Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.16 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Buinzan 0 1720 273481 270587 2026-08-24T18:58:37Z N.Longo 12052 wl 273481 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietàe tuiranìna}} {{Divisione amministrativa |Nome = Buinzàn |Panorama = Boissano, Province of Savona, Italy - panoramio.jpg |Didascalia = Panuràmma de Buisàn pijàu da-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]]. |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stàtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumün]] |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvìncia]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]] |Amministratore locale = Paola Devincenzi |Partito = lìsta cìvica "Boissano Unita" |Data elezione = 12-06-2022 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = 30-01-[[1602]] <small>(prìmma autunumìa da [[Tuiran|Tuiràn]])</small><br />24-12-[[1946]] <small>(recustitusiùn)</small><ref name=":3" /> |var-teritöio = Teritòriu |var-cordinæ = Curdinàe |var-altitùdine = Artéssa |var-superfìcce = Süperficie |Abitanti = 2531 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dâtu Istat] - Pupulasiùn residènte a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 30-10-2023 |var-denscitæ = Denscitàe |var-divixoìn_confinànti = Cumün cunfinànti |Divisioni confinanti = [[A Prìa|A Prêa]], [[Bardenèi]], [[Löa‎]], [[Tuiran|Tuiràn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefìssu |var-fûzo_orâio = Füzu uràriu |var-cod._cadàstro = Cod. catàstru |Zona sismica = 3A |Gradi giorno = 1653 |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[Sànta Màia Madænn-a|Sànta Marìa Madalêna]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[22 lûggio|22 de lüju]] |var-nómme_abitànti = Nòmme abitànti |Nome abitanti = Buinzanin |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Boissano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün de Buisàn inta pruvìncia de Savùna. |var-scîto_ofiçiâ = Scìtu ufisià }} '''Buinzàn'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[bwin'ʦaŋ]}}; ''Buisàn'' in burghetìn, tuiranìn e [[Dialéttu priéze|priéze]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prêa|léngoa=LIJ, IT|p=11}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Dizionario pietrese|url=https://books.google.com/books?id=Qpq0tgAACAAJ|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Savuna|léngoa=LIJ, IT|p=11}}</ref>, scrìtu ''Buisan'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref> e [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, scrìtu ''Boisàn'' o ''Boissan'' in [[Lengoa zeneize|zenéze]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=boissano|tìtolo=TIG - Boissano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-11-11}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/it/dizionario/deize/boissano/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Boissano|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-11-11}}</ref>, scrìtu ''Buissàn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéze]] d'[[Arbenga|Arbénga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>.|group=n.}} (''Boissano'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgüre]] de 2.531 abitànti (a-u 31 d'utùbre du [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvìncia de Savùna]]. == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Mónte Raviné (1).jpg|U [[Munte Raviné|Mùnte Raviné]] miràu d'in Sàn Pêru Mónte Màrmi (Boisàn) - vìsta da-o stradón.jpg|U brìccu de [[Munte Mârmi|Marìn]] </gallery> Buisàn u se tröva in scé rìve du [[Munte Raviné|Mùnte Raviné]] (1061&nbsp;m), mésciu in sc'ina teràssa naturâle afacià sciü u [[Mâ Ligure|Mà Lìgüre]]. U teritòriu du cumün u l'è bèn estèizu, in diresiùn nòrd-òvest, vèrsu l'entrutèra, dund'u rìva fìna a-a sìmma du [[Munte Carmu (Arpi Ligüri)|Mùnte Càrmu]] (1389&nbsp;m). Da cadèna du Càrmu i fàn pàrte ascì i âtri brìcchi du teritòriu buisanìn, ch'i sarêa, caràndu vèrsu u mà, u [[Briccu Pajarina|Brìccu Pajarìna]] (1213&nbsp;m), u [[Briccu Ciazzalonga|Brìccu Ciazzalònga]] (1216&nbsp;m) e u Mùnte Raviné. A levànte du cèntru, d'atàccu a-i cunfìn cun [[Vèrsci|Vèrzi]], se pò mensunà ancù a prezènsa du brìccu de [[Munte Mârmi|Marìn]] (303&nbsp;m). Intu teritòriu buisanìn i ghe nàsce paréggi riài, ch'i finìsce inta [[Scciumêa Varatella|scciümàira Varatèlla]], intu [[Fusòn Grossu|fusàu Gròssu]] o inte càrche bacìn mênu impurtànte. Tra sti chi, i sùn trèi i riài ciü impurtànti a traversà u paìze, insèmme a di âtri ciü picenìn: a levànte, a-i cunfìn cun [[Löa]], u gh'è u [[Riàn Cazasse|Riàn Cazàsse]] e i sö afluènti, a-u cèntru se tröva u Riàn Grànde o de Banchétte e a punènte u gh'è u Riàn Tarambùrle, ch'i se càccia tütti dùi inta scciümàira<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2006|pp. 14-21}}</ref>. Intu cumün de Buisàn, sruatüttu in scé rìve vèrsu a [[Valle du Varatella|vàlle du Varatèlla]], pè e caraterìstiche du terén i se sùn svilupài di impurtànti fenòmeni [[Carsìsmo|càrsici]] cùmme intu rèstu da valà. Tra e gròtte e e tâne ciü impurtànti se pò mensunà i dùi büranchi de Péja, cu-u segùndu ch'u pàssa i sinquesèntu métri d'estensciùn, a gròtta de Sàn Perìn, quélla du Giancuspìn e u bürancu da Ùrpe, de ciü de seisèntu métri<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2006|p. 32}}</ref>. === Burgàe === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Contrâ da Ciàssa (Boisàn) - panoràmma (1).jpg|A Ciàssa Contrâ di Baroìn (Boisàn) - panoràmma (1).jpg|Cà di Barùi Contrâ di Berûi (Boisàn) - panoràmma (1).jpg|Cà di Berüi Stràdda Bonfànti (Bonfànti, Boisàn) - vìsta (2).jpg|Cà di Bufànti Contrâ di Bozâei (Boisàn) - panoràmma (3).jpg|Cà di Busèi Stràdda Câvi (Câvi, Boisàn) - vìsta (3).jpg|Cà di Câvi Contrâ di Gandarìn (Boisàn) - panoràmma (1).jpg|Cà di Gandarìn Stràdda Gandarìn (Gandórfi, Boisàn) - vìsta (2).jpg|Cà di Gandùrfi Contrâ di Mòggi (Boisàn) - vìsta (3).jpg|Cà di Mòji Stràdda Polénsa (Boisàn) - vìsta da contrâ di Pòggi (1).jpg|Cà di Pòji Contrâ do Pósso (Boisàn) - panoràmma (1).jpg|U Pùssu Contrâ di Sotén (Boisàn) - panoràmma (1).jpg|Cà di Sutài </gallery> U cumün de Buinzàn u l'è sturicamènte spartìu inte dùzze burgàe<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-boissano.pdf|tìtolo=Statütu du cumün de Buisàn|léngoa=IT|vìxita=2024-05-26}}</ref>, ch'i l'àn pijiàu u nòmme, ménu che quélle da Ciàssa, di Sutài e du Pùssu, da-e famìje ciü impurtànti ch'i ghe staxêva<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2006|pp. 85-116}}</ref><ref name=":1" />. In particulà, i sùn<ref group="n.">Nòmmi de burgàe in buisanìn, andàndu aprövu a-a grafìa di cartèlli mésci pè u paìze.</ref>: * ''A Ciâzza'' (''La Piazza''): a-u cèntru du paìze, a pìja u nòmme da-u ciasà dund'a gh'è a gêxa, l'uratòriu e a cumüna. De ciü, a-a Ciàssa i ghe sùn ascì e scöre. * ''Ca di Barui'' (''Case dei Barone''): de sùtta du stradùn a l'artèssa da Ciàssa. * ''Ca di Berüi'' (''Case dei Berruti''): a ciü âta e üna de burgàe ciü a levànte du paìze. * ''Ca di Bufanti'' (''Case dei Bonfanti''): a ciü bàssa de dùzze burgàe, de sùtta a-e Cà di Barùi. * ''Ca di Buzâei'' (''Case dei Bosseri''): de d'âtu a-u Pùssu, chi a gh'è a capélla de Nòstra Scignùra de Gràsie. * ''Ca di Cavi'' (''Case dei Cavo''): méscia de srua du stradùn, in scià zìna de senèstra du Riàn Viàssu. * ''Ca di Gandarin'' (''Case dei Gandarini''): a ciü âta insèmme a-i Berüi, sruastà da-u prufì d'ina grànde cà furtificà. * ''Ca di Gandurfi'' (''Case dei Gandolfo''): a mèzza stràdda du risö tra i Câvi e i Gandarìn, spartìa inte dùi grüppi de cà. * ''Ca di Poji'' (''Case dei Polla''): quélla ciü a punènte tra e burgàe stòriche, a se svilüppa de sùtta a-u stradùn. * ''Ca di Moji'' (''Case dei Molle''): de d'âtu a-u stradùn, da-e cà rangiàe tenzéndure de giàncu. Chi a gh'è a capélla di Sànti Ròccu e Bastiàn. * ''Ca di Suttâi'' (''Case dei Sottani''): a l'à pijàu u nòmme da-a sò puzisiùn ciü bàssa, a levànte da Ciàssa a livèllu du stradùn. * ''U Puzzu'' (''Il Pozzo''): a levànte da Ciàssa, in scià véggia stràdda pè Löa. Da pöi ghe n'è âtre 8 tiràe sciü ciü de resènte che, ménu ''Losano'', i l'àn pijàu u nòmme da-a regiùn dund'i se tröva: Burâxi (''Buragi''), Còlle (''Colle''), Furnâxe (''Fornaci''), Zenèstre (''Ginestre''), ''Losano'', Marìxe (''Marici''), Murtéu (''Morteo'') e Rìve (''Rive'')<ref name=":2" />. === Cunfìn === U cumün de Buisàn u gh'à di cunfìn cun [[Bardenèi]] a nòrd, cu-a [[A Prìa|Prêa]] e [[Löa]] a levànte, cu-u [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghéttu]] a mezugiùrnu e cun [[Tuiran|Tuiràn]] a punènte<ref name=":2" />. == Stòria == === Urìgine du nòmme === U nòmme du paìze, che a l'inprensìpiu u l'éra adueràu p'indicà de tère da scö ciütòstu estéze, segùndu i scrìti du prève Luigi Agnese u ne vegnerêa da ''Bovissano'', ''Boves Sani'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], tupònimo che lèi u l'intèrpreta intu sènsu de "scìtu sàn e da-i prài bùi pè i böi". U prève [[Leone Raimondi]], studiùzu da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi arbenganéze]], u lìa pè cùntru l'etimulugìa du paìze a-a ciànta du [[Bùscio|bòsseru]], bèn difüza inte campàgne lìgüri<ref name=":1">{{Çitta|Arecco, 1995|p. 18}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2006|p. 59}}</ref>. A ògni mòddu, pè tütti dùi i câxi se tràtta de prupòste ch'i nu gh'àn de bâze etimulògiche següre ma ch'i fàn de riferimèntu nummà a de semejànse intu nòmme; de ciü, l'è interesànte nutà cùmme i tupònimi ch'i finìsce pè ''-ano'' i l'àgge de sòlitu in'urìgine rumâna. Fìna fra i nòmmi de burgàe buisanìne, che de sòlitu i ne végne da quéllu da famìja ch'u-e l'à fundàe, se ne tröva de quélli antìghi cùmme u tupònimu du paìze. De ciü, e burgàe da Ciàssa, du Pùssu e di Sutài i pìja pè cùntru u sò nòmme da-e caraterìstiche du scìtu dund'i se tröva, sègnu che, fòscia, i gh'àn in'urìgine ciü mudèrna de âtri<ref name=":1" />. === Etàe de mèzzu === [[Immaggine:Gêxa de Sàn Pòulo (Boisàn) - vìsta di rèsti (2).jpg|miniatura|250x250px|E ruìne da [[Gexa de San Paulu (Buinzan)|gêxa de Sàn Pàulu]] cun l'antìga vìa pè Sàn Pêru]] L'è prubàbile che i prìmmi üxi de tère buisanìne i remùnte a l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]], quàndu i l'éra de pruprietàe de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de Sàn Pêru]], cun di pastùi ch'i l'àn cumensàu a menâghe e bèstie a scö e a cavâne i prìmmi terén pè l'üzu de cà<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|p. 13}}</ref>. A mensiùn de Buisàn ciü antìga a l'è cuntegnüa int'in àttu du 3 d'arvì du [[1233]], cu-u pasàggiu de paréggi scìti inta [[Valle du Varatella|Và du Varatèlla]] da-a [[Catedrâle de San Miché (Arbenga)|catedrâle arbenganéze]] a-i cònti [[D'Aste (famïa)|D'Àste]] e, in particulà, du ''massus de Bonzano'', dùnca in cazà o cascìna agricùla, che l'è prubàbile ch'u l'existésse zà da du bèllu tèmpu<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 14; 19}}</ref>. Stu "[[Mâzo|mâzu]]", ch'u l'èra intu teritòriu cuntrulàu da [[Tuiran|Tuiràn]]<ref group="n.">''Hec est terra iacens in territorio Toyrani loco ubi dicitur Bonzanum'', da in àttu du 14 d'arvì du 1233.</ref>, u dev'ésse stàitu u prìmmu cèntru du paìze, guernàu da òmmi a-e dipendènse, inte l'ùrdine, de l'abasìa de Sàn Pêru, da catedrâle arbenganéze, da famìja D'Àste e tùrna du [[Diocexi de Arbenga e Impeia|véscu d'Arbénga]], cuscì cùmme u rèstu du teritòriu tuiranìn, dùnde Buisàn u cumensâva a vegnì ina "[[Vìlla (pàize)|vìlla]]"<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 14-15}}</ref>. Da âtri àtti du [[XIII secolo|Duxèntu]] se pò végghe e curtivasiùn d'alantù e i prìmmi nòmmi de buisanìn, ch'i cumensâva ascì a numinà di sö raprezentànti intu parlamèntu tuiranìn, cùmme de persùne de l'antìga famìja di Mòji e d'in ràmmu di Gandùrfi che alantù u staxêva a Tuiràn. A mensiùn di Mòji a l'è u sègnu che, prubabilmènte, i l'éra zà nasciüe e prìmme burgàe vèrsu u capulögu tuiranìn. Ste chi i sùn pròpriu a Cà di Mòji e a burgà de Cà di Pòji, sübitu sùtta a-i Mòji e nasciüa in sce l'antìgu risö tra Tuiràn e [[Giüstexine|Giüsténixe]], mèntre a prìmma a l'éra in scià vìa che d'inta [[Capella di Santi Bastian e Roccu (Buisan)|capélla de Sàn Bastiàn]], fòscia zà cüstruìa, a muntâva a Sàn Pàulu e de lì a Sàn Pêru o a-i prài de Péja, du [[Munte Raviné|Raviné]] e du [[Munte Carmu (Arpi Ligüri)|Càrmu]]. Nu se cunùsce màncu l'urìgine de âtre burgàe, mensunàe pè a prìmma vòta nummà da-u [[XVII secolo|Seisèntu]] ma de següru du bèllu ciü antìghe, fundàe pè agregasiùn de cà növe d'atàccu a quélle spanteàe pè i scìti buisanìn, tiràe sciü cùmme s'ingrandìva a famìja ch'a ghe staxêva<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 15-16}}</ref>. De ciü, i se svilüppa e cuscì dìte cà da pastùi, de cà rüsteghe a mùnte du paìze méscie ciaschedüna a-u cèntru de tère da scö ciütòstu estéze, dund'i ghe staxêva i buisanìn ch'i travajâva cùmme pastùi<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|p. 17}}</ref>. U bezögnu de cürà e ànime di òmmi che, sèmpre de ciü, i staxêva intu ''massus de Bonzano'' u l'à purtàu i [[Órdine de Sàn Benéito|benedetìn]] a fundà ina gêxétta in scé rìve ciü bàsse du [[Munte de San Pêru|Mùnte de Sàn Pêru]], a mèzza stràdda tra l'abasìa e u mà, sutt'a-u tìtulu de Sàn Pàulu. U mumèntu da sö creasiùn u l'è du tüttu scunusciüu, a ògni mòddu, miràndu a-u [[Architetûa romànica|güstu rumànicu]] de architetüre, u dev'ésse nu vâri dòppu l'inprensìpiu du segùndu milènniu<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 25-26}}</ref>. A prìmma mensiùn scrìta da gêxétta a l'è pè cùntru du 16 de nuvèmbre du [[1316]], a-u mumèntu du pasàggiu da-i benedetìn a-i certuzìn, cun sti chi che pè ciü d'in séculu i l'àn cuntinuàu a carâghe tütti i giùrni pè dìghe a mèssa. Cu-u svilüppu de burgàe agrìcule, ciü bàsse, u ciü tàntu da pupulasiùn u l'à però cumensàu a truvâse föra vìa rispèttu a l'antìga gêxétta, méscia pè cùntru tra e cascìne di pastùi, e cuscì a l'è finìa ciàn cianìn abandunà in favù de növe capélle intu paìze, tàntu che da-u ''[[Sacro, e vago Giardinello]]'' u nümeru de mésse dìte chi u l'éra caràu a nummà ch'üna a-u méze<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 26-27}}</ref>. Buisàn, cun Tuiràn, da l'inprensìpiu u l'éra stàitu in fèudu da Gêxa, pè di àgni sutt'a-i véschi d'Arbénga e pè di âtri cuntrulàu da l'abasìa de Sàn Pêru, ma u l'è pasàu inti dumìgni da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zéna]] segùndu in pàttu cu-u [[Pàppa Urbâno VI|Pàppa Urbânu VI]], firmàu a-i 17 de dixèmbre du [[1385]]. Stu tratàu chi u preveghêva cùmme pagamèntu de galêe zenéxi ch'i l'axêva liberàu u Pàppa, in càngiu du pégnu in scià sitàe de [[Tarquinia|Curnêtu]], u pasàggiu a-u dùxe [[Antoniotto Adorno (1340-1398)|Antugnòttu Adùrnu]] de tère d[[A Prìa|a Prêa]], de Tuiràn, de [[Borṡi|Bòrzi]] e de [[Ver̭éssu|Veréssi]], ch'i l'éra da diòcexi d'Arbénga, ciü di âtri scìti de [[Diocexi de Noi|diòcexi de Nòri]] e de [[Diocexi de Sann-a|Savùna]]. I buisanìn i l'àn cuscì fàitu zuramèntu de fedeltàe, inta "''dumus habitationis Antonii Rubei''" a Buisàn, a-i 25 de lüju du [[1386]]. A prìmma urganizasiùn zenéze di növi teritòri a l'à purtàu a-a creasiùn de trè cumüne de Giüsténixe, da Prêa e de Tuiràn, sùtta a in sùlu pudestàe che però u e guernâva in mòddo separàu, cu-a vìlla de Buisàn ch'a s'estendêva tra i scìti de Pulènsa, a punènte, e de Carré e de Furnâxe, a levànte<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 37-39}}</ref>. === Etàe mudèrna === [[Immaggine:Gêxa de Sànta Màia Manêna (A Ciàssa, Boisàn) - papê antîghi (2).jpg|sinistra|miniatura|240x240px|Ducümèntu liàu a-a prupòsta d'avrì in cunvèntu de carmelitài, du [[1582]]]] Tra a fìn du mediuévu e l'inprensìpiu de l'[[Etæ Modèrna|etàe mudèrna]], pè u bezögnu de cürà e ànime di buisanìn, inte burgàe ciü bàsse s'è custruìu e prìmme capélle a servìssiu da pupulasiùn, de mòddu che, armênu pè sèrte funsiùi, a nu gh'avésse ciü da carà fìna a-a [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|paruchiâle de Sàn Martìn]] o da muntà a-a [[Gexa de San Paulu (Buinzan)|gêxétta de Sàn Pàulu]]. A ciü impurtànte a l'éra a prìmma capélla intitulà a Sànta Marìa Madalêna, ch'a se duvêva truvà a-u cèntru du paìze, mensunà pè a prìmma vòta int'in làscitu du [[1510]], sègnu ch'a remuntâva armênu a-a fìn du [[XV secolo|Quatrusèntu]] e dùnde a-a fìn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] u ghe dixêva méssa in frâte<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 31-33}}</ref>. Da pöi, int'in àttu du 12 de màrsu du [[1582]], se tröva ascì a prìmma mensiùn da capélla de Sàn Bastiàn, dùnca tirà sciü armênu du Sinquesèntu. Nu se cunùsce pè cùntru de mensiùi di prìmmi àgni da capélla du Pùssu, méscia in scià véggia vìa pè Löa, ch'a se tröva nummà int'in papé du [[1680]] ma ch'a dêv'êse bèn ciü antìga<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 34-35}}</ref>. In sa fìn, da-i àtti du [[1585]] de vìxite apustòliche du [[Nicolò Mascardi|Mascardi]], s'intènde ch'a ghe fùsse fìna in prugèttu pè tirà sciü in cunvèntu ma, a despêtu di prìmmi acòrdi, u nu l'è stàitu ciü realizàu<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 45-46}}</ref>. Tra e decixiùi du Mascardi a gh'è stàita quélla de mandà vìa u frâte carmelitàn da Sànta Marìa Madalêna, fàndughe in càngiu rivà in prève, numinàu a-u 12 de dixèmbre du [[1589]], che però u nu l'éra bèn vìstu da-a pupulasiùn, ch'a l'uxêva u dirìttu de sèrneseru da lèi; e brìghe cu-a diòcexi i sùn rivàe a-u pùntu che u véscu u l'à scumünicàu u paìze intréu, mèntre i buisanìn i l'àn fàitu recùrsu a-u Pàppa. Intàntu che a chestiùn cu-u véscu a l'à finìu pè rangiâse, i sùn cumensài i travàji e e prucedüre p'elevà finalmènte Buisàn a paròcchia pè cùntu sö, cu-ina süprica a-u [[Senâto da Repùbrica de Zêna|Senàu da Repübbrica]] du [[1590]] e a fàbrica da növa gêxa, nu luntàn da-a véggia capélla da Madalêna, ch'a l'éra zà in funsiùn du [[1592]]. Mandà a dumànda d'eresiùn a paròcchia a-u véscu d'Arbénga, u [[Luca Fieschi]] u l'à recunusciüu e raxùi di buisanìn, diciaràndu a separasiùn da-a paròcchia tuiranìna int'in àttu de l'11 de nuvèmbre du 1592 e, pè quàntu fàitu da-a pupulasiùn, dàndughe ascì u [[Giuspatronâto|giuspatrunàu]], cu-u dirìttu a sèrnise u [[Retô|retù]] ch'u l'è düràu pè ciü de dùi séculi, nu sènsa de lìte inte riuniùi du parlamèntu du paìze. A-a fìn di travàji pè a növa gêxa, u 21 de setèmbre du [[1595]], u véscu Luca Fieschi u l'à fàitu a cunsacrasiùn sulènne du sö artà magiù<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 47-51}}</ref>. Vagnà l'autunumìa religiùza da Tuiràn, a cumünitàe buisanìna a l'à dùnca cumensàu u prucèssu pè rivà ascì a quélla aministratìva, de mòddu de liberâse di pezànti òbrighi e tàsce ch'i duxêva pagà a-u capulögu, sènsa utegnì vâri in càngiu. Int'in prìmmu recùrsu a-u Senàu zenéze, cun àttu du 24 d'utùbre du 1595, s'è stabilìu che i buisanìn i nu gh'avésse da pagà pè cose ch'i vantagiâva nummà Tuiràn. A-a fìn, cu-ina riuniùn a l'inprensìpiu du [[1600]], a cumünitàe a l'à scrìtu i sö Capìtuli, spartìi sciü sèi artìculi e spedìi dùnca a [[Zena|Zéna]] a-i [[Governatô rexidénte a Pâxo|Guernatùi residènti a-u Parâxu]] ch'i gh'àn fàitu càrche cangiamèntu e i l'àn dùnca prezentài a-u Senàu, ch'u i l'à apruvài cun decrêtu du 5 de dixèmbre du 1600<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 63-67}}</ref>. Tra e càreghe decìze da-i Capìtuli i gh'éra, pè u guèrnu, u Parlamèntu, i Cùnsuri e i Cunsejèi; da pöi, pè âtre chestiùi, i gh'éra dùi Maestrài, ch'i funsiunâva ascì da Censùi, dùi Estimatùi, dùi Uditùi di cùnti o Carculatùi, trèi òmmi da Cuncòrdia, ina spêce de zùxi de pâxe, e i Ufisiài de Sanitàe<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 77-81}}</ref>. Tra e càreghe straurdinàrie i gh'éra ancù i Scìndichi e i Ufisiài de guèra, tra i âtri òmmi da cumüna i Nutâri, i Banditùi, i Campài e, gestìi a livèllu da pudestarìa, i Portapatènte<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 83-94}}</ref>. [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Toirano, 1773.pdf|miniatura|A màppa de [[Tuiran|Tuiràn]] e Buisàn inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du cartògrafu zenéze [[Matê Vinzón|Matteo Vinzoni]], [[1773]]|250x250px]] L'ànnu dòppu l'entrà in vigù di Capìtuli, i buisanìn i l'àn fàitu in âtru pàssu vèrsu l'autunumìa: cu-in'âtra süprica a-u Senàu da Repübbrica i l'àn dùnca dumandàu a separasiùn du sö catàstru da quéllu de Tuiràn. I tuiranìn i l'àn fàitu prèstu recùrsu a-e auturitàe zenéixi pè vardà i interèssi söi ma, cu-in àttu du 30 de zenà du [[1602]], u Senàu u l'à recunusciüu e raxùi di buisanìn, cumandàndu de separà i catàstri{{#tag:ref|I restâva intu catàstru tuiranìn e vìlle du Bùrgu, da Bràia, da Cruxà, da Certùssa, de Baresciùn, de Cà de Sàppi, de Dâri e ascì, a levànte de Buisàn ch'u restâva cuscì intu mèzzu, Quàrxi-Ìzure de [[Vèrsci|Vèrzi]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|p. 112}}</ref>.|group=n.}}. De ciü, s'è decìzu che i parlamènti de Buisàn e de Tuiràn i se duvésse destacà du tüttu, cu-e gènte ch'i duvêva pijà pàrte nummà a quéllu du paìze dund'u staxêva, e u s'è cuncèssu a-i buisanìn ascì u dirìttu a arvì in sö maxèllu<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 97-99}}</ref>. Interesànte nutà che l'autunumìa buisanìna, cùmme da pràtica difüza intu rèstu da Repübbrica pè tegnì sutt'in stréitu cuntròllu i paìxi di sö dumìnni, a fùsse a tèmpu, cu-a necesitàe de mandà ina növa süprica ògni sinqu'àgni de mòddu ch'a cuntinuàsse, ciü avànti alungà a sett'àgni e, da-u [[1626]], a dêx'àgni, cumm'u l'éra ascì a Tuiràn<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 102-107}}</ref>. Inti [[Anni 1620|àgni vìnti du Seisèntu]], dòppu ch'a l'è stàita dumandà da-e vìxite di véschi Luca Fieschi du 1602, [[Domenico De Marini]] du [[1612]] e [[Vincenzo Landinelli]] du [[1618]], a l'è cumensà a custrusiùn d'in [[Uratoriu de San Pêru in Vinculi (Buisan)|uratòriu pè l'antìga cunfratèrnita de Sàn Pêru in Vìnculi]], inaugüràu cu-ina riuniùn du parlamèntu u 31 de dixèmbre du [[1626]]: l'edifìssiu u funsiunâva sécce cùmme uratòriu pè i fradélli che cùmme cà cumüna, aduerà pè tütte e riuniùi du parlamèntu e, da pöi, ascì da Municipalitàe e du Cunséju<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 157-163}}</ref>. Tra e âtre òpere realizàe tra Seisèntu e [[XVIII secolo|Setesèntu]] i se pöne ancù regurdà a custrusiùn d'in campusàntu, mésciu d'atàccu a l'uratòriu, e du [[1723]] l'alargamèntu da ciàssa a mùnte da gêxa, ancöi intitulà a Vincenzo Molle, cun de [[Roida|ròide]] dumandàe a-a pupulasiùn. Pè l'ucaxiùn u gh'è stàitu ciantàu di èrburi de pìn e ün de sti chi u crescerà tàntu da vegnì in pùntu de riferimèntu pè u paìze, pè secà a-a fìn du [[1867]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|p. 203}}</ref>. === Etàe cuntempurànea === [[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|Quàddru de l'[[Hippolyte Bellangé]] dedicàu a-a batàja de Löa.|250x250px|sinistra]] Du [[1795]] Buisàn cu-i paìxi a-u reùndu u l'è entràu inta stòria p'ésise cumbatüa a gràn [[batàggia de Lêua|batàja de Löa]], pàrte de [[Goære rivoluçionâie françéixi|guère revulusiunàrie]]; cu-i franséxi e i austru-piemuntéxi che da-u lüju a-u nuvèmbre de quéllu ànnu i se sùn fruntegiài in scé dùe zìne du [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]]<ref>{{Çitta web|url=http://halleyweb.com/c009011/zf/index.php/storia-comune|tìtolo=Storia del Comune|léngoa=IT|vìxita=2024-05-05}}</ref>. A Buisàn, in scià zìna senèstra e cuntrulàu da-i austrìaci, u gh'éra l'impurtànte furtìn in sìmma a-[[U Castelâ (U Burghettu)|u Castelà]], a-i cunfìn cun [[Löa]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], dùi ciü picìn sutt'a-u paìze e âtri dùi vèrsu [[Dâri]] e a [[Certussa de Tuiran|Certùssa]]; de ciü i surdàtti i l'axêva scavàu de trincêe in Pulènsa, in scià còsta de Marìxe e tra u Castelà e a Certùssa<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|p. 210}}</ref>. Da sti fàiti de guèra u paìze u l'à patìu di gròssi dàgni, sécce da-a ruìna caxunà da-a batàja che da-e "suministrànse militâri" impòste a-a pupulasiùn, che de ciü a l'à avüu u bezögnu de numinà ina "squàddra cùntru i bandìi". A mizêria a l'è cuntinuà inti pòchi àgni du guèrnu da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Demucràtica Lìgüre]], a ògni mòddu du bèllu impurtànti pè de nuvitàe ch'i l'àn purtàu intu paìze. A diferènsa ciü marcà da-u véggiu scistêma a l'éra intu gestiùn da còsa pübbrica: u l'è stàitu abulìu l'antìgu parlamèntu di càppi de cà, a figüra di Cùnsuri e quâxi tütti i âtri ufisiài, creàndu pè cùntru u scistêma ünicu e paréggiu de Municipalitàe, sutt'a-a diresiùn de mênu persùne. Segùndu e növe lézze cùntra a Gêxa, du [[1804]] s'è vendüu e tère de l'uratòriu, de l'òpera pìa e da paròcchia; du [[1798]] se dumànda sènsa sücèssu ascì a creasiùn d'ina scöra pübbrica, cumpetènsa pasà a-e auturitàe civìli mèntre prìmma, ma nu tütti i àgni, se pagâva pè stu servìssiu u capelàn<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 213-214}}</ref>. Cu-u supresiùn da Repübbrica, Buisàn u pàssa du [[1805]] intu [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipartimèntu de Muntenötte]] de l'[[Prìmmo Inpêro françéize|impêru franséze]], cu-u càppu da Municipalitàe ch'u vêgne u ''maire'' e cu-u növu catàstru napuleònicu ch'u multìplica de ciü de sèi vòte l'alibramèntu tutâle, e dùnca e tàsce<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 214-215}}</ref>. A gràn crìxi du paìze a và avànti pè tòstu tüttu l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cùmme testimuniàu da ina pupulasiùn ch'a l'è carà sèmpre de ciü: a l'inprensìpiu du séculu a gh'è stàita ina prìmma emigrasiùn vèrsu a [[Spagna|Spàgna]] e, in particulà, [[Gibiltæra|Gibiltèra]], mèntre inta segùnda metàe du séculu, dòppu càrche ànnu de partènse mênu frequènti, in âtru gràn nümeru de buisanìn u l'è partìu, sruatüttu vèrsu e [[Americhe|Amèriche]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 220-221}}</ref>. Da 36 buisanìn emigrài a Gibiltèra, pè vòtu d'ése scampài a in'epidemìa, du [[1828]] a l'è rivà l'ufèrta de custruì ina capélla inta regiùn du Pràu, da intitulà a-i Sànti Pêru e Pàulu, tra u [[1829]] e u [[1830]] s'è dùnca tiràu sciü u [[santuàriu de Sàn Perìn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 222-226}}</ref>. Du [[1832]] u l'è stàitu inaugüràu u növu campusàntu, in funsiùn ancù a-a giurnà d'ancöi, scicùmme quéllu véggiu u se truvâva drèntu a-u paìze, ingrandìu ina prìmma vòta du [[1889]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 231-234}}</ref>. Du [[1830]] s'è muntàu, sciü u campanìn da paruchiâle, u relöriu pübbricu<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|p. 236}}</ref> e, a-a fìn d'in prucèssu lòngu e cumbatüu, du [[1879]] u l'è stàitu inaugüràu u stradùn pè Löa che, inta regiùn de Còlle, da-u [[1884]] u pàssa a fiàncu a-a növa [[Capella de Nostra Scignura da Guardia (Buisan)|capélla da Madònna da Guàrdia]], vusciüa da-u benefatù Nicolò Polla<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 243-247}}</ref>. U culegamèntu pè Tuiràn, pè pùira du sö cùstu, u sarà pè cùntru realizàu nummà tra [[1952]] e u [[1953]] mèntre, du [[1920]], s'àrve u [[Gumbu|gùmbu]] pübbricu, bèn necesàriu scicùmme du 1884 a cumüna a l'axêva vendüu u quìntu di gùmbi e di murìn cumünitâri cun Tuiràn, ch'u u l'axêva da séculi de dirìttu<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 248-249}}</ref>. [[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (Baroìn, Boisàn) - vìsta (3).jpg|miniatura|I Cadüti buisanìn da [[Primma Goæra Mondiâ|Prìmma Guèra Mundiâle]] e, da partigiài, inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segùnda]].]] Intàntu che a crìxi du paìze a l'andâva avànti e a pupulasiùn a cuntinuâva a carà, i sùn sciurtìe e prìmme idêe de supresciùn da cumüna buisanìna, segùndu a tendènsa generâle a abulì i cumün cun mênu de 1.500 abitànti. Stu prugèttu, ch'u và in pòrtu tra i [[Anni 1860|àgni Sciusciànta]] e [[Anni 1880|Utànta de l'Öttusèntu]] pè i paìxi vexìn de [[Carpe|Càrpe]], [[Ransci|Rànsi]] e [[Versci|Vèrzi]], u l'è stàitu pè u mumèntu refüàu cu-ina cumünicasiùn sccétta du Cunsèju buisanìn du 7 de zügnu du [[1868]] e âtre scrìte dòppu<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 253-254}}</ref>. Inti àgni du [[regìmme fascìsta]], ch'u l'à spunciàu tùrna cu-e supresciùi, u s'éra svilüpàu in prugèttu de creà in cumün ünicu pè tütta a [[Valle du Varatella|valà du Varatèlla]], falìu pè l'upuzisiùn du Burghéttu e pè a vuruntàe du pudestàe de Tuiràn, d'urìgine barestéa, de difènde l'autunumìa du sö paìze. S'è cuscì sacrificàu sùlu u cumün ciü picenìn du cumprensòriu, tacàu dùnca a Tuiràn cu-u Rêgiu Decrêtu du 21 de màrsu du 1929, n. 570<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1929-03-21;570!vig=|tìtolo=Rêgiu Decrêtu du 21 de mârsu du 1929 n. 570|léngoa=IT|vìxita=2024-05-05}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 254-257}}</ref>. Inti àgni sutt'a-a növa aministrasiùn, cumensài cu-u muntà de tàsce pè paregiâre a quélle, ciü âte, de Tuiràn, l'ünicu servìssiu ch'u l'è rivàu u l'è stàitu a scöra du [[1931]], gestìa da-e mùneghe [[Capuçìnn-e|scapüsìne]] e cu-e clàsse fin'a-a quàrta elementâre. Fìn'a-u doppuguèra i düra cuscì i prublêmi caxunài da-a mancànsa d'in stradùn pè Tuiràn, paìze dùnde, a despêtu da sö funsiùn de capulögu, se ghe rivâva ancù cun di viöi. U prublêma ciü gròssu u restâva però quéllu de l'àiva, da sèmpre ràira a Buisàn fintàntu che, pasài di decénni da-i prìmmi prugètti, u l'è stàitu custruìu u prìmmu impiàntu<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 258-259}}</ref>. Finìa a guèra, sutt'a-a guìdda du pàrecu, Luigi Agnese, i buisanìn i se sùn prèstu asuciàu int'in cumitàu cun fìn precìzu de recüperà a sö autunumìa. Intàntu che, a-i 18 de zenà du [[1946]], a zùnta da cumüna tuiranìna a s'è diciarà a favù du prugèttu, u prève u l'à spedìu a dumànda de ricustitusiùn a-u prefèttu de Savùna, firmà da tütti i càppi de famìja du paìze. Cu-u Decrêtu Legislatìvu de l'11 de nuvèmbre du 1946, n. 449, in vigù da-u 24 de dexèmbre, Buisàn u l'è cuscì entràu intu dopuguèra repijànduse a sö autunumìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/atto/caricaDettaglioAtto?atto.dataPubblicazioneGazzetta=1946-12-24&atto.codiceRedazionale=046U0449&atto.articolo.numero=0&qId=&tabID=0.5806616879300783&title=lbl.dettaglioAtto|tìtolo=Decrêtu legislatìvu du 11 de nuvèmbre du 1946, n. 449|léngoa=IT|vìxita=2024-05-05}}</ref><ref name=":3">{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 262-263}}</ref>. == Abitànti == {{Çitaçión|A Buisàn, quéllu ch'i nu fàn ancöi i fàn dumàn|Mòddu de dì tuiranìn}} === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Boinsan}} === Minurànse furèste === Dàndu amèntu a l'[[ISTAT]], a-i 31 de dixèmbre du 2023 a Buisàn i ghe sùn 123 residènti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2023|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|léngoa=IT|vìxita=2024-05-05}}</ref>. === Cugnòmmi ciü difüxi === I cugnòmmi ciü difüxi a Buisàn i sùn: ''Berruti'' (Berüi), ''Oddone'' (Uddùn), ''Mattiauda'' (Matiàuda), ''Fiorito'' (Sciurìttu) e ''Volpe'' (Ùrpe)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnòmmi ciü difuxi cumün pè cumün, Buisàn|léngoa=IT|vìxita=2024-05-05}}</ref>. === Persùne liàe cun Buisàn === * [[Paolo Canavese]] ([[Tuiran|Tuiràn]], [[1914]] - Buisàn, [[1993]]): puêta, u l'à scrìtu di cumpunimènti in italiàn dedicài ascì a Buisàn. * [[Marie Louise Jeanneret]] ([[Cherasco|Cherascu]], 1927 - ..., 1994): artìsta e mecenâte. * [[Vittorio Brumotti]] ([[Finô|Finà]], [[1980]]): ciclìsta e cundutù a-a televixùn. == Pòsti de interèsse == === Architetüre religiùze === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Immaggine:Gêxa de Sànta Màia Manêna (A Ciàssa, Boisàn) - estèrno (1).jpg|A paruchiâle de Buisàn, intitulà a-a Madalêna Immaggine:Ötöio de Sàn Pê in Vìncoli (A Ciàssa, Boisàn) - faciâta (1).jpg|A faciâta de l'uratòriu Immaggine:Gêxa de Sàn Pòulo (Boisàn) - vìsta di rèsti (1).jpg|Quéllu ch'u rèsta da gêxa de Sàn Pàulu Immaggine:Santoâio de Sàn Pedrìn (Boisàn) - estèrno (1).jpg|U santuàriu de Sàn Perìn Immaggine:Capélla de Nòstra Scignôa de Gràçie (O Pósso, Boisàn) - estèrno (1).jpg|A capélla du Pùssu Immaggine:Capélla de Nòstra Scignôa da Goàrdia (Còlle, Boisàn) - estèrno (3).jpg|A capélla de Madònna da Guàrdia Immaggine:Capélla de Nòstra Scignôa da Mizeicòrdia (Losàn, Boisàn) - estèrno (1).jpg|A capélla de Nòstra Scignùra da Mizericòrdia Immaggine:Capélla de Sàn Bastiàn (Mòggi, Boisàn) - estèrno (1).jpg|A capélla de Sàn Bastiàn e Ròccu a-e Cà di Mòji Immaggine:Capélla do Sâcro Cheu (Berûi, Boisàn) - vìsta (1).jpg|A capelétta du Sâcru Cö, a-e Cà di Berüi </gallery> * [[Gexa de Santa Maria Madalena (Buinzan)|Gêxa de Sànta Marìa Madalêna]]: a gêxa da paròcchia de Buisàn, a se tröva da fiàncu da cumüna, inta burgà da Ciàssa, realizà segùndu u [[Architetûa neo-clàscica|güstu neo-clàssicu]]. Fàita a-u pòstu d'ina capelétta ciü antìga, a gêxa a l'è ina custrusiùn da fìn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], cun l'àttu de separasiùn da-a [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|paròcchia tuiranìna de Sàn Martìn]] ch'u l'è du [[1592]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20684/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Maddalena|léngoa=IT|vìxita=2024-05-07}}</ref>. * [[Gexa de San Paulu (Buinzan)|Gêxa de Sàn Pàulu]]: a l'è a ciü antìga custrusiùn du paìze, ancöi in ruìna, mensunà zà du [[1316]] e prubabilmènte de paréggi àgni ciü antìga, da-u [[Architetûa romànica|stìle rumànicu]]. Guernà da-i frâti de l'abasìa de Sàn Pêru in Varatèlla, a l'éra in scià véggia [[Stràdda da sâ|stràdda da sà]] pè a [[Burmia (valä)|Bùrmia]] primma ch'a fùsse avèrta a cuscì dìta [[Via da Valle (Tuiran)|Vìa da Vàlle]], ciü bàssa<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|p. 26}}</ref>. * [[Santuàriu de Sàn Perìn]]: santuàriu in sciù senté ch'u mùnta a Sàn Pêru, da-e müràje de prêa vìva e de casìna. A sö custrusiùn a l'è stàita fòscia imbastìa tra a fìn du Settesèntu e l'inprensìpiu de l'Öttusèntu, a ògni mòddu a l'è rèiza puscìbile da ina grànde dunasiùn fàita du [[1829]] da-i buisanìn emigrài in Spàgna<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 222-226}}</ref>. * [[Uratoriu de San Pêru in Vinculi (Buisan)|Uratòriu de Sàn Pêru in Vìnculi]]: l'uratòriu du paìze, mésciu intu mèzzu tra a paròcchia e a canònica, u gh'à ina faciâta ch'a l'è fì de quélla da gêxa, sèmpre de güstu neo-clàssicu. Vusciüu da-u parlamèntu di òmmi de Buisàn du [[1621]], ina dexèna d'àgni dòppu u l'éra finìu e adueràu da-i fradélli e pè e adünànse da cumünitàe<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20682/|tìtolo=Oratorio di San Pietro in Vincoli|léngoa=IT|vìxita=2024-05-07}}</ref>. * [[Capella de Nostra Scignura de Grasie (Buisan)|Capélla de Nòstra Scignùra de Gràsie]]: cunusciüa cu-u nòmme de capélla da Madònna du Pùssu, a se tröva tra sta burgà chi e quélla de Cà di Busèi, in sciù percùrsu da véggia vìa pè Löa. A sö existènsa a l'è testimunià zà du [[1680]] e a l'éra aduerà ascì cùmme pòstu de guàrdia de sanitàe quàndu i scciupâva de epidemìe<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20680/|tìtolo=Cappella della Madonna del Pozzo|léngoa=IT|vìxita=2024-05-07}}</ref>. * [[Capella de Nostra Scignura da Mizericordia (Buisan)|Capélla de Nòstra Scignùra da Mizericòrdia]]: dìta ascì "de Zenèstre", da-u nòmme da regiùn dund'a se tröva, méscia in sciù camìn da véggia vìa pe Löa<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2006|pp. 113-114}}</ref>. * [[Capella de Nostra Scignura da Guardia (Buisan)|Capélla de Nòstra Scignùra da Guàrdia]]: a l'è situà inta regiùn de Còlle, a levànte du cèntru, e a l'è de güstu neo-clàssicu, cuèrta cu-ina cüpula picenìna. A capélla, ch'a l'è du [[1884]], a l'è stàita tirà sciü cun l'ajüttu de tütta a pupulasiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20681/|tìtolo=Cappella della Madonna della Guardia|léngoa=IT|vìxita=2024-05-07}}</ref>. * [[Capella di Santi Bastian e Roccu (Buisan)|Capélla di Sànti Bastiàn e Ròccu]]: dìta nùmma de Sàn Bastiàn ascì, a se tröva inta burgà de Cà di Mòji e a l'è in'architetüra clàssica du [[XVIII secolo|Settesèntu]], cu-in campanìn a vèira particulà, a dùi livèlli<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20683/|tìtolo=Chiesa di San Sebastiano|léngoa=IT|vìxita=2024-05-07}}</ref>. A l'è mensunà zà du [[1582]], a ògni mòddu a l'à pijàu a sö fùrma d'ancöi cun di travàji cumisciunài du [[1710]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20683/|tìtolo=Chiesa di San Sebastiano|léngoa=IT|vìxita=2024-05-07}}</ref>. === Architetüre civìli === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Palàçio do Comùn (A Ciàssa, Boisàn) - vìsta (3).jpg|Palàssu Dürànte miràu de daré U Casin (Boisàn) - vìsta (2).jpg|U curtì de ''U Casin'', inta regiùn di Scöji Ca du Gianbattista (Boisàn) - vìsta (4).jpg|A ''Cà du Gianbattista'', a-i Prài de Sàn Perìn Casella du Menegu (Boisàn) - vìsta.jpg|E ruìne d'ina cazèlla; a ''casella du Menegu'' </gallery> * Palàssu Dürànte: situàu inta burgà da Ciàssa, da-u [[1983]] u l'è a cumüna de Buisàn, quand'u l'è stàitu rangiàu insèmme a-u rèstu da Ciàssa<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 248-249}}</ref>. * Cazèlle e cà da pastùi: cunusciüe ascì cu-u nòmme de "Cazìn", i sùn de custrusiùi picinìne de prêa, fàite da-i pastùi ch'i e aduerâva pe sustâghe e béstie. De ciü, a gh'è ancù ina chinzèna de custrusiùi rüsteghe ciü gròsse, ruìne de cà di pastùi ch'i l'andaxêva a scö pè i prài buisanìn fìna a prìmma da fundasiùn du paìze. Tra ste cà, in particulà, gh'è: ''Cà Vaie'', ''Cà du Löan'', ''Cà di Scöy'', ''Cà du Ninin'', ''U Casin'', ''Cà Fossae'', ''Cà du Refin'', ''Cà da Bandia'', ''Cà Sruane'', ''Cà du Prau'', ''Cà du Gianbattista'', ''Cà di Berrui'', ''Cà Peja'', ''Cà di Foi'', ''Cà du Giu'' e ''Cà du Marin''<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2006|pp. 37-56}}</ref>. === Natüra === * [[Munte Raviné - Ròcca Barbéna|SIC Munte Raviné - Ròcca Barbéna]]: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scìtu d'interèsse cumünitàriu]] du [[Munte Raviné]] e da [[Rocca Barbena|Ròcca]] u l'è in'àrea prutètta de 2.576&nbsp;ha, creà du [[1995]], ch'a cumprènde di tòcchi du teritòriu di cumün de [[Barestin|Barestìn]], Buisàn, [[Castrevegliu|Castrevéju]], [[Löa]] e [[Tuiran|Tuiràn]]. U scìtu u l'è caraterizàu da in paizàggiu sarvàiru che, cu-a prezènsa de furmasiùi de [[Dolòmia|dulòmie]] de Sàn Pêru a-i Mùnti, u gh'à di impurtànti fenòmeni de carsìsmu. U SIC u dà prutesiùn a in sèrtu nümeru de ciànte e de bèstie in perìculu, cùmme a [[Genziànn-a ligùre|gensiâna lìgüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|campànula de Savùna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gàmberu de scciümme]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2024-05-05}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2024-05-05}}</ref>. * [[Mónte Càrmo - Mónte Settepani|SIC Munte Càrmu - Munte Settepani]]: u l'è l'âtru scìtu d'interèsse cumünitàriu ch'u se tröva int'ina pàrte du teritòriu de Buisàn. Creàu lèi ascì du [[1995]], u cröve in'àrea de 7.575&nbsp;ha, spartìa cu-i paìxi d[[A Prìa|a Prêa]], [[Bardenèi]], [[Bormia|Bùrmia]], [[Carizan|Carisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéju]], [[Giüstexine|Giusténixe]], [[Löa]], [[Magiö|Majö]], [[Riôtu|Riâtu]], [[Tuiran|Tuiràn]] e [[Oseria|Uzéria]]. Tra e varietàe de ciànte e de bèstie ch'i ghe tröva prutesiùn, ciü de quélle srua mensunàe, i ghe sùn ancù u [[Safràn ligùre|safràn lìgüre]], u [[Faxàn de montàgna|faxiàn de muntagna]] e u [[Felis silvestris|gàttu sarvàiru]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic36/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » M. Carmo - M. Settepani|léngoa=IT|vìxita=2024-05-05}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323112|tìtolo=Monte Carmo - Monte Settepani|léngoa=EN|vìxita=2024-05-05}}</ref>. == Ecunumìa == {{Çitaçión|Rasc-cia rive de Buissan,<br />ghe fan nettu cumme in man|Mòddu de dì de Löa<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Proverbi di Liguria: saggezza e cultura dei nostri vecchi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0121844|ànno=Dixénbre 1986|editô=Editrice Liguria|çitæ=Savùna|léngoa=LIJ, IT|p=120}}</ref>}} A Buisàn, l'ativitàe ecunòmica ciü impurtànte u l'è stàita pè de lòngu l'[[Agricoltûa|agricultüra]], cu-a prudusiùn de früta, ortàggi e, sruatüttu, [[Oîva|urìve]] da [[Êuio d'oîva|öriu]], pè u ciü de qualitàe dìte [[Uriva curumbaira|curumbàira]] e [[Uriva tagiasca|Vàlle d'Inéja]]<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2006|pp. 117-136}}</ref>. Du [[XIII secolo|Duxèntu]], inti papèi ciü antìghi ch'i fàsse de mensiùi a Buisàn, se végghe che i früti da tèra ch'i se campâva alantù i l'éra de tütte e qualitàe, scicùmme ch'i servìva quâxi du tüttu a cruvì i bezögni du paìze, mèntre l'[[Alevaménto|alevamèntu]], ch'u l'éra in'ativitàe du bèllu antìga inte ste tère, u l'axêva zà pèrsu bèn d'impurtànsa. Du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] u l'è pè cùntru cumensàu in gràn muntà da prudusiùn de urìve che, da-u cunsümmu giüstu lucâle ch'u gh'éra, i sùn vegnüe in tràffegu impurtànte in espurtasiùn. Scicùmme che e urìve i dâva di rèdditi ciü âti de âtre prudusiùi, sta curtivasiùn a s'è spanteà fìna a cruvì a ciü pàrte di scìti tra Löa e Tuiràn, tàntu che, a-u catàstru du [[1760]], de milleöttusèntu particèlle ciü de mìlle i l'éra urivèi<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 149-154}}</ref>. Pè a prudusiùn de l'öriu u s'è adueràu, fìna du [[1884]], u [[Gumbu|gùmbu]] de Tuiràn dùnde a cumünitàe a gh'axêva da séculi u dirìttu de gumbà ma, cu-a cesiùn de sö quòte inte quéllu ànnu, u gh'è restàu nummà di gumbétti privài fìna a l'avertüra, du [[1923]], d'in növu stabilimèntu a curènte da cumüna, a-a fìn seràu inti [[Anni 1950|àgni Sinquànta]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|p. 249}}</ref>. A cunfèrma da sö impurtànsa, ascì du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u fà mensiùn de urìve cùmme a prìmma richéssa de stu cumün, mèntre, pè du rèstu, u regòrda i prài du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Càrmu]], tegnüi in gràn cùntu fìna da-i butànichi. De ciü, fra e âtre prudusiùi da tèra e sùn regurdàe ancù l'üga, u gràn, l'òrdiu e i legümmi<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=NQlTAAAAcAAJ&pg=PA394|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türìn|léngoa=IT|p=395|volùmme=Vul. II}}</ref>. Pè a distànsa de sti scìti da scö e u pòcu fén ch'u se segâva intu paìze, du [[1847]] u se dìxe che, a ògni mòddu, u nu gh'éra vâri de vàcche in Buisàn. I bundâva de ciü e pégure, curpìe du [[1846]] da ina marotìa di öggi, e intu teritòriu du cumün i ghe carâva fìna i [[Paštùi brigašchi|pastùi da Brìga]] pè pasâghe l'invèrnu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1269|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türìn|léngoa=IT|p=1269}}</ref>. == Cultüra == {{Çitaçión|Bella Buissan che ae fäde du gran munte,<br /> ti resti au ventu freidu redessa<br /> e quande vegne a Stæ, cumme tramunte<br /> china l'aia de 'n Pëgia rinfrescà [...]|Andrea Lertora, ''A Buissan'', puêxìa intu parlà de Löa}} === Istrusiùn === [[Immaggine:Schêue 'Gianni Rodari' (A Ciàssa, Boisàn) - vìsta (1).jpg|miniatura|E scöre de Buisàn]] ;Bibliutêche A Bibliutêca Cumünâle a l'è a bibliutêca pübbrica de Buisàn e l'ünica du paìze, fundà du [[1999]]. A se tröva intu palàssu da cumüna e a sö culesiùn a se cumpùne de 7.500 bêni in tüttu tra lìbbri e âtru materiâle, cun dùe sesiùi dedicàe a-i fijöi e a-a [[Liguria|Ligüria]]. Insèmme a-e bibliutêche cìviche de [[Barestin|Barestìn]], d[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]] e de [[Tuiran|Tuiràn]] a l'è drèntu a-u Scistêma Bibliutecàriu da Vàlle du Varatèlla<ref>{{Çitta web|url=https://halleyweb.com/c009011/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20070|tìtolo=Biblioteca Comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0223|tìtolo=Biblioteca comunale (Boissano)|léngoa=IT|vìxita=2024-05-06}}</ref>. ;Scöre Pè e scöre, a Buisàn i ghe sùn i dùi livèlli de azìlu e elementâri, ch'i se tröva drèntu in edifìssiu inta burgà da Ciàssa, cu-e elementâri a-u prìmmu ciàn e l'azìlu a-u ciàn terén. E scöre de Buisàn, ch'i sùn intitulàe a-u [[Gianni Rodari]], i fàn pàrte de l'Istitütu Cumprensìvu Löa-Buisàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.icloano-boissano.it/pagine/scuola-primaria---boissano|tìtolo=Scuola Primaria - Boissano|léngoa=IT|vìxita=2024-05-06}}</ref>. === Dialéttu buisanìn === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Immaggine:Boissano road sign in ligurian and italian.jpg|Cartèllu lìgüre-italiàn a l'entrà du paìze Immaggine:Contrâ di Bozâei (Boisàn) - cartéllo da contrâ.jpg|Ün di cartélli in lìgüre cu-i nòmmi de burgàe buisanìne Immaggine:Ciàssa Gilbèrto Gövi (A Ciàssa, Boisàn) - cartéllo (2).jpg|Cartéllu lìgüre-italiàn du munüméntu a-a curtivasiùn de urìve Immaggine:Ciàssa Vinçénso Mòlle (A Ciàssa, Boisàn) - tàrga.jpg|Targhétta d'ina cà inta burgà da Ciàssa. </gallery> {{Seçión vêua}} == Fèste e fêre == <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Immaggine:Procesción de Sànta Màia Manêna (Boisàn, 2022) - arîvo (3).jpg|A càscia da Madalêna inta prucesiùn pè a titulâre Immaggine:Procesción de Sànta Màia Manêna (Boisàn, 2022) - benediçión (1).jpg|A benedisiùn cun dùi Crìsti da cunfratèrnita </gallery> * Fèsta du ''Corpus domini'': pè u dì du Segnù u se têgne ina prucesiùn che da-a gêxa du paìze a rìva a-a capélla du Pùssu. Pè tradisiùn tütte e cà in scià vìa i l'éran decuràe de sciùre, tiràndune de âtre, in antìgu de ginèstra, pè a stràdda, a furmà in tapêtu dund'u ghe pasâva in sìmma a prucesiùn<ref name=":0" />. * Fèsta de Sànta Marìa Madalêna: a l'è a fèsta pè a patruna de Buisàn, celebrà cu-ina prucesiùn pè e stràdde du paìze che de sòlitu a se têgne a dumèniga ciü vixìna a-i [[22 lûggio|22 de lüju]], u dì da ricurènsa da titulâre<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.boissano.sv.it/vivere_il_comune/eventi/evento_1.html|tìtolo=Santa Maria Maddalena: Festa Patronale|outô=Cumün de Buisàn|léngoa=IT|vìxita=2025-08-11}}</ref>. == Spòrt == <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Immaggine:Cànpo d'atlética (Boisàn) - vìsta (1).jpg|U càmpu spurtìvu du cumün Immaggine:Sentê de Sàn Pedrìn (Boisàn) - vìsta (7).jpg|U véggiu risö pè Sàn Pêru, d'ancöi marcàu cùmme senté </gallery> A Buisàn u gh'è in mudèrnu impiàntu spurtìvu ch'u se tröva inta regiùn de Pulènsa, fàitu da-i cumün da valà insèmme a-a [[Cumünitae Muntana "Pollupice"|Cumünitàe Muntâna "Pollupice"]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.boissanoatletica.it/index.php/storia|tìtolo=Boissano atletica - La nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-05-15}}</ref> e inaugüràu du [[2010]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2010/12/boissano-prime-attivita-al-campo-di-atletica/|tìtolo=Boissano, "prime attività" al campo di atletica|dæta=2010-12-06|léngoa=IT|vìxita=2024-05-15}}</ref>. Tra i evènti ch'i se tégne inte st'impiàntu chi, ch'u gh'à in impurtànte càmpu d'atlética, u gh'è sruatüttu quéllu d'avertüra da stagiùn spurtìva, u "Boissano Spring", frequentàu da atlêti sécce da-a Ligüria che da-e regiùi vixìne<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2024/04/05/boissano-spring-2024-afflusso-record-oltre-1200-iscritti/|tìtolo=Boissano Spring 2024: afflusso record, oltre 1200 iscritti|outô=Simone Fargnoli|dæta=2024-04-05|léngoa=IT|vìxita=2024-05-15}}</ref>. == Aministrasiùn == === Scìndici de Buisàn === [[Immaggine:Palàçio do Comùn (A Ciàssa, Boisàn) - vìsta (2).jpg|miniatura|250x250px|A cumüna de Buisàn]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perìudu|var-prìmmo çitadìn=Prìmmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro G. Polla|1818|1819|5=[[Scindico|Scìndicu]]|6=<ref name=":01">{{Çitta|Arecco, 1995|p. 314}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Durante|1820|1821|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Giacomo Molle|1822|1823|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Giuseppe Polla|1824|1825|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Durante|1826|1827|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Gio Batta Polla|1828|1829|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Giacomo Polla|1830|1831|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Giacomo Molle|1832|1835|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Durante|1836|1837|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Giacomo Bossero|1838|1840|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Gio Batta Polla|1841|1846|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Andrea Molle|1847|1849|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Giuseppe Polla|1850|1852|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Bartolomeo Coxe|1853|1863|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Nicolò Polla|1864|1872|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Luigi Gandolfo|1872|1872|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Prospero Gandolfo|1873|1873|5=Scìndicu f.f.|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Giacomo Durante|1873|1877|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Prospero Gandolfo|1878|1880|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Felice Polla|1881|1887|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Molle|1888|1891|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" /><ref group="n.">U se dimétte da-a càrega a-i 22 de mârsu du 1891.</ref>}} {{ComuniAmminPrec|3=Lorenzo Cavo <small>(e âtri)</small>|1891|1891|5=Scìndicu f.f.|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Felice Polla|1891|1892|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Paolo Molle <small>(e âtri)</small>|1893|1893|5=Scìndicu f.f.|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Molle|1894|1902|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" /><ref group="n." name=":0">U se dimétte ciü vòte da-a càrega a l'inprensìpiu du sö mandàu.</ref>}} {{ComuniAmminPrec|3=Giuseppe Cappellini<br />Vincenzo Rocca|1902|1902|5=Scìndicu f.f.|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Molle|1903|1905|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Vincenzo Rocca|1905|1910|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" /><ref group="n." name=":0" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Felice Polla|1910|1913|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" /><ref group="n.">U se dimétte da-a càrega a-i 3 de nuvèmbre du 1913, ma u l'è tùrna elezüu.</ref>}} {{ComuniAmminPrec|3=Gio Batta Coxe|1913|1918|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Giovanni Gandolfo|1919|1926|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" /><ref group="n.">U se dimétte da-a càrega du 1926.</ref>}} {{ComuniAmminPrec|3=Vincenzo Rocca|1926|1926|5=[[Comisâio prefetìçio|Cumisâriu<br />prefetìssiu]]|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Vincenzo Rocca|1926|1929|5=[[Poistæ (fascìsmo)|Pudestàe]]|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=''Suprèssu e tacàu a Tuiràn''|1929|1946|5=-|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Vittorio Durante|1947|1947|5=Cumisâriu<br />prefetìssiu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Giovanni Battista Berruti|1947|1949|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Giovanni Coxe|1949|1956|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Roberto Berruti|1956|1964|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Paolo Polla|1964|1972|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Letterio Giordano|1972|1974|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Giuseppe Colombo|1975|1980|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Francesco Cenere|1980|1986|5=Scìndicu|6=<ref name=":01" />}} {{ComuniAmminPrec|3=Franco Berruti|28 de màzzu du 1985|30 de màzzu du 1990|4=[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|5=Scìndicu}} {{ComuniAmminPrec|3=Franco Berruti|30 de màzzu du 1990|24 d'arvì du 1995|4=DC|5=Scìndicu}} {{ComuniAmminPrec|3=Nicolò Polla|24 d'arvì du 1995|10 d'utùbre du 1997|4=Lìsta cìvica de cèntru|5=Scìndicu|6=<ref group="n.">U se dimétte da-a càrega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|3=Rinaldo Bollorino|10 d'utùbre du 1997|24 de màzzu du 1998|5=Vicescìndicu|6=<ref>[http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaDettaglioAtto/originario?atto.dataPubblicazioneGazzetta=1998-01-27&atto.codiceRedazionale=098A0436&elenco30giorni=false Numinàu cun D.P.R du 7 de zenà du 1998 e publicàu inta Gazétta Ufisià n. 21 du 27 de zenà du 1998]</ref>}} {{ComuniAmminPrec|3=Nicolò Polla|25 de màzzu du 1998|28 de màzzu du 2002|5=Scìndicu|4=Lìsta cìvica}} {{ComuniAmminPrec|3=Francesco Cenere|28 de màzzu du 2002|29 de màzzu du 2007|5=Scìndicu|4=Lìsta cìvica}} {{ComuniAmminPrec|3=Rita Olivari|29 de màzzu du 2007|7 de màzzu du 2012|5=Scìndicu|4=''Boissano viva''<br />(lìsta cìvica)}} {{ComuniAmminPrec|3=Rita Olivari|7 de màzzu du 2012|12 de màzzu du 2017|5=Scìndicu|4=''Boissano viva''<br />(lìsta cìvica)}} {{ComuniAmminPrec|3=Rita Olivari|12 de zügnu du 2017|12 de zügnu du 2022|5=Scìndicu|4=''Boissano viva''<br />(lìsta cìvica)}} {{ComuniAmminPrec|3=Paola Devincenzi|12 de zügnu du 2022|''in càrega''|5=Scìndicu|4=''Boissano unita''<br />(lìsta cìvica)}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vìe de cumünicasiùn == === Stràdde === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center" heights="180"> Immaggine:Stràdda Polénsa (Boisàn) - vìsta (2).jpg|A SP25 a-a Ciàssa, chi dìta Stràdda Pulènsa Immaggine:Stràdda Capélla Nêuva (Boisàn) - vìsta (1).jpg|Da-i Sutài, dund'a l'è dìta Stràdda da Capélla Növa Immaggine:Stràdda Polénsa (Boisàn) - fermâta de corêe.jpg|A fermâta de curiére da [[TPL Linea|TPL]] a-a Ciàssa </gallery> A-u dì d'ancöi, Buisàn u l'è traversàu da-a [[Stradda Pruvinciâle 25 Löa-Buisan-Tuiran|Stràdda Pruvinciâle 25]], ch'a và d'in [[Tuiran|Tuiràn]], a punènte, fìn'a [[Löa]], a levànte, ch'a l'è stàita tracià inte dùe mumènti diferènti: mèntre u stradùn pè Löa u l'è avèrtu du [[1879]], quéllu pè Tuiràn u remùnta numà che a-i [[Anni 1950|àgni Sinquànta]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1995|pp. 246-247}}</ref>. De prìmma du stradùn, i tràffeghi cu-i paìxi a l'in gìru i viagiâva de cùntru pe-i antìghi risöi ch'u gh'éra inte quàttru diresiùi. Fra de sti lì, a levànte u gh'éra a vìa de Marmuràira, ch'a purtâva inte Löa, a punènte quélla de Pulènsa ch'a carâva in Tuiràn e dapöi u gh'éra ancù a vìa da Muntàgna ch'a menâva a setentriùn, muntàndu sciü pè u [[Munte Carmu (Arpi Ligüri)|Càrmu]], e in'âtra ch'a finìva a-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]]<ref name=":4" />. Sübitu a-u de là di cunfìn cu-u Burghéttu e Tuiràn, inta regiùn dìta di Canavài, u gh'è ascì u cazéllu de Burghéttu de l'[[Aotostràdda A10 (Itàlia)|Autustràdda A10]], infrastrutüra ch'a travèrsa u teritòriu buisanìn inta sö pàrte ciü bàssa e dùnde se ghe rìva caràndu pè a regiùn de Marìxe. == Nòtte == ;Nòtte a-u tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Boissano: Storia di una comunità collinare autonoma dal 1600|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA24822|ànno=Zügnu 1995|editô=Associazione Culturale Boissano|çitæ=U Serià|léngoa=IT|cid=Arecco, 1995}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Boissano. Le colline ed i suoi borghi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/2DMA00012784|ànno=Dixèmbre 2006|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2006|Gallea & Lertora, 2006}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Liàmmi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.boissano.sv.it/hh/index.php|tìtolo=Scìtu ufisià|léngoa=IT|vìxita=2024-05-05}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Buinzàn| ]] nrzz2o98dn69gvyv73kv1mzqh71q8sk Borṡi e Veressi 0 1723 273467 273439 2026-08-24T18:40:16Z N.Longo 12052 + wl 273467 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Borṡi e Veréssi |Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg |Didascalia = A Ciassa e u Rucâru de [[Ver̭éssu|Veréssi]], cun [[Borṡi]] e [[A Prìa]] in sciu mâ |Tipo = [[Comun|cumün]] |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]] |Amministratore locale = Renato Dacquino |Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi" |Data elezione = 16-5-2011 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 3 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1933]] |var-teritöio = Teritoriu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artéssa |Altitudine = 10 |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 2053 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Borṡi]] (sêde du cumün), [[Ver̭éssu|Veréssi]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1351 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = borṡìn, veresìn |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Borṡi e Veréssi in-ta pruvincia de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâ }} '''Borṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̭éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dui paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ünìi in-t'in sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]). == Geugrafìa == === Teritoriu === U cumün de Borṡi e Veréssi u cröve i teritori lighê a-i dui paìṡi ch'i l'han furmòn: [[Borṡi]] u se tröva in-tu Ciàn, ch'u piggia tütte e têre cianélle misce da vixìn a-a costa e ch'i g'han, de darê, a Valle, ch'a l'è u valùn scavòn da-u riàn de Butassàn<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Toponimi dei contadini di Borgio'', p. 81}}</ref>. Pe cuntru, [[Ver̭éssu|Veréssi]] u l'è misciu a 200&nbsp;m sciü-u livéllu du mâ, sciü-e rive de l'Orera<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref>. L'âtra muntagna ch'a se tröva in-tu sö teritoriu a l'è, a punénte, u Munte Grossu (299&nbsp;m), misciu sciü-i cunfìn cu-[[u Tû]] e [[a Prìa]], méntre, in pò ciü a levante di cunfìn cun [[Finô|Finâ]], u se lêva u [[Côu da Crôvas̠òppa|càvu da Cravasoppa]]. Pe-i rién, u ciü inpurtante in-tu teritoriu du cumün u l'è u riàn de Butassàn, lungu ciü o mênu sei chilometri e ch'u marca pe in toccu i cunfìn cu-[[A Prìa]]. Pö, vèrsu levante, u gh'è u riàn da Fuxe, dîtu ascì U Rugéttu, de sulu 300 mêtri ma ch'u portâva l'êgua a-i muìn de Borṡi, e ancùa u riàn da Batuéṡsa, de 2 chilometri che da [[Gura]] u china fina a traversâ e grotte de Vâdemìn. Ciü u levante u gh'è ancùa u riàn da Funtana, ch'u tacca da-a Cröṡa de Veréssi e u china pe 1.100 mêtri fina a-u mâ, e u riàn da Fìn, ch'u nasce da-u Ciàn de San Martìn pe chinâ, cu-in valùn picìn, pe tostu in chilometri fin a-u mâ. Cunusciüu ascì cumme u riàn di Cavélli, cumm'u dixe u sö numme u marca, da-u [[XIII secolo|Duxentu]], i tèrmi cun Finâ<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''La situazione idrografica di Borgio Verezzi'', pp. 72-74}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/documenti/08_Relazione_Rev01.pdf|tìtolo=Stralcio sul rischio idrogeologico - Bacino: Bottassano|vìxita=2026-07-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref>. In-tu teritoriu du cumün u se arve paégge grotte e arme, ṡvilüpê in-te dulomie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti e ch'i cuntêgnan ascì de pröve da preṡensa antîga de l'ommu in-te sti sciti. E ciü inpurtanti i sun e grotte de Vâdemìn a Borṡi, scrövìe in-tu [[1933]] e che, da-u [[1970]], i se pöan vixitâ cu-in percursu atresòn<ref name=":3" /><ref name=":8" />. Pö u ghe n'è de âtre, ciü picìne, cumme l'Armüssu e l'arma de Parmuê a Veréssi e l'arma da Manduêa a Borṡi<ref name=":9" />. === Frasiùi === ;Borṡi {{Véddi ascì|Borṡi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}} <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|Vista de Borṡi Borgio-Pietra Ligure-panorama.jpg|Vista cu-e quartê mudèrni de Borṡi e, de darê, [[A Prìa]] </gallery> Borṡi u se tröva in-te têre dîte du Ciàn, a-i pê da Valle e nu guêi distante da-u mâ. Méntre e primme chê da regiùn i l'êan stête fabrichê in gîu a-u santuâju de San Stêva, a sö furmasiùn a l'è vegnüa de doppu, de manimàn ch'u se tiâva sciü de chê vixìne l'üna a l'âtra. A stu moddu, Borṡi u l'ha pigiòn a furma de paìṡe ünicu, sensa de burghê, miscie a-u reùndu du sö céntru e traversê da di carùggi. In-te stu céntru, a ina trentêna de mêtri ciü in âtu de primme chê du paìṡe, a surmuntâle tütte u se tröva a gêxa de San Pê, fêta a-u postu du forte ch'u gh'êa primma, méntre a l'estremitê de punénte de Borṡi e sö difeṡe i cunprendêvan ascì U Turiùn<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''I due centri urbani: Verezzi e Borgio'', pp. 29-30}}</ref>. In-tu Ciàn, che ina votta u l'êa pe u ciü a canpagna, a partî da-u doppu guêra u l'è nasciüu i quartê növi du cumün, ch'i furman in'ünitê ricunusciüa a parte in-tu statütu du Cumün<ref name=":10" />. ;Veréssi {{Véddi ascì|Ver̭éssu|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}} <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|Veréssi, a burgâ du Pöṡṡu Verezzi - panoramio (1).jpg|De chê da Ciassa Verezzi-panorama3.jpg|Vista da Cröṡa </gallery> Veréssi (''Ver̭éssu'' in-tu sö parlâ) u l'è in paìṡe spartìu in-te cuattru burghê, A Ciassa, A Cröṡa, U Pöṡṡu e U Rucâru, da-a strutüa ciütostu carateristica, fêta de chê tütte tachê insemme cumme s'i seggian in cunplèssu ünicu, lighê l'ün l'âtra da di sentê tra i orti. Ste architetüe, ch'i se pöan cunfruntâ cun cuélle saracêne, i l'han dêtu da pensâ a in'urigine du paìṡe da ligâse a ste génte lì, ch'i sajêvan vegnüe a stâ sciü l'Orera. Pe u primmu u se credde, pe a sö puṡisiùn méggiu difeṡa e vixìna a-e arme, ch'i l'aggian fundòn a burgâ du Pöṡṡu, cu-u paìṡe che de de lì u l'è cresciüu in-tu tenpu pe u muntâ da pupulasiùn e de cuélli ch'i ne vegnîvan de de föa. A gêxa du paìṡe, dedicâ a [[San Martìn de Tours|San Martìn]], a l'è miscia ciü âta che e sö burghê, sciü-a cresta de l'Orera<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''I due centri urbani: Verezzi e Borgio'', pp. 25-28}}</ref>. === Cunfìn === U cumün de Borṡi e Veréssi u cunfina a punénte cun cuéllu d[[a Prìa]], a nord-ovest cu-[[u Tû]] e da setentriùn a levante cun [[Finô|Finâ]], méntre a meridiùn u l'è faciòn sciü-u [[Mâ Ligure|Mâ Ligüre]]<ref name=":10">{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/wp-content/uploads/2013/02/Statuto-Comunale-modificato.pdf|tìtolo=Statuto Comunale|outô=Cumün de Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2026-07-14}}</ref>. == Stòja == === Urigine du numme === U numme de [[Borṡi]] u pà vegnîne da-u numme, in [[Léngoa latìnn-a|latìn]], ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ duncue u ligamme fra u paìṡe e a sitê d'[[Arbenga]], cu-u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sö vescu]] ch'u n'è stêtu u scignù in-te l'[[Etæ de Mëzo|Etê de Méṡṡu]].<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Il Nome e la Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-06-30}}</ref> A ogni moddu, pe i stüddi ciü mudèrni, l'urigine de stu numme a nu l'è guêi cêa: u se tröva cumme ''Borgi'' ṡà du [[1076]], scibén che in-ta trascrisiùn d'in attu antîgu che, de prubabile, a l'è fâsa, pe pö cunparî turna a partî da-u [[XIII secolo|Duxentu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|tìtolo=Remota loca. Toponimi della Liguria (862-1100)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/RT10195464|colànn-a=Progetto Toponomastica Storica|ànno=2024|editô=Società Savonese di Storia Patria - Marco Sabatelli Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=65|volùmme=Vul. 45|ISBN=978-88-85866-58-4}}</ref> [[Ver̭éssu|Veréssi]], invêxe, a l'è de l'ablatîvu prerumàn ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref name=":7" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Türìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref> o ''Viretium'', pö vegnüu ''Veretio'', fìn a-a furma da giurnâ d'ancö. === Preistòja === In-tu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi e in-te di posti vixìn u l'è stêtu trovòn ciü testimunianse di tenpi da [[Preistöia|preistòja]], a cumensâ, pasòn de pocu u riàn da Fìn e i tèrmi cun [[Finô|Finâ]], da-u scitu inpurtantiscimu de l'[[Armassa (Finô)|Armassa]], cu-i sö rèsti du primmu Paleulìticu. A ogni moddu u l'è sciurtìu de testimunianse fina da-e arme in-tu teritoriu du cumün, cumme l'[[arma de Parmuê]] (''arma de Parmur̯ê'' a Veréssi), l'[[arma da Manduêa]] e l'[[Armüssu (Ver̭éssu)|Armüssu]], dund'u l'è stêtu trovòn âtre testimunianse du Paleulìticu e ascì de etê ciü mudèrne, da-u Neulìticu a l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunṡu]].<ref name=":9">{{Çitta|Nari, 1970s|''Le caverne e la comparsa dell'uomo'', pp. 13-16}}</ref> Üna de primme testimunianse de preṡensa de l'ommu in-tu teritoriu du cumün a l'è rapreṡentâ da-[[I Castelê (Ver̭éssu)|i Castelê]] de Veréssi, ch'i se trövan in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu u l'è ligòn pe u ciü a-a primma [[Etæ do færo|Etê du Fêru]], fra i [[IV secolo a.C.|séculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=Vul. 3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref>, cun stu [[Castelà (furtificasiùn)|génere de custrusiùi]] ch'u l'êa tìpicu di [[Liguri Antighi|Ligüri Antîghi]], devöòn cumme scistêma de difeṡa a-e spalle da maîna e che, in-te stu câxu, u duvêva avéighe ascì de funsiùi in ti tràffeghi e in tu cuntrollu du teritoriu a l'in gîu.<ref name="castellari''">{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-02}}</ref> === Etê rumâna === I Ligüri i l'han lasciòn u postu a-a duminasiùn rumâna, cumensâ cu-a canpagna de cuncuista portâ avanti da-u cunsule [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus|Lucius Aemilius Paullus]]. Du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], foscia cu-ina bataggia cunbatüa in ta ciâna fra [[Borṡi]] e [[A Prìa]], u gh'è stêtu a vitòja rumâna e a l'è duncue cumensâ a rumaniṡasiùn da regiùn<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''L'età della storia'', p. 17}}</ref>. De cuélli tenpi, u teritoriu du cumün u l'êa traversòn da-a stradda ch'a curìva lungu a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], che foscia a repigiâva l'antîgu camìn da ''[[Via Herculea]]''. Sta lì, a duvêva muntâ sciü pe a [[Côu da Crôvas̠òppa|Cravasoppa]] da-a valâ de [[Finô|Finâ]] e, pasòn l'Armassa, a ne chinâva pe i sciti da Varavêa, pe sciurtî da Borṡi a-u livéllu du santuâju du Bun Cunséggiu<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le strade romane'', p. 19}}</ref>. A ogni moddu, u scistêma de stradde rumâne u l'è cangiòn du [[13 a.C.