmxdscchptcm01giwb58bgt4h
273431
273429
2026-08-22T17:19:57Z
N.Longo
12052
fix tag
273431
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:EM spectrum.svg|miniatura|300x300px|O [[spettro elettromagnettico]], co-in detaggio de quello [[Spèttro vixìbile|vixibile]]]]
'''Luxe''' a l'é a radiaçion elettromagnetica compreisa inta porçion do [[Spettro elettromagnettico|spettro elettromagnetico]] vixibile a l'euggio uman. A luxe vixibile a l'é definia, pe convençion, comme a radiaçion ch'a l'à longhixe d'onda compreise à l'ingròsso fra 400 e 700 nanòmetri (nm), che correspondan à frequense fra 750 e 430 terahertz (THz).<ref name="UCAR">UCAR Center for Science Education, [https://scied.ucar.edu/learning-zone/atmosphere/visible-light ''Visible Light''].</ref>
Int'o spettro elettromagnetico, a banda vixibile a l'é fra l'[[Spettro elettromagnettico|infrarosso]], con onde ciù longhe e frequense ciù basse, e l'[[Spettro elettromagnettico|ultravioletto]], con onde ciù curte e frequense ciù erte. L'infrarosso, a luxe vixibile e l'ultravioletto fan parte da coscì dita radiaçion òttica.<ref name="BfS">Bundesamt für Strahlenschutz, [https://www.bfs.de/EN/topics/opt/opt_node.html ''Optical radiation''].</ref>
In [[fixica]], a poula «luxe» a peu avei anche un scignificato ciù largo e indicâ a radiaçion elettromagnetica de qualunque longhixe d'onda, vixibile ò no. In sto senso, e [[Spettro elettromagnettico|onde radio]], e [[Spettro elettromagnettico|microonde]], i [[Raggi x|raggi X]] e i [[raggi gamma]] son anche luxe. Tutte ste forme son radiaçioin elettromagnetiche e se distinguan pe-a frequensa e pe-a longhixe d'onda.<ref name="Feynman-spettro">Richard P. Feynman, Robert B. Leighton e Matthew Sands, [https://www.feynmanlectures.caltech.edu/I_02.html ''The Feynman Lectures on Physics'', vol. I, cap. 2, § 2-2].</ref>
Inta descriçion clascica, a luxe a l'é unna onda elettromagnetica trasversale: o [[Elettriçitæ|campo elettrico]] e o [[campo magnetico]] son perpendicolari un a l'atro e a-a direçion de propagaçion.<ref name="Griffiths">David J. Griffiths, ''Introduction to Electrodynamics'', 5ª ed., Cambridge University Press, 2023, cap. 9, ISBN 978-1-009-39775-9, [https://doi.org/10.1017/9781009397735 doi:10.1017/9781009397735].</ref> Int'o veuo, a luxe a viægia a 299 792 458 metri a-o segondo (à l'ingròsso 300 000 chillòmetri a-o segondo); sta velocitæ chì a l'é indicâ co-a lettia ''c''.<ref name="BIPM">Bureau international des poids et mesures, [https://www.bipm.org/en/si-base-units/metre ''SI base unit: metre (m)''].</ref>
Inta descriçion [[fisica quantistica|quantistica]], però, a luxe a no se comporta né comme unn'onda clascica né comme unna particella clascica: un quanto de luxe o l'é ciamou [[foton]]. Inta descriçion de Feynman, a probabilitæ d'arrivo d'un foton a se carcola sommando i contributi de tutti i percorsci poscibili.<ref name="Feynman-quantistica">Richard P. Feynman, Robert B. Leighton e Matthew Sands, [https://www.feynmanlectures.caltech.edu/III_01.html ''The Feynman Lectures on Physics'', vol. III, cap. 1, § 1-1] e [https://www.feynmanlectures.caltech.edu/I_26.html vol. I, cap. 26, § 26-6].</ref>
== Nòtte ==
<references />
== Atri progetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Òtica]]
ok80yneaqc7a5uqck77qwy8yzui74dx
Lasnigo
0
25256
273435
214833
2026-08-23T08:15:25Z
Luensu1959
1211
nomme locale
273435
wikitext
text/x-wiki
'''Lasnigo''' (''Lasnigh'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Lasnigo
|Panorama =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Patrizia Mazza
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 29-5-2016
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Asso (Italia)|Asso]], [[Barni]], [[Oliveto Lario]] (LC), [[Sormano]], [[Valbrona]]
|Nome abitanti = (it) ''Lasnighesi''
|Patrono =
|Festivo =
|Mappa = Map_of_comune_of_Lasnigo_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Lasnigo inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
6hqc96ehlpeh4lanm81mn48d0eskvok
Lezzeno
0
25257
273436
214834
2026-08-23T08:34:30Z
Luensu1959
1211
nomme locale
273436
wikitext
text/x-wiki
'''Lezzeno''' (''Lezzen'' in lengoa lombarda, ''Lescen'' in comasco) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Commo]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Lezzeno
|Panorama = Lezzeno_in_volo.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Commo
|Amministratore locale = Maurizio Boleso
|Partito = LN
|Data elezione = 27-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Argegno]], [[Bellagio]], [[Colonno]], [[Nesso (Italia)|Nesso]], [[Sala Comacina]], [[Tremezzina (Italia)|Tremezzina]], [[Veleso]], [[Zelbio]]
|Nome abitanti = (it) ''Lezzenesi''
|Patrono =
|Festivo =
|Mappa = Map_of_comune_of_Lezzeno_(province_of_Como,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Lezzeno inta provìnsa de Commo.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Commo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Commo]]
2wg9w1fhvx1twqmvo4znhzxxfyx71aa
MediaWiki:GrowthExperimentsSuggestedEdits.json
8
31374
273433
258687
2026-08-22T17:49:22Z
N.Longo
12052
up
273433
json
application/json
{
"$version": "2.0.0",
"GEInfoboxTemplates": [],
"copyedit": {
"disabled": false,
"templates": [],
"excludedTemplates": [],
"excludedCategories": [],
"learnmore": ""
},
"expand": {
"disabled": false,
"templates": [
"S"
],
"excludedTemplates": [],
"excludedCategories": [],
"learnmore": ""
},
"image_recommendation": {
"disabled": false,
"excludedTemplates": [],
"excludedCategories": [],
"learnmore": "",
"maxTasksPerDay": 25,
"templates": []
},
"link_recommendation": {
"disabled": false,
"excludedTemplates": [],
"excludedCategories": [],
"learnmore": "",
"maximumLinksToShowPerTask": 3,
"excludedSections": [
"bibliografia",
"bibliografìa",
"bibliografîa",
"bibliugrafia",
"bibliugrafìa",
"biografìa",
"biografîa",
"colegamenti esterni",
"colegaménti esterni",
"colegaménti estèrni",
"conligamenti esterni",
"conligaménti esterni",
"conligaménti estèrni",
"conlìgamenti esterni",
"culegamainti esterni",
"culegamàinti esterni",
"suntaménti esterni",
"ligàmmi de fêua",
"liàmmi de föra",
"ligàmmi de föa",
"links",
"note",
"nòte",
"nóte",
"nute",
"notte",
"nòtte",
"origine",
"referense",
"referençe",
"atri progetti",
"âtri progetti",
"âtri progètti",
"àtri prugètti",
"âtri prugètti",
"âtri prugetti",
"ätri prugètti",
"ätri prugetti",
"atri prugetti",
"autri prugeti",
"autri prugetti",
"àotri progèti",
"òtri prugètti",
"ôtri prugètti",
"vinculi esterni",
"vi̍nculi esterni"
],
"maxTasksPerDay": 25,
"underlinkedWeight": 0.5,
"minimumLinkScore": 0.6,
"maximumEditsTaskIsAvailable": "no"
},
"links": {
"disabled": false,
"templates": [],
"excludedTemplates": [],
"excludedCategories": [],
"learnmore": "mw:Special:MyLanguage/Help:VisualEditor/User_guide#Editing_links"
},
"references": {
"disabled": false,
"templates": [],
"excludedTemplates": [],
"excludedCategories": [],
"learnmore": ""
},
"section_image_recommendation": {
"disabled": false,
"excludedTemplates": [],
"excludedCategories": [],
"learnmore": "",
"maxTasksPerDay": 25
},
"update": {
"disabled": false,
"templates": [],
"excludedTemplates": [],
"excludedCategories": [],
"learnmore": ""
}
}
ba0zgphhui1pu46y7ltryh7xg5o2ald
Via Julia Augusta
0
31825
273432
273427
2026-08-22T17:40:14Z
N.Longo
12052
/* Sto(r)ia */ furma
273432
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[Immaggine:Viae Julia Augusta Aemilia-Scauri Aurelia.jpg|miniatura|300x300px|Mappa da ''Via Julia Augusta'', in viu(r)ettu, pe'a sò pursiùn inta ''[[Regio IX Liguria]]''. De russu a ''[[Via Aemilia Scauri]]'' e a ''[[Via Aurelia]]'' de blö.]]
A '''''Via Julia Augusta''''', scrìtu ascì '''''Via Iulia Augusta'''''{{#tag:ref|U numme ciü cumün da vìa u ne vegne dai gran travai cumandèi da l'Augüstu, scibèn che ni alantu(r)a ni au dì d'ancöi ne secce duve(r)àu numma che ün. In [[Fransa]], pe'u tòccu a punènte d[[a Türbia]], a l'è meju cunusciüa cu'u numme ''[[Via Aurelia]]'', pe' estensciùn a l'intrega vìa pe'a [[Gallia]] du sò numme inta parte ciü vixìna aa sitè de [[Romma|Rumma]]. Stu tòccu lì u l'è de votte ciamàu fìna ''[[Via Domitia]]'', estendèndula dau [[Scciùmme Ròdano|Rodanu]] fìna aa Türbia<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 177}}</ref>. Inta [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]] u l'è in cangiu bèn duve(r)àu u numme de ''[[Via Aemilia Scauri]]'', ch'a gh'axeva au sò primmu traciamèntu.|group=n.}}, a l'é(r)a ina [[Stràdda consolâre|stradda cunsulâre]] [[Impêo Roman|rumâna]] cumisciunâ, inte l'ànnu [[13 a.C.|13 primma de Cristu]], da l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]]. A sò funsiùn a l'é(r)a quella de cumpletà u culegamèntu pe' tèra fra [[Romma|Rumma]] e a ''[[Gallia Narbonensis]]'', cu'i dui tèrmi soi ch'i l'é(r)an e sitè de ''[[Placentia]]'' ([[Piaçensa|Piaxènsa]]) e de ''[[Arelate]]'' ([[Arles]])<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=via Iulia Augusta (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-08}}</ref>.
== Sto(r)ia ==
A ''Via Julia Augusta'' a l'è stèta cumisciunâ da l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]] sciübitu dòppu a vito(r)ia rumâna in sci [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i]] de [[Àrpe Marìtime (provìnsa romànn-a)|Àrpi Marittime]], batüi du [[14 a.C.|14 primma de Cristu]]. Lungu a còsta u traciàu da vìa u repiava di percursi ciü antìghi, cumme quelli lighèi aa legenda(r)ia ''[[Via Heraclea]]'', rangièi pe' l'ucaxùn, mèntre, au de là di [[Appennìn|Apenìn]], u recarcava de stradde rumâne ciü vegge. Intu detaju, lì u gh'é(r)a a ''[[Via Postumia]]'' (fèta du [[148 a.C.|148 primma de Cristu]]) e, survetüttu, a ''[[Via Aemilia Scauri]]'' (du [[109 a.C.|109 primma de Cristu]]), che a l'imprinsippiu a chinava fina au mâ, rivandu a ''[[Vada Sabatia]]'', dund'a se zuntava cu'a vìa rive(r)asca, slungamèntu da ''[[Via Aurelia]]'' ch'u traversava ''[[Luna (colònia romànn-a)|Luna]]'' e ''[[Genua]]''<ref name=":0" />.
I travai cumandèi da l'Augüstu, fèti fra u [[13 a.C.|13]] e u [[12 a.C.|12 primma de Cristu]] pe' meju(r)à i culegamènti cu'a [[Gallia]], i sun mensunèi inte iscrisiùi de pa(r)eggi ''[[Miliarium|miliaria]]'', truvèi survetüttu fra [[A Türbia]] e [[Ventemiglia|Vintimìa]] ma ascì, cu'u [[Miliarium da Ciappa|''miliarium'' da Ciappa]] ([[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]), ciü a punènte. De quelli tèmpi, a vìa a finìva pròpiu a[[a Türbia]], dund'u se tröva u [[Trofêo d'Ougósto|trufeu d'Augüstu]]<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Bornes miliaires de la Via Julia Augusta, Musée archéologique de Nice-Cimiez, France.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|Di ''miliaria'' intu [[Musêo archiològico de Nìssa-Cimiez|müseu archeulogicu de Nissa-Cimiez]], quellu au sèntru u fà de rife(r)imèntu ai intervènti de l'[[Adriàn]].]]
In parte ruinâ a l'imprinsippiu du [[II secolo|II seculu]], a vìa a l'è stèta rangiâ pe' vuluntè de l'impe(r)atû [[Adriàn]] fra u [[124]] e u [[125]]<ref name=":4">{{Çitta|Bruno Massabò|p. 228|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=I ponti romani di Loano lungo la Via Julia Augusta}}</ref>, cumm'u fà pröva di ''miliaria'' de quelli ànni. Da sti lì u s'è descuvèrtu che, alantu(r)a, l'imprinsippiu da ''Julia Augusta'' u l'é(r)a vegnüu u [[Sciùmme Trébia|sciümme Trebbia]] in curispundènsa de ''[[Placentia]]'', sitè au sèntru du scistema de stradde rumâne da [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. Aa sò estremitè in [[Provensa|Pruvènsa]], a vìa a l'é(r)a stèta in cangiu slungâ armenu fin'au [[scciümme Va(r)u|sciümme Va(r)u]], mèntre a pursiùn ch'a l'andexeva avanti pe' ''[[Arelate]]'', de votte cunscide(r)â ancù inta ''Julia Augusta'', a l'è meju cunusciüa cu'u numme de ''Viam Aureliam per Tusciam et Alpes Maritimas Arelatum usque'', cumm'a l'è stèta marcâ inte l'''[[Itinerarium Antonini]]''<ref name=":0">{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 231|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Ciü avanti, passàu tòstu in seculu dai tèmpi de l'Adriàn, fra u [[211]] e u [[217]] u gh'è stètu ancù in'âtra campagna de travai, cumandâ da l'impe(r)atû [[Caracalla|Ca(r)acalla]].
A ògni moddu, ciü che a grande òpe(r)a ai tèmpi de l'Adriàn, pe'a parte da vìa inta ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' u gh'è e testimunianse de intervènti intu primmu decènniu du [[II secolo|II seculu]], intu [[IV secolo|IV seculu]] e, fòscia, de di âtri ciü resènti. Pe' cuntru, i intervènti inta [[Provensa|Pruvènsa]] i ghe sun stèti zà inte l'etè d'Augüstu, cumme testimuniàu da ''miliaria'' du [[I secolo|I seculu]] du [[Tibêio|Tibe(r)iu]], du [[Claudio|Claudiu]] e du [[Nerón|Ne(r)ùn]]. Passàu i travai de l'[[Adriàn]] e du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], ch'i l'han inte(r)esàu a vìa intrega, inte sta pursiùn u n'è stètu cumandàu di âtri da l'[[Aoreliàn|Aureliàn]] e dau [[Marcus Aurelius Probus|Prôbu]], intu [[II secolo|II seculu]], e dai [[Tetrarchîa de Diocleçiàn|tetrarchi]] e dau [[Costantìn I|Custantìn]], intu [[IV secolo|IV seculu]]. Ancù de dòppu, i ürtimi travai ch'u gh'è de mensiùi i sun quelli du [[V secolo|V seculu]]<ref name=":0" />.
A dife(r)ènsa d'âtre vìe rumâne, a ''Julia Augusta'' a l'ha cunservàu ina funsiùn impurtante bèn dòppu da [[Chéita de l'Inpêio Romàn|caütta de l'impe(r)u]] grassie ai intervènti de cumünitè de muneghi, survetüttu [[Órdine benedetìn|benedetìn]], ch'i g'han dètu recattu e i l'han tegnüa duvèrta. Intu detaju, fra de quelli ch'i gh'axevan da fà cu'e regiùi traversèi daa vìa, se pò regurdà i munastèi e e abasìe [[Abaçîa de Lerìn|de Lerìn]], [[Gêxa de Sàn Stêva (Zêna)|de San Steva]] de [[Zena]]<ref group="n.">Scicumme ch'u cuntrulava, pe' dunasiùn de l'[[Adelaide de Süsa]], u prinsipàu de ''Villaregia'', dund'u gh'è au dì d'ancöi u paìse de [[San Steva a Mâ|San Steva]].</ref>, [[Abasìa de San Martìn (Arbenga)|de San Martìn de l'Ìsu(r)a]] d'[[Arbenga]], [[Abasia de San Pêru in Varatella|de San Pe(r)u in Varatella]] de [[Tuiran|Tui(r)àn]], [[Abaçîa de Ferània|di Santi Pe(r)u e Paulu]] de [[Frania|Ferania]] ([[Còiri|Cai(r)u]]), [[Abaçîa de Sàn Sarvòu (Giusvàlla)|de San Sarvatû]] de [[Giusvala|Giüsvalla]], [[Abaçîa de Sàn Conbàn (A Ciànn-a)|de San Cu(r)umbàn]] a [[Lodisiu]] d[[A Ciana|a Ciâna]], [[Abaçîa de Sànta Giustìnn-a|de Santa Giüstina]] de [[Sezzadio|Sesadiu]], [[Abaçîa de Sàn Pê de Preçipiàn|de San Pe(r)u]] de [[Persipiàn|Precipiàn]] ([[E Vignöe|E Vignö(r)e]]) e [[Abaçîa de Sàn Conbàn (Béubbio)|de San Cu(r)umbàn]] de [[Béubbio|Böbbiu]]. A ''Julia Augusta'' a l'ha dunca piàu pe' di seculi a funsiùn de "vìa marenga", vegnindu duve(r)â scìa dai pelegrìn che pe'i cumèrci cu'a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], dunde se viagiava survetüttu i prudüti da tèra e a sâ<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriella Airaldi|tìtolo=Storia della Liguria vol. II - Il caso di Bobbio e delle "vie marenche"|ànno=Utubre 2009|editô=Ed. Marinetti 1820|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=110-120|ISBN=978-88-211-8032-3}}</ref>.