|13 primma de Cristu]], cuandu pe vuluntê d'[[Aogusto|Augüstu]] a l'è stêta traciâ a ''Via Julia Augusta'', ch'a traversâva tüttu u punénte da növa ''[[Regio IX Liguria]]''. Sta vìa, pe u ciü, a l'andâva aprövu a-u percursu da vìa véggia ma, pe fâla cun de muntê ciü fassili pe i câri, a nu pasâva ciü pe a Cravasoppa ma in cangiu a muntâva sciü pe [[Gura]], de dunde a chinâva cun di gîi in-ta valâ du Butassàn, pe rivâ dunde ancö u gh'è Borṡi e turnâ, da-u santuâju, sciü-u percursu da vìa ciü antîga. U scitu rumàn ciü vixìn u duvêva esse a ''[[mansio]]'' de ''[[Pollupice]]'', marcâ fina sciü l'''[[Itinerarium Antonini]]'', ma da-a puṡisiùn ch'a nu l'è guêi següa: tra i âtri posti u s'è dîtu ascì ch'a l'êa a-i pê du Munte Grossu, dunde a-a giurnâ d'ancö u gh'è u santuâju<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le strade romane'', p. 20}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>. In-te l'etê rumâna u s'è pensa ch'u l'existêva ṡà u primmu centru de [[Ver̭éssu|Veréssi]], foscia in-ta burgâ du Pöṡṡu, e fina cuarche cà dunde ancö u se tröva Borṡi, ben che, pe tütti dui, u nu gh'è ancùa de pröve<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''La popolazione'', p. 21}}</ref>. === Etê de méṡṡu === Cuand'u l'è cheitu l'[[Impêo Roman|Inperu Ruman]] i dui paìṡi, cuscì cumme u rèstu da regiùn, i l'han patìu e incursciùi di barbari pe finî, doppu di [[Provincia Maritima Italorum|tenpi di biṡantìn]], sutt'a-i [[Régno Longobàrdo|Lungubardi]] e pö a-i [[Régno frànco|Franchi]]. A-a morte du [[Carlomagno|Carlu Magnu]], in-te l'[[814]], u duminiu u l'è pasòn a-u Berengariu II e, cun lê, u l'è nasciüu a spartisiùn du teritoriu in-te de marche. Tantu [[Borṡi]] cuantu [[Ver̭éssu|Veréssi]] i l'han duncue fêtu parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, ch'a cumensâva da [[Finô|Finâ]]. In-t'in tenpu ch'u l'êa urmai de crìṡi pe u guvèrnu centrâle, in-tu [[1047]] l'Enricu III u l'ha cedüu a-a canonica du Sarvatù de [[Turin|Türìn]] e ''ville'' de [[Tuiran|Tuiàn]], Borṡi e [[A Prìa]], ciü che a ''villa cum castro'' de [[Giüstexine|Giüsténixe]] ma, a ogni moddu, ste dispuxisiùi i nu l'êan cuscì stréte e a canonica a nu l'ha mai avüu de cuntrollu in simma a sti scìti<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 2}}</ref>. Pö, cu-u muntâ de auturitê du postu, ste têre i sun vegnüe fra cuélle du [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu d'Arbenga]], cuntrulê pe méṡṡu du [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]], ma cun di forti interèssi ascì de de âtre auturitê<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|p. 1}}</ref>. De ciü, alantùa a Borṡi u gh'êa in cunvéntu picìn cu-ina gêxa, maneṡòn da-i [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti de San Pê a-u Munte]], che cu-u tenpu u l'è vegnüu u santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu. In-tu [[1076]] u vescu Diudâtu u l'ha cedüu a prupietê de Borṡi a-i fratti benedetìn, che cuscì i g'han esteṡu i sö pusediménti<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Comune di Borgio|vìxita=2026-07-07|léngoa=IT|outô=Sistema Informativo Unificato per le Soprintendenze Archivistiche}}</ref><ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il cristianesimo e la civilità benedettina'', pp. 22-23}}</ref>, ben che da prinsìpiu u cuntâva sulu che poche chê in gîu a-u santuâju<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''I due centri urbani: Verezzi e Borgio'', p. 29}}</ref>. In Veréssi, ch'u l'êa in paìṡe ciü ṡvilüpòn, da l'interesante architetüa de güstu saracén, u se ghe trovâva in âtru scìtu di benedetìn, a cuscì dîta "Cà di Fratti" sciü-a cresta de l'Orera. Pe du rèstu, a-i fratti u l'è ligòn, de prubabile, u primmu ṡvilüppu de l'agricultüa in-ta regiùn, a partî da-a cultivasiùn de oîve<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il cristianesimo e la civilità benedettina'', p. 24}}</ref>. Ciü che i diritti di scignùi che, da-u numme du sö paìṡe, i l'êan dîti ''de Iustenice'', a-u prinsìpiu du [[XIII secolo|Duxentu]] e têre de Borṡi e de Veréssi i sun stête interesê da-u spandise vèrsu punénte du [[Marches̠ùn de Finô|marcheṡòn de Finâ]], sutta a l'[[Enricu II Du Carettu|Enrìcu II Du Carettu]]. U marchéṡe, du [[1212]], u l'ha defêti rinfursòn e sö prupietê in-ta valâ pigiandu u paìṡe de [[Gura]] insémme a âtre due burghê. Du ṡenâ de cuéllu annu, tenpu che in Arbenga u gh'êa in [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], [[Enricu Du Carettu (vescu)|Enrìcu]], cumme vescu, stu lì u l'ha cedüu a-u marchéṡe, pe duxentu franchi e di sciti e diritti, i sö bêni e i sö diritti sciü-[[a Prìa]], Borṡi e Veréssi. Fra ṡügnu e seténbre i l'han fêtu u mêximu i ''de Iustenice'', ch'i l'han vendüu a-u marcheṡe têre e diritti, cunpreṡu cuéllu ch'i gh'axêvan a Borṡi. A ogni moddu u [[cumün d'Arbenga]] u l'ha cumandòn a-u vescu de tegnîse ciü a-a larga da-u marcheṡe e, du frevâ du [[1213]], u l'ha firmòn in attu ch'u g'ha fêtu pigiâ turna di bêni a Giüsténixe, A Prìa, [[Löa]], Borṡi e Veréssi<ref>{{Çitta|Embriaco, 2001|pp. 11-12}}</ref>. In-ti anni de doppu u gh'è stêtu ancùa di cangi de man e de cuestiùi fra e auturitê de l'Ingaunia de levante. L'aministrasiùn du vescu pe têre a l'êa pe u ciü a-a Prìa, cu-e génte de Borṡi e de Veréssi ch'i gh'axêvan da prestâ de "''guaita et scaraguaita''" a-u [[Castellu da Prìa|sö castéllu]]. Pö, a situasiun a l'è cangiâ turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuandu a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a l'ha riscatòn a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürbàn VI, pe 60 milla fiurìn in-te tüttu, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntr'a-u regnu de Napuli<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2026-07-13|léngoa=IT|outô=Cumün de Borṡi e Veréssi}}</ref>. === Etê mudèrna === In-ti séculi a vegnî a situasiùn a nu l'è cangiâ guêi, cu-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] ch'a l'ha mantegnüu u sö cuntrollu sciü Borṡi e Veréssi, cunsciderê cumme "ville" e cunpreṡe in-ta pudesterìa da Prìa. E due cumünitê i l'axêvan cumme rapreṡentanti trei cunsuli ciaschedüna, numinê da-a pupulasiùn, che d'in annu in annu i gh'axêvan da versâ avaìe e gabèlle a-u pudestê<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''La visita del Podestà alle "Ville" di Borgio e Verezzi'', p. 11}}</ref>. In-tu [[XVI secolo|Sincuesentu]], tenpu de incursciùi barbaresche, méntre Veréssi a l'êa prutètta da-a sö puṡisiùn ciü âta e aretrâ da-a costa, [[Borṡi]] a s'êa trovâ a rischiu, e a sö génte a l'axêva cumensòn a andâsene d'in-tu paìṡe, finindu pe u ciü a [[Ver̭éssu|Veréssi]]. Pe stu fêtu, in-tu [[1560]], a cumünitê a l'ha ciamòn u permisciu da Repübbrica pe isâ ina tûre de difeṡa, cumensâ in-tu [[1564]]. A ogni moddu a tûre a nu l'êa abasta pe garantî a segürésse e cuscì, in simma a-u paìṡe, in-tu [[1588]] u l'è stêtu fabricòn in forte<ref name=":0" /><ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Ṡena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0320731}}</ref>. Cu-a guêra du [[1625]] fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia e l'invaxùn da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] da parte di piemunteṡi, i sö surdatti i sun rivê fina a-a pudesterìa da Prìa, che però a s'è liberâ cu-a bataggia deciṡìva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], dund'i l'han cuntribüìu ascì i ommi de due ville<ref name=":0" />. In-tu [[XVIII secolo|Settesentu]], cu-u forte de Borṡi ch'u l'êa finìu in ruìna, e sö génte i l'han dumandòn u permisciu de caciâlu ṡü pe fâghe a növa gêxa du paìṡe, pe tantu ch'i l'axêvan ṡà canpòn e sustanse ch'i ghe servivan, cu-i travaggi ch'i sun cumensê in-tu [[1788]], pe finî in-tu [[1808]]<ref name=":0" />. Pe du rèstu, a prutesiùn a l'êa garantìa da dui corpi de guardia, l'ün pe Borṡi, misciu in-ta Cà Lunga, e cuéllu pe Veréssi in-ta Caṡétta de Aêne Candide<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Ordinamento Giuridico Amministrativo nel periodo della Repubblica di Genova'', p. 7}}</ref>. === Etê cuntenpuranea === Cu-a [[Rivoluçion françeize|rivulusiùn franseṡe]] e e guêre ch'i sun scciüpê, in-tu [[1797]], nu guêi distante, u s'è cunbatüu a gran [[Bataja de Löa|bataggia de Löa]]. Pö, cu-u rèstu da regiùn, Borṡi e Veréssi i sun finìi in-ta növa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgüre]], a-u prinsìpiu in-tu dipartimentu da Maémua, cun sêde a-[[a Prìa]]. In-tu meṡe d'avrî du [[1798]] i sun pasê a-a Giüriṡdisiùn de Aêne Candide, in-tu III cantùn, pe cangiâ in-tu [[1803]] cu-u VI Cantùn da Giürisdisiùn de Cuùnbu, de lungu cun sêde a-a Prìa<ref name=":0" />. In-tu [[1805]], cun tütta a Repübbrica, Borṡi e Veréssi i sun stêti tachê a-u [[Primmu Impe(r)u fransese|Primmu Inpêru franseṡe]], pe finî in-tu [[dipartimentu de Muntenötte]] cumme dui cumüi du cantùn da Prìa. De sti tenpi i inṡegnê franṡesi i l'han dêtu recattu a l'[[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|Aurelia]], ch'a nu permetêva de pasâghe cun di gran càreghi, faxéndula da-e muntê ciü adûsci e ciü larga, tantu che cuscì a l'ha pigiòn u numme de Via Napuleonica<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le vie di comunicazione militari e commerciali post-romane'', pp. 31-32}}</ref><ref>{{Çitta|Nari, 1993|''La vecchia via Aurelia restaurata da Napoleone'', p. 19}}</ref>. Da-u stüddiu cumandòn da-u prefèttu de Savuna, u [[Gaspard de Chabrol]], u primmu ch'u parle de Borṡi e de Veréssi, u se tröva che alantùa e sö génte i l'êan pe u ciü di canpagnolli e, a Veréssi, ascì di pastùi. Da-a têra u se canpâva de oîve, üga, verdüa e gran, ben che i scìti de Veréssi i l'êan ciü grammi, cun 361 persûne ch'i staxêvan a Borṡi e 129 in Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. Cu-a fìn du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], u cuntrollu da regiùn u l'è pasòn in-tu [[1815]] a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e cuscì Borṡi e Veréssi, da-u [[1818]] a-u [[1847]] i l'han fêtu parte da [[pruvinsa d'Arbenga|pruvincia d'Arbenga]], che pö a l'è vegnüa in [[Sircunda(r)iu d'Arbenga|sircundâju]] da [[Provìnsa de Zêna|pruvincia de Ṡena]]<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Ordinamento giuridico-amministrativo dal 1815 a fine 1800'', p. 27}}</ref>. I inṡegnê sardi, a-a preṡensa du rè [[Càrlo Albèrto de Savöia|Carlu Albèrtu]], in-tu [[1836]] i l'han cumensòn i travàggi pe u garbassu da [[Côu da Crôvas̠òppa|Cravasoppa]] che, finìi in-te mênu d'in annu, i l'han permisciu de portâ l'Aurelia dund'a passa ancùa ancö, tantu da scürsî u camìn fra Borṡi e [[Finô|Finâ]] a trèi chilometri cianélli<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le vie di comunicazione militari e commerciali post-romane'', p. 32}}</ref>. De ben inpurtante pe l'ecunumia du postu u gh'è stêtu ascì, in-ta segunda mitê de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], in gran ṡvilüppu de câve de [[röṡa de Veréssi]], cu-i blocchi ch'i l'êan careghê sciü-i barchi da 'n mö a-i pê da colla<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Un primo miglioramento del tenore di vita'', p. 31}}</ref>. In-tu [[1870]], insemme a-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|növa feruvìa]], u l'è intròn in servissiu u caṡéllu de Borṡi, cu-a [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn]], a primma da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] a êsse fêta de müàgge, ch'a l'è stêta inaugürâ in-tu [[1882]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Dal 1861 alla fine del secolo XIX'', p. 34; ''Le tappe della rinascita'', p. 35}}</ref>. In-tu [[1885]] u l'è stêtu traciòn u stradùn ch'u lîga Borṡi cun Veréssi muntandu sciü pe a Varavêa, ch'u l'ha pigiòn u postu di antîghi sentê<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Le vie di comunicazione militari e commerciali post-romane'', p. 33}}</ref><ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Realizzazione della strada carrozzabile Borgio Verezzi, attuale via Nazario Sauro - 1885'', pp. 46-47}}</ref>, méntre l'annu de doppu u l'è stêtu fabricòn e növe scöe elementâri de Borṡi<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Borgio ha la sede scolastica per le elementari - 1886'', p. 48}}</ref>. In-ti [[Anni 1920|anni Vinti]] u l'è cumensòn e pratiche pe a custrusiùn de l'acquedottu de Borṡi, fêtu cu-in scistêma de punpe ben mudèrnu pe i tenpi, mentre u prugèttu pe portâ l'êgua in Veréssi u l'è stêtu finìu sulu che doppu a guêra<ref>{{Çitta|Nari, 2007|''Il Civico Acquedotto di Borgio'', pp. 22-24}}</ref>. In-tu [[1929]], cu-a sö fundasiùn, Borṡi e Veréssi i sun pasê sutta a-a növa [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] e du [[1933]], cun regiu decretu du 23 de marsu, n° 386, i dui cumüi i sun stêti tachê insemme pe furmâ cuscì l'ente aministratìvu d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2026-07-13|léngoa=IT}}</ref>, a-a fìn d'in prucèssu cumensòn da cuarche tenpu e spunciòn da-i persunaggi ciü vista du postu, ben che a génte e u cumün de Veréssi i nu l'êan guêi d'acordiu<ref>{{Çitta|Nari, 2007|''75° Anniversario della unione dei Comuni di Borgio e Verezzi'', pp. 9-13; ''Le pratiche ufficiali'', pp. 14-19}}</ref>. De cuéllu annu u s'è descuvèrtu e [[grotte de Vâdemìn]], avèrte a-e vixite in-tu [[1970]] a-a preṡensa du ministru [[Paolo Emilio Taviani]]<ref name=":8">{{Çitta|Nari, 1970s|''Le grotte «Valdemino»'', pp. 46-47}}</ref>. Fra e âtre manifestasiùi, a partî da-u [[1967]] u s'è inandiòn u [[festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]], che cu-u tenpu u l'è vegnüu ben inpurtante<ref>{{Çitta|Nari, 1970s|''Il teatro di Verezzi'', pp. 49-50}}</ref>. Pö, da-u [[1973]] a-i 31 de dixenbre du [[2008]] u cumün u l'ha fêtu parte da [[Cumünitê Muntâna Pollupice]] méntre, da-u 4 de dixenbre du [[2015]] a-a primavêa du [[2015]], u l'è stêtu drentu a l'[[Uniùn di cumüi da Rivêa de Parme e de Oîve]]. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Bòrxi e Verésso}} === Minuranse furèste === Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de ṡenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>. === Cugnummi ciü difüṡi === I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sun: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref>. === Persûne lighê cun Borṡi e Veréssi === * Mattia Moresco ([[Zena|Ṡéna]], [[1877]] - Borṡi, Borṡi e Veréssi, [[1946]]), giürista e puliticu<ref>{{Çitta web|url=https://liberliber.it/autori/autori-m/mattia-moresco/|tìtolo=Mattia Moresco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-14}}</ref><ref>{{Çitta|Nari, 2007|''Mattia Moresco, uomo di alta cultura e umanità'', pp. 28-30}}</ref>. * Tommaso Finocchio ([[Zena|Ṡéna]], [[1883]] - Borṡi, Borṡi e Veréssi, [[1972]]), inṡegnê<ref>{{Çitta|Nari, 2007|''Tommaso Finocchio'', p. 31}}</ref>. * Giacomo Claudio Staricco ([[Zena|Ṡéna]], [[1884]] - Borṡi e Veréssi, [[1948]]), mêgu e puliticu<ref>{{Çitta|Nari, 2007|''Giacomo Claudio Staricco'', p. 32}}</ref>. == Posti d'interèsse == === Architetüe religiuṡe === ;Parocchia de Borṡi <gallery mode="packed" widths="180"> File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi </gallery> * '''Gêxa de San Pê''': a l'è a sêde da parocchia de [[Borṡi]], tiâ sciü da-e ruìne du forte du [[1588]], finìu in abandùn, cu-u permisciu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] pe sti travàggi ch'u l'êa rivòn du [[1789]]. Fêta in-tu stîle neuclàscicu d'alantùa, a l'è stêta cunsacrâ du [[1808]] e vixitâ da-u [[Pappa Pìu VII]] a-i 15 de frevâ du [[1814]]. A sö cianta a repìggia cuélla da furtessa, a retàngulu e cu-i canti ariundê, levòn a müàggia du fundu ch'a l'è stêta caciâ ṡü pe fâ röṡu a l'abside.<ref name="Ligurpress" /> A faciâta, neuclàscica, a mustra ina stàtua du santu in simma a-u fruntùn, fiancòn da dui canpanìn binélli. De drentu a l'è a 'na sula navâ, cun sei capélle laterâli, cuattru in-ti canti e due in sciü-i fianchi du coru, méntre a otta a l'è pitüâ cu-a ''Gloria de San Pê'', du [[Raffaele Arbertella]].<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/|tìtolo=Chiesa di San Pietro|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> * '''Santuâju da Madonna du Bun Cunséggiu''': cunusciüa ascì cumme San Stêva, a l'üna de gêxe ciü antîghe du teritoriu, fêta de prubabile in-tu [[VII secolo|VII séculu]], a-u postu d'in primmu tenpiu pagàn. A l'è in-tu stîle rumanicu-goticu a trê navê, cun l'abside gïòn a levante e a l'êa da prinsìpiu dedicâ a [[Sàn Pê|San Pê]], cu-a sö primma mensiùn, pe a custrusiùn du canpanìn, du [[1076]]. Du [[1485]] a l'è stêta ingrandìa e elevâ a returìa, méntre tra u [[1688]] e u [[1690]] a l'è stêta isâ in ātéssa, ciü che dotâ du pòrtigu e d'in növu abside. Cu-a cunsacrasiùn da gêxa de San Pê, du [[1808]] a l'ha cangiòn de tìtulu a San Stêva, pe a cungréga ch'a gh'axêva de sêde, méntre da-u [[1960]] a l'è ascì santuâju, intitulòn a-a Madonna du Bun Cunséggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/|tìtolo=Santuario di Santa Maria del Buon Consiglio|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa du Redentù''': dìta ascì a "gêxa növa", a l'è stêta custruìa in-ti [[Anni 1970|anni '70]], sutta a Don Pissarello, e terminâ sutta a Don Doglio. A sö cianta a l'è a retangulu, cuèra da 'n téitu a cabanna ch'u se sporṡe in-tu frunte pe furmâ, cun dui pilastri, in pòrtigu. A gêxa a l'è inlüminâ da dixöttu vedrê decurê, ciü che in'âtra ch'a cröve a ciü pârte da faciâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/|tìtolo=Chiesa di Gesù Redentore|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref> ;Parocchia de Veréssi <gallery mode="packed" widths="180"> File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A gêxa de San Martin File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna File:Borgio Verezzi - Cappella di Sant'Agostino - 2023-09-03 10-47-40 001.jpg|A capélla de Sant'Agustin File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|Vista da gêxa de San Giüṡèppe </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''': a l'è a sêde da parocchia de [[Ver̭éssu|Veréssi]], tiâ sciü tra u [[1637]] e u [[1645]] grassie a l'interèsse du priù Giovanni Tommaso Cucchi, de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta fabricâ a-u postu da gêxa ciü antîga, du [[XIV secolo|Tre]]-[[XV secolo|Cuattrusentu]], e da cà di fratti, supravisciüe pe ina pârte, dund'u l'è scanpòn ascì ina pitüa du [[1512]]. A g'ha ina sula navâ, cun cuattru capélle in sciü-i fianchi, e a l'è fiancâ da 'n canpanìn rumànicu, de prìa du postu, ch'u l'êa in pârte da gêxa véggia. De drentu a l'è decurâ in-t'in stîle baroccu, cun ātê de marmu, stàtue ascì du [[Antönio Màia Maragiàn|Maragliano]] e ina pitüa de l'[[Orazio De Ferrari]]. Sutta a-u paviméntu u gh'è de tunbe, ch'i l'êan döveê pe i religiuṡi e e famìggie ciü inpurtanti de Veréssi, cumme i Cucchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''': u l'è stêtu fundòn in-tu [[1625]] cumme oatòju pe ina cungréga. Du [[1957]] u l'è stêtu rangiòn pe vuluntê de Don Bruno Oddone, che a-i 22 de lüggiu du [[1958]] u g'ha fêtu mette ina stàtua da Madonna Regìna, insémme a-a növa intitulasiùn de l'oatòju a santuâju de Marìa Regìna. Misciu a fiancu da paruchiâle, a sö strutüa a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu, cu-u fundu reùndu e cuèrta da in'otta a butte. Ciü che a stàtua da Madonna, de [[Luigi Santifaller]], u gh'è cunservòu cuélle de San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe, travàggi de sö fìggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20727/|tìtolo=Cappella di Santa Maria Maddalena|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuario di Maria Regina (ex Oratorio di S. Maria Maddalena)|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> * '''Capélla de Sant'Agustìn''': a l'è miscia in-ta burgâ da Ciassa, faciâ in sciü-a ciasétta ch'a ghe dà u numme, cu-e sö urigine ch'i duviévan remuntâ a-u [[XIV secolo|Trexentu]]. In-te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] a l'êa vegnüa a sêde da scöa du paìṡe, primma ch'a faxesse San Martìn in-ta cà cumünâle. A g'ha de dimensciùi picine cu-ina cianta a retangulu, cuèrta da 'n'otta a butte, cun de müàgge che de drentu i sun intunachê e de föa de prìe a vista, sensa guêi de decurasiùi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Verezzi - Chiesa di Sant'Agostino|vìxita=2026-06-28|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927211052/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/sant-agostino.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> * '''Capélla de l'Imaculâ''': a l'è ina capélla privâ da famìggia Finocchio ch'a se tröva in-ta burgâ da Ciassa, fêta fabricâ du [[1621]] da 'n prêve e teòlugu de sta famìggia, pe sö üṡu. Sta capélla a l'è custruìa in simma a 'n pòrtigu, tantu che de sutta u ghe passa a vìa ch'a và d'in-te sta burgâ a cuélla du Rucâru. A capélla, ciütòstu picina, a l'è fêta cu-in güstu baroccu sensa guêi de decurasiùi e a cunsèrva ina figüa de l'Imaculâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140927210855/http://www.parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/immacolata-concezione.html|tìtolo=Cappella dell'Immacolata Concezione|outô=Parocchia de San Martìn|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/immacolata.html|tìtolo=Verezzi - Cappella dell’Immacolata Concezione|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> * '''Capélla da Madonna di Canpi''': cunusciüa ascì cumme a Madonna da Ricunciliasiùn, a se tröva nu guêi distante da-a burgâ da Crösa, in sciü-a stradda ch'a porta a [[Gura]]. Fêta surva a-i resti de 'na custrusiùn ciü véggia, du [[XI secolo|séculu XI]], a l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]], cumm'u gh'è scrìtu in sciü l'architrâve. In antîgu a l'êa pârte de furtificasiùi da Tûre di Sassetti e a sö strutüa a l'è ciütòstu sénplice, cu-in'aula da-u fundu reùndu e in'otta de maùi.<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=Cappella dei Campi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn}}</ref> In-ta ṡôna u gh'è stêtu fina de apparisiui, fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna, di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref> * '''Gêxa de San Giüṡèppe''': edifissiu religiuṡu tiòn sciü du [[1963]] in-ta regiùn de Ṡüelle, pe vuluntê de Don Bruno Oddone, u g'ha ina strutüa mudèrna, nasciüa cumme opere paruchiâli. De drentu u gh'è cunservòn ina gran cruxe, fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madonna e de San Giüṡèppe e in'âtra de gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=San Giuseppe|vìxita=2026-06-26|léngoa=IT|outô=Parocchia de San Martìn de Veréssi}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20734/|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-06-26}}</ref> === Architetüe civìli === <gallery mode="packed" widths="180"> 2013-07 Fraktion Verezzi 010.jpg|A Madonna cu-u Banbìn de Palassu Cucchi Verezzi-scorcio2.jpg|L'âtra madunetta </gallery> * '''Muìn feniciu''': a levante da Cröṡa, u l'è ina custrusiùn de prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡona carscica in-tu méṡṡu fra e chè e a gêxa. U pà che a strutüa, che in'otta a gh'axêva de pâle a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de tûre d'avistamentu o de fâru, sicumme ch'u nu ghe tîa guêi de ventu, limitòn a punénte e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref> * '''Palassu Cucchi''': rescidensa di Cucchi, famìggia de cuntu de Veréssi, u se tröva in-ta burgâ da Cröṡa. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ ina madunetta fêta de fìn, surmuntâ da l'arma da famìggia, cumme in'âtra Madonna cu-u Banbìn ch'a se pö vegghe in-te müàgge de stu palassu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref> * '''Palassu di Cunsuli''': a levante du Turiùn, renbòn a-e sö müàgge, du [[XVII secolo|Seisentu]] u l'è stêtu tiòn sciü u palassu dìtu "di Cunsuli". Stu lì u se issa sciü dui cén, da-a cianta a retangulu, cu-in têtu a due êgue ch'u l'ha pigiòn u postu da terassa ch'u gh'êa. I cén i sun spartìi da söê de légnu, cun de otte de canissu a padigiùn.<ref name=":5" /> * '''Villa Rostain''': dìta ascì a "Villa Saracêna", a se tröva a Borṡi in-ta regiùn de Ṡüelle, a-u prinsìpiu da vìa pe Veréssi. A l'è stêta fabricâ a-i primmi du [[XX secolo|Növesentu]] in-tu güstu neo-biṡantìn, devöâ cumme cà da viléṡṡu e pö vegnüa ina cà de mùnighe. De drentu a g'ha de pitüe de l'Ulisse Bill e in-ti anni a l'è finìa fìna sciü de reviste d'architetüa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/10551/villa-rostain/|tìtolo=Villa Rostain|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209631.pdf|tìtolo=Villa Saracena con annessa Casa del Custode e terreno pertinenziale|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza regionale per i beni e le attività culturali della Liguria]]|dæta=5 maṡṡu 2003|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref> === Architetüe militâri === * '''U Turiùn''': in sciü-a stradda de San Stêva, u l'è stêtu tiòn sciü pe vuluntê de génte de Borṡi, ch'i l'han ciamòn a custrusiùn de de difeṡe in-tu [[1564]], "pe pùja d'esse menê tütti [...] in prexùn in Barbarìa". U turiùn, che a-u prinsìpiu u l'êa destacòn da-u paìṡe méntre a-u dì d'ancö u l'è seròn fra e sö chè, u g'ha ina furma scuadrâ, ch'a se issa sciü trei cén. U g'ha de müàgge tütte de prìa, cun scarpâ a-i sö pé e in parapêtu ch'u sporṡe a l'ürtimu ciàn, cun tantu de avertüe pe caciâghe sutta di materiâli.<ref name="Ligurpress" /><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112007.pdf|tìtolo=Torre e Palazzo dei Consoli con giardino - Relazione storico-artistica|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=[[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Soprintendenza per i beni ambientali ed architettonici della Liguria - Genova]]|dæta=28 avrî 1998}}</ref> * '''Forte de Borṡi''': u forte u se trovâva de d'âtu du paìṡe, tiòn sciü in-tu [[1588]] perché u ghe trovésse de refügiu tütte e génte de Borṡi, sicumme che a tûre a nu l'êa a basta. Finìu in abandùn, in-tu [[1789]] u forte u l'è stêtu caciòn ṡü e a-u sö postu s'è cumensòn a tiâ sciü a gêxa de San Pê.<ref name=":4" /><ref name=":5" /> * '''Tûre di Vassalli''': a l'è in'antîga furticasiùn in-ta burgâ du Pöṡṡu de Veréssi. De prubabile a l'è nasciüa cumme ina tûre destacâ da-e chê, cun meṡüe a têra de 4,5 m pe 5 e âta 13 m, ligâ a 'na müàggia e miscia a vardâ a vìa. Cu-u tenpu a l'è finìa in-tu méṡṡu a-e chê du Pöṡṡu, cu-e custrusiùi ch'i ghe sun stête renbê, fête tantu pe stâghe che cumme fundi, ch'i l'han furmòn in cunplèssu a cà furtificâ<ref>{{Çitta web|url=https://studioarc-architettura.com/la-torre-ritrovata/|tìtolo=La torre ritrovata|léngoa=IT|vìxita=2026-06-27}}</ref>. * '''Tûre di Sassetti''': sta tûre, ch'a l'è miscia fra e burghê da Cröṡa e du Rucâru de Veréssi, a l'êa devöâ da-i [[Marchexùn de Finô|Du Caréttu de Finâ]] cumme céntru da sö furtificasiùn pe cuntrulâ u paìṡe, cu-in capitàn ch'u ghe staxêva insémme a-a sö guarnixùn. De ciü, in gîu a-a tûre u gh'êa ascì de müàgge, ch'i muntâvan fina da-a capélla di Canpi.<ref name=":6" /> === Natüa === <gallery mode="packed" widths="180"> File:S6308003.JPG|L'intrâ a-e grotte de Borṡi File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|Ina sâla de grotte File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 69.jpg|A "Sâla du Preṡéppiu" </gallery> * '''Grotte de Vâdemìn''': cunplessu carscicu cu-in svilüppu de 1.600&nbsp;m e in dislivéllu de 36&nbsp;m, avertu a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cu-in percursu de 800&nbsp;m. Descuèrte pe câxu in-tu [[1933]] da trei figiö de Borṡi, e primme indagini ciü de detaggiu i ghe sun stête fête de doppu a guêra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|anni '20]] u s'êa scavòn in pussu, pe a decixùn du pudestê de Borṡi de slargâ u cursu du riàn da Batuéṡṡa, che ancùa ancö in-ti mumenti de pîna u spaìsce drentu a-a grotta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da gêxa de San Pê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=La Grotta|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT|outô=Grotte di Borgio Verezzi}}</ref> * '''SIC Finâ - Câu de Noi''': u l'è in scitu d'interèsse cumünitariu, inandiòn in-tu meṡe de ṡügnu du [[1995]], ch'u cröve 28&nbsp;km<sup>2</sup> tra i cumüi de [[Côrxi|Cârxi]], [[Finô|Finâ]], [[Nöi|Noi]], [[Orcu Feìn|Orcu e Fegìn]], [[Vessi e Portiu|Veṡṡi e Portiu]] e, pe a sö pursiùn ciü a punénte, ascì de Borṡi e Veréssi. In-te st'area u tröva de prutesiùn de ciante ben rêe, cumme de cualitê d'urchidêe e de canpànule, e ascì tante béstie ch'i ghe stan pe a varietê di anbiénti e pe a preṡensa de tâne<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic38/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323201|tìtolo=Finalese - Capo Noli|léngoa=IT|vìxita=2026-05-06}}</ref>. == Ecunumia == A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe u ciü sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'ativitê ciü inpurtante a l'è stêta de lungu a curtivasìùn da têra, tantu che a génte de [[Borṡi]] a g'ha u [[Blazón popolâre|survanumme]] de "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. In-tu detaggiu, da-u primmu stüddiu fêtu a-u tenpu di franseṡi pe vuluntê du [[Dipartimentu de Muntenötte|prefèttu de Muntenötte]], u [[Gaspard de Chabrol]], u se tröva scrìtu che a Borṡi u gh'êa di scìti bùi de dund'u se ricavâva de [[Ö(r)iu d'u(r)iva|öiu]], [[Vin|vìn]] e [[Verdûa|verdüe]], cu-u ciü da sö génte ch'a travagiâva a têra. De [[Ver̭éssu|Veréssi]], pe cuntru, u se dixe ch'u gh'êa di terén secchi e pìn de prìe, dunde a ogni moddu u l'êa cultivòn u [[Gran|gràn]], l'[[oîvu]] e a [[vìa]]. A Veréssi u gh'êa tantu de cuntadìn che de pastùi, cun di scìti da scö dund'i se portâvan de vacche e de pégue, cu-u lête e u furmaggiu ch'i faxêvan ch'u l'êa vendüu a-[[a Prìa]] o in-te [[Löa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|pp=286-287|volùmme=Vul. I}}</ref>. A-u [[1834]] pe Borṡì u se dixe che in sciü-e rive du [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]] e vèrsu de Veréssi u gh'êa cultivòn a vìa e l'oîvu méntre, in-ti orti, u se cögìva di faxö e, ancùa de ciü, di [[Cöo|côi]] ch'i l'êan vendüi pe a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], a [[Valà du Ma(r)u|valâ d'Onêgia]], [[Sanremu|Sanrémmu]] e [[A Cêve]], cu-in guagnu de dexemilla franchi a l'annu. In-te têre fra Borṡi e [[A Prìa]] i bundâvan pe cuntru i èrbi da früta, insémme a-e vigne<ref name="Casalis1834">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/oX5UAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA460|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|pp=460-461}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1271|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|pp=1271-1272}}</ref>. E prudusiùi de Veréssi, du [[1854]], u se scrìve turna ch'i l'êan ciü scarse, pe u ciü gràn e legümmi, ciü che du vìn e de l'öiu che, in-te méggiu anê, i l'êan vendüi cun di guagni inpurtanti. Alantùa u se fà de mensiùn de ina câva de prìa da custrusiùn, ch'a l'êa devöâ in-te faciâte a bügnâtu, cumme in-tu [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|santuâju de Savuna]]<ref name="Casalis1854">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/1jwoirV6gAQC?gbpv=1&pg=PA17|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero librajo e G. Marzorati tipografo|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=17|volùmme=Vul. XXV}}</ref>. Fra e ativitê de trasfurmasiùn, in-tu tenpu, fra Borṡi e Veréssi u se pö cuntâ ina quarantêna de [[Gumbu|gunbi]]; i ciü tanti i funsiunâvan grassie a de béstie, pe u ciü âṡi e mü, ma u ghe n'êa ascì dui a ventu in simma a Veréssi e dui a êgua, giâ cu-in bêu da-u Rugéttu, a Borṡi<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''I frantoi di Verezzi (I Gunbi de Veréssi)'', pp. 64-65; ''I frantoi di Borgio (I Gunbi de Borzi)'', p. 66}}</ref>. A-a giurnâ d'ancö, a Veréssi u gh'è ancùa a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, dìta a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu da [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> A Veréssi u gh'êa ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Röṡa de Ver̭éssu|röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn. In-tu detaggiu, e trê câve ciü inpurtanti i l'êan a câva da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dêtu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a esse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. == Cultüa == === Istrusiùn === ;Bibliutêche <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Borgio Verezzi (83147).jpg|A bibliutêca miâ da-a vìa Borgio Verezzi (93563).jpg|A sâla pe leṡṡe a-u segundu ciàn </gallery> A Bibliutêca Civica a l'è a bibliutêca du cumün e a se tröva in-te 'na cà ch'a se vaccia sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stêta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, pe esse portâ avanti da prinsìpiu da di vuluntài. Du [[2005]] a l'è stêta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'u gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è drentu a-u scistêma bibliutecâju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], de [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla vulümmi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>. ;Scöe A Borṡi u gh'è de scöe pe i trèi livélli de l'aṡilu, de elementâri e de médie, ch'i fan tütte pârte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn pübblicu-religiuṡa, u l'è stêtu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, méntre e âtre scöe i sun in-te 'na custrusiùn diferénte, ch'a l'è de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stête intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Asuciasiùi === * ''Società agricola'': l'agricula de [[Borṡi]] a l'è stêta fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]] da-i cuntadìn du postu pe inandiâ méggiu a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa, de moddu de gestîse e pratiche e i vagùi. Difêti, di giurni u se fermâva in vagùn in sciü-u binàriu da "picina velucitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], ch'u l'êa caregòn de mérse da mandâ in sciü-u mercòn de [[Zena|Ṡéna]], de [[Turin|Türìn]] o de [[Milan|Milàn]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Costituzione della "Società Agricola" di Borgio e della "Società Operaia di Mutuo Soccorso" di Verezzi - 1893'', p. 55}}</ref>. * ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'': sucietê de [[Ver̭éssu|Veréssi]], a l'è stêta creâ u giurnu doppu de l'agricula de Borṡi, u 25 de ṡügnu du [[1893]], e a l'è in ativitê ancùa a-a giurnâ d'ancö. A l'è nasciüa cumme asuciasiùn pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, vegnüe in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe. Aùa a "Concordia" a se cüa de manifestasiùi cumme a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Costituzione della "Società Agricola" di Borgio e della "Società Operaia di Mutuo Soccorso" di Verezzi - 1893'', pp. 55-56}}</ref>. === Teâtri === [[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teâtru de Borṡi]] * Cìne-teâtru "Gassman": a Borṡi, u l'è in teâtru mudèrnu e u se tröva in-te Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a sö strutüa a g'ha ina sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Dialétti borṡìn e veresìn === Da-u puntu de vista du parlâ u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dui paìṡi ch'i u furman, pe tantu ch'u gh'è de diferénse cêe. De ste varietê, cuélla de [[Borṡi]] a se suméggia du bèllu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe e sö caraterìstiche, u l'è cunscideròn de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|cuéllu de séntru]]. A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu sti dui parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a [[Ver̭éssu|Veréssi]] a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a végne scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina de Veréssi u gh'è ancùa a [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuandu ch'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-ti paìṡi de [[Gura]] e de [[Ulle]], frasiùi de [[Finô|Finâ]], u se tröva ina varietê du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] ben vurtâ vèrsu de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>. == Fèste e fée == [[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'u se tégne u festival du teâtru]] * [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fêta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ da Ciassa, a Veréssi<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'ina raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è dêtu ascì u prémmiu "''Veretium''", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fêtu nutâ pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn de teâtru<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e de tüttu cumün, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-i 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fêta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gîu pe u paìṡe da-a cungréga de Borṡi e di paìṡi vixìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Sagra da lümassa: inandiâ pe a primma otta du [[1966]], pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * A Türba: a l'êa ina fèsta antîga ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, dund'i ghe pigiâva pârte e génte de tütta a [[pudesterìa da Prìa]]. A Türba, ch'a l'è stêta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva ina sfilâ de câri e de mascheri, ch'i mettévan in mustra fìna i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]]<ref name=":0" />. == Sport == [[Immaggine:Falesia delle Cento Corde.jpg|miniatura|De génte ch'i se ranpìna in sciü-a "Riva de Séntu Corde"]] Intu teritoriu du cumün de Borṡi e Veréssi u se tröva di sciti pe e ativitê spurtive: * Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2025]] a l'è in-tu gîùn A da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dui da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=12 dixenbre 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. * Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in-te tüttu, cun de dificultê ch'i van da-a 4A a-a 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-16}}</ref>. == Aministrasiùn == === Scìndichi de Borṡi e Veressi === [[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref><ref name="Nari2007a">{{Çitta|Nari, 2007|''Sindaci, Podestà e Commissari Prefettizi dal 1870'', p. 27}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name="Nari1993a" /><ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|<ref name="Nari2007a" />}} {{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|<ref name="Nari2007a" /><ref name="Eligendo">{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=G&scelta=Ente&testo=Borgio+Verezzi|tìtolo=Elezioni comunali: Borgio Verezzi|outô=DAIT - Ministero dell'Interno|léngoa=IT|vìxita=2026-08-23}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|<ref name="Nari2007a" /><ref name="Eligendo" />}} {{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|<ref name="Nari2007a" /><ref name="Eligendo" />}} {{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|<ref name="Nari2007a" /><ref name="Eligendo" />}} {{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|<ref name="Eligendo" />}} {{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|<ref name="Eligendo" />}} {{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|<ref name="Eligendo" />}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vìe de cumünicasiùn == [[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]] === Stradde === A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de [[Borṡi]]. Pö u gh'è ancùa a stradda cumünâle pe [[Ver̭éssu|Veréssi]] e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]]. A stradda pe Veréssi, fêta a-u postu de trê vìe antîghe de Sévure, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stêta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In-tu detaggiu, a munta sciü da l'Aurelia pe a regiùn da Varavêa e, pasòn dui chilometri de stradda panuramica, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Realizzazione della strada carrozzabile Borgio Verezzi, attuale via Nazario Sauro - 1885'', pp. 46-47}}</ref>, pe sciurtì da-u cumün e muntâ fina a [[Gura]], frasiùn de [[Finô|Finâ]] dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinciâle du Melognu]]<ref name=":0" />. Ciü in antîgu, Borṡi a s'è trovâ de lungu in sciü-a vìa ch'a curìva pe a Rivêa, in-ta pursiùn tra A Prìa e Finâ. Avanti ch'u fusse traciòn u sö percursu d'ancö, da-u tenpu di franséṡi u gh'êa a cuscì dìta stradda "Napuleònica", ch'a pasâva in sciü-a [[Côu da Crôvas̠òppa|Cravasoppa]], alantùa cunsciderâ gramma e periculuṡa. Veréssi, cumme dìtu, a l'êa ligâ a-i paìṡi vixìn da müatêe, dund'u ghe pasâva giüstu de some. In-tu detaggiu, üna a menâva a setentriùn pe Gura, ün'âtra a levante pe [[U Burgu (Finô)|u Burgu de Finâ]], cuélla a punénte a chinâva a-a Prìa e a l'ürtimu, a meṡṡudì, u gh'êa cuélla ch'a se tacâva cu-a stradda da Rivêa<ref name="Casalis1834" /><ref name="Casalis1854" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.sentieridelfinale.altervista.org/caprazoppa/index.htm|tìtolo=Sentiero Finalborgo - Caprazoppa (Arene Candide)|outô=Alfredo Izeta|outô2=Luca Sibona|dæta=22 lüggiu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. U cumün de Borṡi e Veréssi u l'è servìu da-e curiêre da [[TPL Linea]], ch'i u lìgan a cuélli vixìn. In-tu detaggiu, pe l'Aurelia u ghe passa u servissiu de linee 40 e 80, ch'i van rispetivaménte da [[Andôa|Andöa]] a Finâ e da Finâ a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/40-%E2%80%93-ANDORA-FF.SS_.-FINALE-Feriale.pdf|tìtolo=LINEA 40: Andora - Alassio - Albenga - Loano - Pietra - Finale|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. De ciü, u gh'è ancùa a linea 84 che, vegnüa da-a Prìa, da Borṡi a munta sciü pe Veréssi e, de de lì, a và avanti pe Gura e a Cà du Môu, a [[Ulle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/84-%E2%80%93-Pietra-%E2%80%93-Borgio-%E2%80%93-Verezzi-%E2%80%93-Gorra-%E2%80%93-Ca-del-Moro-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 84: Pietra - Borgio - Verezzi - Ca' del Moro|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-30}}</ref>. === Feruvìe === {{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in-tu detaggiu}} U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu" du pasaggiu a livéllu fêtu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Impianto della linea ferroviaria a Borgio con fermata al "casello" del passaggio a livello - 1870'', pp. 37-38}}</ref>, ch'a l'è stêta avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In-tu detaggiu, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stêta a prìmma a esse fêta de müaggie in-te tütta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882'', pp. 39-40}}</ref>. == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Borgio Verezzi: storia, tradizioni, cultura e turismo|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0008511|ànno=1970s|editô=Tipografia Grafiche Riviera|çitæ=U Sejâ|léngoa=IT|cid=Nari, 1970s}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Comune di Borgio Verezzi: 23 marzo 1933 - 23 marzo 2008: 25° Anniversario della unione dei Comuni di Borgio e Verezzi|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/LIG0046802|ànno=Dixenbre 2007|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Inperia|léngoa=IT|cid=Nari, 2007}} * {{Çitta lìbbro|outô=Primo Giovanni Embriaco|tìtolo=Società e istituzioni del medioevo ligure|url=https://web.archive.org/web/20251020030927/http://www.rmoa.unina.it/520/1/RM-Embriaco-Pietra.pdf|ànno=2001|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Pietra Ligure: da "villa" fiscale a "castrum" vescovile (XI-XIII sec.)|cid=Embriaco, 2001}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} * {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]] 4xqzfdrgif1ekdwz1wms18quqmrcprf Finô 0 1728 273474 270606 2026-08-24T18:51:27Z N.Longo 12052 wl 273474 wikitext text/x-wiki {{Finarìn|variànte=, in-ta varieté du Burgu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Finô |Panorama = Finalborgo dal castello.jpg |Didascalia = Vista du Burgu e, ciü luntàn, da Marina ascì |Bandiera = Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg |var-localizaçión = Lucalis̠asiùn |var-stâto = Stôtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]] |Amministratore locale = Angelo Berlangieri |Partito = Lista cìvica "Berlangieri Sindaco" |Data elezione = 10-6-2024 |Data rielezione = |Mandato = |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1927]] |var-teritöio = Teritoriu |var-cordinæ = Curdiné |var-altitùdine = Artéssa |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 11076 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dètu Istat] - Pupulasiùn res̠idénte a-i 31 d'otubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscité |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiòi]] |Sottodivisioni = [[E Môgne]], [[Gura]], [[Lacremô]], [[Muntixélu]], [[Ölle]], [[Pèrti]], [[San Benardìn]], [[Varigotti]], [[Vèrs̠i]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Borṡi e Veressi|Bors̠i e Verési]], [[Côrxi]], [[Nöi|Nori]], [[Orcu Feìn]], [[U Tû]], [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]] |var-âtre_informaçioìn = Ôtre infurmasiòi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füs̠u urôriu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Gradi giorno = 1340 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = Finarìn<br />Finaléis̠i (neol.)<br />Finùn (sv) |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuanne Batista]] |var-festîvo = Festivu |Festivo = [[24 zûgno|24 de sügnu]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Finale Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pus̠isiùn du cumüne de Finô in-ta pruvinsa de Savuna. |var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiô }} '''Finô''' (''Finâ'' in [[Lengoa zeneize|s̠enéis̠e]], ''Finarum'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]] e ''Finale Ligure'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è ün [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] de 11.076 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], u cuintu ciü gréndu doppu [[Sann-a|Savuna]], [[Arbenga|Arbénga]], [[Còiri|Coiri]] e [[Väze|Varas̠s̠e]], spartiu in-te varie cuntrè d'ancö tachè insemme. Sité ricca de storia, a sö frasiùn du Burgu, che a l'è stèta da-u [[1162]] fìn a-u [[1797]] a capitô de l'antigu stôtu du [[Marchexâto de Finâ|Marchexùn de Finô]], a l'è a-a giurnô d'ancö recunusciüa cumme ün di pais̠i ciü bèlli de l'Italia<ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/finalborgo/|tìtolo=Finalborgo - Aria da marchesi|léngoa=IT|vìxita=2021-05-23}}</ref>. == Geugrafia == === Teritoriu === <gallery mode="packed" widths="150" heights="120"> Immaggine:Views from Finale Ligure 01.jpg|Vista, da scinistra a drita, di côi du Casteléttu, de San Dunùn e de Punta Crena Immaggine:Primavera a Varigotti 8.jpg|Punta Créna cun l'ansa di Saracìn Immaggine:Piazza Renato Wuillermin, 17024 Finale Ligure SV, Italy - panoramio.jpg|U côu da Crôvas̠òppa </gallery> Finô u se tröva in-ta [[Rivêa de Ponénte|Rivéra de Punénte]], pe-a parte cunpréis̠a tra-i côi da Crôvas̠òppa e de Nori. De ciü, a costa finarina faciô in-sciu Mô Ligüre a l'è spartia in-te sincue töcchi da ôtri côi. Parténdu da punénte a primma parte a l'è l'aréna da Marina, tra-a Crôvas̠òppa e u Gùttoru, surmuntô da-a furtéssa du Castelfrancu. A levante du Castelfrancu a gh'è a marina de Pia ch'a riva fìn a-u côu du Casteléttu, a sö otta separùn da-u côu San Dunùn da l'aréna cu-u mèximu numme. A-a fìn a gh'è a marina de Varigotti, cunpresa tra-i côi de San Dunùn e de Nori, e divis̠a a meité da-u Côu de Punta Crena. L'area a levante de Punta Crena a cunprende cuarche sèrte tra-e aréne ciü cunusciüe de tütta a Rivéra de Punénte, cumme l'ansa di Saracìn<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/spiaggia-libera/spiaggia-libera-baia-dei|tìtolo=Spiaggia libera Baia dei Saraceni|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-04}}</ref> e l'aréna du Môpassu<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/spiaggia-libera/spiaggia-libera-malpasso|tìtolo=Spiaggia libera del Malpasso|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-04}}</ref>. <gallery mode="packed" widths="150" heights="120"> Torrente pora a finalborgo.png|A Pora a-u Burgu, cun-e sö müraie in-scia scinistra Torrente aquila a finalborgo.png|L'Acuila a-u Burgu Final pia antico ponte sulla sciusa.png|A Susà cun-u punte véggiu de Pia </gallery> Finô u l'è traversùn da tréi sciümére: a Pora e l'Acuila, sö afluénte, e a Susà, ch'i se caccian in-tu Mô Ligüre rispetivaménte a-a Marina e a Pia. E canè de ste sciümére i sùn separè da vari bricchi e u gh'è ascì, a levante du céntru du pais̠e, l'ôtuciàn de Môgne, cun de grénde e inpurtanti ôrme und'i sùn stète truvè de testimunianse da pres̠énsa de l'ommu primitivu in-ta regiùn. === Frasiòi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="120"> Finalmarina - Ricordo di Finalmarina (1900).jpg|A Marina in-te üna cartulina du 1900 Calvisio panorama.png|Vista da canô de Lacremô Gorra.png|A ciassa prinsipô de Gura Perti (Finale Ligure)-panorama (2014).jpg|Vista de Pèrti, cun-a géxa de San S̠ébbiu Finale-Ligurie-Drone-8 (26762131563).jpg|Vista de Pia SanBernardino.JPG|San Benardìn Primavera a Varigotti 7.jpg|Panuramma de Varigotti Verzi e Rocca di Corno.jpg|Vèrs̠i cun-a Rocca de Curnu </gallery> U céntru du cumüne de Finô u l'è spartiu in-te frasiòi stòriche du Burgu, de Pia e da Marina, tachè asemme du [[1927]]. Gh'è ascì de ôtre frasiòi, végi cumüni d'ancö taché a Finô, cumme [[Lacremô]], [[Vèrs̠i]] e [[Varigotti]] (cumüni fìn a-u [[1896]], cun Pia), [[Gura]] e [[Ölle]] (pasé sutta a-u Burgu a-i [[14 arvî|14 d'avrî]] du [[1869]]), [[Pèrti]] (cun-u Burgu da-u [[1877]]), ciü che [[E Môgne]], [[Muntixélu]] e [[San Benardìn]]. In-tu detaggiu, Finô u l'è furmùn da-i pais̠i de: * [[A Marina (Finô)|A Marina]]: cumüne pe sö cuntu fina du [[1927]], a l'è d'antiga fundasiùn, cun de urigine rumône e da l'inpurtante funsiùn de ''Ripa maris'' pe-u Finô in-te tütta a sö storia. A Marina a l'à piùn a sö strutüra de pais̠e de [[Rivêa|Rivéra]] du [[XV secolo|Cuattru]]-[[XVI secolo|Sincueséntu]], cun due fire de chè lungu a-u mô ch'i partan da-a ''platea magna'', e, du [[XVII secolo|Seiséntu]], a gh'è stèta tirô sciü a [[Colegiôta de San Giuanne Batista (Finô)|baxilica de San Giuanne]], üna de due colegiôte de Finô<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/borghi/finalmarina/|tìtolo=Finalmarina|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN, DE|vìxita=2025-04-23}}</ref>. * [[E Môgne]]: regiùn furmô da ün gréndu ôtuciàn, ricca de testimunianse de l'eté preistorica e ascì rumôna. Da-u puntu de vista religius̠u E Môgne i sun sutta a-a parocchia de Pia e i gh'àn üna sö géxa, [[Gexa de San Giacumu (Finô)|dedicô a San Giacumu]]<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/manie|tìtolo=Manie|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-04-23}}</ref>. * [[Gura]]: frasiùn che, cun [[Ölle]], a l'à fètu cumüne fina du [[1869]], a l'è in simma a-i bricchi ch'i spartiscian Finô da [[Borṡi e Veressi|Bors̠i]], in-scia stradda du Melognu. Gura a fà parocchia pe sö cuntu e a cunsèrva e ruvine da sö [[Géxa véggia de San Bertumé (Gura)|géxa véggia]], dedicô cumme a [[Géxa növa de San Bertumé (Gura)|növa a San Bertumé]], fèta du [[XIV secolo|Trexéntu]]<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/gorra|tìtolo=Gorra|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-04-23}}</ref>. * [[Lacremô]]: custruiu in-scia riva de levante du [[Munte Tolla]], in-ta canô da [[Susà (sciüméra)|Susà]], u pais̠e véggiu u l'è mesciunùn fina du [[XIII secolo|Duxéntu]], cun de custrusiòi ch'i remuntan fina a-u [[XV secolo|Cuattruséntu]]. A Lacremô, ch'u gh'à a furma tipica di pais̠i de canpagna, u se pö ancura vé a géxa véggia de San Cipriàn, serô a-u funsiòi, méntre cuélla döverô a-a giurnô d'ancö a se truva in-tu pais̠e növu, Carvis̠iu, a-u fundu da canô<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/borghi/calvisio-vecchia/|tìtolo=Calvisio Vecchia|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN, DE|vìxita=2025-04-23}}</ref>. * [[Muntixélu]]: cuntrô in-scia riva scinistra da canô de l'[[Acuila (sciüméra)|Acuila]], a gh'à üna géxa, [[Gexa de San Dalmassiu (Finô)|intitulô a San Dalmassiu]], ch'a fa parocchia, fèta du [[XIV secolo|Trexéntu]] ma recustruia du [[1934]]<ref>{{Çitta web|url=https://visitfinaleligure.it/le-localita/frazioni/monticello/|tìtolo=Monticello|léngoa=IT|vìxita=2025-04-23}}</ref>. * [[Ölle]]: cumüne cun [[Gura]] fina du [[1869]], u l'è a frasiùn finarina ciü a punénte e u l'è spartiu in-te varie cuntrè ch'i pian u numme da-e famie ch'i ghe staxèivan. Ölle u fa parocchia e a [[Gexa de San Giuanne Decolùn (Ölle)|sö géxa]], du [[1634]], a l'è intitulô a San Giuanne Decolùn<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/fr/node/9279|tìtolo=Anello di Olle|léngoa=IT|vìxita=2025-04-23}}</ref>. * [[Pèrti]]: antigu pais̠e de fundasiùn rumôna, frecuentùn ascì in-te l'ôta [[Etæ de Mëzo|Eté de Mes̠u]] pe-a pres̠énsa de l'antigu ''[[Castrum Perticae]]''. A géxa da sö parocchia, [[Gexa de San S̠ébbiu (Perti)|intitulô a San S̠ébbiu]], a l'è üna de ciü antighe du Finô, fundô de l'[[XI secolo|XI séculu]] in simma a de strutüre rumône; de ciü, chi u se truva a famus̠a géxa dita "[[Gexa di sincue canpanìn|di sincue canpanìn]]"<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/perti|tìtolo=Perti|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-04-23}}</ref>. * [[Pia]]: ün di tréi cumüni che, du [[1927]], i se sun ünii in-ta fundasiùn de cuéllu de Finô, a se truva a-u fundu da canô da [[Susà (sciüméra)|Susà]] e u sö s̠vilüppu u l'è ligùn a l'[[Abasia de Santa Maìn (Finô)|abasia benedetina de Santa Maìn]], mensciunô s̠a du [[1170]] e recustruia in-te sö furme d'ancö du [[XVIII secolo|Setteséntu]]<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/finalpia|tìtolo=Finalpia|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-04-23}}</ref>. * [[San Benardìn (Finô)|San Benardìn]]: cuntrô de canpagna, a l'è custruia in-sce l'ôtuciàn tra-e valè de l'[[Acuila (sciüméra)|Acuila]] e du [[Pora (sciüméra)|Pora]] e, ciü che a [[Gexa de San Benardìn (Finô)|gexétta de San Benardìn]], se ghe pö truvô a [[cà-ture de Belénda]], du [[XIV secolo|Trexéntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://visitfinaleligure.it/le-localita/frazioni/san-bernardino/|tìtolo=San Bernardino|léngoa=IT|vìxita=2025-04-23}}</ref>. * [[U Burgu (Finô)|U Burgu]]: céntru aministrativu du [[Marchexùn de Finô|Marchexùn]], u ''Burgus Finarii'' u l'è de fundasiùn medievôle, fèta a-a cunfruénsa du [[Pora (sciüméra)|Pora]] cun l'[[Acuila (sciüméra)|Acuila]] pe oréi du marchéis̠e [[Rìcco II do Carétto|Riccu II]] in-ti agni tra u [[XII secolo|Milleséntu]] e u [[XIII secolo|Duxéntu]]. U Burgu, tüttu serùn in-te sö müraie, u gh'à üna cianta a stradde e caruggi perpendiculôri und'i se durbiscian de ciasette e chi a se truva a segunda colegiôta de Finô, [[Colegiôta de San Biôxu (Finô)|San Biôxu]]<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/borghi/finalborgo/|tìtolo=Finalborgo|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN, DE|vìxita=2025-04-23}}</ref>. * [[Varigotti]]: burgu du [[XV secolo|Cuattruséntu]], u s'è s̠vilupùn a punénte d'ün ''[[Castrum de Varigotti|castrum]]'' ciü antigu, a diféis̠a du portu natürôle da Bôia di Saracìn, e u l'à fètu cumüne fina du [[1869]]. In-scia riva a munte de Punta Créna a gh'è l'[[Géxa végia de San Luénsu (Varigotti)|antiga géxa de San Lurénsu]], custituia du [[VI secolo|VI]]-[[VII secolo|VII séculu]], méntre a [[Géxa de San Luénsu (Varigotti)|paruchiôle mudèrna]], dedicô a-u mèximu santu, a ne végne da üna recustrusiùn du [[XVIII secolo|Setteséntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/borghi/varigotti/|tìtolo=Varigotti|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN, DE|vìxita=2025-04-23}}</ref>. * [[Vèrs̠i]]: pais̠e in-sce üna de coste in-ta riva scinistra da canô da [[Susà (sciüméra)|Susà]], u l'à fètu cumüne pe sö cuntu fina du [[1869]] e gh'à de urigine benbén antighe, tantu ch'u l'è mesciunùn fina in-te ün papé du [[1268]]. A sö géxa, [[Gexa de San S̠enô (Vèrs̠i)|intitulô a San S̠enô]], a l'è in-ta parocchia de Lacremô e a l'è stèta fundô du [[XV secolo|Cuattruséntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/borghi/verzi/|tìtolo=Verzi|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN, DE|vìxita=2025-04-23}}</ref>. === Cunfìn === U cumüne de Finô u cunfina cun [[Borṡi e Veressi|Bors̠i e Verési]] e [[U Tû]] a punénte, cun [[Côrxi]], [[Orcu Feìn]] e [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]] vèrsu munte e cun [[Nöi|Nori]] a levante; a meridiùn u l'è bagnùn da-u Mô Lìgüre. == Storia == === Preistoria === [[Immaggine:Arma delle Manie.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|Vista de l'ôrma de Môgne]] In-tu Finô i ghe sùn de testimunianse da pres̠énsa de l'ommu fina da-u [[Paleolitico|Paleoliticu]], cumme se védde da-i retruvaménti in-te ôrme da regiùn, cumme cuélla de Aréne Càndide, dita ascì l'[[Armassa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/caverne/caverna-delle-arene-candide/|tìtolo=Caverna delle Arene Candide|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. In-te st'ôrma chi u l'è stètu truvùn ün di sepürti ciü antighi d'[[Euròpa|Europa]], ch'u remunta a ciü o ménu 25.000 agni fa, cunusciüu cummu u sepürtu du "[[S̠uénu Prìnsipe]]". A particularité de stu sepürtu chi, d'ün fiö de 15-16 anni, a l'è a richéssa du sö curedu e a cunpletéssa du retruvaméntu, fètu u primmu de mas̠u du [[1942]] da-a scuaddra du prufesü [[Luigi Bernabò Brea]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/preistoria/il-giovane-principe/|tìtolo=Il Giovane Principe|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. Ôtri retruvaménti, ciü resénti, i riva da-a cuscì dita tôna de fôie<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/caverne/caverna-delle-fate/|tìtolo=Caverna delle Fate|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>, parte da grénda [[ôrma de Môgne]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/caverne/arma-delle-manie/|tìtolo=Arma delle Mànie|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>, e turna in-te l'Armassa, und'u l'è stètu truvùn ün semetéiu primitivu cun chins̠e sepürti. Tantu inpurtanti i sùn ascì e dexéne de scrite fète in-sce de lastre ciatte de pria, cunusciüe cumme ciappi, cumme u [[Ciappu de Cunche]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/ciappo-delle-conche/|tìtolo=Ciappo delle Conche|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>, u [[Ciappu da Sô]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/ciappo-del-sale/|tìtolo=Ciappo del Sale|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref> e u [[Ciappu di Séixi]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/ciappo-dei-ceci/|tìtolo=Ciappo dei Ceci|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. A-a giurnô d'ancö, a ciü parte di repèrti truvé in-ta regiùn a l'è cunservô e in mustra in-tu müs̠eu da sité, scituùn in-tu cunvéntu de Santa Caterina, a-u Burgu<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130128211247/http://www.comunefinaleligure.it/pagina.asp?id=18|tìtolo=La Città - la storia|outô=Cumüne de Finô|léngoa=IT|vìxita=2021-06-03}}</ref>. === Eté antiga === [[Immaggine:Castrum Perticae1.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|E ruvine du ''Castrum Perticae'', a Pèrti]] U teritoriu du cumüne de Finô u l'è stètu cuntrulùn da varie pupulasiòi in-tu cursu di seculi. S̠a primma de l'eté di Rumôni sta s̠öna a l'éra ün inpurtante area de cumèrci, scicumme a l'éra a-i cunfìn tra-i teritori di [[Liguri Antighi|ligüri]] [[Sabaççi|Sabassi]] e [[Ingauni]]<ref name=":0" />. De stu periudu chi a testimuniansa ciü famus̠a a l'è de següru cuélla du "Vilaggiu de Àgnime", céntru furtificùn in simma a-a [[Rocca de Pèrti]] e frecuentùn tra-u [[IX secolo a.C.|IX]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]], descuvèrtu du [[1959]] da üna spedisiùn de l'[[Istituto Internazionale di Studi Liguri|Institütu Internasiunôle de Stüddi Ligüri]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>.[[Immaggine:Ponte romano sulla via Giulia Augusta.jpg|miniatura|250x250px|U punte rumônu ditu "de fôie", ün di sincue in-ta canô du Riàn Ponci e l'ünicu che se pö ancura traversô]]De l'eté rumôna i ghe sùn di bèlli rèsti, scibén ch'a nu gh'éra ancura di céntri inpurtanti, s̠unté a-e stradde ch'i traversôvan a regiùn, survatüttu a ''[[Via Julia Augusta]]'' che, custruia pe oréi de l'inperatû [[Aogusto|Cés̠are Gustu]], in-te stu töccu chi a s̠untôva ''Vada Sabatia'', d'ancö [[Vuè|Vué]], cun ''[[Albingaunum]]'', [[Arbenga|Arbénga]], e a cuscì dita "Stradda Romera". Testimunianse de ste stradde chi i sùn i sincue punti rumôni, du [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu d.C.]], in-ta canô du Riàn Ponci (da-u latìn ''Vallis Pontium'', "a canô di punti"), ch'u se caccia in-ta sciüméra Susà. Chi i se truvôvan ascì, tra-i cuscì diti Punte Müttu e Punte de l'Ègua, de antighe côve pe l'estrasiùn da [[pria du Finô]]<ref name=":14">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/la-val-ponci/|tìtolo=La Val Ponci|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/ponti-e-archi/|tìtolo=Ponti e Archi|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. A custrusiùn da primma géxa paleocrestiana a remunta ciü o ménu a-u [[IV secolo|IV]]-[[V secolo|V seculu d.C.]], scituô a-a Marina e cunusciüa cumme a "ceive de Finô", ancura in pé in-ta sö parte ciü bassa. A se truva de sutta a-u cunvéntu di scapüsìn de San Franséscu, und'a l'è stèta descuvèrta cun di travai fèti tra-u [[1940]] e u [[1945]]<ref name=":6">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/pieve-del-finale/|tìtolo=Pieve del Finale|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. A despétu da fìn du duminiu di rumôni, a Ligüria a l'è restô ancura pe cuôrche ténpu sutta a-i [[Inpêro bizantìn|bis̠antìn]], cun-a cuscì dita ''[[Provincia Maritima Italorum]]'', cuande u rèstu da [[Cianûa padann-a|Cianüra Padôna]] u l'éra s̠a cuntrulùn da-i [[Longobàrdi|lungubardi]]. Pe difénde u ''limes'', ch'u caminôva lungu a sùra di munti ligüri, i sùn stèti realis̠é di ''castra'', cumme u ''Castrum Perticae'' e i ''castra'' de Pia e de Orcu. U ''Castrum Perticae'', cunusciüu cumme castéllu de San Tugnìn da-u numme de l'arénte gexétta<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-sant-antonino/|tìtolo=Chiesa di Sant’Antonino|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>, u l'è üna furtificasiùn du [[VI secolo|VI]]-[[VII secolo|VII seculu]] scituô in simma a l'értu briccu ch'u dividde Pèrti da-a canô da sciüméra Acuila, acostu a-u scitu de l'antigu vilaggiu ligüre de Agnime<ref name=":11">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/fortezza-bizantina-di-santantonino/|tìtolo=Castello di Sant'Antonino|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. U castéllu de Orcu (''Castrum Orche'') u se truva a levante du pais̠e da-u mèximu numme, arénte a-a géxa de San Lencìn, e u cuntrulôva ségge a canô du Riàn Curnèi (afluénte da Susà, a levante) che a canô de Feìn, a punénte<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castello-medievale-di-orco/|tìtolo=Castello di Orco|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>. Cun-u castéllu de Varigotti (''Castrum Varicottis''), scituùn in simma a-u côu de Punta Crena e des̠entegùn du [[1341]] da-i s̠enéis̠i<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castello-di-varigotti/|tìtolo=Castello di Varigotti|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-03}}</ref>, ste furtésse chi i furmôvan u scistéma de diféis̠a de l'area, primma da custitusiùn du Marchexùn<ref name=":0" />. === Eté de Més̠u === [[Immaggine:Castel Gavone (Finale Ligure) - panoramio.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|U Gavùn e a sö ture "di diamanti"]] U cuntrullu di bis̠antìn u l'è feniu in-tu [[VII secolo|VII seculu]], cun-a cuncuista du re di lungubardi [[Rotari|Rutari]] du pais̠e picenìn d'eté rumôna ch'u se truvôva a-a fuxe da Pora du [[641]] e, du [[643]], de cuéllu de ''Varicottis'', und'i sùn stèti des̠enteghé u primmu castéllu e e müraie<ref name=":2" />. Pasé i seculi ciü scüri de l'ôtu mediuevu a primma testimuniansa scrita du Finô a remunta a-u [[967]], cuande l'inperatû [[Ötón I de Sassonia|Otùn I]] u cunsegnôva a [[Aleramo do Monferòu|Aleramu du Munferùn]] e tère da cuscì dita môrca Aleramica, ch'i cunprendéivan u castéllu de Orcu ascì. Tra-i discendénti de l'Aleramu se pö regurdô u [[Rìcco I do Carétto|Riccu du Vastu]], ditu ascì [[Do Carétto (famìggia)|Du Caréttu]], mensunùn in-te ün dipluma du [[1162]] unde l'inperatû [[Federigo Barbarossa|Federiccu Bôrbarussa]] u dôva a lé de tère e di tituli, inclüs̠u cuéllu de [[Màrca de Sànn-a|marchéis̠e de Savuna]], cun pudesté surva u Finô ascì<ref name=":1" />. A ogni moddu, scibén che l'investitura a l'éra pe ün teritoriu benbén ciü grossu, u sö puréi u l'éra a-a fìn efetivu sulu in-te l'area du Finô, cun [[Sann-a|Savuna]] che in-te pochi agni a l'è vegnüa liberu cumüne, cu'a storia du Marchexùn ch'a cuménsa dunca du 1162, cun-u Riccu du Caréttu cumme sö primmu marchéis̠e. [[Immaggine:Finalborgo (Finale Ligure)-palazzo del tribunale-2.jpg|miniatura|250x250px|U Palassu du Tribunô, a-u Burgu]] Da-a fìn du [[XII secolo|XII seculu]] a cuménsa ün periudu de gréndu s̠viluppu pe tütta a regiùn, aviùn cun-a realis̠asiùn da primma parte du Castéllu Gavùn, foscia du [[1172]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alberto Peano Cavasola|tìtolo=Il castello di Lancillotto. La storia europea di Castel Gavone|url=https://www.centrostoricofinale.com/prodotto/il-castello-di-lancillotto/|ànno=2004|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=IT|ISBN=88-90-16690-8}}</ref>, in simma a-a colla du Becchignolu<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castel-gavone/|tìtolo=Castel Gavone|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. Inpurtante a l'è ascì a fundasiùn du Burgu, mensunùn pe-a primma otta in-tu [[1213]] cumme ''Burgus Finarii'' (u "Burgu du Finô"), fèta p'oréi du marchéis̠e [[Rìcco II do Carétto|Riccu II]] tra-a fìn du XII e u prinsipiu du [[XIII secolo|XIII seculu]], ch'u l'è préstu vegnüu a capitô du Marchexùn. Sta fundasiùn chi a l'è foscia fèta a-u postu de ün ciü antigu pais̠e, cumm'u pareréiva da de resénti descuvèrte fète sutta a-a ciassa du tribunô, ch'i remuntan a-u [[X secolo|X seculu]]<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/borghi/finalborgo/|tìtolo=Finalborgo|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. In-tu [[XIV secolo|Trexéntu]], cun-a muntô du puréi du Marchexùn cumme cu-a fundasiùn du [[Marchesàu de Süccaellu|Marchexùn de Sücaréllu]] du [[1397]] da parte de ün ramu di Du Caréttu, a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de S̠éna]] a cumensôva a avéi de mire in-sciu Finô, de moddu de tacô insemme a Rivéra de Punénte intréga, dètu che i Du Caréttu i cuntrulôvan l'ünicu stradda tra-u mô e a Cianüra Padôna ch'a nu fusse in-te màn di s̠enéis̠i. Pe sti mutivi chi a l'é scciupô du [[1447]] a cuscì dita guéra du Finô, che in-tu méntre u l'éra sutta a-u marchéis̠e [[Galioto do Caretto|Galiottu I]], e ch'a l'è fenia in-te l'agnu doppu cun-a vitoria di s̠enéis̠i, che però i végne caciòi s̠a du [[1450]] da-e trüppe de [[Zâne I do Carétto|Giuanne I]]<ref name=":4" />. A storia de sta guéra chi a l'è cuntô da-u [[Gianmario Filelfo]], scrivàn s̠enéis̠e cuntenpuraneu a-i fèti, in-tu sö libbru ''Bellum Finariense'', du [[1453]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.assocelesia.it/news.php?id=31|tìtolo=Bellum Finariense|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>. In-ti agni de doppu i sùn stète realis̠è e növe müraie du Burgu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/le-mura-di-finalborgo/|tìtolo=Cinta muraria medievale di Finalborgo|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>, ancura in pé e cu-e tréi purte de Porta Carétta<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/porta-carretta/|tìtolo=Porta Carretta|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>, Porta Tèsta<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/porta-testa/|tìtolo=Porta Testa|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref> e Porta Rumôna du Murìn, ciü a ture "di diamanti" du Gavùn, du [[1490]]<ref name=":3" />. Du [[1462]] u l'è stètu rangiùn u Palassu du Tribunô<ref name=":12">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/palazzo-tribule-finalborgo/|tìtolo=Palazzo del Tribunale in Finalborgo|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref> e, du [[1492]], a l'è stèta tirô sciü a géxa da Nostra Scignura du Luretu a Pèrti, cunusciüa ascì cumme a géxa di sincue canpanìn<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-ns-loreto-perti/|tìtolo=Chiesa di NS di Loreto|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. === Eté muderna === [[Immaggine:Plan de la ville et des fortifications de Final, XVIIe siècle.jpg|thumb|350x350px|Vista du Finô in-tu [[XVII secolo|Seiséntu]]|sinistra]] In-ti agni doppu a vitoria in-ta guéra du Finô, u Marchexùn u l'è arivùn a-u sö mascimu splendû, cu'a cuncuista de ciü pais̠i in-ta [[Burmia (valä)|Burmia]], fina a [[Saliceto (Italia)|Saliceto]] e a [[Paroldo]], fètu ch'u purtôva gréndi ricchésse da-i cumèrci. In-tu mèximu periudu a gh'è stèta a custrusiùn de vari palassi de famie da nubilté finarina<ref name=":4" />, cumme i Ricci, ch'i gh'àn durbiu u sö palassu du [[1529]]<ref name=":15">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/palazzo-ricci/|tìtolo=Palazzo Ricci|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>, i Cavasöra<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/palazzo-cavasola/|tìtolo=Palazzo Cavasola|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref> e, tra-i ciü inpurtanti, i Buraggi<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/palazzo-buraggi-via-consolazione/|tìtolo=Palazzo Buraggi a Finalmarina|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/palazzo-buraggi-via-pertica/|tìtolo=Palazzo Buraggi de via Pertica|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/villa-buraggi/|tìtolo=Villa Buraggi|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. U muméntu de pôxe u l'è però préstu scentùn: cun-a scüs̠a de cuôrche revurta cuntra u marchéis̠e [[Alfónso II do Carétto|Arfunsu II]] e a-u sö môguvèrnu, a Repübbrica de S̠éna a s'è mesciô cun sucèssu in guéra cuntra u Marchexùn du [[1558]]. A ogni moddu a l'à cuntrulùn u Finô sulu fìn a-u [[1602]], cuande, cun-a murte de l'urtimu marchéis̠e [[Sforsa Dria Du Carettu|Sforsa Dria]], u végiu marchexùn u l'è pasùn sutta a l'[[Inpêro spagnòllo|inperu spagnollu]], restandu ''de iure'' ün feudu de l'inpéru. Pe-a Spagna u cuntrullu de Finô u l'éra benbén inpurtante dètu ch'u l'éra u portu in-sciu mô pe-u cuscì ditu "Camìn spagnollu" che, travèrsu u [[Ducôtu de Milàn]], u cunsentiva a-e trüppe da Spagna e de Napuli de rivô in-te [[Fiàndre|Fiandre]], pruvinse ribèlli. A-u periudu spagnollu i remuntan varie custrusiòi, a-a giurnô d'ancö ancura in pé, cumme a Porta Reôle, realis̠ô a-u postu da Porta Carétta<ref name=":5" />, u rafursaméntu di castélli s̠a pres̠énti, a custrusiùn da furtéssa de San Giuanne, surva a-u céntru du Burgu<ref name=":10">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castel-san-giovanni/|tìtolo=Castel San Giovanni|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>, l'ôrcu triunfôle da Marina<ref name=":13">{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/ponti-e-archi/arco-di-margherita-a-finalmarina/|tìtolo=Arco di Margherita|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref> e a scistemasiùn de varie géxe, cumme cuélla de San Biôxu<ref name=":0" /><ref name=":4" />. [[Immaggine:– Statuta, decreta et ordines marchionatus Finarij, 1667 – BEIC 10369364.jpg|miniatura|239x239px|I ''Statuta'' du Marchexùn du Finô du [[1667]]]] A fìn da duminasiùn spagnolla, du [[1707]], a curispunde a-u declìn definitivu du Marchexùn, catùn da S̠éna du [[1713]], che cuscì a l'è stèta l'urtima feudataria de Finô, es̠ercitandu u sö cuntrullu travèrsu ün guvernatû. Scinbulu da növa gestiùn a l'è, du [[1715]], a destrusiùn du Gavùn; cun-i növi aministratòi ch'a l'à duvüu gestî de revurte asci, cumme cuélle du [[1730]] e du [[1734]], e ün invasiùn di piemontéis̠i. Cun-a Pôxe de Aachen du [[1748]] u cuntrullu de Finô u l'è dètu du tüttu a-a Repübbrica de S̠éna, ch'a l'à tacùn dritu a regiùn a-i sö dumini, cu-u Finô ch'u l'è cuscì restùn ün marchexùn sulu ''de iure'', cunservandu però i sö antighi ''Statuta''<ref name=":0" /><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Statuta, decreta et ordines marchionatus Finarij|url=https://gutenberg.beic.it/view/action/nmets.do?DOCCHOICE=10369364.xml&dvs=1622840002847~29&locale=it_IT&search_terms=&show_metadata=true&adjacency=&VIEWER_URL=/view/action/nmets.do?