== Descrisiùn ==
=== Percursu ===
==== Primmu toccu ====
{{Màppa de localizaçión+|NordItalia|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu fra [[Lombardïa|Lumbardia]] e [[Piemonte|Piemunte]] d'ancöi.|relief=x|places=
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.053475|long=9.694746|position=right|label=''[[Placentia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Placentia}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.062162|long=9.261191|position=topright|label=''[[Camillomagus]]''|mark=City locator 5.svg|link=Camillomagus}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.014114|long=9.123578|position=bottomright|label=''[[Clastidium]]''|mark=City locator 5.svg|link=Clastidium}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.992670|long=9.008667|position=topleft|label=''[[Iria]]''|mark=City locator 5.svg|link=Iria}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.896660|long=8.864128|position=left|label=''[[Derthona]]''|mark=City locator 5.svg|link=Derthona}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.675145|long=8.467546|position=left|label=''[[Aquae Statiellae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Aquae Statiellae}}
}}
A ''Via Julia Augusta'' a partìva d'in ''[[Placentia]]'', sitè rumâna ch'a l'è vegnüa a [[Piaçensa|Piaxènsa]] da giurnâ d'ancöi, o fòscia de pôcu ciü a punènte, da l'atraversamèntu du [[Sciùmme Trébbia|sciümme Trebbia]]. U primmu tòccu da vìa, de lì fina a [[Turtonn-a|Turtûna]], u l'é(r)a grossu moddu in cumün cu'a ''[[Via Postumia]]'', ch'a ghe curìva in pa(r)alêlu a ina distansa de ciü o menu in chilòmetru. Fra i sèntri traversèi inta prima parte da stradda i se ponen regurdà ''[[Camillomagus]]'', de prubabile intu terito(r)iu da mudèrna [[Broni]], ''[[Clastidium]]'', ancöi [[Casteggio|Casteggiu]], e ''[[Iria]]'', [[Voghera|Vughe(r)a]], pe' rivà cuscì a ''[[Derthona]]''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Maria Grazia Dapuzzo|tìtolo=Piovera e il suo territorio|url=https://books.google.it/books?id=2JJlV5pOu4wC|ànno=2007|editô=Alinea Editrice|çitæ=Fi(r)ènse|léngoa=IT|p=90|ISBN=88-6055-156-0}}</ref>.
Sciurtìa d'in ''Derthona'' a ''Julia Augusta'' a menava dunca pe' ''[[Aquae Statiellae]]'', l'[[Acqui Terme|Acqui Tèrme]] rumâna, cumensandu cu'u traversamèntu du [[Screivia|sciümme Scrivia]]. Inte sta pursiùn, scibèn che cun de interusiùi, a vìa a l'è restâ bèn aa vista pe' de lungu, grassie au fètu d'êsse stèta traciâ in sc'in percursu arsàu rispèttu ai campi cürtivèi, ch'u g'ha dètu u survenumme de "Vìa Levâ"<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|p. 35}}</ref>.
Intu detaju, passàu u Scrivia, a cuntinuava drìta in diresiùn süd-ovest, cun de sò tracce ch'e sun stète truvèi tantu intu cumün de Turtûna cumme inta lucalitè de San Quirico de [[Bosco Marengo|Boscu Marengu]] e de Retorto de [[Predosa|Predûsa]], dund'a l'é(r)a larga 7 metri e mezzu. Passàu e testimunianse inte lucalitè de Boschi e de Cascìna Marachìn de [[Sezzadio|Sesadiu]], n'è stètu truvàu pa(r)egge ascì intu cumün de [[Castelnuovo Bormida|Casternövu Burmia]], dund'a curispundeva grossu moddu aa viabilitè d'ancöi. Daa vixìna [[Rivalta Bormida|Rivalta Burmia]] u ne vegne ancù in ''miliarium'', du che nu s'è sarvàu u nüme(r)u, ch'u remunte(r)eva ai ànni [[367]]-[[375]]<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 38-40}}</ref>.
A vìa a traversava dunca a [[Sciümme Burmia|Burmia]] e a l'andaxeva avanti a custezâla d'in scia zìna de mancìna<ref name=":1" />, pe' passà intu cumün de [[Strevi]], dunde n'è stètu truvàu pa(r)egge testimunianse. S'intrava cuscì in [[Acqui Terme|Acqui]], dund'a vìa a vegnìva u decümàn màscimu da sitè e dunde, fòscia, a se deramava inte dui percursi ch'i passavan a meridiùn e a setentriùn du sèntru de ''[[Aquae Statiellae]]''. Inta pursiùn ürbâna a l'é(r)a cu'in fundu a "[[basulàu]]" e larga fra 6,5 e 7 metri, scibèn che n'è stètu truvàu ciü livelli a de prufunditè dife(r)ènti, ch'i ne vegnen dai intervènti fèti intu cursu di seculi<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 40-45}}</ref>. D'in Acqui a vìa a l'andaxeva avanti a muntà sciü pe'a [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref name=":2">{{Çitta lìbbro|outô=Touring Clüb Italiàn|tìtolo=Le strade dell'Italia romana|url=https://books.google.com/books?id=N-NlS_8TOaYC|ànno=2004|editô=Touring|çitæ=Milàn|léngoa=IT|p=175|ISBN=88-365-3295-0}}</ref>, cun di rèsti du sò passaggiu ch'i sun stèti descuvèrti intu cumün de [[Terzo (Italia)|Tèrsu]] e u tupònimu de "Levâ" ch'u s'è cunservàu inte quellu de [[Bistagno|Bistagnu]]. Aa fìn da pursiùn piemuntese, inta regiùn da Ciapetta du cumün de [[Ponti (Italia)|Punti]], di scâvi fèti du [[1979]] i l'han purtàu aa lüxe ciü tòcchi da vìa, ch'i se zunzen aa descuvèrta d'in ''miliarium'', u nüme(r)u 149, ciantàu inte l'ucaxùn di travai cumisciunèi dau [[Caracàlla|Ca(r)acalla]]<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 46-47}}</ref>.
==== Ligü(r)ia ====
{{Màppa de localizaçión+|IT-LIG|float=left|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] d'ancöi.|relief=x|places=
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.486179|long=8.306101|position=topleft|label=''[[Crixia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Crixia}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.399268|long=8.274561|position=topleft|label=''[[Calanicum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Calanicum}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.310810|long=8.396560|label=|mark=Pont.svg|link=Rian d'i Tecci}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.271440|long=8.438221|label=''[[Vada Sabatia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Vada Sabatia}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.206360|long=8.367380|label=|mark=Pont.svg|link=Rian de Punci}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.188368|long=8.355736|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumônu in-scia sciüméra Susà}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.172551|long=8.247188|position=left|label=''[[Pollupice]]''|mark=City locator 5.svg|link=Pollupice}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.123405|long=8.251183|label=|mark=Pont.svg|link=U Puntettu}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.118004|long=8.247106|label=|mark=Pont.svg|link=U Puntassu}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.049250|long=8.213124|label=''[[Albingaunum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Albingaunum}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.949821|long=8.107690|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium da Ciappa}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.910077|long=8.080364|label=''[[Lucus Bormani]]''|mark=City locator 5.svg|link=Lucus Bormani}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.869844|long=8.002585|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Prìn}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.843916|long=7.904341|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn de Porciana}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.835570|long=7.868040|position=top|label=''[[Costa Balenae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Costa Balenae}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.820967|long=7.782928|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Rian de San Lazzaru}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.817050|long=7.775005|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Rian da Fuxe}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.788984|long=7.626722|label=''[[Albintimilium]]''|mark=City locator 5.svg|link=Albintimilium}}
}}
A ''Via Julia Augusta'', intrâ inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] d'ancöi, a muntava pe' de lungu sciü pe'a [[Burmia (valä)|valâ]] da [[Burmia de Spignu]], traversandu cuscì e due ''[[mansio]]'' de ''[[Crixia]]'', intu cumün d[[A Ciana|a Ciâna]], e de ''[[Calanicum]]'', situâ inta regiùn fra [[Còiri|Cai(r)u]], [[Còrcre|Carca(r)e]] e [[Cadebunn-a|Cadebùna]]. De prubabile a passava pöi pe' [[Bragn|Bragnu]], rivandu a [[L'Atè|L'Artâ]] pe' traversà cuscì i [[Appennìn|Apenìn]] in curispundènsa da [[Còlle de Cadebonn-a|Colla de Cadebùna]]<ref name=":2" />.