&DELIVERY_RULE_ID=7&divType=&usePid1=true&usePid2=true|ànno=1667|editô=Ex typographia Ambrosij Ramellati|çitæ=Finô|léngoa=LA}}</ref>. === Eté cuntenpuranea === L'antigu Stôtu u l'è feniu du tüttu du [[1795]], cuande, cun l'invasiùn de trüppe francéis̠i du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] e a creasiùn da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], i sùn stèti abulii i végi tituli e i fèudi, cun l'aministrasiùn lucôle ch'a l'è stèta mudernis̠ô. A l'inprinsipiu tacùn in-tu departiméntu da Marémula, cun capulögu a-a [[A Prìa|Pria]], a l'anesiùn da [[Liguria|Ligüria]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|inperu francéis̠e]] Finô u l'è inseriu in-tu [[Dipartimentu de Muntenötte|departiméntu de Muntenötte]], und'u l'éra capulögu d'ün cantùn de l'''arrondissement'' de [[Sann-a|Savuna]]. U remunta a stu periudu chi a custrusiùn du Teôtru Aycôrdi, u ciü antigu de tütta a Rivéra, durbiu du [[1806]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/teatri/teatro-aycardi/|tìtolo=Teatro Aycardi|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. Du [[1815]], doppu a cürta speriénsa da [[Repùbrica Zenéize|Repübbrica S̠enéis̠e]], u Finô u l'è pasùn a-i [[Savoia]] cun-u rèstu da [[Liguria|Ligüria]] pe decis̠iùn du [[Congresso de Vienna|Cungréssu de Viénna]] e dunca inserii, fìn a-u [[1927]], in-ta [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa de S̠éna]], pe pasô dunca in-ta növa [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1@originale|tìtolo=R.D.L. 2 s̠enô 1927, n. 1, art. 1|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>. In-te cuéllu agnu u l'è stètu creùn u cumüne de ''Finale Ligure'' ascì, cun l'uniùn di trèi pais̠i du Burgu, de Pia e da Marina<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1927-01-02;1!vig=|tìtolo=R.D.L. 2 s̠enô 1927, n. 1, art. 4|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>. In-ti agni da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma Guéra Mundiô]] a Finô u l'è cumensùn ün prucèssu de industrialis̠asiùn, cun-a creasiùn de oficine da Marina, ch'i faxèivan côri e vagòi pe-e feruvie, poi catè da l'inpres̠ariu s̠enéis̠e [[Rinàldo Piàggio|Rinaldu Piaggio]], ch'u l'à inandiùn ün stabiliméntu pe-a prudusiùn de aérei. Fìn a-u sö stramüu a [[Villanöva|Villanöva d'Arbénga]] du [[2014]], sta chi a l'è stèta l'indüstria ciü inpurtante du cumüne, cu-i stabiliménti da ''[[Piaggio Aerospace]],'' a-a giurnô d'ancö pe-a ciü parte derucòi, ch'i ocupavôn üna grossa area arénte a-u Côu da Crôvas̠òppa<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/archeologia-industriale/aree-piaggio/|tìtolo=Aree Piaggio|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref>. Cunsciderùn a sö lunga e inpurtante storia du [[2007]], cun decrétu du prescidénte da repübbrica, u cumüne de Finô u l'à risevüu u titulu de sité. Da-u [[1973]] a-u [[2011]] u l'à fètu parte da [[Comunitæ montagnìnn-a Pollupice|Cumünité Muntôna Pollupice]], derfô du [[2009]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%25C3%25A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=L.R. 4 lüu 2008, n. 24|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>. == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Finâ}} === Minuranse fulône === Segundu l'ISTAT, a-u 31 de dixénbre du 2023, a Finô i gh'éran 844 res̠idénti fulén. === Cugnummi ciü difüs̠i === I cugnummi ciü difüs̠i a Côrxi i sùn ''Parodi'', ''Rossi'', ''Bruzzone'', ''Ferrari'' e ''Gaggero''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=Classifiche dei Cognomi Italiani|léngoa=IT|vìxita=2025-03-07}}</ref>. === Persune lighè a Finô === [[Immaggine:Views from Finale Ligure 12.jpg|miniatura|250x250px|U munuméntu a-u generô Caviglia in-sciu côu de San Dunùn]] * [[Riccu I Du Caréttu]], ditu u Guèrsu (..., ... - ..., [[1185]]), primmu [[Marchexùn du Finô|marchéis̠e du Finô]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-del-carretto_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Enrico}}</ref>. * [[Giacumu Du Caréttu]] (..., [[1215]] ca - ..., post-[[1260]]), [[Marchexùn du Finô|marchéis̠e du Finô]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-giacomo-marchese-del-finale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Giacomo, marchese del Finale}}</ref>. * [[Antognu Du Caréttu]] (..., [[1250]] ca - ..., post-[[1311]]), [[Marchexùn du Finô|marchéis̠e du Finô]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-antonio-marchese-del-finale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Antonio, marchese del Finale}}</ref>. * [[S̠ors̠u Du Caréttu]] (..., [[1290]] ca - ..., post-[[1355]]), [[Marchexùn du Finô|marchéis̠e du Finô]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-giorgio-marchese-del-finale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Giorgio, marchese del Finale}}</ref>. * [[Antoniotto Adorno (1340-1398)|Antugnottu I Adornu]] ([[Zena|S̠éna]], [[1340]] ca - Finô, [[1398]]), [[Dûxe da Repùbrica de Zêna|duxe da Repübrica de S̠éna]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antoniotto-i-adorno/|tìtolo=Adórno, Antoniotto I - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-09-24}}</ref>. * [[Galioto do Caretto|Galeottu Du Caréttu]] (..., [[1390]] ca - [[Quimper]], [[1450]]), [[Marchexùn du Finô|marchéis̠e du Finô]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-galeotto-marchese-del-finale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Galeotto, marchese del Finale}}</ref>. * [[Giuanne Du Caréttu]] (..., [[1400]] ca - ..., [[1468]]), [[Marchexùn du Finô|marchéis̠e du Finô]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-giovanni-marchese-del-finale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Giovanni, marchese del Finale}}</ref>. * [[Batista di Giüdisi]] (Finô, [[1428]]/[[1429|29]] - [[Romma|Rumma]], [[1484]]), religius̠u e studiüs̠u<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Diego Quaglioni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/battista-dei-giudici_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2001|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 56|capìtolo=GIUDICI, Battista dei}}</ref>. * [[Carlu Duménegu Du Caréttu]] (Finô, [[1454]] - [[Romma|Rumma]], [[1514]]), cardinô e arcivescu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Tiziana Bernardi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-carlo-domenico_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Carlo Domenico}}</ref>. * [[Fabrissiu Du Caréttu]] (Finô, [[1455]] - [[Rödi|Rodi]], [[1521]]), Gréndu Méistru de l'Ordine di Uspialié<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Tiziana Bernardi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/fabrizio-del-carretto_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Fabrizio}}</ref>. * [[Arfunsu Du Caréttu]] (Finô, [[1457]] - Finô, [[1516]]), [[Marchexùn du Finô|marchéis̠e du Finô]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-alfonso-marchese-del-finale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Alfonso, marchese del Finale}}</ref>. * [[Giomu Culonna]] ([[Orsogna]], [[1604]] - Finô, [[1666]]), cardinô e arcivescu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franca Petrucci|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/girolamo-colonna_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1982|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 27|capìtolo=COLONNA, Girolamo}}</ref>. * [[Duménegu Buciôrdu]] ([[A Marina (Finô)|A Marina]], [[1686]] - [[Zena|S̠éna]], [[1746]]), pitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ennio Poleggi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/domenico-bocciardo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1969|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 11|capìtolo=BOCCIARDO, Domenico}}</ref>. * [[Giuanne Duménegu Brichieri Curunbi]] (Finô, [[1719]] - [[Firense|Firénse]], [[1787]]), giürista<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Turi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/brichieri-colombi-giovanni-domenico_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRICHIERI COLOMBI, Giovanni Domenico}}</ref>. * [[Sorsu Gallesiu|S̠ors̠u Gales̠iu]] ([[U Burgu (Finô)|U Burgu]], [[1772]] - [[Firense|Firénse]], [[1839]]), butanicu e ommu puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Saltini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-gallesio_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1998|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 51|capìtolo=GALLESIO, Giorgio}}</ref>. * [[Emanuele Celesia]] ([[U Burgu (Finô)|U Burgu]], [[1820]] - [[Zena|S̠éna]], [[1889]]), storicu e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nilo Calvini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/emanuele-celesia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1979|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 23|capìtolo=CELESIA, Emanuele}}</ref>. * [[Enrico Caviglia]] ([[A Marina (Finô)|A Marina]], [[1862]] - Finô, [[1945]]), generô e puliticu<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-caviglia/|tìtolo=Cavìglia, Enrico - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-09-24}}</ref>. * [[Pier Giulio Breschi]] ([[Pia (Finô)|Pia]], [[1874]] - [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaritta]], [[1937]]), giurnalista, cunpus̠itû e incis̠û<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luciano Onder|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-giulio-breschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRESCHI, Pier Giulio}}</ref>. * [[Ugo Malvano]] ([[Turin|Türìn]], [[1878]] - Finô, [[1958]]), pitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesca Lombardi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ugo-malvano_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 68|capìtolo=MALVANO, Ugo}}</ref>. * [[Giovanni Boine]] ([[A Marina (Finô)|A Marina]], [[1887]] - [[U Portu]], [[1917]]), scritû e criticu letiraiu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Costanzo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-boine_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1969|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 11|capìtolo=BOINE, Giovanni}}</ref>. * [[Virgilio Fedi]] ([[Nuxei]], [[1911]] - Finô, [[1998]]), partigiàn e pueta in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2020|tìtolo=Allegato "Il quadrifoglio artistico"|revìsta=Il Quadrifoglio|editô=Associazione "Emanuele Celesia"|çitæ=Finô|volùmme=Agnu X|nùmero=22|p=5|léngoa=IT|url=https://assocelesia.it/doc/QuadriArtistico.pdf}}</ref>. * [[Renato Castellani]] ([[Varigotti]], [[1913]] - [[Romma|Rumma]], [[1985]]), regista du cine<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/renato-castellani/|tìtolo=Castellani, Renato - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-09-24}}</ref>. * [[Carlo Donat-Cattin]] ([[A Marina (Finô)|A Marina]], [[1919]] - [[Munte Carlu]], [[1991]]), scindacalista e puliticu<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-donat-cattin/|tìtolo=Donat-Cattin, Carlo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-09-24}}</ref>. == Sciti de interesse == === Architetüre religius̠e === A-a giurnô d'ancö, Finô u l'è divis̠u tra-i prevostri de növe géxe, cun s̠urisdisiùn in-sce di teritori che ciü o ménu i sùn i méximi di cuélli di végi cumüni taché a-a sité<ref>{{Çitta web|url=https://www.chiesasavona.it/vicaria-di-finale-ligure/|tìtolo=Vicaria di Finale Ligure - Parrocchie|léngoa=IT|vìxita=2021-06-06}}</ref>. De ciü, dètu che e due lücalité de Gura e de Ölle i sùn stète catè da-u marchéis̠e [[Rìcco II do Carétto|Riccu II]] du [[1212]], di agni doppu a custitusiùn du Marchexùn, ste due parocchie chi i se truvan ancura sutta a-a [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòces̠i d'Arbénga-Inpéria]], cumme a vexina [[A Prìa|Pria]], e nu sutta a cuélla de [[Diocexi de Sann-a-Noi|Savuna-Nori]], cumme u rèstu du cumüne de Finô<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/wd-annuario-enti/gorra-s-bartolomeo-4162/|tìtolo=Gorra, s. Bartolomeo|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/wd-annuario-enti/olle-s-giovanni-battista-decollato-4196/|tìtolo=Olle, s. Giovanni Battista decollato|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. ;Parocchia du Burgu <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Finaleborgo Basilika Antiquissima.jpg|Faciôta da géxa de San Biôxu I chiostri del Complesso di Santa Caterina.jpg|Ciostru e canpanìn de Santa Caterina Cappella di Regina Pacis vista da Piazza Milite Ignoto - Finalborgo.jpg|A géxa da Regina Pacis Chiesa di San Giuseppe Calasanzio - Finalborgo.jpg|A géxa di Sculopi Monastero delle Suore Domenicane di Santa Rosa - Finalborgo.jpg|A capélla du cunvéntu de Santa Rös̠a </gallery> * Colegiôta de San Biôxu: a l'è a séde da parocchia du Burgu e üna de due baxiliche de Finô. A dôta da sö custrusiùn a nu l'è guéri céra, cun-a primma testimuniansa scrita ch'a remunta a-u [[1162]], cuande a se truvôva ancura de föra de müraie du pais̠e, dita dunca San Biôxu ''extra-muros''. Tra-u [[1372]] e u [[1375]] a l'è stèta recustruia dréntu a-u Burgu segundu u stile goticu e, du [[1463]], in simma a üna de ture de müraie du pais̠e u l'è stètu realis̠ùn u sö canpanìn. Saches̠ô in-ta guéra du Finô, a géxa de San Biôxu a l'è stèta turna recustruia tra-u [[1634]] e u [[1659]] in stile baroccu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/collegiata-di-san-biagio/|tìtolo=Basilica di San Biagio|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/basilica-san-biagio|tìtolo=Basilica di San Biagio|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa e cunventu de Santa Caterina: custrusiùn cumensô du [[1359]] pe oréi du marchéis̠e [[Zòrzo Do Carétto|S̠ors̠u]], pe döverô a géxa cumme sepürtu de famia, a l'è stèta séde di frè dumenichén fìn a-u [[1802]], pe vegnî dunca üna galéra. Serô ascì a galéra, a-a giurnô d'ancö Santa Caterina a l'è vegnüa ün inpurtante céntru cultürôle, séde du müs̠eu da sité, de üna bibliutéca e de ün auditorium, ch'u l'è stètu recavùn propriu dréntu a-a géxa<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/conventi-ed-abbazie/chiesa-e-convento-di-santa-caterina/|tìtolo=Santa Caterina|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-santa-caterina|tìtolo=Chiesa di Santa Caterina|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa da Regina Pacis: a se truva in-sce rive du munte da Crôvas̠òppa, de la da-a sciüméra Pora e s̠untô a-u senté napuleunicu pe Verési. * Géxa de San Gius̠eppe Calansansiu: a se truva in-scia stradda pe-a Marina e a l'éra a-u prinsipiu dedicô a San Tognu. A l'è cunusciüa cumme a géxa di [[Scolopi|Sculopi]] ascì, dètu che da-u [[1831]] a l'è stèta a séde de sta cungregasiùn religius̠a chi, inpegnô in-te l'educasiùn di matétti ch'i rivôvan da-e famie ciü povere<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-giuseppe-calasanzio|tìtolo=Chiesa di San Giuseppe Calasanzio|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Capélla e munesté de Santa Rös̠a: custruiu de föra de müraie du [[1677]], u l'è ün cunvéntu de munighe dumenicône creùn da-a beôta Giuanna Caterina Boldoni, fètu e decurùn segundu u güstu baroccu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/notizie-e-informazioni/newsletter-21-il-convento-di-santa-rosa-a-finalborgo/|tìtolo=Il monastero di Santa Rosa a Finalborgo|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT|vìxita=2027-09-01}}</ref>. ;Parocchia da Marina <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Finale Ligure - Collegiata di San Giovanni Battista - 2023-09-30 18-31-39 002.jpg|A colegiôta de San Giuanne Finale Ligure - Chiesa di Santa Maria Maddalena de' Pazzi - 2023-09-30 18-13-12 002.jpg|A Géxa di Néigri Finale Ligure Frati Minori Cappuccini Chiesa di San Francesco d'Assisi.jpg|San Franséscu, géxa du cunvéntu </gallery> * Colegiôta de San Giuanne Batista: l'ôtra baxilica de Finô, a l'è a séde da parocchia da Marina. A l'è üna grénda géxa in stile baroccu, cun-a sö realis̠asiùn ch'a l'è duvüa a-a l'oréi du vescu [[Anbrêuxo Fiésco|Anbröxu Fieschi]], scicumme ch'u l'oréiva sustituî a végia céive du Finô cun üna géxa ciü inpurtante, ordenandu cuscì u prinsipiu di travai du [[1567]], scibén che a custrusiùn a l'è cumensô sulu du [[1619]], pe dürô pe sincuantasincue anni, fìn a-u [[1674]]. I travai sucesivi, cumme a növa faciôta du [[1762]] e a cüpula du [[1780]], i gh'àn dètu a-a géxa u sö spétu d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/basilica-di-san-giovanni/|tìtolo=Basilica di San Giovanni|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.parrocchiafinalmarina.it/parrocchia/arte-e-storia/|tìtolo=Arte e Storia|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/collegiata-s-giovanni-battista|tìtolo=Basilica Collegiata di S. Giovanni Battista|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Céive du Finô: a l'éra a géxa ciü antiga du Finô, fètu in-tu stile paleucrestiàn in-tu [[V secolo|V seculu]] e dedicô a San Giuanne Batista, San Nas̠ô e San Célsu. Largô ciü otte, cun-u svilüppu da Marina u prevostu da lücalité u l'à dunca fètu stramüu in-ta növa parocchia e a végia géxa ch'a l'è pasô a-i scapüsìn, ch'i gh'àn custruiu in simma ün cunvéntu. Grassie a di scôvi, fèti tra-u [[1939]] e u [[1946]], a-a giurnô d'ancö u l'è puscibile véi a sö parte ciü bassa<ref name=":6" /><ref name=":9">{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-dei-padri-cappuccini|tìtolo=Chiesa dei Padri Cappuccini e Pieve del Finale|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa de Santa Maìn Manéna di Passi: cunusciüa ascì cumme a Géxa di Néigri, da-u curû de cappe da [[Cazàsse|cas̠assa]] da Santiscima Trinité e da Murte, ch'a ghe stà, a sö custrusiùn a l'è cumensô du [[1697]], pe fenî du [[1706]]. A-a giurnô d'ancö a l'è cunusciüa pe-u sö gréndu pres̠épiu, ün di ciü bèlli da sité<ref>{{Çitta web|url=http://www.parrocchiafinalmarina.it/parrocchia/chiesa-dei-neri/|tìtolo=Chiesa dei Neri|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa e cunvéntu de San Franséscu: fìn a-i [[Anni 1990|agni '90]] séde di scapüsìn, u se truva in-scia stradda pe-u Burgu. Géxa e cunvéntu i sùn stèti custruii in simma a l'antiga céive du Finô tra-u [[1582]] e u [[1585]], ma deruché du [[1628]], p'ése turna frabiché tra-u [[1642]] e u [[1644]], segundu u spétu d'ancö<ref name=":9" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.cappucciniliguri.it/finale-ligure.html|tìtolo=Convento Frati Cappuccini|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. ;Parocchia de Pia <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> MK54637 Santuario di S. Maria Pia (Finale Ligure).jpg|Santa Maìn de Pia e u sö canpanìn Finale Ligure - Chiesa di San Giacomo - 2023-09-26 16-08-07 001.JPG|San Giacumu a-e Môgne </gallery> * Abasia de Santa Maìn: custrusiùn realis̠ô surva a üna géxa benbén ciü antiga, dedicô delungu a Santa Maìn e s̠a mensunô in-te ün attu du [[1170]], und'a l'è indicô cumme pruprieté de l'abasia de San Cuintìn de [[Spigno Monferrato|Spignu]]. L'inpunénte canpanìn, da l'ôta punta a öttu lôti e realis̠ùn cun-a cuscì dita pria du Finô, u remunta a-u [[XIII secolo|Duxénto]] e u l'è a sula parte da géxa medievôle restô intégra, dètu che sulu de parte picine da primma custrusiùn i sùn ancura vixibili. Du [[1474]] a géxa, pe dumanda du marchéis̠e [[Galiöto II do Carétto|Galiottu II]] a-u [[Pàppa Sisto IV|pappa Sistu IV]], a l'è stèta afidô a-i frè orivetén, di benedetìn lighé a-a növa cungregasiùn de Munte Orivetu, ch'i l'àn largùn a géxa, purtandu da-a [[Toscann-a|Tuscana]] varie upere d'arte. U remunta a stu periudu chi a realis̠asiùn du durmitoriu e du refetoriu, cun l'inprinsipiu da custrusiùn di dòi ciostri ascì, ch'i sùn però resté da fenî fina a-u [[1921]]. Tra-u [[1724]] e u [[1729]] l'abasia a l'è stèta recustruia in-tu sö spétu d'ancö, cun üna sula navôta e a bèlla faciôta decurô da varie pitüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/conventi-ed-abbazie/chiesa-e-abbazia-di-ns-assunta/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/abbazia-dei-padri-benedettini|tìtolo=Abbazia dei Padri Benedettini|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/santuario-ns-pia|tìtolo=Santuario di N.S. di Pia|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Capélla de San Tugnìn Abùn a-u Munte: a se truva in-ta regiùn du Munte de Pia, in-scia SP54 che, muntandu da-a canô du Pora, a travérsa l'ôtuciàn de Môgne, in-te üna pus̠isiùn und'a gh'è üna vista panuramica in-sciu rèstu du cumüne de Finô. A capélla a l'à ün canpanìn particulô, da-a cianta a triangulu, ün di pochi in-te tütta a Ligüria<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/borghi/monte-di-pia/|tìtolo=Monte di Pia|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/cappella-san-antonio-abate|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio Abate al Monte|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa de San Giacumu: a l'è a géxa a-u servissiu da regiùn d[[e Môgne]], cunpréis̠a in-ta parocchia de Pia, e a l'è stèta frabicô du [[1848]] in-sciu scitu d'üna capélla ciü antiga. Da-u [[1861]] a gh'à avüu ün sö retû e, du [[1971]], a l'éra fina vegnüa parocchia. In-ta géxa i sun cunservè du opere du scurtû savunéis̠e [[Antonio Brilla]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109566|tìtolo=Chiesa di S. Giacomo Apostolo|léngoa=IT|vìxita=2025-04-25}}</ref>. * Géxa véggia de San Giacumu: custrusiùn ancö scunsacrô, a l'è stèta a primma géxa da regiùn d[[e Môgne]], fundô in-te ün muméntu scunusciüu e custruia a növu du [[XVII secolo|Seiséntu]], segundu ün decrétu du véscu ch'u l'à cumandùn de caciô s̠ü a primma architetüra a-i 12 de mas̠u du [[1644]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109551|tìtolo=Chiesa di S. Giacomo (ex)|léngoa=IT|vìxita=2025-04-25}}</ref>. ;Parocchia de Lacremô <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Oldcalvisio1.jpg|A géxa veggia de San Cipriàn a Lacremô Chiesa di San Cipriano - Calvisio (Finale Ligure) (II).jpg|A géxa növa Chiesa di San Gennaro - Verzi (Finale Ligure).jpg|A géxa de San S̠enô a Vèrs̠i </gallery> * Géxa de San Cipriàn: a l'éra a séde da parocchia de Lacremô, a-a giurnô d'ancö stramüô in-te üna custrusiùn ciü növa. A l'è u frütu de sucesivi derucaménti e recustrusiòi, cun üna primma géxa, descuvèrta grassie a di scôvi, ch'a remunta foscia a l'eté rumôna. A segunda géxa, de l'Eté de Més̠u, a l'éra stèta realis̠ô cun ün stile rumônicu tra-u [[XII secolo|XII]] e u [[XIII secolo|XIII seculu]] e, pocu doppu, u gh'è stètu s̠untu ascì u canpanìn, u ciü antigu du Finô. U sö spétu d'ancö u riva da dòi largaménti sucesivi, e l'urtimu u l'è stètu cuéllu du [[XVIII secolo|Setteséntu]], cun-a géxa ch'a l'è restô in funsiùn fina a-u [[1932]], cuande a parocchia a l'è stèta stramüô in-ta sö növa séde<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-di-san-cipriano/|tìtolo=Chiesa di San Cipriano|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-cipriano|tìtolo=Chiesa di San Cipriano|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa di Santi Curneliu e Cipriàn: a l'è a parocchia mudèrna de Lacremô, custruia tra-u [[1931]] e u [[1932]] in-te üna pusisiùn ciü vexìna a-u növu céntru du pais̠e, dètu che a géxa végia a se truva in-scia riva du Munte Tolle, in-ta parte végia de Lacremô. A géxa növa, custruia du tüttu cun-a cuscì dita pria du Finô, a l'è stèta realis̠ô in-tu stile néu-rumônicu, a tréi navôte e cun ün értu canpanìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-dei-ss-cornelio-e-cipriano/|tìtolo=Chiesa dei SS Cornelio e Cipriano|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-cipriano-san|tìtolo=Chiesa di San Cipriano e San Gennaro|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa de San S̠enô: a l'è scituô a [[Vèrs̠i (Finô)|Vèrs̠i]], in-scia riva di munti de frunte a cuélla de Lacremô, da l'ôtra parte da canô da sciüméra Susà<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-gennaro|tìtolo=Chiesa di San Gennaro|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Oratoiu de San Bastianìn: custrusiùn ch'a remunta a-u [[XIV secolo|Trexéntu]], fèta turna du [[XVI secolo|Sincueséntu]], a se truva dapé a-a végia géxa de San Cipriàn. A l'è üna custrusiùn sénplice, cun üna sula stansia e üna sacristia picina, a-a giurnô d'ancö vöia dètu che i arédi i sùn stèti stramüé in-ta növa géxa, a-u fundu da canô. * Capelétta de Nostra Scignura da Mis̠ericordia: in-sce ün incruxu da stradda ch'a munta da-u fundu da canô a-u pais̠e végiu de Lacremô. A l'è dedicô a-a mèxima Madonna du [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|Santuôriu de Savuna]]. * Capélla de Nostra Scignura du Bùn Viéggiu: a se truva a-a fìn da stradda che da Lacremô végiu a china in-ta canô. ;Parocchia de Muntixélu * Géxa de San Dalmassiu Môrtire: parocchia de Muntixélu, a l'è stèta custruia doppu u derucaméntu da géxa ciü antiga, ch'a remuntôva a-u [[XIV secolo|Trexéntu]] e ch'a l'é supravisciüa sulu pe-u canpanìn. * Capella de San Benardìn: in-ta cuntrô ch'a ne piggia u numme, missa in-scia crèsta tra-a canô de l'Acuila e cuélla da Susà, e sö urigine i remuntan a-a fìn de l'[[Etæ de Mëzo|Eté de Més̠u]]. A sö celebrasiùn a l'éra cuscì sentia che, du [[1765]], u l'è intervegnüu u véscu pe regulô e prucesiòi a-a capélla<ref>{{Çitta|Granero & Molteni|''Cap. III. Le chiese del Finale'', p. 90}}</ref>. ;Parocchia de Pèrti <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Finale Ligure - Chiesa di Sant'Eusebio - 2023-09-26 14-12-57 002.JPG|San S̠ébbiu növu Finale Ligure - Chiesa di Sant'Eusebio - 2023-09-26 14-36-45 001.JPG|San S̠ébbiu véggiu Chiesa dei cinque campanili, Finale Ligure - panoramio (1).jpg|A géxa "di sincue canpanìn", a Pèrti Perti (Finale Ligure)-chiesa san sebastiano.jpg|Vista de San Bastianìn Cappella di Sant'Antonino.jpg|San Tugnìn a-u ''Castrum Perticae'' Cappella di San Carlo.jpg|Capélla de San Carlu de Muntesurdu </gallery> * Géxa de San S̠ébbiu: séde da parocchia de Pèrti, a cunsciste in-te due custrusiòi. A primma, ch'a remunta a-u [[XI secolo|XI seculu]], a l'è stèta realis̠ô surva a üna cripta de eté rumôna, pres̠énte s̠a in-tu [[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu a.C]]. U sö spétu d'ancö u l'è però da fìn du [[XV secolo|Cuattruséntu]], cuande a géxa a l'è stèta derucô p'ése poi recustruia ciü grénda. Particularité da géxa végia de San S̠ébbiu a l'è u canpanìn "a véira", pocu cumüne tra-e géxe lìgüri. Sta custrusiùn chi a l'éra però vegnüa troppu picina pe-i bes̠ögni da cumünité de Pèrti e dunca, du [[1714]], i sùn cumensé i travai pe-a realis̠asiùn da géxa növa, acostu a l'ôtra. Grénda custrusiùn, de furma a fegüra a öttu lôti, a l'è stèta custruia pe-a ciü parte cun de prie ch'i rivôvan da-u Gavùn, des̠entegùn du 1715 da-i s̠enéis̠i<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-sant-eusebio-perti/|tìtolo=Chiesa di Sant'Eusebio|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-di-santeusebio-cripta-e-campanile/|tìtolo=Abside e campanile della chiesa di S. Eusebio|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-santeusebio|tìtolo=Chiesa di Sant'Eusebio|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa de Nostra Scignura de Luretu: cunusciüa ascì cumme a "géxa di sincue canpanìn", a l'è üna de custrusiòi ciü famus̠e de Finô, tantu che a sö prugettasiùn a l'è stèta atribuia, sbaiandu, a-u [[Bramante]]. U sö prugèttu u pia es̠énpiu da di travai fiurentìn du [[Féipo Brunelleschi|Brunelleschi]] e a l'à cumme mudéllu scuéxi de següru a cuscì dita Capélla Portinari, a [[Milan|Milàn]]. A custrusiùn de sta géxa chi a remunta ciü o ménu a l'agnu [[1470]], in-tu periudu du mascimu splendû du Marchexùn, cun ün s̠ögu de curòi otegnüu cun l'üs̠u da pria du Finô, di mòi e de materiôli gianchi, cumme in-ta vexìna ture du Gavùn<ref name=":8" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-nostra-signora-loreto|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora di Loreto (dei Cinque Campanili)|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa de San Bastianìn: géxa realis̠ô ciü o ménu in-te l'agnu [[1490]] p'oréi du cardinô [[Càrlo Doménego Do Carétto|Carlu Duménegu Du Caréttu]], ch'u vegniva propriu da-u Finô e ch'u l'à cumisciunùn ascì u purtô da géxa. Da-a sénplice faciôta a cabana, segundu ün stile rumônicu, a géxa a l'è divis̠a in-te tréi navôte e a gh'à di interni cun di ricchi afreschi. In-te ün moddu diferénte da-a ciü parte de ôtre géxe de Finô, cuélla de San Bastianìn a nu l'è stèta recustruia, cunservandu cuscì u sö spétu uriginôle<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-san-sebastiano-perti/|tìtolo=Chiesa di San Sebastiano|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-sebastiano-perti|tìtolo=Chiesa di San Sebastiano di Perti|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Capélla de San Tugnìn: géxa antiga e picina, a l'è stèta realis̠ô tra-u [[VI secolo|VI]] e u [[VIII secolo|VIII seculu]] arénte a-u ''Castrum Perticae'', in simma a l'értu briccu ch'u dividde Pèrti da-a canô da sciüméra Acuila. Custruia a l'inprinsipiu in-tu stile rumônicu, u sö spétu d'ancö u l'è cuéllu da recustrusiùn sucesiva a-u forte [[Teramòtto do ponénte do 1887|subrillu du 1887]], fètu de moddu da regurdô e capélle de canpagna tirè sciü in-te cuélli anni<ref name=":7" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/cappella-santantonino|tìtolo=Cappella di Sant'Antonino|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa de San Benedéttu in Valle: custrusiùn ancö scunsacrô, a se truva in-scia via che da Pèrti a va pe [[Muntesurdu (Finô)|Muntesurdu]]. A gexétta a l'existéiva s̠a du [[1477]] e, du [[1500]], a l'è stèta recustruia pe oréi du marchéis̠e [[Arfunsu I Du Carettu|Arfunsu I]], p'esse dunca frabicô ün'ôtra otta, du [[1742]], in-te sö furme d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13658501_00109552_scheda.pdf|tìtolo=Chiesa di S. Benedetto in Valle|léngoa=IT|vìxita=2025-04-25}}</ref>. ;Parocchia de Gura <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Finale Ligure-chiesa.jpg|U géxa végia de San Bertumé Gorra (Finale Ligure)-chiesa san Bartolomeo1.jpg|A géxa növa de Gura </gallery> * Géxa de San Bertumé apostulu: realis̠ô in-tu [[XIV secolo|Trexéntu]], a l'è stèta a parocchia de Gura fina a-a custrusiùn da géxa növa, delungu dedicô a San Bertumé, ciü vexìna a-u céntru du pais̠e. A-a giurnô a se truva in-te ün stôtu de abandùn, cun-u téite pe-a ciü parte derucùn, méntre u canpanìn u l'è in-te üna cundisiùn de pocu méiu. Custruia cun-a pria du Finô, a regurda in-tu stile cuéllu da géxa de San S̠ébbiu de Pèrti, dètu che ste architetüre chi, derivè ciü da custrusiòi piemuntéis̠i che lìgüri, i l'éran benbén cumüni in-tu Marchexùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/campanile-di-san-bartolomeo/|tìtolo=Campanile di San Bartolomeo|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa növa de San Bertumé apostulu: in simma a-a colla de Gura, a l'è stèta prugetô in-ti [[Anni 1950|Agni Sincuata]], p'ése custruia tra-u [[1957]] e u [[1962]] cun üna cianta a cruxe latina da-u transéttu cun-e brasse ceghè vèrsu l'intrô<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20903/|tìtolo=Chiesa di San Bartolomeo|léngoa=IT|vìxita=2024-09-08}}</ref>. E canpône de sta géxa chi i sùn stète realis̠è cun-u metallu utegnüu da-a fuxùn de cuélle du canpanìn da géxa végia<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-bartolomeo-apostolo|tìtolo=Chiesa di San Bartolomeo Apostolo|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Capélla de Nostra Scignura de Luretu: capélla ch'a l'è stèta custruia in-tu [[XVII secolo|Seiséntu]], a despétu da sö intitulasiùn uficiô a l'è cunusciüa da-i abitanti de Gura cumme a capélla da Nunsiô. Üna resénte tradisiùn lucôle a l'ureréiva però che a relativa fèsta a nu ségge festegiô a-i [[25 marso|25 de môrsu]], ma in-ta primma duménega pasô a Pascua, pe nu cuntrastô cun-u climma sacru da cuaréxima<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/04/28/sommario/savona/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/rivive-oggi-la-tradizione-della-messa-nelloratoriio-dellannunziata-a-gorra.html|tìtolo=Rivive oggi la tradizione della Messa nell'Oratorio dell'Annunziata a Gorra|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Capélla de San Làs̠s̠aru: a se truva in-ta lücalité de Gura da-u mèximu numme. U sö spétu d'ancö u remunta a üna recustrusiùn du [[XVI secolo|Sincueséntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/05/13/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/gorra-torna-la-festa-religiosa-di-san-lazzaro.html|tìtolo=Gorra: torna la festa religiosa di San Lazzaro|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>, osciüa da-u cardinô [[Carlu Duménegu Du Caréttu]], méntre a primma strutüra a duveréiva remuntô a l'[[XI secolo|XI seculu]]. A cianta a l'è retangulôre, cun ün'abside semireunda, e otte a butte cun lünétte e a véira e a faciôta a cabana, cun ün gréndu purtô<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90362/|tìtolo=Cappella di San Lazzaro|léngoa=IT|vìxita=2024-09-08}}</ref>. * Capélla de Santa Rus̠alia: a l'è a capélla da cuntrô de Brasô, in-scia stradda pe Verési. Sta capélla chi, cumisiunô da-u Giuanne Batista Sicardu, a l'è stèta frabicô du [[1630]]-[[1632]] e resturô du [[2013]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2015/08/31/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/a-gorra-torna-la-tradizionale-festa-di-santa-rosalia.html|tìtolo=A Gorra torna la tradizionale festa di Santa Rosalia|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. A strutüra a gh'à üna cianta a navôta séncia, cun-a otta a butte e ün tanbüru a öttu lôti dedôtu a l'artô<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90363/|tìtolo=Cappella di Santa Rosalia|léngoa=IT|vìxita=2024-09-08}}</ref>. * Capélla de Nostra Scignura da Néive: a se truva in-ta cuntrô de Vals̠erô, vèrsu a canô de [[Côrxi]], e a l'è stèta realis̠ô in-tu [[XVII secolo|Seiséntu]] survatüttu grassie a-e dunasiòi di fedéli, ch'i l'àn perméssu de custruî ascì u canpanìn e a sacristia<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2015/08/04/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/gorra-dopo-ventanni-riapre-loratorio-della-madonna-della-neve.html|tìtolo=Gorra, dopo vent'anni riapre l'oratorio della Madonna della Neve|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. A gh'à ün'aula da-a cianta retangulôre e ün sénplice prufî a cabana, de dréntu a cunsèrva üna pitüra da Madonna cun-u Banbìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90361/|tìtolo=Cappella della Madonna della Neve|léngoa=IT|vìxita=2024-09-08}}</ref>. ;Parocchia de Ölle * Géxa de San Giuanne Decolùn: a l'è a séde da parocchia de Ölle, custruia du [[1639|1634]]. In-ta géxa a gh'è ascì üna statua da dedicô a-a Madonna ''Auxilium christianorum'' (cunusciüa cumme a Madonna di favìn), ch'a gh'à intitulô a fèsta du 22 de mas̠u, da pocu rangiô<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2021/02/08/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/finale-avviati-i-lavori-di-restauro-nella-chiesa-di-olle-focus-sugli-apparati-pittorici.html|tìtolo=Avviati i lavori di restauro nella chiesa di Olle|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. ;Parocchia de Varigotti <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> San Lorenzo (Varigotti).jpg|A paruchiôle de San Lurénsu Varigotti - Chiesa di San Lorenzo.JPG|Géxa végia de San Lurénsu Chiesa di Sant'Antonio Abate - Varigotti (Finale Ligure).jpg|L'oratoiu de Varigotti </gallery> * Géxa de San Lurénsu: a l'è a séde da parocchia de Varigotti e a l'è stèta custruia pe üna primma otta in-tu [[XIV secolo|Trexéntu]], in-tu stile tardu-goticu. Da custrusiùn medievôle u l'è restùn sulu u canpanìn, in parte recustruiu, dètu che u sö spétu d'ancö u l'è cuéllu de üna realis̠asiùn sucesiva, fèta cun ün stile baroccu. A géxa a pres̠énta üna cüpula e üna faciôta decurô cu-e bande uris̠untôli cumüni in-sce tante géxe lìgüri e a l'è stèta turna durbia, doppu a sö recustrusiùn, du [[1725]], vegnindu sübitu deciarô cumme a parocchia du pais̠e<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-lorenzo|tìtolo=Chiesa Parrocchiale di San Lorenzo|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Géxa végia de San Lurénsu: a l'è scituô in-ta riva du munte daré a Punta Créna, surva a-a cuscì dita ansa di Saracìn, e a l'è üna de custrusiòi ciü antighe da regiùn, ch'a remunta a-u [[VI secolo|VI]]-[[VII secolo|VII seculu]]. Du [[1127]] a sö pruprieté a l'è pasô da-u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescu d'Arbénga]] Otùn I a-u munesté benedettìn de l'[[Îzoa de Lérins|Is̠ura de Lérins]], in [[Provensa|Pruvénsa]], scibén ch'a l'è fenia préstu sutta a-a Céive du Finô, in-te cuélli agni a géxa ciü inpurtante du Finô dètu che i batés̠i i l'éran fèti sulu lì. U sö spétu d'ancö u l'è cuéllu de üna recustrusiùn sucessiva, du [[XV secolo|Cuattruséntu]]. Però, du [[1586]], dèta a sö pus̠isiùn föra via e e picine dimensciòi, a parocchia a l'à fètu stramüu in-te l'oratoiu de San Tugnìn, in-tu céntru du pais̠e<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/chiese-e-basiliche/chiesa-san-lorenzo-varigotti/|tìtolo=Chiesa di San Lorenzo a Varigotti|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/arte-galleria/sarcofago-di-san-lorenzo/|tìtolo=Chiesa di San Lorenzo a Varigotti, Sarcofago in marmo bianco|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-lorenzo-medievale|tìtolo=Chiesa di San Lorenzo (medievale)|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Oratoiu de San Tugnìn Abùn: u l'è üna custrusiùn ch'a se truva in-scia SS1 Aurelia, arénte a-a parocchia de San Lurénsu e a-u végiu palassu du cumüne, ch'a remunta ciü o ménu a-u [[XIV secolo|Trexéntu]]. A l'à üna strutüa a navôta séncia e a l'è a séde da [[Cazàsse|cas̠assa]] da-u mèximu numme. De ciü, tra-a serô da géxa végia de San Lurénsu e a custrusiùn de cuélla növa, prinsipalménte pe-u [[XVII secolo|Seiséntu]] a l'è stèta séde da parocchia de Varigotti<ref>{{Çitta web|url=https://www.varigottiinsieme.it/oratorio-di-sant-antonio-abate|tìtolo=Oratorio di Sant'Antonio Abate|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Capélla da Madonna de Mis̠ericordia: a l'è a capélla da lücalité da Sèrva, in-scia culina a més̠a stradda tra Pia e Varigotti. Durbia du [[1678]] e rangiô vintidùi agni doppu, a gh'à ün canpanìn a tréi lôti<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Oscar Giuggiola|ànno=2005|tìtolo=I campanili triangolari del Finalese|revìsta=Quaderni della Biblioteca|editô=Edizioni della Biblioteca Mediateca Finalese|çitæ=Finô|volùmme=Agnu II|nùmero=6|p=9|léngoa=IT|url=http://www.sbfinalese.it/easyne2/pubblicazioni/i-campanili-triangolari-del-finalese/}}</ref>. === Architetüe civili === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Finalborgo (Finale Ligure)-palazzo del tribunale-2.jpg|Detaggiu da faciôta dipinta du palassu du tribunô, a-u Burgu Palazzo Ricci di Finale Ligure.jpg|Palassu Ricci, a-u Burgu Finale Ligure - Teatro Aycardi.jpg|U dréntu du Teôtru Aycôrdi, a-u Burgu Arco Margherita - Finale Ligure.jpg|L'Ôrcu a Margaritta Terés̠a d'Asburgo Finalese 15-278b Val Ponci - Ponte Muto.jpg|U Punte Müttu in-sciu Riàn Ponci </gallery> * Palassu du tribunô: u l'è ün di palassi ciü cunusciüi de Finô; u se truva in-tu céntru du Burgu e u pia u sö numme da-u fètu d'ése stètu, scuéxi fina a-a giurnô d'ancö, ségge a séde du tribunô du Marchexùn che ün palassu de giustisia ascì. U l'è mensunùn pe-a primma otta du [[1311]], dunca u l'è foscia stètu realis̠ùn a-u tenpu da fundasiùn du ''Burgus Finarii'' p'oréi de ün di primmi marchéis̠i scibén che, segundu di resénti retruvaménti, in-te l'area i gh'éran s̠a de custrusiòi ciü antighe. U palassu du tribunô u l'è stètu anpliùn varie otte, cumme i inpurtanti travai du [[XV secolo|XV]]-[[XVI secolo|XVI seculu]], ch'i l'àn dètu a-a faciôta u sö spétu d'ancö, ricaménte decurô cun di afreschi<ref name=":12" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/museo/percorso-museale-teatro-udienze|tìtolo=Palazzo del Tribunale|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Palassu Ricci: palassu da famia da-u méximu numme, u sö spétu d'ancö u l'è cuéllu da recustrusiùn du [[1529]]. U se truva a-u Burgu, in-scia ciassa de Santa Caterina, scibén che a sö intrô prinsipô, decurô da ün gréndu purtô, a l'éra da l'ôtru lôtu, in-sciu cuscì ditu caruggiu du municipiu. U l'è stètu a séde du cumüne du Burgu da-u [[1863]] fìn a-a sö supresciùn, du [[1927]]<ref name=":15" />. * Villa Gallesio-Sanguineti: custruia in-scia riva de levante da canô da sciüméra Acuila, a l'è stèta a villa da famia Gallesio. A l'è vegnüa famus̠a pe l'ativité de ün di sö pruprietari, u [[S̠ors̠u Gallesio]], butanicu ch'u l'à döverùn i terén da villa pe-i sö stüddi in-sci èrburi da früta, primma da pubblicasiùn du sö libbru ''Pomona Italiana''<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/palazzi-e-logge/case-e-podere-gallesio-sanguineti/|tìtolo=Villa Gallesio-Sanguineti|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Teôtru Aycôrdi: teôtru du Burgu, u l'è stètu custruiu tra-u [[1804]] e u [[1806]], a-u postu du ciü végiu oratoiu di [[Scolopi|Sculopi]]. U l'è u ciü antigu teôtru de tütta a Rivéra, da-u [[2019]] durbiu turna a-u pübricu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/teatri/teatro-aycardi/|tìtolo=Teatro Aycardi|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/news/2021/riapre-teatro-aycardi-piccolo-gioiello|tìtolo=Riapre il Teatro Aycardi, un piccolo gioiello ottocentesco nel cuore di Finalborgo|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-01}}</ref>. * Teôtru Camillo Sivori: u se truva a-a Marina, in-sce l'Aurelia, e a sö custrusiùn a l'è cumensô du [[1863]], pe fenî tréi agni doppu. Realis̠ùn in-tu stile neu-clascicu, u l'è dedicùn a l'[[Camillo Sivori|urtimu boccia]] de [[Nicolò Paganìn|Paganìn]], ch'u l'axèiva piùn parte a l'avertüra de stu teôtru chi. A-a giurnô d'ancö, e da vari agni, u Sivori u l'è serùn, scicumme ch'u gh'à de bes̠ögnu de inpurtanti travai de manutensiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/teatri/teatro-sivori/|tìtolo=Teatro Sivori|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/teatro/teatro-sivori|tìtolo=Teatro Sivori|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Ôrcu a Margaritta Terés̠a d'Asburgo: u l'è stètu custruiu tra mas̠u e agustu du [[1666]] pe-u rivu da [[Margàita Terêza d'Asbùrgo|s̠uéna fia]] du re [[Féipo IV de Spàgna|Féipu IV de Spagna]] a Finô, cuande a l'éra in viéggiu pe [[Vienna|Viénna]] pe andô a mariô u [[Leopóldo I d'Asbùrgo|Puldu I d'Austria]]. U l'è ün gréndu ôrcu sénciu pugiùn surva cuattru chinole, realis̠ùn segundu ün stile clascicu<ref name=":13" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/monumento/arco-margherita-spagna|tìtolo=Arco di Margherita di Spagna|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Punti rumôni: a Finô i ghe sùn vari punti de l'antiga ''[[Via Julia Augusta]],'' ch'a pasôva in-te canè daré a-u pais̠e, cumme i sincue, in particulô, da canô du Riàn Ponci<ref name=":14" />. === Architetüre militôri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Castrum Perticae.jpg|U ''Castrum Perticae'' Finale Ligure-Castel Gavone-notturna.jpg|U Gavùn de nötte Castel San Giovanni. In primo piano la Porta della Mezzaluna lungo la Strada Beretta.jpg|Castéllu de San Giuanne e a stradda Beretta, cun-a Porta da Mes̠alüna Castelfranco.jpg|U Castelfrancu de nötte Torre di Bastia 01.png|A ture de Bastia Finale Ligure (SV) Torretta - panoramio.jpg|A Ture da Crôvasòppa Primavera a Varigotti 6.jpg|A Ture de Varigotti </gallery> * ''Castrum Perticae'': da-u latìn "castéllu de Pèrti", cunusciüu cumme castéllu de San Tugnìn ascì, da-u numme de l'arénte gexétta<ref name=":7" />, a l'è üna furtificasiùn custruia da-i bis̠antìn ch'a se truva in simma a l'értu briccu ch'u dividde Pèrti da-a canô da sciüméra Acuila. A sö realis̠asiùn a l'è foscia du [[VI secolo|VI]]-[[VII secolo|VII seculu]], dunca a remunta a primma de l'invasiùn di lungubardi, e a l'è mensunô pe-a primma otta in-te ün dipluma du [[1162]] de l'inperatû [[Federigo Barbarossa|Federiccu Bôrbarussa]]. U l'è stètu pocu a pocu abandunùn cun-u svilüppu du Burgu a partî da-u [[XIII secolo|Duxéntu]]. A-a giurnô d'ancö i réstan sulu de ruvine e di töcchi de müraie<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/castello/castrum-perticae|tìtolo=Castrum Perticae|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Castéllu Gavùn o Gaùn: scituùn in-sciu briccu du Becchignolu, in-ta frasiùn de Pèrti, u remunta ciü o ménu a-u [[1172]] e u l'è ün di scinbuli du Finô. Custruiu sübitu doppu a custitusiùn du Marchexùn, p'oréi du marchéis̠e [[Rìcco II do Carétto|Riccu II]], u l'è s̠a mensunùn du [[1188]] cumme üna "caminata", dunca ün palassu furtificùn cun di camìn. S̠a largùn in-tu [[XIV secolo|Trexéntu]], u l'è stètu cuncuistùn da-i s̠enéis̠i in-ta guéra du Finô du [[1448]] ma liberùn da-u marchéis̠e [[Zâne I do Carétto|Giuanne I]] dòi agni doppu. A-u [[1490]] a remunta a cuscì dita "Ture di diamanti", realis̠ô cun-u scistéma du ''bugnato'', ch'a gh'à dètu u sö spétu particulô. In-ti seculi sucesivi, cun l'invensiùn di canòi, a l'è stèta realis̠ô üna segunda müraia, ciü spéssa, fenia du [[1558]]. Però, cun-a duminasiùn spagnolla, u Gavùn u l'à pèrsu a sö inpurtansa in favû da furtéssa de San Giuanne tantu che, sutta a-u sucesivu cuntrullu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de S̠éna]], a müraia de föra a l'è fèta scciupô du [[1713]]. A-a giurnô d'ancö, grassie a di finansiaménti de l'[[Union Europea|Uniùn Eurupéa]], u l'è in cursu ün prugèttu de recüperu<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castel-gavone-torre-diamanti/|tìtolo=Torre dei diamanti|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/castello/castel-govone|tìtolo=Castel Govone|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Castéllu de San Giuanne: furtéssa spagnolla, realis̠ô tra-u [[1640]] e u [[1678]] a-u Burgu, a l'è scituô in-scia cuscì dita stradda Beretta, ch'a s̠untôva Finô cu-i sö castélli e cun-u [[Ducâto de Milàn|Ducôto de Milàn]]. U l'è stètu custruiu a-u postu de üna ture medievôle ciü antiga e, pe üna méiu diféis̠a, u pres̠énta de müraie a tenaie, ch'i l'àn de guardiole a-e estremité. In parte derucùn da-i s̠enéis̠i du [[1713]], u l'è restùn in-te ün stôtu d'abandùn fìn a-u [[1822]] cuande, p'oréi da növa aministrasiùn di [[Savoia]], u l'è vegnüu üna galéra, serô sulu in-tu Növeséntu. A-a giurnô d'ancö u castéllu de San Giuanne u l'è de pruprieté du cumüne e se pö vixitôlu pe-a ciü parte<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/castello/forte-san-giovanni|tìtolo=Forte San Giovanni|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Castelfrancu: castéllu s̠enéis̠e du [[XIV secolo|Trexéntu]], foscia feniu du [[1365]], döverùn da cuésti pe cuntrulô u Marchexùn de Finô, u l'è ciamùn cuscì scicumme che, in cualité de ''exclave'' s̠enéis̠e in-tu teritoriu du Marchexùn, u nu l'éra sutupostu a-u pagaméntu de tascie. Dèta a sö pusisiùn strategica u l'è stètu cuncuistùn, derucùn e recustruiu varie otte fìn a-u periudu da duminasiùn spagnolla, cuand'u l'è stètu trasfurmùn in-ta furtéssa prinsipô du Finô, cun-a realis̠asiùn de vari furti ségge vèrsu i munti che vèrsu u mô. Cun-a növa duminasiùn s̠enéis̠e, diversaménte da-i ôtri castélli, a furtéssa de Castelfrancu a l'è stèta döverô ancura pe cuntrulô a s̠öna, respingéndu üna scuaddra de cuatorse nôve ingléis̠i du [[1745]]. Doppu ün periudu cuande u l'è stètu döverùn cumme galéra, a-a giurnô d'ancö u l'è a séde de vari archivi<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castelfranco/|tìtolo=Castelfranco|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/castello/fortezza-castelfranco|tìtolo=Fortezza di Castelfranco|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Ture de Bastia: frabicô ciü o ménu du [[1440]], da-a sö pus̠isiùn in simma a-a colla tra [[Ver̭éssu|Verési]] e [[Gura]] a gh'axèiva ina funsiùn d'avistaméntu, ciü che de cuntrollu de vie pe l'entrutèra e de cuélla da Rivéra. Foscia rangiô du [[XVI secolo|Sincueséntu]], a-a giurnô d'ancö a se pres̠énta a cianta scuadrô cun sulu u ciàn terén ancura in pé<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111568.pdf|tìtolo=Torre di Bastia - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-10-03}}</ref>. * Ture da Crôvasòppa: a l'è a ture bénben vixibile da tütta a s̠öna, ch'a se truva in simma a-u côu da-u méximu numme. A sö custrusiùn a l'è cumensô p'oréi du guvernatû spagnollu du Finô don Pedro de Toledo y Anaya, de moddu de cuntrastô i tacchi di saracìn, cun ün decrétu du [[10 mazzo|10 de mas̠u]] du [[1608]]. A ture a l'à üna furma a fegüra de cuattru lôti e a l'è ôta dòi livélli, cun due garitte pus̠isiunè in-sci canti de sud-est e de nord-ovest<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/torre-di-caprazoppa/|tìtolo=Torre di Caprazoppa|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Ture de Varigotti: a l'è a ture ch'a se truva in simma a Punta Crena, dedôtu a-a lücalité de Varigotti. A l'è u frütu de üna recustrusiùn de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] fèta cu-i materiôli e a-u postu de üna ture bénben ciü antiga, parte du ''castrum'' bis̠antìn derucùn du [[1341]], doppu ün taccu di s̠enéis̠i a-u portu du pais̠e. A séncia ture, da-a furma a cuattru lôti e ôta dòi livélli, a l'è stèta realis̠ô cumme üna pustasiùn di canòi pe-a diféis̠a da Rivéra<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/torre-di-varigotti/|tìtolo=Torre di Varigotti|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Ture de San Dunùn o Munuméntu a-u generô Cavigia: munuméntu dedicùn a-u generô finarìn [[Rìcco Caviglia|Riccu Cavigia]], cumandante de ün'armô in-ta [[Primma Goæra Mondiâ|Primma Guéra Mundiô]], u l'è stètu realis̠ùn du [[1952]] dréntu ün'antiga ture, in simma a-u côu de San Dunùn. Sta ture chi, ch'a regurda cuélla da Crôvas̠òppa scibén ch'a ségge in-te de pés̠u cundisiòi, a l'è stèta custruia pe raxòi de diféis̠a da Rivéra da-i tacchi di saracìn, acostu a üna géxa ch'a nu l'existe ciü che, dedicô a San Dunùn, a l'à dètu u numme a stu côu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/torre-di-san-donato/|tìtolo=Torre di San Donato|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/monumento/mausoleo-generale-caviglia|tìtolo=Mausoleo del Generale Caviglia|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Cà-ture de Belénda: a se truva in-scia colla de San Benardìn, surva a-a canô da sciüméra Susà, e u l'è u méiu côxu de cà furtificô ancura vixibile in-ta s̠öna. A sö custrusiùn, ch'a cunta de tréi livélli, a remunta a-u [[XIV secolo|Trexéntu]] e a l'è fèta cun-a pria du Finô<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/casa-torre-di-belenda/|tìtolo=La torre della Belenda|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-07}}</ref>. === Müs̠ei === * Müs̠eu archeulògicu du Finô: u l'è u müs̠eu da sité, ch'u cunsèrva vari retruvaménti preistòrici e de eté sucesive fèti in-te ôrme de l'area, rèsti du periudu rumônu e bis̠antìn, repèrti de l'eté medievôle e üna grénda culesiùn de munée antighe. Se pö vixitô ascì u rèstu du cunvéntu, ch'u l'éra stètu trasfurmùn in-te üna galéra, cu-e célle ciü düre scituè in-tu canpanìn de l'arénte géxa<ref>{{Çitta web|url=http://www.museoarcheofinale.it/|tìtolo=Scitu uficiô|outô=Müs̠eu archeulògicu du Finô|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. == Ecunumia == [[Immaggine:La vigna di Vincenzo - panoramio.jpg|miniatura|250x250px|Üna vigna in-ta canô de Pèrti]] Cumme pe-i ôtri cumüni da [[Rivêa de Ponénte|Rivéra]], tantu inpurtante pe l'ecunumia de Finô u l'è u turis̠mu de mô, a ogni moddu i ghe sùn benbén d'ôtre ativité puscibili. U s'è svilupùn ascì ün turis̠mu s̠untùn a-e varie ativité spurtive ch'i l'àn fètu vegnî u Finô ün inpurtante céntru de turis̠mu internasiunôle, survatüttu pe-a ranpignô, fèta in-sce varie rive verticôli di munti surva e canè daré a-u pais̠e, e pe-u ciclismu, prinsipalménte pe-e discipline lighè a-a ''mountain bike''. Fìn a-u [[2012]], doppu ün prucessu de industrialis̠asiùn cumensùn in-te l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], a se truvôva chi a séde du stabiliméntu da ''[[Piaggio Aerospace]]'', frabica und'a gh'éra a prudusiùn de aérei, ch'a l'è stèta delungu a ciü inpurtante realté de travaiu du pais̠e. Pe-u primariu i sùn pres̠énti de ativité agricule, cu-i prudüti cultivé in-tu rèstu da Rivéra e de varieté tipiche de Finô ascì, cumme e vigne de ruséis̠e, de lümasina e de vermentìn ch'i l'àn utegnüu u certificasiùn D.O.C. == Cultüra == === Istrusiùn === ;Bibliutéche [[Immaggine:Il chiostro di S. Caterina - panoramio (1).jpg|miniatura|250x250px|Ün di ciostri du cunvéntu de Santa Caterina, séde da "Biblioteca Mediateca" e du Müs̠eu archeulògicu du Finô]] A Finô a l'è stèta creô, cu-e bibliutéche di cumüni de [[Côrxi]] e de [[Magiö|Maiö]] ascì, a cuscì dita réi du "Sistema Bibliotecario Finalese", ch'a cunprénde e due bibliutéche da sité<ref>{{Çitta web|url=http://www.sbfinalese.it/easyne2/homepage/|tìtolo=Scitu uficiô|outô=Sistema Bibliotecario Finalese|léngoa=IT|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Biblioteca Mediateca finalese: durbia du [[2002]], a l'è a növa bibliutéca da sité. A se truva a-u Burgu, in-tu cunvéntu de Santa Caterina, e a cunta de scuéxi séntumilla libbri, pe ün nümeru de vixitatòi a l'agnu ciü o ménu paréggiu a trentasincuemilla<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/biblioteca|tìtolo=Biblioteca Mediateca Finalese|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * Bibliutéca "San Lorenzo": a l'è a bibliutéca de Varigotti, scituô in-scia SS1 Aurelia e durbia du [[2006]]. ;Scöre Pe l'istrusiùn de livéllu segundariu de segundu grôdu, a Finô i ghe sùn e scöre de: * Licéu statôle "[[Artûro Issel|Arturu Issel]]", cu-i indirissi scentìficu, lenguìstegu, scénse umône e ecunòmicu-suciôle. * IPSIA "[[Leonardo da Vinci|Leunôrdu da Vinci]]" * IPSSAR "Gustu Migliorini" === Dialettu finarìn === {{Véddi ascì|Dialéttu finarìn|càngio variànte=U mèximu arguméntu in detaggiu}} A Finô u s'incuntru ün parlô particulô da [[Lengoa ligure|léngua lìgüre]], du gruppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgüre de céntru-punénte]], u finarìn. Stu parlô chi u gh'à de diferénse cun cuélli di pais̠i vexìn, dèta a lunga storia d'indipendénsa du Marchexùn da-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de S̠éna]]. Stu fètu chi u l'à cunsentiu a-u finarìn de scapurô a-e infruénse du [[Lengoa zeneize|s̠enéis̠e]] pres̠énti in-ti teritori vexìn, cunservandu e sö particularité<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.it/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT}}</ref>. == Manifestasiòi == [[Immaggine:PalioDelleCompagnePreparatifs.jpg|miniatura|250x250px|Preparasiùn du Paliu de Cuntrè, in-ta Ciassa Vittorio Emanuele]] * ''Trail du Marchexùn'': u se tégne a primma duménega de môrsu in-ti senté tra-i bricchi du Finô, pe üna lünghéssa de scuéxi 38&nbsp;km<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/trail-marchesato|tìtolo=Trail del Marchesato|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Salone dell'Agroalimentare Ligure'': tra avrî e mas̠u a-u Burgu, u l'è ün evéntu enu-gastrunòmicu dedicùn a-e tradisiòi e a-e coltüre du postu<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/salone-agroalimentare-ligure|tìtolo=Salone dell'Agroalimentare Ligure|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''24h de Finô'': da-u [[1999]] a l'è üna di cunpetisiòi de ''endurance mountain bike'' ciü inpurtanti a-u mundu. A se tégne tra mas̠u e s̠ügnu tra-i senté in-sci bricchi de Môgne<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/24h-finale|tìtolo=24h di Finale|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Varigotti Festival'': a lüu, festival müxicôle dedicùn a-a cansùn d'autû<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/varigotti-festival|tìtolo=Varigotti Festival|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''{te}che Festival'': u se tégne tra lüu e agustu in-tu Castelfrancu e u cunsciste in-te de mustre d'arte e di spetàculi de ballu, müxica e teôtru<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/teche-festival|tìtolo={te}che Festival|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Viéggiu in-tu mediuévu'': manifestasiùn ch'a se tégne d'agustu, pe mustrô cumme a l'éra a vitta in-tu [[XV secolo|Cuattruséntu]], sutta a-u Marchexùn in-tu sö muméntu de mascima richéssa<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/viaggio-medioevo|tìtolo=Viaggio nel Medioevo|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''Finale for Nepal'': manifestasiùn ligô a l'inpurtansa de Finô cumme lücalité und'u l'è praticùn u sport da ranpignô, a gh'à cumme fìn cuéllu de recanpô di giüti pe-e pupulasiòi du Nepal. A se tégne tütti i agni in-tu méis̠e de seténbre<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/finale-nepal|tìtolo=Finale for Nepal|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''FinalEnduro - Enduro World Series'': u se tégne d'otubre e, cun-a 24h de Finô, a l'è üna de manifestasiòi de ''endurance mountain bike'' ciü inpurtanti a-u mundu. In particulô a FinalEnduro, creô du [[2008]], a l'è l'urtima tappa du canpiunùn mundiô de sta disciplina chi<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/finalenduro|tìtolo=FinalEnduro - Enduro World Series|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. * ''RunRivieraRun Half Marathon'': manifestasiùn ch'a se tégne d'otubre, a cunsciste in-te üna més̠a maratuna (de 21,097&nbsp;km) che, partindu da Varigotti, a cure lungu l'Aurelia fina a-a marina de [[Löa]]<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/grande-evento/runrivierarun-half-marathon|tìtolo=RunRivieraRun Half Marathon|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-07}}</ref>. == Fèste e fére == * Féra de San Biôxu: a se tégne in-ta setemôna da fèsta du santu, ch'a l'è a-i [[3 frevâ|3 de frevô]]. * Fèsta e féra da Maculôta: féra pe-a fèsta da Maculôta de l'[[8 dexénbre|8 de dixénbre]], a cunprénde üna prucesciùn religius̠a ascì. * Féra de San Giuanne Batista: pe-a fèsta da parocchia da Marina, a-i [[24 zûgno|24 de s̠ügnu]]. * Féra da Sunta: pe-a fèsta du [[15 agosto|15 d'agustu]]. == Sport == [[Immaggine:Bric Spaventaggi1.jpg|miniatura|250x250px|U Bric Spaventaggi, cun-a sö famus̠a riva und'a l'è praticô a ranpignô spurtiva]] Finô a l'è üna sité da-e varie sucieté e manifestasiòi spurtive, tantu che du [[2012]] a l'à utegnüu u titulu de "European Town of Sport"<ref>{{Çitta web|url=http://aceseurope.eu/european-towns-of-sport/|tìtolo=European Towns of Sport|léngoa=EN|vìxita=2021-06-08}}</ref>. In particulô i ghe sùn, in-ti canpiunòi de varie discipline, e sucieté de: * ''F.B.C. Finale'': a l'è a scuaddra de [[Zeugo do ballon|balùn]] de Finô; fundô du [[1908]], a-a giurnô d'ancö a s̠öga in-ta [[série D]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.fbcfinale.it/|tìtolo=Scitu uficiô|outô=F.B.C. Finale|léngoa=IT|vìxita=2021-06-08}}</ref>. * ''Volley Team Finale'': scuaddra ch'a s̠öga in-ta série C du canpiunùn di massci<ref>{{Çitta web|url=http://www.volleyfinale.it/|tìtolo=Scitu uficiô|outô=Volley Team Finale|léngoa=IT|vìxita=2021-06-08}}</ref>. * ''Tennis Club Finale'': sucieté fundô du [[1928]], a s̠öga in-ta série B du canpiunùn di massci e in-ta série C pe cuéllu de donne<ref>{{Çitta web|url=http://www.tennisclubfinale.it/|tìtolo=Scitu uficiô|outô=Tennis Club Finale|léngoa=IT|vìxita=2021-06-08}}</ref>. * ''Finale Basket Club'': a s̠öga in-tu canpiunùn de série D. Cumme s̠a mensunùn, a-a giurnô d'ancö Finô u l'è ün di céntri ciü inpurtanti a-u mundu pe-u cuscì ditu ''endurance mountain bike'', specialité de ciclismu in-scia tèra nasciüa ch'u nu l'è guéri e cun ün scistéma ch'u regurda i rally. In-tu detaggiu, e gôre ciü inpurtanti i sùn a "24h" e a "FinalEnduro", parte du canpiunùn mundiô de stu sport chi. Finô u l'è ascì üna lücalité inpurtante pe-a ranpignô, survatüttu de tipu spurtivu, cun percursi de tütti i livélli, da 3a a 8c. Scibén ch'a nu gh'è de vie guéri lunghe, i sùn bénben cunusciüe pe-a a beléssa di panurammi e pe-u climma mite pe tüttu l'agnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.thecrag.com/it/arrampicar/italy/finale-ligure|tìtolo=Finale Ligure|léngoa=EN, IT|vìxita=2021-06-08}}</ref>. == Aministrasiùn == === Scìndici de Finô === [[Immaggine:Finale Ligure-municipio1.jpg|miniatura|333x333px|U municipiu da sité, a-a Marina]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partiu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nute}} {{ComuniAmminPrec|3=Marco Vivaldi Pasqua|1927|1929|5=[[Poistæ|Pudesté]]|4=PNF|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Settimo Ascenso|1929|1941|5=Pudesté|4=PNF|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Domenico Sanguineti|1941|1942|5=Pudesté|4=PNF|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=-|-|-|5=-|4=|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Augusto Migliorini|1946|1961|5=[[Scindico|Scindicu]]|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Vincenzo Buraggi|1961|1964|5=Scindicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Augusto Migliorini|1964|1975|5=Scindicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Lorenzo Bottino|1975|27 setenbre 1983|5=Scìndicu|4=PSI|6=<ref>U s'è dimisso da-a càrega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Cassullo|28 dixénbre 1983|11 s̠ügnu 1988|5=Scìndicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Cassullo|11 s̠ügnu 1988|28 lüu 1990|5=Scìndicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Pietro Cassullo|28 lüu 1990|24 avri 1995|5=Scìndicu|4=DC|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Pier Paolo Cervone|24 avri 1995|14 s̠ügnu 1999|5=Scìndicu|4=lista cìvica de céntru-scinistra|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Pier Paolo Cervone|14 s̠ügnu 1999|14 s̠ügnu 2004|5=Scìndicu|4=lista cìvica de céntru-scinistra|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Flaminio Richeri Vivaldi Pasqua|14 s̠ügnu 2004|8 s̠ügnu 2009|5=Scìndicu|4=lista cìvica de céntru-drita|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Flaminio Richeri Vivaldi Pasqua|8 s̠ügnu 2009|26 mas̠u 2014|5=Scìndicu|4=lista cìvica de céntru-drita|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Ugo Frascherelli|26 mas̠u 2014|27 mas̠u 2019|5=Scìndicu|4=Ugo Frascherelli Sindaco<br />(lista cìvica de céntru-scinistra)|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Ugo Frascherelli|26 mas̠u 2019|10 s̠ügnu 2024|5=Scìndicu|4=Ugo Frascherelli Sindaco<br />(lista cìvica de céntru-scinistra)|6=}} {{ComuniAmminPrec|3=Angelo Berlangieri|10 s̠ügnu 2024|''in càrega''|5=Scìndicu|4=Ugo Frascherelli Sindaco<br />(lista cìvica de céntru-scinistra)|6=}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelaggi === U cumüne de Finô u l'è binéllu cun cuélli de: * {{Binelàggio|ITA|Vittorio Veneto|1998|var-da-o=da-u}} * {{Binelàggio|ITA|Montechiaro d'Asti|2000|var-da-o=da-u}} * {{Binelàggio|USA|Ocean City (Maryland)|2000|var-da-o=da-u}} * {{Binelàggio|ITA|Coseano}}, da-i 21 de mas̠s̠u du [[2000]]<ref>{{Çitta web|url=https://comunicacity.net/coseano/info/gemellaggi/|tìtolo=Gemellaggi|outô=Cumüne de Coseano|léngoa=IT|vìxita=2025-07-27}}</ref>. * {{Binelàggio|ITA|Racalmuto|2004|var-da-o=da-u}} * {{Binelàggio|ESP|Benalmádena}}, da-i 15 d'otubre du [[2005]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=María Bellezza|tìtolo=Solesio: Hermanamiento Finale Ligure (Benalmádena 15 de Octubre de 2005)|url=https://www.bibliotecadigitaldeandalucia.es/catalogo/es/consulta/registro.do?id=1041049|ànno=2005|editô=Ayuntamiento|çitæ=Benalmádena|léngoa=ES}}</ref>. * {{Binelàggio|FRA|Saint-Victoret}}, da-i 22 d'otubre du [[2022]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/10/finale-ligure-ufficiale-il-gemellaggio-con-la-citta-francese-di-saint-victoret/|tìtolo=Finale Ligure, ufficiale il gemellaggio con la città francese di Saint-Victoret|dæta=22 otubre 2022|léngoa=IT|vìxita=2025-07-27}}</ref>. == Vie de cumunicasiùn == [[Immaggine:Finale Ligure cartolina staz.jpg|miniatura|250x250px|A ciassa da [[Stasiùn de Finô Marina|stasiùn de Finô]], du [[1938]]]] === Stradde === Finô u l'è traversùn da l'inpurtante [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], ch'a s̠unta u pais̠e cu-i ôtri cumüni da [[Rivêa de Ponénte|Rivéra]] e, in particulô, cun [[Borṡi|Bors̠i]] a punénte e cun [[Nöi|Nori]] a levante. A SP490, dita Stradda du S̠ü du Melognu, a s̠unta, a nord, a costa cun [[Carizan|Carisàn]] e a canô du [[Tànnôu|Tànaru]]. I ghe sùn ascì a SP17 pe [[Côrxi]], a SP27 pe [[Orcu Feìn]] e, da Pia, a SP8 pe [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]] e a SP54 che, pasandu da-[[e Môgne]], a va a [[Spoturnu]]. In-ta canô de [[Côrxi]] u gh'è ün cas̠éllu in-sce l'[[Outostràdda A10|autustradda A10]], ciü o ménu 2&nbsp;km a nord-ovest du Burgu. === Feruvie === {{Véddi ascì|Stasiùn de Finô Marina|càngio variànte=U mèximu arguméntu in detaggiu}} Finô u l'è s̠untùn a-a réi feruviària lìgüre, cun üna stasiùn in-scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|lìnia S̠éna-Vintimîa]] ch'a se truva in-ta frasiùn da Marina. I gh'éran de stasiòi a Pia e a [[Varigotti]] ascì, serè du [[1977]] cun-a supresiùn du végiu truncu Finô-Vué s̠öna industriôle e l'avertüra du növu garbassu, a dugia culissa. Scibén ch'u se ségge fètu sti travai chi, a-a giurnô d'ancö u töccu Finô-Löa, cumme l'Arbénga-Andöra, u l'è ancura a culissa séncia, scituasiùn ch'a créa de spéssu di prublémi. === Portu === Finô u l'è serviu da ün portu turisticu realis̠ùn du [[1964]] ch'u se truva de sutta a-u Côu de San Dunùn, da-u lôtu de Varigotti, e de dunde u pia u sö numme: a "Marina di Capo San Donato". U portu de San Dunùn u cunta de 590 posti bôrca, cun di spassi pe bôrchi fìn a-i 17&nbsp;m de lünghéssa<ref>{{Çitta web|url=http://www.marinafinaleligure.it/|tìtolo=Scitu uficiô|outô=Marina de Côu San Dunùn|léngoa=IT|vìxita=2021-06-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/mare/porto|tìtolo=Marina di Capo San Donato|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-06-08}}</ref>. == Nute == <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Antonella Granero|outô2=Ferdinando Molteni|tìtolo=Finale sacra|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0005231|ànno=S̠enô 1999|editô=Elio Ferraris Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Granero & Molteni, 1999}} == Ôtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föra == * {{Çitta web|url=http://www.comune.finaleligure.sv.it/|tìtolo=Scitu uficiô|léngoa=IT|vìxita=2021-05-29}} * {{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/|tìtolo=Scitu du MUDIF|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-05-29}} * {{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/|tìtolo=Scitu turisticu uficiô|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2021-05-29}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Finô| ]] c4lfw9ao8umvqsgysab1lgcc59e3e5u Tuiran 0 1754 273475 272906 2026-08-24T18:53:12Z N.Longo 12052 wl 273475 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietàe tuiranìna}} {{Divisione amministrativa |Nome = Tuiràn |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta de Toiràn.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Tuiràn da-u [[Munte de San Pêru|Mùnte de Sàn Pêru]]</div> |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stàtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvìncia]] |Divisione amm grado 2 = Savùna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]] |Amministratore locale = Marco Bertolotto |Partito = lìsta cìvica "Toirano torna al futuro" |Data elezione = 10-6-2024 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritòriu |var-cordinæ = Curdinàe |var-altitùdine = Artéssa |Altitudine = 38 |var-superfìcce = Süperfìcce |Abitanti = 2710 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dâtu Istat] - Pupulasiùn residènte a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitàe |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùn]] |Sottodivisioni = [[Carpe|Càrpe]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinànti |Divisioni confinanti = [[Bardenèi]], [[Barestin|Barestìn]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]], [[U Sejô|U Serià]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefìssu |var-fûzo_orâio = Füzu uràriu |var-cod._cadàstro = Cod. cadàstru |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1333 |var-nómme_abitànti = Nòmme abitànti |Nome abitanti = tuiranìn<br />tuiranéxi (neol.) |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Martìn de Tours|Sàn Martìn de Tours]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[11 novénbre|11 de nuvèmbre]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Toirano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün de Tuiràn inta pruvìncia de Savùna |var-scîto_ofiçiâ = Scìtu ufisià }} '''Tuiràn'''{{#tag:ref|''Tui(r)àn'' o ''Tüi"àn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéze d'Arbénga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Ti"an'' intu [[Villanöva#Dialettu de Villanöva|parlà de Vilanöva]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Carlo Bartolomeo Usanna|tìtolo=Visione d'altri tempi. Glossario di termini dialettali, modi di dire, proverbi, tradizioni di Villanova d'Albenga|ànno=2000|editô=Amedeo|çitæ=Impéria|léngoa=LIJ, IT|p=97}}</ref>, ''Tuiàn'' o ''Tujàn'' in [[Dialéttu priéze|priéze]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prêa|léngoa=LIJ, IT|p=84}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Dizionario pietrese|url=https://books.google.it/books?id=Qpq0tgAACAAJ|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Savuna|léngoa=LIJ, IT|p=14}}</ref>, ''Türan'' in baresté, ''Töi"an'' in bardenòllu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giannino Balbis|tìtolo=Poesie (1970-2000)|url=https://books.google.com/books?id=pN8KoAEACAAJ|ànno=Lüju 2002|editô=TipoLitografia Gambera|çitæ=Miléximu|léngoa=LIJ, IT|p=54}}</ref>, ''Tuïàn'' in imperiéze, ''Tuiran'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Tuiran'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Céngiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Tuiran'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Toiàn'' in [[Lengoa zeneize|zenéze]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=toirano|tìtolo=TIG - Toirano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-24}}</ref>|group=n.}} (''Toirano'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgüre]] de 2.710 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvìncia de Savùna]]. == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Stràdda Boisàn (Toiràn) - valàdda do Varatèlla.jpg|A fìn da [[Valle du Varatella|vàlle du Varatèlla]], mirà da-a regiùn da Cà de Sappi Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Valón da Vàlle (1).jpg|U valùn da Vàlle da-u [[Munte de San Pêru|mùnte de Sàn Pêru]] Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Valón de Càrpe (1).jpg|U valùn de [[Carpe|Càrpe]] da-u mùnte de Sàn Pêru Grotte di toirano, ambiente attorno alle grotte.jpg|U valùn scavàu da-u Riàn Vêru, a-a senèstra du [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]] Toirano 003.jpg|A Varatèlla a-a Bràia </gallery> U cumün de Tuiràn u l'è inta vàlle da [[Scciumêa Varatella|scciümàira Varatèlla]], cu-u paìze ch'u l'è centràu a-a sö cunfruènsa cu-u [[Riàn du Punte|Riàn de Baresciùn]]<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|p. 12}}</ref>. L'è duminàu da-u [[Munte de San Pêru|mùnte de Sàn Pêru]], âtu 891&nbsp;m srua u livéllu du mà, dùnde, gràsie a-u Riàn Vêru, i se sùn furmàe de gròtte bèn cunusciüe, cùmme [[Grotta da Bazura|quélla da Bàzura]] e [[Grotta du Curumbu|quélla du Curùmbu]]. A pàrte ciü a mùnte u l'è pöi surcà da-a [[Valle du Varatella|vàlle du Varatèlla]] che, a l'artéssa da regiùn du Sâtu du Lüu, a se divìdde inti dùi valùi de Càrpe e da Vàlle<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=Furio Ciciliot|ànno=2015|tìtolo=Toponimi del Comune di Toirano|revìsta=Progetto Toponomastica Storica|editô=Società Savonese di Storia Patria|çitæ=Savuna|volùmme=31|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriasavona.it/progetto-toponomastica-storica/fascicoli-pubblicati-2/31-toponimi-del-comune-di-toirano/}}</ref>. U teritòriu de Tuiràn u gh'à ina gràn variabilitàe, pasàndu da-a ciâna custêra a sèrte tra e vètte ciü âte da zòna, cu-in'elevasiùn màscima de tòstu millesèntu métri srua u livèllu du mà<ref name=":2" />. A regiùn ciü bàssa, dund'u gh'è u cèntru de paìze, a l'è pròpriu a-a fìn da vàlle du Varatèlla, a l'inprensìpiu da cianüra furmà da-i depòxiti purtài da scciümàira e che, a-u reùndu, a l'è serà da ina série de mùnti. A punènte, pè u chiürtu tòccu a-i cunfìn cu-u Serià, u teritòriu tuiranìn u rìva fìn'a-a crèsta ch'a chìna zü da l'[[Munte Arixea|Arexéa]], dìta ascì Pòzzu Grànde (813&nbsp;m), pè a pàrte cumpréza tra u [[Munte Aü|Mùnte Aü]] (748&nbsp;m) e u [[Munte Srua Tuiràn|Mùnte Srua Tuiràn]] (621&nbsp;m). De chi, traversàu u valùn de Barestìn, u cunfìn u se desvilüppa lòngu tüttu u valùn de Càrpe, muntàndu quâxi in scià pùnta da [[Rocca Barbena|Ròcca]] (1.141&nbsp;m), pè pöi virà lòngu a crèsta du spartiàiva cun [[Burmia (valä)|Bùrmia]], dund'u gh'è [[U Bancu|U Bàncu]] (983&nbsp;m) e u zuvu da-u mèximu nòmme, cunusciüu ascì cùmme [[A Sera (Tuiran)|A Sèra]] (939&nbsp;m). De chi, pasàu u [[Zuvu de Tuiran|Zùvu de Tuiràn]] (801&nbsp;m), u cunfìn u chìna zü pè a Vàlle fìn'a-u Bric Pulènsa (98&nbsp;m), rivàndu quâxi a-[[U Castelâ (U Burghettu)|u Castelà]] (113&nbsp;m). Tra i brìcchi da zòna, se pò ancù mensunà a [[Punta Alsabecchi|Pùnta Alsabècchi]] (784&nbsp;m), l'ünicu ch'u sécce pè intréu intu teritòriu tuiranìn e che, cu-a sö puzisiùn, u svètta in scià frasiùn de [[Carpe|Càrpe]]<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|pp. 12-14}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniele Ferrando|tìtolo=I Corsi d'acqua e le Valli delle Alpi Liguri|ànno=Arvì 2019|editô=Grafiche Amadeo|çitæ=Ciusanegu|léngoa=IT|pp=168-169|volùmme=1|capìtolo=Il Torrente Varatella (Varatello) e la sua valle|cid=Ferrando, 2019}}</ref>. <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta da-o sentê pe Sàn Pê (1).jpg|U [[Munte de San Pêru|mùnte de Sàn Pêru]] da-u senté pè u Zùvu Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Mónte Raviné (2).jpg|U [[Munte Raviné|Mùnte Raviné]], miràu da-u mùnte de Sàn Pêru Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta da Ròcca Berlöria (2).jpg|Vìsta du [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]], dìtu ascì a Ròcca de Barlörie Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta da Pónta Alsabècchi.jpg|A rìva da [[Punta Alsabecchi|Pùnta Alsabècchi]] inta Vàlle Mónte Aû (Toiràn) - vìsta da Boisàn (1).jpg|U [[Munte Aü|Mùnte Aü]], miràu da [[Buinzan|Buisàn]] Giogo toirano lato varatella.jpg|U [[Zuvu de Tuiran|Zùvu]], miràu rivàndu da Tuiràn </gallery> Tuiràn u l'è pöi cumprésu, pè l'intréu sö teritòriu, intu bacìn idrugràficu da [[Scciumêa Varatella|scciümàira Varatèlla]], ch'a càmpa l'àiva de tütti i riài da zòna. Ùltre a-a scciümàira, i riài ciü impurtànti du cumün i sùn i dùi ch'i a fùrma, sarêa a dì u [[Rian de Carpe|Riàn de Càrpe]] e u [[Riàn da Valle|Riàn da Vàlle]], insèmme a-u [[Riàn du Punte|Riàn de Baresciùn]], o du Pònte pè i barestèi, ch'u végne zü da-u valùn de Barestìn e ch'u se càccia inta scciümàira in curispundènsa du cèntru du paìze. A regiùn a l'è caraterizà da-i impurtànti fenòmeni càrsici ch'i se sùn furmài inti sö terén, cu-in gràn nümeru de strutüre ch'i vàn da-e tâne ciü picìne fin'a-e gròtte ciü rinumàe, cùmme quélle, vixitàbili, da [[Gròtta da Bàzura|Bàzura]] e de [[Grotta de Santa Lesia de Srua|Sànta Lesìa de Srua]] e de [[Gròtta de Santa Lesia de Sutta|Sùtta]], e quélle du [[Gròtta du Curumbu|Curùmbu]], da [[Gròtta da Gèra|Gèra]] e da [[Tâna d'Imeruna|Tâna d'Imerùna]]. Caraterìstica da pàrte ciü a mùnte du cumün, inte l'àrea geulògica de l'elemèntu de Càrpe - dùnca de l'ünitàe Castrevéggiu-[[Cirixöa]] - a l'è a prezènsa de in tìpu de gròtte particulà a fùrma de pùssu, cunusciüu cu-u nòmme de buràncu<ref>{{Çitta web|url=http://www.catastogrotte.net/liguria/it/areas/view/31/|tìtolo=Area carsica del Monte Carmo di Loano|léngoa=IT|vìxita=2023-01-20}}</ref>. A l'inprensìpiu stu nòmme u l'éra adueràu pè indicà sùlu quéllu che aù u l'è dìtu u [[Burancu da Cruxe|Buràncu da Crùxe]], u ciü famùzu e tra i ciü prufundi, mensunàu cùmme ''Buranco'' fìna inte in àttu du [[1122]] e zà cùmme ''Burancho Crucis'' a-u catàstu du [[1508]]. Stu sòttu, situàu de d'âtu a-u Zùvu de Tuiràn, u l'à dàitu urìgine a de bèlle fòre e stòrie da tradisiùn du pòstu, ch'i sùn stàite rangiàe e pübricàe inte l'Öttusèntu da-u [[Baccio Emanuele Maineri|Bàcciu Mainêru]] intu sö ''La leggenda del buranco''<ref name=":2" />''.'' === Frasiùi e burgàe === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Carpe (Toirano) da SP 60.png|Panuràmma de [[Carpe|Càrpe]] pijàu da-u stradùn, a l'artéssa de l'oratòriu Stràdda da Bràia (Bràia, Toiràn) - vìsta (7).jpg|A vìa ch'a travèrsa a Bràia Certôza (Toiràn) - vìsta da-a Stràdda Canavê.jpg|A burgà da Certùssa mirà d'inti Canavéi Croxâ (Toiràn) - vìsta da-a SP25.jpg|Panuràmma da Cruxà da-u stradùn pè Buisàn Baresción (Toiràn) - panoràmma (1).jpg|Baresciùn da l'âtra zìna du riàn Dâri (Toiràn) - vìsta (1).jpg|Panuràmma da burgà de Dâri da Vìa Còsta Moìn (Toiràn) - vìsta (1).jpg|A burgà di Murìn mirà da-u pònte sciü u Varatèlla </gallery> ;Càrpe U paìze de [[Carpe|Càrpe]] u se tröva int'in scìtu destacàu da-u cèntru du cumün, inta pàrte ciü âta da [[valle du Varatella|valà du Varatèlla]] a 400&nbsp;m srua u livèllu du mà, in sc'ina rìva du valùn scavàu da-u [[Rian de Carpe|riàn de Càrpe]] ch'a câra d'inti [[Punta Alsabecchi|Arsabècchi]]. Càrpe u l'è spartìu inte parégge burgàe, ch'i sùn méscie a-u reùndu de quélla da Gêxa, dund'a gh'è a [[Gexa de San Benardu (Carpe)|paruchiâle de Sàn Benàrdu]]: intu detàju, ste burgàe i sùn ciamàe A Rùggia, e Cà Scüre, e Cà di Cùxi, e Cantìne, e Cà di Barlétti, e Cà di Garùi e e Cà de Ròcche, ciü che e ruìne de càrche cascìna intu rèstu du valùn<ref name=":3" />. Scibèn che a-u dì d'ancöi u sécce sùtta a-a cumüna tuiranìna, a stòria de Càrpe a l'è stàita bèn diferènte, scicùmme ch'u l'à fàitu pàrte pè de lòngu de tère di marchéxi [[Du Caréttu (famìa)|Du Caréttu]], [[Marchesau de Barestin|scignùri de Barestìn]], quàndu Tuiràn u l'éra pè cùntru guernàu [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zéna]]. Cumünitàe indipendènte da [[Barestin|Barestìn]] da-u [[1728]], u paìze u l'à fàitu cumün pè sö cùntu fìna du [[1868|1869]], pe fùndise de quéllu ànnu cun Barestìn. Du [[1905]] u l'è dùnca pasàu a-u cumün de Tuiràn, dòppu ch'u n'à fàitu dumànda pè spuncià in sce l'inàndiu du [[Stradda pruvinciâle 60 U Burghéttu-Bardenèi|stradùn pè Bardenèi]], bèn necesàriu pè mejurà i tràffeghi vèrsu a [[Rivêa de Ponénte|Rivéra]] e [[Burmia (valä)|Bùrmia]]<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/40|tìtolo=Frazione Carpe|léngoa=IT|vìxita=2023-01-24}}</ref>. ;Burgàe * A Bràia: a se tröva a setentriùn du Bùrgu, de là du pònte ch'u travèrsa u [[Riàn du Punte|Riàn de Baresciùn]], tütta facià in scià véggia vìa ch'a ghe pàssa intu mèzzu e che, d'ancöi, a ne pìja u nòmme. Inta burgà, a ciü curpìa da-u [[Bumbardamentu de Tuiran|bumbardamèntu du 1944]], u se ghe tröva a [[Gêxa da Madonna du Ruzâriu (Tuiran)|gêxa da Madònna du Ruzàriu]], pàrte d'in antìgu cunvèntu de frâti dumenicài, e a növa cumüna tuiranìna. D'atàccu a-a Bràia, a levànte, u gh'è ascì a cuntrà du Cantùn, méscia in scià vìa vèggia pè a Certùssa, mèntre a punènte, in scià zìna du Riàn de Baresciùn, u se ghe tröva a Fascétta, fàita a növu dòppu du bumbardamèntu<ref name=":4" />. * A Certùssa: a l'è ina burgà ciü destacà da-u Bùrgu, méscia in sce l'âtra zìna da scciümàira. A l'inprensìppiu cunusciüa cùmme e Cà Növe, a pìja u sö nòmme da l'[[Certussa de Tuiran|abasìa]] che i certuzìn i gh'àn fundàu du [[1495]]. E cà da cuntrà i cunsèrva ancù a ciànta de l'antìgu ciòstru du cunvèntu e d'atàccu a ste lì u se ghe pò végghe e ruìne da gêxa, dedicà a Sàn Pêru in Vìnculi e derucà a-i tèmpi da [[Bataja de Löa|batàja de Löa]]<ref name=":4" />. * A Cruxà: a se tröva de d'âtu da Bràia, de là du stradùn, dùnde a vìa véggia ch'a sciurtìva d'intu Bùrgu a se deramâva fra de quélla ch'a muntâva p'a valà de Barestìn e quélla ch'a l'andaxêva avànti pè l'âta Varatèlla. In sa cruxéra a-u cèntru da burgà, ch'a gh'à fìna dàitu u nòmme, se ghe tröva a [[Capella de Sant'Antognu (Tuiran)|capelétta de Sant'Antògnu]], rangià du [[2015]]<ref name=":4" />. * Baresciùn: u se tröva a punènte du Bùrgu, intu valùn du [[Riàn du Punte|Riàn du Pònte]] che, pijàndune u nòmme, u l'è cunusciüu ascì cùmme u Riàn de Baresciùn. A burgà a l'è in tìpicu paìze de vìa, tüttu custruìu in sciù carùggiu ch'u ghe pàssa intu mèzzu, a vìa véggia pè Barestìn. A-u cèntru da burgà u se ghe dröve ina ciasétta, dund'a se fàccia a [[capella de San Rocco (Tuiran)|capélla de Sàn Ròccu]], dìta ascì di Sànti Pêru e Ròccu, e ina meridiâna. De daré da capélla i ghe sùn ascì i tröggi du paìze e, in scià vìa, a funtâna dìta da Rùggia<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/37|tìtolo=Barescione|léngoa=IT|vìxita=2023-02-19}}</ref><ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/images/Outdoor/Giro%20delle%20Borgate/giro%20delle%20borgate%20retro.jpg|tìtolo=Toirano e le sue borgate|léngoa=IT|vìxita=2023-02-19}}</ref>. * Dâri: méscia in scé rìve ciü bàsse du [[Munte Raviné|Mùnte Raviné]], de là du Varatèlla, a se tröva tòstu in scì cunfìn cun [[Buinzan|Buisàn]], traversà da-u stradùn pe quéllu paìze. Dâri a l'è traversà ascì da-a véggia vìa da sà ch'a pàssa pè [[Abasia de San Pêru in Varatella|Sàn Pêru]] e, in scià cruxéra de sti camìn, u se ghe tröva a [[Gêxa de Sant'Anna (Tuiran)|gêxétta da burgà]], dedicà a Sant'Ànna<ref name=":4" />. * E Bengiàe: a burgà ciü a vàlle, a se tröva a-u de föra de müràje du Bùrgu, intu scìtu dund'i se druvìva cu-a pòrta dìta da Purtàssa, ch'a ghe sciurtìva a-a vìa véggia pè u Burghéttu. Sta vìa, ch'a pasâva intu mèzzu a-e Bengiàe, ancöi a l'è dedicà a-u Pêru Mainêru, scìndicu de Tuiràn ch'u l'à fàitu tirà sciü, a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], a gràn vìlla ch'a se ghe pò ancù végghe<ref name=":4" />. * I Murìn: a l'è ina burgà picenìna sübitu a-u de là du Varatèlla, in scià vìa che da-u Bùrgu a mêna a-a Certùssa. A l'à pijàu u sö nòmme da-i defìssi ch'i se ghe tröva, vusciüi da-i frâti certuzìn, e fra de sti lì u ghe resâta a gràn custrusiùn du Murìn da Ròcca, aduerà prìmma cùmme papelêra e dapöi cùmme murìn pè u gràn<ref name=":4" />. === Cunfìn === U cumün de Tuiràn u gh'à di cunfìn cun quéllu de [[Bardenèi]] vèrsu nòrd, de [[Buinzan|Buisàn]] da-u nòrd a-u levànte, du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghéttu]] a süd-èst, du [[U Sejô|Serià]] a süd, de [[Barestin|Barestìn]] a-u süd-òvest e de [[Castrevegliu|Castrevéggiu]] a punènte<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-toirano.pdf|tìtolo=Comune di Toirano - Statuto|léngoa=IT|vìxita=2023-01-19}}</ref>. == Stòria == {{Çitaçión|Toiran ricco e forte <br />doamilia passi <br />vini, grani e olive: <br />Lombardi e Figoneti <br />lì vanno dì e nocte. <br />Monte in guardia <br />a Ciartossini santi <br />mira pianure <br />e bel castel de Lodano <br />D'edifici, galion e suo gran <br />Doria nanti.