De de lì, u cumensa in trètu ch'u l'è stètu bèn recustruìu grassie aa presènsa di rèsti d'ina duzêna de punti, intreghi o in ruìna, ch'i l'é(r)an parte da ''Julia Augusta'', scibèn che inta regiùn nu ghe seccen de gran testimunianse d'âtru genere de quelli tèmpi<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Il Terzo ponte Romano di Quiliano -Savona.tif|miniatura|250x250px|Ün di punti rumèi in sciu [[Riàn di Tecci]]]]
A primma se(r)ie de strutü(r)e, dunde a vìa a cumensava a chinà versu u mâ, a l'è quella di sètte punti da valâ du [[Riàn di Tecci]] che, cu'u sò camìn strêtu e pìn de regi(r)i, u l'axeva ubligàu i rumèi a traversâlu ciü votte. De cuntru, ciü a valle i mancan di rèsti pe' l'atraversamèntu da [[Sciumèa Cügèn|scciümè(r)a de Quiliàn]], che fòscia a l'é(r)a traversâ inta regiùn da Pilla Lunga, vixìna au scìtu de [[Gexa de San Pé in Carpignàn|Carpignàn]], o ciü versu u mâ, tantu che di scâvi fèti da vixìn au [[Punte d'i Saraceni|punte]] de [[Zinöa|Zinö(r)a]], ch'u remunta au [[XIV secolo|Quattrusèntu]], i l'han descuvèrtu in risö de l'etè rumâna pròpiu sutta ai rèsti d'in âtru de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], pa(r)eggiu a quellu in sciu punte. A ''Julia Augusta'' a se zuntava dunca cu'a vìa rive(r)asca ch'a ne vegniva d'in ''[[Savo]]'', pe' rivà cuscì in ''[[Vada Sabatia]]'', dund'a a custezava due de necròpuli da sitè, in curispundènsa da [[Gexa de San Giuan Battista (Vuè)|gêxa de San Giuànni]] e de l'area indüstriâle<ref name=":3" />.[[Immaggine:Val Ponci - Ponte delle Fate.JPG|miniatura|250x250px|U [[Punte de Fôie|punte de Fâte]], ün di sinque in sciu [[Riàn de Punci]]|sinistra]]
Rivâ a [[Spoturnu|Sputurnu]], de de lì a muntava versu [[Magnùn]], inte l'entrutèra, pe'e cundisiùi troppu assidentèi da còsta<ref name=":3">{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 238|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Pe' turnà in sciu mâ a chinava dunca pe'a valâ du [[Riàn de Punci]], âtru scìtu dund'i se ponen vegghe i rèsti de sinque punti, cun trèi de sti lì intreghi au puntu da passaghe ancù de stradda in simma. I punti da valâ, ch'i g'han dètu ascì u numme, inte l'urdine i sun u [[Punte de Magnùn (Finô)|punte de Magnùn]], u [[Punte de l'Ègua (Finô)|punte de l'Ègua]], u [[Punte de Voze (Finô)|punte de Voze]], u [[Punte Surdu (Finô)|punte Surdu]] e u [[Punte de Fôie|punte de Vèrzi]] o de Fâte, u meju cunservàu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/la-val-ponci/|tìtolo=La Val Ponci|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT|vìxita=2025-02-14}}</ref><ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 238-246|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Chinèi inta valâ da [[Sciüméra Susà|Susà]], u percursu da vìa u nu l'è gua(r)i cè(r)u, menu che pe'i rèsti du pilùn d'in punte inglubèi inta zìna mancìna da Susà. De de lì, a muntava fòscia pe' [[Lacremô|Lacremâ]] e [[San Benardìn (Finô)|San Benardìn]], pe' chinâ da [[Pèrti]] inta valâ du [[Sciüméra Pora|Po(r)a]], identificàu cu'u ''fluvius Lucus'' in scia ''[[Tabula Peutingeriana]]''<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 246-247|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. In scia Po(r)a u ghe duveva êsse in punte, fòscia missu in sci cunfìn fra [[Côrxi|Carxi]] e [[Finô|Finâ]], dunde inti [[Anni 1990|ànni Nuvanta]] s'è descuvèrtu i rèsti de due pille, che pe(r)ò e sun de difissile datasiùn e de segü(r)u u frütu de ciü intervènti<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 248-249|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. versu punènte, a ''Julia Augusta'' a scartava cuscì i rivasùi du [[Côu da Crôvas̠òppa|Câu da Cravasöppa]] muntandu sciü pe' [[Gura|Gu(r)a]], dunde, inti àtti de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], a l'è mensunâ ina ''via romera'', pe' chinâ dunca inta ciâna d[[a Prìa]]<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 247|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>.
[[Immaggine:Pontàsso (Lêua) - vìsta (2).jpg|miniatura|250x250px|E ruìne d[[u Puntassu]], a [[Löa]]]]
Inte sta pursiùn da ''Julia Augusta'', missa in sciu sò percursu o ligâ a sta chi cu'ina deramasiùn, se duveva truvà a ''mansio'' de ''[[Pollupice]]'', scìtu nu bèn identificàu che de prubabile u l'é(r)a fra i terito(r)i d[[a Prìa]] e de [[Giüstexine|Giüstènexi]]. Andandu apröu a di rèsti truvèi inte sta ciâna, a vìa, chinâ d'in [[Ver̯éssu|Ve(r)ézzi]], a menava pe' [[Borṡi|Bòrzi]] e a traversava u [[Riàn de Butassàn|Riàn de Butasàn]] pe' rivà inta regiùn da Valle, passandu dae parte da [[Santuàju da Madònna du Bun Cunsiggiu (Borṡi e Veressi)|Madònna du Bun Cunseju]], de sutta au [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]]. Passàu a regiùn de l'Arbascu, a curìva da vixìn aa [[Santuâiu de Nòstra Scignùa du Sucûrsu (A Prìa)|Madònna du Sucursu]] pe' traversà u [[Scciumêa Maémua|Ma(r)emua]] ciü a munte di punti mudèrni. A cuntinuava pöi in sce rìve ciü basse du [[Còlla du Trabichettu|Trabuchettu]], pe' traversà u Riàn di Punti e muntà sciü pe'u Pözzu di Curtesi, cuntinuandu pe'a cuscì dìta Vìa di Curtesi e, rivâ a [[Löa]], passandu sutt'au pözzu de [[Conventu de Munte Carmèllu (Löa)|Munte Carmélu]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=[[Paolo Accame]]|ànno=1889|tìtolo=La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVI|pp=246-247|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf}}</ref>. De de lì a vìa a turnava ciü vixìn au mâ, cu'in tòccu drìtu de 600 m ch'u pò êsse marcàu cun gran precixùn pe'a presènsa de ruìne de dui punti: [[u Puntettu]] in sciu [[Riàn di Gazzi]] e [[u Puntassu]] in sciu [[Riàn Cazasse|Rian Cazasse]]<ref name=":4" />. A ''Julia Augusta'' a menava cuscì pe' [[Arbenga]] passandu in sciu [[Cadansiu|Câu d'Ansiu]] o du Se(r)iâ, scìtu dund'u s'è truvàu ina [[Cippu de Didio Calinicus|lapide dedicâ ae dee matrùne]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=[[Paolo Accame]]|ànno=1889|tìtolo=La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVI|p=247|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf}}</ref>.[[Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|U tòccu, fòscia, u(r)iginâle da vìa fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]]]]
Inta [[Ciâna d'Arbenga]], cu'in percursu ch'u l'è restàu pa(r)eggiu fina inte l'Etè de Mezzu, se passava da vixìn aa [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]] pe' traversà pöi [[a Sènta]] grossu moddu dae parte du [[Punte Lungu (Arbenga)|Punte Lungu]], che pe(r)ò nu l'è cè(r)u s'u se truvasse pròpiu in sciu sò percursu. A vìa, passâ davanti aa [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], a l'intrava dunca in [[Arbenga Veggia]], traversandula pe'u sò càrdu màscimu, ancöi [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]], pe' andà cuscì versu a culìna du [[U Munte (Arbenga)|Munte]], passandu vixìn aa [[Gêxa de San Pe(r)u (Arbenga)|gêxa de San Pe(r)u]], au [[Cunventu de San Calòcciu (Arbenga)|cunvèntu de San Calòcciu]] e a l'[[Abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn (Arbenga)|abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn]]. De dòppu a vìa a se spartìva inte dui percursi, ün ch'u passava ciü in âtu, in scia custe(r)a de culìne, e l'âtru ch'u l'è quellu ch'u se pò traversà ancù au dì d'ancöi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|pp=169-176|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|capìtolo=Le strade esterne alla città ed i sobborghi}}</ref>. Fra e testimunianse rumâne ciü impurtanti facièi in scia vìa, se pò regurdà [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]], munümèntu fünebre "a pilla" du [[II secolo|II seculu]], l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] de ''[[Albingaunum]]'' e, lungu a vìa in diresiùn d'[[Arasce|A(r)asce]], e ruìne de öttu munümènti fünebri. De ciü, pe' in curtu tòccu a punènte du [[Munümèntu A (Arbenga)|munümèntu A]], se tröva ina pursiùn de risö ch'u pà quellu u(r)igina(r)iu da vìa rumâna, chi larga 3,50 m<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|pp=160-167|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>.
Traversèi i terito(r)i d'[[Arasce|A(r)asce]] e de [[L'Aigheuja|Leigueja]] cu'in percursu che, de prubabile, u se faxeva ciü vixìn au mâ, a vìa a schivava u passaggiu pe'u [[Còvu de Mée|Câu de Mè(r)e]] muntandu sciü pe' [[Còlla Micheri|Colla Miche(r)i]], de dund'a chinava inta [[Valâ du Mérula|valâ du Me(r)ula]] pe'u pözzu du [[Castellu d'Andôa|Castéllu]], traversandu a scciümè(r)a dae parte du [[Punte rumanicu (Andôa)|punte rumanicu]]. Rivâ intu scìtu da [[Gexa de San Giuvanni Battista (Andôa)|cêve de San Giuànni]], a vìa a muntava sciü pe'u [[Munte Ciappa]], pe' chinà inta [[Valâ du Steria|valâ du Ste(r)ia]] passandu pe'u paìse da [[Ciappa (San Bertumê)|Ciappa]]. Chi, in sce culìne a levante du paìse, u l'è stètu descuvèrtu in rè(r)u ''miliarium'' de l'etè d'[[Aogusto|Augüstu]], u nüme(r)u 553, ancöi cunservàu inta [[Capella de San Giacumu (Ciappa)|capeletta de San Giacumu]], intu campusantu du pòstu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mariovassallo.it/julia-augusta.php|tìtolo=Julia Augusta|outô=Mario Vassallo|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Turnâ in scia còsta, inta ciâna du Diàn, a vìa a l'incuntrava a ''mansio'' de ''[[Lucus Bormani]]'', cun di rèsti ch'i sun stèti truvèi a[[A Maina de Dian|a Ma(r)ìna de Diàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309400|tìtolo=LUCUS BORMANI (insediamento urbano)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref> e inta burgâ da [[Santuâiu da Nòsscia Scignùa da Rûve (San Bertumê)|Ruve]] de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]{{#tag:ref|Intu detaju, u l'è stètu prupòstu che i rèsti da ''mansio'' i seccen quelli truvèi aa Madònna da Rûve mèntre quelli aa Ma(r)ìna de Diàn, i sa(r)evan de culegà aa presènsa d'in ''vicus''<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|pp. 183-184}}</ref>.|group=n.}}, dund'u s'è descuvèrtu quellu ch'u pà in tòccu du risö da vìa<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309194|tìtolo=Mansio romana Loc. LA ROVERE (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>.
[[Immaggine:Tratto dela via Julia augusta.jpg|miniatura|250x250px|Tòccu da vìa in mustra au [[Müseu Bicknell]] d[[A Burdighea|a Burdighe(r)a]], descuvèrtu a l'intrà de ''[[Albintimilium]]'']]
Traversàu a valle d'[[Inéia|Ineja]] a vìa a passava pe'[[u Portu]], u ''[[Portus Mauricii]]'' fòscia de fundasiùn rumâna, pe' chinà au [[Turente Prìn|Prìn]]. Lì u sò percursu u se fà turna cè(r)u grassie ai rèsti du [[Punte rumàn in sciu Prìn|punte ch'u traversava u riàn]] e pe'a descuvèrta d'in tòccu da vìa mèxima<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263690|tìtolo=Ponte romano sul Torrente Prino (ponte, infrastruttura viaria) - Imperia (IM) (Età romana)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309200|tìtolo=TRATTO VIA JULIA AUGUSTA (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Ciü a punènte, passàu u [[Punte rumàn de Porciana|punte in sciu Riàn da Tûre]] a [[San Steva a Mâ|San Steva]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263613|tìtolo=Ponte romano sul Rio della Torre (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>, a vìa a passava pe'a ''mansio'' de ''[[Costa Balenae]]'', intu cumün d[[A Riva (cumüna)|a Rìva]], e a traversava a [[Valà de l'Argentìna|valâ de l'Argentìna]] fina au [[Cavu de l'Arma|Câu de l'Arma]], dund'a l'è stèta truvâ ina [[Villa rumana de Büssana|villa d'etè rumâna]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309682-0|tìtolo=Villa romana di BUSSANA (insediamento, villa) - Sanremo (IM) (Età romana imperiale)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Intu terito(r)iu de [[Sanremu|Sanremmu]], passàu u [[Turente Armea|turènte Armea]] de pôcu ciü a l'entrutèra, a ''Julia Augusta'' a turnava in sciu mâ lungu u percursu de l'[[Stradda Statâle 1 Aurelia|Aurelia]], andandughe apröu fìna au rundò Garibaldi, slargàu caciandu zü e ruìne du [[Punte rumàn in sciu Rian de San Lazzaru|punte rumàn]] in sciu [[Riàn de San Lazzaru|Riàn de San Lazza(r)u]]. De de lì a vìa rumâna a passava pe'u camìn de vìe Palazzo e Corrado d'ancöi, cu'in aretramèntu in curispundènsa di rèsti, interèi, du [[Punte rumàn in sciu Rian da Fuxe|punte in sciu Riàn da Fuxe]], da vixìn au scìtu d'in'âtra [[Villa rumana da Fuxe|villa rumâna]]. A vìa a turnava cuscì in scia sede de l'Aurelia fina au [[Cavu Negru|Câu Negru]], dund'a vegniva de pôcu ciü luntâna dau mâ. De ciü, int'in mumèntu e int'in scìtu nu meju marcàu, ''in oppido Sancti Romuli'' u l'é(r)a stètu truvàu in ''miliarium'' da vìa, u n° 579, cunservàu pe' pa(r)eggi ànni inta [[Geixa de San Steva (Sanremu)|gêxa de San Steva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/238-storia-di-sanremo-2-parte.html?start=1|tìtolo=STORIA DI SANREMO - 2^ Parte - 2 - La via Julia Augusta|léngoa=IT|vìxita=2024-02-16}}</ref>.
Intu sò ürtimu tòccu lìgü(r)e, a ''Julia Augusta'' a curìva lungu a ciâna custe(r)a a levante de [[Ventemiglia|Vintimìa]], pe' rivà cuscì inta sitè e ''[[municipium]]'' de ''[[Albintimilium]]'', dund'a ne faxeva da decümàn màscimu<ref>{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/index.php/strade-locali/363-percorsi-di-crinale-e-incroci|tìtolo=Antiche strade|outô=Luigino Maccario|dæta=27 nuvèmbre 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Inta sitè intemelia, inta cripta da [[Geixa de San Miché (Ventemiglia)|gêxa de San Michê]], u se cunserva ascì in ''miliarium'' de l'etè du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], u nüme(r)u 590<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 131-132}}</ref>. Ciü a punènte, a vìa a sciurtìva d'inta sitè passandu grossu moddu pe' [[Porta Canarda (Ventemiglia)|Pòrta Canarda]], mèntre inta ciâna de [[Laite (Ventemiglia)|Lète]] se n'è truvàu de pursiùi grassie a scâvi archeulogichi, cuscì cumme inti giardìn de [[Villa Hambury|Vìlla Hambury]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309504|tìtolo=TRACCIATO DELLA VIA ROMANA IULIA AUGUSTA (strada, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>, dund'u ghe duveva êsse u ''miliarium'' n° 594<ref name="archeo-alpi-maritimi" />. Da vixìn au cunfìn cu'a [[Fransa]], ai [[Bausi Russi|Bâsi Rusci]], faciàu in sciu mâ se ghe tröva ancù in segnu du passaggiu da vìa, cu'in âtu taju inta rìva de prìe, mèntre u punte rumàn ch'u gh'é(r)a u l'è stètu caciàu zü a l'avertü(r)a da [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309396|tìtolo=AVANZI DELLA VIA ROMANA TAGLIATA NELLE ROCCE (tracciato viario, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>.