|Anònimu, ''[[La raxone de la Pasca e de la luna e le feste|La raxone de la Pasca]] [...]'', vv. 98-103, 1473}} === Urìgine du nòmme === Pè cùntu du [[Nino Lamboglia]], u nòmme de Tuiràn u ne vegnerêa da-i tènpi di rumài, pè di liàmmi cu-ina ''gens Thauria'', ''Thuria'' o ''Toira'' ch'a l'averêa avüu di scìti da sta pàrte, ma, a ògni mòddu, nu gh'è de pröve següre de sta teurìa<ref name=":7" />. Da-i tèmpi di [[Inpêro bizantìn|bizantìn]] u nu gh'è de mensiùi ch'i reciàmme u nòmme d'ancöi, cu-u paìze ch'u pà ch'u fùsse dìtu ''Castron Baractelìa'', ch'u vö dì u "castéllu/bùrgu furtificàu da Varatèlla", cùmme se pò léze inta ''Descriptio Orbis Romani'' du geògrafu [[Zòrzo Çìprio|Zòrzu Cìpriu]]<ref name=":8" />; però, pè i stüddi ciü mudèrni, a ''Descriptio'' a farêa chi de riferimèntu a di scìti vèrsu l'[[Mâ Adriatego|Adriàticu]] ciütòstu che a-a ''[[Provincia Maritima Italorum]]''<ref name=":11">{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Petracco|tìtolo=La Descriptio Orbis Romani di Giorgio Ciprio|url=https://books.google.it/books?id=fCaJvwEACAAJ|ànno=2018|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=IT|p=50|ISBN=88-62-74898-1}}</ref>. In'âtra teurìa, ciü drìta, a végghe pè cùntru in'urìgine [[Lengoa ligure|lìgüre]] du nòmme de Tuiràn, ch'u ne vegnerêa dùnca da-u dìtu "''in tu rian''", a marcà a caraterìstica du scìtu du paìze, pè cangià pöi intu parlà cu-a cöita da prepuzisiùn e u pasàggiu da "i" prìmma da "r"<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2022|p. 11}}</ref>. U tupònimu d'ancöi u cumènsa a cumparì inte l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]], inta fùrma ''Toyranum'' ch'a l'è pöi vegnüa ''Toranum'' e ''Tuaranum'', cumm'u fà pröva u sigìllu da cumüna intu [[XVII secolo|Seisèntu]], ch'u mustrâva in tòru cun, a-u reùndu, a scrìta {{Maioscolétto|sigillum comunis taurani}}. U gh'è fìna ina testimuniànsa da fùrma ''Toranno'', cuntegnüa int'ina létera du [[Pàppa Lisciàndro IV|Pàppa Lisàndru IV]] pè a cumüna e u véscu d'Arbénga dund'u prutezêva di sö interèssi intu fèudu de Tuiràn<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 92}}</ref>. === Preistòria === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Grotte di Toirano 103.jpg|De peâne inta [[Grotta da Bazura|Gròtta da Bàzura]] Orma umana.jpg|Detàju de in'âtra peâna Pròu de Ròcca Berlöria (Toiràn) - vìsta (3).jpg|U pràu de sùtta a-a Ròcca de Barlörie, [[Castelà (furtificasiùn)|castelà]] picìn di [[Liguri Antighi|Ligüri antìghi]] </gallery> A Tuiràn i sùn stàite descruvìe de impurtànti testimuniànse da prezènsa de l'òmmu intu [[Paleolìtico|Paleulìticu]], cu-i prìmmi stüddi de l'[[Arturo Issel]], du [[Nicolò Morelli]], du [[Paolo Bensa]] e de l'[[Alessandro Brian]] ch'i remùnta zà a-a fìn de l'Öttusèntu. A ògni mòddo, a descuvèrta ciü impurtànte a l'è stàita du [[1950]], cun l'avertüa du pasàggiu p'entrà inta [[Grotta da Bazura|gròtta da Bàzura]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 11}}</ref> e u retruvamèntu de tràcce d'ativitàe umâne ch'i gh'àn tòstu 14.400 àgni. Tra e tràcce truvàe chi, a gh'émmu e peâne de sìnque persùne, dùi òmmi, in fiö e dùi matétti, descuvèrte inti scìti cunusciüu cùmme a Stànsia di Mistêri e l'Andàme de Ùrme<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/51|tìtolo=Grotte di Toirano - Le impronte umane|léngoa=IT|vìxita=2023-06-04}}</ref>. E [[Grotte de Tuiran|Gròtte de Tuiràn]] i sùn bèn rinumàe ascì pè tütte e òsse d'[[Órso de cavèrne|ùrsu de tâne]] (''Ursus spelaeus'') ch'i ghe sùn stàite truvàe e ch'i remùnta tra 50.000 e 24.000 àgni fà<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/50|tìtolo=Grotte di Toirano - L'Orso delle Caverne|léngoa=IT|vìxita=2023-06-04}}</ref>, mèntre i scâvi in cùrsu inta [[Grotta du Curumbu|gròtta du Curùmbu]] i l'àn purtàu a-a lüxe in gràn nümeru de pùnte de prêa<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Daniele Arobba, Giovanni Boschian, Rosanna Caramiello, Alessandra Giampietri, Fabio Negrino e Carlo Tozzi|ànno=2008|méize=Zenà|tìtolo=La grotta del Colombo: Indagini geoarcheologiche, palinologiche e sull'industria litica|revìsta=Toirano e la Grotta della Bàsura. Atti del Convegno|çitæ=A Burdighêra|pp=69-88|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/298097151_La_grotta_del_Colombo_Indagini_geoarcheologiche_palinologiche_e_sull'industria_litica}}</ref>. Inti séculi prìmma de l'ocüpasiùn rumâna, ai tèmpi di [[Liguri Antighi|Ligüri Antìghi]], a [[Valle du Varatella|valà du Varatèlla]] a l'éra tra e tère dund'i staxêva i [[Ingauni|Ingàuni]], che vèrsu levànte i se spandêva ancù a-u [[Finô (regiùn)|Finà]]. De st'etàe chi, d'inta Vàlle u n'è sciurtìu i rèsti d'in [[Castelà (furtificasiùn)|castelà]] picìn, mésciu in scià còlla a-i pèi da [[Bâsu du Giudeu|Ròcca de Barlörie]], a cuntrulà a véggia vìa du [[Zuvu de Tuiran|Zùvu]]. Da-a datasiùn di scciàppi ch'i ghe sùn stàiti truvài s'è pusciüu dà ina datasiùn de stu castelà a-u [[II secolo a.C.|II séculu prìmma de Crìstu]], inta segùnda [[Etæ do færo|Etàe du Fèru]]<ref name=":5" />. === Antighitàe === Cu-a cunquìsta rumâna de tère di [[Ingauni|Ingàuni]], a l'inprensìpiu du [[II secolo a.C.|II séculu a.C.]], a [[Valle du Varatella|vàlle du Varatèlla]] a l'è pasà lèi ascì sùtta a-a [[Repùbrica Romànn-a|Repübbrica de Rumma]] e, scibèn ch'a nu gh'éra de gròssi paìxi, da ina série de retruvamènti a se pò végghe cumm'a fùsse bèn frequentà. In particulà, intu teritòriu tuiranìn i sùn stàite descruvìe de necròpuli e i rèsti de in vilàggiu: tra e tùmbe a se pò reurdà quélle truvàe inta ''Sala Morelli'', a l'entrà da gròtta da Bàzura, fàite inte de [[Giâra|gère]] cu-ina técnica cumün inta [[Regio IX Liguria|Ligüria]] fin'a-i prìmmi àgni de l'[[Impêo Roman|impêru]] e, sruatüttu, a necròpuli de d'âtu a-a Cruxà, inta regiùn di Canavéi<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309313|tìtolo=Loc. Canavei (necropoli, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2023-06-05}}</ref>, dund'u l'è stàitu descruvìu in [[Àsse (monæa)|àsse]] de l'imperatù [[Tibeio|Tibériu]] du [[37|37 d.C.]] ch'u n'à dàitu ina següra datasiùn<ref name=":6">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 39}}</ref>. U retruvamèntu ciü impurtànte u l'è però quéllu, fàitu du [[1955]], di rèsti de ina lucalitàe d'alantù inta regiùn du Pòzzu, vixìn a-i cunfìn cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309658|tìtolo=Poggi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2023-06-05}}</ref>. Chi, int'in ràggiu de 150 mêtri, i sùn stàiti truvài di rèsti de müràje, de ceràmiche lucâli e in tégulu da fàbrica di ''Coccei'' de ''[[Augusta Bagiennorum]]''. L'è prubàbile che stu paizéttu u fùsse in ''[[vicus]]'' bèn svilüpàu<ref name=":6" />, sübitu a mùnte du traciàu da grànde ''[[Via Julia Augusta]]'', cumm'u l'è bèn reurdàu da-i rèsti d[[U Puntassu|u Puntàssu]], ch'u permetéva de traversà u [[Riàn Cazasse|Riàn Cazàsse]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvèmbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|pp=20-21}}</ref>. Pè cùntru, a nu l'è mìa següra a puzisiùn du paìze de ''[[Palmata]]'' (a Parmà), mensunàu fìna inte l'âtu mediuêvu pè pöi sparì du tüttu, che fòscia u sarêa da identificà pròpriu cun l'abitàu du Pòzzu, o cu-a regiùn da Ramà, d'atàccu a-u paìze de Baresciùn<ref name=":7" />. A ògni mòddu, da-i stüddi in scì tupònimi du pòstu a se végghe cumm'u l'è bèn ciü prubàbile che a Parmà a se truvàsse ciü a vàlle, intu teritòriu aù cumprézeu intu cumün du Burghéttu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvèmbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|pp=19-20}}</ref>. Gh'è ascì u prublêma da puzisiùn du paìze de ''[[Pollupice]]'', mensunàu tra ''[[Albium Ingaunum]]'' e ''[[Vada Sabatia]]'' fìna in scià ''[[Tabula Peutingeriana]]'' ma int'in mòddu nu vâri ciàiru e fòscia ciü a punènte da vàlle du Varatèlla<ref name=":7">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 40}}</ref>. Segùndu ina teurìa du [[Nino Lamboglia]], a l'épuca di rumâni a ghe duvêva ése in'âtra stràdda, ciü luntâna da-u mà e paraléla a-a ''Via Julia Augusta'', ch'a sarêa andà pròpriu d'inta Varatèlla fìna a [[Giüstexine|Giüsténexi]], ma nu gh'è de pröve següre<ref name=":7" />. A ògni mòddu, fìna a-a cöita de l'impêru e ancù dòppo, u teritòriu da Varatèlla u l'è stàitu ina regiùn a caràttere sruatüttu agrìculu, bèn lià a-u ''[[municipium]]'' arbenganéze, ''[[Albingaunum]]'', cùmme estremitàe de levànte du sö distréttu<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 42}}</ref>. === Etàe de Mèzzu === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Tôre de Ròcca Berlöria (Toiràn) - vìsta (5).jpg|E ruìne da tùre srua a-u [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]], du [[XII secolo|XII]]-[[XIII secolo|XIII séculu]] Toirano torre campanaria 002.jpg|A tùre du XIII séculu da paruchiâle véggia Toirano - Palazzo del Marchese D'Aste del Carretto (2).jpg|U [[Palassu D'Aste-Du Carettu|Palàssu D'Àste-Du Caréttu]], cumensàu intu [[XIV secolo|XIV séculu]]. </gallery> Inti prìmmi séculi de l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]], a [[Valle du Varatella|vàlle du Varatèlla]] a l'è andàita aprövu a-u rèstu da ''[[Regio IX Liguria|IX Regio]]'': cunquistà da-i [[Òstrogöti|ostrugòti]], a l'è restà inte [[Régno di Òstrogöti|quéllu régnu]] fìna a-a sö scunfìtta cu-a [[Goæra gòtica (535-553)|guèra gòtica]] e l'inprensìpiu da duminasiùn [[Inpêro bizantìn|bizantìna]], du [[538]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 43}}</ref>. De chi, u cuntròllu bizantìn u l'è düràu pè tòstu in séculu e l'è pròpriu a sti àgni ch'a remùnta a prìmma mensiùn de quéllu che, fòscia, u l'è stàitu u prìmmu paìze da valà, u ''Castron Baractelìa''. Sta mensiùn a rìva da-a ''Descriptio Orbis Romani'' du geògrafu [[Zòrzo Çìprio|Zòrzu Cìpriu]], scrìta tra u [[591]] e u [[606]], dund'a gh'è ina lìsta, nu vâri precìza, de sitàe e di castélli ch'i l'éra sutt'a-u cuntròllu de Custantinòpuli. U tupònimu lì mensunàu u l'è bèn impurtànte perché u ne cunterêa da prezènsa de in paìze furtificàu, in ''Castron'', inta vàlle da scciümàira Varatèlla (''Baractelìa''), mésciu a vardà e stràdde vèrsu a [[Valâ du Neva|Nêva]] e a [[Burmia (valä)|Bùrmia]], ch'i l'andaxêva a-e ürtime furtificasiui a-i cunfìn cu-i [[Longobàrdi|lungubàrdi]], spécce quélla de [[Bardenèi]]. Cùmme mensunàu de d'âtu, da-i ürtimi stüddi a parêa però che u Zòrzu Cìpriu u nu se riferìsse pè dabùn a-a Ligüria, e inte stu câxu, l'ùrìgine du paìze a rèsta du tüttu scunusciüa<ref name=":11" />. Pè cùntru, s'a fùsse verificà l'identificasiùn cun l'impurtànte ''Castron Baractelìa'', a sarêa bèn puscibile che u Tuiràn u se sécce desvilüpàu intu scìtu de in ciü antìgu paìze rumânu, che però u nu gh'à lasciàu de rèsti o de memòrie<ref name=":8">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 46}}</ref>. Cu-a fìn da duminasiùn bizantìna, a regiùn, insèmme a-u rèstu da Ligüria, a l'è pasà a-u [[Régno longobàrdo|régnu lungubàrdu]] de [[Rotari|Ròtari]], ch'u-u l'à cunquistà du [[643]]. De chi, i ghe sùn di séculi ch'i nu gh'àn lasciàu vâri de infurmasiùi e ch'i düra fìna a-a fundasiùn de l'impurtantìscimu [[Abasia de San Pêru in Varatella|munesté de Sàn Pêru in Varatèlla]], ch'u l'éra liàu stréitu a Tuiràn. E ciü tànte testimuniànse de l'épuca i végne da l'antìga [[Crunaca du munesté de San Pêru in Varatella|''Crunaca du munesté de Sàn Pêru in Varatèlla'']], scrìta pè a prìmma vòta intu [[XIV secolo|XIV séculu]] e cunsürtà ascì da-u [[Giovanni Ambrogio Paneri|Paneri]] pè u sö ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''. In particulà, u Bùrgu u l'è stàitu sùtta a-u cuntròllu dirèttu di frâti da-u mumèntu da sö dunasiùn, fàita da-u [[Carlomagno|Càrlu Màgnu]], cun Sàn Pêru che, a-u [[IX secolo|IX séculu]], u l'éra tra e ciü impurtànti auturitàe religiùze da Ligüria de Punènte intrêa<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 49-50}}</ref>. De ciü, l'abasìa a l'axêva ina sèrta impurtànsa cumerciâle gràsie a-a sö puzisiùn sciü u camìn de in'antìga [[Stràdda da sâ|stràdda da sà]], ch'a s'è pöi mescià a-u fùndu du valùn sùtta a Sàn Pêru, pè pijà dùnca u nòmme de [[Stradda da Valle|stràdda da Vàlle]]. Sta vìa, ch'a duvêva ése bèn impurtànte, intu teritòriu tuiranìn a l'éra fìna dutà de ina tùre de vàrdia, tirà sciü du [[XII secolo|XII]]-[[XIII secolo|XIII séculu]] in scià sìmma du [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]]<ref name=":5" />. Pè ste raxùi chi, inte quélli àgni i gh'éra di fòrti interèssi in scià vàlle du Varatèlla, ch'i rivâva da-a [[Diocexi de Arbenga e Impeia|cüria arbenganéze]], da-e cumüne de Tuiràn e d'Arbénga, da-i [[Du Caréttu (famìa)|Du Caréttu]] e, ciü tàrdi, ascì da-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zéna]] e da-i [[Cuntea de Löa|Dòria de Löa]], cu-i frâti ch'i l'àn cuscì pèrsu de manimàn e sö pruprietàe. Tuiràn u végne cuscì levàu a-i [[Órdine de Sàn Benéito|benedetìn]], insèmme a [[Cunscènte]], [[Löa]] e [[Borṡi|Bòrzi]], cu-in àttu du véscu [[Lanteru|Lantéru]] du 9 d'utùbre du [[1171]], scibèn che, du [[1184]], a cüria arbenganéze a l'à decìzu de dâghe indaré carchedün di scìti tuiranìn<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 54-55}}</ref>. Tàntu ch'a finìva a duminasiùn di frâti, a cüria a l'à pasàu l'aministrasiùn de tère ''a capite Dancio usque ad Petram'', sarêa a dì da-u [[Cau d'Ansiu|câvu du Serià]] fìna a-[[a Prìa|a Prêa]], a ina növa ma putènte famìja nòbile da sitàe, i [[D'Aste (famïa)|D'Àste]]. A ògni mòddu, inte ste tère chi e pruprietàe di D'Àste i l'éra sruatüttu a Tuiràn, dùnde i l'axêva paréggi cuntràtti de [[Livèllo (contræto)|livèllu]] cu-i abitànti du Bùrgu<ref>{{Çitta|Cennamo, Boccone & Nervi, 1993|p. 39}}</ref>. Du [[1238]] u Giàcumu e u Bungiuvànni D'Àste i l'àn fàitu diventà Tuiràn in sö fèudu, vendéndu u gròssu de sö prupriutàe a-a cüria, che in scàngiu i l'à numinài scignüri du paìze<ref>{{Çitta|Cennamo, Boccone & Nervi, 1993|p. 23}}</ref>. A despêtu da növa aministrasiùn, i cuntràsti tra i divèrsi partìi i nu s'éra pè nènte giustài e, pè prutézze i interèssi söi, a-u 17 de setèmbre du [[1250]] ina pàrte di tuiranìn a l'à usciüu creà ina cumpagnìa cumüna. A ògni mòddu, u fiju du Bungiuvànni, u Giacumìn D'Àste, u l'à decìzu de sciurtì da-i cunflìtti pè u cuntròllu de Tuiràn e cuscì u l'à dàitu indaré u sö fèudu a-u véscu<ref>{{Çitta|Cennamo, Boccone & Nervi, 1993|p. 25}}</ref>. Intu mèntre, i Du Caréttu i l'éra sciurtìi a métte in òmmu da sö famìja cùmme abâte de Sàn Pêru ma pè u sö mòddu de fà, dàndu amèntu a-a crunaca, tra u [[1255]] e u [[1259]] u l'è finìu masàu da-i âtri frâti. Stu fàitu u l'axêva creàu in gràn turmèntu, tàntu da dumandà l'intervèntu du [[Pàppa Bonifàçio VIII|Pàppa Bunifàsiu VIII]], purtàndu a-a fìn a l'agregasiùn du munesté a-a [[Ménsa vescovîle|mènsa vescuvì]] d'Arbénga<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 57}}</ref>. Scaciài dùnca i benedetìn a-u 16 d'utùbre du [[1308]], u véscu [[Emanuele Spinola]] a-u 5 d'arvì du [[1315]] u l'à ciamàu a purtà avànti l'abasìa i [[Cašté ed Cazótu#A certuza ed Cazótu|certuzìn de Cazòttu]], miràndu bèn de cuntrulâri cun di fòrti dàssi<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 58-59}}</ref><ref>{{Çitta|Boccone, 2009|pp. 9-10}}</ref>. U liàmme feudà tra Tuiràn e a Gêxa arbenganéze, cu-u [[Lanfrànco Denéigro|Lanfràncu]] che inti àgni prìmma u l'axêva trasfurmàu u paìze in scià Varatèlla inte l'ürtima rucafòrte du puré terén di véschi d'Arbénga, u nu l'è però düràu ancù pè vâri tèmpu<ref>{{Çitta|Cennamo, Boccone & Nervi, 1993|pp. 27-30}}</ref>. Infàtti, gràsie a-u grànde arémbu dàitu a-u [[Pàppa Urbâno VI|Pàppa Urbânu VI]] intu [[Scìsma de Punénte|Scìsma du Punènte]], a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zéna]] a l'axêva vagnàu in fòrte créditu vèrsu de lèi e, dòppu de lònghe tratatìve, u gh'à lasciàu di teritòri ligüri ch'i l'éra sùtta a-a [[Sànta Sêde|Sànta Séde]] pè mèzzu de [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi d'Arbénga]], de [[Diocexi de Sann-a|Savùna]] e de [[Diocexi de Nöi|Nòri]]. Tra u [[1385]] e u [[1386]], a Zéna i sùn cuscì pasài i paìxi d[[A Prìa|a Prêa]], de [[Borṡi|Bòrzi]], de [[Ver̭éssu|Veréssu]], de [[Giüstexine|Giüsténexi]] e de Tuiràn, ch'u cumprendéva [[Patarè]], [[Buinzan|Buisàn]] e a Bràia ascì, mésci tütti insèmme int'in'ünica pudestarìa cumm'u l'éra zà inti àgni du cuntròllu vescuvì<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 63-64}}</ref>. Tra u 18 e u 21 de zügnu du [[1386]] u gh'è stàitu, a grüppi, u zuramèntu de fedeltàe di òmmi de Tuiràn intu [[Palassu da cumüna veggia (Tuiran)|palàssu da cumüna véggia]], alantù adueràu cùmme edifissiu de guvèrnu da pudestarìa, fàitu ch'u l'à purtàu a-a fìn di dirìtti da cüria e di D'Àste in scià pupulasiùn. Pè sta raxùn chi, a l'è cumensà ina série de prucèssi tra e pàrte, cunscideràndu ascì i interèssi ecunòmici di véschi, che inte quélli àgni i l'axêva tiràu sciü béi, murìn, gùmbi, papelêre, fàbriche da lâna e da pùve nèira, mèntre i marchéxi Du Caréttu i l'axêva ocüpàu u [[Castellu de Giustexine|castéllu de Giüsténexi]] pè vardâse i cunfìn da-e mòsse di zenéxi. A chistiùn a s'è a-a fìn giüstà pasài tòstu sinquant'àgni, cu-a cunvensiùn du 13 d'aùstu du [[1434]] tra i raprezentànti de [[Galioto do Caretto|Galiòtu Du Caréttu]], da Repübbrica e di tréi paìxi interesài<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 65-66}}</ref>. De ciü, a-u [[1386]] u remùnta ascì u prìmmu statütu cunusciüu de Tuiràn, furmàu de 88 capìtuli ch'i se sùn cunservài numà che pè ina pàrte, dapöi cangiàu ciü vòte, spécce cu-a mudìfica du 13 de nuvèmbre du [[1605]], ch'a l'à purtàu a de növe régule spartìe inte 70 paràgrafi<ref>{{Çitta publicaçión|outô=[[Paolo Accame]]|ànno=1890 (1889)|tìtolo=Cenni storici sugli Statuti di Pietra, Giustenice, Toirano ed altri paesi della Liguria occidentale|revìsta=Giornale ligustico|editô=Tipografia del R. Istituto Sordo-Muti|çitæ=Zéna|volùmme=ànnu XVI|nùmero=fasc. XI-XII|pp=7-8|léngoa=IT|url=https://books.google.it/books?id=KBFRoAEACAAJ}}</ref>. === Etàe mudèrna === [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Toirano, 1773.pdf|miniatura|350x350px|A màppa de Tuiràn e [[Buinzan|Buisàn]] inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du cartògrafu zenéze [[Matê Vinzón|Matteo Vinzoni]], [[1773]]]] Vèrsu a fìn du [[XV secolo|XV séculu]] l'antìga [[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de Sàn Pêru]] a l'à pèrsu ascì e sö ürtime pruprietàe ch'i l'éra in [[Burmia (valä)|Bùrmia]] e, pè sta raxùn chi, a sö puzisiùn in sìmma a-u [[Munte de San Pêru|Mùnte de Sàn Pêru]] a l'éra urmài vegnüa föra de màn e sènsa utilitàe. I [[Órdine certozìn|certuzìn]], cun l'acòrdiu du Generâle de l'Ùrdine, du véscu d'Arbénga e di marchéxi [[Du Caréttu (famìa)|Du Caréttu]], a-u 14 d'aùstu du [[1495]] i l'àn risevüu u perméssu de mesciâse ciü a vàlle, cumensàndu de quéllu ànnu a custrusiùn da [[Certussa de Tuiran|növa certùssa]] inta lucalitàe de Cà növe, d'ancöi dìta pròpriu da Certùssa, in scià zìna de senèstra da scciümàira. A custrusiùn du cunvèntu, ch'u l'axêva patìu di dàgni int'in'ocüpasiùn du [[1500]], a l'è terminà du [[1564]] cu-a realisasiùn du campanìn<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 68}}</ref>. Intu [[XVI secolo|Sinquesèntu]] u l'è stàitu aviàu da-i buisanìn u lòngu prucèssu pè rivà a l'autunumìa religiùza e aministratìva, cumensàu a l'11 de nuvèmbre du [[1592]] cu-a separasiùn da [[Gêxa de Santa Maria Madalêna (Buisan)|gêxa de Sànta Marìa Madalêna]] da-a paròcchia de Tuiràn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|Arecco, 1995|tìtolo=Boissano: Storia di una comunità collinare autonoma dal 1600|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA24822|ànno=1995|editô=Associazione Culturale Boissano|çitæ=U Serià|léngoa=IT|p=49}}</ref>. Vèrsu a fìn de stu séculu, a pupulasiùn du paìze a l'éra bèn cresciüa, rivàndu a tòstu 1.280 persùne, ch'i staxêva sruatüttu drèntu a-a sènta de müràje, d'alantù dutàe de sìnque pòrte da Còlla, du Murìn, da Scarétta, di Cùnsuri, cunusciüa ascì cùmme a "Purtàssa", e di Fòssi<ref>{{Çitta|Boccone, 2009|p. 23}}</ref>. Dùnca, mèntre du [[1481]] i [[Órdine di fràtti predicatoî|dumenicài]] i tirâva sciü a [[Gêxa da Madònna du Ruzâriu (Tuiràn)|gêxa da Madònna du Ruzàriu]] a-a Bràia<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 93}}</ref>, a s'è decìzu de cumensà a recustrusiùn da [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|gêxa de Sàn Martìn]], nu sènsa di prublêmi a finansiâra. U növu edifìssiu u l'è stàitu cunsacràu a-u prìmmu d'aùstu du [[1609]]<ref>{{Çitta|Boccone, 2009|p. 29}}</ref> e, du [[1622]], u [[Senâto da Repùbrica de Zêna|Senàu da Repübbrica]] u l'à cuncèssu ina sùmma de trexèntu scüi p'arangià u campanìn, adueràu cùmme prexùn ascì, e pè di âtri travàji<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 94-95}}</ref>. U Senàu, pè cùntru, u dumandâva a-a cumüna tuiranìna u màscimu cuntròllu sciü u bòscu da ''Pallarea'', in scìtu d'atàccu a-i cunfìn cu-u [[Marchezàu de Barestìn]] de dùnde l'[[Arsenâ de Zêna|Arsenà da Repübbrica]] u pijâva e légne pè e garée. Pè de ciü, cu-i Du Caréttu i gh'éra ascì di cunflìtti pè i dàssi in scià mèrce che da-u mà a l'andaxêva a Barestìn, tàntu che du [[1659]] u l'è duvüu intervegnì u [[Dûxe da Repùbrica de Zêna|Düxe]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 95-96}}</ref>. U 24 d'utùbre du [[1714]] a marchéza D'Àste a l'à uspitàu intu sö palàssu a Tuiràn l'[[Elizabétta Farnéize|Elisabetta Farnese]], spuzà pè prucüra cu-u rè de Spàgna [[Féipo V de Spàgna|Felipe V]] e de pasàggiu pè a Ligüria p'andà a [[Madrid]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 96-97}}</ref>. Dùi àgni dòppu, a-i 18 de màrsu du [[1716]], u capitàn [[Giuseppe Polla]] u l'à lasciàu pè testamèntu ina rìcca dunasiùn pè creà in'òpera pìa pè l'istrusiùn di fiöi: tiràu sciü l'[[Oratoriu du Tranzitu de San Giüzeppe (Tuiran)|oratòriu du Trànzitu de Sàn Giüzèppe]] e arangià ina cà d'atàccu, i [[Scolopi|frâti sculòpi]] i gh'àn avèrtu a prìmma scöra du paìze. Sta scöra a l'è dürà fìna a-u [[1808]], quàndu i frâti i l'àn duvüu lascià Tuiràn pè ina supresiùn religiùza usciüa da-u regìmme napuleònicu<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 137}}</ref>. === Etàe cuntempurànea === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Gêxa de Sàn Pê in Vìncoli (Certôza, Toiràn) - faciâta (5).jpg|A gêxa da certùssa, aruinà inta batàja de Löa e d'ancöi abandunà Toirano - Monumento ai caduti del bombardamento.jpg|U munumèntu a-e vìtime du [[Bumbardamentu de Tuiran|bumbardamèntu du '44]], òpera de l'[[Agenore Fabbri]] Toirano - Panorama (1902).jpg|Panuràmma de Tuiràn int'ina cartulìna du [[1902]] </gallery> A despêtu da deciarasiùn de neutralitàe da Repübbrica de Zéna, e [[Armée révolutionnaire française|armàe revulusiunàrie franséxi]] i l'axêva ocüpàu ina pàrte da [[Rivêa de Ponénte|rivéra de Punènte]], rivàndu a-u 24 de nuvèmbre du [[1794]] pròpriu a Tuiràn, cu-i prìmmi batajùi ch'i l'éra andàiti a stà inta gêxa da Bràia e inta Certùssa. U s'è cuscì furmàu in frùnte tra l'armà revulusiunària e quélla di austru-piemuntéxi che, partìndu da [[Garesce|Garésce]], u vegnìva zü pasàndu pè a [[Rocca Barbena|Ròcca]] e pè a [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]], dùnca da vixìn a Tuiràn e a-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]]. Pè tòstu in ànnu i nu ghe sùn stàiti di gròssi cumbatimènti e dùnca, cuscì cùmme inti paìxi a-u reùndu, a lònga ocüpasiùn militâre a l'à purtàu a ina gròssa crìzi inta regiùn, duvéndu mantegnì e trüppe chi acampàe e cunscideràndu ascì che i barestèi, inte l'estàe du [[1795]], i l'éra stàiti scurìi da-u sö valùn e i staxêva lù ascì a Tuiràn. In sa fìn, avànti ch'u cumensésse u növu invèrnu, u generâle [[Pierre Augerau]] u l'à decìzu de pijà l'inisitìva cu-in atàccu generâle a-i 23 de nuvèmbre, pasàu a-a stòria cùmme a [[Batàggia de Lêua|batàja de Löa]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 101-103}}</ref>. Intu cùrsu di cumbatimènti a l'è stàita bèn danezà a [[Certussa de Tuiran|véggia certùssa]], dund'a gh'éra ina redütta d'artijerìa che i franséxi i l'àn cunquistàu sùlu dòppu di asàlti a-a bajunétta, pè pöi atacà e puzisiùi di austru-piemuntéxi in scià còsta de Dâri<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 110}}</ref>. Scibèn che, finìa a batàja, e trüppe franséxi i l'axêva lasciàu u paìze, cu-a creasiùn da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] e idée da [[Rivoluçion françeize|revulusiùn]] i se cumensâva a spànde pè ste bànde ascì, purtàndu de gròsse növe a Tuiràn. Cu-a supresiùn de cungregasiùi religiùze, i [[Órdine certozìn|certuzìn]] i l'àn pèrsu e sö ürtime pruprietàe, vendüe a di tuiranìn cuscì cùmme di arédi de gêxe tuiranìne<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 110}}</ref>. L'aministrasiùn du paìze, numinàu "cumün" da-u növu regìmme, a l'éra afidà a-u ''maire'' da Prêa che, cuntrulàndu ascì Giüsténexi, u guernâva u mèximu teritòriu de l'antìga pudestarìa. Insèmme a-e pruprietàe da Gêxa, i sùn stàite sequestràe ascì quélle di marchéxi [[Du Caréttu (famìa)|Du Caréttu]], ch'i l'includéva in ortu-giardìn ch'u sarà arangiàu a ciàssa pübbrica. Chi, u l'è stàitu ciantàu cu-ina gràn fèsta l'[[Èrbo da libertæ|erburu da libertàe]] du paìze, arembàu sciü ina bâze ch'a se pò ancù végghe, e, ciü tàrdi, a culònna de triùnfu pè u [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]]. Inclüzu intu Cantùn da Prêa, inta Giuridisiùn de Aréne Càndide, de sti àgni a frasiùn buisanìna a l'è stàita destacà da Tuiràn e numinà cumün pè cùntu sò, mèntre u paizéttu de [[Patarè]], zà abandunàu, u l'éra inta Giuridisiùn da Sènta, cuntrulà da Arbénga, intu cumün ünicu furmàu da-u Burghéttu e U Serià. E refùrme repübricâne i l'axêva interesàu ascì e tàsse, cresciüe du bèllu sùtta a-a növa aministrasiùn rivàndu a tòstu 11.000 [[Monetaçión zenéize|frànchi zenéxi]], e a creasiùn d'ina [[Goàrdia Naçionâle da Repùbrica Lìgure|Vàrdia Nasiunâle]] bazà in scià [[Lêva militâre|léva]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 111-113}}</ref>. A ògni mòddu, a-u 23 de setèmbre du [[1805]] a Repübbrica Ligüre a l'è finìa cun l'anesiùn dirètta a-u [[Prìmmo Inpêro françéize|Prìmmu Impêru]], dürà fìna a-u [[1814]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 113-114}}</ref>. Intu chiürtu mumèntu d'indipendènsa renuvà, tra u [[1814]] e u [[1815]], u guvèrnu da [[Repùbrica Zenéize|Repübbrica Zenéze]] u l'axêva cumensàu a métte tùrna in pè u véggiu ùrdine, levàndu ina tàssa in sce l'öriu, bèn pezànte pè in paìze cùmme Tuiràn, e fàndu recuperà a-i Du Caréttu di sö bêni cu-a lézze de recustitusiùn da nubiltàe<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 115-116}}</ref>. Cu-e decixùi du [[Congresso de Vienna|Cungrèssu de Viénna]] e l'anesiùn a-u [[Regno de Sardegna|Régnu de Sardégna]], Tuiràn u l'è finìu lèi ascì sùtta a-a növa duminasiùn, dund'u l'è cumprézu inta [[Pruvinsa d'Arbenga|pruvìncia d'Arbénga]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 117}}</ref>. Di prìmmi àgni du guvèrnu piemuntéze a gh'è ina statìstica ciütòstu detajà du paìze, vìstu a-u [[1823]], quàndu i gh'éra 1.379 persùne. Intu detàju, trè persùne sciü quàttru i travajâva a tèra e, miràndu a-e diferènti prudusiùi, mèntre de verdüre e de gràn u nu se sciurtìva a cruvì u bezögnu lucâle, i 1.120 quintâli d'öriu a l'ànnu i l'éra a ciü impurtànte prudusiùn tuiranìna, cunscideràndu ascì in cunsümmu lucâle ch'u l'éra de 80 quintâli. Gh'éra pöi a prudusiùn, du tüttu particulà, d'in vìn de setrùi inventàu da-u [[Giacinto Garassini]] e premiàu a-e espuzisiùi universâli de [[Londra|Lùndra]] du [[1851]] e de [[Pariggi|Parìgi]] du [[1855]]. Mèntre e papelêre a-u Martinéttu i l'éra urmài abandunàe, se regìstra a prezènsa de 13 gùmbi a ina röa, 4 a dùe röe, 2 lavaùi pè a sànsa, 15 murìn pè u gràn e de furnâxe pè a casìna. U tràfegu ciü impurtànte u l'éra quéllu du minerâle de fèru che, descariàu inte [[Löa]] o a-u [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghéttu]], u vegnìva camalàu cu-e sòme fìna a-e fàbriche in [[Burmia (valä)|Bùrmia]], sruatüttu quélle de [[Carizan|Carisàn]] e de [[Bardenèi]]. A gh'éra pöi ina gràn pùira pè a cumpàrsa, du [[1817]], da [[Mósca de l'oîva|musca de l'uriva]] mèntre, cu-a vacinasiùn du [[1822]], a nu gh'éra ciü de maròti de [[Voiêue|vaiòru]]<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 118-120}}</ref>. Pè l'istrusiùn, scibèn che du [[1815]] i marchéxi de Barestìn i l'axêva tùrna avèrtu a scöra du Polla pè dâra indaré a-i [[Scolopi|sculòpi]] cùmm ch'i fùsse turnài a Tuiràn, i frâti i nu l'àn ciü rilevà e dùnca, pasà ina série de prucèssi, a s'è derfàita l'òpera pìa p'arvì ina scöra pübbrica<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 137-138}}</ref>. Du [[1905]], pè a prìmma vòta inta sö stòria, a Tuiràn u ghe végne liàu u paìze de [[Carpe|Càrpe]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Régiu Decrétu 23 màrsu 1905|nùmero=159|léngoa=IT|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1869-07-07;5190!vig=}}</ref>, cumün pè cùntu sö fìna a-u [[1869]] e tacàu a l'inprensìpiu a [[Barestin|Barestìn]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Régiu Decrétu 7 lüju 1869|nùmero=5190|léngoa=IT|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1869-07-07;5190!vig=}}</ref>, cu-u quâle u l'éra intu marchezàu di Du Caréttu. Pè meju liâse cu-u circundàriu, a [[Burmia (valä)|Bùrmia]] e a feruvìa, [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|arivà a-u Burghéttu]] a-u prìmmu de zügnu du [[1877]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvémbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>, a l'è cumensà a realizasiùn d'ina rèi de stràdde. Ste chi i sùn stàite u stradùn pè Càrpe, avèrtu du [[1912]] (d'ancöi pàrte da [[Stradda pruvinciâle 60 U Burghéttu-Bardenèi|SP60]]) e prìmma raxùn du destàccu du paìze da Barestìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://books.google.it/books?id=dH96AAAACAAJ|ànno=Lüju 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=166|ISBN=88-71-72299-X}}</ref>, quéllu pè Barestìn, avèrtu cu-in cùrpu de màn di barestèi dòppu du [[1881]] (d'ancöi a [[Stradda pruvinciâle 34 Tuiràn-Barestìn|SP34]])<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://books.google.it/books?id=dH96AAAACAAJ|ànno=Lüju 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=147|ISBN=88-71-72299-X}}</ref>, e quéllu pè u Burghéttu (d'ancöi lèi ascì inta [[Stradda pruvinciâle 60 U Burghéttu-Bardenèi|SP60]]). Pè cùntru, u stradùn pè Buisàn, che d'ancöi u fà pàrte da [[Stradda pruvinciâle 25 Löa-Buisàn-Tuiràn|SP25]], u rìva bèn ciü tàrdi, tàntu da êse traciàu, ancù du tèra batüa, numà che tra u [[1952]] e u [[1953]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|Arecco, 1995|tìtolo=Boissano: Storia di una comunità collinare autonoma dal 1600|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA24822|ànno=1995|editô=Associazione Culturale Boissano|çitæ=U Serià|léngoa=IT|p=248}}</ref>. Da-u pùntu de vìsta aministratìvu, du [[1929]] a gh'è stàita a supresciùn du cumün de Buisàn<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Régiu Decrétu 21 màrsu 1929|revìsta=|nùmero=570|léngoa=IT|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1929-03-21;570!vig=}}</ref>, usciüa inte l'àmbitu da pulìtica fascìsta d'agregasiùn di paìxi ciü picìn, mèntre u l'éra falìu u prugèttu de creà in cumün "du Varatèlla" pè l'upuzisiùn du Burghéttu e du sö pudestàe<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|Arecco, 1995|tìtolo=Boissano: Storia di una comunità collinare autonoma dal 1600|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA24822|ànno=1995|editô=Associazione Culturale Boissano|çitæ=U Serià|léngoa=IT|pp=255-256}}</ref>. Cùmme tànti âtri paìxi, Tuiràn ascì u l'à avüu e sö vìtime inte dùe guère mundiâli ma, ciü di cumbatènti cadüi, u prêxu ciü âtu u l'è stàitu pagàu da-e gènte tuiranìne inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segùnda Guèra Mundiâle]]. Infàtti, cun l'obietìvu de fà satà i pònti in scià Varatèlla, u 12 d'aùstu du [[1944]] trèi squadrùi aérei, pè in tutâle de 21 [[Boeing B-17 Flying Fortress|B-17]] aleài, i l'àn [[Bumbardamentu de Tuiran|caciàu 240 bùmbe da sinquesèntu lìbbre sciü u paìze]]. Quéllu giùrnu i ghe sùn restàite 41 persùne, quarànta tuiranìn e in tedéscu, e i sùn stàite derucàe quâxi du tüttu e burgàe da Fascétta e da Bràia, dund'a l'éra supravisciüa a [[Gêxa da Madònna du Ruzâriu (Tuiràn)|gêxa da Madònna du Ruzàriu]], sènsa però sciurtì a cacià zü màncu in pònte<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://books.google.it/books?id=dH96AAAACAAJ|ànno=Lüju 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=171|ISBN=88-71-72299-X}}</ref>. Scibèn che, ancuasài, u l'è stàitu l'ünicu, pè pùira de âtri bumbardamènti e gènte de Tuiràn, Càrpe e Barestìn pè in sèrtu tèmpu i l'àn lasciàu i sö paìxi, andàndu a stà inte campàgne o inte gròtte; cu-in gràn nümeru de tuiranìn ch'u l'à decìzu de sustà intu [[Santuariu de Santa Lesia (Tuiran)|santuàriu de Sànta Lesìa]], drèntu a-a [[Grotta de Santa Lesia de Srua|gròtta de Sànta Lesìa de Srua]]. A-i mòrti du bumbardamèntu u l'è dedicàu in munumèntu intu Pàrcu Rusciàn, inauguràu u 26 d'utùbre du [[1969]] e òpera du scurtù [[Agenore Fabbri]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10293|tìtolo=Monumento alle vittime di tutte le guerre ed ai caduti del bombardamento aereo di Toirano|léngoa=IT|vìxita=2023-06-13}}</ref>. Pasà a guèra a gh'è prèstu stàita a recustitusiùn du cumün de Buisàn, deliberà a l'11 de nuvèmbre du [[1946]] da-u guvèrnu pruvizòriu<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Decrétu Legislatìvu du Càppu Pruvizòriu du Stâtu, 11 nuvémbre 1946|nùmero=449|léngoa=IT|url=https://www.normattiva.it/atto/caricaDettaglioAtto?atto.dataPubblicazioneGazzetta=1946-12-24&atto.codiceRedazionale=046U0449&atto.articolo.numero=0&atto.articolo.sottoArticolo=1&atto.articolo.sottoArticolo1=10&qId=1f2c5fd0-c0eb-4466-bf56-05abd336585d&tabID=0.8825361720555904&title=lbl.dettaglioAtto}}</ref>. A-u 28 de màzzu du [[1950]] di fiöi de Tuiràn i l'àn descruvìu l'entrà a-a [[gròtta da Bàzura]], avèrta a-u pübbricu a-u prìmmu de zenà du [[1953]] e prèstu vegnüa a ciü impurtànte atrasiùn türìstica du cumün<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/53|tìtolo=La scoperta|léngoa=IT|vìxita=2023-06-13}}</ref>. Da-u [[1973]] a-u 31 de dixèmbre du [[2008]]<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Lézze Regiunâle, 4 lüju 2008|nùmero=24|léngoa=IT|url=https://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%25C3%25A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+}}</ref>, Tuiràn u l'à fàitu pàrte da [[Cumünitàe muntâna Pollupice|Cumünitàe muntâna ''Pollupice'']] pè pöi pasà, fìna a-u [[2011]], inta [[Cumünitàe muntâna du Punènte Savunéze]] e a-a fìn, tra u [[2014]] e u [[2016]], inte l'[[Uniùn di cumün da Rivêa de Pàrme e di urivi|Uniùn di cumün da Rivéra de Pàrme e di urìvi]]. == Abitànti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Toiràn}} === Minurànse furèste === Dàndu amèntu a l'[[ISTAT]], a-u 31 de dixèmbre du 2023 a Tuiràn i ghe sùn 106 residènti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|léngoa=IT|vìxita=2023-01-10}}</ref>. === Cugnòmmi ciü difüxi === I cugnòmmi ciü difüxi a Tuiràn i sùn: ''Maineri'' (Mainêru), ''Ferrari'' (Ferâri), ''Zunino'' (Zünìn), ''Oddone'' (Uddùn) e ''Durante'' (Dürànte)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnòmmi ciü difuxi cumün pè cumün, Tuiràn|léngoa=IT|vìxita=2023-01-12}}</ref>. === Persùne liàe cun Tuiràn === [[Immaggine:Maineri Baccio.png|miniatura|245x245px|Ritràttu du Baccio Maineri]] * [[Giovanni Battista D'Aste]] (Tuiràn, 1566 - Rùmma, 1620): [[Órdine de Sant'Agostìn|frâte de Sant'Austìn]], oratù e teòlugu a l'''Archigymnasium'' de [[Romma|Rùmma]]. U [[Pàppa Pòulo V|pâpa Pàulu V]] u l'à numinàu vicàriu generâle de l'ùrdine e, ciü tàrdi, ascì sacrìsta puntifìciu e véscu da [[diòcexi de Tagàste]], sitàe da [[Numìdia|Numidia]] dund'u l'è nasciüu [[Sant'Aostin|Sant'Austìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luciano Livio Calzamiglia|tìtolo=Dizionario biografico dei Liguri - Dalle origini ai giorni nostri|ànno=1988|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zêna|léngoa=IT|volùmme=IV|capìtolo=D'Aste, Giovanni Battista}}</ref>. * [[Giuseppe Polla]] (Tuiràn, 1659 - 1716): capitàn da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zéna]] e benefatù du cumün. Intu sö testamèntu u l'à lasciàu in'impurtànte dunasiùn pè fundà a Tuiràn in cunvèntu di [[Scolopi|Sculòpi]], dùnde mustrà a-i fijöi cùmme léze, scrìve e fà de cùntu<ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|pp. 135-137}}</ref>. * [[Pier Giacinto Garassini]] (Tuiràn, 1787 - 1868): mêgu, pulìticu e benefatù. U s'è laureàu a-a ''[[Sorbónn-a|Sorbonne]]'' pè travajà pöi cùmme diretù da clìnica de [[Montpellier]], u l'è stàitu fìna depütàu du [[Regno de Sardegna|Régnu de Sardégna]] pè dùe legislatüre. U l'à püblicàu di stüddi tàntu in sciù sö travàju che in sce l'agricultüra, e u l'à avüu dùi fìji, Onesto e Amando, ch'i l'àn fàitu a vìtta militâre<ref name=":1">{{Çitta|Pesce, 1988}}</ref>. * [[Baccio Emanuele Maineri]] (Tuiràn, 1831 - Rùmma, 1899): scritù, tradutù e giurnalista, u l'à travajàu cùmme bibliutecàriu a Rùmma int'in ministêru. U l'à scrìtu parégge òpere de stòria, biugrafìe e crìtica leterària, cu-in stìle infruensàu da-u [[Francesco Domenico Guerrazzi]] e da l'[[Edgar Allan Poe]] e, ciü tàrdi, ascì da-u [[Lisciàndro Manzôni|Manzoni]]. Pè càrche ànnu u l'è stàitu u diretù du giurnâle ''Il diritto'' e, cu-ina prìmma culesiùn de 221 püblicasiùi e 214 librétti, u l'à fundàu a prìmma bibliutêca pübblica de Tuiràn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gian Luigi Bruzzone|tìtolo=Baccio Emanuele Maineri: patriota e poligrafo|ànno=1999|editô=Cumün de Tuiràn (stampàu da-a Tipografia litografia ligure)|çitæ=U Serià|léngoa=iT}}</ref>. * [[Onesto Garassini]] (Tuiràn, 1832 - 1902): stüdènte a l'[[Académia Reâ de Torìn|Académia Reà de Türìn]] u l'è entràu inti bersajèi, pè pijà pàrte a-a guèra de [[Crimea|Crimêa]] e a-a préza de Rùmma du 20 de setèmbre du [[1870]]. U s'è cungedàu cu-u grâdu de Tenènte Culunèllu<ref name=":1" />. * [[Amando Garassini]] (Tuiràn, 1836 - 1892): u l'à frequentàu lèi ascì l'Académia Reà de Türìn, entràndu, cùmme u sö frè, intu còrpu di bersajèi. U l'à cumbatüu inte l'invaxùn du [[Régno de Dôe Sicìlie|Régnu de Dùe Sicìlie]] e u s'è cungedàu cu-u grâdu de capitàn<ref name=":1" />. * [[Pietro Igino Mainero]] (Tuiràn, 1840 - 1913): scìndicu de Tuiràn pè paréggi àgni, u n'à fàitu slargà e alestì l'uspeà, meténdughene du sö, cuscì cùmme inti travàji pè u [[Stradda pruvinciâle 60 U Burghéttu-Bardenèi|stradùn da-u Burghéttu]], ch'u l'à fàitu pasà inti sö terén. * [[Giuseppe Bontempo]] (Tuiràn, 1853 - ?): u s'è trasferìu inte l'América du Süd, a [[Bonesàire|Buenos Aires]], dund'u l'à avüu de funsiùi de raprezentànsa inte cumünitàe di emigrài. Intu detàju, u l'è stàitu u prescidènte da sucietàe nasiunâle italiâna de Buenos Aires e sòciu unuràriu da sucietàe "Giuseppe Gailiano"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Dizionario storico biografico dei Liguri in America Latina da Colombo a tutto il Novecento|url=https://books.google.it/books?id=kRIzswEACAAJ|ànno=2006|editô=Fondazione Casa America - affinità elettive|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=101|volùmme=vol. I|ISBN=88-7326-092-6}}</ref>. * [[Francesco Ronco]] (Barestìn, 1894 - Tuiràn, 1978): militâre, u l'à cumbatüu inta [[Primma Goæra Mondiâ|prìmma guèra mundiâle]] cu-u grâdu de suttutenènte. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|guèra de liberasiùn]] u l'è stàitu u cumandànte du 184° regimèntu paracadütìsti e pöi du regimèntu paracadütìsti "Nembo", cu-u grâdu de Generâle de Brigà. A-u cungêdu, du [[1967]], u l'éra rivàu a-u grâdu de Generâle de Còrpu d'Armà<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Ronco|tìtolo=Un fante|ànno=1976|editô=Grafiche Riviera|çitæ=U Serià|léngoa=IT}}</ref>. * [[Giovanni Battista Parodi]] (Zéna, 1905 - Màlta, 1941): de famìja tuiranìna, u l'è stàitu Tenènte de Vascèllu inta Régia Marìna e càppu de squadrìja di MAS, vagnàndu ina medàja d'argèntu pè in'asiùn intu cùrsu du bumbardamèntu de [[Vuè|Vâdu]] du [[1940]]. U l'è finìu masàu a-i 26 de lüju du [[1941]] int'in atàccu di MAS a-u pòrtu d[[A Valletta|a Valétta]], pijàndu pè stu fàitu chi ina medàja d'argèntu a-a memòria<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Dossier: Genova 9 febbraio 1941|ànno=2007|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=19-20, 24-25|ISBN=978-88-7172-830-8}}</ref>. * [[Marco Bertolotto]] (Quiliàn, 1959): pulìticu, elezüu cùmme scìndicu de Tuiràn pè trè vòte, u l'è stàitu u [[Prescidenti d'a pruvincia de Sann-a|prescidènte da pruvìncia de Savùna]] da-u [[2004]] a-u [[2008]]. == Pòsti de interèsse == === Architetüre religiùze === ;Paròcchia de Tuiràn <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Gêxa de Sàn Martìn (Toiràn) - faciâta (1).jpg|Faciâta da gêxa de Sàn Martìn Gêxa da Madònna do Rozâio (Bràia, Toiràn) - estèrno (6).jpg|A gêxa da Madònna du Ruzàriu Toirano-IMG 0424.JPG|L'oratòriu du Trànzitu de Sàn Giüzèppe Gêxa de Sàn Pê in Vìncoli (Certôza, Toiràn) - vìsta (3).jpg|Vìsta de ruìne da Certùssa </gallery> * [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|Gêxa de Sàn Martìn de Tours]]: sêde da paròcchia du paìze, intu Bùrgu, a l'è stàita tirà sciü a-a fìn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a-u pòstu de l'antìga cêve de Tuiràn, pè ése cunsacrà a-u 1° de aùstu du [[1609]] da-u [[Lùcco Fiésco|Luca Fieschi]], [[Diocexi de Arbenga e Impeia|véscu d'Arbénga]]. De de föra a se mùstra cu-ina strutüra sèmplice e in âtu campanìn du [[XIV secolo|Trexèntu]], ch'u faxêva pàrte da prìmma cêve, mèntre de drèntu a gh'à in rìccu güstu [[Baròcco|baròccu]]. Spartìa inte trè navâte da öttu culònne de [[Röṡa de Ver̭éssu|prêa de Veréssu]], a gh'à in gràn artà "a nâve" du [[1709]], cu-ina crùxe da prucesiùn du scurtù zenéze [[Gianbatìsta Bisón|Giambattista Bissone]], "U Venesiàn". In scià drìta de l'artà mazù u gh'è quéllu da Sùnta, du [[1758]], mèntre, in scià senèstra, u se tröva u ciü antìgu, quéllu da Pentecòste, du [[1613]]. Tra e òpere chi cunservàe, u se pò reurdà u pürpitu ''[[rococò]]'' du [[1755]], a stàtua de Sàn Martìn da bütéga zenéze di Olivari e quélle di Sànti Austìn e Giasìntu, da bütéga di Carlone. U vòrtu u l'è stàitu tenzüu e decuràu da-u zenéze [[Gêumo Grafìgna|Gerolamo Graffigna]], da scöra du [[Nichiôzo Barabìn|Barabìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111645|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21211/|tìtolo=Chiesa di San Martino|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. * [[Gêxa da Madonna du Ruzariu (Tuiran)|Gêxa da Madònna du Ruzàriu]]: a se tröva a-a Bràia, dund'i l'àn fabricà i [[Órdine di fràtti predicatoî|frâti Dumenicài]] du [[1481]], fàndula a-u pòstu de de cà che di tuiranìn, du [[1478]], i l'axêva lasciàu a-i [[Disciplinài]]. A gêxa, slargà pè a prìmma vòta du [[1589]], a l'à pijàu e sö fùrme d'ancöi cu-a ricustrusiùn du [[1627]] e, alantù, a gh'axêva d'atàccu u cunvèntu. U cumplèssu u l'à patìu di dàgni a-i tèmpi di franséxi e, ancù de ciü, cu-u [[Bumbardamentu de Tuiran|bumbardamèntu du 12 de aùstu du 1944]], pè ése dùnca rangiàu du [[1952|'52]] e du [[1969|'69]]. Drèntu a-a gêxa u se ghe tröva ina ''Vèrgine cu-u Bambìn'' de l'[[Oràçio De Feræ|Orasiu De Ferâri]] e dùe stàtue da prucesiùn da ''Madònna du Ruzàriu cu-u Bambìn'', fòscia du [[Giambattista Bissone]], e de ''Sàn Pêru in Glòria'', du [[Giovan Battista Drago]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111644|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora del Rosario|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21205/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora del Rosario|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. * [[Oratoriu de San Bastian|Oratòriu de Sàn Bastiàn]]: u l'è l'oratòriu da paròcchia du Bùrgu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21208/|tìtolo=Oratorio di San Sebastiano e della Vergine Assunta|léngoa=IT|vìxita=2023-09-06}}</ref>, mésciu de travèrsu a-a gêxa de Sàn Martìn, in scià sö drìta. Lòngu a müràja drìta de l'oratòriu, in scià ciasétta da "Giòstra", u gh'à tàntu de pòrtegu, rezüu da dùe culònne ch'i l'éra inte l'antìga cêve de Tuiràn. Chi a gh'è cunservà ina tèira du [[Giulio Benso]] cu-u ''Spuzalìssiu da Vèrgine'', du [[1659]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Touring Club Italiàn|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.it/books?id=sTuwrCII3pkC&pg=PA426|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Editore|çitæ=Milàn|léngoa=IT|p=426|ISBN=88-36-50009-9}}</ref>. * [[Oratoriu du Tranzitu de San Giüzeppe (Tuiran)|Oratòriu du Trànzitu de Sàn Giüzèppe]]: intu Bùrgu, u se tröva da vixìn a-u pònte pè a Bràia, dund'u gh'éra a pòrte da Còlla. Fabricàu du [[1716]] p'uré du capitàn Giuseppe Polla, cumm'u l'è reurdàu da ina tàrga inte l'oratòriu, u l'à fàitu pàrte d'in'òpera pìa di [[Scolopi|Sculòpi]] fìna du [[1798]], ànnu de supresiùn de l'Ùrdine inta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgüre]]. A sö strutüra a l'è de güstu baròccu, surmuntà da ina cùpula cruvìa de ciàppe ch'a gh'à in sìmma in lanternìn. De drèntu, de d'âtu de l'artà de màrmu, u gh'è in quàddru cu-u ''Trànzitu de Sàn Giüzèppe'', travàju du [[XVIII secolo|Settesèntu]] d'in pitù scunusciüu de scöra lìgüre<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700112778|tìtolo=Cappella di San Giuseppe|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. * [[Certussa de Tuiran|Certùssa de Tuiràn]]: inta burgà ch'a n'à pijàu u nòmme, a se tröva in scià senèstra da scciümàira, dund'u se ne végghe ancù e ruìne. A custrusiùn da certùssa a l'è cumensà du [[1495]], quàndu i [[Órdine certozìn|frâti de Sàn Brunùn]], ch'i staxêva a Sàn Pêru, i sùn chinài a vàlle. Du [[1798]], cu-a supresiùn de l'Ùrdine, u cumplèssu u l'è stàitu abandunàu, pè ése derucàu in pàrte pasàu carch'ànnu. Mèntre e cà di frâti i sùn stàite caciàe zü o cangiàe de funsiùn, da gêxa, ch'a l'éra dedicà a Sàn Pêru in Vìnculi, u se ne végghe ancù e ruìne, cun l'âtu campanìn du [[1564]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/38|tìtolo=Certosa|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Capélla de Sàn Ròcco (Baresción, Toiràn) - faciâta (4).jpg|A capélla de Sàn Ròccu a Baresciùn Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - faciâta (3).jpg|Faciâta de l'abasìa de Sàn Pêru Santoâio de Sànta Luçîa (Toiràn) - vìsta (1).jpg|Sànta Lesìa, cu-a cà de l'eremìtta e u campanìn Capélla de Sant'Ànna (Dâri, Toiràn) - vìsta (1).jpg|A capélla de Sant'Ànna, a Dâri Capélla de Sant'Antönio Abòu (Croxâ, Toiràn) - vìsta (1).jpg|A capélla de Sant'Antògnu in scià Cruxà </gallery> * [[Capella de San Roccu (Tuiran)|Capélla de Sàn Ròccu]]: dìta ascì di Sànti Pêru e Ròccu, a l'è a gêxétta de Baresciùn, facià in scià ciàssa a-u cèntru da burgà. A sö custrusiùn a remunterêa a l'inprensìpiu du [[XVII secolo|Seisèntu]], pè ése pöi manezà in gìru a-u [[1729]] e rangià, a l'ürtimu, inti [[Anni 1980|ànni '80]]. Inta capélla u se ghe tröva ina stàtua de ''Sàn Ròccu'' du [[Zâne Batìsta Garavénta|Giobatta Garaventa]], purtà in prucesiùn intu giùrnu du titulâre, e, in sìmma a l'artà, ina pitüra du [[XVII secolo|Seisèntu]] da ''Madònna cu-u Bambìn e i Sànti Pêru e Ròccu''<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210875.pdf|tìtolo=Oratorio dei Santi Pietro e Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21207/|tìtolo=Cappella di San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. * [[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de Sàn Pêru in Varatèlla]] o a-u Mùnte: méscia in sciù [[Munte de San Pêru|Mùnte de Sàn Pêru]], a l'è üna de custrusiùi ciü antìghe de valà, fabricà, pè a tradisiùn, a-i tèmpi du [[Carlomagno|Càrlu Màgnu]] e cu-e prìmme testimuniànse scrìte ch' fàn pröva da sö existènsa da prìmma du Mìlle. A l'inprensìpiu in'abasìa di [[Órdine de Sàn Benéito|benedetìn]], du [[1313]] a l'è pasà a-i [[Órdine certozìn|certuzìn]] che però, du [[1495]], i se sùn bugiài inta Certùssa. L'abasìa a l'à dùnca finìu pè pèrde d'impurtànsa, ma sénsa vegnì mài abandunà du tüttu. A-u dì de [[Sàn Pê|Sàn Pêru]] u se ghe tégne ancù de celebrasiùi e, ina vòta ògni sìnqu'àgni, u ghe mùnta ina gràn prucesiùn pè a véggia vìa da sà<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.toirano.sv.it/vivere_il_comune/luoghi/luogo_4.html|tìtolo=Abbazia di San Pietro nei Monti|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/48|tìtolo=Via per San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2026-01-13}}</ref>. * [[Santuariu de Santa Lesia (Tuiran)|Santuàriu de Sànta Lesìa]]: fabricàu in scé rìve du [[Munte Raviné|Raviné]], drèntu a gròtta de Sànta Lesìa de Srua, u l'è mensunàu pè a prìmma vòtta du [[1519]], ma fìna inte l'Etàe de Mèzzu u gh'axêva da ésighe in scìtu sâcru dund'i se posâva i pelegrìn in scià vìa pè [[Romma|Rùmma]]. De de föra u se végghe numà che a faciâta, cun atàccu a cà de l'eremìtta e u campanìn, mèntre a gêxa a l'è ricavà drèntu a-a gròtta. L'òpera ciü impurtànte a l'è a stàtua da titulâre, travàju du [[Tadê Carlón|Taddeo Carlone]] du [[1604]], mèntre, daré l'artà, u gh'è in pùssu cun de l'àiva benedìa, ch'i se ghe bagnâva i öggi e e ferìe i pelegrìn<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700210579|tìtolo=Santuario di Santa Lucia|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21212/|tìtolo=Santuario di Santa Lucia|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. * [[Capella de Sant'Anna (Tuiran)|Capélla de Sant'Ànna]]: a l'è a capélla da burgà de Dâri, dund'a l'è stàita custruìa a l'inprensìpiu du [[XVII secolo|Seisèntu]] in scià véggia vìa da sà, intu scìtu dùnde ancöi a se incrùxa cu-u stradùn. A gh'à in strutüra da gêxa de campàgna, cu-in campanìn a vèira mésciu lòngu a müràja de drìta, de travèrsu a-a faciâta a cabànna. L'artà, ancù arembàu in scià müràja a-u fùndu de l'àula, u l'è pè cùntru ciü rìccu e, da-e sö decurasiùi, u se purêa truvà de cunfèrma d'ina prìmma intitulasiùn a l'Imaculà<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111647|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2023-01-11}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21204/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2023-07-27}}</ref>. * [[Capella de Sant'Antognu (Tuiran)|Capelétta de Sant'Antògnu]]: a l'è ina capelétta picìna ch'a se tröva in scià Cruxà, in sìmma a-a vìa ch'a ne végne d'inta Bràia. A capelétta a l'è méscia pròpriu in scià cruxêra dund'i se destacâva a vìa pè a [[Valle du Varatella|valà du Varatèlla]] da quélla pè a valà de [[Barestin|Barestìn]] e a gh'à in ciànta squadrà, cuèrta da in tèitu de ciàppe ch'u l'è rezüu da in vòrtu a bùtte. De drèntu, de d'âtu de l'artarìn, u gh'è de müràje tenzüe a fréscu ch'i ne rafigüra u sàntu patrùn<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111643|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. ;Paròcchia de Càrpe * [[Gexa de San Benardu (Carpe)|Gêxa de Sàn Benàrdu]]: a l'è a gêxa da paròcchia de [[Carpe|Càrpe]], méscia a-u sö cèntru inta burgà che, pijàndune u nòmme, a l'è dìta pròpriu da Gêxa. Tirà sciü a pijà u pòstu du prìmmu scìtu sâcru du paìze, sutt'a-u prìmmu tìtulu de Sàn Bastiàn, a l'è stàita isà a paròcchia du [[1609]], destacà da [[Gêxa de San Zorzu (Barestìn)|Sàn Zòrzu de Barestìn]]. De de föra a gh'à ina strutüra sèmplice, fiancà da in âtu campanìn cun cùpula a seùlla, da-a scöra véggia e, de daré, da-a canònica. De drèntu, a ina sùla navâta, a l'è duminà da-u gràn artà baròccu, usciüu da-i marchéxi Du Caréttu e ch'u gh'à i sö stémmi intajài intu màrmu. Tra e òpere chi cunservàe, u se pò mensunà a stàtua de Sàn Benàrdu, cumisciunà da-i fradélli de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e purtà in prucesiùn a-u dì da fèsta patrunâle<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700210572|tìtolo=Chiesa di San Bernardo Abate|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21210/|tìtolo=Chiesa di San Bernardo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref>. * [[Uratoriu de San Benardu (Carpe)|Oratòriu de Sàn Benàrdu]]: faciàu in sciù stradùn, u se tröva a l'entrà du paìze, in Sàn Benàrdu, dund'u gh'éra a prìmma gêxa de [[Carpe|Càrpe]]. Sta custrusiùn, fabricà du [[1914]] insèmme a-u stradùn, a l'è stàita pè càrche tèmpu a sêde di fradélli de Sàn Bastiàn ma, cùmme ch'i se sùn derfài, a l'à pijàu di âtri üxi, fin'a vegnì in magazìn. === Architetüre civìli === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Toirano - Palazzo del Marchese D'Aste del Carretto (2).jpg|L'âra de meridiùn du palàssu du Marchéze Pónte de Giaire (Toiràn) - vìsta (1).jpg|U pònte de Giàire Pónte di Moìn (Moìn, Toiràn) - vìsta (4).jpg|U pònte di Murìn Vìlla Mainero (Toiràn) - vìsta (1).jpg|Vìsta de Vìlla Mainêru </gallery> * U Parâxu: intu Bùrgu, u l'è u palàssu dund'i staxêva i [[Diocexi de Arbenga e Impeia|véschi d'Arbénga]], ch'u n'éra a residènsa pè l'estàe. U Parâxu, faciàu sciü Vìa Paròdi, u gh'à a-u ciàn terén di èrchi rezüi da trè culònne, tiràe sciü du [[XV secolo|Quattrusèntu]]. Chi u se cunsèrva in architrâvu de prêa nèira, fàitu du [[1503]], ch'u gh'à scurpìu in sìmma i blazùi de [[San Michê|Sàn Miché]], titulâre da [[Catedrâle de San Miché (Arbenga)|catedrâle d'Arbénga]], e du véscu [[Leunardu Marchese|Leonardo Marchese]], ch'u l'à cumisciunàu. Intu Parâxu, du [[1831]], u gh'è nasciüu u puêta tuiranìn [[Baccio Emanuele Maineri]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittadellegrotte.it/archivio35_servizi_0_60.html|tìtolo=Il Paraxo - Palazzo del Vescovo di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref>. * Palàssu D'Àste-Du Caréttu: dìtu ascì u "Palàssu du Marchéze" e, in antìgu, ''Domo de Aste'', u l'è ün di palàssi ciü impurtànti du Bùrgu, furmàu de dùe âre, l'üna intu mèzzu fra i Fòssi e a Ciàssa Növa e l'âtra, de travèrsu a sta lì, ch'a pàssa in sciù Carùggiu di Fòssi pè faciâse in sciù Pàrcu du Marchéze. Stu cumplèssu, cumensàu da-i cùnti [[D'Aste (famïa)|D'Àste]], u ne végne da de cà ciü antìghe ch'i sùn stàite tacàe insèmme a partì da-u [[XVI secolo|Sinquesèntu]], pè pasà de dòppu a-i [[Du Caréttu (famìa)|Du Caréttu]] de Barestìn, ch'i ghe sùn stàiti fìna du [[1950]]. Da-u [[1997]], pè u ciàn nòbile e e stàlle de l'âra vèrsu u Pàrcu, u l'è vegnüu a sêde du [[Musêu etnugraficu da Valà du Varatella|müzêu etnugràficu da Valà du Varatèlla]]. Inte l'âra fra i Fòssi e a Ciàssa Növa, u palàssiu u se ìssa sciü trèi livélli ciü u seminteràu, cu'a faciâta vurtà in scià ciàssa ch'a gh'à a-u ciàn terén in purtà de [[Pria du Finô|prêa du Finà]] e i dùi èrchi a tüttu sèstu d'ina lòggia, ch'u se ne végghe ancù u prufì di maùi. U prìmmu ciàn u funsiunâva da ciàn nòbile e, cumme u ciàn de d'âtu, u gh'à di barcùi ch'i sùn mésci a ciùngiu cu-e avertüre a-u ciàn terén. L'âra de meridiùn a l'è pè ina pàrte cunservà cun tàntu de aredamèntu uriginâle, scicùmme ch'a drèntu a-a vìxita a-u müzeu, cu-in scarinà du [[1797]] de màrmu e ciàppe ch'a mêna a in salùn cun decurasiùi du [[XVIII secolo|Settesèntu]] e in camìn de màrmu in [[Stîle Loîgi XV|stìle Luìggi XV]]. I pavimènti i cunsèrva ancù di [[Lagión|lagiùi]] du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta web|url=http://insiemefacile.provincia.savona.it/scheda_comuni.php?aperto=1&sez=5&sottosez=2&id=61|tìtolo=Toirano - Palazzo del Marchese|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111642|tìtolo=Palazzo del Carretto e parco|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111648|tìtolo=Palazzo Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref>. * Palàssu Dürànte: ün di palàssi du Bùrgu, faciàu sciü Vìa Paròdi, u l'è ina custrusiùn a trèi ciài ch'a pìja u nòmme da l'antìga famija tuiranìna ch'a ghe staxêva. U palàssiu, vinculàu da-u [[1935]], u gh'à in purtà de prêa nèira scurpìa cun, intu tìmpanu, a scrìta "''Si Deus pro nobis, quis contra nos?''"<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109576.pdf|tìtolo=Palazzo Durante|léngoa=IT|vìxita=2023-02-04}}</ref>. * Vìlla Mainêru: a l'è ina villa de cùntu a-e Bengiàe, méscia intu mèzzu tra a vìa véggia pè u Bùrgu e u ciü növu stradùn ch'u ghe pàssa a punènte. A vìlla a l'è stàita cumisciunà da-u Pietro Mainero, dìtu "u Biundìn", vèrsu a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e, du [[1978]], a l'è pàssa da-i Mainêri-Barlòcchi a-i Pruvàggi, avànti de vegnì indaré a di discendènti du Biundìn. Cu-i àgni a l'è stàita vixità da tànti persunàggi de cùntu e, tra i âtri incùntri, chi u s'è decìzu de tracià [[Stràdda XX Seténbre (Zêna)|Vìa XX Setèmbre]] a [[Zena|Zéna]]. A vìlla a gh'à ina tùre inta faciâta de punènte e, a-u reùndu, u gh'è ancù de giardìn e a véggia cà di manènti<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/villa-mainero|tìtolo=Villa Mainero|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111650|tìtolo=Casa Provaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref>. * Pònte de Giàire: u l'è in antìgu pònte du [[XIV secolo|Trexèntu]], pè di séculi l'ünicu ch'u traversésse a scciümàira, mésciu a levànte du Bùrgu. Stu pònte, ch'u l'à pijàu u nòmme da-u scìtu dund'u se tröva, u gh'à ina strutüra a trèi èrchi de larghéssa diferènte e, in sciù parapêtu du ciü âtu, inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] u se gh'è fabricàu ina capelétta. De frùnte a sta capelétta u gh'è ascì ina crùxe, cu-ina targa du [[1818]] ch'a reùrda l'indurgènsa de quarànta giùrni a chi u l'avésse dìtu in ''pater ed ave''<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111649|tìtolo=Ponte delle Giaire|léngoa=IT|vìxita=2026-01-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.svdonline.it/9403/ponte-delle-%E2%80%9Cgiaire%E2%80%9D/|tìtolo=Ponte delle Giaire|léngoa=IT|vìxita=2026-01-13}}</ref>. * Pònte di Murìn: u l'è in pònte de prêa, a dùi èrchi, ch'u ghe pàssa in sìmma a véggia vìa che da-u Bùrgu a mêna a-a [[Certussa de Tuiran|Certùssa]]. U sö nòmme u ne végne da-a gràn custrusiùn in scià zìna de senèstra da scciümàira, fabricà tra u [[XV secolo|Quattrusèntu]] e u [[XVII secolo|Seisèntu]] da-i frâti da Certùssa, che a l'inprensìpiu a l'éra aduerà cùmme papelêra, pè cangià pöi de funsiùn a [[gumbu|gùmbu]] e murìn da gràn. Da vixìn a stu pònte, de pòcu ciü âta da giàira da Varatèlla, a gh'è a funtâna de dund'u pàrte u bêu de l'àiva câda<ref name=":0" />. * Cà de Pégure: i sùn e cà da pastùi, d'ancöi abandunàe, ch'i se tröva in scé rìve di mùnti a-u reùndu du paìze, bèn difüze tra Tuiràn e [[Buinzan|Buisàn]]. De ste cà, de quélle i purêa vegnìne fìna da l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]] o da ancù de prìmma: intu detàju, pudâse che a cuscì dìta Cà da Turétta, de d'âtu du paìze, a sécce nasciüa cùmme ina furtificasiùn. Ciü che a Cà da Turétta, e cà de Pégure in scé rìve du [[Munte Aü|Mùnte Aü]] i sùn a Cà de Cùnche, a Cà Leàe, a Cà di Nèiri e a Cà Barèste; dapöi i ghe sùn a Cà du Pòzzu e a Cà Massò sutt'a-u Pòzzu de Barestìn e, de d'âtu de Dâri, e cà du Cìcciu, du Gispò e de Beccarìa<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|pp. 58-65}}</ref>. === Architetüre militäri === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Tôre de Ròcca Berlöria (Toiràn) - vìsta (2).jpg|I rèsti da tùre in sciù [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]] Tôre de Ròcca Berlöria (Toiràn) - vìsta (3).jpg|Detàju de üna de müràje </gallery> * [[Bâsu du Giudeu#Tùre de l'Etàe de Mèzzu|Tùre de Barlörie]]: in sìmma a-u brìccu du [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]], de dùnde a dòmina a Vàlle e da vixìn a l'antìga [[Stràdda da sâ|stràdda da sà]], u se ghe tröva e ruìne d'ina tùre de vàrdia, fàita tra u [[XII secolo|Millesèntu]] e u [[XIII secolo|Duxèntu]]. A tùre, ch'u n'è restàu numà che de müràje âte in mêtru e mèzzu, a gh'à ina ciànta squadrà, de 5,5&nbsp;m pè fiàncu. Ste ruìne i se tröva intu scìtu, stüdiàu du [[1999]], d'in [[Castelà (furtificasiùn)|castelà]] di [[Liguri Antighi|Lìgüri Antìghi]], mésciu inti prài daré du bâsu e di tèmpi de l'[[Etæ do færo|Etàe du Fèru]]<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|vìxita=2023-04-05}}</ref>. * A Purtàssa: in antìgu cunusciüa cùmme a "Pòrta Magiù"<ref>{{Çitta|Boccone, 2009|p. 26}}</ref>, a l'éra a pòrta inte müràje du Bùrgu ch'a se druvìva vèrsu vàlle, in diresiùn du Burghéttu. A Purtàssa a l'éra surmuntà da in èrcu ma, a-a fìn da guèra, a l'è stàita cacià zü insèmme a-a canònica, scicùmme ch'a l'axêva patìu di gròssi dàgni intu [[Bumbardamentu de Tuiran|bumbardamèntu du '44]]<ref>{{Çitta|Boccone, 2009|p. 7}}</ref>. === Müzêi === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Museo etnografico della Val Varatella.jpg|L'entrà du müzêu Varatella Museo 1.jpg|Atrèssi da bancarà intu müzêu etnugràficu Varatella Museo 2.jpg|Atrèssi pè u travàju inti càmpi Scheletro di lince.jpg|U schéletru de [[lìnce]] intu müzêu preistòricu </gallery> * [[Musêu etnugraficu da Valle du Varatella|Müzêu etnugràficu da Valà du Varatèlla]]: druvìu du [[1997]], u se tröva inte l'âra du Palàssu D'Àste-Du Caréttu facià sciü Vìa Pòlla. U müzêu u gh'à ina culesiùn de tòstu 1.400 ugètti, ch'i ne végne da-u [[XVII secolo|Seisèntu]] fìn a l'inprensìpiu du [[XX secolo|Növesèntu]], spartìi tra dixöttu sesiùi pè tìpu de travàju. I atrèssi in mùstra i sùn quélli di mestèi d'ina vòta, da-u travàju inti càmpi, a-u ferà, u bancarà, u scarpà e u caciò, ciü che e testimuniànse da fêde e da cultüra di tuiranìn. U müzêu u cröve ascì u ciàn nòbile du palàssu, cu-a capélla privà, ina culesiùn de quàddri e de stànsie alestìe cùmme a-i tèmpi di marchéxi<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.toirano.sv.it/vivere_il_comune/luoghi/luogo_6.html|tìtolo=Museo Etnografico della Val Varatella|outô=Cumün de Tuiràn|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref>. * [[Musêu preistoricu da Valà du Varatella|Müzêu preistòricu da Valà du Varatèlla "Nino Lamboglia"]]: stu müzêu, inandiàu inti [[Anni 1950|àgni '50]], u se tröva inta custrusiùn a l'entrà de gròtte, ch'a l'è intu sö percùrsu de vìxita. Inte l'espuzisiùn, intitulà a-u prufesù [[Nino Lamboglia]], i ghe sùn cunservàe de testimuniànse du [[Paleolìtico|Paleulìticu]], du [[Neolìtico|Neulìticu]] e di tèmpi di rumài, ch'i ne végne tàntu da-e [[Grotte de Tuiran|gròtte de Tuiràn]] che da âtri scìti da regiùn. Tra i repèrti ciü impurtànti, u se pò mensunà u schéletru tòstu intréu d'in [[Ursus spelaeus|ùrsu de tâne]] e quéllu d'in picìn de [[lince|lìnce]], truvàu de sfröxu int'ina gròtta tra [[Campugexa|Campugêxa]] e [[A Peàgna]] e sarvàu da-u cuntrabàndu du [[1997]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/74|tìtolo=Museo Preistorico della Val Varatella|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Paolo Reggiani|outô2=Elena Ghezzo|ànno=2015|tìtolo=Dal sequestro al completo recupero: il restauro della lince della "Grotta del Gattopardo" (Savona)|revìsta=Museologia scientifica|editô=Associazione Nazionale dei Musei Scientifici|volùmme=Vul. 9|pp=62-68|léngoa=IT|url=https://www.anms.it/upload/rivistefiles/caf52deb0db7c7d2d2cb8c241d96648a.pdf}}</ref>. === Natüra === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Grotte di Toirano 127.jpg|U cuscì dìtu "òrganu" inta gròtta da Bàzura Grotte di Toirano 170.jpg|E strutüre reùnde inte l'''atro de Cibele'', gròtta da Bàzura LUCE DI CRISTALLO NELLA GROTTA.jpg|"Sciùre" d'aragunìte inta gròtta de Sànta Lesìa de Sùtta Grotte di Toirano 215.jpg|A stànsia du ''Pantheon'' inta gròtta de Sànta Lesìa de Sùtta </gallery> * [[Grotte de Tuiran|Gròtte de Tuiràn]]: cumplèssu càrsicu ch'u se tröva inte rìve du [[Munte Raviné|Raviné]], svilüpàu inta furmasiùn de cuscì dìte [[Dolòmia|dulòmie]] de Sàn Pêru a-u Mùnte, ch'i l'àn fàitu a richéssa de burànchi, tâne e scarpàe de tütta a valà<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/52|tìtolo=Grotte - Il carsismo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref>. L'entrà a-a [[Grotta da Bazura|gròtta da Bàzura]] a l'è stàita descruvìa da di tuiranìn a-i 28 de màzzu du [[1950]] e, dòppu di scâvi archeulògici ch'i gh'àn pruvàu a prezènsa de l'òmmu 12.000 àgni fà, u s'è scavàu ina galerìa ch'a zùnta sta gròtta cun [[Grotta de Santa Lesia de Sutta|quélla de Sànta Lesìa de Sutta]], a furmà u percùrsu de vìxita druvìu a-u pübblicu, ch'u l'è u scìtu ciü mensunàu du paìze<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/53|tìtolo=Grotte - La scoperta|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref>. * [[Munte Raviné - Rocca Barbena|SIC Mùnte Raviné - Ròcca Barbéna]]: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scìtu d'interèsse cumünitàriu]] du [[Munte Raviné|Raviné]] e da [[Rocca Barbena|Ròcca]] u l'è in'àrea prutètta de 2.576&nbsp;ha creà du [[1995]], ch'a cumprènde di tòcchi du teritòriu de [[Barestin|Barestìn]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], [[Löa]] e Tuiràn. U scìtu u gh'à cu-in paizàggiu sarvàiru che, pè a prezènsa de [[Dolòmia|dulòmie]] de Sàn Pêru a-u Mùnte, u l'è stàitu scavàu da l'àiva cun di impurtànti fenòmeni de carsìsmu. U SIC u dà prutesiùn a in sèrtu nümeru de ciànte e de bèstie in perìculu, cùmme a [[Genziànn-a ligùre|gensiâna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|campanùla de Savùna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gàmberu de riàn]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2026-01-12}}</ref>. * [[Mónte Càrmo - Mónte Settepani|SIC Mùnte Càrmu - Mùnte Settepài]]: âtru scìtu d'interèsse cumünitàriu ch'u se svilüppa int'ina pàrte du teritòriu tuiranìn, u l'è stàitu tùrna creàu du [[1995]] e u cröve in'àrea de 7.575&nbsp;ha, spartìa cu-i paìxi de [[A Prìa|A Prêa]], [[Bardenèi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bormia|Bùrmia]], [[Carizan|Carisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], [[Giüstexine|Giüsténexi]], [[Löa]], [[Magiö|Majö]], [[Riôtu|Riâtu]] e [[Oseria|Uzéria]]. Tra e varietàe de ciànte e de bèstie ch'i tröva chi de prutesiùn, ciü che quélle mensunàe de d'âtu, i ghe sùn ancù u [[Safràn ligùre|safràn ligüre]], u [[Faxàn de montàgna|faxiàn de muntàgna]] e u [[Felis silvestris|gàttu sarvàiru]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic36/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » M. Carmo - M. Settepani|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323112|tìtolo=Monte Carmo - Monte Settepani|léngoa=EN|vìxita=2026-01-12}}</ref>. * [[Munte Aü - Arixea - Rian Turseru|SIC Mùnte Aü - Arexéa - Riàn Tursé]]: u l'è u tèrsu scìtu d'interèsse cumünitàriu da regiùn, creàu sèmpre du [[1995]], u s'estènde pe 2.420&nbsp;ha tra i cumün d'[[Arbenga|Arbénga]], [[Barestin|Barestìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücaréllu]], Tuiràn, [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]], [[U Sejô|U Serià]]. Ciü o ménu paréggiu a l'[[Area prutetta pruvinciâle Arixea, Munte Aü e Valle Ibà|àrea prutètta pruvinciâle Arexéa, Mùnte Aü e Vàlle Ibà]], stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu diferènti, ch'i l'àn purtàu a de cundisiùi ràire, cun de ciànte de muntàgna e da màccia d'atàccu l'üna a l'âtra, inclüzu bèn 34 qualitàe d'[[Orchidêa|urchidée]] e tòstu in tèrsu de tütte e ciànte prutètte ch'i se pöne truvà inta Ligüria<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2026-01-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=EN|vìxita=2026-01-12}}</ref>. == Ecunumìa == <gallery mode="packed" widths="180"> Câva Tôri (Toiràn) - vìsta da Boisàn (1).jpg|A Câva Tùri, de l'impréza Marchìziu, mirà d'in Buisàn Rocce sopra Toirano.JPG|A véggia câva de Marchìziu a-u Martinéttu, d'ancöi serà Moìn (Toiràn) - vìsta (2).jpg|E ruìne du murìn inta burgà cu-u mèximu nòmme, prìmma adueràu cùmme papelêra </gallery> Da-i ürtimi àgni du XX séculu u cumün de Tuiràn u l'è stàitu interesàu da in gràn desvilüppu, ch'u l'à fàitu tòstu radugià de pupulasiùn inte trent'àgni. Intu pasàu l'ativitàe ecunòmica ciü impurtànte a l'è sèmpre stàita quélla [[Agricoltûa|agrìcula]], cu-i sö terén ch'i sùn cürtivài a [[Ortàggio|ortàggi]], [[Èrbo da frûto|ciànte da frütu]] e, sruatüttu, [[Èrbo d'oîve|urìve]]. Ste chi, purtàe inta vàlle da-i [[Órdine de Sàn Benéito|frâti benedetìn]], sturicamènte i gh'àn avüu in ròllu centrâle inte l'ecunumìa du pòstu e, a-a giurnà d'ancöi, i sùn prinsipalmènte de varietàe [[Oîva tagiàsca|tajàsca]] e [[Uiva cuumbàia|curumbàira]]<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|pp. 182-186}}</ref>. Gh'è ascì a ràira e rüstega qualitàe dìta [[Uriva carparina|carparìna]], tìpica du paìze de [[Carpe|Càrpe]], de dùnde a l'à pijàu u nòmme, caraterizà da-i sö urivìn e da-a rexistènsa a-u fréidu. Liàe a-a sö cürtivasiùn, a gh'è pöi càrche ativitàe pè a trasfurmasiùn de urìve, cu-in [[Gumbu|gùmbu]] ch'u l'è ancù in funsiùn, e de [[Câva|câve]] gestìe da-a stòrica impréza tuiranìna [[Cave Marchisio|Marchìziu]]. Pè de ciü, in mezüra ciü cuntegnüa i sùn ancù praticài l'[[Alevaménto|alevamèntu]] e u tàju e trasfurmasiùn de légne<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|pp. 178-179}}</ref>. De antìghe indüstrie mesciàe da l'àiva du [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]], da-e papelêre a-i Defìssi a-e fàbriche du fèru a-u Martinéttu, u nu l'è invèce restàitu nènte föra de sö ruìne, cu-a pòca ativitàe indüstriâle che aù a l'è inta regiùn de [[Patarè]], sübitu a-u de là du cunfìn cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]]. A-a giurnà d'ancöi a ciü pàrte da pupulasiùn a l'è dùnca cuncentrà intu setù di servìssi, bèn spunciàu da-a descuvèrta de [[Grotte de Tuiran|gròtte]] du [[1950]]. ch'i sùn prèstu vegnüe a ciü impurtànte atrasiùn türìstica da valà, purtàndu cu-u tèmpu a valurizà ascì u cèntru du cumün e-e âtre ativitàe intu setù<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|pp. 188-190}}</ref>. == Cultüra == === Istrusiùn === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Biblioteca Toirano.jpg|Ina sâla da bibliutêca cìvica Schêue 'Agnéize Garasìn' e 'Giöxèppe Pòlla' (Bràia, Toiràn) - vìsta.jpg|E növe scöre "Giuseppe Polla" e "Agnese Garassini", a-a Braiàssa Schêue 'Eogénio Montâ' (Bràia, Toiràn) - vìsta.jpg|E scöre médie de Tuiràn, intitulàe a l'[[Eugenio Montale]] </gallery> '''Bibliutêche''' A Bibliutêca cìvica "Baccio Emanuele Maineri" a l'è a bibliutêca pübblica du paìze, inandià du [[1981]] cun di fùndi da cumüna e che, a-a giurnà d'ancöi, a cùnta d'in patrimòniu de tòstu 39.000 vulümmi<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/it/ricerca/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0047|tìtolo=Biblioteca civica "Baccio Emanuele Maineri"|léngoa=IT|vìxita=2024-08-25}}</ref>. A