==== Fransa ====
{{Màppa de localizaçión+|FR-PAC|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu inta [[Fransa]] d'ancöi.|relief=x|places=
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.758400|long=7.473530|position=bottomright|label=''[[Lumone]]''|mark=City locator 5.svg|link=Lumone}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.761400|long=7.457573|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium 600 da Via Julia Augusta}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.744778|long=7.401803|position=top|label=''[[Alpe Summa]]''|mark=City locator 5.svg|link=Alpe Summa}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.715783|long=7.271833|position=left|label=''[[Cemenelum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Cemenelum}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.580834|long=7.123889|position=bottomright|label=''[[Antipolis]]''|mark=City locator 5.svg|link=Antipolis}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.432900|long=6.736900|position=top|label=''[[Forum Julii]]''|mark=City locator 5.svg|link=Forum Julii}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.426200|long=6.432500|position=bottom|label=''[[Forum Voconii]]''|mark=City locator 5.svg|link=Forum Voconii}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.426900|long=6.222500|position=top|label=''[[Matavo]]''|mark=City locator 5.svg|link=Matavo}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.408900|long=5.924700|position=bottom|label=''[[Turris]]''|mark=City locator 5.svg|link=Turris}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.472144|long=5.592173|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Favary}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.531127|long=5.454025|position=bottom|label=''[[Aquae Sextiae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Aquae Sextiae}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.608173|long=5.173973|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Bidoussanne}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.597628|long=5.209083|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Caseneuve}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.618925|long=5.124984|position=top|label=''[[Pisavis]]''|mark=City locator 5.svg|link=Pisavis}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.629000|long=5.057323|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du petit Merle}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.643421|long=5.016181|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du Merle}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.660822|long=4.961430|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de la Calanque}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.713016|long=4.808451|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du mas Chabran}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.717982|long=4.783929|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du Paradou}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.721155|long=4.777173|position=top|label=|mark=Pont.svg|link=Punte du Burlande}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.734865|long=4.740569|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du château d'Estoublon}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.768333|long=4.695833|position=top|label=''[[Ernaginum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Ernaginum}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.676650|long=4.627803|position=bottom|label=''[[Arelate]]''|mark=City locator 5.svg|link=Arelate}}
}}
Intrâ in [[Fransa]], a ''Via Julia Augusta'' a traversava a ciâna du [[Garavan|Garavàn]] da vixìn au mâ, dund'i ghe duveva êsse i ''miliaria'' nüme(r)u 595 e 596, pe' passà inte quella de [[Mentun|Mentùn]], cu'u n° 597 ch'u l'è stimàu in curispundènsa di Giardìn Biovès, piandu dunca a diresiùn de l'Avenue Général de Gaulle. Rivâ a [[Carnolès]], intu cumün de [[Rocabrüna]], a vìa a passava grossu moddu pe'a mudèrna Rue Paul Morilot. De pôcu a l'entrutèra u gh'é(r)a l'atraversamèntu du [[turènte de Gòrbiu]], in curispundènsa du miju n° 598, e de de lì se traversava u [[Cavu Martìn|Câu Martìn]] a l'artessa du mudèrnu Chemin de Fontanouille. Turnèi a custezà u mâ, in scia pursiùn pe'u ''miliarium'' nüme(r)u 599, se truvava a stasiùn de ''[[Lumone]]'', supravisciüa inte ruìne d'in [[Mausuleu de Lumone|mausuléu]] faciàu pròpiu in scia vìa; de de lì, u ne partìva ascì ina deramasiùn ciü bassa pe'u ''[[Portum Herculis]]'', ancöi [[Mu̍negu-A̍utu|Munegu]]<ref name="archeo-alpi-maritimi">{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/viajulia_turbie_vintimille.php|tìtolo=Via Julia entre la Turbie et Vintimille|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>.
versu punènte, se muntava dunca a[[a Türbia]] pe' in percursu ch'u se semejava a quellu de stradde de Paul Doumer, de Pierre Curie e de Villarem, pe' rivà au scìtu dund'u s'è descuvèrtu i rèsti du ''miliarium'' n° 600, au fundu de stu viâle. Se traversava cuscì u valùn du Ramingao dae parte du [[Punte du Ramingao|punte veggiu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/viajulia_ramingao_rcm.php|tìtolo=Pont du Ramingao - Roquebrune Cap-Martin|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>, muntandu sciü pe'e stradde de Georges Drin e de Bon Voyage, cu'u ''miliarium'' n° 601 ch'u duveva êsse aa sò fìn. Se andaxeva avanti pe'a cuscì dìta "vìa rumâna", passandu ascì e prìe n° 602 e 603 e muntandu sciü pe'u camìn de San Roccu, ai pèi d'ina câva d'alantu(r)a. Piàu dunca u camìn de Fontvielle, se passava u ''miliarium'' n° 604<ref name="archeo-alpi-maritimi" /> pe' intrà cuscì aa Türbia dunde, du [[6 a.C.]], u [[Senâto romàn|Senàu de Rumma]] u l'axeva fètu ti(r)à sciü in [[Trufeu de Arpe|gran trufeu]] pe' regurdà a vito(r)ia d'[[Aogusto|Augüstu]] in sce gènte de Arpe, missu in simma aa muntâ ciü impurtante da vìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.marventimiglia.it/iulia-augusta|tìtolo=Via Iulia Augusta|outô=Museo Civico Archeologico Girolamo Rossi|léngoa=IT|vìxita=2025-02-17}}</ref>.
[[Immaggine:La Turbie BW 1.JPG|sinistra|miniatura|250x250px|U [[Trufeu de Arpe|trufeu d'Augüstu]] a[[a Türbia]], l'antìga ''Alpe Summa'', in sciu passu ciü âtu da vìa]]
Traversàu a Türbia a ''Julia Augusta'' a l'andaxeva apröu au stradùn de punènte, passandu u ''miliarium'' n° 605, pe' pöi pià u percursu da Route départementale N°2204 e, dunca, u camìn de l’Esparaye intu cumün de [[La Trinité]], dund'u l'è stètu descuvèrtu u ''miliarium'' n° 606. A vìa a cuntinuava versu punènte pe'u valùn du [[Laghet|Laghettu]], dund'u gh'é(r)a u miju n° 607 e u 608, mèntre u 609 u duveva êsse in scia cruxe(r)a fra l'Avenue de André Theuriet e u valùn de Font Sant. A vìa a chinava dunca intu valùn du [[Paillone|Pajùn]], cu'u ''miliarium'' n° 610 dau [[campu da balùn de l'Oli]] e u n° 611 dau punte de l'autustradda, pe' traversà u sciümme da l'[[Abasìa de Saint Pons (Nissa)|abasìa de Saint Pons]], au miju 612<ref name="archeo-alpi-maritimi2">{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/turbienice.php|tìtolo=Via Julia entre la Turbie 06320 et Le Var|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>. De de lì, a ''Julia Augusta'' a piava, tajandula, a "Voie Romaine", pe' intrà dunca inte l'antìga sitè de ''[[Cemenelum]]'', ancöi u quartê de [[Cimiez]], dund'u gh'é(r)a u ''miliarium'' n° 613. Passâ l'Avenue de Brancolar, a vìa a piava u Chemin de la Galère, l'Avenue des Mimosas e, fòscia, u Chemin de Gairaut, pe' rivà au miju 614 dae parte da Fontaine du Temple. Ciü a punènte u camìn da vìa u vegne menu cè(r)u, cu'a duggia puscibilitè ch'a passesse in sce culìne a setentriùn da sitè o ciü vixìn au mâ, rivandu a traversà u [[sciümme Va(r)u]] a in'artessa scunusciüa<ref name="archeo-alpi-maritimi2" />.
[[Immaggine:Decumanus Cemenelum.JPG|miniatura|250x250px|Panu(r)amma di scâvi de ''[[Cemenelum]]'']]
A punènte de [[Nissa]] a vìa a traversava u terito(r)iu du mudèrnu cumün de [[La Gaude]], dund'u se tröva in cenutaffiu e in punte de prìa de l'etè rumâna, pe' rivà dunca in [[Antibu]], l'''[[Antipolis]]'' di tèmpi di rumèi. De de lì a vìa a l'andaxeva apröu au percursu da mudèrna [[Route nationale 7 (Frànsa)|Route nationale 7]], traversandu a nu meju identificâ ''statio'' de ''[[Ad Horrea]]'', pe' passà pöi da vixìn au [[Mónte Vinaigre (Esterel)|Munte Vinaigre]] pe'a vìa de Malpey e a [[Tour de Mare]] e rivà cuscì au ''[[Forum Julii]]'', ch'a l'è vegnüa a [[Fréjus]] d'ancöi. Sciurtìa d'intu ''Forum Julii'' a vìa a l'andaxeva apröu au cursu du [[Sciùmme Argens|sciümme Argens]] e, in parte, au traciàu da stradda nasiunâle. Se traversava cuscì a ''[[Mansio|mutatio]]'' de [[Le Muy]] e a ''[[Statio (Romén)|statio]]'' de ''[[Forum Voconi]]'', scituâ inta regiùn de Les Baïs, da vixìn au paìse de [[Le Cannet-des-Maures]], dund'e se trövan ancù e ruìne d'in punte. Passàu [[Le Luc]] se riva inte l'antìga ''[[Matavo]]'', ancöi dìta [[Cabasse]], dund'i se trövan i rèsti d'ina necropuli e d'in munümèntu gallu-rumàn. A [[Brignoles]] a vìa a turnava in sciu camìn du stradùn mudèrnu, int'in'area dunde s'è truvàu i rèsti de quarche ''miliarium'', d'ina villa gallu-rumâna e d'ina lucanda. Traversàu ''[[Ad Turrem]]'', de prubabile [[Tourves]], a vìa a custezava u scìtu ucupàu au dì d'ancöi daa sitadìna de [[Saint-Maximin-la-Sainte-Baume]], pe' andà avanti in diresiùn de [[Pourcieux]] e da ciâna de La Grande Pugère, dund'u gh'é(r)a grossu moddu a ''mansio'' de ''[[Tegulata]]''<ref>{{Çitta|Hall, 1898|Chapter XIX. ''Via Aurelia'', pp. 180-183}}</ref><ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 192}}</ref>. Se passava cuscì e ruìne du [[Trofêo de Màrio|Trufeu de Ma(r)iu]], du [[102 a.C.]], pe' intrà dunca inte l'impurtante sèntru de ''[[Aquae Sextiae]]'', [[Aix-en-Provence]], dau [[III secolo|III seculu]] capitâle da ''[[Gallia Narbonensis]]''.