sö sêde a se tröva au Bùrgu, dund'a l'è stàita recavà intu palàssu da véggia cumüna tuiranìna, afaciàu in sce Vìa Paròdi, e a pìja u nòmme da-u scritù tuiranìn [[Baccio Emanuele Maineri|Baccio Maineri]], creatù da prìmma bibliutêca pübblica du paìze. Insèmme a-e bibliutêche de Buisàn, du Burghéttu e de Barestìn, da-u [[2003]] a l'è drèntu a-u Scistêma Bibliutecàriu da Vàlle du Varatèlla<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.toirano.sv.it/c009061/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/47|tìtolo=Civica Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-04-03}}</ref>. '''Scöre''' A Tuiràn i ghe sùn tréi livèlli de scöre, cu-a prezènsa de in azìlu, de elementâri e de scöre médie, ch'i fàn tütte pàrte de l'Istitütu Cumprensìvu da Vàlle du Varatèlla<ref>{{Çitta web|url=https://www.valvaratella.edu.it/pagine/contatti|tìtolo=Istituto Comprensivo Valvaratella|léngoa=IT|vìxita=2023-04-07}}</ref>. E elementâri, intitulàe a l'[[Eugenio Montale]], i sùn a-a Bràia, int'in palàssu vixìn a-a cumüna, mèntre l'azìlu e-e médie i se tröva drèntu a 'n edifìssiu de növa custrusiùn, avèrtu du [[2017]], a l'estremitàe vèrsu nòrd du cèntru du paìze. A sesiùn de médie a l'è intitulà a-u [[Giuseppe Polla]], benefatù du cumün intu Seisèntu ch'u l'à fàitu creà a prìmma scöra de Tuiràn, mèntre l'àzilu u l'à pijàu u nòmme da-a scià [[Agnese Garassini]], méistra da scöra de [[Carpe|Càrpe]] inti àgni da guèra che, cu-a sö ativitàe, a l'à evitàu ch'i ghe fùsse di incidènti a-u mumèntu du rastrelamèntu tedéscu du 6 de frevà du 1944<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/09/toirano-la-nuova-scuola-linfanzia-intitolata-alla-maestra-agnese-garassini/|tìtolo=Toirano, la nuova scuola per l’infanzia intitolata alla maestra Agnese Garassini|outô=Luca Berto|dæta=2017-09-07|léngoa=IT|vìxita=2023-04-07}}</ref>. === Dialéttu tuiranìn === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detàju}} A Tuiràn se pàrla ina varietàe du [[Dialettu arbenganese|dialéttu arbenganéze]], pàrte du grüppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de sèntru-punènte]], ch'a gh'à di caràteri impurtànti de diferènsa da-u parlà da sitàe. Pè e caraterìstiche söe se pò cunsciderà u [[Dialettu tuiranìn|tuiranìn]] cùmme in parlà bèn arcàicu e diferensiàu da-i paìxi a-u reùndu e, tra e diferénse ciü marcàe, a reurdémmu: * a cunservasiùn da ''-r''- intervucàlica, éxitu in cumün cu-e âtre [[Variànte lìguri|parlàe ligüri]] ciü arcàiche. * ina mancànsa de evulusiùi du [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''-CT-'' da-a sö ciü antìga fùrma lìgüre ''-yt-'' (''làite''), cuscì cùmme in di partisìppi (''stàitu'', ''fàitu'') che ancöi i sùn tòstu ünici inte l'Ingàunia de levànte e supravisciüi numà inta pàrte ciü a punènte da Rivéra. * u latìn ''-LJ-'' u s'è evulüu in di mòddi nu vâri paréggi, tàntu che ancöi i ghe sùn sécce di éxiti in {{IPA|[j]}} cùmme "travajà" che in {{IPA|[ij]}} cùmme "pijà", mèntre a [[Barestin|Barestìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|ànno=Lüju 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=185-191|capìtolo=Glossario dialettale e fraseologia}}</ref> e [[Castrevegliu|Castrevéggiu]]<ref name=":9">{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|ànno=2022|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|pp=153-159|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio}}</ref> a gh'è {{IPA|[ʎ]}}, bèn particulà inta zòna, e a-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]] u cumènsa a esìghe l'éxitu zenéze in {{IPA|[dʒ]}}. * a cöita suvènte da ''-g-'' intervucàlica e ina sèrta debuléssa da ''-v-'', sécce intervucàlica che a l'inprensìpiu de paròlle. Mèntre a ''-v-'' a gh'à stu éxitu in de bèlle varietàe da Ligüria intréa, a cöita da ''-g-'' a l'è zà ciü ràira e, tra i paìxi a-u reùndu, a l'è in cumün sruatüttu cun [[Castrevegliu|Castrevéggiu]]<ref name=":9" />. Inte paròlle ch'i cumènsa pè ''gu'' + vucâle u ''gu'' u pàssa a ''v''; cùmme da ''guagnà'' a "vagnà". * ina legêra [[A tònica velarizâ|velarizasiùn da ''a'' quàndu a l'è tònica]], scibèn ch'a nu l'è vâri marcà, sruatüttu rispèttu a-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]]. Föra du Bùrgu e de burgàe a-u sö reùndu, dùnde a ògni mòddu a gh'è zà càrche diferènsa picenìna intu lèscicu, u parlà tuiranìn u l'è liàu cun quéllu de Buisàn, ch'u cumènsa a druvìse a-i caràteri de [[Löa]] e, in generâle, da Rivéra. Pè cùntru, u tuiranìn u l'è ciü destacàu da-u parlà de [[Carpe|Càrpe]] che, ciü d'avé méju cunservàu a sö integritàe e sciurbìu nu vâri d'infruénse riveràsche, u s'è evulüu cu-u tèmpu pè cùntu sö, cùmme prezémpiu intu pasàggiu sucesìvu de ''-yt-'' a {{IPA|[cˑ]}} e, dùnca, du "làite" in ''làcce'' e du "fàitu" in ''fàcciu'', cùmme a [[Castrevegliu|Castrevéggiu]]<ref name=":9" />, in [[Burmia (valä)|Bùrmia]] e in di ràiri paìxi de l'entrutèra. == Fèste e fêre == <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Toirano 004.jpg|U mercatìn pè i gùmbi du 2012, inta Bràia Toirano 005.jpg|I banchétti inta Ciàssa Növa, a-u Bùrgu </gallery> * Fèsta di Gùmbi: scibèn ch'a nu sécce lià a in'antìga tradisiùn, a fèsta di gùmbi a l'è diventà a ciü rinumà du paìze. Urganizà pè a prìmma vòta du [[1984]], a cunscìste int'ina spéce de sàgra cun mercatìn spantià pè i carùggi du Bùrgu, de föra de càrche ànnu quand'a l'è stàita inta câva de Martinéttu, cun numerùxi ''stand'' dùnde se cüxina i ciàtti da tradisiùn ligüre e nu sùlu. Da-a durâta de ciü giùrni, de sòlitu a l'è a l'inprensìpiu du méze d'aùstu<ref>{{Çitta web|url=https://festadeigunbi.it/|tìtolo=Scitu ufisià|léngoa=IT|vìxita=2023-01-22}}</ref>. * Fèsta de Sàn Pêru: fèsta antìga tàntu sentìa da-i tuiranìn, a sö urìgine a remunterêa fìn'a-u [[XVI secolo|XVI séculu]], quàndu i [[Órdine certozìn|frâti certuzìn]] ch'i staxêva inte l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de Sàn Pêru a-u Mùnte]] i se sùn trasferìi inta [[Certussa de Tuiran|növa certùssa]], ciü a vàlle. A l'è dùnca cumensà a tradisiùn che, a-u prìmmu de màzzu, a prevédde a muntà a-a véggia abasìa pè mèzzu da l'antighìscima stràdda da sà e che aù, ògni sinqu'àgni, a cumprénde ancù a prucesiùn sulènne cu-i Crìsti de [[Cazàsse|cunfratèrnite]] tuiranìne, cu-u rèstu di prucesiunànti ch'u cànta a "Làuda de Sàn Pêru"<ref>{{Çitta web|url=https://www.cailoano.com/index.php/it/san-pietro-in-varatella-it|tìtolo=La secolare tradizione della processione al Monte di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-01-22}}</ref>. * Fèsta de Sàn Martìn: a fèsta pè u [[San Martìn de Tours|sàntu patrùn du paìze]], a l'è ufisià a-a prìmma dumèniga da-u 11 de nuvèmbre, cu-ina méssa sulènne inta [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|gêxa de Sàn Martìn]] e ina prucesiùn ch'a pàssa pè e stràdde du Bùrgu, muntàndu fìn'a-a Bràia pè pöi vegnì indaré chinàndu da-a pruvinciâle<ref>{{Çitta web|url=https://www.borghidiriviera.it/evento/festa-patronale-di-san-martino-a-toirano/|tìtolo=Festa patronale di San Martino a Toirano|léngoa=IT|vìxita=2023-01-23}}</ref>. * Fèsta da Madònna du Ruzàriu: a l'è celebrà, d'intùrnu a-u 7 d'utùbre, pè a festivitàe a-a quâle a l'è dedicà a [[Gêxa da Madonna du Ruzâriu (Tuiran)|gêxétta da burgà da Bràia]]. Dòppu a sànta méssa, a gh'è a prucesiùn da stàtua da titulâre pè i carùggi du Bùrgu<ref>{{Çitta web|url=https://www.templarioggi.it/testimony/templari-cattolici-ditalia-partecipano-alla-festa-della-madonna-del-rosario-toirano-sv/|tìtolo=Festa della Madonna del Rosario a Toirano (SV)|léngoa=IT|vìxita=2023-01-24}}</ref>. * Fèsta de Sàn Ròccu: a l'è a fèsta pè u titulâre da burgà de Baresciùn, fàita tütti i àgni inti tréi giurni da-u 14 a-u 16 d'aùstu. A cumprènde ina sàgra ch'a se desvilüppa intu carùggiu de Baresciùn e, a-u dì du sàntu, ina prucesiùn guidà da-a càssa de Sàn Ròccu ch'a fà u gìru da burgà<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/sagra-di-san-rocco-in-borgata-barescione/|tìtolo=Sagra di San Rocco in borgata Barescione|léngoa=IT|vìxita=2023-01-23}}</ref>. * Fèsta e féra de Sànta Lesìa: celebrà a-u prìmmu giùrnu festìvu da-u 13 de dixèmbre, a l'è a festivitàe pè a sànta titulâre du [[Santuariu de Santa Lesia (Tuiran)|santuàriu de Tuiràn]]. A muntà a-u santuàriu a l'è fàita a-a sèira, a-u ciàiru de lantèrne e di lümmì purtài in prucesiùn da-i fedéli. Intu Bùrgu a gh'è ascì a tradisiunâle féra, cu-u mercatìn e i ''stand'' gastrunòmici<ref>{{Çitta web|url=https://www.templarioggi.it/testimony/processione-al-santuario-rupestre-di-s-lucia-toirano-savona/|tìtolo=Processione al Santuario Rupestre di Santa Lucia|léngoa=IT|vìxita=2023-01-24}}</ref>. * Fèsta de Sàn Benàrdu: a l'è a fèsta principâle du paìze de [[Carpe|Càrpe]] e a l'è celebrà intu giurnu du sö patrùn, sarêa a dì u 20 de aùstu. A fèsta a cumprénde, dòppu a méssa, a prucesiùn da càssa du sàntu fìna a-u pilùn a-a Madònna e, a segùnda di àgni, ina sàgra inti prài d'atàccu a-a gêxa. * Itineràriu di Prezéppi: manifestasiùn ch'a tégne tütti i àgni, da-u [[1997]], intu perìudu de fèste de [[Dênâ|Natâle]], urganizà da-u müzêu etnugràficu de Tuiràn. A cunscìste int'ina mùstra de prezéppi artìstici spantiài in gìru pè u Bùrgu e pè e âtre burgàe, fàiti da privài, bütéghe e asuciasiùi e ancöi rivài a in nümeru de tòstu duxèntu. I prezéppi de l'itineràriu i gh'àn di stìli bén diferènti, da-i ciü mudèrni e particulâri a quélli da [[Prezépio lìgure|tradisiùn tuiranìna e lìgüre]], ch'i remùnta fìn'a-u [[XVIII secolo|Setesèntu]] e i l'inclüdde ascì [[Macachi d'Arbisöa|macàcchi d'Arbisöra]] e di [[Santons da Provénça|''santons'' da Pruvénsa]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=Itinerario dei Presepi|léngoa=IT|vìxita=2023-12-29}}</ref>. == Spòrt == <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Palaçétto do Spòrt 'Roberto Giuliano' (Toiràn) - vìsta (1).jpg|U Palaséttu du Spòrt "Roberto Giuliano" Canpétto da balón (Toiràn) - vìsta (1).jpg|U campéttu da balùn d'atàccu a-u palaséttu </gallery> Intu cumün de Tuiràn u se ghe tröva dùe strutüre pè fà du spòrt: * Palaséttu du Spòrt "Roberto Giuliano": u l'è in palaséttu adueràu pè di spòrt diferènti, gestìu da l'''Associazione Sportiva Dilettantistica Toirano''. Sta lì a ghe zöga e partìe de cà du campiunàu de [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] cu-a squàddra ''A.S.D Toirano Futsal'', a-u [[2023]] inta [[Série C1 (futsal)|série C]] da Ligüria<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/IM/CalcioA5SerieC1/GironeUnicoSerieC/Squadra/ToiranoFutsal/1028660/Scheda|tìtolo=A.S.D. Toirano Futsal|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. U palaséttu u l'è intitulàu, da-u [[2019]], a-u Roberto Giuliano, tra i fundatùi de l'asuciasiùn spurtìva e medàja de brùnzu a-u varù civìle p'avé sarvàu in òmmu ch'u se uxêva cacià sùtta in trénu, ch'u l'è mòrtu du [[2007]] int'in incidènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2019/03/toirano-il-palazzetto-dello-sport-intitolato-alla-memoria-di-roberto-giuliano/|tìtolo=Toirano, il palazzetto dello sport intitolato alla memoria di Roberto Giuliano|dæta=23 màrsu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. * Ténnis de Tuiràn: u se tröva a-e Bengiàe, de sutta a-a pruvinciâle in scià zìna drìta da [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]]. Gestìu da l'''A.S.D. Tennis Club Gli Ulivi'', u l'è dutàu de sìnque càmpi da zögu, tàntu a-u cuvèrtu che nà, cun quàttru de sti lì ch'i gh'àn in fùndu de tèra e ün de sintéticu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20190630135726/http://www.tennisclubtoirano.com/servizi.html|tìtolo=Tennis Club Gli Ulivi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Aministrasiùn == [[File:Toirano - Palazzo Comunale.jpg|thumb|A cumüna cu-a gêxa da Madònna du Ruzàriu]] [[Immaggine:Giardìn Pommiers (Toiràn) - tàrga.jpg|miniatura|Ina tàrga dedicà a-u binelàggiu cun Pommiers]] === Scìndici de Tuiràn === {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Prìmmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|6 de zügnu du 1985|15 de zügnu du 1990|Gino Parodi|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scìndicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|15 de zügnu du 1990|24 d'arvì du 1995|Gino Parodi|DC|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 d'arvì du 1995|14 de zügnu du 1999|Marco Bertolotto|lìsta cìvica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de zügnu du 1999|14 de zügnu du 2004|Marco Bertolotto|[[Partîo Democràtico da Scinìstra|PDS]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de zügnu du 2004|8 de zügnu du 2009|Silvano Tabò|lìsta cìvica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 de zügnu du 2009|26 de màzzu du 2014|Silvano Tabò|''Viviamo Toirano''<br />(lìsta cìvica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 de màzzu du 2014|27 de màzzu du 2019|Gianfranca Lionetti|''Punto e a capo''<br />(lìsta cìvica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 de màzzu du 2019|10 de zügnu du 2024|Giuseppe De Fezza|''Toirano Continua...''<br />(lìsta cìvica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 de zügnu du 2024|''in càrega''|Marco Bertolotto|''Toirano torna al futuro''<br />(lìsta cìvica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelàggi === U paìze de Tuiràn u l'è binéllu de: * {{Binelàggio|FRA|Pommiers|4=Pommiers (Ròdano)}}, da-u 12 de nuvèmbre du [[2011]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mairie-pommiers.fr/les_associations/comite-de-jumelage-de-pommiers/|tìtolo=Comité de jumelage de Pommiers|léngoa=FR|vìxita=2024-05-06}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2021/12/11/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/toirano-celebrato-a-distanza-il-decimo-anniversario-di-gemellaggio-tra-il-comune-e-pommiers.html|tìtolo=Toirano, celebrato a distanza il decimo anniversario di gemellaggio tra il comune e Pommiers|dæta=2021-12-11|léngoa=IT|vìxita=2024-05-06}}</ref> == Vìe de cumünicasiùn == === Stràdde === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Stràdda Boisàn (Dâri, Toiràn) - vìsta (4).jpg|A SP25 a Dâri Stràdda Boisàn (Dâri, Toiràn) - 5° chilòmetro da SP25.jpg|A prêa du 5° e ürtimu chilòmetru da SP25, a Dâri Stràdda Balestrìn (Baresción, Toiràn) - vìsta (2).jpg|A SP34 a l'inprensìpiu da burgà de Baresciùn Vîa pe Toiàn - Stràdda Provinciâle 60 (O Borghétto) (5).jpg|A SP60 miràndu d'in Patarè vèrsu i cunfìn cun Tuiràn Varatella ponte sp60dir.png|U pònte Mainêru da SP60 a-u Sâtu du Lüu </gallery> Intu teritòriu tuiranìn i ghe pàssa trè stràdde pruvinciâli, ch'i u lìa a-i paìxi a-u reùndu. A ciü impurtànte a l'è a [[Stradda pruvinciâle 60 U Burghéttu-Bardenèi|stràdda pruvinciâle 60]], ch'a pàrte da-u Burghéttu e che, traversài Tuiràn (dund'a gh'à u nòmme de "Stràdda Pruvinciâle") e Càrpe (dund'a l'è dìta "Stràdda da Rùggia"), a mùnta fìna a [[Bardenèi]] pasàndu pè u [[Zuvu de Tuiran|Zùvu]]<ref name=":10">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2010|p. 10}}</ref>. I âtri dùi stradùi i sùn quélli ch'i vàn d'in Tuiràn a [[Barestin|Barestìn]] e a [[Buinzan|Buisàn]]: u prìmmu, a [[Stradda pruvinciâle 34 Tuiràn-Barestìn|SP34]], dòppu avé pasàu a burgà de Baresciùn a mùnta pè u valùn du [[Riàn du Punte|Riàn de Baresciùn]] fìna a-a cuntrà barestinòlla du Pòzzu. L'âtru stradùn, a [[Stradda pruvinciâle 25 Löa-Buisàn-Tuiràn|SP25]], u pàrte da-u pònte srua u [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]] e de lì, traversàu l'intréu cumün de Buisàn, a l'èntra a [[Löa]], chinàndu fìna a-u sö cèntru<ref name=":10" />. Tuiràn u l'è servìu ascì da l'[[Outostràdda A10|autustràdda A10]], pè mèzzu du cazèllu du Burghéttu, ch'u se tröva pròpriu a-i cunfìn tra i dùi cumün, inta regiùn di Canavài<ref name=":10" />. == Nòte == ;Nòte a-u tèstu <references group="n." /> ;Nòte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Pesce|outô2=Carlo Tagliafico|tìtolo=Toirano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0477080|ànno=Dixèmbre 1976|editô=Stringa editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Pesce & Tagliafico, 1976}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Pesce|tìtolo=Toirano: storia e vita tra '800 e '900|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0076194|ànno=1988|editô=Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Pesce, 1988}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mario Cennamo|outô2=Orlando Boccone|outô3=Giacomo Nervi|tìtolo=Toirano nel Duecento|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0020669|ànno=Màzzu 1993|editô=Opera Parrocchiale di San Martino vescovo|çitæ=Tuiràn|léngoa=IT|cid=Cennamo, Boccone & Nervi, 1993}} * {{Çitta lìbbro|outô=Orlando Boccone|tìtolo=La chiesa parrocchiale di San Martino vescovo di Tours|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA28979|ànno=Lüju 2009|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Boccone, 2009}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Gallea|tìtolo=Toirano e la Val Varatella|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0081345|ànno=Màzzu 2010|editô=Tipografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2010|outô2=Eugenio Lertora}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=Tuiran e tuiranin dinanti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0478169|ànno=Utùbre 2022|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Impéria|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2022}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Liàmmi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.toirano.sv.it/|tìtolo=Scìtu ufisià|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}} * {{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/|tìtolo=Scìtu türìsticu ufisià|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Tuiràn| ]] 1n35rp2nfwxmymvg8f89n7j56411llg A Prìa 0 1761 273473 272903 2026-08-24T18:49:04Z N.Longo 12052 + wl 273473 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Prìa |Tipo = [[Comun|cumǜn]] |Panorama = Pietra Ligure-panorama1.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma da maîna da Prìa</div> |Stemma = Pietra Ligure-Stemma.svg |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Luigi De Vincenzi |Partito = lista sivica de sentru-sinistra "Pietra. Sempre!" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 2 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritoju |var-cordinæ = Curdinê |var-altitùdine = Ātéssa |Altitudine = |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 8715 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dêtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 zügnu 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |var-denscitæ = Denscitê |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Ransci]] |var-divixoìn_confinànti = Cumǜi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bòrzi e Veresso|Borzi e Veéssu]], [[Giüstexine|Giüstenixe]], [[Löa]], [[U Tû]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu urâiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1285 |Diffusività = |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = da Prìa<br>priézi <small>(neul.)</small><br>pietresi <small>(ital.)</small> |var-patrón = Patrùn |Patrono = San Nicola de Bari |var-festîvo = Festivu |Festivo = 6 dixenbre |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Cartugrafîa |Mappa = Map of comune of Pietra Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün da Prìa in-ta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiâle }} '''A Prìa'''{{#tag:ref|Ascì sulu ''Prìa'', scrîta ascì ''A Prîa'', in bardenollu ''A Préja'', in [[Zeneize|zeneze]] ''A Prïa''|group="n."}} (''Pietra Ligure'' in [[Lèngoa italiann-a|italiàn]]) a l'é 'na sitê de 8 715 abitànti in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]] (dêti agiurnê a-u [[2019]]). == Geugrafîa == [[File:Panuramma da-u Trabuchéttu, A Prìa e Löa.jpg|thumb|U punente da Prìa vistu da-u Trabichettu|sinistra]] A sitê a se tröva in-ta Rivêa ligüre de Punénte, svilüpâ a l'in gìu da bucca da scciümêa dîta Maémua, cu'u teritòiu du cumün ch'u se suspinze vèrsu i munti, fin a rivâ sciü-a punta du Munte Carmu (1389&nbsp;m). A parte ciü veggia du paîze a se tröva faciâ sciü-u mâ, a-i péi du [[Còlla du Trabichettu|Munte Trabichettu]], mentre u grossu di sciti ch'i se trövan in-ta parte ciü a punénte i l'êan in antìgu lighê aa frasiùn de [[Ransci]], ch'a l'è stêta cumün pe' sò cuntu fin a-u [[1921|1929]]. Defêti a spartì e due cumünitê ina otta u l'êa u riàn de Ransci, ch'u se càccia in-tu mâ inta lucalitê cunusciüa cu-u numme de Maìna de Ransci. A partì ancù ciü da punénte u gh'è [[Löa]], che u cunfìn u l'è marcòn pe' in bèllu toccu da-u riàn de Ciàppe (ascì dîtu, pe' sta mutivasiùn, riàn da Fìn) da-e Pinee fin a dund'u u se càccia inta maìna. De cuntru ciü in sciü a spartisiùn a tucca a lucalitê du Castelâ, fin a rivà in simma a-u Briccu di Sinque Erbi (206&nbsp;m), da dund'u cunfìn u se cêga ancù fin a rivâ da-u Barbexin (403&nbsp;m) e da-u Munte de Ciazze Secche (418&nbsp;m); da chi u cuntinua versu a zôna da Castagnabanca, fin a che u nu se riva sciüu Carmu. Chi u teritòiu du cumün u furma in cüniu intu mezzu fra Löa, [[Bardenèi|Bardenéi]], e Giüstenixe. Cun stu paîze chi, u ghe cunfina turna pe' 'n bèllu tòccu, dau Carmu chinandu da-u Pözzu de San Martìn (455&nbsp;m), ch'u gh'è a capella dedicâ a-[[San Martìn de Tours|u santu]]. Da chi u piggia in àndiu versu levante, tantu che u tucca u Munte Cianuza (406&nbsp;m), ch'u se tröva pocu surva a-a frasiùn de Ransci. Da chi u cunfìn u se spuncia nu tantu ciü a munte de dund'u turénte Scaìnciu u se càccia inta scciümêa. Da l'âtra parte da vaâ u gh'è U Tû, cu'a demarcasiùn ch'a passa u Maémua e a taggia a Rocca Lamina (305&nbsp;m), spuncianduse fin da-u Munte Grossu (299&nbsp;m). A-u de là de stu chi u, de lungu versu levante, u se tröva u teritòiu de [[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Veéssu]], ch'u l'è spartìu, ancù ciü in zü, da-e zine du Butassàn, fin a che u nu sbucca in-ta maîna. == Stòja == {{Çitaçión|O da Prìa, scciappa e pòrte e portale vìa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=[[Giulia Petracco Sicardi]]|tìtolo=Disiunâiu de Prîa|ànno=[[1981]]|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Savùna}}</ref>}} E prìmme testimuniànse riguardu a in insediamentu ümàn da-e parte da Prìa e sun de l'epuca du Neulticu, ste chi e sun stête ritruvê in sciu mùnte du Trabuchettu, in-ta cavérna de Fene (ch'u u vö dî, intu parlà da Prìa, ''fate''). Pödâse che e primme custrusiùi e i primmi insediamenti stabili i ne vegnivan da i [[Impêo Roman|Rumén]], ch'i l'axevan cunquistòn a zona intu méntreda segunda guêra punica, cunbatendu cuntru i [[Ingauni|Ligüri Ingauni]], aleê di Cartaginezi; da-e parte da Prìa sti chi i l'axevan fêtu passâ a ''[[Via Julia Augusta]]'', che a purtava versu a [[Fransa]]. Ancö de sta-chi u nu resta però nìnte, scicché e sun stête truvê de munêe ch'e pureivan êsse de st'epuca. Se pö dunca capî l'inpurtansa d'in insediaméntu du genere, a mézza stradda fra ''Vada Sabatia'' (aù [[Vuè|Vuê]]) e ''[[Albingaunum]]'' ([[Arbenga]]). In-tu periudu de l'[[Etæ de Mëzo|etê de mezzu]] a cumensa a utegnî ina mazû inpurtansa ecunòmica, a passa dunca sutta a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] da-u [[X secolo|X seculu]], pöi a-i Bocheri e a-a fìn sùtta a-i Du Carettu. Du mêximu periudu u vegne custruiu u castéllu, ch'u gh'è ancù a-a giurnà d'ancö e u se ìssa sciü 'na ròcca nu guêi distante da-u paìze, ch'a g'ha dêtu fina u numme. In-te l'ànnu [[1216]], sutta Enricu II Du Carettu, u castéllu u vegne dunòn a-a Diocexi de Arbenga, faxendulu diventà a residensa provizôja du viscuvu ingàunu, a l'epuca Oberto II. Da chì a vegne custruîa in-tu [[XII secolo|XII seculu]] a rexidénsa estìva di viscuvi, vixin a-u paîze. Cun a növa pruprietê e vegnan ascì investîe risurse pé a ristruturasiùn de l'àntigu nucleu du burgu. Cun l'attu du 17 de dixenbre du [[1385]], u pàppa Urbano VI u dûna i pusediménti da diocexi a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], pé vìa de l'agiüttu utegnüu quande u se truvava asediòn a Nocera, da-u re de [[Napoli|Napuli]] Carlo II d'[[Ungherîa|Ungaîa]]. A cumunitê da Prìa a vegne cuscì rezüa da 'n statütu appruvòn a [[Zena]] l'ànnu dòppu: questa lézze u cunprendeva nu sùlu A Prìa, ma ascì [[Tuiran|Tujàn]], [[Buinzan|Buisan]], Giüstenixe (anéssu da-u [[1448]]), Vèrzi de Löa e [[Borṡi|Borzi]]. U cumènsa cuscì in periudu de cualisiùn cun Zena, tantu che i paîzi du capitanòn da Prìa i l'han furnìu cuntingènti militâri in ciü ocaxùi, cumme diferenti bataggie cuntru u [[Marchxâto de Finâ|Marchezon de Finâ]] (in-tu [[1447]]) o cuntru u [[Marchesàu de Süccaellu|Marchezon de Sucaêlu]] (in-tu [[1625]]), restandu sùtta a-a duminasiùn Zeneze fìn a-u [[1797]]. Cun a cunquista de Napuleun a pàssa difèti in-ta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] e da-u [[1804]] a-u [[1814]] a vegne anessa a-i dumini [[Fransa|Fransezi]]. In-tu [[1815]] a vegne inglubâ in-ta [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumme vusciüu da-u [[Congresso de Vienna|cungressu de Vienna]] du [[1814]], e cuscì a pàssa in-tu [[1861]] a-u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]; da-u [[1863]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1863-04-08;1234!vig=|tìtolo=Légge di 8 d'arvî du 1863, n. 1234|vìxita=2021-06-28|léngoa=IT}}</ref> a pìggia a denuminasiùn ufisiâle de ''Pietra Ligure''. Fra u [[1859]] e u [[1927]] a sitê a l'éa pàrte du sircundâiu de Arbenga, dunde a l'éa sede du lucâle mandaméntu, poi in-ta növa [[Pruvincia de Sann-a|Pruvinsa de Savùna]], in-tu [[1946]] a divegne pàrte da [[Italia|Repübbrica italiâna]]. I ürtimi agiustaménti pé u teritôiu i sun stêti du [[1928]] quande a végne sciurbîa a municipalitê supressa de Rànsci, ch'u divégne frasiùn cumünâ. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/A Prìa}} === Minurànse furèste === Dandu amentu a-i dêti Istat a-i 31 de dixenbre du 2017, i furèsti rexidenti a-A Prìa i sun {{formatnum:901}}.<ref>{{Çitta web|url=http://demo.istat.it/str2017/index.html |tìtolo=Dêtu Istat a-u 31/12/2017|vìxita=2021-07-01}}</ref> === Persùne lighê cu-a Prìa === * [[Emanuele Accame]] (A Prìa, [[1806]] - [[Zena|Zéna]], [[1890]]), patrùn de barchi e ommu d'afari.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Leonida Balestreri|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/emanuele-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Emanuele}}</ref> * Nicolò Accame (A Prìa, [[1817]] - [[San Pê d'Ænn-a|San Pê d'Aéna]], [[1867]]), giurnalista.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Oreste|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/nicolo-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Nicolò}}</ref> * [[Paolo Accame]] (A Prìa, [[1862]] - A Prìa, [[1926]]), avucatu, storicu e paleolugu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Dizionario biografico dei liguri: dalle origini ai nostri giorni|url=https://cloud.sbn.it/opac/LIG/dettaglio/documento/CFI0333152|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=13-15|volùmme=Vul. I}}</ref> * Pietro Toesca (A Prìa, [[1877]] - Rumma, 1962), storicu de l'arte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Manuela Gianandrea|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-toesca_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 95|capìtolo=TOESCA, Pietro}}</ref> == Pòsti de interesse == === I quattru cànti === <gallery widths="160" heights="160" mode="packed"> File:A Nunsià.jpg|Stemma da Nunsiâ File:A Ciassa Veggia.jpg|Stemma da Ciassa Veggia File:U Fossu.jpg|Stemma du Fossu File:Ajetta.jpg|Stemma de L'Ajetta </gallery> Storicaménte u burgu da Prìa u l'è spartîu in quattru quartê: A Ciassa Véggia, A Nunsiâ, L'Ajetta e U Fossu, sta spartisiùn a remunta fin a-u mediuévu. ==== A Nunsiâ ==== U l'è u quartê ch'u cunpénde e abitasiùi d'in gìu a-a géxa da Nunsiâ, u primmu che u se incuntra rivàndu da Löa. Stu chi u cunprénde A Ciàssa da géxa e a cuscì dîta "Stradda da Stasiùn" (cun a relatìva ciàssa), ciü u Caruggiu de l'Ospeâ e u Caruggiu da Crovea (seguitu de quellu di Crôvi). ==== U Fossu ==== U l'è u quartê de mezzu fra a Nunsiâ e A Ciassa Veggia, u sò nücleu u l'è in-ta Ciassa du Fossu, dunde u se tröva ascì u palassu cumünàle, da chi i pàrtan diferenti caruggi zà mensciunê, de lungu cun e carateristiche pòrte medievàli, che e sun quelle du Fossu (versu u caruggiu di Quattru Canti), du Furnu (versu l'Atôiu) e du Purtin (I Crôvi). A-u fundu da ciàssa u se tröva ascì ina scâa ch'a munta versu a Stradda Statale Aurelia, numinâ da-i priézi "Darê pâ mü", o ascì "A Stradda Rumana". ==== A Ciassa Véggia ==== A l'è a burgâ nasciüa d'in gìu a l'Atôiu da cungrêga di Giànchi, forscia a parte ciü véggia de tütta A Prìa, u cunprende nu sulu a ciasétta, ma ascì quélla dîta da Rivàssa, a-i péi du castéllu, u Caruggiu di Crôvi (in-ta sò parte ciü a levante), u Caruggiu de l'Atôiu (bén cunusciüu pé i lucàli e e bütéghe di artigién), u Caruggiu de Mézzu, u Caruggiu du Mercòn, di Quattru canti (dunde u gh'è a cruxêa cun i stemmi di quattru quartê), quellu seròn e quellu guersu. I ürtimi dùi i sun i ciü carateristichi, scicumme che u primmu u l'è l'ünicu ch'u g'ha cumünicasiùn cun sulu in âtru caruggiu (quellu di quattru canti), méntre l'âtru u nu u l'hà prusecusiùn, defêti u parte da-u Fossu e rìva a-u Caruggiu du Mercòn, truvanduse de rinpettu a müàggia de l'atôiu. ==== L'Ajetta ==== L'Ajetta u l'è u quartê ciü mudèrnu du burgu da Prìa, custruìu versu u [[XVII secolo|seculu XVII]] e ciamòn cuscì pé l'aja sutî ca sciùscia da-a maîna, gravemènte lexiunòn in-ta Segunda Guêra Mundià, u l'è stêtu custruìu turna doppu u cunflittu, da vegghe dunca u castéllu da Prìa, a-i cunfin cun A Ciàssa Veggia, u cine-teâtru Moretti e a ciasetta du Caruggiu du Teâtru, cun i ségni du zudìacu. === Architetüe religiuze === <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Pietra Ligure - Basilica di San Nicolò - 2023-09-30 11-24-38 001.jpg|A baxìlica de San Nicolò in-ta Ciàssa Növa File:Gêxa de Nostra Scignùa du Sucursu (A Prìa) 01.jpg|Gêxa du Sucûrsu File:Pietra Ligure-oratorio dei bianchi2.JPG|L'Atôiu di Gianchi, in-ta Ciàssa Veggia File:Pietra Ligure-chiesa dell'annunziata.jpg|Atôiu da Nunsiâ </gallery> A livéllu religuzu u teritòiu da Prìa u l'è parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Inpéria]], divizu fra tréi parocchie: San Nicolò (sentru da Prìa), Nostra Scignùa du Sucûrsu (quartê a-u de là da scciumêa) e San Benardu (frasiùn de Ransci). ==== Gêxe da Prìa ==== '''• [[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|Baxilica de San Nicolò]]''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-ta Ciàssa Növa. Custruìa in sce u prugèttu du zenéze Giovanni Battista Montaldo fra u [[1750]] e u [[1791]], poi interutti cun Napuleùn, e a a fìn terminê cun a benedisiùn du [[1891]]. Da l'ànnu [[1992]] a l'è stêta elevâ a baxilica minû da-u vescuvu de Arbenga, in ocaxùn di 200 ànni de vìtta. '''• Atôiu di Giànchi''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-tu quartê da Ciassa Veggia, a l'éa l'antiga parocchia du sitadìna. A primma strutüa da paruchiale a saiéva stêta custruìa sutta a Gaudenzio, aturnu a-u [[465]], ciü vixìna a a-u castéllu. Quella udièrna a l'è du [[885]], rumànica, da-u [[1791]] abandunâ, a cauza da custrusiùn da növa. Dapöi a se trasfurma inte l'Atôiu di disciplinê. Fra u [[1976]] e u [[2006]] scunsacròn, divegnüu "auditorium". Da quell'annu u l'é sede da Cungrega (o [[Cazàsse|cazàssa]], a-a zenéze) de l'Orasiùn e da Mòrte, dîta ascì ''di Négri''. '''• Atôiu da Santiscima Nunsiâ''', in-tu quartê che u porta u paéggiu numme, sede da Cungrega di Rusci (o de Santa Cateîna) Nasciüa cumme gêxa ligâ a-u cunventu lucâle in'tu [[1519]], a nasciéva in sce 'na strutüa du [[XIII secolo|Duxéntu]]-[[XIV secolo|Trexentu]]. Cun a caâ di fransezi a vegne trasfurmâ in-tu [[1799]] in depoxitu. Restaurâ cun a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a prezenta quattru presiùsi ātê de marmu. Da-u [[1979]] a l'è séde da cungrega. ==== Gêxa du Sucûrsu ==== U l'è u Santuâiu dedicòn a-a Nòstra Scignùa du Sucûrsu, erezüu da-i muneghi minuri franceschén, u se sà che a l'êa zà prezénte in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], de prubabile sutta furma de capeletta, anpliâ in-tu [[1548]]: sta côsa chi a a fà vegnî üna de gêxe ciü inpurtànti da sitê, scicché da-u [[1969]] a l'è parocchia pe' so cuntu, pé u quartê da Prìa a-u de là da scciümêa. ==== Gêxe de Ransci ==== <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle Immaggine:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Dranzü, Ransi, A Prìa) 02.jpg|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn Immaggine:Capeletta de Santa Lìbera (E Casélle, Ransi, A Prìa)-Esternu.jpg|Capeletta de Santa Lìbera Immaggine:Capella de Sant'Antoniu (Dransciü, Ransi, A Prìa)-Esternu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu Immaggine:Capella de San Bastian (Ransi, A Prìa) 03.jpg|Gexetta de San Bastiàn </gallery> * '''Gêxa de San Benardu Abâte''': sêde da parocchia da vìlla, ch'a se tröva a-a mitê fra e prinsipê burghê. Tiâ sciü d'in gîu a-u 1530 l'è stêta mensciunâ pe-a prìmma otta du [[1554]], pe via da cögîa de tàsce sciü-i parmuei da inviâ a Rumma.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=79-92|capìtolo=La parrocchia}}</ref> Erezüa a paruchiâle in-tu [[1615]], sutta a guìdda de Don Sasso, a l'è stêta dapö ristrutüâ. A faciâ l'è delimitâ da de finte culònne e a se mustra a capànna, diviza in urizuntâle da 'na curnixe. In-te l'urdine mazû se dröve in barcùn quadrilubòn. Se tratta de 'na strutüa cun sulu ina navâ de ciànta retangulâre, cu-u presbitéiu arsòn rispettu a l'âula. Chi se tröva l'atâ de marmu cuuròn surmuntòn da-u dipintu ch'u rafigüa u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21051/Chiesa+di+San+Bernardo+Abate|tìtolo=A gêxa de San Benardu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref> * '''Capella de Sant'Antôniu da Paduva''': a l'è a capélla de Dransciü, nasciüa da-a dunasiùn de famìgge ranscìne emigrê a Gibiltêra e in Spàgna, fêta du [[1747]], benedìa e averta a-u cültu du [[1862]]. L'è ina capeletta a 'na sula navâ, da-a faciâ intunacâ che in-ta parte in sìmma a mustra ina curnìxe a lünétta, che drentu l'ha in ruzùn picìn. A-i làtti dui barcui devusiunâli e a curnixe dêta da de finte culònne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21043/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=A capélla de Sant'Antôniu|léngoa=IT|vìxita=2023-02-12}}</ref>. * '''Capella de Santa Lìbera''': in-ta lucalitê de Caselle, a l'è stêta fundâ in memôia da santa ch'a l'axeva fundòn in munastê di benedetìn a [[Commo|Còmmu]], ben atìvi in-tu teritòiu da Giüstéxine medievâle. Pâ tüttavìa che a custrusiùn da gēxétta a segge stêta influensâ nu tantu da sti chi, quantu da-u svilüppu rüstegu da burgâ. A vegne mensciunâ du [[1701]], ingrandìa du [[1735]] e benedìa du [[1737]], in-ta faciâ, surva a-a pòrte d'intrâ, in afrescu rizalente a-u 1890, òpera d'in sertu Ranise.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21042/Cappella+di+Santa+Liberata|tìtolo=A capélla de Santa Libera|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref> * '''Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn''': a l'è a capélla du quartê de Dranzü, custruìa fra u [[1750]] e u [[1752]], pe vuluntê di frê Rembado. L'edificasiun da capélla a l'ha vistu a partecipasiùn vuluntaria de tütta a cumünitê ranscìna, méntremestru de l'òpera u l'êa Antonio Giuseppe Fantoni. A nasce dunca in-tu [[1770]] a Capelanìa Rembado, destinâ a mantegnì a sö funsiùn fin a-a supresciùn du cumün ([[1928]]).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=124-129|capìtolo=La Cappellania Rembado}}</ref> * '''Capella de San Bastiàn''': a l'è in-ta lucalitê di Gàzzi, scituâ in sìmma a-a culîna ch'a porta u mêximu numme. De antìga fundasiùn, pödâse ch'a segge stêta edificâ da-i muneghi benedetìn, ch'i vegnivan da l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasia de San Pê in Varatèlla]] che chi i l'axevan ciantòn i sö oîvi. A strutüa che se vegghe aù a l'è de cunfurmasiùn squadrâ e a 'na sula navâ cuvèrta cun òtta a butte. U de föa u l'è caraterizòn da ina òtta ascì lê, ch'u se inèsta sciü-a faciâ e ch'u cuntegne i dui barcùi lateràli e, in simma a-a porte l'afrescu de San Bastian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90599/Pietra+Ligure+%28SV%29+%7C+Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=A Capélla de San Bastiàn|léngoa=IT|vìxita=22023-08-12}}</ref> === Munumenti selebratîvi === <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> File:Pietra Ligure - panoramio (12).jpg|U munumentu vixìn a-i ciantê navâli File:San Giuseppe. Pietra Ligure - panoramio.jpg|Statua a San Giuzeppe File:Pietra Ligure - panoramio (1).jpg|A Prìa, l'elica (Ajetta) File:Pietra Ligure - panoramio (5).jpg|A funtàna in sce l'Aurelia File:Pietra Ligure - panoramio (2).jpg|U pignun da nàve naufragà File:Pietra Ligure - panoramio (3).jpg|Munumentu a-i chêiti </gallery> '''• Munumentu de brunzu dedicòn a i chêiti da Primma Guêra Mundiâ''', fabbricòn da-u zeneze Bartolomeo Ratto, u l'é stêtu inauguròn u 5 lüggiu del 1925. '''• Inno al lavoro''', de frunte a a stasiùn da Prìa, u raprezenta in cunbaténte, cun in man u gladiu. '''• Munumentu dedicòn a l'armatù Ignazio Messina''', ch'u dirizéva i ciantê navàli da Prìa. A statua a se tröva vixìn a i veggi lucali da strutüa, ancö in parte deruchê. '''• Munumentu a-i alpìn''', u l'éa in-ta ciàssa da Stradda da Stasiùn, dedicòn alpìn chêiti da Vaâ du Maémua, inauguròn in-tu 1997, u l'è stêtu levòn cun a ristrutturasiùn da ciàssa. '''• Munumentu a-i chêiti''' in sciu travaggiu, a a Nunsiâ, in-ta ciassa de frunte a a gêxa, a l'è caraterizâ da 'n àncua dunâ da-i cantiéri navâli in-tu 1981. '''• Munumentu a Don Chisciotte da Mancia''', custruîu da Camillo Ciribì, architettu da Prìa, aturnu a-u 1970. '''• Munumentu a-a mamà''', vixìn a a maîna, custruîa da-u scultû israeliàn Laci Freund, cun 'na particulare tecnica de lavurasiùn du sementu. U raprezenta l'immagine de ina mamà cun sò fîu. A l'è di primmi ànni '70, e a fa parte da culesiùn de opere del'artista, prezénti in ciü sitê du mundu, cumme ascì Pariggi. '''• Munumentu a San Giuzeppe''', a l'Ajetta, u l'è parte da culesiùn de Laci Freund, cumme quéllu dedicòn a a mamà. '''• Munumentu a Giuzeppe Verdi'''. U l'è in bustu de brunzu ch'u se tröva in-ta passeggiâ da maîna, chi, ina 'otta u se truvàva u teâtru de l'Ajetta, cacciàu zü düante a Segunda Guêra Mundià. '''• A növa funtàna da maîna''', inaugurâ u 4 de zügnu du [[2000]], in-tu ciassà De Gasperi, li vixin a se tröva ina rapresentasiùn ch'a tegne memoja di partigién a cüa de Ana Poggi, artista Uruguayàna de urigini priézi. '''• Büstu de papa Giuvanni XXIII''' in marmu giancu, in Via Oberdan, vixin a-a gêxa de Sant'Anna. '''• Pignun de l'elica de 'na nave mercantîle italiana''' a se tröva lì a-a memòja de quantu accadüu, scicché sta chi a l'à afundâ pé via de in summergibile, in-tu 1918 méntre a passàva vixìn a-a costa. === Architetüe sivili === '''• Palàssiu Golli''', scituòn in ta ciassa du Fossu, au dì d'ancö u palassiu cumünàle. U g'ha in pregevule purtà in [[prìa de Finâ]] du [[XV secolo|XV seculu]], surmuntòn da dui medaggiui, chi i raffigüan l'inperatû rumàn Antonino Pio e sö mugé, ch'i remuntan a-u [[II secolo|II seculu]]. '''• Palàssiu Leale-Franchelli''', in-tu quarté de l'Ajetta, a-i cunfin cun quellu da Ciàssa Veggia, vixìn a-u castéllu. L'edifissiu u l'è stêtu rexidensa di cunti arbenganézi, poi da famiggia Arnaldi, Garibado, poi Leale e Franchelli. A strutüa a l'è de urigine Settesentesca, cun e sàle affreschê da Antonio Novaro, pitû savuneze.<ref name="Palassu Leale Franchelli">{{Çitta web|url=http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli|tìtolo=Türismu in pruvinsa de Savùna|vìxita=2021-07-01|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304130340/http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli}}</ref>. '''• Cìne-Teâtru dedicòn a "Guido Moretti"'''. U primmu teâtru edificòn a-a Prìa u se truvàva a l'Ajetta, dunde aù a se tröva a stattua de Verdi. Derucòn cun a Segunda Guêra, u vegne demulîu du 1953, riedificòn da-u làttu du castêllu, u cunta aù ciü o ménu 800 posti, cun galerîa e bar internu, u l'è stêtu dapö dedicòn a Guido Moretti, storicu diretù da [[Sucietê Filarmonica "Guido Moretti" 1518|banda da Prìa]], fundà in-tu [[1518]]. Seròn fra i [[Anni 1980|ànni '80]] e u [[2007]] u l'è stêtu turna avèrtu doppu in lungu restauru. '''• Usservatôiu de Castagnabanca''', fundòn in-tu [[1985]] fin a quande u l'éa in pîna ativitê u l'éa ün di ciü inpurtanti de tütta a regiùn, se tröva in-ta lucalitê de Castagnabanca, a-i cunfin cun Löa. '''• U Gunbu''', a l'è in gunbu trasferîu da [[Barestin|Barestìn]], se tröva in-ta zòna da maîna, u saieva rizalénte a-u [[XVIII secolo|XVIII seculu]]. '''• Punte da Madunetta''', antigu punte rumàn a schîna d'âze, restauròn du [[1695]], ruvinòn da a pîna du Maémua du [[1933]] u cunsèrva ancù u primmu arcu de levànte e a nicchia cun a madunetta, ch'u ghe dà u numme. === U Castéllu === {{Véddi ascì|Castellu da Prìa}} A-a Prìa u se tröva in castellu medievâle, custruîu pé diféndise da-i Saracén e da-i Barbari. A particularitê de sta furtificasiùn chi a l'è dêta da-a pusisiùn strategica, custituîa da in sperùn de ròccia, ch'u vegniva bén pé tegnì sutt'öggiu i traffeghi ecunomichi in sciü mâ Ligüre, grassie ascì a-a vixinànsa cun a ''[[Via Julia Augusta]]'' e l'Aurelia. Döveòn da-i Bizantìn e poi da-i Lungubardi, poi passòn in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]] da-i viscuvi de Arbenga a-i Zenezi. == Ecunumîa == Se ina 'otta u ciü grossu de l'ecunumîa u l'êa ligòn a-i cianê navâli, serê in-tu [[2000]] doppu 84 ànni de ativitê, aù l'ecunumîa a se bâza survatüttu sciü-u türismu stagiunâle d'estê. Atìva ascì a cultivasiùn de sciùe e quella agricula. Versu l'entrutèra e se trövan ciànte da frütu e oìve. == Cultüa == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> File:Cartello-toponomastica-pietrese.png|In cartellu bilengue in italian e ligure File:Carugettu di Muin.jpg|U Cartellu du carugettu di muin File:CartelloSalitaSantaCaterina.jpg|Salita de Santanìn, cartellu </gallery> === Dialettu da Prìa === {{Véddi ascì|Dialéttu priéze}} U dialettu parlàu a-a Prìa ([[Dialéttu priéze|priéze]]) u fà parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligure de sentru punénte]], e u l'influensa ascì e parlê vixìne, sun de stànpu prieze, infatti e variànti de Giüstenixe, U Tû, [[Magiö]]. Pé valurizà 'sta variànte a l'è stêta finansiâ in òpera de targhe italiàn e dialettu da Prìa. {| class="wikitable" ![[File:Pietra Ligure-Stemma.svg|30px]]<br>Priéze<ref>A grafîa a l'è quella döveâ pé a tupunumastica lucàle.</ref> ![[File:Flag of Albenga.svg|25px]]<br>Arbenganeze ![[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|25px]]<br>Finaléze ![[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br>Zeneze<br>(grafìa ufisià) |- |Bricòcculu |Ba(r)icòccu |Bricoculu<br>Armugnìn |Bricòcalo<br>Armognìn |- |Cuxîna |Cuxìna |Cuxìna |Cuxìnn-a |- |Mercôn |Mercàu |Mercô |Mercòu |- |Pólu |Pà(r)u |Pôlu |Pâlo |- |Pûxu |Pòxu |Arböia<ref>Lémmu o Piséllu ascì</ref> |Poîscio |- |Scciümmêa |S-ciümme |Sciümme |Sciùmme |} === Istrusiùn === ==== Scöe ==== E scöe prezénti in-tu teritòiu cumünàle da Prìa (da l'asìlu a-e meddie) e sun ragrupê sutta a-u istitutu cunprenscìvu da Prìa, che u cunprende ascì e scöe de Giustenixe, U Tû e Magiö. In-tu specificu e elementâri e sun dedichê a Papa Giovanni XXIII e a-u mêgu G. Sordo. U gh'è in sulu cunplessu de meddie, dedicòn a Guglielmo Oberdan. A sti chi a va zunta a sede destaccâ de l'Üniverscitê de Zena, inte l'ospeâ de Santa Curuna, pe e discipline lighê a-a mēxîna. ==== Bibliuteche ==== A Prìa a gh'è ascì ina bibliuteca sivica, che a porta u numme de Silvio Accame, de pruprietê cumünàle. === Cuxina === {{Véddi ascì|Turta de sücca dûse}} A cuxina tipica lucâle a l'è pe'a ciü parte de mâ, dunde se pònan tastâ pietànse tipiche cumme i raviöi a-u tuccu, u brandacujun, fin a-i [[Pan frîto|fugassìn]]. Però ün di dûsi ciü antîghi a l'è de següu a [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]], prepaâ zà antigaménte düante l'invernu (da Tütti i Sànti fin a Denâ).<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo=A gastronomica, stòje de furnélli|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rivieradeibambini.it/ricette-liguri-riviera-dei-bambini-torta-zucca-dolce/#ricetta|tìtolo=Turta de Sücca, a risetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi da Prìa === [[Immaggine:PietraLigureMunicipio.JPG|miniatura|U palàssiu du cumǜn da Prìa]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|25 lüggiu 1988|8 setenbre 1990|Mario Robutti|[[Partîo Socialìsta Italiàn|PSI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 setenbre 1990|7 zügnu 1993|Nicolò Tortarolo|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1993|28 arvî 1997|Daniele Negro|[[Léga Nord|Lega Nord]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Giacomo Accame|Lega Nord|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|3 zügnu 2003|Giacomo Accame|lista sivica de sentru-destra|Scindicu| }} {{ComuniAmminPrec|3 zügnu 2003|14 zügnu 2004|Ugo Taucer||cumissàiu strurdinâiu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Luigi De Vincenzi|lista civica di sentru-sinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Luigi De Vincenzi|Pietrese<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Avio Valeriani|Per Pietra<br />(lista sivica de sentru)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelàggi === U cumǜn da Prìa u l'è binéllu de: * {{Binelàggio|DEU|Offenburg}}, da-i 29 de seténbre du [[2007]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/03/dieci-anni-gemellaggio-pietra-ligure-offenburg-si-preparano-festeggiare/|tìtolo=Dieci anni di gemellaggio, Pietra Ligure e Offenburg si preparano a festeggiare|léngoa=IT|vìxita=2025-09-23}}</ref>. == Feste e fêe == * '''Cunfögu''': Manifestasiùn ch'a se tegne tütti i ànni a dumenega prìmma de Natàle inta "Ciàssa Véggia" (in italiàn ''Piazza La Pietra''), a l'è stêta inpurtâ da-i zenézi e a prìmma selebrasiùn a l'è datâ aturnu a-u [[1385]] quande a sitê l'è intrâ sutta a-a Repübbrica. A-u prinsipiu u vegheva a prezensa di cunsuli e u du pudestê sitadìn, ancö u gh'è u scindicu, ch'u sende u fögu insémme a de gente da Prìa ch'i se sùn distinti in-te l'ànnu passòn. * '''Festa du miràculu de San Nicolò:''' a l'è a ciü grossa ricurénsa religiuza du paîze, ch'a végne festezâ da-u [[1525]], quande a pupulasiùn da Prìa a l'êa stêta decimâ da-a pèste. I abitànti supravisciüi i l'axevan seròn e öttu porte de miàgge, metindu ascì inte man de l'antiga raprezentasiùn du sàntu de Mira (dipinta in-tu [[1494]] da-u pitû zeneze Barbagelata) e ciâve da sitadìna; i sun scapê dunca da-a Véggia Prìa pe' metîse in-te 'na zòna ciü a munte, vixin a-u Trabichettu, ciamà ancùa ancö I Baracchin, perché chi e l'êan stê custruîe e növe chê, sutta furma de baracche. :A-a matìn di 8 de lüggiu u sönnu de canpàne de l'antîga gêxa du burgu i turnun a svejâ e génte: scicumme che u sentru u l'êa quêxi du tüttu abandunòn i supravisciüi i vân a vegghe côse u stâva capitàndu: quélli ch'i ghe sun andêti i l'avievan avüu a vixùn de in véggiu cun in mantéllu cardinalissiu sciü-a tûre du canpanìn. :Ina òtta muntê sciü-a tûre sti chi i trövan l'inprunta de 'na man surva a-a canpâna, che segundu a tradisiùn a l'è quélla du sàntu. A cumunitê a l'axeva cuscì decîzu che 'sta dàtta a duveva vegnì de lungu festezâ, cumme u dîxe a làpide 'mîssa inta gêxa növa. Da quéllu mumentu lì a festa a l'è stêta pe' du bèllu sulenne, e ancù ancö e sönan e due uriginâli canpâne de l'ànnu 1505. In genere u se fà festa in-te tüttu u burgu, cun fêe, mercatìn e a celebrasiùn religiuza, curunâ cu-a prucesciùn sulenne ch'a vegghe i cristezànti ch'i vegnan da tütta a regiùn e nu sûlu, 'cunpagnàndu l'àrca du sàntu (opéa statüaia zeneze da fìn du [[XVII secolo|XVII seculu]]) portà in spàlla. In-te 'sta stàtua chì San Nicolò u l'è cunturnòn da-i angiui, in-te st'ocaxùn u pudestê, u ghe métte in-te man e ciâve de fêru da sitê, che e sun quélle de l'êpuca. * '''Sàgra du vìn Nustralìn''', urganizà da-u Circulu di Zuéni de Ransci, a l'è l'anuàle festa canpèstre ch'a se tegne da-u primmu dòppu-guêra. Da-u [[2010]] a l'è stêta inaugurâ a növa strutüa fìssa a-i péi du Còlle da Madunìna, cun ina beliscima vìsta panuràmica insce a maîna.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/sagra-del-nostralino/|tìtolo=Ransci, a sàgra du Nustralìn|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref> * D'in tréi ànni in tréi anni a se tegne A Prìa in sciù e '''l'insciuâ de Ransci''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi de stu anbitu chi, ch'a prezenta pé e stràdde du burgu i "quaddri de sciùe" a téma, purtê chi da tüttu u mundu. * '''Dolcissima Pietra''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi ligüri pé i dûsi e a ciuculàta: inte tütte e ciàsse du burgu ghe sun dunca banchetti de espusisiùn cun e aziènde du setùre e ascì demustrasiùi de pastisserîa. * '''L'[[Ürtima ciunba]]''': manifestasiun ch'a se tegne tütti i ànni a-i 31 de dixenbre, u raprezenta l'ürtima nöâa de l'annu. A vegne urganizâ da l'asuciasiùn Masci e da-i lucali bagni giardìn, a partì da-u [[1993]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/12/31/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/290-coraggiosi-per-la-27-edizione-de-luertima-ciumba-il-cimento-invernale-di-pietra-ligure.html|tìtolo=270 curagiûzi pé l'ürtima ciunba|vìxita=2022-01-01|léngoa=IT}}</ref> == Vie de Cumünicasiun== [[File:Pietra Ligure - stazione ferroviaria.jpg|thumb|A stasiùn da Prìa]] A Prîa a l'è traversâ da Stradda Nasiunâle SS1 Aurelia, che a culéga cun Borzi a levante e cun Löa a punénte. Inta frasiùn de Ransci u se tröva u cazellu de l'autustradda A10, méntre che da-e pàrte da maîna, arénte a-i véggi cianê, u se tröva a [[Stasiùn da Prìa|stasiùn feruviària]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|linea Zena-Vintimiggia]]. A l'è poi culegâ cun Giüstenixe grassie a-a SP 24 A Prìa-Giüstenixe, mèntre cun Magiö e u Tû pé a SP 4 A Prìa-U Tû-Magiö.{{clear}} == Nòtte == ;Nòtte a-u testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Prìa| ]] 3ncoux4g48dj1u7y90399ckis6m6w3l Invexendu 0 3798 273451 232035 2026-08-24T14:41:32Z Michæ.152 13747 Azonte a l'abòsso co-e definiçioìn do Cazassa e de l'Oivê de "Invexendo", coerensa de grafîa co-i âtri testi do mæximo outô; Imagine 273451 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} Cun '''invexendu'''<ref>In [[zeneize]] ''invexendo'', in [[Dialetu uaröxiu|ovadeize]] ''anvaxiaindu'', in [[nuvaize]] ''invezàindu'', in t'i [[Dialétti de l'Èrta Bòrmida|parlae de l'erta Bormida]] ''vʃénd''</ref> (da u [[latin|latìn]] ''vicis'' "fêto, avicendamentu", in [[Léngoa italiànn-a|itallian]] "''subbuglio'', ''confusione"'') s'intende in genere 'na scituasiùn de cunfuxùn, remesciu e bulezümme. [[File:Pieter bruegel il giovane, banchetto nuziale davanti a una fattoria, 1620-25 ca. 02.jpg|thumb|Pieter Bruegel o Zuêno: ''Disnäta de nosse davanti a 'na fattuìa'' (ciü o meno 1620-25)]] == Descrisiùn == A parolla a l'indica 'n remesciu de persunn-e e propriamente l'agitäse cunfüzu de 'n nümeru grande o piccìn de persunn-e, che se trövan insemme e che se remescian pe 'n'occaxùn straurdenäia, cumme feste, spettaculi o bulezümmi pupuläri. A mêxima parolla a pö indicä a cunfuxùn ascì ch'a se prudüxe da u bulezümme di penscéi pe' a tésta cun l'amuggiäse de idée o de preucupasiuìn, che vêgnan insemme in t'u cö e provucan agitasiùn<ref>Diçionäio zeneise-italian «Giovanni Casaccia» 2ª ed. (1876): [https://ligu.re/it/dic/cas/invexendo Invexendo]</ref><ref>Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851): [https://ligu.re/it/dic/oli/invexendu Invexendu]</ref> == Notte == <references/> == Ätri prugetti == [[Categorîa: Lengua savuneise]] [[Categorîa:Vocabolâio]] gvbvcuyzdgmrll4vhy0knsbo3huvsqp 273461 273451 2026-08-24T17:13:42Z Michæ.152 13747 Nòtta co-e âtre varianti liguri 273461 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} Cun '''invexendu'''<ref>In [[zeneize]] ''invexendo'', in t'i [[Dialétti de l'Èrta Bòrmida|parlæ de l'Äta Bormida]] ''vʃénd,'' in [[Dialetu uaröxiu|ovadeize]] ''anvaxiaindu'', in [[nuvaize]] ''invezàindu'', in [[Spezin|spezzìn]] ''enveżéndo''</ref> (da u [[latin|latìn]] ''vicis'' "fêto, avicendamentu", in [[Léngoa italiànn-a|itallian]] "''subbuglio'', ''confusione"'') s'intende in genere 'na scituasiùn de cunfuxùn, remesciu e bulezümme. [[File:Pieter bruegel il giovane, banchetto nuziale davanti a una fattoria, 1620-25 ca. 02.jpg|thumb|Pieter Bruegel o Zuêno: ''Disnäta de nosse davanti a 'na fattuìa'' (ciü o meno 1620-25)]] == Descrisiùn == A parolla a l'indica 'n remesciu de persunn-e e propriamente l'agitäse cunfüzu de 'n nümeru grande o piccìn de persunn-e, che se trövan insemme e che se remescian pe 'n'occaxùn straurdenäia, cumme feste, spettaculi o bulezümmi pupuläri. A mêxima parolla a pö indicä a cunfuxùn ascì ch'a se prudüxe da u bulezümme di penscéi pe' a tésta cun l'amuggiäse de idée o de preucupasiuìn, che vêgnan insemme in t'u cö e provucan agitasiùn<ref>Diçionäio zeneise-italian «Giovanni Casaccia» 2ª ed. (1876): [https://ligu.re/it/dic/cas/invexendo Invexendo]</ref><ref>Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851): [https://ligu.re/it/dic/oli/invexendu Invexendu]</ref> == Notte == <references/> == Ätri prugetti == [[Categorîa: Lengua savuneise]] [[Categorîa:Vocabolâio]] rp0cvla5p5r7y7qhfrr3r13jlvb6zcp 273486 273461 2026-08-24T19:15:09Z Michæ.152 13747 273486 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} Cun '''invexendu'''<ref>In [[zeneize]] ''invexéndo'', in [[Dialettu ventemigliusu|vintimiggiûzu]] ''invexéndu'', in t'i [[Dialétti de l'Èrta Bòrmida|parlæ de l'Äta Bormida]] ''vʃénd,'' in [[Dialetu uaröxiu|ovadeize]] ''anvaxiaindu'', in [[nuvaize]] ''invezàindu'', in [[Spezin|spezzìn]] ''enveżéndo''</ref> (da u [[latin|latìn]] ''vicis'' "fètu, avicendamentu", in [[Léngoa italiànn-a|itallian]] "''subbuglio'', ''confusione"'') s'intende in genere 'na scituasiùn de cunfuxùn, remesciu e bulezümme. [[File:Pieter bruegel il giovane, banchetto nuziale davanti a una fattoria, 1620-25 ca. 02.jpg|thumb|Pieter Bruegel u Zuénu: ''Disnäta de nosse davanti a 'na fattuìa'' (ciü o menu 1620-25)]] == Descrisiùn == A parolla a l'indica 'n remesciu de persunn-e e propriamente l'agitäse cunfüzu de 'n nümeru grande o piccìn de persunn-e, che se trövan insemme e che se remescian pe 'n'occaxùn straurdenäia, cumme feste, spettaculi o bulezümmi pupuläri. A mêxima parolla a pö indicä a cunfuxùn ascì ch'a se prudüxe da u bulezümme di penscéi pe' a tésta cun l'ammuggiäse de idée o de preucupasiuìn, che vêgnan insemme in t'u cö e provucan agitasiùn<ref>Diçionäio zeneise-italian «Giovanni Casaccia» 2ª ed. (1876): [https://ligu.re/it/dic/cas/invexendo Invexendo]</ref><ref>Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851): [https://ligu.re/it/dic/oli/invexendu Invexendu]</ref> == Notte == <references/> == Ätri prugetti == [[Categorîa: Lengua savuneise]] [[Categorîa:Vocabolâio]] 3p7x2e5xjkee6p1hxv21zmcwygcjhno 273491 273486 2026-08-25T11:24:12Z Michæ.152 13747 273491 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} Cun '''invexendu'''<ref>In [[zeneize]] ''invexéndo'', in [[Dialettu ventemigliusu|vintimiggiûzu]] ''invexéndu'', in t'i [[Dialétti de l'Èrta Bòrmida|parlæ de l'Äta Bormida]] ''vʃénd,'' in [[Dialetu uaröxiu|ovadeize]] ''anvaxiaindu'', in [[nuvaize]] ''invezàindu'', in [[Spezin|spezzìn]] ''enveżéndo''</ref> (da u [[latin|latìn]] ''vicis'' "fètu, avicendamentu", in [[Léngoa italiànn-a|itallian]] "''subbuglio'', ''confusione"'') s'intende in genere 'na scituasiùn de cunfuxùn, remesciu e bulezümme. [[File:Pieter bruegel il giovane, banchetto nuziale davanti a una fattoria, 1620-25 ca. 02.jpg|thumb|Pieter Bruegel u Zuénu: ''Disnäta de nosse davanti a 'na fattuìa'' (ciü o menu 1620-25)]] == Descrisiùn == A parolla a l'indica 'n remesciu de persunn-e e propriamente l'agitäse cunfüzu de 'n nümeru grande o piccìn de persunn-e, che se trövan insemme e che se remescian pe 'n'occaxùn straurdenäia, cumme feste, spettaculi o bulezümmi pupuläri. A mèxima parolla a pö indicä a cunfuxùn ascì ch'a se prudüxe da u bulezümme di penscéi pe' a tésta cun l'ammuggiäse de idée o de preucupasiuìn, che vêgnan insemme in t'u cö e provucan agitasiùn<ref>Diçionäio zeneise-italian «Giovanni Casaccia» 2ª ed. (1876): [https://ligu.re/it/dic/cas/invexendo Invexendo]</ref><ref>Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851): [https://ligu.re/it/dic/oli/invexendu Invexendu]</ref> == Notte == <references/> == Ätri prugetti == [[Categorîa: Lengua savuneise]] [[Categorîa:Vocabolâio]] io16iuae0ifdhx6iijiauj6uoswoa86 Massabeccu 0 3844 273490 272753 2026-08-25T11:22:06Z Michæ.152 13747 Azonte a l'abòsso co-e definiçioìn do Cazassa e de l'Oivê de "Massabecco", coerensa de grafîa co-i âtri testi do mæximo outô; Imagine de l'arneize giusto ("mazzapicchio" pe astregâ e stradde) 273490 wikitext text/x-wiki U '''massabéccu''' (in [[Léngoa italiànn-a|italliàn]] "''mazzabecco,'' ''mazzapicchio''") u l'é 'n arneize döviòu pe sciaccä i manti de cuvertüa stradäli, vä a dì i astreghi, fèto cun in çeppu da sbatte cun l'agiütto de duì legni lighæ cun de còrde. [[File:ICCD16489817 catalogazione-0441.jpg|thumb|In massabéccu de legnu, Muséu ''S'abba Frisca'' ([[Nóoro|NU]])]] == Descrisiùn == U massabéccu u l'é 'n arneize meccanicu manuäle fètu de [[Légno|legnu]], ciattu insc'â bäze e cun dûe lunghe manegge insc'â pärte de d'ätu. U l'é döviòu pe livellä e cumpattä prìe, ciappasci e ätri materiäli pe ciappinä e [[Stràdda|stradde]]. Di arneixi scimili sun quelli che in italliàn se ciamman ''pillone'' e ''mazzeranga'', ch'i sun diferenti però pe' a furma: invéce de dûe manegge estèrne, ghe n'àn sulu ünn-a missa pe sbiasciu. Questi ürtimi vêgnan döviæ p'ou ciü in edilìsia e in t'u giardinaggiu pe cumpattä u terén, tiä sciü de èrxue o fä di terapìn<ref>Diçionäio zeneise-italian «Giovanni Casaccia» 2ª ed. (1876): [https://ligu.re/it/dic/cas/massabecco Massabecco]</ref><ref>Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851): [https://ligu.re/it/dic/oli/massabeccu Massabeccu]</ref>. == Notte == <references/> == Ätri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Atréssi]] 4yqqekmi7nrnjy1zp1av9m4yal5gmxz Cirolla 0 5155 273489 255491 2026-08-25T03:06:47Z JeanM 9347 /* Variante */ 273489 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} A '''cirolla''' (dita ascì '''ciammachinze'''; ciammâ ''cirulla'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]] e inte grafie in ''u'') o l'é un zeugo de carte tradiçionâ da [[Liguria]] e do Basso [[Piemonte]]. [[Immaggine:Cards Genoa.jpg|miniatura|[[Carte da zeugo|Carte zeneixi]]]] A l'é unna variante da [[sgobba]], da-a quæ a se distingue pe-a seu vivessa e o ritmo de partie, pe l'inversâ do pontezzo e l'influensa do fattô fortuña, ch'o l'ammerma a differensa de livello tra i zugoei esperti e i prinçipianti. O Giampaolo Dossena o â descrive coscì: <blockquote> E regole pan complicæ, ma quelli ch’en boin de zugâ a-o sgobbon ê imprendan a-a lesta, e ê memorizzan de lengê: gh’é solo che da pensâ delongo a-o ciù grande asciurdo poscibile; à pensâ mâ se gh’indoviña.<br> O l’é un zeugo da fâ inte unna compagnia affeçionâ, regaggia e rattellosa. No s’an da mette limiti a-a poscibilitæ de parlâ, criâ, dâ di conseggi, proibî de dâ di conseggi, protestâ pe di conseggi illegittimi.<br> No solo comme atmosfera, ma pròpio comme struttua de zeugo, a cirolla a l’é l’anti-sgobbon pe eccellensa. Gh’é da domandâse se o sgobbon o segge stæto inventou da di zugoei de cirolla vegnui vegi, secchi, redeni, mutilæ, attaxentæ, ò se a cirolla a segge stæta inventâ da di zugoei de sgobbon dionisiacamente eufòrichi. Pe niatri a l’é stæta inventâ pe fâ despeto e mette a-o landon i zugoei de sgobbon ciù redeni, pin de sagrin, de superbia e de dô.<ref name="dossena">{{Çitta lìbbro|outô=Giampaolo Dossena|tìtolo=Giochi di carte italiani|url=https://books.google.it/books?id=3ugIPQAACAAJ|ànno=1984|editô=Arnoldo Mondadori Editore|çitæ=Milan|léngoa=IT|ISBN=88-04-31734-5}}</ref></blockquote> == Regole == A cirolla a l'é zugâ con un masso da 40 [[Carte da zeugo|carte]], pe-o sòlito un masso zeneise. E carte van da l'asso a-o sette ciù o sbiro, a dònna e l'òmmo, inte quattro merse de coppe <span style="color:red">'''♥'''</span>, dinæ <span style="color:red">'''♦'''</span>, spoæ '''♠''' e scioî '''♣'''. Se peu zugâ inta doî, inta trei ò inta quattro (into quæ caxo i zugoei assettæ de fronte zeugan in cobbia). Pe-a primma smassâ o massê o l'é çernuo à caxo, e pe quelle apreuvo o ròllo de massê o va into senso de ragge do releuio. O massê o remescia e carte e o ê fa coppâ da-o zugou a-a seu drita. Dapeu o dà træ carte coverte à ognidun di zugoei, e quattro descoverte in sciâ töa. Se inte quattro carte in sciâ töa gh'é doî asci, a smassâ a vâ à monte. I zugoei, à comensâ da quello a-a manciña do massê e dapeu into senso conträio a-e ragge do releuio, zeugan unna carta pe vòtta co-o fin de acciappâ de carte tra quelle in sciâ töa. E carte acciappæ en misse coverte vexin a-o zugou ch'o ê à piggiæ. Quande tutti i zugoei an finio e træ carte in man, o massê o ne dà atre træ à ognidun. O zeugo o va avanti à sta mainea fin à quande o masso o finisce. À sto ponto a smassâ a l'é finia e i zugoei contan i seu ponti, î azzonzan a-o seu totale (ò a quello da squaddra pe-e partie à cobbie), e van avanti con de atre moen fin à quande o pontezzo limite stabilio (pe-o sòlito 51) o l'é razzonto. === Cattua de carte === A cattua de carte o l'é o mecanismo a-a base da cirolla. Comme inta sgobba, a-o fin de cattue o sbiro, a dònna e l'òmmo van eutto, neuve e dexe ponti. E carte in sciâ töa se peuan cattuâ à træ mainee: * ''Cattua sencia''. Comme inta sgobba, unna carta zugâ a peu acciappâ unn'atra carta in sciâ töa do mæximo valô, ò un gruppo de carte a quæ somma a l'é pægia à sto valô. Donca, se in sciâ töa gh'é '''S''' (sbiro) '''5''' e '''3''', un zugou con un atro '''S''' o peu acciappâ segge o '''S''' segge a cobbia '''5''' e '''3'''. * ''Cattua pe chinze''. Comme inta ''sgobba à chinze'', unna carta inta man a peu piggiâ uña ò ciù carte in sciâ töa quande a somma de tutte ste carte a l'é pægia à chinze. * ''Cattua d'asso''. Quande un zugou o zeuga un asso, o cattua tutte e carte in sciâ töa. Sta cattua a no l'é però poscibile se inta töa gh'é za un atro asso. E carte cattuæ, insemme a-a carta ch'a l'à fæto a cattua, se mettan coverte inte unna pilla vexin a-o zugou ch'o l'à fæto a cattua. Into zeugo à cobbie pe commun un di doî zugoei da squaddra o tëgne tutte e carte. Quande un zugou o cattua tutte e carte in sciâ töa e o â lascia veua, o guägna unna ''sgobba'' (pe-o sòlito marcâ lasciandoghe unna carta giâ a-o conträio inta pilla de carte cattuæ). Quande, con zugâ unna carta, gh'é ciù de unna mainea de cattuâ, o zugou o l'é delongo libero de çerne a mainea che gh'é ciù cao. Se no gh'é mainea de cattuâ, o zugou o l'é obrigou de lasciâ uña de seu carte in sciâ töa. === Pontezzo === I ponti en calcolæ dòppo ògni smassâ, e conscistan in ponti de masso, sgobbe, ponti de scæ, e boñe ò accuse. ==== Ponti de masso ==== I ponti de masso da cirolla en pægi do tutto à quelli da sgobba: * ''Carte'': a persoña ò a squaddra con ciù da meitæ de carte a guägna un ponto. * ''Dinæ'': a persoña ò a squaddra con ciù da meitæ de carte de dinæ a guägna un ponto. Se unna persoña ò squaddra a l'à tutte e carte de dinæ, a fa cappòtto e a guägna tutta a partia. * ''Settebello'': a persoña ò a squaddra ch'a l'à cattuou o sette de dinæ (dito ''settebello'') a guägna un ponto. * ''Primmea'': a persoña ò a squaddra co-a megio primmea a guägna un ponto. A ''primmea'' a l'é unna combinaçion de quattro carte, uña pe smersa. Ògni squaddra a forma a seu primmea con çerne a carta ciù fòrte de ciascheduña smersa, segondo i valoî scriti chì de sotta. A squaddra co-a primmea de valô ciù erto (calcolou con azzonze i valoî de quattro carte) a guägna o ponto de primmea. {| class="wikitable" ! Carta ! Valô de primmea |- | Sette | 21 |- | Sëi | 18 |- | Asso | 16 |- | Çinque | 15 |- | Quattro | 14 |- | Trei | 13 |- | Doî | 12 |- | Sbiro, Dònna, Òmmo | 10 |} ====Sgobbe==== Tutte e vòtte che un zugou o cattua tutte e carte in sciâ töa o guägna unna ''sgobba'', marcâ con unna carta giâ a-o conträio inta pilla de carte cattuæ. Quande se conta i ponti a-a fin d'unna smassâ, ògni sgobba a vâ un ponto. ==== Scæ ==== Di ponti in azzonta en assegnæ a-i zugoei che an piggiou çertiduñe combinaçioin. * ''Erta'' ò ''scâ erta'': o zugou co-o sbiro, a dònna e l'òmmo de dinæ o guägna çinque ponti. * ''Bassa'' ò ''scâ bassa'': o zugou con l'asso, o doî e o trei de dinæ o guägna trei ponti. Se o l'à o quattro ascì, o guägna quattro ponti. Se o l'à o quattro e o çinque ascì, o ne guägna çinque, e se o l'arriva fin a-o sëi o ne guägna sëi. ==== Boñe ò accuse ==== Un di aspeti ciù caratteristichi da cirolla a l'é a presensa de accuse. A primma categoria de accuse a l'é pe-i zugoei che tëgnan in man çertiduñe combinaçioin de carte. Quande un zugou o l'à uña de ste combinaçioin, avanti de zugâ o l'à da piccâ in sciâ töa pe annonçiâlo e pösâ e seu carte giæ in sciâ töa pe mostrâle. * ''Barsega'' ò ''boña da trei'': un zugou ch'o l'à in man træ carte a somma do quæ valô o l'é neuve ò ciù pöco, o guägna trei ponti. Sti ponti en marcæ comme se fïsan træ sgobbe. Unna barsega sensa asci a l'é dita ''boña di misci''. * ''Barsegon'', ''Boña da dexe'' ò ''dëxin'': un zugou ch'o l'à in man træ carte do mæximo valô o guägna dexe ponti. Pe commun sti ponti no en marcæ comme sgobbe, ma en arregordæ ò scriti in sciô papê di pontezzi. Quande un zugou o l'à trei asci, trei doî ò trei trei, sciben che a somma do valô de træ carte a l'é neuve ò ciù pöco, o l'à drito solo a-a boña da dexe e no ascì à quella da trei. A segonda categoria de accuse a l'é quella de boñe pe-o massê, che an da fâ co-e quattro carte ch'o mette in sciâ töa a-o comenso da smassâ: * quande a somma do valô de quattro carte o l'é chinze, o massê o ê piggia tutte e o se marca unna sgobba; * quande a somma a l'é trenta, o massê o ê piggia e o se marca doe sgobbe. A-o fin e ste combinaçioin, o sette de coppe (o ''poncin'') o peu piggiâ chesesegge valô, ma solo se con fâ questo un zugou o peu guägna uña de ste boñe (segge quelle pe-e carte in man, segge quelle pe-o massê). Inte sto caxo, o zugou o l'annonçia o valô do poncin, e o poncin o conserva sto valô pe-e cattue (ma no quande se conta i ponti, e donca pe-a primmea). Pe exempio, se un zugou o deciara ch'o poncin o l'é un asso, o peu deuviâlo pe fâ unna sgobba, ma a-o momento de contâ i ponti o vëgne torna à ëse o sette de coppe.<ref>{{Çitta web|url=https://sbiro.eu/cirolla|tìtolo=Cirolla: zeugo de carte ligure pe 2-4 zugoei|léngoa=LIJ|vìxita=2025-02-08|scîto=sbiro.eu}}</ref> == Cirollon == O ''cirollon'' o l'é unna verscion da cirolla pe quattro zugoei in cobbia con de regole ciù vexiñe à quelle do sgobbon.<ref>{{Çitta web|url=https://www.pagat.com/fishing/cirulla.html|tìtolo=Cirulla|outô=John McLeod|léngoa=EN|vìxita=2022-03-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://sbiro.eu/cirollon|tìtolo=Cirollon: zeugo de carte ligure pe quattro zugoei|léngoa=LIJ|vìxita=2025-02-08|scîto=sbiro.eu}}</ref> A differensa prinçipâ a l'é che o massê o dà de moen ciù grende, e o fæto d'avei ciù tante carte o pòrta à un zeugo ciù strategico. Gh'é doe forme de cirollon zeugæ à [[Zena]]: * ''Cirollon à sëi carte''. Sta chì a l'é a verscion a ciù façile. Inta primma man se dà sëi carte pe zugou, e inta segonda træ. Gh'é di gruppi de zugoei che invertan l'ordine ascì, e dan primma træ carte e dòppo sëi. * ''Cirollon à neuve carte''. Inte sta verscion, ciù strategica, tutte e carte en dæte inte unna sola man (neuve carte pe zugou). E boñe e tutte e atre regole en e mæxime da cirolla, ma gh'é di zugoei che no deuvian e regole do cappòtto e da boña da dexe pe rende o zeugo ancon ciù strategico. Into cirollon se peu avei ciù de unna boña inte unna man (fin à træ, pe-o cirollon à neuve carte). Inte sti caxi, s'à da piccâ e giâ separatamente pe ciascheduña boña. Gh'é di zugoei che deuvian a regola che quande se picca pe unna boña, s'à da zugâ e træ carte da boña primma de poei zugâ e atre. À cirollon se zeuga fin à un limite de ponti ciù erto da cirolla, pe-o sòlito 101. == Variante == Sciben che e regole da cirolla deuviæ in Liguria e in Piemonte en assæ uniforme, gh'é ascì un çerto numero de variante in uso. E ciù frequente en elencæ chì de sotta. * ''Regole pe-i tornei''. Gh'é di tornei de cirolla donde se zeuga unna verscion ciù strategica da cirolla: a regola pe-o cappòtto a no l'é deuviâ, e de vòtte no se deuvia manco e boñe da dexe.<ref>{{Çitta web|url=https://amicidellavalvarenna.blogspot.com/p/regolamento-torneo-di-cirulla.html|tìtolo=Circolo Amici della Val Varenna - Regolamento del torneo di cirulla|léngoa=IT|vìxita=2022-03-10}}</ref> * ''Cappòtto pe-o massê''. Se o massê o mette quattro carte pæge in sciâ töa, ò træ carte pæge e o poncin, o fa cappòtto. * ''Cappòtto pe træ moen à monte''. E smassæ van a monte no solo se o massê o mette doî asci in sciâ töa, ma ascì se o mette træ carte pæge (sensa che a quarta o segge o poncin). Quande unna smassâ a va a monte, o mæximo massê o fa torna e carte. Se træ smassæ van a monte uña dòppo l'atra, a squaddra di avversäi do massê a fa cappòtto. == Origine == A poula ''cirolla'' a no s'attreuva inti diçionäi stòrichi do zeneise, ma a l'é in deuvia inti diçionäi do secolo XXI e into zeneise d'ancheu.<ref name="etimo">{{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Piccolo dizionario etimologico ligure|url=https://books.google.it/books?id=K0uKjgEACAAJ|ànno=2015|editô=Zona|çitæ=Lavagna|léngoa=IT|ISBN=88-64-38593-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Bampi|tìtolo=Nuovo dizionario italiano - genovese illustrato e commentato|url=https://books.google.it/books?id=eMUNPQAACAAJ|ànno=2008|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-88-96321-9}}</ref> O Prof. [[Fiorenzo Toso|Fiorenso Toso]], autô do ''Piccolo dizionario etimologico ligure'', o propoñe unna connescion tra a poula ligure ''cirolla'' e o termine do spagnòllo de l'America do sud ''chirola'', ch'o l'indica unna monæa de pöca varsciua.<ref name="etimo" /> L'é donca poscibile che o nomme o segge un reciammo a-a pòsta de zeugo, portou inderê da di immigræ tornæ in Liguria da l'[[America do Sud|America do sud]]. St'ipòtexi chì a l'é sostegnua da l'existensa, into spagnòllo regionâ de l'Argentiña, do verbo ''chirolear'' co-o scignificato de "zugâ pe pöchi dinæ".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=María Delia Gatica de Montiveros|tìtolo=Diccionario de regionalismos de la provincia de San Luis|url=https://books.google.it/books?id=M-GxP7D3Mh4C|ànno=1995|editô=Fondo Editorial Sanluiseño|çitæ=San Luis|léngoa=ES|ISBN=950-87-5026-X}}</ref> No se sa quande se segge comensou à zugâ a-a cirolla, ma sto nomme o l'à comensou à comparî inti libbri de zeughi di anni '70 e '80.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Carlo Eugenio Santelia|outô2=Elvio Fantini|tìtolo=I giochi di carte|ànno=1985|editô=Rizzoli|léngoa=IT}}</ref><ref name="dossena" /><ref>{{Çitta lìbbro|outô=David Parlett|tìtolo=The Penguin Book of Card Games|url=https://books.google.it/books?id=u3KGAAAACAAJ|ànno=1979|editô=Allen Lane|çitæ=Londra|léngoa=EN|ISBN=0-140-46344-5}}</ref> E regole de base da cirolla en pæge à quelle da sgobba, un zeugo spantegou inte tutta l'[[Italia]], a [[Spagna]], l'[[Argentinn-a|Argentiña]], o [[Braxî]] e ben ben de atri paixi.<ref name="capagorry">{{Çitta lìbbro|outô=Juan Capagorry|tìtolo=El Juego es cosa seria|url=https://books.google.it/books?id=brENAAAAYAAJ|ànno=1979|editô=Arca|çitæ=Montevideo|léngoa=ES}}</ref> In azzonta, a cirolla a piggia di elementi da de atre variante da sgobba: da-a ''sgobba d'asci'' a piggia a poscibilitæ de acciappâ tutte e carte in töa con un asso, e da-a ''sgobba à chinze'' (variante ben ben spantegâ inte l'America do sud co-o nomme ''escoba de quince''<ref name="capagorry" />) a piggia o mecanismo de cattua de carte a quæ somma a l'é chinze. Un di elementi ciù particolæ da cirolla en e boñe ò accuse. L'é probabile che sti mecanismi seggian stæti ereditæ da l'antigo zeugo de carte italian da [[bäsiga]] (''bazzica'' in italian), ancheu scentou ma za conosciuo into secolo XVII e çittou ascì inte commedie do [[Carlo Goldoni|Goldoni]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Coronelli|tìtolo=Biblioteca Universale Sacro-Profana, Antico-Moderna|url=https://books.google.it/books?id=aubGsn5q2IYC|ànno=1704|editô=ed. Antonio Tivani|çitæ=Veneçia|léngoa=IT|volùmme=vol. V (Ba-Bh)}}</ref> Sto zeugo o preveddeiva de fæti di ponti pe-i zugoei con træ carte a quæ somma a fïse pægia ò sotta à neuve (''bazzica''), ò con træ carte pæge (''bazzicotto''). Ste accuse en pæge à quelle ciammæ ''boña da trei'' e ''boña da dexe'' inta cirolla. Pe de ciù, l'é ciæo che o nomme zeneise alternativo pe-a boña da trei, ''barsega'',<ref name="solari">{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/genova/2018/07/22/news/a-cirolla-o-zeugo-de-carte-di-liguri-e-e-seu-mille-regole-1.30505698|tìtolo=A cirolla, o zeugo de carte di liguri e e seu mille regole|outô=Andreina Solari|editô=Zena, [[O Sècolo|Il Secolo XIX]]|dæta=2018-07-21|vìxita=2022-03-10}}</ref> o vëgne pròpio da ''bazzica''. == Bibliografia == <references responsive="" /> {{Tradiçioìn lìguri}} [[Categorîa:Zeughi]] [[Categorîa:Tradiçioìn da Ligùria]] teumcn3hvdl0iut8eorf8l9dd1mj378 Caréga 0 7027 273452 273269 2026-08-24T14:50:11Z Luensu1959 1211 ò coretto 'n link 273452 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Carega |Panorama = Carrega1.JPG |Didascalia = Panoramma |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Piemonte |Divisione amm grado 2 = Lisciandria |Amministratore locale = Luca Silvestri |Partito = lista civica |Data elezione = 21-09-2020 |Data istituzione = 1861 |Altitudine = |Abitanti = 86 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R01&Pro=P006&Com=34&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-i 31 de zenâ do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-01-2023 |Sottodivisioni = [[Berga]], Boianca, Campassi, Ca' di Campassi, Cabanne de Carêga, [[Cartezegna|Cartexégna]], Casón, Ciappâ, Connio, Crêuso, [[Dàiu|Dàio]], Ferrassa, Fontann-a ciûsa, Maxóncâda, [[Ogné]], [[Renêusci]], San Clemente e [[Viegni|Viêgni]] |Divisioni confinanti = [[Cabela]], [[Fascia]] (GE), [[Goreio]] (GE), [[Mungiardéin|Mongiardin]], [[Obbia]] (GE), [[Propâ]] (GE), [[Utùn]] (PC), [[Valbrevenna]] (GE) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3287 |Nome abitanti = Careghin |Patrono = [[Sàn Giuliàn de Beauvais|San Giuliàn]] |Festivo = 9 zenâ |Mappa = Map of comune of Carrega Ligure (province of Alessandria, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comùn de Caréga inta provinsa de Lisciandria }} '''Caréga''' (''Cariéga'' into parlâ do pòsto, ''Carrega Ligure'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'è 'n [[Comun|comùn]] da [[provinsa de Lisciandria]]. == Geògrafia == Caréga o l'è un pàize ch'o g'à sôlo 86 abitanti e o se trêuva inta Provinsa de [[Lisciandria]] inte l'âta [[Val Borbêa|val Borbëa]]. 'Na fraçion de Carêga inportante pe-o turìximo a l'é [[Berga]]. Âtre fraçioìn de Carêga son (segóndo a parlâ do pòsto): [[Ogné|Agné]], Buiànca, Campàssi, Ca' di Campassi, Cabanne de Cariêga, [[Cartasegna|Cartezégna]], Cazón, Ciapâ, [[Cunniu]], Crözu di Campassi, [[Dàiu|Dàiu]], Ferrassa, [[Funtan-a chiüza]], [[Mazuncòda|Magiùncâda]], [[Renêusci|Renéisi]], San Clementu e [[Viegni|Viêgni]]<ref>Secundu a testimuniansa de n'ommu de "Cariêga" e de ûn de "Cunniu"</ref>. == Stöia == Questo comûne o l'è stæto ligòu a-a [[Repùbrica de Zena|Repubbrica de Zena]] pe tanti sécoli. Da-o [[1797]] a-o [[1805]] o l'à fæto parte da [[Repùbrica Lìgure|Repùbbrica Lìgure]], pöi scin-a a-o [[1814]] o l'êa parte de l'[[Prìmmo Inpêro françéize|inpéro napoleònico]] e da-o [[1815]] parte do [[Regno de Sardegna]] inta División de [[Zena]] e inta Provinsa de [[Növe|Nêuve]]. Da-o [[1859]] o fa parte da [[Provinsa de Lisciandria]]. == Pòsti de interèsse == <gallery> Immaggine:Lapide Anton Ukmar Carrega.JPG|A làpide dedicâ a Anton Ukmar e missa da l'ANPI de Zena Immaggine:Chiesa di San Giuliano Carrega.jpg|A gêxa de San Giuliàn Immaggine:Monumento ai caduti Carrega Ligure.JPG|Monuménto a-i cadûti </gallery> == Economìa == == Coltûa == A Caréga se parla ancón a [[lengoa ligure|lengua lìgure]], ciù scìmile a-o zenéize che a-a variante ligûre de Neuve e da bassa Valle Borbéia. A cuxìnn-a ascì a l'è prinçipalmente lìgure. == Manifestaçioin == == Feste e fêe == == Comunicaçioìn == {{clear}} == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lisciandria}} pp5s06saq6oplhs5i3weob6eiah4kgi Mungiardéin 0 7032 273454 267859 2026-08-24T15:13:23Z Luensu1959 1211 segundu a testimuniansa du Prae Luciano Maggiolo, praeve a Döva e inti pàizi arente 273454 wikitext text/x-wiki {{Nuvaize|variànte=, inta variante da Val Burbaia}} {{Divisione amministrativa |Nome = Mungiardéin |Panorama = Mongiardino Ligure-panorama da provinciale.jpg |Didascalia = Vedüta 'd Mungiardéin |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |Divisione amm grado 2 = Lisandria |Amministratore locale = Alessia Morando |Partito = lista civica "Uniti per cambiare" |Data elezione = 13-6-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 2 |Abitanti = 149 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dòtu Istat] - Pupulasión rezidainte a-i 31 id mòzu d'l'ònu 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2023 |Sottodivisioni = [[Cazâbüzùn]], [[Gùrdena]], [[Srendé]], [[Vergagni]] |Divisioni confinanti = [[Cabela]], [[Caréga]], [[L'Isoa do Canton|Izua dei Cantón]] (GE), [[Rocaforte]], [[Rucheta Ligure|Rucheta]], [[Obbia|Ubbia]] |Nome abitanti = |Patrono = |Mappa = Map of comune of Mongiardino Ligure (province of Alessandria, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisión dei cumüne 'd Mungiardéin inta pruvéincia 'd Lisàndria. }} '''Mungiardéin''' (it: ''Mongiardino Ligure'') l'é 'n [[Comun|cumüne]] 'd lingua e tradisión-i lìguri ch'u s'tröva inta [[Provinsa de Lisciandria|Provéincia 'd Lisandria]], e precizamainte inte l'Òta [[Val Borbêa|Val Burbàia]]<ref>https://www.storiediterritori.com/2020/02/23/mongiardino-ligure-6-frazioni-e-31-localita-e-case-sparse/</ref>. == Geugrafìa == == Stória == == Pósti d'interesse == Int'ei cumüne 'd Mungiardéin u gh'è a frasción abandunò d'[[Òvi]]. Tra i frasción abitè u gh'è [[Srendé]], [[Gùrdena]], [[Vergagni]] e [[Cazâbuzón]]. == Ecunumìa == A Mungiardéin u gh'è a prudusión de 'n frumagiu tipicu da [[Val Borbêa|Val Burbàia]]: ei Muntébru (Montébore). == Cultüa == == Manifestasión-i == == Feste e fée == == Cumünicasión-i == == Nóte == <references /> {{Clear}} == Òtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lisciandria}} {{Contròllo de outoritæ}} f0voc2cnjj55k14vjt042afszb9oomk Tenda 0 7054 273459 268616 2026-08-24T16:40:45Z Arbenganese 12552 /* Giögrafîa */ Limón 273459 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome = Tenda |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Fr}} Tende</div> |Panorama = Tende vue du clocher.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoràmma do comûne de Tenda</div> |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Divisione amm grado 1 = Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra |Divisione amm grado 2 = Alpes-Maritimes |Divisione amm grado 3 = Nìssa |Divisione amm grado 4 = Mentón |Amministratore locale = Sylvie Calvin-Moreau |Partito = |Data elezione = 24-03-2026 |Abitanti = 2179 |Aggiornamento abitanti = 2018 |Divisioni confinanti = [[Limone Piemonte|Limón]] (IT-CN), [[Briga Auta|Brîga Âta]] (IT-CN), [[Briga|Brîga Marìtima]], [[U Funtan|Fontan]], [[Savurgiu|Saorge]], [[Belvédère]], [[Entracque]] (IT-CN) |Nome abitanti = Tendaschi |Mappa = Map commune FR insee code 06163.png |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Tenda }} '''Tenda''' (''Tende'' in [[Lengua françéise|françéize]]) o l'è 'n [[Comun|comûne]] [[Fransa|françéize]] de 2.179 abitànti ch'o se trova inta región da [[Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]], vixìn a-o confìn co l'[[Italia|Itàlia]]. == Giögrafîa == Tenda o l'é 'n pàize da coscì dîta tæra brigàsca ch'o s'atreuva inte l'âta [[vàl Röia]]. Ciù ò mêno 'n tèrso do teritöio comûnâle (ch'o l'è o ciù estéizo do seu dipartiménto) o l'è inclûzo da-o [[1979]] into [[pàrco naçionâle do Mercantour]]. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Pòsti de interesse == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == === Dialetto === Into comûne de Tenda l'è parlâ 'na variêtæ do [[Dialétto röiasco|Röiasco]] (pàrte do grùppo do lìgure alpìn), ciamâ [[Dialetto tendasco|dialétto tendasco]]. === A tařtifuluřza === A ''tařtifuluřza'' a l'è 'na particolâre tórta ch'a se prepâa a Tenda, ma ascì a-A Brìga, dunde a se ciàmma ''tantifulusa''.<ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=ltya2Qa4YII&feature=youtu.be|tìtolo= A tařtifuluřza de Tenda|vìxita=2022-01-21|léngoa=LIJ}}</ref> == Manifestaçioìn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == * [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|Ferovîa Cuneo-Vintimiggia]] * [[Štasiun dë Tenda|Staçión de Tenda]] * [[Štasiun dë Vievura|Staçión de Vievora]] * [[Štasiun dë San Darmasi|Staçión de San Dalmasso de Tenda]] == Nòtte == <references /> == Galerîa d'inmàgine == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Tende-1.jpg|A colegiâta de Nòstra Scignôa Asónta. Immaggine:Tende -1.JPG|A sêde do comûne. Immaggine:Gr gare de tende en 2004.jpg|A staçión feroviària de Tenda. Immaggine:Tenda Fort Centrale01.jpg|A fortéssa in çìmma a-o [[còlle de Tenda]]. Immaggine:Tenda Strassentunnel01.jpg|Intrâ do tùnel do còl de Tenda, da-o lòu italiàn. </gallery> {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] gyyfwao1q5ecwgy7mme9z17k09a6ybo Cravaüna 0 7061 273455 273410 2026-08-24T16:24:48Z Arbenganese 12552 /* Ecunumìa */ cumme cunsejau 273455 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}} {{Divisione amministrativa |Tipo = [[comun|cumüna]] |Nome = Craṿaüna |Panorama = Caparauna pan.jpg |Didascalia = <div align="center">U paìse de Craṿaüna</div> |Bandiera = |Voce bandiera = |Stemma = |Voce stemma = |var-localizaçión = Lucalizaz̄iùn |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-aministraçión = Aministraz̄iùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scéndegu]] |Amministratore locale = Giuseppe Ruaro |Partito = lista cìvica ''Insieme per credere in un futuro'' |Data elezione = 20-9-2020 |var-denscitæ = Denscitàe |Mandato = 2 |Data rielezione = 25-5-2026 |var-teritöio = Teritoṛiu |var-cordinæ = Curdinàe |var-instituçión = Istituz̄iùn |Data istituzione = 1861 |var-superfìcce = Estensciùn |var-altitùdine = Autez̄z̄a |Altitudine = 959 |Abitanti = 80 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulaz̄iùn rescidente ai 31 de discèmbre du 2024 (dàtu pruṿisoṛiu). |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fraz̄iùi]] |Sottodivisioni = A Ciazöṛa, A Ruöia, E Cà Suttàne, E Cà Mezzane, U Pözzu (sêde da cumüna) |var-divixoìn_confinànti = Cumüi ch'i ghe cunfina |Divisioni confinanti = [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]], [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM) |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu uraṛiu |var-cod._cadàstro = Codice du catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3s |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 3498 |Diffusività = |var-nómme_abitànti = Nomme abitanti |Nome abitanti = de Craṿaüna |var-patrón = Santu patrùn |Patrono = Sant'Antunìn |var-festîvo = Festìṿu |Festivo = 2 de setembre |var-âtre_informaçioìn = Autre infurmaz̄iùi |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Mappa provincia IT-CN Caprauna.png |Didascalia mappa = A pusiz̄iùn de Craṿaüna inta pruincia de Cuni |var-scîto_ofiçiâ = Scìtu uficiâle }} '''Craṿaüna'''{{#tag:ref|U se ghe disce {{IPA|[krawa'yna]}}, mèntre in Riṿeṛa u ṿegne scricciu ''Cravaüna''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> {{IPA|[krava'yna]}}, mèscimu che in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cravauna'' {{IPA|[kra'vawna]}} in [[zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/caprauna/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Caprauna|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-18}}</ref>, ''Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]|group=n.}} (''Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna du bassu [[Piemonte|Piemunte]], inta [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], cun 80 abitanti (dàti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="140" style="text-align:center"> Immaggine:Caprauna pan da dubasso.jpg|Ṿìsta de Craṿaüna dai Rucài Immaggine:Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png|A Colla de Craṿaüna dae Caṛanche da Guardia Immaggine:Rocca delle Penne e Rocca Tramontina dal Monte della Guardia.png|E Penne e A Stramuntina Immaggine:Monte Armetta da Bric della Penna.png|L'Armetta ṿìstu dae Penne </gallery> Craṿaüna a se tröṿa in [[Piemonte|Piemunte]], inta parte ciü bassa da [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], ṿescìn aa [[Liguria|Ligüṛia]], tantu che a cunfìna cun: [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]] e [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM). Faciâ in sciü u ṿersante maṛittimu, a l'è circundâ pe' trei quarti dai munti, fra tütti u [[Munte Armetta]] u l'è chélu ciü autu e u riṿa a 'n autez̄z̄a de 1740 metri de 'n sciü u mâ. Stu lì u resta dae parte ciü ṿèrsu Urméa, mèntre a punènte, in pocu ciü bassu, u gh'è u [[Munte da Guardia]] (1659 m), de longu a marcà u cunfìn da cumüna, che ṿèrsu 'n a ṿalle u se cega e u rìṿa dae parte da [[Rocca da Stramuntina]] (1501 m). Passâ sta chi u gh'è u [[Rocca de Penne|Penùn]] (1495 m), u cunfìn u ṿa de deré aa spartiz̄iùn fra e tre ṿalàe: du [[Valâ du Pennavaire|Pennavaire]], de [[Valâ de Ferraia|Ferraia]] e d'Aroscia. A ṿalâ de Ferraia, püṛ'essèndu bona parte de prupietàe de Craṿaüna a cazze pe' 'na parte ascì intu teritoṛiu de Lâguia e de Burghettu, e u cunfìn u prusegue passandu ancù pe'u [[Munte Bellu]] (1335 m) e u caṛa au Dènte. Turnandu a muntà, da leṿante, u se incontra u [[Garbu de Taṛambüghe]], u se munta daa Galeṛia de Rocca Russa e u se prucedde ṿersu [[Munte Grossu]]. Ṿescìn a stu lì u se tröṿa i Sii (1311 m<ref group="n.">L'autez̄z̄a a se rifeṛisce au passu di Sii, e nu a tüttu u scitu, ch'u l'è ciü grossu</ref>) e muntandu u gh'è [[Colla de San Bertumê d'Urméa|San Bertumê]] (1493 m) e a z̄imma de [[Munte Pezautu|Pezautu]] (1544 m). Fra Pezautu e l'Armetta u gh'è ancù U Ciàn e A Curma, tüttu drentu u cumün de Craṿaüna. U paìse, du restu, u se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e u fà parte de l'auta ṿalâ du Pennavaire, ch'u u nàsce aa Funtana du Baggiu, in sciü a [[Còlla de Cravaüna|Colla de Craṿaüna]] (1337 m). U riàn u passa daa Cà du Buschettu e i se ghe cunzunze di autri riài maimàn ch'u caṛa a ṿalle. Ün di afluènti ciü grosci ch'i passa drentu u teritoṛiu da cumüna u l'è u Riàn du Crösu, ch'u nasce a l'[[Rocca de l'Arma|Arma]] e u passa de là daa Ciazöṛa. Pöi u gh'è u riàn de Cà Mezane, ch'u u nàsce sciü u Ruggiu, aa Ruöia, und'i pia l'aigua da beṿe, e u passa drentu u paìse. U riàn di Torti (o de l'Isuṛa), u nasce dai Cuṛài, sutte l'Armetta e u se caccia intu Pennavaire sutta e Cà Suttane. Sutte Rocca Russa, d'entu Garbu de Taṛambüghe, u sciorte 'n autru riàn, ch'u se va a cacià apena lì sutta intu Pennavaire. In po' primma de Cà de l'Arma da Ṿia, u gh'è i cunfìn cun [[Àutu]]. A furma du paìse a l'è tipica de muntagna, spartìu fra z̄inque difeṛènti burgàe, ch'i nu sun tantu distanti üna da l'autra, ma a ogni moddu bèn distinte, tra ste chi: * U Pözzu (''Poggio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è a fraz̄iùn dund'u gh'è a gescia e a cumüna, ch'i dan sciü a ciaz̄z̄a ch'a l'è u cèntru du paìse. A se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e cumme u ne disce u nomme a se tröṿa in sciü in pözzu, giṛàu ṿèrsu E Penne; e a l'è a primma burgâ ch'a se incontra riṿandu d'Arbenga dau stradùn. * E Cà Mezane (Case Mezzane), propiu atacâ au Pözzu, doppu a cumüna a se tröṿa a fraz̄iùn de Cà Mezane, ciü picenina, ch'a l'è longu a ṿia ch'a porta ṿersu A Ciazöṛa, a se ciamma cuscì ṿìstu ch'a l'è intu mèzzu tra sta lì e U Pözzu, u ghe passa ascì in riàn, ch'u u ne pia u nomme. * A Ciazöṛa (''Chiazzuola''), ciü versu u bòscu rispettu a l'autre due, passâ a capélla de San Bastiàn, ch'a resta in sciü a ṿia du semiteṛiu. * A Ruöia (''Ruora''), menz̄iunâ inte carte antighe cumme ''Rovoira'', a se tröṿa a 1042 m, surve au Pözzu e ae Cà Mezane, a l'è sèmpre stâ a ciü pupulâ e a l'è a ciü auta de tütte, da ṿescìn u se ghe tröṿa a capélla de San Roccu. * E Cà Suttane, u se ghe riṿa dau biṿiu longu u stradùn pocu primma de riṿà au Pözzu, o senù da sta chi. A se ciamma cuscì perché a l'è a parte du paìse ch'a resta ciü a ṿalle, sutt'u Pözzu, a 'n'autez̄z̄a de quasci 850 m. Ṿescìn ae cà u gh'è a capélla da Madonna da Neṿe. == Stòṛia == === Urìgine du nomme === L'urìgine du nomme du paìse a nu l'è bèn ciaia, dandu amèntu a carcün u ne ṿegniṛea dau latìn Clavis Una, ch'u aureṛeṿa dì "êsse fedeli numà a ün", ma du restu e primme testimunianz̄e scrîte dund'u cumpaṛìsce u nomme du paìse i mustra de furme cumme ''Caprania'', ''Capraunia'', ''Capravina'' e fina Capranica che ne ṿegniṛea tütte dau nomme da craṿa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Cumün de Cravaüna, a stòia|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://reportingtheworldover.wordpress.com/2015/07/14/il-paese-della-capra-e-delle-rape/|tìtolo=Cravaüna, u cumün de e ràve e de cràve|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> Adiṛitüṛa inti papéi ciü antighi a cumpaṛisce a denuminaz̄iùn ''Cravaune'', marcâ inte di atti du [[1363]], mèntre inti Statüti du [[1550]] truṿammu scritu ''Clavauna'' e ascì ''Cravauna'', bèn ṿescine aa furma in dialettu, pe' fenî cu'a primma apaṛiz̄iùn da furma ''Caprauna'' ch'a ṿegne scrîta intu [[1576]].<ref name="Merlop8">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.8}}</ref> === Etàe antiga === Intu teritòṛiu de Craṿaüna u l'è stàu truṿàu ciü testimunianz̄e d'epuca rumana, tantu ch'u l'è stàu facciu di scaṿi ch'i l'han purtàu aa lüsce in z̄èrtu nümeṛu de tòcchi de tèracöccia, ch'i remunteṛeṿa au [[I secolo|I seculu doppu Cristu]]. Sti chi i l'andaṿa a furmà cupette e autri strümènti de fabricaz̄iùn italica de chéi tèmpi, ch'i fan pensà ascì aa presènz̄a de ‘n sacraṛiu suttu u Castelà, pe'u Fasceu, truṿàu quande i l'han fàcciu u stradùn, scitu ünicu inte tütta a ṿalâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Gandolfi|outô2=Lucia Gervasini|tìtolo=La Stipe votiva di Caprauna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA22994|ànno=1985|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdigheṛa|léngoa=IT|p=92}}</ref> Du restu u l'è faz̄ile che inte sti posti chi l'òmmu u ghe fusse zà da prìmma, vistu ch'u gh'è tante arme, cumme chéla du Ciàn de l'Arma, dunde i l'han truṿàu ina cunchiglia garbâ du 10 000 a.C. Foscia ste chi i l'eṛa zà frequentàe dau Paleuliticu, e u se pènsa ascì ch'u ghe fusse di insediamènti di [[Liguri Antighi|Liguṛi antighi]], primma ch'u ṿegnisse i rumài. === Etàe de mèzzu === U teritòṛiu de Craṿaüna u ṿegne numinàu pe'a primma ota cumme parte du feudu de prupietàe di marchesci de Clavesana, de discendènz̄a aleṛamica, ch'i s'éṛa spartìi cu'i autri rammi da famìa i pusedimènti ch'i l'éṛa stài dunài da l'Impeṛatù Ottone I, primma cu'in àttu firmàu du [[967]]<ref name="Merlop8"/> e pöi cunfermàu de doppu, tantu intu [[1162]] cumme intu [[1226]].<ref name="Merlop8"/> Pe' de mutiṿaz̄iùi nu bèn ciaie du feudu ghe fasceṿa parte ascì a cumünitàe de [[Àutu]]. Du restu, u se sa che aumenu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]] i Cepolla, 'na ricca famia d'[[Arbenga]], i l'éṛa ṿegnüi scignuṛi du paìse, incaṛegài de longu dai Clavesana, cumme testimuniàu da 'n àttu di marchesci, firmàu ai 25 de lüiu du [[1320]], che i cuncedde cuscì u cuntrollu du feudu a Iacobino Cebulla.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|tìtolo=Conscente del Papa|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00011567|ànno=2001|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=97|capìtolo=IV. Conscente nel Trecento e nel Quattrocento: la signoria dei Cepolla/Cepollini}}</ref> Zà da carche annu stu chi u l'aṿea cumenz̄àu a mette e màe intu paìse, tantu che u sò nomme u cumpaṛìsce du [[1304]] inte ‘n papé ligàu a quandu i l'han catàu ‘na burgâ picenìna, chéle che aù foscia i sun e Cà Mezane.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.31}}</ref> In ciü pe' tüttu u [[XIV secolo|Trescèntu]] u gh'è stàu de cuntese, cumme quandu i dusceṿa elez̄z̄e u pudestàe d'Arbenga, cu'i Cepollini a sustegnu di marchesci, facciu ch'u porta i Clavesana a dà turna u feudu inte màe de sta famìa chi.<ref name="Merlop8" /> Cuscì, inti papéi dicci primma, ch'i ne mustra l'infeudamèntu di Cepollini, u marchese Federico de Clavesana u ṿa a cunfermà i diritti du cumitàu in sciü u castrum de Àutu e in sciü a ṿilla de Craṿaüna.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.9}}</ref> Cu'a mòrte di marchesci da famìa Clavesana i söi dumini i ṿegne purtài sùttu duminiu di Del Carretto, cun l'inṿestitüṛa de Aleramo Del Caretto aṿegnüa du [[1355]], faccia da l'impeṛatû Carlo IV, pianduse ascì in quartu da prupietàe du feudu. U rèstu, ch'u l'éṛa stàu spartìu tra i fìi du Iacobino, u passa ancù de man, fin ch'u vegne turna ünìa intu [[1363]], cu'in attu firmàu intu [[Castéllu di Conti Cepollini (Àutu)|castéllu de Àutu]]. Da fin du seculu u l'è pöi l'interṿèntu facciu daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che, intu mezzu de lìti da famìa di Del Carretto, a catta a tèrz̄a parte di diritti in sciu feudu, pagandu ben 60 milla fiuṛìn d'oṛu, cu'in ciàn de espansciùn pulitica ben precisu. Du mèscimu annu a l'è ‘na nöṿa investitüṛa, de longu ai Cepollini e ai Del Carretto.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.11}}</ref> Cu'a morte du conte Zaccaria Cepollini, aṿegnüa du [[1572]], l'ereditàe a ṿegne spartìa fra i sei fìi, cuscì cumme i diritti in sciu feudu: cuscì i ṿegne inṿestìi daa Repübbrica de Zena quattru di neṿi du conte, fii de Marc'Antonio Cepollini ([[1592]]).<ref name="Merlop12">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.12}}</ref> Intu fratèmpu, u pa che u marchese Scipione del Carretto de [[Süccaellu|Z̄uccaṛèllu]], du [[1586]] u se fusse pruṿàu a ṿènde u feudu, fascèndu a pruposta a Carlo Emanuele I de Savoia, scicumme ch'u l'aṿea puia ch'u ghe ṿegnisse purtàu ṿia, pe' ṿia de z̄erti acòrdi de prelaz̄iùn firmài cun [[Zena]]. A pröa a nu porta a nièn, e cuscì intu [[1589]] i marchesci i perde dau tüttu u cuntrollu in sciü i dui paìsci.<ref name="Merlop12" /> Doppu ‘na seṛie de cuntese drentu aa famìa, u ṿegne conte Giacomo Cepollini, che, spusàu cu'a zenese Paola Maria Cicala, u speṛaṿa de fenì inte l'elèncu di patriz̄i de Zena, cosa ch'a nu l'è capitâ. Cun u [[XVII secolo|Seiz̄èntu]] u se dröṿe ina nöṿa fase pe'u paìse, scicumme ch'u se fa ciü forte u besögnu d'espansciùn di piemuntesci, ch'i urganizza de spediz̄iùi contru u punènte ligure, tantu intu [[1625]] cumme intu [[1672]]. Craṿaüna difatti a se truṿaṿa ai tèrmi di dumini zenesci, ai cunfìn cun [[Ulmea|Urmea]], ch'a l'éṛa zà sutta ai Savoia.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.17}}</ref> Zà de sti tempi a cumünitàe de Craṿaüna a l'aṿea ina z̄erta autunumia in sciü e decisciùi, tantu ch'u se sa ch'a se truâṿa suṿènte inta ciaz̄z̄a du paìse o fin inta [[Gescia de Sant’Antunin (Cravaüna)|gescia de Sant'Antunìn]] o inte l'[[Uatoṛiu de San Bertumê (Cravaüna)|uatoṛiu]], mèntre che int'in ducümèntu du [[1799]] u se fa rifeṛimèntu a ‘na “Cà da Cumünitàe" e u se sa ascì che ṿersu a metàe du [[XVIII secolo|seculu XVIII]] i ṿegniṿa ascì elezüi duzze rapresentanti inte tüttu (tra sti chi u scéndegu e dui cunsuṛi). Cu'u tèmpu i l'éṛa stài duveṛài ascì di Statüti cumünali, cuscì cumme di registri, che u ciü impurtante u l'è u ''Libro degli Arrembi'', ch'u l'ha funz̄iunàu fin au [[1776]], ànnu ch'u l'è riṿàu u primmu catastru.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.32}}</ref> In seguitu au Tratàu de Utrecht, l'Impeṛatû Carlo VI u fenisce pe' strenze i cuntrolli in sciü i feudi impeṛiali, ch'u ghe cazze ascì Craṿaüna, cunscideṛâ peṛò de scarsu inteṛesse da Amedeo de Savoia, tantu ch'a cumpaṛìsce inta ''Nota dé Feudi Imperiali indifferenti a S.M.'', scicumme ch'a restaṿa föṛa man rispettu ai teritoṛi du regnu sabaudu de chéi tèmpi.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.19}}</ref> De cuntru a Repübbrica de Zena, a se mustra inte ‘na fase de debulez̄z̄a. A situaz̄iùn a cangia de grossu intu [[XVIII secolo|Setez̄èntu]], quandu a ṿegne cumbatüa a guèra de sucesciùn pulacca, ch'a porta intu [[1735]] aa firma de ‘n tratàu a Ṿiènna, ch'u permette ai Savoia in'espansciùn netta a meridiùn, tantu da piase 57 feudi impeṛiali, cumpresu chélu de Craṿaüna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dücàu de Savoia|tìtolo=Traités publics de la royale maison de Savoie avec les puissances étrangères, depuis la paix de Cateau-Cambrésis jusqu'à nos jours|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6538021w/f476.item|ànno=1836-1861|editô=Imprimerie Imperial|çitæ=Tüṛìn|léngoa=FR|p=467|capìtolo=Articles préliminaires de paix entre Sa Majesté le Roi de France, et Sa Majesté Impériale}}</ref> Stu facciu chi u porta in sciü a fin au destacamèntu daa Ligüṛia, pe' fenì sutta au Regnu de Sardegna, nu senz̄a de pulemiche, scicumme che i zenesci i denunz̄ian aa curte franz̄ese e austriaca che u pasaggiu u nu l'éṛa in regula. Du restu, inte l'aùstu du [[1736]] i rapresentanti di feudi piài dai Savoia i sun ciamài a [[Còiri|Cairu]] a züṛà fedeltàe au nöu padrùn e difatti carche dì prìmma u l'éṛa stàu püblicàu in edittu dau cavalier Passerini, ch'u custrenzeva i feudataṛi Pier Francesco Cevolino e Domenico Maria Accellino a prestà züṛamèntu.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.22}}</ref> Cuscì inte chéli dì a cumünitàe du feudu a se mette asèmme, pruandu a rebatte e decisciùi piàe a Ṿiènna, mandandu in attu, registràu da ‘n nutaiu, dund'u se fa presènte che i dui paìsci i l'éṛa da tèmpu sutte Zena. U fa istessu u Conte, che d'in Àutu u manda in autru papé, dund'u se fa cunusce cumme feudataṛiu da Repübbrica Zenese, ma sènz̄a che a situaz̄iùn a cange. Inte stu moddu i piemutesci i se pìa di dumini ciü ṿescìn aa maṛìna, de impurtanz̄a pe' i traffeghi ecunomichi versu a Riṿeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/localita/caprauna|tìtolo=Cravaüna, tra a ṿalâ du Pennavaire e chéla du Tàna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo= A stòṛia de Àutu, fra dispute e cuntruversie.Cun Craṿaüna ünicu paìse "afaciàu in sce u mà" du Piemunte.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> Dau [[1861]] u pàssa sutta au [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], suttu u mandamèntu XIII, de Urmea, intu circundaṛiu de Mundeṿì, scancelàu du [[1926]] e pöi passàu sutta a chélu de Cuni, pöi ṿegnüu pruincia. Da l'ànnu [[1946]] u l'è inta [[Italia|Repübbrica italiana]]. U fa parte de Üniùn muntana Alta Val Tanaro. == Abitanti == === Evulu''z̄''iùn demugràfica === {{Demografia/Cravòuna}} === Minuṛàn''z̄''e fuṛèste === Segundu l'[[ISTAT]], ai 31 de descèmbre du 2014, a Craṿaüna u gh'è 1 rescidènte fuṛèstu. == Pòsti de interesse == [[File:Caprauna chiesa.jpg|thumb|Craṿaüna, a gescia de Sant'Antunìn|sinistra]] === Architetüṛe religiuse === * '''Gescia da parocchia de Sant'Antunìn''', (cunusciüa ascì numà cumme "A gescia"), faccia intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-di-s-antonino-sec-xviii-38661-1-aea88b38debf4ee256f52935846578d2|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a gêxa de Sant'Antunìn.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Uatoṛiu de San Bertumê''', inta ciaz̄z̄a da paìse, ataccu aa gescia, u l'è du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Chi u gh'è a sêde da cunfraternita ch'a ne pòrta u nòmme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-di-san-bartolomeo-38603-1-a538f499e0cc875e6c52935913b3db72|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, L'Uratoriu de San Bertumé|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Gescetta de Sàn Roccu''', inta burgâ da Ruöia, faccia intu [[XIX secolo|seculu XIX]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesetta-di-san-rocco-fine-xix-sec-38662-1-6eacda0f539bef55e2cfef73cc4f2dc1|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a géxetta de San Ròccu.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://danilodelorenzis.altervista.org/caprauna.html|tìtolo=Cravaüna, futugrafìe|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''A Capélla de Guarnê''' o da Viscitaz̄iùn ascì, ch'a se tröva inta lucalitàe de Guarnê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-della-visitazione-loc-guarnero-38663-1-a8b6bec24a4939293de295150587cfc5|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta da a Vixitasiùn.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> *'''A Capella de San Bastiàn''', inta burgâ da Ciazöṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-dei-santi-fabiano-e-sebastiano-38600-1-9fbcfc49db83cb3a4295c50353b6d7f3|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta di Santi Fabiàn e 'Bastian.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Capeletta de San Benàrdu''', pocu au de surva de cà du Pözzu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-san-bernardo-38601-1-b901d934811016ef49b071d4588bfed2|tìtolo=Còse vegghe, Cravaüna, a capeletta de San Benàrdu|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Santuàṛiu de l'Asunta''', ciamâ de suènte dai abitanti du pòstu "A Capella", a se tröva versu u boscu, sutta aa via pruinciale, primma de Costabella.<ref name=":0" /> *'''Capeletta de Cà Suttane''', o ''da Madònna da Neṿe'', inta burgâ che ne pìa u nòmme. === Musei === A Craṿaüna u se tröṿa u museu etnugraficu dedicàu au paìse, ch'u mùstra futugrafìe, atrez̄z̄i e arnesci da ṿìtta cuntadina de chéi tèmpi, a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttuz̄èntu]]. Stu chi u l'è stàu duèrtu intu [[2000]] in sce l'iniz̄iàtiṿa di rescidènti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/museo-etnografico-di-caprauna|tìtolo=U museu etnugraficu de Craṿaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> == Ecunumìa == L'ecunumìa du paìse a l'è pe'a ciü parte legâ a l'agricultüṛa e a l'alevamèntu, ma ascì au türismu, survatüttu pe'u trekking, e caminàe inti viöi e e scalàe. == Cultüṛa == [[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|A ràva de Craṿaüna]] === Dialettu de Craṿaüna=== {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèscimu argumentu in detaiu}} A Craṿaüna u se parla in dialettu ch'u s'asemeia a chélu di autri paìsci da ṿalâ du Pennavaire. Fra e difeṛènz̄e ciü impurtanti ch'i cangia dau [[Lìgure céntro-òcidentâle|parlà di figui]]<ref group="n.">Cun sta paṛolla chi u se intènde i ligüṛi da maṛina e pe' u ciü da ṿalâ d'Ineja, cunusciüi intu paìse perché i ṿegniṿa a ṿènde e fighe; de contru u l'eṛa solitu che chéli de Craṿaüna i caṛasse da ste parte lì (cumme au [[Burgumau|Burgumaṛu]] o a [[Puntedasce|Pontedasce]]) pe' travaià inte l'uṛiṿe e inti gumbi. Dau nomme "figui" i seṛea da tiṛà föṛa e gènte de l'entrutèra arbenganese e da ṿalâ da Ceṿe.</ref> u gh'è a presènz̄a marcâ di sòi {{IPA|[ts]}} e {{IPA|[dz]}}, ch'i pia u pòstu da {{IPA|[s]}} e da {{IPA|[z]}} (se disce ''ciaz̄z̄a'' {{IPA|['tʃats:a]}} e nu ''ciassa'' {{IPA|['tʃas:a]}}, ''pözzu'' {{IPA|['pødz:u]}} e nu ''pöṡṡu'' {{IPA|['pøz:u]}}), trattu ch'u se presènta ascì inte l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]. Du rèstu a se fa cunusce ascì a prununz̄ia da r giasciâ, ch'a se tröva in genere fra vucâle, ch'a gh'è ascì inte carcün de l'autri dialetti de l'entrutèra de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e a l'è ben difeṛènte da chéla italiàna. Autra difeṛènz̄a de contu a l'è ch'u manca a "x" che de suènte a marca u sòn da j franz̄ese, sustituìa da u sòn "sc" duz̄e (cumme in ''sösciüṛa''), cuscì cumme a maneṛa de dì a "v" fra vucâle ch'a scumpaṛisce tostu e a se semeia a 'na ṿia de mèzzu fra a "v" e "u" (cumme inta paṛolla ''ciaṿe''). In ciü u gh'è de paṛolle ch'i se semeia ai dialetti de [[Naxin|Nascin]] e de [[Castergiancu]], che presempiu i g'han u passaggiu de furme in -yt- a -c-, e ducca, u ghe se disce ''làcce'' e nu ''làite'', ''nöcce'' e nu ''nötte'', fenomenu ch'u se tröṿa ascì inte z̄erte furme di verbi, cumme "dicciu" o "facciu". De seguitu in elencu de paragùi fra u dialettu de Craṿaüna e chélli d'Arbenga e [[Castergiancu]].<ref>{{Çitta web|url=https://m.facebook.com/Amici-per-Caprauna-1779302538967585/?refid=13&__tn__=%2Cg|tìtolo=Asuciasiùn Amixi de Cravaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref> {| class="wikitable" !Craṿaüna !Arbenga !Castergiancu |- |Brüsciacafè<ref group="n.">Nomme che u indica in moddu specificu u cuntenitù dunde u se mette u cafè mascinàu</ref> | - |Còrnu |- |Cafetêṛa |Cafete(r)a |Cafete(r)a |- |Grattaia |Gratà(r)a |Grattai(r)a |- |Muṛinettu |Mascinìn |Mascinìn |- |Rasc-cettu |Raspettu |Raspettu |- |Scrùsce<ref group="n.">Lische sutì de legnu, de suṿente de nissöṛa, duveṛàe pe'a custruz̄iùn di caṿàgni; i l'esciste ascì di atressi ch'i i sèrve pe cegà e mette asemme 'sti tòcchi, inta tradiz̄iùn du paìse ciamài "Piccascrusce" o "Issascrusce".</ref> |Scrùsce |Scrùsce |} === Asuciaz̄iùi === A Craṿaüna u gh'è difeṛènti asuciaz̄iùi, cumme a ''Pro Loco'', ch'a urganizza e manifestaz̄iùi intu paìse, l'asuciaz̄iùn ''Amici di Caprauna'', ch'a se interessa de tradiz̄iùi du postu e da valurizaz̄iùn da sucietàe du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/associazioni-enti|tìtolo=Asuciasiùi e enti, cumün de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> Nu manca ascì l'urganizaz̄iùn ''Isola di CapraUnica'', pe'a ripupulasiùn da burgâ da Ruöia.<ref>{{Çitta web|url=https://torino.repubblica.it/cronaca/2020/06/16/news/s-259338902/|tìtolo=U prugettu de l'ìsua de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> ===Cüscina=== Tipica de ste parte a l'è a "[[Raṿa de Craṿaüna]]", inseṛìa intu prugramma de tütela Slow Food da l'ànnu [[2003]], duveṛâ pé diferènti piàtti da tradisiùn cumme i "sc-ciancùi", particulâre genere de pàsta fresca prepaṛàu inta ṿalâ du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|tìtolo=A ràva de Cravaüna, scheda de descrisiùn|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/rapa-di-caprauna/|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> == Feste e féṛe == * Festa da Furmagetta e du pan de ca', ai inìssi de aùstu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontegiovani.it/news/festa-della-formaggetta-e-del-pan-de-ca-caprauna|tìtolo=a fèsta da furmagetta e du pàn de ca' 2018|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref> * Festa de ràve, in utùbre. * Mezz'aùstu a Craṿaüna, festa ch'a se tegne aa 'Sunta. == Aministraz̄iùn == {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu [[2001]]|30 mazzu [[2006]]|Rinaldo Arnaldi|Indipendènte|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu [[2006]]|16 mazzu [[2011]]|Rinaldo Arnaldi|Lista civica|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|16 mazzu [[2011]]|27 zenà [[2015]] |Marco Mordeglia|lista civica|scéndegu| }}{{ComuniAmminPrec|17 freṿà [[2015]]|31 mazzu [[2015]]|Claudia Bergia |- |Cumisàṛiu prefetiz̄iu|}}{{ComuniAmminPrec|31 de mazzu [[2015]]|20 setèmbre [[2020]]|Paolo Ferraris|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrec|20 setèmbre [[2020]]|in càrega|Giuseppe Ruaro|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de Cumünicaz̄iùn == [[File:Colle caprauna 01.jpg|thumb|U stradùn dau pàssu da [[Còlla de Cravaüna|Còlla]]|sinistra]] U teritòṛiu da cumüna u l'è culegàu cun Arbenga e cun Urmea graz̄ie au stradùn (SP216-SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Saùna]]), ch'a traversa tütta a ṿalâ du Pennavaire a partì d'Arbenga pé riṿà fin aa [[Còlla de Cravaüna|Còlla de Craṿaüna]] e da chì passàu u Preàllu, u se riṿa Cantaraina, in sciü a statale da Còlla de Naṿa. U traffegu de curieṛe u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da pruincia de Sauna, a [[TPL Linea]]. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}} {{clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]] s4s6dh3j7mb7fbeluru493zxh3f016i 273456 273455 2026-08-24T16:29:25Z Arbenganese 12552 /* Cultüṛa */ detaji didascalia, paregiau 273456 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}} {{Divisione amministrativa |Tipo = [[comun|cumüna]] |Nome = Craṿaüna |Panorama = Caparauna pan.jpg |Didascalia = <div align="center">U paìse de Craṿaüna</div> |Bandiera = |Voce bandiera = |Stemma = |Voce stemma = |var-localizaçión = Lucalizaz̄iùn |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-aministraçión = Aministraz̄iùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scéndegu]] |Amministratore locale = Giuseppe Ruaro |Partito = lista cìvica ''Insieme per credere in un futuro'' |Data elezione = 20-9-2020 |var-denscitæ = Denscitàe |Mandato = 2 |Data rielezione = 25-5-2026 |var-teritöio = Teritoṛiu |var-cordinæ = Curdinàe |var-instituçión = Istituz̄iùn |Data istituzione = 1861 |var-superfìcce = Estensciùn |var-altitùdine = Autez̄z̄a |Altitudine = 959 |Abitanti = 80 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulaz̄iùn rescidente ai 31 de discèmbre du 2024 (dàtu pruṿisoṛiu). |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fraz̄iùi]] |Sottodivisioni = A Ciazöṛa, A Ruöia, E Cà Suttàne, E Cà Mezzane, U Pözzu (sêde da cumüna) |var-divixoìn_confinànti = Cumüi ch'i ghe cunfina |Divisioni confinanti = [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]], [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM) |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu uraṛiu |var-cod._cadàstro = Codice du catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3s |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 3498 |Diffusività = |var-nómme_abitànti = Nomme abitanti |Nome abitanti = de Craṿaüna |var-patrón = Santu patrùn |Patrono = Sant'Antunìn |var-festîvo = Festìṿu |Festivo = 2 de setembre |var-âtre_informaçioìn = Autre infurmaz̄iùi |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Mappa provincia IT-CN Caprauna.png |Didascalia mappa = A pusiz̄iùn de Craṿaüna inta pruincia de Cuni |var-scîto_ofiçiâ = Scìtu uficiâle }} '''Craṿaüna'''{{#tag:ref|U se ghe disce {{IPA|[krawa'yna]}}, mèntre in Riṿeṛa u ṿegne scricciu ''Cravaüna''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> {{IPA|[krava'yna]}}, mèscimu che in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cravauna'' {{IPA|[kra'vawna]}} in [[zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/caprauna/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Caprauna|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-18}}</ref>, ''Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]|group=n.}} (''Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna du bassu [[Piemonte|Piemunte]], inta [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], cun 80 abitanti (dàti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="140" style="text-align:center"> Immaggine:Caprauna pan da dubasso.jpg|Ṿìsta de Craṿaüna dai Rucài Immaggine:Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png|A Colla de Craṿaüna dae Caṛanche da Guardia Immaggine:Rocca delle Penne e Rocca Tramontina dal Monte della Guardia.png|E Penne e A Stramuntina Immaggine:Monte Armetta da Bric della Penna.png|L'Armetta ṿìstu dae Penne </gallery> Craṿaüna a se tröṿa in [[Piemonte|Piemunte]], inta parte ciü bassa da [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], ṿescìn aa [[Liguria|Ligüṛia]], tantu che a cunfìna cun: [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]] e [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM). Faciâ in sciü u ṿersante maṛittimu, a l'è circundâ pe' trei quarti dai munti, fra tütti u [[Munte Armetta]] u l'è chélu ciü autu e u riṿa a 'n autez̄z̄a de 1740 metri de 'n sciü u mâ. Stu lì u resta dae parte ciü ṿèrsu Urméa, mèntre a punènte, in pocu ciü bassu, u gh'è u [[Munte da Guardia]] (1659 m), de longu a marcà u cunfìn da cumüna, che ṿèrsu 'n a ṿalle u se cega e u rìṿa dae parte da [[Rocca da Stramuntina]] (1501 m). Passâ sta chi u gh'è u [[Rocca de Penne|Penùn]] (1495 m), u cunfìn u ṿa de deré aa spartiz̄iùn fra e tre ṿalàe: du [[Valâ du Pennavaire|Pennavaire]], de [[Valâ de Ferraia|Ferraia]] e d'Aroscia. A ṿalâ de Ferraia, püṛ'essèndu bona parte de prupietàe de Craṿaüna a cazze pe' 'na parte ascì intu teritoṛiu de Lâguia e de Burghettu, e u cunfìn u prusegue passandu ancù pe'u [[Munte Bellu]] (1335 m) e u caṛa au Dènte. Turnandu a muntà, da leṿante, u se incontra u [[Garbu de Taṛambüghe]], u se munta daa Galeṛia de Rocca Russa e u se prucedde ṿersu [[Munte Grossu]]. Ṿescìn a stu lì u se tröṿa i Sii (1311 m<ref group="n.">L'autez̄z̄a a se rifeṛisce au passu di Sii, e nu a tüttu u scitu, ch'u l'è ciü grossu</ref>) e muntandu u gh'è [[Colla de San Bertumê d'Urméa|San Bertumê]] (1493 m) e a z̄imma de [[Munte Pezautu|Pezautu]] (1544 m). Fra Pezautu e l'Armetta u gh'è ancù U Ciàn e A Curma, tüttu drentu u cumün de Craṿaüna. U paìse, du restu, u se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e u fà parte de l'auta ṿalâ du Pennavaire, ch'u u nàsce aa Funtana du Baggiu, in sciü a [[Còlla de Cravaüna|Colla de Craṿaüna]] (1337 m). U riàn u passa daa Cà du Buschettu e i se ghe cunzunze di autri riài maimàn ch'u caṛa a ṿalle. Ün di afluènti ciü grosci ch'i passa drentu u teritoṛiu da cumüna u l'è u Riàn du Crösu, ch'u nasce a l'[[Rocca de l'Arma|Arma]] e u passa de là daa Ciazöṛa. Pöi u gh'è u riàn de Cà Mezane, ch'u u nàsce sciü u Ruggiu, aa Ruöia, und'i pia l'aigua da beṿe, e u passa drentu u paìse. U riàn di Torti (o de l'Isuṛa), u nasce dai Cuṛài, sutte l'Armetta e u se caccia intu Pennavaire sutta e Cà Suttane. Sutte Rocca Russa, d'entu Garbu de Taṛambüghe, u sciorte 'n autru riàn, ch'u se va a cacià apena lì sutta intu Pennavaire. In po' primma de Cà de l'Arma da Ṿia, u gh'è i cunfìn cun [[Àutu]]. A furma du paìse a l'è tipica de muntagna, spartìu fra z̄inque difeṛènti burgàe, ch'i nu sun tantu distanti üna da l'autra, ma a ogni moddu bèn distinte, tra ste chi: * U Pözzu (''Poggio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è a fraz̄iùn dund'u gh'è a gescia e a cumüna, ch'i dan sciü a ciaz̄z̄a ch'a l'è u cèntru du paìse. A se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e cumme u ne disce u nomme a se tröṿa in sciü in pözzu, giṛàu ṿèrsu E Penne; e a l'è a primma burgâ ch'a se incontra riṿandu d'Arbenga dau stradùn. * E Cà Mezane (Case Mezzane), propiu atacâ au Pözzu, doppu a cumüna a se tröṿa a fraz̄iùn de Cà Mezane, ciü picenina, ch'a l'è longu a ṿia ch'a porta ṿersu A Ciazöṛa, a se ciamma cuscì ṿìstu ch'a l'è intu mèzzu tra sta lì e U Pözzu, u ghe passa ascì in riàn, ch'u u ne pia u nomme. * A Ciazöṛa (''Chiazzuola''), ciü versu u bòscu rispettu a l'autre due, passâ a capélla de San Bastiàn, ch'a resta in sciü a ṿia du semiteṛiu. * A Ruöia (''Ruora''), menz̄iunâ inte carte antighe cumme ''Rovoira'', a se tröṿa a 1042 m, surve au Pözzu e ae Cà Mezane, a l'è sèmpre stâ a ciü pupulâ e a l'è a ciü auta de tütte, da ṿescìn u se ghe tröṿa a capélla de San Roccu. * E Cà Suttane, u se ghe riṿa dau biṿiu longu u stradùn pocu primma de riṿà au Pözzu, o senù da sta chi. A se ciamma cuscì perché a l'è a parte du paìse ch'a resta ciü a ṿalle, sutt'u Pözzu, a 'n'autez̄z̄a de quasci 850 m. Ṿescìn ae cà u gh'è a capélla da Madonna da Neṿe. == Stòṛia == === Urìgine du nomme === L'urìgine du nomme du paìse a nu l'è bèn ciaia, dandu amèntu a carcün u ne ṿegniṛea dau latìn Clavis Una, ch'u aureṛeṿa dì "êsse fedeli numà a ün", ma du restu e primme testimunianz̄e scrîte dund'u cumpaṛìsce u nomme du paìse i mustra de furme cumme ''Caprania'', ''Capraunia'', ''Capravina'' e fina Capranica che ne ṿegniṛea tütte dau nomme da craṿa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Cumün de Cravaüna, a stòia|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://reportingtheworldover.wordpress.com/2015/07/14/il-paese-della-capra-e-delle-rape/|tìtolo=Cravaüna, u cumün de e ràve e de cràve|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> Adiṛitüṛa inti papéi ciü antighi a cumpaṛisce a denuminaz̄iùn ''Cravaune'', marcâ inte di atti du [[1363]], mèntre inti Statüti du [[1550]] truṿammu scritu ''Clavauna'' e ascì ''Cravauna'', bèn ṿescine aa furma in dialettu, pe' fenî cu'a primma apaṛiz̄iùn da furma ''Caprauna'' ch'a ṿegne scrîta intu [[1576]].<ref name="Merlop8">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.8}}</ref> === Etàe antiga === Intu teritòṛiu de Craṿaüna u l'è stàu truṿàu ciü testimunianz̄e d'epuca rumana, tantu ch'u l'è stàu facciu di scaṿi ch'i l'han purtàu aa lüsce in z̄èrtu nümeṛu de tòcchi de tèracöccia, ch'i remunteṛeṿa au [[I secolo|I seculu doppu Cristu]]. Sti chi i l'andaṿa a furmà cupette e autri strümènti de fabricaz̄iùn italica de chéi tèmpi, ch'i fan pensà ascì aa presènz̄a de ‘n sacraṛiu suttu u Castelà, pe'u Fasceu, truṿàu quande i l'han fàcciu u stradùn, scitu ünicu inte tütta a ṿalâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Gandolfi|outô2=Lucia Gervasini|tìtolo=La Stipe votiva di Caprauna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA22994|ànno=1985|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdigheṛa|léngoa=IT|p=92}}</ref> Du restu u l'è faz̄ile che inte sti posti chi l'òmmu u ghe fusse zà da prìmma, vistu ch'u gh'è tante arme, cumme chéla du Ciàn de l'Arma, dunde i l'han truṿàu ina cunchiglia garbâ du 10 000 a.C. Foscia ste chi i l'eṛa zà frequentàe dau Paleuliticu, e u se pènsa ascì ch'u ghe fusse di insediamènti di [[Liguri Antighi|Liguṛi antighi]], primma ch'u ṿegnisse i rumài. === Etàe de mèzzu === U teritòṛiu de Craṿaüna u ṿegne numinàu pe'a primma ota cumme parte du feudu de prupietàe di marchesci de Clavesana, de discendènz̄a aleṛamica, ch'i s'éṛa spartìi cu'i autri rammi da famìa i pusedimènti ch'i l'éṛa stài dunài da l'Impeṛatù Ottone I, primma cu'in àttu firmàu du [[967]]<ref name="Merlop8"/> e pöi cunfermàu de doppu, tantu intu [[1162]] cumme intu [[1226]].<ref name="Merlop8"/> Pe' de mutiṿaz̄iùi nu bèn ciaie du feudu ghe fasceṿa parte ascì a cumünitàe de [[Àutu]]. Du restu, u se sa che aumenu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]] i Cepolla, 'na ricca famia d'[[Arbenga]], i l'éṛa ṿegnüi scignuṛi du paìse, incaṛegài de longu dai Clavesana, cumme testimuniàu da 'n àttu di marchesci, firmàu ai 25 de lüiu du [[1320]], che i cuncedde cuscì u cuntrollu du feudu a Iacobino Cebulla.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|tìtolo=Conscente del Papa|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00011567|ànno=2001|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=97|capìtolo=IV. Conscente nel Trecento e nel Quattrocento: la signoria dei Cepolla/Cepollini}}</ref> Zà da carche annu stu chi u l'aṿea cumenz̄àu a mette e màe intu paìse, tantu che u sò nomme u cumpaṛìsce du [[1304]] inte ‘n papé ligàu a quandu i l'han catàu ‘na burgâ picenìna, chéle che aù foscia i sun e Cà Mezane.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.31}}</ref> In ciü pe' tüttu u [[XIV secolo|Trescèntu]] u gh'è stàu de cuntese, cumme quandu i dusceṿa elez̄z̄e u pudestàe d'Arbenga, cu'i Cepollini a sustegnu di marchesci, facciu ch'u porta i Clavesana a dà turna u feudu inte màe de sta famìa chi.<ref name="Merlop8" /> Cuscì, inti papéi dicci primma, ch'i ne mustra l'infeudamèntu di Cepollini, u marchese Federico de Clavesana u ṿa a cunfermà i diritti du cumitàu in sciü u castrum de Àutu e in sciü a ṿilla de Craṿaüna.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.9}}</ref> Cu'a mòrte di marchesci da famìa Clavesana i söi dumini i ṿegne purtài sùttu duminiu di Del Carretto, cun l'inṿestitüṛa de Aleramo Del Caretto aṿegnüa du [[1355]], faccia da l'impeṛatû Carlo IV, pianduse ascì in quartu da prupietàe du feudu. U rèstu, ch'u l'éṛa stàu spartìu tra i fìi du Iacobino, u passa ancù de man, fin ch'u vegne turna ünìa intu [[1363]], cu'in attu firmàu intu [[Castéllu di Conti Cepollini (Àutu)|castéllu de Àutu]]. Da fin du seculu u l'è pöi l'interṿèntu facciu daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che, intu mezzu de lìti da famìa di Del Carretto, a catta a tèrz̄a parte di diritti in sciu feudu, pagandu ben 60 milla fiuṛìn d'oṛu, cu'in ciàn de espansciùn pulitica ben precisu. Du mèscimu annu a l'è ‘na nöṿa investitüṛa, de longu ai Cepollini e ai Del Carretto.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.11}}</ref> Cu'a morte du conte Zaccaria Cepollini, aṿegnüa du [[1572]], l'ereditàe a ṿegne spartìa fra i sei fìi, cuscì cumme i diritti in sciu feudu: cuscì i ṿegne inṿestìi daa Repübbrica de Zena quattru di neṿi du conte, fii de Marc'Antonio Cepollini ([[1592]]).<ref name="Merlop12">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.12}}</ref> Intu fratèmpu, u pa che u marchese Scipione del Carretto de [[Süccaellu|Z̄uccaṛèllu]], du [[1586]] u se fusse pruṿàu a ṿènde u feudu, fascèndu a pruposta a Carlo Emanuele I de Savoia, scicumme ch'u l'aṿea puia ch'u ghe ṿegnisse purtàu ṿia, pe' ṿia de z̄erti acòrdi de prelaz̄iùn firmài cun [[Zena]]. A pröa a nu porta a nièn, e cuscì intu [[1589]] i marchesci i perde dau tüttu u cuntrollu in sciü i dui paìsci.<ref name="Merlop12" /> Doppu ‘na seṛie de cuntese drentu aa famìa, u ṿegne conte Giacomo Cepollini, che, spusàu cu'a zenese Paola Maria Cicala, u speṛaṿa de fenì inte l'elèncu di patriz̄i de Zena, cosa ch'a nu l'è capitâ. Cun u [[XVII secolo|Seiz̄èntu]] u se dröṿe ina nöṿa fase pe'u paìse, scicumme ch'u se fa ciü forte u besögnu d'espansciùn di piemuntesci, ch'i urganizza de spediz̄iùi contru u punènte ligure, tantu intu [[1625]] cumme intu [[1672]]. Craṿaüna difatti a se truṿaṿa ai tèrmi di dumini zenesci, ai cunfìn cun [[Ulmea|Urmea]], ch'a l'éṛa zà sutta ai Savoia.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.17}}</ref> Zà de sti tempi a cumünitàe de Craṿaüna a l'aṿea ina z̄erta autunumia in sciü e decisciùi, tantu ch'u se sa ch'a se truâṿa suṿènte inta ciaz̄z̄a du paìse o fin inta [[Gescia de Sant’Antunin (Cravaüna)|gescia de Sant'Antunìn]] o inte l'[[Uatoṛiu de San Bertumê (Cravaüna)|uatoṛiu]], mèntre che int'in ducümèntu du [[1799]] u se fa rifeṛimèntu a ‘na “Cà da Cumünitàe" e u se sa ascì che ṿersu a metàe du [[XVIII secolo|seculu XVIII]] i ṿegniṿa ascì elezüi duzze rapresentanti inte tüttu (tra sti chi u scéndegu e dui cunsuṛi). Cu'u tèmpu i l'éṛa stài duveṛài ascì di Statüti cumünali, cuscì cumme di registri, che u ciü impurtante u l'è u ''Libro degli Arrembi'', ch'u l'ha funz̄iunàu fin au [[1776]], ànnu ch'u l'è riṿàu u primmu catastru.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.32}}</ref> In seguitu au Tratàu de Utrecht, l'Impeṛatû Carlo VI u fenisce pe' strenze i cuntrolli in sciü i feudi impeṛiali, ch'u ghe cazze ascì Craṿaüna, cunscideṛâ peṛò de scarsu inteṛesse da Amedeo de Savoia, tantu ch'a cumpaṛìsce inta ''Nota dé Feudi Imperiali indifferenti a S.M.'', scicumme ch'a restaṿa föṛa man rispettu ai teritoṛi du regnu sabaudu de chéi tèmpi.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.19}}</ref> De cuntru a Repübbrica de Zena, a se mustra inte ‘na fase de debulez̄z̄a. A situaz̄iùn a cangia de grossu intu [[XVIII secolo|Setez̄èntu]], quandu a ṿegne cumbatüa a guèra de sucesciùn pulacca, ch'a porta intu [[1735]] aa firma de ‘n tratàu a Ṿiènna, ch'u permette ai Savoia in'espansciùn netta a meridiùn, tantu da piase 57 feudi impeṛiali, cumpresu chélu de Craṿaüna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dücàu de Savoia|tìtolo=Traités publics de la royale maison de Savoie avec les puissances étrangères, depuis la paix de Cateau-Cambrésis jusqu'à nos jours|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6538021w/f476.item|ànno=1836-1861|editô=Imprimerie Imperial|çitæ=Tüṛìn|léngoa=FR|p=467|capìtolo=Articles préliminaires de paix entre Sa Majesté le Roi de France, et Sa Majesté Impériale}}</ref> Stu facciu chi u porta in sciü a fin au destacamèntu daa Ligüṛia, pe' fenì sutta au Regnu de Sardegna, nu senz̄a de pulemiche, scicumme che i zenesci i denunz̄ian aa curte franz̄ese e austriaca che u pasaggiu u nu l'éṛa in regula. Du restu, inte l'aùstu du [[1736]] i rapresentanti di feudi piài dai Savoia i sun ciamài a [[Còiri|Cairu]] a züṛà fedeltàe au nöu padrùn e difatti carche dì prìmma u l'éṛa stàu püblicàu in edittu dau cavalier Passerini, ch'u custrenzeva i feudataṛi Pier Francesco Cevolino e Domenico Maria Accellino a prestà züṛamèntu.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.22}}</ref> Cuscì inte chéli dì a cumünitàe du feudu a se mette asèmme, pruandu a rebatte e decisciùi piàe a Ṿiènna, mandandu in attu, registràu da ‘n nutaiu, dund'u se fa presènte che i dui paìsci i l'éṛa da tèmpu sutte Zena. U fa istessu u Conte, che d'in Àutu u manda in autru papé, dund'u se fa cunusce cumme feudataṛiu da Repübbrica Zenese, ma sènz̄a che a situaz̄iùn a cange. Inte stu moddu i piemutesci i se pìa di dumini ciü ṿescìn aa maṛìna, de impurtanz̄a pe' i traffeghi ecunomichi versu a Riṿeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/localita/caprauna|tìtolo=Cravaüna, tra a ṿalâ du Pennavaire e chéla du Tàna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo= A stòṛia de Àutu, fra dispute e cuntruversie.Cun Craṿaüna ünicu paìse "afaciàu in sce u mà" du Piemunte.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> Dau [[1861]] u pàssa sutta au [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], suttu u mandamèntu XIII, de Urmea, intu circundaṛiu de Mundeṿì, scancelàu du [[1926]] e pöi passàu sutta a chélu de Cuni, pöi ṿegnüu pruincia. Da l'ànnu [[1946]] u l'è inta [[Italia|Repübbrica italiana]]. U fa parte de Üniùn muntana Alta Val Tanaro. == Abitanti == === Evulu''z̄''iùn demugràfica === {{Demografia/Cravòuna}} === Minuṛàn''z̄''e fuṛèste === Segundu l'[[ISTAT]], ai 31 de descèmbre du 2014, a Craṿaüna u gh'è 1 rescidènte fuṛèstu. == Pòsti de interesse == [[File:Caprauna chiesa.jpg|thumb|Craṿaüna, a gescia de Sant'Antunìn|sinistra]] === Architetüṛe religiuse === * '''Gescia da parocchia de Sant'Antunìn''', (cunusciüa ascì numà cumme "A gescia"), faccia intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-di-s-antonino-sec-xviii-38661-1-aea88b38debf4ee256f52935846578d2|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a gêxa de Sant'Antunìn.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Uatoṛiu de San Bertumê''', inta ciaz̄z̄a da paìse, ataccu aa gescia, u l'è du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Chi u gh'è a sêde da cunfraternita ch'a ne pòrta u nòmme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-di-san-bartolomeo-38603-1-a538f499e0cc875e6c52935913b3db72|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, L'Uratoriu de San Bertumé|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Gescetta de Sàn Roccu''', inta burgâ da Ruöia, faccia intu [[XIX secolo|seculu XIX]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesetta-di-san-rocco-fine-xix-sec-38662-1-6eacda0f539bef55e2cfef73cc4f2dc1|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a géxetta de San Ròccu.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://danilodelorenzis.altervista.org/caprauna.html|tìtolo=Cravaüna, futugrafìe|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''A Capélla de Guarnê''' o da Viscitaz̄iùn ascì, ch'a se tröva inta lucalitàe de Guarnê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-della-visitazione-loc-guarnero-38663-1-a8b6bec24a4939293de295150587cfc5|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta da a Vixitasiùn.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> *'''A Capella de San Bastiàn''', inta burgâ da Ciazöṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-dei-santi-fabiano-e-sebastiano-38600-1-9fbcfc49db83cb3a4295c50353b6d7f3|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta di Santi Fabiàn e 'Bastian.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Capeletta de San Benàrdu''', pocu au de surva de cà du Pözzu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-san-bernardo-38601-1-b901d934811016ef49b071d4588bfed2|tìtolo=Còse vegghe, Cravaüna, a capeletta de San Benàrdu|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Santuàṛiu de l'Asunta''', ciamâ de suènte dai abitanti du pòstu "A Capella", a se tröva versu u boscu, sutta aa via pruinciale, primma de Costabella.<ref name=":0" /> *'''Capeletta de Cà Suttane''', o ''da Madònna da Neṿe'', inta burgâ che ne pìa u nòmme. === Musei === A Craṿaüna u se tröṿa u museu etnugraficu dedicàu au paìse, ch'u mùstra futugrafìe, atrez̄z̄i e arnesci da ṿìtta cuntadina de chéi tèmpi, a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttuz̄èntu]]. Stu chi u l'è stàu duèrtu intu [[2000]] in sce l'iniz̄iàtiṿa di rescidènti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/museo-etnografico-di-caprauna|tìtolo=U museu etnugraficu de Craṿaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> == Ecunumìa == L'ecunumìa du paìse a l'è pe'a ciü parte legâ a l'agricultüṛa e a l'alevamèntu, ma ascì au türismu, survatüttu pe'u trekking, e caminàe inti viöi e e scalàe. == Cultüṛa == [[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|A raṿa de Craṿaüna]] === Dialettu de Craṿaüna=== {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèscimu argumentu in detaiu}} A Craṿaüna u se parla in dialettu ch'u s'asemeia a chélu di autri paìsci da ṿalâ du Pennavaire. Fra e difeṛènz̄e ciü impurtanti ch'i cangia dau [[Lìgure céntro-òcidentâle|parlà di figui]]<ref group="n.">Cun sta paṛolla chi u se intènde i ligüṛi da maṛina e pe' u ciü da ṿalâ d'Ineja, cunusciüi intu paìse perché i ṿegniṿa a ṿènde e fighe; de contru u l'eṛa solitu che chéli de Craṿaüna i caṛasse da ste parte lì (cumme au [[Burgumau|Burgumaṛu]] o a [[Puntedasce|Pontedasce]]) pe' travaià inte l'uṛiṿe e inti gumbi. Dau nomme "figui" i seṛea da tiṛà föṛa e gènte de l'entrutèra arbenganese e da ṿalâ da Ceṿe.</ref> u gh'è a presènz̄a marcâ di sòi {{IPA|[ts]}} e {{IPA|[dz]}}, ch'i pia u pòstu da {{IPA|[s]}} e da {{IPA|[z]}} (se disce ''ciaz̄z̄a'' {{IPA|['tʃats:a]}} e nu ''ciassa'' {{IPA|['tʃas:a]}}, ''pözzu'' {{IPA|['pødz:u]}} e nu ''pöṡṡu'' {{IPA|['pøz:u]}}), trattu ch'u se presènta ascì inte l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]. Du rèstu a se fa cunusce ascì a prununz̄ia da r giasciâ, ch'a se tröva in genere fra vucâle, ch'a gh'è ascì inte carcün de l'autri dialetti de l'entrutèra de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e a l'è ben difeṛènte da chéla italiàna. Autra difeṛènz̄a de contu a l'è ch'u manca a "x" che de suènte a marca u sòn da j franz̄ese, sustituìa da u sòn "sc" duz̄e (cumme in ''sösciüṛa''), cuscì cumme a maneṛa de dì a "v" fra vucâle ch'a scumpaṛisce tostu e a se semeia a 'na ṿia de mèzzu fra a "v" e "u" (cumme inta paṛolla ''ciaṿe''). In ciü u gh'è de paṛolle ch'i se semeia ai dialetti de [[Naxin|Nascin]] e de [[Castergiancu]], che presempiu i g'han u passaggiu de furme in -yt- a -c-, e ducca, u ghe se disce ''làcce'' e nu ''làite'', ''nöcce'' e nu ''nötte'', fenomenu ch'u se tröṿa ascì inte z̄erte furme di verbi, cumme "dicciu" o "facciu". De seguitu in elencu de paragùi fra u dialettu de Craṿaüna e chélli d'Arbenga e [[Castergiancu]].<ref>{{Çitta web|url=https://m.facebook.com/Amici-per-Caprauna-1779302538967585/?refid=13&__tn__=%2Cg|tìtolo=Asuciasiùn Amixi de Cravaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref> {| class="wikitable" !Craṿaüna !Arbenga !Castergiancu |- |Brüsciacafè<ref group="n.">Nomme che u indica in moddu specificu u cuntenitù dunde u se mette u cafè mascinàu</ref> | - |Còrnu |- |Cafetêṛa |Cafete(r)a |Cafete(r)a |- |Grattaia |Gratà(r)a |Grattai(r)a |- |Muṛinettu |Mascinìn |Mascinìn |- |Rasc-cettu |Raspettu |Raspettu |- |Scrùsce<ref group="n.">Lische sutì de legnu, de suṿente de nissöṛa, duveṛàe pe'a custruz̄iùn di caṿàgni; i l'esciste ascì di atressi ch'i i sèrve pe cegà e mette asemme 'sti tòcchi, inta tradiz̄iùn du paìse ciamài "Piccascrusce" o "Issascrusce".</ref> |Scrùsce |Scrùsce |} === Asuciaz̄iùi === A Craṿaüna u gh'è difeṛènti asuciaz̄iùi, cumme a ''Pro Loco'', ch'a urganizza e manifestaz̄iùi intu paìse, l'asuciaz̄iùn ''Amici di Caprauna'', ch'a se interessa de tradiz̄iùi du postu e da valurizaz̄iùn da sucietàe du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/associazioni-enti|tìtolo=Asuciasiùi e enti, cumün de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> Nu manca ascì l'urganizaz̄iùn ''Isola di CapraUnica'', pe'a ripupulasiùn da burgâ da Ruöia.<ref>{{Çitta web|url=https://torino.repubblica.it/cronaca/2020/06/16/news/s-259338902/|tìtolo=U prugettu de l'ìsua de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> ===Cüscina=== Tipica de ste parte a l'è a "[[Raṿa de Craṿaüna]]", inseṛìa intu prugramma de tütela Slow Food da l'ànnu [[2003]], duveṛâ pé diferènti piàtti da tradisiùn cumme i "sc-ciancùi", particulâre genere de pàsta fresca prepaṛàu inta ṿalâ du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|tìtolo=A ràva de Cravaüna, scheda de descrisiùn|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/rapa-di-caprauna/|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> == Feste e féṛe == * Festa da Furmagetta e du pan de ca', ai inìssi de aùstu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontegiovani.it/news/festa-della-formaggetta-e-del-pan-de-ca-caprauna|tìtolo=a fèsta da furmagetta e du pàn de ca' 2018|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref> * Festa de ràve, in utùbre. * Mezz'aùstu a Craṿaüna, festa ch'a se tegne aa 'Sunta. == Aministraz̄iùn == {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu [[2001]]|30 mazzu [[2006]]|Rinaldo Arnaldi|Indipendènte|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu [[2006]]|16 mazzu [[2011]]|Rinaldo Arnaldi|Lista civica|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|16 mazzu [[2011]]|27 zenà [[2015]] |Marco Mordeglia|lista civica|scéndegu| }}{{ComuniAmminPrec|17 freṿà [[2015]]|31 mazzu [[2015]]|Claudia Bergia |- |Cumisàṛiu prefetiz̄iu|}}{{ComuniAmminPrec|31 de mazzu [[2015]]|20 setèmbre [[2020]]|Paolo Ferraris|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrec|20 setèmbre [[2020]]|in càrega|Giuseppe Ruaro|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de Cumünicaz̄iùn == [[File:Colle caprauna 01.jpg|thumb|U stradùn dau pàssu da [[Còlla de Cravaüna|Còlla]]|sinistra]] U teritòṛiu da cumüna u l'è culegàu cun Arbenga e cun Urmea graz̄ie au stradùn (SP216-SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Saùna]]), ch'a traversa tütta a ṿalâ du Pennavaire a partì d'Arbenga pé riṿà fin aa [[Còlla de Cravaüna|Còlla de Craṿaüna]] e da chì passàu u Preàllu, u se riṿa Cantaraina, in sciü a statale da Còlla de Naṿa. U traffegu de curieṛe u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da pruincia de Sauna, a [[TPL Linea]]. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}} {{clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]] p26oa3ce6l5q750szljj68qycsrsmup 273457 273456 2026-08-24T16:34:50Z Arbenganese 12552 /* Dialettu de Craṿaüna */ cleanup, +, paragr. 273457 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}} {{Divisione amministrativa |Tipo = [[comun|cumüna]] |Nome = Craṿaüna |Panorama = Caparauna pan.jpg |Didascalia = <div align="center">U paìse de Craṿaüna</div> |Bandiera = |Voce bandiera = |Stemma = |Voce stemma = |var-localizaçión = Lucalizaz̄iùn |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-aministraçión = Aministraz̄iùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scéndegu]] |Amministratore locale = Giuseppe Ruaro |Partito = lista cìvica ''Insieme per credere in un futuro'' |Data elezione = 20-9-2020 |var-denscitæ = Denscitàe |Mandato = 2 |Data rielezione = 25-5-2026 |var-teritöio = Teritoṛiu |var-cordinæ = Curdinàe |var-instituçión = Istituz̄iùn |Data istituzione = 1861 |var-superfìcce = Estensciùn |var-altitùdine = Autez̄z̄a |Altitudine = 959 |Abitanti = 80 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulaz̄iùn rescidente ai 31 de discèmbre du 2024 (dàtu pruṿisoṛiu). |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fraz̄iùi]] |Sottodivisioni = A Ciazöṛa, A Ruöia, E Cà Suttàne, E Cà Mezzane, U Pözzu (sêde da cumüna) |var-divixoìn_confinànti = Cumüi ch'i ghe cunfina |Divisioni confinanti = [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]], [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM) |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu uraṛiu |var-cod._cadàstro = Codice du catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3s |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 3498 |Diffusività = |var-nómme_abitànti = Nomme abitanti |Nome abitanti = de Craṿaüna |var-patrón = Santu patrùn |Patrono = Sant'Antunìn |var-festîvo = Festìṿu |Festivo = 2 de setembre |var-âtre_informaçioìn = Autre infurmaz̄iùi |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Mappa provincia IT-CN Caprauna.png |Didascalia mappa = A pusiz̄iùn de Craṿaüna inta pruincia de Cuni |var-scîto_ofiçiâ = Scìtu uficiâle }} '''Craṿaüna'''{{#tag:ref|U se ghe disce {{IPA|[krawa'yna]}}, mèntre in Riṿeṛa u ṿegne scricciu ''Cravaüna''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> {{IPA|[krava'yna]}}, mèscimu che in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cravauna'' {{IPA|[kra'vawna]}} in [[zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/caprauna/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Caprauna|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-18}}</ref>, ''Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]|group=n.}} (''Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna du bassu [[Piemonte|Piemunte]], inta [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], cun 80 abitanti (dàti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="140" style="text-align:center"> Immaggine:Caprauna pan da dubasso.jpg|Ṿìsta de Craṿaüna dai Rucài Immaggine:Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png|A Colla de Craṿaüna dae Caṛanche da Guardia Immaggine:Rocca delle Penne e Rocca Tramontina dal Monte della Guardia.png|E Penne e A Stramuntina Immaggine:Monte Armetta da Bric della Penna.png|L'Armetta ṿìstu dae Penne </gallery> Craṿaüna a se tröṿa in [[Piemonte|Piemunte]], inta parte ciü bassa da [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], ṿescìn aa [[Liguria|Ligüṛia]], tantu che a cunfìna cun: [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]] e [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM). Faciâ in sciü u ṿersante maṛittimu, a l'è circundâ pe' trei quarti dai munti, fra tütti u [[Munte Armetta]] u l'è chélu ciü autu e u riṿa a 'n autez̄z̄a de 1740 metri de 'n sciü u mâ. Stu lì u resta dae parte ciü ṿèrsu Urméa, mèntre a punènte, in pocu ciü bassu, u gh'è u [[Munte da Guardia]] (1659 m), de longu a marcà u cunfìn da cumüna, che ṿèrsu 'n a ṿalle u se cega e u rìṿa dae parte da [[Rocca da Stramuntina]] (1501 m). Passâ sta chi u gh'è u [[Rocca de Penne|Penùn]] (1495 m), u cunfìn u ṿa de deré aa spartiz̄iùn fra e tre ṿalàe: du [[Valâ du Pennavaire|Pennavaire]], de [[Valâ de Ferraia|Ferraia]] e d'Aroscia. A ṿalâ de Ferraia, püṛ'essèndu bona parte de prupietàe de Craṿaüna a cazze pe' 'na parte ascì intu teritoṛiu de Lâguia e de Burghettu, e u cunfìn u prusegue passandu ancù pe'u [[Munte Bellu]] (1335 m) e u caṛa au Dènte. Turnandu a muntà, da leṿante, u se incontra u [[Garbu de Taṛambüghe]], u se munta daa Galeṛia de Rocca Russa e u se prucedde ṿersu [[Munte Grossu]]. Ṿescìn a stu lì u se tröṿa i Sii (1311 m<ref group="n.">L'autez̄z̄a a se rifeṛisce au passu di Sii, e nu a tüttu u scitu, ch'u l'è ciü grossu</ref>) e muntandu u gh'è [[Colla de San Bertumê d'Urméa|San Bertumê]] (1493 m) e a z̄imma de [[Munte Pezautu|Pezautu]] (1544 m). Fra Pezautu e l'Armetta u gh'è ancù U Ciàn e A Curma, tüttu drentu u cumün de Craṿaüna. U paìse, du restu, u se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e u fà parte de l'auta ṿalâ du Pennavaire, ch'u u nàsce aa Funtana du Baggiu, in sciü a [[Còlla de Cravaüna|Colla de Craṿaüna]] (1337 m). U riàn u passa daa Cà du Buschettu e i se ghe cunzunze di autri riài maimàn ch'u caṛa a ṿalle. Ün di afluènti ciü grosci ch'i passa drentu u teritoṛiu da cumüna u l'è u Riàn du Crösu, ch'u nasce a l'[[Rocca de l'Arma|Arma]] e u passa de là daa Ciazöṛa. Pöi u gh'è u riàn de Cà Mezane, ch'u u nàsce sciü u Ruggiu, aa Ruöia, und'i pia l'aigua da beṿe, e u passa drentu u paìse. U riàn di Torti (o de l'Isuṛa), u nasce dai Cuṛài, sutte l'Armetta e u se caccia intu Pennavaire sutta e Cà Suttane. Sutte Rocca Russa, d'entu Garbu de Taṛambüghe, u sciorte 'n autru riàn, ch'u se va a cacià apena lì sutta intu Pennavaire. In po' primma de Cà de l'Arma da Ṿia, u gh'è i cunfìn cun [[Àutu]]. A furma du paìse a l'è tipica de muntagna, spartìu fra z̄inque difeṛènti burgàe, ch'i nu sun tantu distanti üna da l'autra, ma a ogni moddu bèn distinte, tra ste chi: * U Pözzu (''Poggio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è a fraz̄iùn dund'u gh'è a gescia e a cumüna, ch'i dan sciü a ciaz̄z̄a ch'a l'è u cèntru du paìse. A se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e cumme u ne disce u nomme a se tröṿa in sciü in pözzu, giṛàu ṿèrsu E Penne; e a l'è a primma burgâ ch'a se incontra riṿandu d'Arbenga dau stradùn. * E Cà Mezane (Case Mezzane), propiu atacâ au Pözzu, doppu a cumüna a se tröṿa a fraz̄iùn de Cà Mezane, ciü picenina, ch'a l'è longu a ṿia ch'a porta ṿersu A Ciazöṛa, a se ciamma cuscì ṿìstu ch'a l'è intu mèzzu tra sta lì e U Pözzu, u ghe passa ascì in riàn, ch'u u ne pia u nomme. * A Ciazöṛa (''Chiazzuola''), ciü versu u bòscu rispettu a l'autre due, passâ a capélla de San Bastiàn, ch'a resta in sciü a ṿia du semiteṛiu. * A Ruöia (''Ruora''), menz̄iunâ inte carte antighe cumme ''Rovoira'', a se tröṿa a 1042 m, surve au Pözzu e ae Cà Mezane, a l'è sèmpre stâ a ciü pupulâ e a l'è a ciü auta de tütte, da ṿescìn u se ghe tröṿa a capélla de San Roccu. * E Cà Suttane, u se ghe riṿa dau biṿiu longu u stradùn pocu primma de riṿà au Pözzu, o senù da sta chi. A se ciamma cuscì perché a l'è a parte du paìse ch'a resta ciü a ṿalle, sutt'u Pözzu, a 'n'autez̄z̄a de quasci 850 m. Ṿescìn ae cà u gh'è a capélla da Madonna da Neṿe. == Stòṛia == === Urìgine du nomme === L'urìgine du nomme du paìse a nu l'è bèn ciaia, dandu amèntu a carcün u ne ṿegniṛea dau latìn Clavis Una, ch'u aureṛeṿa dì "êsse fedeli numà a ün", ma du restu e primme testimunianz̄e scrîte dund'u cumpaṛìsce u nomme du paìse i mustra de furme cumme ''Caprania'', ''Capraunia'', ''Capravina'' e fina Capranica che ne ṿegniṛea tütte dau nomme da craṿa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Cumün de Cravaüna, a stòia|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://reportingtheworldover.wordpress.com/2015/07/14/il-paese-della-capra-e-delle-rape/|tìtolo=Cravaüna, u cumün de e ràve e de cràve|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> Adiṛitüṛa inti papéi ciü antighi a cumpaṛisce a denuminaz̄iùn ''Cravaune'', marcâ inte di atti du [[1363]], mèntre inti Statüti du [[1550]] truṿammu scritu ''Clavauna'' e ascì ''Cravauna'', bèn ṿescine aa furma in dialettu, pe' fenî cu'a primma apaṛiz̄iùn da furma ''Caprauna'' ch'a ṿegne scrîta intu [[1576]].<ref name="Merlop8">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.8}}</ref> === Etàe antiga === Intu teritòṛiu de Craṿaüna u l'è stàu truṿàu ciü testimunianz̄e d'epuca rumana, tantu ch'u l'è stàu facciu di scaṿi ch'i l'han purtàu aa lüsce in z̄èrtu nümeṛu de tòcchi de tèracöccia, ch'i remunteṛeṿa au [[I secolo|I seculu doppu Cristu]]. Sti chi i l'andaṿa a furmà cupette e autri strümènti de fabricaz̄iùn italica de chéi tèmpi, ch'i fan pensà ascì aa presènz̄a de ‘n sacraṛiu suttu u Castelà, pe'u Fasceu, truṿàu quande i l'han fàcciu u stradùn, scitu ünicu inte tütta a ṿalâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Gandolfi|outô2=Lucia Gervasini|tìtolo=La Stipe votiva di Caprauna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA22994|ànno=1985|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdigheṛa|léngoa=IT|p=92}}</ref> Du restu u l'è faz̄ile che inte sti posti chi l'òmmu u ghe fusse zà da prìmma, vistu ch'u gh'è tante arme, cumme chéla du Ciàn de l'Arma, dunde i l'han truṿàu ina cunchiglia garbâ du 10 000 a.C. Foscia ste chi i l'eṛa zà frequentàe dau Paleuliticu, e u se pènsa ascì ch'u ghe fusse di insediamènti di [[Liguri Antighi|Liguṛi antighi]], primma ch'u ṿegnisse i rumài. === Etàe de mèzzu === U teritòṛiu de Craṿaüna u ṿegne numinàu pe'a primma ota cumme parte du feudu de prupietàe di marchesci de Clavesana, de discendènz̄a aleṛamica, ch'i s'éṛa spartìi cu'i autri rammi da famìa i pusedimènti ch'i l'éṛa stài dunài da l'Impeṛatù Ottone I, primma cu'in àttu firmàu du [[967]]<ref name="Merlop8"/> e pöi cunfermàu de doppu, tantu intu [[1162]] cumme intu [[1226]].<ref name="Merlop8"/> Pe' de mutiṿaz̄iùi nu bèn ciaie du feudu ghe fasceṿa parte ascì a cumünitàe de [[Àutu]]. Du restu, u se sa che aumenu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]] i Cepolla, 'na ricca famia d'[[Arbenga]], i l'éṛa ṿegnüi scignuṛi du paìse, incaṛegài de longu dai Clavesana, cumme testimuniàu da 'n àttu di marchesci, firmàu ai 25 de lüiu du [[1320]], che i cuncedde cuscì u cuntrollu du feudu a Iacobino Cebulla.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|tìtolo=Conscente del Papa|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00011567|ànno=2001|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=97|capìtolo=IV. Conscente nel Trecento e nel Quattrocento: la signoria dei Cepolla/Cepollini}}</ref> Zà da carche annu stu chi u l'aṿea cumenz̄àu a mette e màe intu paìse, tantu che u sò nomme u cumpaṛìsce du [[1304]] inte ‘n papé ligàu a quandu i l'han catàu ‘na burgâ picenìna, chéle che aù foscia i sun e Cà Mezane.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.31}}</ref> In ciü pe' tüttu u [[XIV secolo|Trescèntu]] u gh'è stàu de cuntese, cumme quandu i dusceṿa elez̄z̄e u pudestàe d'Arbenga, cu'i Cepollini a sustegnu di marchesci, facciu ch'u porta i Clavesana a dà turna u feudu inte màe de sta famìa chi.<ref name="Merlop8" /> Cuscì, inti papéi dicci primma, ch'i ne mustra l'infeudamèntu di Cepollini, u marchese Federico de Clavesana u ṿa a cunfermà i diritti du cumitàu in sciü u castrum de Àutu e in sciü a ṿilla de Craṿaüna.