L'ürtima pursiùn da vìa a l'é(r)a quella che d'in Aix a menava versu punènte, a [[Marseggia|Marseja]], [[Vitrolles]], [[Fos-sur-Mer|Fos]] e [[Arles]]. De doppu de ''[[Tericie]]'', nu bèn identificâ<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 193}}</ref>, se passava a setentriùn de [[Éguilles]], pe' andà apröu au camìn da mudèrna [[Route départementale 7 (Bouches-du-Rhône)|Route départementale 7]] in diresiùn de ''[[Pisavis]]'', ''statio'' inta lucalitè de Saint-Jean-de-Bernasse du cumün de [[Salon-de-Provence]], da che n'è restàu in tòccu de mü(r)aja, pursiùn dund'e se trövan ancù i dui [[Miliarium de Caseneuve|''miliaria'' de Caseneuve]] e [[Miliarium de Bidoussanne|de Bidoussanne]]. A ''Julia Augusta'' a traversava dunca a cianü(r)a da [[Crau]], dund'i sun stèti truvèi i [[Miliarium de Petit Merle|''miliaria'' du Petit Merle]], [[Miliarium du Merle|du Merle]] e [[Miliarium de La Calanque|de La Calanque]], pe' rivà a ''[[Tericiae]]'', d'ancöi [[Mouriès]]. Ciü avanti i se trövan ancù di âtri ''miliaria'', cumme [[Miliarium du Mas d'Archimbaud|quelli du Mas d'Archimbaud]], [[Miliarium du Mas Chabran|du Mas Chabran]], [[Miliarium du Paradou|du Paradou]] e [[Miliarium du castellu d'Estoublon|d'Estoublon]], ciantèi nu gua(r)i primma d'intrà inta sitè rumâna de ''[[Ernaginum]]''. Sta lì, ch'a se truvava intu scìtu cunusciüu au dì d'ancöi cumme Saint-Gabriel, a l'é(r)a in scia cruxe(r)a ciü impurtante da Gallia rumâna, aa cunfruènsa da ''Via Julia Augusta'' cu'a [[Via Domitia|''Via Domitia'']] e ''[[Via Agrippa]]'', cu'a primma ch'a ne faxeva da cuntinuasiùn versu a [[Spagna]]. A l'ürtimu, u gh'é(r)a ancù u tòccu de stradda pe' ''[[Arelate]]'', d'ancöi [[Arles]], lungu sèi mija, tòstu 9 chilòmetri<ref>{{Çitta|Hall, 1898|Chapter XIX. ''Via Aurelia'', pp. 184-185}}</ref>.
=== Carateristiche ===
==== Tecnica ====
<gallery mode="packed" widths="150" heights="180">
Italien - Via Iulia Augusta - zwischen Albenga und Alassio; August 2019.jpg|Detaju du tòccu arbenganese da vìa
Via Aurelia in Hanbury gardens (West).jpg|A vìa a l'artessa de [[Villa Hambury|Vìlla Hambury]]
La taglia della via Julia.jpg|A tajâ da vìa sciübitu primma du cunfìn cu'a [[Fransa]]
</gallery>
A ''Via Julia Augusta'' a se presènta cun de carateristiche dife(r)ènti lungu u sò percursu, ch'e ne vegnen da cundisiùi du terito(r)iu e tecniche ch'e cangian du bèllu pe'u spassiu e intu tèmpu. pe' esempiu, inta sò pursiùn inta [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], a và d'int'ina larghessa de 4,60 m fìna ai dexe metri e pe'u ciü a g'ha in prufì a schìna d'âse, cu'in fundu de tèra o de gè(r)a missa a söi, menu de quarche tòccu lastregàu inti cuntèsti sitadìn<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|p. 48}}</ref>. Dau curtu tòccu, fòscia u(r)iginâle, ch'u s'è sarvàu inta pursiùn lìgü(r)e fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]], u se pò vegghe cumme lì a vìa a fusse larga nu ciü de 3,50 m e pe' intregu lastregâ. In sciu cian da stradda i ghe sun di sca(r)ìn de prìa, missi pe' traversu, ch'i servivan a purtà vìa l'ègua, mèntre in sci burdi i ghe curìvan i dui ''margines'', di marciapèi riarsèi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|p=170|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>.
De cuntru, fra i pôchi rèsti truvèi da vixìn ai punti inta [[Valô di Punci|valâ di Punci]], s'è vistu cumme lì a stradda a curisse in simma a ina masiciâ de bluchetti mesccièi cun da tèra, cu'u cian stradâle de d'âtu ch'u s'è pèrsu o che, fòscia, u nu l'è mai stètu traciàu, tantu che a ''glareata'' a finisce sciübitu in scia testâ di punti. A ògni moddu, intu mèximu trètu e se ponen truvà de tecniche dife(r)ènti, che nu l'è cè(r)u s'e seccen u frütu de intervènti fèti int'in âtru mumèntu o s'e ne vegnen da l'üsu tütt'a l'insemme de ciü scistemi<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 245|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="180">
IV Ponte Romano - Quiliano-Cadibona.jpg|U quartu punte rumàn in sciu [[Riàn di Tecci]]
Finalese 15-278b Val Ponci - Ponte Muto.jpg|U [[Punte Müttu (Finô)|Punte Müttu]], inta [[Valô di Punci|valâ di Punci]]
Pont Flavien, Bouches-du-Rhône, France. Pic 02.jpg|U [[Punte Flaviàn]], inte l'ürtima pursiùn da vìa
</gallery>
Pe'e vàrie upe(r)e ti(r)èi sciü lungu u camìn da vìa, se pò vegghe in'architetü(r)a ciütòstu cuerènte di sò punti, ch'i se sun sarvèi survetüttu intu trètu lìgü(r)e fra [[Vuè|Vâdu]] e [[Löa]], dund'u se ne tröva ina chinzêna. I punti, ch'i sun stèti atribuìi ai travai cumandèi da l'[[Adriàn]] du [[II secolo|II seculu]], i sun tütti a èrcu ünicu, a bluchetti de prìa slunghèi e missi de solitu in ghie(r)a duggia. E sò architetü(r)e e sun quelle du cuscì dìtu genere lìgü(r)e-gallicu, desvilüpàu in [[Gallia]] inte l'etè d'Augüstu e rivàu, ina sinquantêna d'ànni de dòppu, inta [[Rivêa de Ponénte|Ligü(r)ia de Punènte]], dund'u l'è restàu inte l'üsu fìna aa caütta de l'[[Impêo Roman|impe(r)u rumàn]] e, fòscia, ancù de dòppu. Stu genere u l'è caraterizàu da in cö de ciümèntu in upe(r)a a saccu cun risöi e gè(r)a cacièi inta mâta, mèntre i pa(r)amènti i sun fèti de prìe picìne squadrèi e misse in fì(r)a, segundu a tecnica du cuscì dìtu ''petit appareil''<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 231-232|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>.