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.9}}</ref> Cu'a mòrte di marchesci da famìa Clavesana i söi dumini i ṿegne purtài sùttu duminiu di Del Carretto, cun l'inṿestitüṛa de Aleramo Del Caretto aṿegnüa du [[1355]], faccia da l'impeṛatû Carlo IV, pianduse ascì in quartu da prupietàe du feudu. U rèstu, ch'u l'éṛa stàu spartìu tra i fìi du Iacobino, u passa ancù de man, fin ch'u vegne turna ünìa intu [[1363]], cu'in attu firmàu intu [[Castéllu di Conti Cepollini (Àutu)|castéllu de Àutu]]. Da fin du seculu u l'è pöi l'interṿèntu facciu daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che, intu mezzu de lìti da famìa di Del Carretto, a catta a tèrz̄a parte di diritti in sciu feudu, pagandu ben 60 milla fiuṛìn d'oṛu, cu'in ciàn de espansciùn pulitica ben precisu. Du mèscimu annu a l'è ‘na nöṿa investitüṛa, de longu ai Cepollini e ai Del Carretto.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.11}}</ref> Cu'a morte du conte Zaccaria Cepollini, aṿegnüa du [[1572]], l'ereditàe a ṿegne spartìa fra i sei fìi, cuscì cumme i diritti in sciu feudu: cuscì i ṿegne inṿestìi daa Repübbrica de Zena quattru di neṿi du conte, fii de Marc'Antonio Cepollini ([[1592]]).<ref name="Merlop12">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.12}}</ref> Intu fratèmpu, u pa che u marchese Scipione del Carretto de [[Süccaellu|Z̄uccaṛèllu]], du [[1586]] u se fusse pruṿàu a ṿènde u feudu, fascèndu a pruposta a Carlo Emanuele I de Savoia, scicumme ch'u l'aṿea puia ch'u ghe ṿegnisse purtàu ṿia, pe' ṿia de z̄erti acòrdi de prelaz̄iùn firmài cun [[Zena]]. A pröa a nu porta a nièn, e cuscì intu [[1589]] i marchesci i perde dau tüttu u cuntrollu in sciü i dui paìsci.<ref name="Merlop12" /> Doppu ‘na seṛie de cuntese drentu aa famìa, u ṿegne conte Giacomo Cepollini, che, spusàu cu'a zenese Paola Maria Cicala, u speṛaṿa de fenì inte l'elèncu di patriz̄i de Zena, cosa ch'a nu l'è capitâ. Cun u [[XVII secolo|Seiz̄èntu]] u se dröṿe ina nöṿa fase pe'u paìse, scicumme ch'u se fa ciü forte u besögnu d'espansciùn di piemuntesci, ch'i urganizza de spediz̄iùi contru u punènte ligure, tantu intu [[1625]] cumme intu [[1672]]. Craṿaüna difatti a se truṿaṿa ai tèrmi di dumini zenesci, ai cunfìn cun [[Ulmea|Urmea]], ch'a l'éṛa zà sutta ai Savoia.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.17}}</ref> Zà de sti tempi a cumünitàe de Craṿaüna a l'aṿea ina z̄erta autunumia in sciü e decisciùi, tantu ch'u se sa ch'a se truâṿa suṿènte inta ciaz̄z̄a du paìse o fin inta [[Gescia de Sant’Antunin (Cravaüna)|gescia de Sant'Antunìn]] o inte l'[[Uatoṛiu de San Bertumê (Cravaüna)|uatoṛiu]], mèntre che int'in ducümèntu du [[1799]] u se fa rifeṛimèntu a ‘na “Cà da Cumünitàe" e u se sa ascì che ṿersu a metàe du [[XVIII secolo|seculu XVIII]] i ṿegniṿa ascì elezüi duzze rapresentanti inte tüttu (tra sti chi u scéndegu e dui cunsuṛi). Cu'u tèmpu i l'éṛa stài duveṛài ascì di Statüti cumünali, cuscì cumme di registri, che u ciü impurtante u l'è u ''Libro degli Arrembi'', ch'u l'ha funz̄iunàu fin au [[1776]], ànnu ch'u l'è riṿàu u primmu catastru.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.32}}</ref> In seguitu au Tratàu de Utrecht, l'Impeṛatû Carlo VI u fenisce pe' strenze i cuntrolli in sciü i feudi impeṛiali, ch'u ghe cazze ascì Craṿaüna, cunscideṛâ peṛò de scarsu inteṛesse da Amedeo de Savoia, tantu ch'a cumpaṛìsce inta ''Nota dé Feudi Imperiali indifferenti a S.M.'', scicumme ch'a restaṿa föṛa man rispettu ai teritoṛi du regnu sabaudu de chéi tèmpi.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.19}}</ref> De cuntru a Repübbrica de Zena, a se mustra inte ‘na fase de debulez̄z̄a. A situaz̄iùn a cangia de grossu intu [[XVIII secolo|Setez̄èntu]], quandu a ṿegne cumbatüa a guèra de sucesciùn pulacca, ch'a porta intu [[1735]] aa firma de ‘n tratàu a Ṿiènna, ch'u permette ai Savoia in'espansciùn netta a meridiùn, tantu da piase 57 feudi impeṛiali, cumpresu chélu de Craṿaüna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dücàu de Savoia|tìtolo=Traités publics de la royale maison de Savoie avec les puissances étrangères, depuis la paix de Cateau-Cambrésis jusqu'à nos jours|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6538021w/f476.item|ànno=1836-1861|editô=Imprimerie Imperial|çitæ=Tüṛìn|léngoa=FR|p=467|capìtolo=Articles préliminaires de paix entre Sa Majesté le Roi de France, et Sa Majesté Impériale}}</ref> Stu facciu chi u porta in sciü a fin au destacamèntu daa Ligüṛia, pe' fenì sutta au Regnu de Sardegna, nu senz̄a de pulemiche, scicumme che i zenesci i denunz̄ian aa curte franz̄ese e austriaca che u pasaggiu u nu l'éṛa in regula. Du restu, inte l'aùstu du [[1736]] i rapresentanti di feudi piài dai Savoia i sun ciamài a [[Còiri|Cairu]] a züṛà fedeltàe au nöu padrùn e difatti carche dì prìmma u l'éṛa stàu püblicàu in edittu dau cavalier Passerini, ch'u custrenzeva i feudataṛi Pier Francesco Cevolino e Domenico Maria Accellino a prestà züṛamèntu.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.22}}</ref> Cuscì inte chéli dì a cumünitàe du feudu a se mette asèmme, pruandu a rebatte e decisciùi piàe a Ṿiènna, mandandu in attu, registràu da ‘n nutaiu, dund'u se fa presènte che i dui paìsci i l'éṛa da tèmpu sutte Zena. U fa istessu u Conte, che d'in Àutu u manda in autru papé, dund'u se fa cunusce cumme feudataṛiu da Repübbrica Zenese, ma sènz̄a che a situaz̄iùn a cange. Inte stu moddu i piemutesci i se pìa di dumini ciü ṿescìn aa maṛìna, de impurtanz̄a pe' i traffeghi ecunomichi versu a Riṿeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/localita/caprauna|tìtolo=Cravaüna, tra a ṿalâ du Pennavaire e chéla du Tàna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo= A stòṛia de Àutu, fra dispute e cuntruversie.Cun Craṿaüna ünicu paìse "afaciàu in sce u mà" du Piemunte.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> Dau [[1861]] u pàssa sutta au [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], suttu u mandamèntu XIII, de Urmea, intu circundaṛiu de Mundeṿì, scancelàu du [[1926]] e pöi passàu sutta a chélu de Cuni, pöi ṿegnüu pruincia. Da l'ànnu [[1946]] u l'è inta [[Italia|Repübbrica italiana]]. U fa parte de Üniùn muntana Alta Val Tanaro. == Abitanti == === Evulu''z̄''iùn demugràfica === {{Demografia/Cravòuna}} === Minuṛàn''z̄''e fuṛèste === Segundu l'[[ISTAT]], ai 31 de descèmbre du 2014, a Craṿaüna u gh'è 1 rescidènte fuṛèstu. == Pòsti de interesse == [[File:Caprauna chiesa.jpg|thumb|Craṿaüna, a gescia de Sant'Antunìn|sinistra]] === Architetüṛe religiuse === * '''Gescia da parocchia de Sant'Antunìn''', (cunusciüa ascì numà cumme "A gescia"), faccia intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-di-s-antonino-sec-xviii-38661-1-aea88b38debf4ee256f52935846578d2|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a gêxa de Sant'Antunìn.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Uatoṛiu de San Bertumê''', inta ciaz̄z̄a da paìse, ataccu aa gescia, u l'è du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Chi u gh'è a sêde da cunfraternita ch'a ne pòrta u nòmme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-di-san-bartolomeo-38603-1-a538f499e0cc875e6c52935913b3db72|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, L'Uratoriu de San Bertumé|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Gescetta de Sàn Roccu''', inta burgâ da Ruöia, faccia intu [[XIX secolo|seculu XIX]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesetta-di-san-rocco-fine-xix-sec-38662-1-6eacda0f539bef55e2cfef73cc4f2dc1|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a géxetta de San Ròccu.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://danilodelorenzis.altervista.org/caprauna.html|tìtolo=Cravaüna, futugrafìe|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''A Capélla de Guarnê''' o da Viscitaz̄iùn ascì, ch'a se tröva inta lucalitàe de Guarnê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-della-visitazione-loc-guarnero-38663-1-a8b6bec24a4939293de295150587cfc5|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta da a Vixitasiùn.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> *'''A Capella de San Bastiàn''', inta burgâ da Ciazöṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-dei-santi-fabiano-e-sebastiano-38600-1-9fbcfc49db83cb3a4295c50353b6d7f3|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta di Santi Fabiàn e 'Bastian.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Capeletta de San Benàrdu''', pocu au de surva de cà du Pözzu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-san-bernardo-38601-1-b901d934811016ef49b071d4588bfed2|tìtolo=Còse vegghe, Cravaüna, a capeletta de San Benàrdu|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Santuàṛiu de l'Asunta''', ciamâ de suènte dai abitanti du pòstu "A Capella", a se tröva versu u boscu, sutta aa via pruinciale, primma de Costabella.<ref name=":0" /> *'''Capeletta de Cà Suttane''', o ''da Madònna da Neṿe'', inta burgâ che ne pìa u nòmme. === Musei === A Craṿaüna u se tröṿa u museu etnugraficu dedicàu au paìse, ch'u mùstra futugrafìe, atrez̄z̄i e arnesci da ṿìtta cuntadina de chéi tèmpi, a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttuz̄èntu]]. Stu chi u l'è stàu duèrtu intu [[2000]] in sce l'iniz̄iàtiṿa di rescidènti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/museo-etnografico-di-caprauna|tìtolo=U museu etnugraficu de Craṿaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> == Ecunumìa == L'ecunumìa du paìse a l'è stâ pe’ di ànni ligâ ciü tantu a l'agricultüṛa e a l'aleṿamèntu: pe’ tradiz̄iùn chi u ṿegne cultiṿàu a [[Raṿa de Craṿaüna|raṿa gianca a pasta gialla]], che inti tèmpi antighi a l’éṛa a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] difatti Craṿaüna a l’éṛa famusa pe’ sta cultivaz̄iùn, tantu da fenì inti ''Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> Da in attu tra u conte Cepollini e u müṛinâ u se capìsce cumme i legümmi i fusse u basamèntu de l’ecunumìa du postu.<ref name=":02">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> Aù l'ecunumìa du paìse a l'è pe'a ciü parte legâ a l'agricultüṛa e a l'alevamèntu, ma ascì au türismu, survatüttu pe'u trekking, e caminàe inti viöi e e scalàe. == Cultüṛa == [[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|A raṿa de Craṿaüna]] === Dialettu de Craṿaüna=== {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèscimu argumentu in detaiu}} A Craṿaüna u se parla in dialettu ch'u s'asemeia a chélu di autri paìsci da ṿalâ du Pennavaire. Fra e difeṛènz̄e ciü impurtanti ch'i cangia dau [[Lìgure céntro-òcidentâle|parlà di figui]]<ref group="n.">Cun sta paṛolla chi u se intènde i ligüṛi da maṛina e pe' u ciü da ṿalâ d'Ineja, cunusciüi intu paìse perché i ṿegniṿa a ṿènde e fighe; de contru u l'eṛa solitu che chéli de Craṿaüna i caṛasse da ste parte lì (cumme au [[Burgumau|Burgumaṛu]] o a [[Puntedasce|Pontedasce]]) pe' travaià inte l'uṛiṿe e inti gumbi. Dau nomme "figui" i seṛea da tiṛà föṛa e gènte de l'entrutèra arbenganese e da ṿalâ da Ceṿe.</ref> u gh'è a presènz̄a marcâ di sòi {{IPA|[ts]}} e {{IPA|[dz]}}, ch'i pia u pòstu da {{IPA|[s]}} e da {{IPA|[z]}} (se disce ''ciaz̄z̄a'' {{IPA|['tʃats:a]}} e nu ''ciassa'' {{IPA|['tʃas:a]}}, ''pözzu'' {{IPA|['pødz:u]}} e nu ''pöṡṡu'' {{IPA|['pøz:u]}}), trattu ch'u se presènta ascì inte l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]. Du rèstu a se fa cunusce ascì a prununz̄ia da r giasciâ, ch'a se tröva in genere fra vucâle, ch'a gh'è ascì inte carcün de l'autri dialetti de l'entrutèra de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e a l'è ben difeṛènte da chéla italiàna. Autra difeṛènz̄a de contu a l'è ch'u manca a "x" che de suènte a marca u sòn da j franz̄ese, sustituìa da u sòn "sc" duz̄e (cumme in ''sösciüṛa''), cuscì cumme a maneṛa de dì a "v" fra vucâle ch'a scumpaṛisce tostu e a se semeia a 'na ṿia de mèzzu fra a "v" e "u" (cumme inta paṛolla ''ciaṿe''). In ciü u gh'è de paṛolle ch'i se semeia ai dialetti de [[Naxin|Nascin]] e de [[Castergiancu]], che presempiu i g'han u passaggiu de furme in -yt- a -c-, e ducca, u ghe se disce ''làcce'' e nu ''làite'', ''nöcce'' e nu ''nötte'', fenomenu ch'u se tröṿa ascì inte z̄erte furme di verbi, cumme "dicciu" o "facciu". === Asuciaz̄iùi === A Craṿaüna u gh'è difeṛènti asuciaz̄iùi, cumme a ''Pro Loco'', ch'a urganizza e manifestaz̄iùi intu paìse, l'asuciaz̄iùn ''Amici di Caprauna'', ch'a se interessa de tradiz̄iùi du postu e da valurizaz̄iùn da sucietàe du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/associazioni-enti|tìtolo=Asuciasiùi e enti, cumün de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> Nu manca ascì l'urganizaz̄iùn ''Isola di CapraUnica'', pe'a ripupulasiùn da burgâ da Ruöia.<ref>{{Çitta web|url=https://torino.repubblica.it/cronaca/2020/06/16/news/s-259338902/|tìtolo=U prugettu de l'ìsua de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> ===Cüscina=== Tipica de ste parte a l'è a "[[Raṿa de Craṿaüna]]", inseṛìa intu prugramma de tütela Slow Food da l'ànnu [[2003]], duveṛâ pé diferènti piàtti da tradisiùn cumme i "[[sc-ciancùi]]", particulâre genere de pàsta fresca prepaṛàu inta ṿalâ du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|tìtolo=A ràva de Cravaüna, scheda de descrisiùn|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/rapa-di-caprauna/|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> == Feste e féṛe == * Festa da Furmagetta e du pan de ca', ai inìssi de aùstu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontegiovani.it/news/festa-della-formaggetta-e-del-pan-de-ca-caprauna|tìtolo=a fèsta da furmagetta e du pàn de ca' 2018|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref> * Festa de ràve, in utùbre. * Mezz'aùstu a Craṿaüna, festa ch'a se tegne aa 'Sunta. == Aministraz̄iùn == {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu [[2001]]|30 mazzu [[2006]]|Rinaldo Arnaldi|Indipendènte|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu [[2006]]|16 mazzu [[2011]]|Rinaldo Arnaldi|Lista civica|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|16 mazzu [[2011]]|27 zenà [[2015]] |Marco Mordeglia|lista civica|scéndegu| }}{{ComuniAmminPrec|17 freṿà [[2015]]|31 mazzu [[2015]]|Claudia Bergia |- |Cumisàṛiu prefetiz̄iu|}}{{ComuniAmminPrec|31 de mazzu [[2015]]|20 setèmbre [[2020]]|Paolo Ferraris|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrec|20 setèmbre [[2020]]|in càrega|Giuseppe Ruaro|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de Cumünicaz̄iùn == [[File:Colle caprauna 01.jpg|thumb|U stradùn dau pàssu da [[Còlla de Cravaüna|Còlla]]|sinistra]] U teritòṛiu da cumüna u l'è culegàu cun Arbenga e cun Urmea graz̄ie au stradùn (SP216-SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Saùna]]), ch'a traversa tütta a ṿalâ du Pennavaire a partì d'Arbenga pé riṿà fin aa [[Còlla de Cravaüna|Còlla de Craṿaüna]] e da chì passàu u Preàllu, u se riṿa Cantaraina, in sciü a statale da Còlla de Naṿa. U traffegu de curieṛe u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da pruincia de Sauna, a [[TPL Linea]]. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}} {{clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]] muyelbuimfczig0gpg5m3wgqbjmq4nr 273458 273457 2026-08-24T16:36:10Z Arbenganese 12552 /* Feste e féṛe */ cangi picin 273458 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}} {{Divisione amministrativa |Tipo = [[comun|cumüna]] |Nome = Craṿaüna |Panorama = Caparauna pan.jpg |Didascalia = <div align="center">U paìse de Craṿaüna</div> |Bandiera = |Voce bandiera = |Stemma = |Voce stemma = |var-localizaçión = Lucalizaz̄iùn |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-aministraçión = Aministraz̄iùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scéndegu]] |Amministratore locale = Giuseppe Ruaro |Partito = lista cìvica ''Insieme per credere in un futuro'' |Data elezione = 20-9-2020 |var-denscitæ = Denscitàe |Mandato = 2 |Data rielezione = 25-5-2026 |var-teritöio = Teritoṛiu |var-cordinæ = Curdinàe |var-instituçión = Istituz̄iùn |Data istituzione = 1861 |var-superfìcce = Estensciùn |var-altitùdine = Autez̄z̄a |Altitudine = 959 |Abitanti = 80 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulaz̄iùn rescidente ai 31 de discèmbre du 2024 (dàtu pruṿisoṛiu). |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fraz̄iùi]] |Sottodivisioni = A Ciazöṛa, A Ruöia, E Cà Suttàne, E Cà Mezzane, U Pözzu (sêde da cumüna) |var-divixoìn_confinànti = Cumüi ch'i ghe cunfina |Divisioni confinanti = [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]], [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM) |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu uraṛiu |var-cod._cadàstro = Codice du catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3s |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 3498 |Diffusività = |var-nómme_abitànti = Nomme abitanti |Nome abitanti = de Craṿaüna |var-patrón = Santu patrùn |Patrono = Sant'Antunìn |var-festîvo = Festìṿu |Festivo = 2 de setembre |var-âtre_informaçioìn = Autre infurmaz̄iùi |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Mappa provincia IT-CN Caprauna.png |Didascalia mappa = A pusiz̄iùn de Craṿaüna inta pruincia de Cuni |var-scîto_ofiçiâ = Scìtu uficiâle }} '''Craṿaüna'''{{#tag:ref|U se ghe disce {{IPA|[krawa'yna]}}, mèntre in Riṿeṛa u ṿegne scricciu ''Cravaüna''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> {{IPA|[krava'yna]}}, mèscimu che in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cravauna'' {{IPA|[kra'vawna]}} in [[zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/caprauna/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Caprauna|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-18}}</ref>, ''Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]|group=n.}} (''Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna du bassu [[Piemonte|Piemunte]], inta [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], cun 80 abitanti (dàti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="140" style="text-align:center"> Immaggine:Caprauna pan da dubasso.jpg|Ṿìsta de Craṿaüna dai Rucài Immaggine:Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png|A Colla de Craṿaüna dae Caṛanche da Guardia Immaggine:Rocca delle Penne e Rocca Tramontina dal Monte della Guardia.png|E Penne e A Stramuntina Immaggine:Monte Armetta da Bric della Penna.png|L'Armetta ṿìstu dae Penne </gallery> Craṿaüna a se tröṿa in [[Piemonte|Piemunte]], inta parte ciü bassa da [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], ṿescìn aa [[Liguria|Ligüṛia]], tantu che a cunfìna cun: [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]] e [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM). Faciâ in sciü u ṿersante maṛittimu, a l'è circundâ pe' trei quarti dai munti, fra tütti u [[Munte Armetta]] u l'è chélu ciü autu e u riṿa a 'n autez̄z̄a de 1740 metri de 'n sciü u mâ. Stu lì u resta dae parte ciü ṿèrsu Urméa, mèntre a punènte, in pocu ciü bassu, u gh'è u [[Munte da Guardia]] (1659 m), de longu a marcà u cunfìn da cumüna, che ṿèrsu 'n a ṿalle u se cega e u rìṿa dae parte da [[Rocca da Stramuntina]] (1501 m). Passâ sta chi u gh'è u [[Rocca de Penne|Penùn]] (1495 m), u cunfìn u ṿa de deré aa spartiz̄iùn fra e tre ṿalàe: du [[Valâ du Pennavaire|Pennavaire]], de [[Valâ de Ferraia|Ferraia]] e d'Aroscia. A ṿalâ de Ferraia, püṛ'essèndu bona parte de prupietàe de Craṿaüna a cazze pe' 'na parte ascì intu teritoṛiu de Lâguia e de Burghettu, e u cunfìn u prusegue passandu ancù pe'u [[Munte Bellu]] (1335 m) e u caṛa au Dènte. Turnandu a muntà, da leṿante, u se incontra u [[Garbu de Taṛambüghe]], u se munta daa Galeṛia de Rocca Russa e u se prucedde ṿersu [[Munte Grossu]]. Ṿescìn a stu lì u se tröṿa i Sii (1311 m<ref group="n.">L'autez̄z̄a a se rifeṛisce au passu di Sii, e nu a tüttu u scitu, ch'u l'è ciü grossu</ref>) e muntandu u gh'è [[Colla de San Bertumê d'Urméa|San Bertumê]] (1493 m) e a z̄imma de [[Munte Pezautu|Pezautu]] (1544 m). Fra Pezautu e l'Armetta u gh'è ancù U Ciàn e A Curma, tüttu drentu u cumün de Craṿaüna. U paìse, du restu, u se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e u fà parte de l'auta ṿalâ du Pennavaire, ch'u u nàsce aa Funtana du Baggiu, in sciü a [[Còlla de Cravaüna|Colla de Craṿaüna]] (1337 m). U riàn u passa daa Cà du Buschettu e i se ghe cunzunze di autri riài maimàn ch'u caṛa a ṿalle. Ün di afluènti ciü grosci ch'i passa drentu u teritoṛiu da cumüna u l'è u Riàn du Crösu, ch'u nasce a l'[[Rocca de l'Arma|Arma]] e u passa de là daa Ciazöṛa. Pöi u gh'è u riàn de Cà Mezane, ch'u u nàsce sciü u Ruggiu, aa Ruöia, und'i pia l'aigua da beṿe, e u passa drentu u paìse. U riàn di Torti (o de l'Isuṛa), u nasce dai Cuṛài, sutte l'Armetta e u se caccia intu Pennavaire sutta e Cà Suttane. Sutte Rocca Russa, d'entu Garbu de Taṛambüghe, u sciorte 'n autru riàn, ch'u se va a cacià apena lì sutta intu Pennavaire. In po' primma de Cà de l'Arma da Ṿia, u gh'è i cunfìn cun [[Àutu]]. A furma du paìse a l'è tipica de muntagna, spartìu fra z̄inque difeṛènti burgàe, ch'i nu sun tantu distanti üna da l'autra, ma a ogni moddu bèn distinte, tra ste chi: * U Pözzu (''Poggio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è a fraz̄iùn dund'u gh'è a gescia e a cumüna, ch'i dan sciü a ciaz̄z̄a ch'a l'è u cèntru du paìse. A se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e cumme u ne disce u nomme a se tröṿa in sciü in pözzu, giṛàu ṿèrsu E Penne; e a l'è a primma burgâ ch'a se incontra riṿandu d'Arbenga dau stradùn. * E Cà Mezane (Case Mezzane), propiu atacâ au Pözzu, doppu a cumüna a se tröṿa a fraz̄iùn de Cà Mezane, ciü picenina, ch'a l'è longu a ṿia ch'a porta ṿersu A Ciazöṛa, a se ciamma cuscì ṿìstu ch'a l'è intu mèzzu tra sta lì e U Pözzu, u ghe passa ascì in riàn, ch'u u ne pia u nomme. * A Ciazöṛa (''Chiazzuola''), ciü versu u bòscu rispettu a l'autre due, passâ a capélla de San Bastiàn, ch'a resta in sciü a ṿia du semiteṛiu. * A Ruöia (''Ruora''), menz̄iunâ inte carte antighe cumme ''Rovoira'', a se tröṿa a 1042 m, surve au Pözzu e ae Cà Mezane, a l'è sèmpre stâ a ciü pupulâ e a l'è a ciü auta de tütte, da ṿescìn u se ghe tröṿa a capélla de San Roccu. * E Cà Suttane, u se ghe riṿa dau biṿiu longu u stradùn pocu primma de riṿà au Pözzu, o senù da sta chi. A se ciamma cuscì perché a l'è a parte du paìse ch'a resta ciü a ṿalle, sutt'u Pözzu, a 'n'autez̄z̄a de quasci 850 m. Ṿescìn ae cà u gh'è a capélla da Madonna da Neṿe. == Stòṛia == === Urìgine du nomme === L'urìgine du nomme du paìse a nu l'è bèn ciaia, dandu amèntu a carcün u ne ṿegniṛea dau latìn Clavis Una, ch'u aureṛeṿa dì "êsse fedeli numà a ün", ma du restu e primme testimunianz̄e scrîte dund'u cumpaṛìsce u nomme du paìse i mustra de furme cumme ''Caprania'', ''Capraunia'', ''Capravina'' e fina Capranica che ne ṿegniṛea tütte dau nomme da craṿa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Cumün de Cravaüna, a stòia|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://reportingtheworldover.wordpress.com/2015/07/14/il-paese-della-capra-e-delle-rape/|tìtolo=Cravaüna, u cumün de e ràve e de cràve|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> Adiṛitüṛa inti papéi ciü antighi a cumpaṛisce a denuminaz̄iùn ''Cravaune'', marcâ inte di atti du [[1363]], mèntre inti Statüti du [[1550]] truṿammu scritu ''Clavauna'' e ascì ''Cravauna'', bèn ṿescine aa furma in dialettu, pe' fenî cu'a primma apaṛiz̄iùn da furma ''Caprauna'' ch'a ṿegne scrîta intu [[1576]].<ref name="Merlop8">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.8}}</ref> === Etàe antiga === Intu teritòṛiu de Craṿaüna u l'è stàu truṿàu ciü testimunianz̄e d'epuca rumana, tantu ch'u l'è stàu facciu di scaṿi ch'i l'han purtàu aa lüsce in z̄èrtu nümeṛu de tòcchi de tèracöccia, ch'i remunteṛeṿa au [[I secolo|I seculu doppu Cristu]]. Sti chi i l'andaṿa a furmà cupette e autri strümènti de fabricaz̄iùn italica de chéi tèmpi, ch'i fan pensà ascì aa presènz̄a de ‘n sacraṛiu suttu u Castelà, pe'u Fasceu, truṿàu quande i l'han fàcciu u stradùn, scitu ünicu inte tütta a ṿalâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Gandolfi|outô2=Lucia Gervasini|tìtolo=La Stipe votiva di Caprauna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA22994|ànno=1985|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdigheṛa|léngoa=IT|p=92}}</ref> Du restu u l'è faz̄ile che inte sti posti chi l'òmmu u ghe fusse zà da prìmma, vistu ch'u gh'è tante arme, cumme chéla du Ciàn de l'Arma, dunde i l'han truṿàu ina cunchiglia garbâ du 10 000 a.C. Foscia ste chi i l'eṛa zà frequentàe dau Paleuliticu, e u se pènsa ascì ch'u ghe fusse di insediamènti di [[Liguri Antighi|Liguṛi antighi]], primma ch'u ṿegnisse i rumài. === Etàe de mèzzu === U teritòṛiu de Craṿaüna u ṿegne numinàu pe'a primma ota cumme parte du feudu de prupietàe di marchesci de Clavesana, de discendènz̄a aleṛamica, ch'i s'éṛa spartìi cu'i autri rammi da famìa i pusedimènti ch'i l'éṛa stài dunài da l'Impeṛatù Ottone I, primma cu'in àttu firmàu du [[967]]<ref name="Merlop8"/> e pöi cunfermàu de doppu, tantu intu [[1162]] cumme intu [[1226]].<ref name="Merlop8"/> Pe' de mutiṿaz̄iùi nu bèn ciaie du feudu ghe fasceṿa parte ascì a cumünitàe de [[Àutu]]. Du restu, u se sa che aumenu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]] i Cepolla, 'na ricca famia d'[[Arbenga]], i l'éṛa ṿegnüi scignuṛi du paìse, incaṛegài de longu dai Clavesana, cumme testimuniàu da 'n àttu di marchesci, firmàu ai 25 de lüiu du [[1320]], che i cuncedde cuscì u cuntrollu du feudu a Iacobino Cebulla.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|tìtolo=Conscente del Papa|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00011567|ànno=2001|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=97|capìtolo=IV. Conscente nel Trecento e nel Quattrocento: la signoria dei Cepolla/Cepollini}}</ref> Zà da carche annu stu chi u l'aṿea cumenz̄àu a mette e màe intu paìse, tantu che u sò nomme u cumpaṛìsce du [[1304]] inte ‘n papé ligàu a quandu i l'han catàu ‘na burgâ picenìna, chéle che aù foscia i sun e Cà Mezane.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.31}}</ref> In ciü pe' tüttu u [[XIV secolo|Trescèntu]] u gh'è stàu de cuntese, cumme quandu i dusceṿa elez̄z̄e u pudestàe d'Arbenga, cu'i Cepollini a sustegnu di marchesci, facciu ch'u porta i Clavesana a dà turna u feudu inte màe de sta famìa chi.<ref name="Merlop8" /> Cuscì, inti papéi dicci primma, ch'i ne mustra l'infeudamèntu di Cepollini, u marchese Federico de Clavesana u ṿa a cunfermà i diritti du cumitàu in sciü u castrum de Àutu e in sciü a ṿilla de Craṿaüna.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.9}}</ref> Cu'a mòrte di marchesci da famìa Clavesana i söi dumini i ṿegne purtài sùttu duminiu di Del Carretto, cun l'inṿestitüṛa de Aleramo Del Caretto aṿegnüa du [[1355]], faccia da l'impeṛatû Carlo IV, pianduse ascì in quartu da prupietàe du feudu. U rèstu, ch'u l'éṛa stàu spartìu tra i fìi du Iacobino, u passa ancù de man, fin ch'u vegne turna ünìa intu [[1363]], cu'in attu firmàu intu [[Castéllu di Conti Cepollini (Àutu)|castéllu de Àutu]]. Da fin du seculu u l'è pöi l'interṿèntu facciu daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che, intu mezzu de lìti da famìa di Del Carretto, a catta a tèrz̄a parte di diritti in sciu feudu, pagandu ben 60 milla fiuṛìn d'oṛu, cu'in ciàn de espansciùn pulitica ben precisu. Du mèscimu annu a l'è ‘na nöṿa investitüṛa, de longu ai Cepollini e ai Del Carretto.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.11}}</ref> Cu'a morte du conte Zaccaria Cepollini, aṿegnüa du [[1572]], l'ereditàe a ṿegne spartìa fra i sei fìi, cuscì cumme i diritti in sciu feudu: cuscì i ṿegne inṿestìi daa Repübbrica de Zena quattru di neṿi du conte, fii de Marc'Antonio Cepollini ([[1592]]).<ref name="Merlop12">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.12}}</ref> Intu fratèmpu, u pa che u marchese Scipione del Carretto de [[Süccaellu|Z̄uccaṛèllu]], du [[1586]] u se fusse pruṿàu a ṿènde u feudu, fascèndu a pruposta a Carlo Emanuele I de Savoia, scicumme ch'u l'aṿea puia ch'u ghe ṿegnisse purtàu ṿia, pe' ṿia de z̄erti acòrdi de prelaz̄iùn firmài cun [[Zena]]. A pröa a nu porta a nièn, e cuscì intu [[1589]] i marchesci i perde dau tüttu u cuntrollu in sciü i dui paìsci.<ref name="Merlop12" /> Doppu ‘na seṛie de cuntese drentu aa famìa, u ṿegne conte Giacomo Cepollini, che, spusàu cu'a zenese Paola Maria Cicala, u speṛaṿa de fenì inte l'elèncu di patriz̄i de Zena, cosa ch'a nu l'è capitâ. Cun u [[XVII secolo|Seiz̄èntu]] u se dröṿe ina nöṿa fase pe'u paìse, scicumme ch'u se fa ciü forte u besögnu d'espansciùn di piemuntesci, ch'i urganizza de spediz̄iùi contru u punènte ligure, tantu intu [[1625]] cumme intu [[1672]]. Craṿaüna difatti a se truṿaṿa ai tèrmi di dumini zenesci, ai cunfìn cun [[Ulmea|Urmea]], ch'a l'éṛa zà sutta ai Savoia.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.17}}</ref> Zà de sti tempi a cumünitàe de Craṿaüna a l'aṿea ina z̄erta autunumia in sciü e decisciùi, tantu ch'u se sa ch'a se truâṿa suṿènte inta ciaz̄z̄a du paìse o fin inta [[Gescia de Sant’Antunin (Cravaüna)|gescia de Sant'Antunìn]] o inte l'[[Uatoṛiu de San Bertumê (Cravaüna)|uatoṛiu]], mèntre che int'in ducümèntu du [[1799]] u se fa rifeṛimèntu a ‘na “Cà da Cumünitàe" e u se sa ascì che ṿersu a metàe du [[XVIII secolo|seculu XVIII]] i ṿegniṿa ascì elezüi duzze rapresentanti inte tüttu (tra sti chi u scéndegu e dui cunsuṛi). Cu'u tèmpu i l'éṛa stài duveṛài ascì di Statüti cumünali, cuscì cumme di registri, che u ciü impurtante u l'è u ''Libro degli Arrembi'', ch'u l'ha funz̄iunàu fin au [[1776]], ànnu ch'u l'è riṿàu u primmu catastru.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.32}}</ref> In seguitu au Tratàu de Utrecht, l'Impeṛatû Carlo VI u fenisce pe' strenze i cuntrolli in sciü i feudi impeṛiali, ch'u ghe cazze ascì Craṿaüna, cunscideṛâ peṛò de scarsu inteṛesse da Amedeo de Savoia, tantu ch'a cumpaṛìsce inta ''Nota dé Feudi Imperiali indifferenti a S.M.'', scicumme ch'a restaṿa föṛa man rispettu ai teritoṛi du regnu sabaudu de chéi tèmpi.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.19}}</ref> De cuntru a Repübbrica de Zena, a se mustra inte ‘na fase de debulez̄z̄a. A situaz̄iùn a cangia de grossu intu [[XVIII secolo|Setez̄èntu]], quandu a ṿegne cumbatüa a guèra de sucesciùn pulacca, ch'a porta intu [[1735]] aa firma de ‘n tratàu a Ṿiènna, ch'u permette ai Savoia in'espansciùn netta a meridiùn, tantu da piase 57 feudi impeṛiali, cumpresu chélu de Craṿaüna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dücàu de Savoia|tìtolo=Traités publics de la royale maison de Savoie avec les puissances étrangères, depuis la paix de Cateau-Cambrésis jusqu'à nos jours|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6538021w/f476.item|ànno=1836-1861|editô=Imprimerie Imperial|çitæ=Tüṛìn|léngoa=FR|p=467|capìtolo=Articles préliminaires de paix entre Sa Majesté le Roi de France, et Sa Majesté Impériale}}</ref> Stu facciu chi u porta in sciü a fin au destacamèntu daa Ligüṛia, pe' fenì sutta au Regnu de Sardegna, nu senz̄a de pulemiche, scicumme che i zenesci i denunz̄ian aa curte franz̄ese e austriaca che u pasaggiu u nu l'éṛa in regula. Du restu, inte l'aùstu du [[1736]] i rapresentanti di feudi piài dai Savoia i sun ciamài a [[Còiri|Cairu]] a züṛà fedeltàe au nöu padrùn e difatti carche dì prìmma u l'éṛa stàu püblicàu in edittu dau cavalier Passerini, ch'u custrenzeva i feudataṛi Pier Francesco Cevolino e Domenico Maria Accellino a prestà züṛamèntu.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.22}}</ref> Cuscì inte chéli dì a cumünitàe du feudu a se mette asèmme, pruandu a rebatte e decisciùi piàe a Ṿiènna, mandandu in attu, registràu da ‘n nutaiu, dund'u se fa presènte che i dui paìsci i l'éṛa da tèmpu sutte Zena. U fa istessu u Conte, che d'in Àutu u manda in autru papé, dund'u se fa cunusce cumme feudataṛiu da Repübbrica Zenese, ma sènz̄a che a situaz̄iùn a cange. Inte stu moddu i piemutesci i se pìa di dumini ciü ṿescìn aa maṛìna, de impurtanz̄a pe' i traffeghi ecunomichi versu a Riṿeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/localita/caprauna|tìtolo=Cravaüna, tra a ṿalâ du Pennavaire e chéla du Tàna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo= A stòṛia de Àutu, fra dispute e cuntruversie.Cun Craṿaüna ünicu paìse "afaciàu in sce u mà" du Piemunte.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> Dau [[1861]] u pàssa sutta au [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], suttu u mandamèntu XIII, de Urmea, intu circundaṛiu de Mundeṿì, scancelàu du [[1926]] e pöi passàu sutta a chélu de Cuni, pöi ṿegnüu pruincia. Da l'ànnu [[1946]] u l'è inta [[Italia|Repübbrica italiana]]. U fa parte de Üniùn muntana Alta Val Tanaro. == Abitanti == === Evulu''z̄''iùn demugràfica === {{Demografia/Cravòuna}} === Minuṛàn''z̄''e fuṛèste === Segundu l'[[ISTAT]], ai 31 de descèmbre du 2014, a Craṿaüna u gh'è 1 rescidènte fuṛèstu. == Pòsti de interesse == [[File:Caprauna chiesa.jpg|thumb|Craṿaüna, a gescia de Sant'Antunìn|sinistra]] === Architetüṛe religiuse === * '''Gescia da parocchia de Sant'Antunìn''', (cunusciüa ascì numà cumme "A gescia"), faccia intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-di-s-antonino-sec-xviii-38661-1-aea88b38debf4ee256f52935846578d2|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a gêxa de Sant'Antunìn.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Uatoṛiu de San Bertumê''', inta ciaz̄z̄a da paìse, ataccu aa gescia, u l'è du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Chi u gh'è a sêde da cunfraternita ch'a ne pòrta u nòmme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-di-san-bartolomeo-38603-1-a538f499e0cc875e6c52935913b3db72|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, L'Uratoriu de San Bertumé|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Gescetta de Sàn Roccu''', inta burgâ da Ruöia, faccia intu [[XIX secolo|seculu XIX]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesetta-di-san-rocco-fine-xix-sec-38662-1-6eacda0f539bef55e2cfef73cc4f2dc1|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a géxetta de San Ròccu.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://danilodelorenzis.altervista.org/caprauna.html|tìtolo=Cravaüna, futugrafìe|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''A Capélla de Guarnê''' o da Viscitaz̄iùn ascì, ch'a se tröva inta lucalitàe de Guarnê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-della-visitazione-loc-guarnero-38663-1-a8b6bec24a4939293de295150587cfc5|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta da a Vixitasiùn.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> *'''A Capella de San Bastiàn''', inta burgâ da Ciazöṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-dei-santi-fabiano-e-sebastiano-38600-1-9fbcfc49db83cb3a4295c50353b6d7f3|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta di Santi Fabiàn e 'Bastian.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Capeletta de San Benàrdu''', pocu au de surva de cà du Pözzu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-san-bernardo-38601-1-b901d934811016ef49b071d4588bfed2|tìtolo=Còse vegghe, Cravaüna, a capeletta de San Benàrdu|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Santuàṛiu de l'Asunta''', ciamâ de suènte dai abitanti du pòstu "A Capella", a se tröva versu u boscu, sutta aa via pruinciale, primma de Costabella.<ref name=":0" /> *'''Capeletta de Cà Suttane''', o ''da Madònna da Neṿe'', inta burgâ che ne pìa u nòmme. === Musei === A Craṿaüna u se tröṿa u museu etnugraficu dedicàu au paìse, ch'u mùstra futugrafìe, atrez̄z̄i e arnesci da ṿìtta cuntadina de chéi tèmpi, a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttuz̄èntu]]. Stu chi u l'è stàu duèrtu intu [[2000]] in sce l'iniz̄iàtiṿa di rescidènti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/museo-etnografico-di-caprauna|tìtolo=U museu etnugraficu de Craṿaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> == Ecunumìa == L'ecunumìa du paìse a l'è stâ pe’ di ànni ligâ ciü tantu a l'agricultüṛa e a l'aleṿamèntu: pe’ tradiz̄iùn chi u ṿegne cultiṿàu a [[Raṿa de Craṿaüna|raṿa gianca a pasta gialla]], che inti tèmpi antighi a l’éṛa a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] difatti Craṿaüna a l’éṛa famusa pe’ sta cultivaz̄iùn, tantu da fenì inti ''Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> Da in attu tra u conte Cepollini e u müṛinâ u se capìsce cumme i legümmi i fusse u basamèntu de l’ecunumìa du postu.<ref name=":02">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> Aù l'ecunumìa du paìse a l'è pe'a ciü parte legâ a l'agricultüṛa e a l'alevamèntu, ma ascì au türismu, survatüttu pe'u trekking, e caminàe inti viöi e e scalàe. == Cultüṛa == [[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|A raṿa de Craṿaüna]] === Dialettu de Craṿaüna=== {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèscimu argumentu in detaiu}} A Craṿaüna u se parla in dialettu ch'u s'asemeia a chélu di autri paìsci da ṿalâ du Pennavaire. Fra e difeṛènz̄e ciü impurtanti ch'i cangia dau [[Lìgure céntro-òcidentâle|parlà di figui]]<ref group="n.">Cun sta paṛolla chi u se intènde i ligüṛi da maṛina e pe' u ciü da ṿalâ d'Ineja, cunusciüi intu paìse perché i ṿegniṿa a ṿènde e fighe; de contru u l'eṛa solitu che chéli de Craṿaüna i caṛasse da ste parte lì (cumme au [[Burgumau|Burgumaṛu]] o a [[Puntedasce|Pontedasce]]) pe' travaià inte l'uṛiṿe e inti gumbi. Dau nomme "figui" i seṛea da tiṛà föṛa e gènte de l'entrutèra arbenganese e da ṿalâ da Ceṿe.</ref> u gh'è a presènz̄a marcâ di sòi {{IPA|[ts]}} e {{IPA|[dz]}}, ch'i pia u pòstu da {{IPA|[s]}} e da {{IPA|[z]}} (se disce ''ciaz̄z̄a'' {{IPA|['tʃats:a]}} e nu ''ciassa'' {{IPA|['tʃas:a]}}, ''pözzu'' {{IPA|['pødz:u]}} e nu ''pöṡṡu'' {{IPA|['pøz:u]}}), trattu ch'u se presènta ascì inte l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]. Du rèstu a se fa cunusce ascì a prununz̄ia da r giasciâ, ch'a se tröva in genere fra vucâle, ch'a gh'è ascì inte carcün de l'autri dialetti de l'entrutèra de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e a l'è ben difeṛènte da chéla italiàna. Autra difeṛènz̄a de contu a l'è ch'u manca a "x" che de suènte a marca u sòn da j franz̄ese, sustituìa da u sòn "sc" duz̄e (cumme in ''sösciüṛa''), cuscì cumme a maneṛa de dì a "v" fra vucâle ch'a scumpaṛisce tostu e a se semeia a 'na ṿia de mèzzu fra a "v" e "u" (cumme inta paṛolla ''ciaṿe''). In ciü u gh'è de paṛolle ch'i se semeia ai dialetti de [[Naxin|Nascin]] e de [[Castergiancu]], che presempiu i g'han u passaggiu de furme in -yt- a -c-, e ducca, u ghe se disce ''làcce'' e nu ''làite'', ''nöcce'' e nu ''nötte'', fenomenu ch'u se tröṿa ascì inte z̄erte furme di verbi, cumme "dicciu" o "facciu". === Asuciaz̄iùi === A Craṿaüna u gh'è difeṛènti asuciaz̄iùi, cumme a ''Pro Loco'', ch'a urganizza e manifestaz̄iùi intu paìse, l'asuciaz̄iùn ''Amici di Caprauna'', ch'a se interessa de tradiz̄iùi du postu e da valurizaz̄iùn da sucietàe du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/associazioni-enti|tìtolo=Asuciasiùi e enti, cumün de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> Nu manca ascì l'urganizaz̄iùn ''Isola di CapraUnica'', pe'a ripupulasiùn da burgâ da Ruöia.<ref>{{Çitta web|url=https://torino.repubblica.it/cronaca/2020/06/16/news/s-259338902/|tìtolo=U prugettu de l'ìsua de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> ===Cüscina=== Tipica de ste parte a l'è a "[[Raṿa de Craṿaüna]]", inseṛìa intu prugramma de tütela Slow Food da l'ànnu [[2003]], duveṛâ pé diferènti piàtti da tradisiùn cumme i "[[sc-ciancùi]]", particulâre genere de pàsta fresca prepaṛàu inta ṿalâ du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|tìtolo=A ràva de Cravaüna, scheda de descrisiùn|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/rapa-di-caprauna/|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> == Feste e féṛe == * Festa da Furmagetta e du pan de ca', au cumènz̄u d'aùstu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontegiovani.it/news/festa-della-formaggetta-e-del-pan-de-ca-caprauna|tìtolo=a fèsta da furmagetta e du pàn de ca' 2018|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref> * Festa de raṿe, in utùbre. * Mezz'aùstu a Craṿaüna, festa ch'a se tegne aa 'Sunta. == Aministraz̄iùn == {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu [[2001]]|30 mazzu [[2006]]|Rinaldo Arnaldi|Indipendènte|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu [[2006]]|16 mazzu [[2011]]|Rinaldo Arnaldi|Lista civica|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|16 mazzu [[2011]]|27 zenà [[2015]] |Marco Mordeglia|lista civica|scéndegu| }}{{ComuniAmminPrec|17 freṿà [[2015]]|31 mazzu [[2015]]|Claudia Bergia |- |Cumisàṛiu prefetiz̄iu|}}{{ComuniAmminPrec|31 de mazzu [[2015]]|20 setèmbre [[2020]]|Paolo Ferraris|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrec|20 setèmbre [[2020]]|in càrega|Giuseppe Ruaro|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de Cumünicaz̄iùn == [[File:Colle caprauna 01.jpg|thumb|U stradùn dau pàssu da [[Còlla de Cravaüna|Còlla]]|sinistra]] U teritòṛiu da cumüna u l'è culegàu cun Arbenga e cun Urmea graz̄ie au stradùn (SP216-SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Saùna]]), ch'a traversa tütta a ṿalâ du Pennavaire a partì d'Arbenga pé riṿà fin aa [[Còlla de Cravaüna|Còlla de Craṿaüna]] e da chì passàu u Preàllu, u se riṿa Cantaraina, in sciü a statale da Còlla de Naṿa. U traffegu de curieṛe u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da pruincia de Sauna, a [[TPL Linea]]. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}} {{clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]] 63lilo89yubgenpbn09i4r793uv1o0f 273460 273458 2026-08-24T16:42:39Z Arbenganese 12552 extended 273460 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta intu parlà de '''[[Cravaüna|Craṿaüna]]'''}} {{Divisione amministrativa |Tipo = [[comun|cumüna]] |Nome = Craṿaüna |Panorama = Caparauna pan.jpg |Didascalia = <div align="center">U paìse de Craṿaüna</div> |Bandiera = |Voce bandiera = |Stemma = |Voce stemma = |var-localizaçión = Lucalizaz̄iùn |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-aministraçión = Aministraz̄iùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scéndegu]] |Amministratore locale = Giuseppe Ruaro |Partito = lista cìvica ''Insieme per credere in un futuro'' |Data elezione = 20-9-2020 |var-denscitæ = Denscitàe |Mandato = 2 |Data rielezione = 25-5-2026 |var-teritöio = Teritoṛiu |var-cordinæ = Curdinàe |var-instituçión = Istituz̄iùn |Data istituzione = 1861 |var-superfìcce = Estensciùn |var-altitùdine = Autez̄z̄a |Altitudine = 959 |Abitanti = 80 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulaz̄iùn rescidente ai 31 de discèmbre du 2024 (dàtu pruṿisoṛiu). |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fraz̄iùi]] |Sottodivisioni = A Ciazöṛa, A Ruöia, E Cà Suttàne, E Cà Mezzane, U Pözzu (sêde da cumüna) |var-divixoìn_confinànti = Cumüi ch'i ghe cunfina |Divisioni confinanti = [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]], [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM) |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu uraṛiu |var-cod._cadàstro = Codice du catastru |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scismica |Zona sismica = 3s |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 3498 |Diffusività = |var-nómme_abitànti = Nomme abitanti |Nome abitanti = de Craṿaüna |var-patrón = Santu patrùn |Patrono = Sant'Antunìn |var-festîvo = Festìṿu |Festivo = 2 de setembre |var-âtre_informaçioìn = Autre infurmaz̄iùi |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Mappa provincia IT-CN Caprauna.png |Didascalia mappa = A pusiz̄iùn de Craṿaüna inta pruincia de Cuni |var-scîto_ofiçiâ = Scìtu uficiâle }} '''Craṿaüna'''{{#tag:ref|U se ghe disce {{IPA|[krawa'yna]}}, mèntre in Riṿeṛa u ṿegne scricciu ''Cravaüna''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> {{IPA|[krava'yna]}}, mèscimu che in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cravauna'' {{IPA|[kra'vawna]}} in [[zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/caprauna/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Caprauna|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-18}}</ref>, ''Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]|group=n.}} (''Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna du bassu [[Piemonte|Piemunte]], inta [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], cun 80 abitanti (dàti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="140" style="text-align:center"> Immaggine:Caprauna pan da dubasso.jpg|Ṿìsta de Craṿaüna dai Rucài Immaggine:Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png|A Colla de Craṿaüna dae Caṛanche da Guardia Immaggine:Rocca delle Penne e Rocca Tramontina dal Monte della Guardia.png|E Penne e A Stramuntina Immaggine:Monte Armetta da Bric della Penna.png|L'Armetta ṿìstu dae Penne </gallery> Craṿaüna a se tröṿa in [[Piemonte|Piemunte]], inta parte ciü bassa da [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], ṿescìn aa [[Liguria|Ligüṛia]], tantu che a cunfìna cun: [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]] e [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM). Faciâ in sciü u ṿersante maṛittimu, a l'è circundâ pe' trei quarti dai munti, fra tütti u [[Munte Armetta]] u l'è chélu ciü autu e u riṿa a 'n autez̄z̄a de 1740 metri de 'n sciü u mâ. Stu lì u resta dae parte ciü ṿèrsu Urméa, mèntre a punènte, in pocu ciü bassu, u gh'è u [[Munte da Guardia]] (1659 m), de longu a marcà u cunfìn da cumüna, che ṿèrsu 'n a ṿalle u se cega e u rìṿa dae parte da [[Rocca da Stramuntina]] (1501 m). Passâ sta chi u gh'è u [[Rocca de Penne|Penùn]] (1495 m), u cunfìn u ṿa de deré aa spartiz̄iùn fra e tre ṿalàe: du [[Valâ du Pennavaire|Pennavaire]], de [[Valâ de Ferraia|Ferraia]] e d'Aroscia. A ṿalâ de Ferraia, püṛ'essèndu bona parte de prupietàe de Craṿaüna a cazze pe' 'na parte ascì intu teritoṛiu de Lâguia e de Burghettu, e u cunfìn u prusegue passandu ancù pe'u [[Munte Bellu]] (1335 m) e u caṛa au Dènte. Turnandu a muntà, da leṿante, u se incontra u [[Garbu de Taṛambüghe]], u se munta daa Galeṛia de Rocca Russa e u se prucedde ṿersu [[Munte Grossu]]. Ṿescìn a stu lì u se tröṿa i Sii (1311 m<ref group="n.">L'autez̄z̄a a se rifeṛisce au passu di Sii, e nu a tüttu u scitu, ch'u l'è ciü grossu</ref>) e muntandu u gh'è [[Colla de San Bertumê d'Urméa|San Bertumê]] (1493 m) e a z̄imma de [[Munte Pezautu|Pezautu]] (1544 m). Fra Pezautu e l'Armetta u gh'è ancù U Ciàn e A Curma, tüttu drentu u cumün de Craṿaüna. U paìse, du restu, u se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e u fà parte de l'auta ṿalâ du Pennavaire, ch'u u nàsce aa Funtana du Baggiu, in sciü a [[Còlla de Cravaüna|Colla de Craṿaüna]] (1337 m). U riàn u passa daa Cà du Buschettu e i se ghe cunzunze di autri riài maimàn ch'u caṛa a ṿalle. Ün di afluènti ciü grosci ch'i passa drentu u teritoṛiu da cumüna u l'è u Riàn du Crösu, ch'u nasce a l'[[Rocca de l'Arma|Arma]] e u passa de là daa Ciazöṛa. Pöi u gh'è u riàn de Cà Mezane, ch'u u nàsce sciü u Ruggiu, aa Ruöia, und'i pia l'aigua da beṿe, e u passa drentu u paìse. U riàn di Torti (o de l'Isuṛa), u nasce dai Cuṛài, sutte l'Armetta e u se caccia intu Pennavaire sutta e Cà Suttane. Sutte Rocca Russa, d'entu Garbu de Taṛambüghe, u sciorte 'n autru riàn, ch'u se va a cacià apena lì sutta intu Pennavaire. In po' primma de Cà de l'Arma da Ṿia, u gh'è i cunfìn cun [[Àutu]]. A furma du paìse a l'è tipica de muntagna, spartìu fra z̄inque difeṛènti burgàe, ch'i nu sun tantu distanti üna da l'autra, ma a ogni moddu bèn distinte, tra ste chi: * U Pözzu (''Poggio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è a fraz̄iùn dund'u gh'è a gescia e a cumüna, ch'i dan sciü a ciaz̄z̄a ch'a l'è u cèntru du paìse. A se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e cumme u ne disce u nomme a se tröṿa in sciü in pözzu, giṛàu ṿèrsu E Penne; e a l'è a primma burgâ ch'a se incontra riṿandu d'Arbenga dau stradùn. * E Cà Mezane (Case Mezzane), propiu atacâ au Pözzu, doppu a cumüna a se tröṿa a fraz̄iùn de Cà Mezane, ciü picenina, ch'a l'è longu a ṿia ch'a porta ṿersu A Ciazöṛa, a se ciamma cuscì ṿìstu ch'a l'è intu mèzzu tra sta lì e U Pözzu, u ghe passa ascì in riàn, ch'u u ne pia u nomme. * A Ciazöṛa (''Chiazzuola''), ciü versu u bòscu rispettu a l'autre due, passâ a capélla de San Bastiàn, ch'a resta in sciü a ṿia du semiteṛiu. * A Ruöia (''Ruora''), menz̄iunâ inte carte antighe cumme ''Rovoira'', a se tröṿa a 1042 m, surve au Pözzu e ae Cà Mezane, a l'è sèmpre stâ a ciü pupulâ e a l'è a ciü auta de tütte, da ṿescìn u se ghe tröṿa a capélla de San Roccu. * E Cà Suttane, u se ghe riṿa dau biṿiu longu u stradùn pocu primma de riṿà au Pözzu, o senù da sta chi. A se ciamma cuscì perché a l'è a parte du paìse ch'a resta ciü a ṿalle, sutt'u Pözzu, a 'n'autez̄z̄a de quasci 850 m. Ṿescìn ae cà u gh'è a capélla da Madonna da Neṿe. == Stòṛia == === Urìgine du nomme === L'urìgine du nomme du paìse a nu l'è bèn ciaia, dandu amèntu a carcün u ne ṿegniṛea dau latìn Clavis Una, ch'u aureṛeṿa dì "êsse fedeli numà a ün", ma du restu e primme testimunianz̄e scrîte dund'u cumpaṛìsce u nomme du paìse i mustra de furme cumme ''Caprania'', ''Capraunia'', ''Capravina'' e fina Capranica che ne ṿegniṛea tütte dau nomme da craṿa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Cumün de Cravaüna, a stòia|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://reportingtheworldover.wordpress.com/2015/07/14/il-paese-della-capra-e-delle-rape/|tìtolo=Cravaüna, u cumün de e ràve e de cràve|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> Adiṛitüṛa inti papéi ciü antighi a cumpaṛisce a denuminaz̄iùn ''Cravaune'', marcâ inte di atti du [[1363]], mèntre inti Statüti du [[1550]] truṿammu scritu ''Clavauna'' e ascì ''Cravauna'', bèn ṿescine aa furma in dialettu, pe' fenî cu'a primma apaṛiz̄iùn da furma ''Caprauna'' ch'a ṿegne scrîta intu [[1576]].<ref name="Merlop8">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.8}}</ref> === Etàe antiga === Intu teritòṛiu de Craṿaüna u l'è stàu truṿàu ciü testimunianz̄e d'epuca rumana, tantu ch'u l'è stàu facciu di scaṿi ch'i l'han purtàu aa lüsce in z̄èrtu nümeṛu de tòcchi de tèracöccia, ch'i remunteṛeṿa au [[I secolo|I seculu doppu Cristu]]. Sti chi i l'andaṿa a furmà cupette e autri strümènti de fabricaz̄iùn italica de chéi tèmpi, ch'i fan pensà ascì aa presènz̄a de ‘n sacraṛiu suttu u Castelà, pe'u Fasceu, truṿàu quande i l'han fàcciu u stradùn, scitu ünicu inte tütta a ṿalâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Gandolfi|outô2=Lucia Gervasini|tìtolo=La Stipe votiva di Caprauna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA22994|ànno=1985|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdigheṛa|léngoa=IT|p=92}}</ref> Du restu u l'è faz̄ile che inte sti posti chi l'òmmu u ghe fusse zà da prìmma, vistu ch'u gh'è tante arme, cumme chéla du Ciàn de l'Arma, dunde i l'han truṿàu ina cunchiglia garbâ du 10 000 a.C. Foscia ste chi i l'eṛa zà frequentàe dau Paleuliticu, e u se pènsa ascì ch'u ghe fusse di insediamènti di [[Liguri Antighi|Liguṛi antighi]], primma ch'u ṿegnisse i rumài. === Etàe de mèzzu === U teritòṛiu de Craṿaüna u ṿegne numinàu pe'a primma ota cumme parte du feudu de prupietàe di marchesci de Clavesana, de discendènz̄a aleṛamica, ch'i s'éṛa spartìi cu'i autri rammi da famìa i pusedimènti ch'i l'éṛa stài dunài da l'Impeṛatù Ottone I, primma cu'in àttu firmàu du [[967]]<ref name="Merlop8"/> e pöi cunfermàu de doppu, tantu intu [[1162]] cumme intu [[1226]].<ref name="Merlop8"/> Pe' de mutiṿaz̄iùi nu bèn ciaie du feudu ghe fasceṿa parte ascì a cumünitàe de [[Àutu]]. Du restu, u se sa che aumenu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]] i Cepolla, 'na ricca famia d'[[Arbenga]], i l'éṛa ṿegnüi scignuṛi du paìse, incaṛegài de longu dai Clavesana, cumme testimuniàu da 'n àttu di marchesci, firmàu ai 25 de lüiu du [[1320]], che i cuncedde cuscì u cuntrollu du feudu a Iacobino Cebulla.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|tìtolo=Conscente del Papa|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00011567|ànno=2001|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=97|capìtolo=IV. Conscente nel Trecento e nel Quattrocento: la signoria dei Cepolla/Cepollini}}</ref> Zà da carche annu stu chi u l'aṿea cumenz̄àu a mette e màe intu paìse, tantu che u sò nomme u cumpaṛìsce du [[1304]] inte ‘n papé ligàu a quandu i l'han catàu ‘na burgâ picenìna, chéle che aù foscia i sun e Cà Mezane.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.31}}</ref> In ciü pe' tüttu u [[XIV secolo|Trescèntu]] u gh'è stàu de cuntese, cumme quandu i dusceṿa elez̄z̄e u pudestàe d'Arbenga, cu'i Cepollini a sustegnu di marchesci, facciu ch'u porta i Clavesana a dà turna u feudu inte màe de sta famìa chi.<ref name="Merlop8" /> Cuscì, inti papéi dicci primma, ch'i ne mustra l'infeudamèntu di Cepollini, u marchese Federico de Clavesana u ṿa a cunfermà i diritti du cumitàu in sciü u castrum de Àutu e in sciü a ṿilla de Craṿaüna.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.9}}</ref> Cu'a mòrte di marchesci da famìa Clavesana i söi dumini i ṿegne purtài sùttu duminiu di Del Carretto, cun l'inṿestitüṛa de Aleramo Del Caretto aṿegnüa du [[1355]], faccia da l'impeṛatû Carlo IV, pianduse ascì in quartu da prupietàe du feudu. U rèstu, ch'u l'éṛa stàu spartìu tra i fìi du Iacobino, u passa ancù de man, fin ch'u vegne turna ünìa intu [[1363]], cu'in attu firmàu intu [[Castéllu di Conti Cepollini (Àutu)|castéllu de Àutu]]. Da fin du seculu u l'è pöi l'interṿèntu facciu daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che, intu mezzu de lìti da famìa di Del Carretto, a catta a tèrz̄a parte di diritti in sciu feudu, pagandu ben 60 milla fiuṛìn d'oṛu, cu'in ciàn de espansciùn pulitica ben precisu. Du mèscimu annu a l'è ‘na nöṿa investitüṛa, de longu ai Cepollini e ai Del Carretto.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.11}}</ref> Cu'a morte du conte Zaccaria Cepollini, aṿegnüa du [[1572]], l'ereditàe a ṿegne spartìa fra i sei fìi, cuscì cumme i diritti in sciu feudu: cuscì i ṿegne inṿestìi daa Repübbrica de Zena quattru di neṿi du conte, fii de Marc'Antonio Cepollini ([[1592]]).<ref name="Merlop12">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.12}}</ref> Intu fratèmpu, u pa che u marchese Scipione del Carretto de [[Süccaellu|Z̄uccaṛèllu]], du [[1586]] u se fusse pruṿàu a ṿènde u feudu, fascèndu a pruposta a Carlo Emanuele I de Savoia, scicumme ch'u l'aṿea puia ch'u ghe ṿegnisse purtàu ṿia, pe' ṿia de z̄erti acòrdi de prelaz̄iùn firmài cun [[Zena]]. A pröa a nu porta a nièn, e cuscì intu [[1589]] i marchesci i perde dau tüttu u cuntrollu in sciü i dui paìsci.<ref name="Merlop12" /> Doppu ‘na seṛie de cuntese drentu aa famìa, u ṿegne conte Giacomo Cepollini, che, spusàu cu'a zenese Paola Maria Cicala, u speṛaṿa de fenì inte l'elèncu di patriz̄i de Zena, cosa ch'a nu l'è capitâ. Cun u [[XVII secolo|Seiz̄èntu]] u se dröṿe ina nöṿa fase pe'u paìse, scicumme ch'u se fa ciü forte u besögnu d'espansciùn di piemuntesci, ch'i urganizza de spediz̄iùi contru u punènte ligure, tantu intu [[1625]] cumme intu [[1672]]. Craṿaüna difatti a se truṿaṿa ai tèrmi di dumini zenesci, ai cunfìn cun [[Ulmea|Urmea]], ch'a l'éṛa zà sutta ai Savoia.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.17}}</ref> Zà de sti tempi a cumünitàe de Craṿaüna a l'aṿea ina z̄erta autunumia in sciü e decisciùi, tantu ch'u se sa ch'a se truâṿa suṿènte inta ciaz̄z̄a du paìse o fin inta [[Gescia de Sant’Antunin (Cravaüna)|gescia de Sant'Antunìn]] o inte l'[[Uatoṛiu de San Bertumê (Cravaüna)|uatoṛiu]], mèntre che int'in ducümèntu du [[1799]] u se fa rifeṛimèntu a ‘na “Cà da Cumünitàe" e u se sa ascì che ṿersu a metàe du [[XVIII secolo|seculu XVIII]] i ṿegniṿa ascì elezüi duzze rapresentanti inte tüttu (tra sti chi u scéndegu e dui cunsuṛi). Cu'u tèmpu i l'éṛa stài duveṛài ascì di Statüti cumünali, cuscì cumme di registri, che u ciü impurtante u l'è u ''Libro degli Arrembi'', ch'u l'ha funz̄iunàu fin au [[1776]], ànnu ch'u l'è riṿàu u primmu catastru.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.32}}</ref> In seguitu au Tratàu de Utrecht, l'Impeṛatû Carlo VI u fenisce pe' strenze i cuntrolli in sciü i feudi impeṛiali, ch'u ghe cazze ascì Craṿaüna, cunscideṛâ peṛò de scarsu inteṛesse da Amedeo de Savoia, tantu ch'a cumpaṛìsce inta ''Nota dé Feudi Imperiali indifferenti a S.M.'', scicumme ch'a restaṿa föṛa man rispettu ai teritoṛi du regnu sabaudu de chéi tèmpi.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.19}}</ref> De cuntru a Repübbrica de Zena, a se mustra inte ‘na fase de debulez̄z̄a. A situaz̄iùn a cangia de grossu intu [[XVIII secolo|Setez̄èntu]], quandu a ṿegne cumbatüa a guèra de sucesciùn pulacca, ch'a porta intu [[1735]] aa firma de ‘n tratàu a Ṿiènna, ch'u permette ai Savoia in'espansciùn netta a meridiùn, tantu da piase 57 feudi impeṛiali, cumpresu chélu de Craṿaüna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dücàu de Savoia|tìtolo=Traités publics de la royale maison de Savoie avec les puissances étrangères, depuis la paix de Cateau-Cambrésis jusqu'à nos jours|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6538021w/f476.item|ànno=1836-1861|editô=Imprimerie Imperial|çitæ=Tüṛìn|léngoa=FR|p=467|capìtolo=Articles préliminaires de paix entre Sa Majesté le Roi de France, et Sa Majesté Impériale}}</ref> Stu facciu chi u porta in sciü a fin au destacamèntu daa Ligüṛia, pe' fenì sutta au Regnu de Sardegna, nu senz̄a de pulemiche, scicumme che i zenesci i denunz̄ian aa curte franz̄ese e austriaca che u pasaggiu u nu l'éṛa in regula. Du restu, inte l'aùstu du [[1736]] i rapresentanti di feudi piài dai Savoia i sun ciamài a [[Còiri|Cairu]] a züṛà fedeltàe au nöu padrùn e difatti carche dì prìmma u l'éṛa stàu püblicàu in edittu dau cavalier Passerini, ch'u custrenzeva i feudataṛi Pier Francesco Cevolino e Domenico Maria Accellino a prestà züṛamèntu.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.22}}</ref> Cuscì inte chéli dì a cumünitàe du feudu a se mette asèmme, pruandu a rebatte e decisciùi piàe a Ṿiènna, mandandu in attu, registràu da ‘n nutaiu, dund'u se fa presènte che i dui paìsci i l'éṛa da tèmpu sutte Zena. U fa istessu u Conte, che d'in Àutu u manda in autru papé, dund'u se fa cunusce cumme feudataṛiu da Repübbrica Zenese, ma sènz̄a che a situaz̄iùn a cange. Inte stu moddu i piemutesci i se pìa di dumini ciü ṿescìn aa maṛìna, de impurtanz̄a pe' i traffeghi ecunomichi versu a Riṿeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/localita/caprauna|tìtolo=Cravaüna, tra a ṿalâ du Pennavaire e chéla du Tàna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo= A stòṛia de Àutu, fra dispute e cuntruversie.Cun Craṿaüna ünicu paìse "afaciàu in sce u mà" du Piemunte.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> Dau [[1861]] u pàssa sutta au [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], suttu u mandamèntu XIII, de Urmea, intu circundaṛiu de Mundeṿì, scancelàu du [[1926]] e pöi passàu sutta a chélu de Cuni, pöi ṿegnüu pruincia. Da l'ànnu [[1946]] u l'è inta [[Italia|Repübbrica italiana]]. U fa parte de Üniùn muntana Alta Val Tanaro. == Abitanti == === Evulu''z̄''iùn demugràfica === {{Demografia/Cravòuna}} === Minuṛàn''z̄''e fuṛèste === Segundu l'[[ISTAT]], ai 31 de descèmbre du 2014, a Craṿaüna u gh'è 1 rescidènte fuṛèstu. == Pòsti de interesse == [[File:Caprauna chiesa.jpg|thumb|Craṿaüna, a gescia de Sant'Antunìn|sinistra]] === Architetüṛe religiuse === * '''Gescia da parocchia de Sant'Antunìn''', (cunusciüa ascì numà cumme "A gescia"), faccia intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-di-s-antonino-sec-xviii-38661-1-aea88b38debf4ee256f52935846578d2|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a gêxa de Sant'Antunìn.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Uatoṛiu de San Bertumê''', inta ciaz̄z̄a da paìse, ataccu aa gescia, u l'è du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Chi u gh'è a sêde da cunfraternita ch'a ne pòrta u nòmme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-di-san-bartolomeo-38603-1-a538f499e0cc875e6c52935913b3db72|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, L'Uratoriu de San Bertumé|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Gescetta de Sàn Roccu''', inta burgâ da Ruöia, faccia intu [[XIX secolo|seculu XIX]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesetta-di-san-rocco-fine-xix-sec-38662-1-6eacda0f539bef55e2cfef73cc4f2dc1|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a géxetta de San Ròccu.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://danilodelorenzis.altervista.org/caprauna.html|tìtolo=Cravaüna, futugrafìe|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''A Capélla de Guarnê''' o da Viscitaz̄iùn ascì, ch'a se tröva inta lucalitàe de Guarnê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-della-visitazione-loc-guarnero-38663-1-a8b6bec24a4939293de295150587cfc5|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta da a Vixitasiùn.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> *'''A Capella de San Bastiàn''', inta burgâ da Ciazöṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-dei-santi-fabiano-e-sebastiano-38600-1-9fbcfc49db83cb3a4295c50353b6d7f3|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta di Santi Fabiàn e 'Bastian.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Capeletta de San Benàrdu''', pocu au de surva de cà du Pözzu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-san-bernardo-38601-1-b901d934811016ef49b071d4588bfed2|tìtolo=Còse vegghe, Cravaüna, a capeletta de San Benàrdu|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Santuàṛiu de l'Asunta''', ciamâ de suènte dai abitanti du pòstu "A Capella", a se tröva versu u boscu, sutta aa via pruinciale, primma de Costabella.<ref name=":0" /> *'''Capeletta de Cà Suttane''', o ''da Madònna da Neṿe'', inta burgâ che ne pìa u nòmme. === Musei === A Craṿaüna u se tröṿa u museu etnugraficu dedicàu au paìse, ch'u mùstra futugrafìe, atrez̄z̄i e arnesci da ṿìtta cuntadina de chéi tèmpi, a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttuz̄èntu]]. Stu chi u l'è stàu duèrtu intu [[2000]] in sce l'iniz̄iàtiṿa di rescidènti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/museo-etnografico-di-caprauna|tìtolo=U museu etnugraficu de Craṿaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> == Ecunumìa == L'ecunumìa du paìse a l'è stâ pe’ di ànni ligâ ciü tantu a l'agricultüṛa e a l'aleṿamèntu: pe’ tradiz̄iùn chi u ṿegne cultiṿàu a [[Raṿa de Craṿaüna|raṿa gianca a pasta gialla]], che inti tèmpi antighi a l’éṛa a cianta da ortu tra e ciü impurtanti pe’e pupulaz̄iùi de l’auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] difatti Craṿaüna a l’éṛa famusa pe’ sta cultivaz̄iùn, tantu da fenì inti ''Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> Da in attu tra u conte Cepollini e u müṛinâ u se capìsce cumme i legümmi i fusse u basamèntu de l’ecunumìa du postu.<ref name=":02">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> Aù l'ecunumìa du paìse a l'è pe'a ciü parte legâ a l'agricultüṛa e a l'alevamèntu, ma ascì au türismu, survatüttu pe'u trekking, e caminàe inti viöi e e scalàe. == Cultüṛa == [[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|A raṿa de Craṿaüna]] === Dialettu de Craṿaüna=== {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèscimu argumentu in detaiu}} A Craṿaüna u se parla in dialettu ch'u s'asemeia a chélu di autri paìsci da ṿalâ du Pennavaire. Fra e difeṛènz̄e ciü impurtanti ch'i cangia dau [[Lìgure céntro-òcidentâle|parlà di figui]]<ref group="n.">Cun sta paṛolla chi u se intènde i ligüṛi da maṛina e pe' u ciü da ṿalâ d'Ineja, cunusciüi intu paìse perché i ṿegniṿa a ṿènde e fighe; de contru u l'eṛa solitu che chéli de Craṿaüna i caṛasse da ste parte lì (cumme au [[Burgumau|Burgumaṛu]] o a [[Puntedasce|Pontedasce]]) pe' travaià inte l'uṛiṿe e inti gumbi. Dau nomme "figui" i seṛea da tiṛà föṛa e gènte de l'entrutèra arbenganese e da ṿalâ da Ceṿe.</ref> u gh'è a presènz̄a marcâ di sòi {{IPA|[ts]}} e {{IPA|[dz]}}, ch'i pia u pòstu da {{IPA|[s]}} e da {{IPA|[z]}} (se disce ''ciaz̄z̄a'' {{IPA|['tʃats:a]}} e nu ''ciassa'' {{IPA|['tʃas:a]}}, ''pözzu'' {{IPA|['pødz:u]}} e nu ''pöṡṡu'' {{IPA|['pøz:u]}}), trattu ch'u se presènta ascì inte l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]. Du rèstu a se fa cunusce ascì a prununz̄ia da r giasciâ, ch'a se tröva in genere fra vucâle, ch'a gh'è ascì inte carcün de l'autri dialetti de l'entrutèra de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e a l'è ben difeṛènte da chéla italiàna. Autra difeṛènz̄a de contu a l'è ch'u manca a "x" che de suènte a marca u sòn da j franz̄ese, sustituìa da u sòn "sc" duz̄e (cumme in ''sösciüṛa''), cuscì cumme a maneṛa de dì a "v" fra vucâle ch'a scumpaṛisce tostu e a se semeia a 'na ṿia de mèzzu fra a "v" e "u" (cumme inta paṛolla ''ciaṿe''). In ciü u gh'è de paṛolle ch'i se semeia ai dialetti de [[Naxin|Nascin]] e de [[Castergiancu]], che presempiu i g'han u passaggiu de furme in -yt- a -c-, e ducca, u ghe se disce ''làcce'' e nu ''làite'', ''nöcce'' e nu ''nötte'', fenomenu ch'u se tröṿa ascì inte z̄erte furme di verbi, cumme "dicciu" o "facciu". === Asuciaz̄iùi === A Craṿaüna u gh'è difeṛènti asuciaz̄iùi, cumme a ''Pro Loco'', ch'a urganizza e manifestaz̄iùi intu paìse, l'asuciaz̄iùn ''Amici di Caprauna'', ch'a se interessa de tradiz̄iùi du postu e da valurizaz̄iùn da sucietàe du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/associazioni-enti|tìtolo=Asuciasiùi e enti, cumün de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> Nu manca ascì l'urganizaz̄iùn ''Isola di CapraUnica'', pe'a ripupulasiùn da burgâ da Ruöia.<ref>{{Çitta web|url=https://torino.repubblica.it/cronaca/2020/06/16/news/s-259338902/|tìtolo=U prugettu de l'ìsua de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> ===Cüscina=== Tipica de ste parte a l'è a "[[Raṿa de Craṿaüna]]", inseṛìa intu prugramma de tütela Slow Food da l'ànnu [[2003]], duveṛâ pé diferènti piàtti da tradisiùn cumme i "[[sc-ciancùi]]", particulâre genere de pàsta fresca prepaṛàu inta ṿalâ du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|tìtolo=A ràva de Cravaüna, scheda de descrisiùn|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/rapa-di-caprauna/|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> == Feste e féṛe == * Festa da Furmagetta e du pan de ca', au cumènz̄u d'aùstu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontegiovani.it/news/festa-della-formaggetta-e-del-pan-de-ca-caprauna|tìtolo=a fèsta da furmagetta e du pàn de ca' 2018|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref> * Festa de raṿe, in utùbre. * Mezz'aùstu a Craṿaüna, festa ch'a se tegne aa 'Sunta. == Aministraz̄iùn == {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu [[2001]]|30 mazzu [[2006]]|Rinaldo Arnaldi|Indipendènte|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu [[2006]]|16 mazzu [[2011]]|Rinaldo Arnaldi|Lista civica|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|16 mazzu [[2011]]|27 zenà [[2015]] |Marco Mordeglia|lista civica|scéndegu| }}{{ComuniAmminPrec|17 freṿà [[2015]]|31 mazzu [[2015]]|Claudia Bergia |- |Cumisàṛiu prefetiz̄iu|}}{{ComuniAmminPrec|31 de mazzu [[2015]]|20 setèmbre [[2020]]|Paolo Ferraris|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrec|20 setèmbre [[2020]]|in càrega|Giuseppe Ruaro|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de Cumünicaz̄iùn == [[File:Colle caprauna 01.jpg|thumb|U stradùn dau pàssu da [[Còlla de Cravaüna|Còlla]]|sinistra]] U teritòṛiu da cumüna u l'è culegàu cun Arbenga e cun Urmea graz̄ie au stradùn (SP216-SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Saùna]]), ch'a traversa tütta a ṿalâ du Pennavaire a partì d'Arbenga pé riṿà fin aa [[Còlla de Cravaüna|Còlla de Craṿaüna]] e da chì passàu u Preàllu, u se riṿa Cantaraina, in sciü a statale da Còlla de Naṿa. U traffegu de curieṛe u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da pruincia de Sauna, a [[TPL Linea]]. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}} {{clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]] 5t72bgxe0bkbtrj0kc99p35bs7100c0 Template:Divisione amministrativa/Stemmi/ITA 10 18521 273462 273016 2026-08-24T18:26:09Z N.Longo 12052 + 273462 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#switch: {{{2|}}} |1 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |abrùsso|abrusso|abruzzo = Regione-Abruzzo-Stemma.svg |calàbria|calabria|calabbria = Coat of arms of Calabria.svg |campania|campannia|canpània = Regione-Campania-Stemma.svg |emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Regione-Emilia-Romagna-Stemma.svg |friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friuli-Venezia-Giulia-Stemma.svg |lazio|lassio|làçio = Lazio Coat of Arms.svg |liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligüṛia|ligûria|ligüřia|ligüȓia|ligür̂ia|ligüŕia|ligür̭ia = Coat of arms of Liguria.svg |marche = Coat of arms of Marche.svg |piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt'|pimunt = Regione-Piemonte-Stemma.svg |puglia|puggia = Coat of Arms of Apulia.svg |sardegna|sardégna = Sardegna-Stemma.svg |sicilia|siçillia|sicìlia = Coat of arms of Sicily.svg |toscann-a|toscànn-a|toscana = Coat of arms of Tuscany.svg |trentino-alto adige/südtirol|trentino-alto adige|trentin-erto adixe|trentin-ato addexe|trentin-èrto àdixe = Coat of arms of Trentino-South Tyrol.svg |valle d'aosta = Valle d'Aosta-Stemma.svg |veneto|venneto|véneto = Coat of Arms of Veneto.png |#default = Regione-{{{1}}}-Stemma.svg }} |2 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |agrigénto|agrigento = Provincia di Agrigento-Stemma.svg |ancónn-a|anconn-a|ancona = Provincia di Ancona-Stemma.svg |arésso|aresso|arezzo|arézzo|aæzo|aæso = Provincia di Arezzo-Stemma.svg |àscoli picén|àscoli picêno|ascoli piceno = Provincia di Ascoli Piceno-Stemma.svg |bâri|bari = Città metropolitana di Bari-Stemma.svg |bèrgamo|bergamo = Provincia di Bergamo-Stemma.svg |belùn|belluno = Provincia di Belluno-Stemma.svg |bréscia|brescia = Provincia di Brescia-Stemma.svg |bològna|bologna = Città metropolitana di Bologna - Stemma.svg |bolsàn|provinsa de bolsàn|bolzano|bozen = Suedtirol CoA.svg |càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Coat of Arms of the Metropolitan city of Cagliari.svg |caltanisetta|caltanizetta|caltanizétta = Provincia di Caltanissetta-Stemma.svg |canpobàsso|canpobasso|campobasso = Provincia di Campobasso-Stemma.svg |catània|catania = Provincia di Catania-Stemma.svg |catanzâo|catanzaro = Coat of Arms of the Province of Catanzaro.svg |cazèrta|casèrta|caserta = Provincia di Caserta-Stemma.svg |chieti|chiéti|chiêti = Provincia di Chieti-Stemma.svg |como|commo|còmmo = Provincia di Como-Stemma.svg |cozénsa|cosenza|cozensa = Provincia di Cosenza-Stemma.svg |cremónn-a|cremona|cremonn-a = Provincia di Cremona-Stemma.svg |crotón|croton|crotone = Provincia di Crotone-Stemma.svg |cùnio|cuneo|cuni|coni|cunio = Provincia di Cuneo-Stemma.svg |énna|enna = Provincia di Enna-Stemma.svg |firénse|firense|firenze = Provincia di Firenze-Stemma.svg |feræa|ferâra|ferrara = Provincia di Ferrara-Stemma.svg |fèrmo|fermo = Provincia di Fermo-Stemma.svg |forlì-cezénn-a|forlì-cesena = Provincia di Forlì-Cesena-Stemma.svg |froxinón|frozinón|froxinon|frozinon|frosinone = Provincia di Frosinone-Stemma.svg |gorìçia|gorizia = Provincia di Gorizia-Stemma.svg |grosêto|grosseto= Provincia di Grosseto-Stemma.svg |a spèza|speza|spézza|spezza|a spézza|a spezza|spezia|la spezia = Provincia della Spezia-Stemma.svg |imperia|imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|impéřia|imper̂ia|inperia = Coat of Arms of the Province of Imperia.svg |izèrnia|isernia = Provincia di Isernia-Stemma.svg |latìnn-a|latina|latinn-a = Provincia di Latina-Stemma.svg |l'àgogia = Provincia dell'Aquila-Stemma.svg |lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Coat of Arms of the Province of Alessandria.svg |lecce = Coat of Arms of the Province of Lecce.svg |lécco|lecco = Provincia di Lecco-Stemma.svg |livórno|livorno = Coat of Arms of the Province of Livorno.svg |lùcca|lucca = Provincia di Lucca-Stemma.svg |macerâ|macerâa|macerata = Provincia di Macerata-Stemma.svg |màntova|màntoa|mantova = Coat of Arms of the Province of Mantova.svg |màssa e carâra|màssa-carâra|màssa e caræa|màssa-caræa|massa e carrara|massa-carrara = Provincia di Massa-Carrara-Stemma.svg |matêra|matera = Provincia di Matera-Stemma.svg |medio campidano = |mescìnn-a|messina|mescinn-a = Provincia di Messina-Stemma.svg |milàn|milan|milano = Provincia di Milano-Stemma.svg |modena|mòdena = Coat of Arms of the Province of Modena.svg |mónza|mónza e briànsa|monsa|monsa e briànsa = Provincia di Monza e della Brianza-Stemma.svg |nàpoli|nappoli|napoli = Coat of Arms of the Metropolitan City of Naples.svg |noeuo|nóoro|nuoro = Provincia di Nuoro-Stemma.svg |ogliastra = Provincia dell'Ogliastra-Stemma.svg |pàdova|pàdoa|padova = Provincia di Padova-Stemma.svg |palermo|palèrmo = Provincia di Palermo-Stemma.svg |pavîa|pavia = Provincia di Pavia-Stemma.svg |perùggia|peruggia|perugia = Provincia di Perugia-Stemma.svg |pézaro e urbìn|pesaro e urbin|pesaro e urbino = Coat of Arms of the Province of Pesaro and Urbino.svg |pescâa|pescâra|pescæa|pescara = Provincia di Pescara-Stemma.svg |piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provincia di Piacenza-Stemma.svg |pistoia = Provincia di Pistoia-Stemma.svg |poténsa|potensa|potenza = Coat of Arms of the Province of Potenza.svg |pròu|prâto|prato = Provincia di Prato-Stemma.svg |ragûsa|ragûza|ragóza|ragùza|ragùsa|ragusa = Provincia di Ragusa-Stemma.svg |réggio emìlia|réggio inte l'emìlia|reggio nell'emilia|reggio emilia = Coat of Arms of the province of Reggio Emilia.svg |réggio calàbria|reggio calabbria = Coat of Arms of the Province of Reggio-Calabria.svg |rieti = Coat of arms of the province of Rieti.svg |rómma|roma|romma = Provincia di Roma-Stemma.svg |rovîgo|rovigo = Provincia di Rovigo-Stemma.svg |sann-a|savona|sànn-a|savónn-a|savuna|savùna|savuina|sana|sàna|saña|san-na|savôna|sauna|saùna = Provincia di Savona-Stemma.svg |sàsciai|sasciai|sàsari|sasari|sassari = Provincia di Sassari-Stemma.svg |sciracûza|siracusa = Provincia di Siracusa-Stemma.svg |siêna|sénn-a|senn-a|siénn-a|siena = Provincia di Siena-Stemma.svg |sondrio|sòndrio|sóndrio = Provincia di Sondrio-Stemma.svg |sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardégna|sud sardegna = |tàranto|taranto = Provincia di Taranto-Stemma.svg |torin|turin|torìn|torino = Città metropolitana di Torino - Stemma.svg |tràpani|trapani = Provincia di Trapani-Stemma.svg |trénto = Trentino CoA.svg |trevîzo|trevîxo|trevizo|trevixo|treviso = Provincia di Treviso-Stemma.svg |trièste|trieste = Provincia di Trieste-Stemma.svg |vareise|vareize|varéize|varéise|varese = Provincia di Varese-Stemma.svg |venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Provincia di Venezia-Stemma.svg |verbàn cûsio òssola|verbània|verbania = CoA of Verbano-Cusio-Ossola.svg |verçelli|vercèlli|vercelli = Provincia di Vercelli-Stemma.svg |verónn-a|veronn-a|verona = Provincia di Verona-Stemma.svg |vibo valençia|vibo valentia|vìbo valénçia|vîbo valénçia = Provincia di Vibo Valentia-Stemma.svg |viçénsa|vicénsa|vicenza = Provincia di Vicenza-Stemma.svg |vitèrbo|viterbo = Provincia di Viterbo-Stemma.svg |zena|zêna|zéna|séna|genova = Provincia di Genova-Stemma.svg |#default = Provincia di {{{1}}}-Stemma.