==== ''Miliaria'' ====
<gallery mode="packed" widths="150" heights="180">
MD2A,PM13000363,borne milliaire d'Auguste,chiffre X.jpg|U ''miliaria'' de [[Paradou]], di tèmpi de l'[[Aogusto|Augüstu]]
Saint-Maximin borne miliaire.jpg|''Miliaria'' du [[43 a.C.|43]]-[[44 a.C.]], tèmpi du [[Claudius|Claudiu]], truvàu a [[Pourcieux]]
Musée Arles antique 802.jpg|U ''miliaria'' de l'Hôtel de Laval, du [[435]], missu dau prefèttu di Galli Auxiliaris
</gallery>
Da ''Via Julia Augusta'' u l'è scampàu fina au dì d'ancöi in sèrtu nüme(r)u de antìghe prìe chilometriche, i ''[[Miliarium|miliaria]]'', truvèi survetüttu inta sò pursiùn ch'a l'andaxeva d'in [[Ventemiglia|Vintimìa]] a[[a Türbia]], da l'etè e e furme dife(r)ènti. I ciü tanti i sun lighèi ai impe(r)atùi [[Aogusto|Augüstu]], [[Adriàn]] e [[Caracàlla|Ca(r)acalla]], e, pe'u fètu de presentà de scrìte ch'e sun tòstu tütte pa(r)egge, i permetten de remuntà fassile ascì a quelle in sci ''miliaria'' andèti in tòcchi. De ciü, pròpiu dae prìe misse ai tèmpi de l'Adriàn, ne vegne segü(r)a cunfèrma du numme da vìa, armenu pe'u tòccu fra ''[[Vada Sabatia]]'' e u [[Scciümme Va(r)u|Va(r)u]]. In sce ste lì, defèti, se ghe tröva l'iscrisiùn {{Maioscolétto|viam ivaliam avg. a flvmine trebia}}, ch'a cangia numma che ina votta inte {{Maioscolétto|trebbia}} e giüstu inte l'urdine de pa(r)olle pe'i ''miliaria'' du Ca(r)acalla<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 127}}</ref>.
Scicumme ch'i sun bèn pa(r)egièi fra de velli, ciaschedün di trèi grüppi de ''miliaria'' u pò ésse identificàu da trèti cumüi che, intu detaju, i sun cuscì spartìi:
* ''Miliaria'' de Augüstu: in sce stu grüppu de prìe se ghe tröva l'iscrisiùn {{Maioscolétto|imp.caesar / avgvstus.imp.x / tribvnicia / potestate xi}}, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Césa(r)e Augüstu, pruclamàu impe(r)atû pe'a 10<sup>a</sup> votta, investìu du putere tribünissiu pe' l'11<sup>a</sup> votta", cun sutta, inte l'ürtima riga, u nüme(r)u ch'u marcava a distansa da prìa in questiùn dau [[Miliarium aureum|''miliarium aureum'']] de [[Romma|Rumma]]. Daa primma espresciùn, in cangiu, se sciorte fassile a truvà l'ànnu de l'intervèntu, u [[12 a.C.|12 primma de Cristu]]<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 128}}</ref>.
* ''Miliaria'' de Adriàn: e prìe misse au tèmpu d'[[Adriàn]] i presentan in'iscrisiùn ciü lunga, cu'a distansa da [[Piaçensa|Piaxènsa]] a l'imprinsippiu e quella da Rumma au fundu. De cuntru, inta parte de mezzu du tèstu u gh'è scrìtu {{Maioscolétto|imp.caes.divi. / traiani.parthici.f. / divi.nervae.n.traia / nvs.hadrianvs.avg. / pont.max.trib.pot.ix. / cos.iii.viam.ivliam. / avg.a.flvmine.treb / bia.qvae.vetvstate. / interciderat.sva. / pecvnia.restitvit.}}<ref group="n.">A tradusiùn a l'è:{{Çitaçión|L'impe(r)atû Césare, fìu du divìn Traiàn Particu, nevu du divìn Nèrva, Traiàn Adriàn Augüstu, puntefice mascimu, investìu du putere tribünissiu pe'a nôna votta, cunsu(r)e pe'a tèrsa votta, u l'ha, a sò spese, rangiàu a Via Julia Augusta, a partì dau sciümme Trebbia, che u tèmpu u l'axeva rumpìu.}}</ref>, cun st'infurmasiùi chi ch'e permettan de fà remuntà l'intervèntu de l'Adriàn a primma de l'ànnu [[126]]<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 128-129}}</ref>.
* ''Miliaria'' de Ca(r)acalla: i sun quelli da l'iscrisiùn ciü curta, {{Maioscolétto|imp.antoninvs / pivs.felix.avgvstvs / poni.cvravit}}, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Antunìn u Pìu, felisse augüstu, u l'è fètu de sta vìa l'ogèttu de cü(r)e soe", cun sutta in'ürtima riga dund'a gh'é(r)a a distansa da Rumma. De votte, pe'e sò iscrisiùi, ste prìe e sun stète atribuìe a l'[[Antoninus Pius|Antunìn Pìu]], che pe(r)ò u se(r)eva stètu in intervèntu troppu da vixìn a quellu de l'Adriàn, e du rèstu i cuincidden pe' dimensciùi cu'i âtri ''miliaria'' du Ca(r)acalla. Defèti, a dife(r)ènsa de quelli ciü antìghi, sti lì i sun ciü picìn, âti ciü o menu in metru e mezzu dau terén (1,70 m inte tüttu, in cangiu di 2,15 m de quelli d'Augüstu) e de 40-45 citti de diametru; inte sò iscrisiùi e pa(r)olle e sun destachèi da puntìn a trèi làtti<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 130-132}}</ref>.
A l'ürtimu, nu l'è gua(r)i cè(r)u a fin ch'i l'han fètu i ''miliaria'' ciü veggi ina votta ch'u se n'è ciantàu di növi, tantu ch'u nu se pò esclüdde u derucamèntu pe' de raxùi pulitiche de quelli missi dai predecesùi. A ògni moddu, armenu inte quarche câxu, sti lì i g'han da êssise sarvèi, scibèn che numma e trê prìe du miju 601, a [[Mu̍negu-A̍utu|Munegu]], e sun cunusciüe pe' êsse restèi üna da fiancu a l'âtra pe' di seculi<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 132}}</ref>.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=William Henry Hall|tìtolo=The Romans on the Riviera and the Rhone: A Sketch of the Conquest of Liguria and the Roman Province|url=https://books.google.com/books?id=CSMsAAAAYAAJ|ànno=1898|editô=Macmillan|çitæ=Lundra|léngoa=EN|cid=Hall, 1898}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Pierre Bodard|ànno=1974|méize=Lüju-Setèmbre|tìtolo=Les milliaires de la via Julia Augusta de Vado (Ligurie occidentale) au Var|revìsta=Nice Historique|editô=Acadèmia Nissarda|çitæ=Nissa|volùmme=Ànnu 77|nùmero=3|pp=125-162|léngoa=FR|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fwww.nicehistorique.org%2Fvwr%2F%3Fnav%3DIndex%26document%3D729|cid=Bodard, 1974}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Quilici|outô2=Stefania Quilici Gigli (a cü(r)a de)|tìtolo=Strade romane, ponti e viadotti|url=https://books.google.com/books?id=hLz37Hxn7uIC|ànno=1996|editô=L'Erma di Bretschneider|çitæ=Rumma|léngoa=IT|cid=Quilici & Quilici Gigli, 1996|ISBN=88-70-62951-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Cristina Corsi|tìtolo=Albenga città episcopale. Tempi e dinamiche della cristianizzazione tra Liguria di Ponente e Provenza, Atti del Convegno Internazionale (Albenga 21-23 settembre 2006)|url=https://www.academia.edu/30676103/|ànno=2007|editô=M. Marcenaro ed.|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=173-232|capìtolo=Luoghi di sosta terrestri e marittimi tra Liguria e Provenza in età tardoantica|cid=Corsi, 2007}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Marica Venturino|outô2=Margherita Roncaglio|outô3=Camilla Cermelli|ànno=2019|tìtolo=Storia e sopravvivenza di un tracciato stradale di età romana: la via Aemilia Scauri|revìsta=Quaderni di archeologia del Piemonte|çitæ=Tü(r)ìn|volùmme=Vul. 3|pp=35-50|léngoa=IT|url=http://www.sabap-to.beniculturali.it/Editoria/QUADERNI/3/02_Q3_storia%20e%20sopravvivenza%20di%20un%20tracciato-la%20via%20aemilia%20scauri.pdf|cid=Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2018/05/via-iulia-augusta.html|tìtolo=Via Iulia Augusta|léngoa=IT|vìxita=2025-02-20}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Stràdde da Ligùria]]
[[Categorîa:Stöia da Ligùria]]
[[Categorîa:Çiviltæ romànn-a]]
etdccmypl9dgz5ddpy7kxdn9o6gja6i
Discûscioîn ûtente:Draens
3
33145
273430
2026-08-22T17:17:35Z
N.Longo
12052
+ benvegnuo
273430
wikitext
text/x-wiki
Salui e benvegnuo inta Wikipedia Ligure, a libera ençiclopedia scrita con l'agiutto de tutti! E graçie pe-a teu contribuçion in sciâ pagina da [[luxe]]: se, dieiva, l'é stæto addeuviou o zeneise scrito inta [[grafia unitäia]], se porrieiva ben cangiâ o modello in çimma a-a pagina, mettendoghe o {{Tl|Grafia unitäia}}, ch'o gh'é dedicou, ''bona!'' [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 19:17, 22 agó 2026 (CEST)
s9k2ga8b83auitqg82ypsoqqtgj9bc0