{{#ifexist:Media:Provincia di {{{1}}}-Stemma.svg|svg|png}} }} |3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |a prìa|a pria|a prîa|pietra ligure = Pietra Ligure-Stemma.svg |arasce|aràsce|aràsci|alassio = Alassio-Stemma.svg |borṡi e veressi|borṡi e veréssi|bor̭ṡi e ver̭éssu = Borgio Verezzi-Stemma.svg |briga auta|briga âuta|ra briga âuta|briga alta = Briga Alta-Stemma.svg |campurussu|canpurussu|canporósso|canporosso|camporosso = Camporosso-Stemma.svg |campomon|canpomöo|campomòn|canpomòn|campomorone = Campomorone-Stemma.svg |camuggi|camoggi|camóggi|camogli = Camogli-Stemma.svg |cuggiæn|cugen|cugén|cuggen|cüggiæn|cügén|cügèn = Quilliano-Stemma.svg |finô|finâ|finà|finale ligure = Coat of arms of Finale Ligure.svg |garesce|garésce|garéshe|garessio = Garessio-Stemma.svg |imperia|imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|imper̂ia|inperia = Imperia-Stemma.svg |muntautu carpaxe|muntàutu carpàxe|montâto carpâxe|montato carpaxe = Montalto Carpasio-Stemma.svg |ricò|riccò|riccò del golfo di spezia = Riccò del Golfo di Spezia-Stemma.svg |rosagni|rusagni|ruzâgni|rozâgni|rezoâgio|rezoâgi|rezzoagi = Rezzoaglio-Stemma.svg |sanremu|sanremmu|san remu|san remmu|sanrémmo|sanremmo|san remmo|san remo|sanremo = Sanremo-Stemma.svg |savona|sànn-a|sann-a|savuna|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna|sauna|saùna = Stemma di Savona.svg |toriggia|torìggia|turiggia|torriglia = Torriglia-Stemma.svg |triöra|triöira|triöa|triêua|triora = Triora-Stemma.svg |tuiran|tuiràn|toiràn|toiàn|toiàn|toirano = Toirano-Stemma.svg |castrevegliu|castreveju|castelvecchio di rocca barbena = Castelvecchio di Rocca Barbena-Stemma.svg |ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ormea-Stemma.svg |zena|zêna|zéna|séna|genova = Coat of arms of Genoa.svg |agra = Agra (Italia)-Stemma.png |alba = Alba (Italia)-Stemma.png |albanella = Albanella (Italia)-Stemma.png |albaredo per san marco = Albaredo per San Marco-Stemma.gif |albi = Albi (Italia)-Stemma.png |albosaggia = Albosaggia stemma.gif |alto = Alto (Italia)-Stemma.png |alvito = Alvito (Italia)-Stemma.png |arbenga|albenga = CoA Comune di Albenga.png |amato = Amato (Italia)-Stemma.png |amelia = Amelia (Italia)-Stemma.png |angrogna = CoA Comune di Angrogna.svg |aragona = Aragona (Italia)-Stemma.png |arce = Arce (Italia)-Stemma.png |arena = Arena (Italia)-Stemma.png |arona = Arona-Stemma it.png |arrone = Arrone-Stemma.jpg |asso = Asso (Italia)-Stemma.png |assolo = Assolo (Italia)-Stemma.png |atella = Atella (PZ)-Stemma.png |ausonia = Ausonia (comune)-Stemma.png |avezzano = Coat of arms of Avezzano.svg |barile = Barile (Italia)-Stemma.png |baronissi = Baronissi-Stemma it.png |baselga di pinè = Baselga di Piné-Stemma.png |bastiglia = Bastiglia (Italia)-Stemma.png |belmonte del sannio = Belmontedelsannio.gif |bema = Bema-Stemma.gif |bianchi = Bianchi (Italia)-Stemma.png |bibiana = Bibiana (Italia)-Stemma.png |bomba = Bomba (Italia)-Stemma.png |bonito = Bonito (Italia)-Stemma.png |bono = Bono (Italia)-Stemma.png |borgia = Borgia (Italia)-Stemma.png |bovino = Bovino (Italia)-Stemma.png |bra = Bra-Stemma uff.png |brenna = Brenna (Italia)-Stemma.png |brione = Brione (Lombardia)-Stemma.png |bronte = Bronte (Italia)-Stemma.png |burgos = Burgos (Italia)-Stemma.png |cagliari = CagliariStemma2015.png |caglio = Caglio (Italia)-Stemma.png |caino = Caino (Italia)-Stemma.png |calcio = Calcio (Italia)-Stemma.png |calenzano = Calenzano -Stemma.png |campana = Campana (Italia)-Stemma.png |campobasso = Stemma campobasso città rosso.png |candela = Candela (Italia)-Stemma.png |canna = Canna (Italia)-Stemma.png |capistrano = Capistrano (Italia)-Stemma.png |capriati a volturno = Coat of Arms of Capriati a Volturno.svg |capriolo = Capriolo (Italia)-Stemma.png |carapelle = Carapelle (Italia)-Stemma.png |caravaggio = CoA Città di Caravaggio.svg |carbone = Carbone (Italia)-Stemma.png |cardinale = Cardinale (Italia)-Stemma.png |cantagallo = Cantagallo (Italia)-Stemma.png |carmignano = Carmignano (Italia)-Stemma.png |carpino = Carpino (Italia)-Stemma.png |carro = Carro (Italia)-Stemma.png |casella = Casella (Italia)-Stemma.png |cassacco = Cassacco-Stemma.jpg |castelli = Castelli (Italia)-Stemma.png |castelnuovo = Castelnuovo (Italia)-Stemma.png |cavazzo carnico = Cavazzo Carnico-Stemma.jpg |cave = Cave (Italia)-Stemma.png |cento = Cento (Italia)-Stemma.png |cerano = Cerano (Italia)-Stemma.png |cerchio = Cerchio (Italia)-Stemma.png |ceres = Ceres (Italia)-Stemma.png |certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune)-Stemma.png |cervo = Cervo (Italia)-Stemma.png |cesio = Cesio (Italia)-Stemma.png |chiusa = Klausen Suedtirol CoA.svg |cicala = Cicala (Italia)-Stemma.png |cittadella = Cittadella (Italia)-Stemma.png |cittanova = Cittanova (Italia)-Stemma.png |civita = Civita (Italia)-Stemma.png |claut = Claut-Stemma.jpg |contrada = Contrada (Italia)-Stemma.png |corbara = Corbara (Italia)-Stemma.png |crema = Crema (Italia)-Stemma.png |dazio = Dazio-Stemma.gif |delebio = Delebio-Stemma.gif |delia = Delia (Italia)-Stemma.png |diamante = Diamante (Italia)-Stemma.png |don = Don (Italia)-Stemma.png |enemonzo = Enemonzo-Stemma.jpg |eraclea = Eraclea-Stemma.gif |erba = Erba (Italia)-Stemma.png |este = Este (Italia)-Stemma.png |fallo = Fallo (Italia)-Stemma.png |felino = Felino (Italia)-Stemma.png |ferla = Ferla Stemma Colori.jpg |ferrara = CoA Città di Ferrara.svg |filadelfia = Filadelfia (Italia)-Stemma.png |firenze = FlorenceCoA.svg |fiumara = Fiumara (Italia)-Stemma.png |foligno = Foligno stemma.png |fondachelli-fantina = Fondachelli Fantina-Stemma.png |fondo = Fondo (Italia)-Stemma.png |fontanelice = Fontanelice-Stemma.jpg |fontanella = Fontanella (Italia)-Stemma.png |fonte = Fonte (Italia)-Stemma.png |forni di sotto = Stemmafornidisotto.jpg |fortezza = Fortezza (Italia)-Stemma.png |fossa = Fossa (Italia)-Stemma.png |frassino = Frassino (Italia)-Stemma.png |furore = Furore (Italia)-Stemma.png |fuscaldo = Fuscaldo-Stemma uff.png |gavignano = Gavignano (Italia)-Stemma.png |gerace = Gerace-Stemma uff.png |gerola alta = Gerola Alta-Stemma.jpg |ginestra = Ginestra (Italia)-Stemma.png |gonars = Gonars-Stemma.JPG |gorgonzola = Gorgonzola (Italia)-Stemma.png |grado = Grado (Italia)-Stemma.png |greci = Greci (Italia)-Stemma.png |greggio = Greggio (Italia)-Stemma.png |grigno = Grigno-Stemma it.png |grimaldi = Grimaldi (Italia)-Stemma.png |grottaferrata = Grottaferrata-Stemma it.png |hône = Hone-Stemma.png |incudine = Incudine (Italia)-Stemma.png |ingria = Ingria (Italia)-Stemma.png |irma = Irma (Italia)-Stemma.png |isso = Isso (Italia)-Stemma.png |jenne = Jenne-Stemma it.png |l'aquila = Coat of Arms of L'Aquila, Italy.svg |la salle = La Salle (Italia)-Stemma.png |la spezia = La Spezia-Stemma2.png |lago = Lago (Italia)-Stemma.png |laterza = Laterza (Italia)-Stemma.png |lauco = Lauco-Stemma.jpg |lauro = Lauro (Italia)-Stemma.png |laveno-mombello = CoA Laveno-Mombello.svg |leini = Leinì-Stemma.png |lesina = Lesina (Italia)-Stemma.png |lettere = Lettere (Italia)-Stemma.png |licenza = Licenza (Italia)-Stemma.png |ligonchio = Logo ligonchio.png |liveri = Liveri-Stemma.jpg |livo = Livo (Trentino-Alto Adige)-Stemma.png |locri = Locri-Stemma uff.png |longobardi = Longobardi (Italia)-Stemma.png |lucignano = Stemma di Lucignano.JPG |lugo = Lugo (Italia)-Stemma.png |lula = Lula (Italia)-Stemma.png |lupara = Stemma di Lupara.jpeg |macchiagodena = Macchiagodena-Stemma.gif |magenta = Magenta (Italia)-Stemma.png |malborghetto valbruna |malborghetto-valbruna = MalborghettoValbruna.gif |manta = Manta (Italia)-Stemma.png |mara = Mara (Italia)-Stemma.png |marcellina = Marcellina (Italia)-Stemma.png |marciana = Marciana (Italia)-Stemma.png |margarita = Margarita (Italia)-Stemma.png |marino = Marino (Italia)-Stemma.png |marone = Marone (Italia)-Stemma.png |martello = Martello (Italia)-Stemma.png |martirano = Martirano (Italia)-Stemma.png |maser = Maser (Italia)-Stemma.png |masi = Masi (Italia)-Stemma.png |massa = Massa (Italia)-Stemma.png |meda = Meda-Stemma.jpg |medicina = Medicina (Italia)-Stemma.png |mele = Mele (Italia)-Stemma.png |melissa = Melissa (Italia)-Stemma.png |mentana = Mentana (Italia)-Stemma.png |mercato saraceno = Mercato Saraceno-Stemma.jpg |merlino = Merlino (Italia)-Stemma.png |milano = CoA Città di Milano.svg |milena = Milena (Italia)-Stemma.png |milo = Milo (Italia)-Stemma.png |mirabello = Mirabello (Italia)-Stemma.png |misilmeri = Misilmeri-Stemma it.png |mistretta = Mistretta-Stemma it.png |moggio = Moggio (Italia)-Stemma.png |moimacco = Moimacco-Stemma.jpg |molare = Molare (Italia)-Stemma.png |molise = Molise (CB)-Stemma.png |momo = Momo (Italia)-Stemma.png |monopoli = Monopoli (Italia)-Stemma.png |montagna in valtellina = Montagna.png |montagna = Montagna (Italia)-Stemma.png |montaldo torinese = Montaldo Torinese-Stemma it.png |monte grimano terme = Monte Grimano-Stemma.png |monte san martino = Monte San Martino-Stemma.jpg |monte san pietrangeli = Monte San Pietrangeli-Stemma.jpg |montelparo = Montelparo-Stemma.gif |montemitro = Stemma comune di montemitro.gif |mori = Mori (Italia)-Stemma.png |morrone del sannio = Stemma morrone.png |mosciano sant'angelo = Mosciano Sant'Angelo-Stemma.jpg |mozzo = Mozzo (Italia)-Stemma.png |mura = Mura (Italia)-Stemma.png |musei = Musei (Italia)-Stemma.png |muzzano = Muzzano (Italia)-Stemma.png |napoli = CoA Città di Napoli.svg |naso = Naso (Italia)-Stemma.png |nave = Nave (Italia)-Stemma.png |ne = Ne (Italia)-Stemma.png |nespolo = Nespolo (Italia)-Stemma.png |nettuno = Nettuno (Italia)-Stemma.png |nicosia = Nicosia (Italia)-Stemma.png |nimis = Nimis-Stemma.jpg |noale = Noale-Stemma.jpg |nove = Nove (Italia)-Stemma.png |o castiggion|u castigiùn|castiglione chiavarese = Castiglione Chiavarese-Stemma.svg |olevano di lomellina = Olevano di Lomellina-Stemma.jpg |onore = Onore (Italia)-Stemma.png |ora = Ora (Italia)-Stemma.png |ortignano raggiolo = OrtignanoRaggiolo stemma.gif |ortona dei marsi = Ortona dei Marsi-stemma.jpg |osoppo = Osoppo-Stemma.jpg |ostiano = Ostiano (Italia)-Stemma.png |ottone = Ottone (Italia)-Stemma.png |paderno franciacorta = Stemma Comune di Paderno Franciacorta.jpg |paese = Paese (Italia)-Stemma.png |palau = Palau (Italia)-Stemma.png |palermo = Palermo-Stemma uff.png |palù = Palù (Italia)-Stemma.png |paluzza = Paluzza-Stemma.jpg |paola = Paola (Italia)-Stemma.png |parma=Coat of arms of Parma.svg |paterno = Paterno (comune)-Stemma.png |pavia di udine = PaviadiUdine-Stemma.jpg |pedemonte = Pedemonte-Stemma.gif |peglio = Peglio (Marche)-Stemma.png |pella = Pella (Italia)-Stemma.png |perca = Perca (Italia)-Stemma.png |pero = Pero (Italia)-Stemma.png |perugia = Logocomuneperugia.png |pettineo = Pettineo (Italia)-Stemma.png |pianezze = Pianezze-Stemma.gif |piatto = Piatto (Italia)-Stemma.png |pico = Pico (Italia)-Stemma.png |pienza = Pienza-Stemma.png |pietra de' giorgi = Pietra de' Giorgi-Stemma.jpg |pietracamela = Pietracamela-stemma.jpg |pila = Pila (Italia)-Stemma.png |piscina = Piscina (Italia)-Stemma.png |pizzo = Pizzo (Italia)-Stemma.png |poggiodomo = Poggiodomo-Stemma.jpg |pojana maggiore = Poiana Maggiore-Stemma.gif |porpetto = Porpetto-Stemma.png |posina = Posina-Stemma.gif |posta = Posta (Italia)-Stemma.png |potenza = Potenza (Italia)-Stemma.png |povoletto = Povoletto-Stemma.png |pré-saint-didier = Pré-Saint-Didier-Stemma.png |pula = Pula (Italia)-Stemma.png |quarto = Quarto (Italia)-Stemma.png |quindici = Quindici (Italia)-Stemma.png |rasura = Rasura-Stemma.gif |re = Re (Italia)-Stemma.png |regalbuto = Stemmaregalbuto.jpg |reggio calabria = Reggio Calabria Stemma.png |reggio nell'emilia = Reggio Emilia-Stemma.png |resiutta = Resiutta-Stemma.jpg |riano = Riano (Italia)-Stemma.png |rive d'arcano = RivedArcano-Stemma.jpg |rocca pia = Rocca Pia-Stemma.jpg |roccamonfina = Roccamonfina (Italia)-Stemma.png |rodano = Rodano stemma.jpg |rodengo = Rodengo (Zuid-Tirol)-Stemma.png |rogolo = Rogolo-Stemma.gif |roma capitale = Roma-Stemma.png |romeno = Romeno (Italia)-Stemma.png |rossa = Rossa (Italia)-Stemma.png |rossana = Rossana (Italia)-Stemma.png |rotonda = Rotonda (Italia)-Stemma.png |ruda = Ruda-Stemma.jpg |sabbia = Sabbia (Italia)-Stemma.png |saint-denis = Saint-Denis (Italia)-Stemma.png |saint-marcel = Saint-Marcel (Italia)-Stemma.png |salcedo = Salcedo (Italia)-Stemma.png |salento = Salento (comune)-Stemma.png |sambuca pistoiese = Stemma-pic.gif |sambuco = Sambuco (Italia)-Stemma.png |samo = Samo (Italia)-Stemma.png |san calogero = San Calogero (Italia)-Stemma.png |san cataldo = San Cataldo (Italia)-Stemma.png |san felice del benaco = Sanfelicedelbenacologo.jpg |san ferdinando = San Ferdinando (Italia)-Stemma.png |san fiorano = Sanfiorano.gif |san giacomo degli schiavoni = San Giacomo degli Schiavoni-Stemma.jpg |san giovanni al natisone = San Giovanni al Natisone-Stemma.png |san giuliano di puglia = SanGiulianodiPuglia.gif |san giustino = San Giustino (Italia)-Stemma.png |san leonardo = San Leonardo (Italia)-Stemma.png |san lorenzo = San Lorenzo (Italia)-Stemma.png |san luca = San Luca (Italia)-Stemma.png |san marcellino = San Marcellino (Italia)-Stemma.png |san martino di finita = San Martino di Finita-Stemma.JPG |san massimo = San Massimo (Italia)-Stemma.png |san michele al tagliamento = San Michele al Tagliamento-Stemma.jpg |san nazario = San Nazario (Italia)-Stemma.png |san pancrazio = San Pancrazio (Italia)-Stemma.png |san paolo = San Paolo (Italia)-Stemma.png |san pietro mussolino = San Pietro Mussolino-Stemma.gif |san roberto = San Roberto (Italia)-Stemma.png |san sostene = San Sostene-Gonfalone.png |san vincenzo = San Vincenzo (Italia)-Stemma.png |san vitaliano = San Vitaliano (Italia)-Stemma.png |san vito = San Vito (Italia)-Stemma.png |sant'agostino = Sant'Agostino (Italia)-Stemma.png |sant'alfio = Sant'Alfio (Italia)-Stemma.png |sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia)-Stemma.png |sant'angelo del pesco = Sant'Angelo del Pesco-Stemma.jpg |sant'angelo in vado = Stemma santangelo in vado.gif |sant'antonino di susa = Sant'Antonino di Susa-Stemma it.png |sant'apollinare = Sant'Apollinare (Italia)-Stemma.png |sant'elena = Sant'Elena (Italia)-Stemma.png |sant'eusanio del sangro = Stemma Sant'Eusanio del Sangro.jpg |sant'oreste = Sant'Oreste (Italia)-Stemma.png |santa brigida = Santa Brigida (Italia)-Stemma.png |santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia)-Stemma.png |santa giuletta = Santagiuletta.gif |santa giustina = Santa Giustina (Italia)-Stemma.png |santa maria la longa = SantaMarialaLonga-Stemma.jpg |santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia)-Stemma.png |santa sofia = Santa Sofia (Italia)-Stemma.png |sarcedo = Sarcedo-Stemma.gif |sarego = Sarego-Stemma.gif |sassetta = Sassetta (Italia)-Stemma.png |sava = Sava (Italia)-Stemma.png |scala = Scala (Italia)-Stemma.png |scampitella = Scampitella-stemma.gif |scarperia = Scarperia-Stemma it.png |scena = Scena (Italia)-Stemma.png |scopa = Scopa (Italia)-Stemma.png |scorzè = Coat of Arms of Scorzè.svg |serina = Serina (Italia)-Stemma.png |sezze = Sezze-Stemma.jpg |signa = Signa-Stemma.jpg |socchieve = Socchieve-Stemma.jpg |solagna = Solagna-Stemma.gif |sturno = Sturno.gif |supino = Supino (Italia)-Stemma.png |taino = Taino (Italia)-Stemma.png |tarvisio = TarvisioStemma.png |tavagnacco = Tavagnacco-Stemma.jpg |taverna = Taverna (Italia)-Stemma.png |tenna = Tenna (Italia)-Stemma.png |tirolo = Tirolo (BZ)-Stemma.png |tocco caudio = Tocco Caudio-Stemma.jpg |torretta = Torretta (Italia)-Stemma.png |tortora = Tortora (Italia)-Stemma.png |trenta = Trenta (Italia)-Stemma.png |tripi = Tripi-Stemma it.png |trissino = Trissino-Stemma.gif |troia = Troia (Italia)-Stemma.png |ultimo = Ultimo (Italia)-Stemma.png |uri = Uri (Italia)-Stemma.png |valdastico = Valdastico-Stemma.gif |valenza = Valenza (Italia)-Stemma.png |vandoies = Vintl-Stemma.svg |vas = Vas (Italia)-Stemma.png |verzegnis = Verzegnis-Stemma.jpg |viano = Viano stemma comune 2.gif |villa di chiavenna = Villa di Chiavenna-Stemma.gif |villaverla = Villaverla-Stemma.gif |viola = Viola (Italia)-Stemma.png |virgilio = Virgilio (Italia)-Stemma.png |visco = Visco-Stemma.jpg |vittoria = Vittoria (Italia)-Stemma.png |voghiera = Voghiera-Stemma.gif |volano = Volano (Italia)-Stemma.png |voltaggio = Voltaggio (Italia)-Stemma.png |#default = {{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.svg|{{{1}}}-Stemma.svg|{{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.png|{{{1}}}-Stemma.png}}}} }} }}</includeonly><noinclude> Stémmi de regioìn, provìnse e comùn [[Categorîa:Template Divisione amministrativa]] </noinclude> bqtm06sz82r17xcea90mkzzk2wk51vz Template:Divisione amministrativa/Voci/ITA 10 18525 273463 273017 2026-08-24T18:26:16Z N.Longo 12052 + 273463 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#switch: {{{2|}}} |1={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |calàbria|calabria = Calabria |emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Emilia-Romagna |friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friùli-Venessia Giulia |làçio|laçio|làssio|lassio|lasio|lazio = Lassio |liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligûria|ligüřia|ligüȓia|ligüṛia|ligür̂ia|ligüŕia = Liguria |piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt'|pimunt = Piemonte |sardegna|sardégna = Sardegna |veneto|venneto|véneto = Venneto |#default = {{{1}}} }} |2={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |spezia|la spezia|a spèza|spézza|a spézza = Provinsa dea Spèza |imperia|imperia|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|impéřia|inperia|imper̂ia = Pruvincia de Imper̂ia |sànn-a|sann-a|savuna|savùna|savona|savôna|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna|saña|san-na|sauna|saùna = Pruvincia de Sann-a |genova|zena|zêna|zéna|sena = Çittæ metropolitann-a de Zena |càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Çittæ metropolitann-a de Càggiai |cuneo|cùnio|cuni|coni|cunio = Provinsa de Cuneo |lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Provinsa de Lisciandria |àgogia|l'àgogia|àquila|l'àquila|aquila|l'aquila = Provinsa de L'Àgogia‎ |forlì-cezénn-a|forlì-cezenn-a|forlì-cesénn-a|forlì-cesenn-a|forlì-cesena = Provinsa de Forlì-Cesenn-a |medio campidano = Provincia del Medio Campidano |piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provinsa de Piaçensa |sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardegna|sud sardégna = Provinsa do Sùd Sardegna‎ |l'ogliastra|ogliastra=Provincia dell'Ogliastra |novara|novæa ‎= Provinsa de Novæa |réggio calàbria|reggio calabria = Çittæ metropolitann-a de Reggio Calabria |reggio emilia = Provinsa de Reggio Emilia |verbania|verbàn|cûsio|òssola|verbàn-cûsio-òssola|verbàn cûsio òssola = Provinsa do Verbàn Cûsio Òssola |monsa|monsa e briànsa = Provinsa de Monsa e da Briànsa |bolzano|trento = Provincia autonoma di {{{1}}} |bari|bologna|catània|firense|mescìnn-a‎|milan|nappoli|palermo|turin|reggio calabbria‎ = Çittæ metropolitann-a de {{{1}}} |rómma|romma|rumma|roma = Çittæ metropolitann-a de Romma Capitâle |venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Çittæ metropolitann-a de Venessia |agrigento|caltanissetta|enna|ragusa|siracusa|tràpani = Libero consòrçio comunâle de {{{1}}} |#default = Provinsa de {{ucfirst:{{{1}}}}} }} |3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |borṡi e veressi|borṡi e veréssi|bor̭ṡi e ver̭éssu = Borṡi e Veressi |cuggiæn|cügén|cügèn|cugén|cuggen = Cuggiæn |imperia|imperia|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|inperia|imper̂ia = Imperia |muntautu carpaxe|muntàutu carpàxe|montâto carpâxe|montato carpaxe = Muntautu Carpaxe |triöra|triöira|triöa|triêua|triora = Triöra |ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ulmea |canpomöo|campomòn|canpomòn|campomorone = Campomon |agra = Agra (Italia) |ala = Ala (Italia) |alba = Alba (Italia) |albanella = Albanella (Italia) |albi = Albi (Italia) |albino = Albino (Italia) |alì = Alì (Italia) |altare = Altare (Italia) |alto = Alto (Italia) |amaro = Amaro (Italia) |amato = Amato (Italia) |amelia = Amelia (Italia) |ampezzo = Ampezzo (Italia) |anoia = Anoia (Italia) |apice = Apice (Italia) |aprilia = Aprilia (Italia) |aragona = Aragona (Italia) |arborea = Arborea (comune) |arcade = Arcade (Italia) |archi = Archi (Italia) |arce = Arce (Italia) |arco = Arco (Italia) |arena = Arena (Italia) |armeno = Armeno (Italia) |armo = Armo (Italia) |asola = Asola (Italia) |asso = Asso (Italia) |assolo = Assolo (Italia) |atella = Atella (comune) |augusta = Augusta (Italia) |ausonia = Ausonia (comune) |badia = Badia (Italia) |balocco = Balocco (Italia) |barbara = Barbara (Italia) |barbaresco = Barbaresco (Italia) |bard = Bard (Italia) |barile = Barile (Italia) |barolo = Barolo (Italia) |baschi = Baschi (Italia) |basiliano = Basiliano (Italia) |bastiglia = Bastiglia (Italia) |bellino = Bellino (Italia) |bellona = Bellona (Italia) |bergamasco = Bergamasco (Italia) |berra = Berra (Italia) |bianchi = Bianchi (Italia) |bianco = Bianco (Italia) |bibiana = Bibiana (Italia) |bione = Bione (Italia) |bomba = Bomba (Italia) |bonito = Bonito (Italia) |bono = Bono (Italia) |borgia = Borgia (Italia) |bova = Bova (Italia) |bovino = Bovino (Italia) |bozzolo = Bozzolo (Italia) |brancaleone = Brancaleone (Italia) |brenna = Brenna (Italia) |breno = Breno (Italia) |brenta = Brenta (comune) |bronte = Bronte (Italia) |bruno = Bruno (Italia) |brusson = Brusson (Italia) |burgos = Burgos (Italia) |caglio = Caglio (Italia) |caino = Caino (Italia) |calcio = Calcio (Italia) |calco = Calco (Italia) |calvi = Calvi (Italia) |camino = Camino (Italia) |campagna = Campagna (Italia) |campana = Campana (Italia) |canale = Canale (Italia) |candela = Candela (Italia) |candida = Candida (Italia) |canna = Canna (Italia) |cantagallo = Cantagallo (Italia) |capistrano = Capistrano (Italia) |cappadocia = Cappadocia (Italia) |capriolo = Capriolo (Italia) |carapella = Carapella (Italia) |carbone = Carbone (Italia) |cardinale = Cardinale (Italia) |carmignano = Carmignano (Italia) |carpino = Carpino (Italia) |carro = Carro (Italia) |cascina = Cascina (Italia) |castel del monte = Castel del Monte (comune) |castel ivano = Castel Ivano (comune) |castel sant'angelo = Castel Sant'Angelo (comune) |castellar = Castellar (Italia) |castellaro = Castellaro (Italia) |castelli = Castelli (Italia) |castelnuovo = Castelnuovo (Italia) |cattolica = Cattolica (Italia) |cavallino = Cavallino (Italia) |cavour = Cavour (Italia) |cecina = Cecina (Italia) |cento = Cento (Italia) |cerano = Cerano (Italia) |cerchio = Cerchio (Italia) |ceres = Ceres (Italia) |certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune) |cervino = Cervino (Italia) |cervo = Cervo (Italia) |cesio = Cesio (Italia) |ceto = Ceto (Italia) |chatillon |châtillon = Châtillon (Italia) |chiaramonti = Chiaramonti (Italia) |chiusa = Chiusa (Italia) |cicala = Cicala (Italia) |cimone = Cimone (Italia) |cino = Cino (Italia) |cis = Cis (Italia) |cittadella = Cittadella (Italia) |cittanova = Cittanova (Italia) |civita = Civita (Italia) |collio = Collio (Italia) |cologne = Cologne (Italia) |colonna = Colonna (Italia) |comano = Comano (Italia) |contrada = Contrada (Italia) |corbara = Corbara (Italia) |correggio = Correggio (Italia) |crema = Crema (Italia) |dazio = Dazio (Italia) |delia = Delia (Italia) |diamante = Diamante (Italia) |dignano = Dignano (Italia) |dolo = Dolo (Italia) |don = Don (Italia) |donato = Donato (Italia) |dongo = Dongo (Italia) |elice = Elice (Italia) |erba = Erba (Italia) |este = Este (Italia) |falcone = Falcone (Italia) |fallo = Fallo (Italia) |farnese = Farnese (Italia) |fascia = Fascia (Italia) |favignana = Favignana (Italia) |felino = Felino (Italia) |filadelfia = Filadelfia (Italia) |filago = Filago (Italia) |filetto = Filetto (Italia) |firmo = Firmo (Italia) |fiumara = Fiumara (Italia) |floresta = Floresta (Italia) |fondo = Fondo (Italia) |fontanella = Fontanella (Italia) |fontanelle = Fontanelle (Italia) |fonte = Fonte (Italia) |fornace = Fornace (Italia) |fortezza = Fortezza (Italia) |fossa = Fossa (Italia) |frassino = Frassino (Italia) |frontone = Frontone (Italia) |funes = Funes (Italia) |furore = Furore (Italia) |gallese = Gallese (Italia) |gallicano = Gallicano (Italia) |gallio = Gallio (Italia) |gallipoli = Gallipoli (Italia) |gesualdo = Gesualdo (Italia) |gildone = Gildone (Italia) |ginestra = Ginestra (Italia) |giove = Giove (Italia) |girasole = Girasole (Italia) |giustino = Giustino (Italia) |gonzaga = Gonzaga (Italia) |gorgonzola = Gorgonzola (Italia) |grado = Grado (Italia) |grana = Grana (Italia) |greci = Greci (Italia) |greggio = Greggio (Italia) |grimaldi = Grimaldi (Italia) |incudine = Incudine (Italia) |irma = Irma (Italia) |ischia = Ischia (Italia) |isso = Isso (Italia) |itala = Itala (Italia) |jolanda di savoia = Jolanda di Savoia (Italia) |la magdeleine = La Magdeleine (Italia) |la salle = La Salle (Italia) |la thuile = La Thuile (Italia) |laghi = Laghi (Italia) |lago = Lago (Italia) |lana = Lana (Italia) |lari = Lari (Italia) |laterza = Laterza (Italia) |lauro = Lauro (Italia) |lavagna = Lavagna (Italia) |lavello = Lavello (Italia) |lei = Lei (Italia) |lerma = Lerma (Italia) |lesina = Lesina (Italia) |lettere = Lettere (Italia) |licenza = Licenza (Italia) |lipari = Lipari (Italia) |longobardi = Longobardi (Italia) |lu = Lu (Italia) |lugo = Lugo (Italia) |lula = Lula (Italia) |lupara = Lupara (Italia) |macra = Macra (Italia) |mafalda = Mafalda (Italia) |magenta = Magenta (Italia) |magione = Magione (Italia) |magnano = Magnano (Italia) |mandela = Mandela (Italia) |mango = Mango (Italia) |manta = Manta (Italia) |mantello = Mantello (Italia) |mara = Mara (Italia) |marcellina = Marcellina (Italia) |marciana = Marciana (Italia) |margarita = Margarita (Italia) |margherita di savoia = Margherita di Savoia (Italia) |marone = Marone (Italia) |marta = Marta (Italia) |martello = Martello (Italia) |martirano = Martirano (Italia) |marzano = Marzano (Italia) |marzio = Marzio (Italia) |maser = Maser (Italia) |masi = Masi (Italia) |massa = Massa (Italia) |massimino = Massimino (Italia) |matrice = Matrice (Italia) |meda = Meda (Italia) |medea = Medea (Italia) |medicina = Medicina (Italia) |mentana = Mentana (Italia) |merlino = Merlino (Italia) |mese = Mese (Italia) |meta = Meta (Italia) |mezzanino = Mezzanino (Italia) |milena = Milena (Italia) |mileto = Mileto (Italia) |milo = Milo (Italia) |mira = Mira (Italia) |mirabello = Mirabello (Italia) |miranda = Miranda (Italia) |mirto = Mirto (Italia) |moggio = Moggio (Italia) |molare = Molare (Italia) |molise = Molise (comune) |momo = Momo (Italia) |monopoli = Monopoli (Italia) |montagna = Montagna (Italia) |montagne = Montagne (Italia) |monte cavallo = Monte Cavallo (Italia) |monte san vito = Monte San Vito (Italia) |montecarlo = Montecarlo (Italia) |montone = Montone (Italia) |mori = Mori (Italia) |mozzo = Mozzo (Italia) |mura = Mura (Italia) |muzzano = Muzzano (Italia) |naso = Naso (Italia) |nave = Nave (Italia) |ne = Ne (Italia) |nespolo = Nespolo (Italia) |nesso = Nesso (Italia) |nettuno = Nettuno (Italia) |nicosia = Nicosia (Italia) |norma = Norma (Italia) |nove = Nove (Italia) |onore = Onore (Italia) |opera = Opera (Italia) |opi = Opi (Italia) |ora = Ora (Italia) |orani = Orani (Italia) |ostiano = Ostiano (Italia) |ostra = Ostra (Italia) |ottaviano = Ottaviano (Italia) |ottone = Ottone (Italia) |paese = Paese (Italia) |palau = Palau (Italia) |palombaro = Palombaro (Italia) |palù = Palù (Italia) |paola = Paola (Italia) |parete = Parete (Italia) |paterno = Paterno (comune) |pau = Pau (Italia) |pella = Pella (Italia) |penne = Penne (Italia) |perca = Perca (Italia) |perito = Perito (Italia) |pero = Pero (Italia) |pettineo = Pettineo (Italia) |piatto = Piatto (Italia) |pico = Pico (Italia) |pigna = Pigna (Italia) |pignone = Pignone (Italia) |pila = Pila (Italia) |pisano = Pisano (Italia) |pizzo = Pizzo (Italia) |pollone = Pollone (Italia) |pont-saint-martin = Pont-Saint-Martin (Italia) |ponte = Ponte (Italia) |ponti = Ponti (Italia) |popoli = Popoli (Italia) |posta = Posta (Italia) |potensa = Potensa (Baxaicâ) |prato = Prato (Italia) |pray = Pray (Italia) |prezzo = Prezzo (Italia) |pula = Pula (Italia) |quart = Quart (Italia) |quarto = Quarto (Italia) |quero = Quero (Italia) |quindici = Quindici (Italia) |re = Re (Italia) |rea = Rea (Italia) |reggio emilia = Reggio nell'Emilia |rialto = Rialto (Italia) |riano = Riano (Italia) |ripe = Ripe (Italia) |ro = Ro (Italia) |roccabruna = Roccabruna (Italia) |roccafranca = Roccafranca (Italia) |roccamonfina = Roccamonfina (Italia) |rodano = Rodano (Italia) |romeno = Romeno (Italia) |roncola = Roncola (Italia) |rorà = Rorà (Italia) |rossa = Rossa (Italia) |rossana = Rossana (Italia) |rossiglione = Rossiglione (Italia) |rotonda = Rotonda (Italia) |ruda = Ruda (Italia) |russi = Russi (Italia) |sabbia = Sabbia (Italia) |sacco = Sacco (Italia) |saint-christophe = Saint-Christophe (Italia) |saint-denis = Saint-Denis (Italia) |saint-marcel = Saint-Marcel (Italia) |saint-nicolas = Saint-Nicolas (Italia) |saint-oyen = Saint-Oyen (Italia) |saint-pierre = Saint-Pierre (Italia) |saint-vincent = Saint-Vincent (Italia) |salcedo = Salcedo (Italia) |sale = Sale (Italia) |salento = Salento (comune) |saliceto = Saliceto (Italia) |samo = Samo (Italia) |san basilio = San Basilio (Italia) |san bellino = San Bellino (Italia) |san bonifacio = San Bonifacio (Italia) |san calogero = San Calogero (Italia) |san cassiano = San Cassiano (Italia) |san cataldo = San Cataldo (Italia) |san cono = San Cono (Italia) |san cristoforo = San Cristoforo (Italia) |san ferdinando = San Ferdinando (Italia) |san giustino = San Giustino (Italia) |san gregorio magno = San Gregorio Magno (Italia) |san leo = San Leo (Italia) |san leonardo = San Leonardo (Italia) |san lorenzo = San Lorenzo (Italia) |san luca = San Luca (Italia) |san lupo = San Lupo (Italia) |san marcellino = San Marcellino (Italia) |san marcello = San Marcello (Italia) |san massimo = San Massimo (Italia) |san nazario = San Nazario (Italia) |san nazzaro = San Nazzaro (Italia) |san pancrazio = San Pancrazio (Italia) |san paolo = San Paolo (Italia) |san pietro apostolo = San Pietro Apostolo (Italia) |san possidonio = San Possidonio (Italia) |san prospero = San Prospero (Italia) |san roberto = San Roberto (Italia) |san siro = San Siro (Italia) |san vincenzo = San Vincenzo (Italia) |san vitaliano = San Vitaliano (Italia) |san vito = San Vito (Italia) |sant'alfio = Sant'Alfio (Italia) |sant'agapito = Sant'Agapito (Italia) |sant'agostino = Sant'Agostino (Italia) |sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia) |sant'antimo = Sant'Antimo (Italia) |sant'antioco = Sant'Antioco (Italia) |sant'antonio abate = Sant'Antonio Abate (Italia) |sant'apollinare = Sant'Apollinnare (Italia) |sant'arsenio = Sant'Arsenio (Italia) |sant'elena = Sant'Elena (Italia) |sant'ippolito = Sant'Ippolito (Italia) |sant'onofrio = Sant'Onofrio (Italia) |sant'oreste = Sant'Oreste (Italia) |sant'urbano = Sant'Urbano (Italia) |santa brigida = Santa Brigida (Italia) |santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia) |santa giulietta = Santa Giulietta (Italia) |santa giusta = Santa Giusta (Italia) |santa giustina = Santa Giustina (Italia) |santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia) |santa marina = Santa Marina (Italia) |santa sofia = Santa Sofia (Italia) |santi cosma e damiano = Santi Cosma e Damiano (Italia) |sassetta = Sassetta (Italia) |sava = Sava (Italia) |scala = Scala (Italia) |scena = Scena (Italia) |scilla = Scilla (Italia) |scopa = Scopa (Italia) |serina = Serina (Italia) |sesto = Sesto (Italia) |sigillo = Sigillo (Italia) |siliqua = Siliqua (Italia) |sini = Sini (Italia) |siris = Siris (Italia) |soglio = Soglio (Italia) |sostegno = Sostegno (Italia) |sperone = Sperone (Italia) |stella = Stella (Italia) |taino = Taino (Italia) |taverna = Taverna (Italia) |tenna = Tenna (Italia) |ternate = Ternate (Italia) |terrazzo = Terrazzo (Italia) |terzo = Terzo (Italia) |teti = Teti (Italia) |tirolo = Tirolo (Italia) |tito = Tito (Italia) |toro = Toro (Italia) |torretta = Torretta (Italia) |tortora = Tortora (Italia) |traves = Traves (Italia) |trenta = Trenta (Italia) |trinità = Trinità (Italia) |troia = Troia (Italia) |tufo = Tufo (Italia) |tula = Tula (Italia) |ultimo = Ultimo (Italia) |urbe = Urbe (Italia) |uri = Uri (Italia) |uta = Uta (Italia) |vaglia = Vaglia (Itaila) |val masino = Val Masino (comune) |valenza = Valenza (Italia) |valpelline = Valpelline (comune) |valperga = Valperga (Italia) |valtournenche = Valtournenche (comune) |valva = Valva (Italia) |vajont = Vajont (comune) |varna = Varna (Italia) |vas = Vas (Italia) |vescovato = Vescovato (Italia) |viale = Viale (Italia) |villeneuve = Villeneuve (Italia) |viola = Viola (Italia) |virgilio = Virgilio (Italia) |visone = Visone (Italia) |vita = Vita (Italia) |vittoria = Vittoria (Italia) |volano = Volano (Italia) |voltaggio = Voltaggio (Italia) <!-- |brione = Brione (Lombardia) |brione = Brione (Trentino-Alto Adige) |calliano = Calliano (Piemonte) |calliano = Calliano (Trentino-Alto Adige) |castro = Castro (Lombardia) |castro = Castro (Puglia) |livo = Livo (Lombardia) |livo = Livo (Trentino-Alto Adige) |peglio = Peglio (Lombardia) |peglio = Peglio (Marche) |samone = Samone (Piemonte) |samone = Samone (Trentino-Alto Adige) |san teodoro = San Teodoro (Sardegna) |san teodoro = San Teodoro (Sicilia) |valverde = Valverde (Lombardia) |valverde = Valverde (Sicilia) --> |#default = {{{1}}} }} }}</includeonly><noinclude> [[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]</noinclude> n31jfvu54tg4wl23fisypjd5yd6lwgm 273464 273463 2026-08-24T18:27:00Z N.Longo 12052 + 273464 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#switch: {{{2|}}} |1={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |calàbria|calabria = Calabria |emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Emilia-Romagna |friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friùli-Venessia Giulia |làçio|laçio|làssio|lassio|lasio|lazio = Lassio |liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligûria|ligüřia|ligüȓia|ligüṛia|ligür̂ia|ligüŕia|ligür̭ia = Liguria |piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt'|pimunt = Piemonte |sardegna|sardégna = Sardegna |veneto|venneto|véneto = Venneto |#default = {{{1}}} }} |2={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |spezia|la spezia|a spèza|spézza|a spézza = Provinsa dea Spèza |imperia|imperia|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|impéřia|inperia|imper̂ia = Pruvincia de Imper̂ia |sànn-a|sann-a|savuna|savùna|savona|savôna|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna|saña|san-na|sauna|saùna = Pruvincia de Sann-a |genova|zena|zêna|zéna|sena = Çittæ metropolitann-a de Zena |càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Çittæ metropolitann-a de Càggiai |cuneo|cùnio|cuni|coni|cunio = Provinsa de Cuneo |lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Provinsa de Lisciandria |àgogia|l'àgogia|àquila|l'àquila|aquila|l'aquila = Provinsa de L'Àgogia‎ |forlì-cezénn-a|forlì-cezenn-a|forlì-cesénn-a|forlì-cesenn-a|forlì-cesena = Provinsa de Forlì-Cesenn-a |medio campidano = Provincia del Medio Campidano |piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provinsa de Piaçensa |sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardegna|sud sardégna = Provinsa do Sùd Sardegna‎ |l'ogliastra|ogliastra=Provincia dell'Ogliastra |novara|novæa ‎= Provinsa de Novæa |réggio calàbria|reggio calabria = Çittæ metropolitann-a de Reggio Calabria |reggio emilia = Provinsa de Reggio Emilia |verbania|verbàn|cûsio|òssola|verbàn-cûsio-òssola|verbàn cûsio òssola = Provinsa do Verbàn Cûsio Òssola |monsa|monsa e briànsa = Provinsa de Monsa e da Briànsa |bolzano|trento = Provincia autonoma di {{{1}}} |bari|bologna|catània|firense|mescìnn-a‎|milan|nappoli|palermo|turin|reggio calabbria‎ = Çittæ metropolitann-a de {{{1}}} |rómma|romma|rumma|roma = Çittæ metropolitann-a de Romma Capitâle |venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Çittæ metropolitann-a de Venessia |agrigento|caltanissetta|enna|ragusa|siracusa|tràpani = Libero consòrçio comunâle de {{{1}}} |#default = Provinsa de {{ucfirst:{{{1}}}}} }} |3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} |borṡi e veressi|borṡi e veréssi|bor̭ṡi e ver̭éssu = Borṡi e Veressi |cuggiæn|cügén|cügèn|cugén|cuggen = Cuggiæn |imperia|imperia|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|inperia|imper̂ia = Imperia |muntautu carpaxe|muntàutu carpàxe|montâto carpâxe|montato carpaxe = Muntautu Carpaxe |triöra|triöira|triöa|triêua|triora = Triöra |ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ulmea |canpomöo|campomòn|canpomòn|campomorone = Campomon |agra = Agra (Italia) |ala = Ala (Italia) |alba = Alba (Italia) |albanella = Albanella (Italia) |albi = Albi (Italia) |albino = Albino (Italia) |alì = Alì (Italia) |altare = Altare (Italia) |alto = Alto (Italia) |amaro = Amaro (Italia) |amato = Amato (Italia) |amelia = Amelia (Italia) |ampezzo = Ampezzo (Italia) |anoia = Anoia (Italia) |apice = Apice (Italia) |aprilia = Aprilia (Italia) |aragona = Aragona (Italia) |arborea = Arborea (comune) |arcade = Arcade (Italia) |archi = Archi (Italia) |arce = Arce (Italia) |arco = Arco (Italia) |arena = Arena (Italia) |armeno = Armeno (Italia) |armo = Armo (Italia) |asola = Asola (Italia) |asso = Asso (Italia) |assolo = Assolo (Italia) |atella = Atella (comune) |augusta = Augusta (Italia) |ausonia = Ausonia (comune) |badia = Badia (Italia) |balocco = Balocco (Italia) |barbara = Barbara (Italia) |barbaresco = Barbaresco (Italia) |bard = Bard (Italia) |barile = Barile (Italia) |barolo = Barolo (Italia) |baschi = Baschi (Italia) |basiliano = Basiliano (Italia) |bastiglia = Bastiglia (Italia) |bellino = Bellino (Italia) |bellona = Bellona (Italia) |bergamasco = Bergamasco (Italia) |berra = Berra (Italia) |bianchi = Bianchi (Italia) |bianco = Bianco (Italia) |bibiana = Bibiana (Italia) |bione = Bione (Italia) |bomba = Bomba (Italia) |bonito = Bonito (Italia) |bono = Bono (Italia) |borgia = Borgia (Italia) |bova = Bova (Italia) |bovino = Bovino (Italia) |bozzolo = Bozzolo (Italia) |brancaleone = Brancaleone (Italia) |brenna = Brenna (Italia) |breno = Breno (Italia) |brenta = Brenta (comune) |bronte = Bronte (Italia) |bruno = Bruno (Italia) |brusson = Brusson (Italia) |burgos = Burgos (Italia) |caglio = Caglio (Italia) |caino = Caino (Italia) |calcio = Calcio (Italia) |calco = Calco (Italia) |calvi = Calvi (Italia) |camino = Camino (Italia) |campagna = Campagna (Italia) |campana = Campana (Italia) |canale = Canale (Italia) |candela = Candela (Italia) |candida = Candida (Italia) |canna = Canna (Italia) |cantagallo = Cantagallo (Italia) |capistrano = Capistrano (Italia) |cappadocia = Cappadocia (Italia) |capriolo = Capriolo (Italia) |carapella = Carapella (Italia) |carbone = Carbone (Italia) |cardinale = Cardinale (Italia) |carmignano = Carmignano (Italia) |carpino = Carpino (Italia) |carro = Carro (Italia) |cascina = Cascina (Italia) |castel del monte = Castel del Monte (comune) |castel ivano = Castel Ivano (comune) |castel sant'angelo = Castel Sant'Angelo (comune) |castellar = Castellar (Italia) |castellaro = Castellaro (Italia) |castelli = Castelli (Italia) |castelnuovo = Castelnuovo (Italia) |cattolica = Cattolica (Italia) |cavallino = Cavallino (Italia) |cavour = Cavour (Italia) |cecina = Cecina (Italia) |cento = Cento (Italia) |cerano = Cerano (Italia) |cerchio = Cerchio (Italia) |ceres = Ceres (Italia) |certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune) |cervino = Cervino (Italia) |cervo = Cervo (Italia) |cesio = Cesio (Italia) |ceto = Ceto (Italia) |chatillon |châtillon = Châtillon (Italia) |chiaramonti = Chiaramonti (Italia) |chiusa = Chiusa (Italia) |cicala = Cicala (Italia) |cimone = Cimone (Italia) |cino = Cino (Italia) |cis = Cis (Italia) |cittadella = Cittadella (Italia) |cittanova = Cittanova (Italia) |civita = Civita (Italia) |collio = Collio (Italia) |cologne = Cologne (Italia) |colonna = Colonna (Italia) |comano = Comano (Italia) |contrada = Contrada (Italia) |corbara = Corbara (Italia) |correggio = Correggio (Italia) |crema = Crema (Italia) |dazio = Dazio (Italia) |delia = Delia (Italia) |diamante = Diamante (Italia) |dignano = Dignano (Italia) |dolo = Dolo (Italia) |don = Don (Italia) |donato = Donato (Italia) |dongo = Dongo (Italia) |elice = Elice (Italia) |erba = Erba (Italia) |este = Este (Italia) |falcone = Falcone (Italia) |fallo = Fallo (Italia) |farnese = Farnese (Italia) |fascia = Fascia (Italia) |favignana = Favignana (Italia) |felino = Felino (Italia) |filadelfia = Filadelfia (Italia) |filago = Filago (Italia) |filetto = Filetto (Italia) |firmo = Firmo (Italia) |fiumara = Fiumara (Italia) |floresta = Floresta (Italia) |fondo = Fondo (Italia) |fontanella = Fontanella (Italia) |fontanelle = Fontanelle (Italia) |fonte = Fonte (Italia) |fornace = Fornace (Italia) |fortezza = Fortezza (Italia) |fossa = Fossa (Italia) |frassino = Frassino (Italia) |frontone = Frontone (Italia) |funes = Funes (Italia) |furore = Furore (Italia) |gallese = Gallese (Italia) |gallicano = Gallicano (Italia) |gallio = Gallio (Italia) |gallipoli = Gallipoli (Italia) |gesualdo = Gesualdo (Italia) |gildone = Gildone (Italia) |ginestra = Ginestra (Italia) |giove = Giove (Italia) |girasole = Girasole (Italia) |giustino = Giustino (Italia) |gonzaga = Gonzaga (Italia) |gorgonzola = Gorgonzola (Italia) |grado = Grado (Italia) |grana = Grana (Italia) |greci = Greci (Italia) |greggio = Greggio (Italia) |grimaldi = Grimaldi (Italia) |incudine = Incudine (Italia) |irma = Irma (Italia) |ischia = Ischia (Italia) |isso = Isso (Italia) |itala = Itala (Italia) |jolanda di savoia = Jolanda di Savoia (Italia) |la magdeleine = La Magdeleine (Italia) |la salle = La Salle (Italia) |la thuile = La Thuile (Italia) |laghi = Laghi (Italia) |lago = Lago (Italia) |lana = Lana (Italia) |lari = Lari (Italia) |laterza = Laterza (Italia) |lauro = Lauro (Italia) |lavagna = Lavagna (Italia) |lavello = Lavello (Italia) |lei = Lei (Italia) |lerma = Lerma (Italia) |lesina = Lesina (Italia) |lettere = Lettere (Italia) |licenza = Licenza (Italia) |lipari = Lipari (Italia) |longobardi = Longobardi (Italia) |lu = Lu (Italia) |lugo = Lugo (Italia) |lula = Lula (Italia) |lupara = Lupara (Italia) |macra = Macra (Italia) |mafalda = Mafalda (Italia) |magenta = Magenta (Italia) |magione = Magione (Italia) |magnano = Magnano (Italia) |mandela = Mandela (Italia) |mango = Mango (Italia) |manta = Manta (Italia) |mantello = Mantello (Italia) |mara = Mara (Italia) |marcellina = Marcellina (Italia) |marciana = Marciana (Italia) |margarita = Margarita (Italia) |margherita di savoia = Margherita di Savoia (Italia) |marone = Marone (Italia) |marta = Marta (Italia) |martello = Martello (Italia) |martirano = Martirano (Italia) |marzano = Marzano (Italia) |marzio = Marzio (Italia) |maser = Maser (Italia) |masi = Masi (Italia) |massa = Massa (Italia) |massimino = Massimino (Italia) |matrice = Matrice (Italia) |meda = Meda (Italia) |medea = Medea (Italia) |medicina = Medicina (Italia) |mentana = Mentana (Italia) |merlino = Merlino (Italia) |mese = Mese (Italia) |meta = Meta (Italia) |mezzanino = Mezzanino (Italia) |milena = Milena (Italia) |mileto = Mileto (Italia) |milo = Milo (Italia) |mira = Mira (Italia) |mirabello = Mirabello (Italia) |miranda = Miranda (Italia) |mirto = Mirto (Italia) |moggio = Moggio (Italia) |molare = Molare (Italia) |molise = Molise (comune) |momo = Momo (Italia) |monopoli = Monopoli (Italia) |montagna = Montagna (Italia) |montagne = Montagne (Italia) |monte cavallo = Monte Cavallo (Italia) |monte san vito = Monte San Vito (Italia) |montecarlo = Montecarlo (Italia) |montone = Montone (Italia) |mori = Mori (Italia) |mozzo = Mozzo (Italia) |mura = Mura (Italia) |muzzano = Muzzano (Italia) |naso = Naso (Italia) |nave = Nave (Italia) |ne = Ne (Italia) |nespolo = Nespolo (Italia) |nesso = Nesso (Italia) |nettuno = Nettuno (Italia) |nicosia = Nicosia (Italia) |norma = Norma (Italia) |nove = Nove (Italia) |onore = Onore (Italia) |opera = Opera (Italia) |opi = Opi (Italia) |ora = Ora (Italia) |orani = Orani (Italia) |ostiano = Ostiano (Italia) |ostra = Ostra (Italia) |ottaviano = Ottaviano (Italia) |ottone = Ottone (Italia) |paese = Paese (Italia) |palau = Palau (Italia) |palombaro = Palombaro (Italia) |palù = Palù (Italia) |paola = Paola (Italia) |parete = Parete (Italia) |paterno = Paterno (comune) |pau = Pau (Italia) |pella = Pella (Italia) |penne = Penne (Italia) |perca = Perca (Italia) |perito = Perito (Italia) |pero = Pero (Italia) |pettineo = Pettineo (Italia) |piatto = Piatto (Italia) |pico = Pico (Italia) |pigna = Pigna (Italia) |pignone = Pignone (Italia) |pila = Pila (Italia) |pisano = Pisano (Italia) |pizzo = Pizzo (Italia) |pollone = Pollone (Italia) |pont-saint-martin = Pont-Saint-Martin (Italia) |ponte = Ponte (Italia) |ponti = Ponti (Italia) |popoli = Popoli (Italia) |posta = Posta (Italia) |potensa = Potensa (Baxaicâ) |prato = Prato (Italia) |pray = Pray (Italia) |prezzo = Prezzo (Italia) |pula = Pula (Italia) |quart = Quart (Italia) |quarto = Quarto (Italia) |quero = Quero (Italia) |quindici = Quindici (Italia) |re = Re (Italia) |rea = Rea (Italia) |reggio emilia = Reggio nell'Emilia |rialto = Rialto (Italia) |riano = Riano (Italia) |ripe = Ripe (Italia) |ro = Ro (Italia) |roccabruna = Roccabruna (Italia) |roccafranca = Roccafranca (Italia) |roccamonfina = Roccamonfina (Italia) |rodano = Rodano (Italia) |romeno = Romeno (Italia) |roncola = Roncola (Italia) |rorà = Rorà (Italia) |rossa = Rossa (Italia) |rossana = Rossana (Italia) |rossiglione = Rossiglione (Italia) |rotonda = Rotonda (Italia) |ruda = Ruda (Italia) |russi = Russi (Italia) |sabbia = Sabbia (Italia) |sacco = Sacco (Italia) |saint-christophe = Saint-Christophe (Italia) |saint-denis = Saint-Denis (Italia) |saint-marcel = Saint-Marcel (Italia) |saint-nicolas = Saint-Nicolas (Italia) |saint-oyen = Saint-Oyen (Italia) |saint-pierre = Saint-Pierre (Italia) |saint-vincent = Saint-Vincent (Italia) |salcedo = Salcedo (Italia) |sale = Sale (Italia) |salento = Salento (comune) |saliceto = Saliceto (Italia) |samo = Samo (Italia) |san basilio = San Basilio (Italia) |san bellino = San Bellino (Italia) |san bonifacio = San Bonifacio (Italia) |san calogero = San Calogero (Italia) |san cassiano = San Cassiano (Italia) |san cataldo = San Cataldo (Italia) |san cono = San Cono (Italia) |san cristoforo = San Cristoforo (Italia) |san ferdinando = San Ferdinando (Italia) |san giustino = San Giustino (Italia) |san gregorio magno = San Gregorio Magno (Italia) |san leo = San Leo (Italia) |san leonardo = San Leonardo (Italia) |san lorenzo = San Lorenzo (Italia) |san luca = San Luca (Italia) |san lupo = San Lupo (Italia) |san marcellino = San Marcellino (Italia) |san marcello = San Marcello (Italia) |san massimo = San Massimo (Italia) |san nazario = San Nazario (Italia) |san nazzaro = San Nazzaro (Italia) |san pancrazio = San Pancrazio (Italia) |san paolo = San Paolo (Italia) |san pietro apostolo = San Pietro Apostolo (Italia) |san possidonio = San Possidonio (Italia) |san prospero = San Prospero (Italia) |san roberto = San Roberto (Italia) |san siro = San Siro (Italia) |san vincenzo = San Vincenzo (Italia) |san vitaliano = San Vitaliano (Italia) |san vito = San Vito (Italia) |sant'alfio = Sant'Alfio (Italia) |sant'agapito = Sant'Agapito (Italia) |sant'agostino = Sant'Agostino (Italia) |sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia) |sant'antimo = Sant'Antimo (Italia) |sant'antioco = Sant'Antioco (Italia) |sant'antonio abate = Sant'Antonio Abate (Italia) |sant'apollinare = Sant'Apollinnare (Italia) |sant'arsenio = Sant'Arsenio (Italia) |sant'elena = Sant'Elena (Italia) |sant'ippolito = Sant'Ippolito (Italia) |sant'onofrio = Sant'Onofrio (Italia) |sant'oreste = Sant'Oreste (Italia) |sant'urbano = Sant'Urbano (Italia) |santa brigida = Santa Brigida (Italia) |santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia) |santa giulietta = Santa Giulietta (Italia) |santa giusta = Santa Giusta (Italia) |santa giustina = Santa Giustina (Italia) |santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia) |santa marina = Santa Marina (Italia) |santa sofia = Santa Sofia (Italia) |santi cosma e damiano = Santi Cosma e Damiano (Italia) |sassetta = Sassetta (Italia) |sava = Sava (Italia) |scala = Scala (Italia) |scena = Scena (Italia) |scilla = Scilla (Italia) |scopa = Scopa (Italia) |serina = Serina (Italia) |sesto = Sesto (Italia) |sigillo = Sigillo (Italia) |siliqua = Siliqua (Italia) |sini = Sini (Italia) |siris = Siris (Italia) |soglio = Soglio (Italia) |sostegno = Sostegno (Italia) |sperone = Sperone (Italia) |stella = Stella (Italia) |taino = Taino (Italia) |taverna = Taverna (Italia) |tenna = Tenna (Italia) |ternate = Ternate (Italia) |terrazzo = Terrazzo (Italia) |terzo = Terzo (Italia) |teti = Teti (Italia) |tirolo = Tirolo (Italia) |tito = Tito (Italia) |toro = Toro (Italia) |torretta = Torretta (Italia) |tortora = Tortora (Italia) |traves = Traves (Italia) |trenta = Trenta (Italia) |trinità = Trinità (Italia) |troia = Troia (Italia) |tufo = Tufo (Italia) |tula = Tula (Italia) |ultimo = Ultimo (Italia) |urbe = Urbe (Italia) |uri = Uri (Italia) |uta = Uta (Italia) |vaglia = Vaglia (Itaila) |val masino = Val Masino (comune) |valenza = Valenza (Italia) |valpelline = Valpelline (comune) |valperga = Valperga (Italia) |valtournenche = Valtournenche (comune) |valva = Valva (Italia) |vajont = Vajont (comune) |varna = Varna (Italia) |vas = Vas (Italia) |vescovato = Vescovato (Italia) |viale = Viale (Italia) |villeneuve = Villeneuve (Italia) |viola = Viola (Italia) |virgilio = Virgilio (Italia) |visone = Visone (Italia) |vita = Vita (Italia) |vittoria = Vittoria (Italia) |volano = Volano (Italia) |voltaggio = Voltaggio (Italia) <!-- |brione = Brione (Lombardia) |brione = Brione (Trentino-Alto Adige) |calliano = Calliano (Piemonte) |calliano = Calliano (Trentino-Alto Adige) |castro = Castro (Lombardia) |castro = Castro (Puglia) |livo = Livo (Lombardia) |livo = Livo (Trentino-Alto Adige) |peglio = Peglio (Lombardia) |peglio = Peglio (Marche) |samone = Samone (Piemonte) |samone = Samone (Trentino-Alto Adige) |san teodoro = San Teodoro (Sardegna) |san teodoro = San Teodoro (Sicilia) |valverde = Valverde (Lombardia) |valverde = Valverde (Sicilia) --> |#default = {{{1}}} }} }}</includeonly><noinclude> [[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]</noinclude> 7qmjz29apxl7ga5kbuyt39bkezkcmas Template:Divisione amministrativa/Mappe speciali 10 18626 273472 270567 2026-08-24T18:47:13Z N.Longo 12052 + 273472 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#switch:{{{1}}} |ECU = {{#ifeq:{{{2}}}|Galápagos|ECU-W|ECU}} |ENG|WAL|SCO|NIR|IMN = GBR |ESP = {{#ifeq:{{{2}}}|Canarie|ES-CN|ESP}} |ITA = {{#switch:{{{2}}}|Liguria=IT-LIG|Ligùria=IT-LIG|Ligüria=IT-LIG|Ligǜia=IT-LIG|Ligü(r)ia=IT-LIG|Ligüia=IT-LIG|Ligûria=IT-LIG|Ligüřia=IT-LIG|Ligüȓia=IT-LIG|Ligür̂ia=IT-LIG|Ligür̭ia=IT-LIG|#default=ITA}} |PRT = {{#switch:{{{2}}}|Azzorre=PRT-Azzorre|Madera=PRT-Madera|#default=PRT}} |RUS = {{#switch:{{{2}}}|Estremo Oriente=RUS Estremo Oriente|Meridionâle=RUS W|#default=RUS}} |USA = {{#switch:{{{2}}}|Alaska=Alaska|Hawaii=Hawaii|#default=USA}} |WLF = {{#switch:{{{2}}}|Uvea=WLF-Wallis|#default=WLF-Futuna}} |#default = {{{1}}} }}</includeonly><noinclude>Quésto o sèrve inte quélli câxi quànde no se veu adêuviâ a normâle {{Tl|Màppa de localizaçión}} corispondénte a-o còdice ISO 3166-1 alpha-3 do stâto. O restitoìsce o còdice alternatîvo, sedónca o restitoisce o còdice stâto no modificòu. I comûni de Îzoe Canâie, prezénpio, no són mostræ in sciâ normâle màppa da Spàgna (còdice [[Template:Màppa de localizaçión/ESP|ESP]]) ma in sce 'na màppa diferénte (còdice [[Template:Màppa de localizaçión/ES-CN|ES-CN]]). Inte 'na mainêa pægia i comûni e i pàixi da Ligùria én mostræ in sciâ màppa da región ([[Template:Màppa de localizaçión/IT-LIG|IT-LIG]]). '''Paràmetri''': # còdice stâto # nómme divixón aministratîva de prìmmo gràddo [[Categorîa:Template Divisione amministrativa|Mappe speciali]]</noinclude> 8q9omihppovpsbwryz5d3ahu2f7841b Dialéttu finarìn 0 28001 273483 267057 2026-08-24T19:00:21Z N.Longo 12052 wl 273483 wikitext text/x-wiki {{Finarìn|variànte=, in-ta variante du Burgu}} {{Léngoa |nómme = Dialéttu finarìn |nomenativo = ''Finarìn'' |stâti = {{ITA}} |regioîn = {{IT-LIG}}<br><small>({{IT-SV}})</small> |persónn-e = ~3.500<ref>Dètu stimùn a partì da-a pupulasiùn da regiùn interesô e du valù [[ISTAT]] in-scia difüxùn de léngue regiunôli, sciü séntu, a-u [[2015]]</ref> |fam1 = [[Lengoe indoeuropee|Léngue indu-eurupée]] |fam2 = [[Léngoe itàliche|Italiche]] |fam3 = [[Lengoe romanse|Rumans̠e]] |fam4 = Rumans̠e de punénte |fam5 = [[Léngoe gàllo-itàliche|Gallu-Italiche]] |fam6 = [[Lengoa ligure|Ligüre]] |fam7 = [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüre de séntru-punénte]] |fam8 = '''Finarìn''' |mappa = Dialétto finaléize.png |didascalia = Difuxùn du finarìn. |estræto = Tütti i ommi i nascian in liberté e i sùn paréggi in dignité e driti. I sùn dutòi de raxùn e de cusciènsa e i l'àn da fa l'ün cun l'ôtru in pina fraternité. }} U '''Finarìn''' (''Finaléize'' in [[Lengoa zeneize|s̠enéis̠e]]) u l'è ün parlô da [[Lengoa ligure|léngua ligüre]] difüxu a-[[Finô|u Finô]] e in-ti cumün vexìn, ch'u fà parte du cuscì dìtu grüppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]], und'u l'è, asémme a l'[[Dialettu arbenganese|arbenganéis̠e]], üna de varieté ciü inpurtànti. == Stòia == U finarìn u l'è üna de varieté ciü inpurtànti da léngua ligüre ch'i séggian parlé in-ta [[Rivêa de Ponénte|Rivéa de Punénte]], pe-u rollu stòricu du Finô, pe tanti anni capitôle du [[Marchexùn de Finô|sö marchexùn]] e indipendénte da-a [[Repùbrica de Zena|Repübrica de S̠éna]], arménu in moddu furmôle, fina a-u [[1797]]. Sta pus̠isiùn pulitica a l'à permissu a-u parlô du postu de scapurôse in parte da-e infruénse du s̠enéis̠e, ch'i sùn pe cuntru ciü marché in-ti paixi vexìn. Defèti, vèrsu levante, u gh'è u parlô de [[Nöi|Nori]], s̠a dréntu a-u grüppu du cuscì dìtu [[lìgure centrâle|ligüre du séntru]], mentre a punénte u [[Dialéttu priéze|priéis̠e]] u gh'à e caraterìstiche de parlô de pasaggiu tra u ligüre de séntru-punénte e cuéllu du séntru. In-tu finarìn a gh'è ascì de infruénse da-a [[Lengua spagnòlla|léngua spagnolla]], ch'i rivan da-i anni tra u [[XVI secolo|XVI]] e u [[XVII secolo|XVII séculu]], cuandu u Marchexùn du Finô u l'éra sutta a-u cuntrollu du [[Spagna|Régnu de Spagna]]. == Difuxùn == U finarìn u l'è parlùn in-tu teritoriu du cumün du Finô cun tütte e sö frasiòi, scibén ch'i ghe sùn de diferénse tra e burghé. De tipu finarìn i sùn ascì e varieté di paixi de [[Côrxi]], [[Orcu Feìn]] e [[Riôtu]], ch'i furman cuscì ün teritoriu ch'u l'è grossu moddu paréggiu a cuéllu da regiùn storica du Finô, delimitô a-u punénte da-u [[Côu da Crôvas̠òppa]], a levante da-u [[Côu de Nori]] e vèrsu l'entrutèra da-a custéra du spartiègua de [[Àrpi Lìgüri|Ôrpe Ligüri]]. === Variante === U finarìn u l'è ün parlô ciütostu paréggiu tra i paixi und'u l'è pres̠énte, a ogni moddu a gh'è abasta diferénse da sciurtì a marcô tréi s̠one cun de sö carateristiche: * Finarìn du Finô: u l'è parlùn in-tu séntru du cumün du Finô, saréiva a dì in-te burghé du [[Burgu (Finô)|Burgu]], da [[Marina (Finô)|Marina]], de [[Pia (Finô)|Pia]] e de [[Lacremô]], ciü che in-tu cumün de Côrxi. Stu grüppu u l'è cuéllu de varieté ciü parlé e menu cunservative, che dunca i gh'an de carateristiche ciü mudèrne<ref name=":0">{{Çitta|Alonzo, 2000|p. 12}}</ref>. * Finarìn cunservativu: u cunprénde e varieté di cumün de Riôtu e de Orcu Feìn, ciü, cun de diferénse, e frasiòi finarine de [[Gura]] e de [[Ulle]]. Stu tipu de finarìn u l'è carateris̠ùn da eleménti ciü cunservativi, rapres̠enté da-e sö carateristiche ciü antighe<ref name=":0" />. ** Parlô de Gura: parlùn in-te due frasiòi de [[Gura]] e de [[Ulle]], u gh'à de carateristiche diferénti ch'i riva da-a sö urigine. Defèti, stu parlô u s'è svilüpùn in-te l'ôta [[Etæ de Mëzo|Eté de Més̠u]] a partì da [[Dialéttu priéze|cuéllu da Pria]], pe cumensô poi, cun-u pasaggiu de sti paixi a-u [[Marchexùn du Finô]] du [[1212]], a sciurbì e carateristiche proprie du finarìn e a vegnì delungu ciü diferénte da l'arénte parlô de [[Ver̭éssu|Verési]], scibén ch'i gh'an a mèxima urigine<ref>{{Çitta|Nari, 2000|pp. 10-11}}</ref>. * [[Varigotti#Dialettu|Parlô de Varigotti]]: tipicu de sta frasiùn e de sö burghé, misse a levante du séntru du Finô, u gh'à de infruénse ch'i riva da-u vexìn parlô de Nori, ch'u l'è abasta diferénte da-u finarìn da fôru cunsciderô in-te l'ôtru grüppu du ligüre du séntru, a-u postu de cuéllu de séntru-punénte und'u gh'è u finarìn cun-e sö varieté<ref name=":0" />. == Grafia == Cumme pe tante ôtre varieté da léngua ligüre, u finarìn u nu gh'à üna grafia da tradisiùn pe scriveru, scibén ch'u gh'è cuôrche végiu papé in-tu parlô du postu. A ogni moddu, a-a giurnô d'ancö, i sùn stète fisé de manére de scritüra, pe puréiru cuscì cunservô in-te de testimuniànse scrite. Pres̠énpiu, a gh'è a grafia döverô da-u studiüs̠u du finarìn [[Luigi Alonzo Bixio|Luigi Alonzo]] in-tu sö ''Dizionario delle parlate finalesi'', desvilüpô cun cuôrche adataméntu a partì da-e régule du ''[[Vocabolario delle parlate liguri]]''. A stu scistéma de scritüra u s'è adatùn ascì l'autù du vucabulôriu de ün ôtru parlô de stanpu finarìn, saréiva a dì u prufesù [[Gianni Nari]] in-ta sö pübricasiùn in-sciü parlô de Gura e Ulle, und'u fà riferiméntu a-e indicasiòi de grafia du Cunvégnu de Sanrému du 10-12 d'utubre du [[1976]], inandiùn da-a [[Consùlta Lìgure|Cunsürta Ligüre]] e premissa a-a realis̠asiùn du vucabulôriu.{{Colonne}} {| class="wikitable" |+Grafia Alonzo<ref group="n.">Döverô in-tu ''Dizionario delle parlate finalesi'', a piggia cumme riferiméntu e cunvensiòi stabilie in-tu ''Vocabolario delle parlate liguri''.</ref> !Létire !Sönu [[Agiûtto:IPA|IPA/AFI]] !Nute |- |A |a | |- |B |b | |- |C |k/ʧ | |- |CU |ku (/ kw) |u piggia u postu du ''qu'' in-ta grafia tuscôna |- |D |d | |- |E (É/È/Ê) |e/ɛ/eː |e serô/ e durbia/ e lünga |- |F |f | |- |G |g/ʤ | |- |H | |mütta |- |I |i (/ ɪ) | |- |L |l | |- |M |m | |- |N |ɱ/n/ŋ |delungu velô doppu üna cunsunante |- |O |o/ɔ |o serô/o durbia |- |Ô |ɑ / ɒ / ɔ |sönu da [[A tònica velarizâ|"a" velarizô]] |- |Ö |ø (/ œ) |sönu du franséis̠e ''eu'' |- |P |p | |- |R |r/ɽ | |- |S |s |sönu da "s" de l'italiàn '''''s'''ole'' |- |S̠ |z |sönu da "s" de l'italiàn ''ro'''s'''a'' |- |SC-C |ʃ+t͡ʃ (ʃʧ) |sönu da parola "'''scc'''iümma''"'' |- |T |t | |- |U |u | |- |Ü |y (/ ʏ) |sönu da ''u'' franséis̠e e da ''ü''/''y'' tedésca |- |V |v | |- |X |ʒ |sönu du franséis̠e '''''j'''ardin'' |- | colspan="3" |Söni scenté in-tu [[XIX secolo|XIX séculu]] |- |Z |t͡s (ʦ) |"z" surda, sönu de l'italiàn ''po'''zz'''o'' |- |Z̠ |d͡z (ʣ) |"z" sunöra, sönu de l'italiàn ''ro'''zz'''o'' |} {{Colonne spezza}} {| class="wikitable" |+Grafîa Nari<ref group="n.">Döverô in-tu ''Dizionario del dialetto di Gorra e Olle'' e desvilüpô a partì da-e indicasiòi du Cunvégnu de Sanrému, prumossu da-a Cunsürta Ligüre de Asuciasiòi Cultürôli.</ref> !Létire !Sönu [[Agiûtto:IPA|IPA/AFI]] !Nute |- |A |a | |- |Ä |o |sönu du franséis̠e ''œ'' o ''ô'' |- |B |b | |- |C |k/ʧ | |- |CU |ku |u piggia u postu du ''qu'' in-ta grafia tuscôna |- |D |d | |- |E |e | |- |F |f | |- |G |g/ʤ | |- |H | |mütta |- |I |i | |- |J |j |döverô pe-a "i" intervucalica |- |L |l | |- |M |m | |- |N |ɱ/n/ŋ | |- |O |o/ɔ |o serô/o durbia |- |Ö |ø |sönu du franséis̠e ''eu'' |- |P |p | |- |R |r/ɽ | |- |Ṛ |ʟ |"r" giasciâ |- |S |s |sönu da "s" de l'italiàn '''''s'''ole'' |- |Ṡ |z |sönu da "s" de l'italiàn ''ro'''s'''a'' |- |T |t | |- |U |u | |- |Ü |y |sönu da "u" franséis̠e e tedésca |- |V |v | |- |X |ʒ |sönu du franséis̠e '''''j'''ardin'' |} {{Colonne fine}} == Moddi de dì == * ''Ciütostu che a botta, l'amigu sént'otta'' * ''Da l'andatüra e da puscitüra u se cunusce a fegüra'' * ''Natôle au barcùn Pascua au tisùn'' * ''A bucca a nu l'è stracca se u güstu u nu sa de vacca'' * ''Canderèra céra, pes̠u môrsu che s̠enô'' * ''Dunde l'è capéllu u nu pôga scuffia'' * ''Tenpu du cavagnu nu gh'è ne cuxiu ne cunpagnu'' * ''Chi sta a chêrî, sta a murî'' * ''Frevô frevarin in ta cua u l'à u venin'' * ''Belinùn u l'è ciü che Scindicu'' * ''Se s̠enô u nu s̠enarésa, u gh'è frévô cu frévaresa'' * ''(In-scia sücca patéca) Cun sincue palanche, ti mangi, ti béivi e ti te l'ôvi a pansa'' == Testimunianse scrite == * {{Çitta lìbbro|outô=[[Virgilio Fedi]]|tìtolo=I mugugni du nonnu|ànno=1987|editô=Dino Chiesa (curatù)|çitæ=A Marina d'Arbisöa|òpera=Poesie, tradizioni del Finale}} * {{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Francesco Bertone|tìtolo=Corxi - Parolle de stiaggni e d'au|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opac/cbl/scheda_sim.jsp?sim_bid=FER0154874&pager.offset=32&bid=SBFL0000000108|ànno=1994|editô=Tipografia Litografia Ligure|çitæ=U Seriô}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Virgilio Fedi]]|tìtolo=E büsche du Finarìn pape remesuje|url=https://www.centrostoricofinale.com/prodotto/e-busche-du-finarin-pape-remesuje/|ànno=1996|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|òpera=Quaderni del Finale}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maria Carla Frione|tìtolo=Lungu au mô|ànno=1996}} == Nute == ;Nute a-u tèstu <references group="n." /> ;Nute bibliugrafiche <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Giovan Andrea Silla|tìtolo=Leggende, proverbi e cantilene del Finale|url=https://books.google.it/books?id=l4sVAQAAIAAJ|ànno=1930|editô=Tipografia L. Brizio|çitæ=Savuna|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Burone Lercari|tìtolo=Un linguaggio mai scritto in sccettu gnabbru|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&rpnquery=%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D1032+%40attr+4%3D6+%22SBFL0000002437%22&select_db=solr_cbl&totalResult=1&nentries=1&rpnlabel=BID%3DSBFL0000002437&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=show_cmd&saveparams=false&fname=none&from=1|ànno=1930|editô=Tipografia Ardorino|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovan Andrea Silla|tìtolo=Vecchia Marina...addio!|url=https://opac.sbn.it/opacsbn/opaclib?db=solr_iccu&nentries=1&select_db=solr_iccu&searchForm=opac%2Ficcu%2Favanzata.jsp&resultForward=opac%2Ficcu%2Ffull.jsp&do_cmd=search_show_cmd&format=xml&rpnlabel=+Classificazione+Dewey+%3D+945*&rpnquery=%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D13+%40attr+4%3D6+%40attr++5%3D1++%22945%22&sortquery=+DESC++BY+%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D31++BY+%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D3086++BY+%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D5003+&sortlabel=Data_discendente&totalResult=263&refine=13%21%3A%21945.184%21%3A%21945.184%21%3A%21Codice+Dewey%4058%21%3A%21finale+ligure%21%3A%21finale+ligure%21%3A%21Luogo+di+pubblicazione&saveparams=false&fname=none&from=11|ànno=1952|editô=Tipografia Vincenzo Bolla|çitæ=Savuna|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|url=https://www.google.it/search?hl=it&tbo=p&tbm=bks&q=bibliogroup:%22Vocabolario+delle+parlate+liguri%22&source=gbs_metadata_r&cad=4|ànno=1985-1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=S̠éna|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Gli uccelli nel dialetto finalese|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&item:1003:Nomi::@frase@=+Alonzo+Luigi&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=search_show_cmd&saveparams=false&nentries=1&fname=none&from=7|ànno=1987|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario dialettale di Finalmarina|ànno=1987|editô=|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Inchiesta sulla vitalità del dialetto nel Finale|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opac/cbl/scheda_sim.jsp?sim_bid=FER0154874&pager.offset=32&bid=SBFL0000001963|ànno=1989|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Fregüe de Finô|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opac/cbl/scheda_sim.jsp?sim_bid=FER0154874&pager.offset=32&bid=SBFL0000002390|ànno=1989|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario Finalese - Lessico dialettale della pesca e della caccia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opac/cbl/scheda_sim.jsp?sim_bid=SBFL0000002413&pager.offset=40&bid=SBFL0000002421|ànno=1991|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario Finalese - Lessico dialettale speciale Agrosilvopastorale, botanica, zoologia, detti e proverbi|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&item:1003:Nomi::@frase@=+Alonzo+Luigi&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&do_cmd=search_show_cmd&saveparams=false&nentries=1&fname=none&from=2|ànno=1993|editô=|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Luigi Alonzo Bixio|ànno=1997|tìtolo=Antiche voci nella parlata Finalese|revìsta=Finarium|nùmero=4|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.it/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|cid=Alonzo, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT|cid=Nari, 2000}} == S̠untaménti esterni == * {{Çitta web|url=https://www.centrostoricofinale.com/|tìtolo=Centro Storico del Finale - scitu ufisiô|léngoa=IT}} {{Léngoa lìgure}} [[Categorîa:Lengua ligure]] o0cx4t44wpddq665vhz45d7d9um6gpi Còlla de Cravaüna 0 28223 273487 260665 2026-08-24T21:08:48Z Arbenganese 12552 spec. tl, extended 273487 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta intu parlà de '''[[Cravaüna|Craṿaüna]]'''}} {{Montàgna |nómme = Còlla de Cravaüna |âtri_nómmi = {{Maioscolétto|([[Lengua brigašca|br]])}} ''Cola d'Cravaüna'' |inmàgine = Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png |didascalîa = <div align="center">A Còlla de Craṿaüna vista dau Munte da Guardia</div> |var-localizaçión = Lucalizaz̄iùn |var-stâto = Stàttu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüṛia]]<br />{{Scìnbolo|Flag of Piedmont.svg}} [[Piemonte|Piemunte]] |var-sudivixoìn2 = Pruincie |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Coat of Arms of the Province of Imperia.svg}} [[Pruvincia de Imper̂ia|Impéṛia]]<br />{{Scìnbolo|Provincia di Cuneo-Stemma.svg}} [[Provinsa de Cuneo|Cuni]] |var-sudivixoìn3 = Cumüne |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Armo (Italia)-Stemma.svg}} [[Armu]]<br />{{Scìnbolo|Caprauna-Stemma.svg}} [[Cravaüna|Craṿaüna]] |var-cordinæ = Curdinàe |latitùdine = 44.108186 |longitùdine = 7.929586 |var-ertéssa = Autez̄z̄a |ertéssa = 1379 |nòtta-ertéssa = <ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2017/08/monte-armetta-dal-colle-di-caprauna.html?m=1|tìtolo=Munta e China: A Colla de Cravaüna|vìxita=2021-07-12|léngoa=IT}}</ref> |var-cadénn-a = Cadéna |cadénn-a = [[Prearpi Lìgüri|Prearpi Ligüṛi]] |sìgla_màppa = IT-LIG |var-dæti_SOIUSA = Dàtti SOIUSA |var-grànde_pàrte = Grande parte |grànde_pàrte = Àrpi de punènte |var-grànde_setô = Grande setû |grànde_setô = Àrpi de Meridiùn-punènte |var-seçión = Sez̄iùn |seçión = [[Àrpi Lìgüri|Àrpi Ligüṛi]] }} A '''Còlla de Craṿaüna''' (o de ''Cṛaṿaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]], ''Cola d'Craṿaüna'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Còl d Craṿaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntése]], ''Colle di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in pàssu de Àrpi Ligüṛi, ch'u culéga i paìsci de [[Cravaüna|Craṿaüna]] e de [[Armu]], tra e pruince de [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|Impéṛia]] e de [[Provinsa de Cuneo|Cuni]], ciü [[Ulmea|Urmea]], fascèndu u Pàssu du Preàllu<ref>o ''d'Proa'', da l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]</ref> (1260 m s.l.m.). U pàssu u segna ducca u cunfìn fra l'ambiènte ligüṛe (ṿalli Aròscia e Pennavaire) e chéllu du bacìn padàn [[Tànnôu|(Tànaṛu)]]. == Descriz̄iùn == U pàssu u se tröṿa inte Àrpi Marittime, inta diṿisciùn de [[Àrpi Lìgüri|Àrpi Ligüṛi]], pocu distante da a zòna [[Prearpi Lìgüri|prearpìna]]. A metàe fra u Munte da Guàrdia e a Ròcca de Penne, u mette in cumünicaz̄iùn e ṿalàe du Pennavaire e de l'Aròscia, e da chi u se zunze pöi inta ṿalà du [[Tànnôu|Tànaṛu]], anche se u spartiàigua fra a zòna idrugrafica Ligüṛe e quella [[Piemonte|Piemuntese]] u l'è indirettu, segnàu in mòddu ciü néttu dau zà dìcciu Pàssu du [[Proa|Preàllu]].<ref>{{Çitta web|url=https://montiliguri.weebly.com/caprauna-tramontina.html|tìtolo=Da a Còlla de Cravaüna fin a a Rocca Tramuntìna|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> Inta zona se tröṿan ascì e sìmme de [[Prearpi Lìgüri|Pre-àrpi Ligüṛi]], cumme u Munte da Guàrdia (1.658 m), a nord est du pàssu. == Ambiènte == L'ambiènte natüṛale u se cumpune de boschi de fò, pìn, niz̄öṛe e lérsci, u l'è dunca ràiṛu truṿà da màccia mediterànea, ṿista l'autitüdine eleṿâ. A ṿegetaz̄iùn a l'è ducca scimile a chélla ch'a se tröṿa e inte tütta sta zòna arpìna,<ref>{{Çitta web|url=http://www.sentieriitaliani.it/3-11-itinerario-b-a-piedi-val-tanaro-val-pennevarie-salita-monte-galero-armetta-caprauna-alto-nasino-vignola-ormea-garessio.htm|tìtolo=I munti de Àrpi Ligü(r)i, dau Galé a l'Armetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> se pone ducca ṿegghe nu numma che èrbuṛi, ma ascì difeṛènti generi de sciùṛe inti prài e inti senté, cumme di custi de sempitérnu o de laṿànda serṿàiga. Nu manca pöi e béstie, dai sèrṿi ai craṿiöi fin ae lévri. == Frequentaz̄iùn spurtìṿa == A zona a l'è frequentâ da tanti apasciunài de escursciùi e arpinìsmu, se pò difatti, da chi, zunze inte muntagne ṿescìne, ṿersu l'Armetta (1744m) e u [[Mônte Galé|Galé]] (1708m), fin poi aa Còlla de San Bertumé de Urmea (1446 m), culegâ cu'u Passu du Preàllu (1620m). Chi u se po ducca zunze fin aa ṿetta de sti munti, graz̄ie au percursu de l'[[Âta Vîa di Mónti Lìguri|Auta Ṿìa di Munti Ligüṛi]], de longu u l'è ṿiscitabile u Garbu du Dighé, in ''arma'', ch'u 'ö di ''gròtta'' intu dialettu du postu, lungu u senté ch'u porta aa còlla Bassa (1.851 m), ṿersu Ṿaldinfèrnu ([[Garesce]]).<ref>{{Çitta web|url=https://www.alpicuneesi.it/itinerari/valletanaro/0113.htm|tìtolo=Itineràri inta valà du Tànau|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> Frequentàu u l'è ascì l'anellu de [[Cravaüna|Craṿaüna]], che u pàrte da a burgâ da Ruöia e u zunze ṿersu a Ròcca da Stramuntina, passandu pöi pe'i senté u se pò zunze ṿersu [[Contaroina|Cantaràina]] o turna in deré, ṿersu u paìse. Chi u se pò ascì passà au rifügiu Ciàn de l'Àrma (1350m).<ref>{{Çitta web|url=https://www.mountbnb.com/it/71/rifugio-pian-dellarma-4|tìtolo=Ciàn de l'Àrma|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> U percusu du stradùn (SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Sauna]], SP216 sutta a [[Provinsa de Cuneo|Pruincia de Cun]]<nowiki/>i) u l'è ascì frequentàu dai ciclisti, ch'i i parte d'[[Arbenga]] ṿersu a ṿalà du [[Tànnôu|Tànaṛu]], o au cuntràṛiu, partindu da Garesce o da [[Ulmea|Urmea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.gulliver.it/itinerari/caprauna-colle-di-da-albenga/|tìtolo=Còlla de Cravaüna da Arbenga, percursu in bicicletta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> == Galeṛìa futugràfica == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> File:Colle caprauna 01.jpg|U pàssu in scia Pruṿinciale 216 File:Colle caprauna 02.jpg|Autra ṿista du pàssu File:Caprauna pan da dubasso.jpg|Panuṛàmma du paìse de Craṿaüna dai Rucài </gallery> == Nòtte == <references /> == Ṿùsci curelàe == * [[Cravaüna|Craṿaüna]] * [[Rocca Barbena]] * [[Còlla du Scravagliùn|Còlla du Scraṿagliùn]] == Autri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Pàsci da Ligùria]] ldm2uiymo0697ddgp5ned5d2xdqtl02 273488 273487 2026-08-24T21:09:44Z Arbenganese 12552 ripurtau e v canoniche 273488 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta intu parlà de '''[[Cravaüna|Craṿaüna]]'''}} {{Montàgna |nómme = Còlla de Cravaüna |âtri_nómmi = {{Maioscolétto|([[Lengua brigašca|br]])}} ''Cola d'Cravaüna'' |inmàgine = Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png |didascalîa = <div align="center">A Còlla de Craṿaüna vista dau Munte da Guardia</div> |var-localizaçión = Lucalizaz̄iùn |var-stâto = Stàttu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüṛia]]<br />{{Scìnbolo|Flag of Piedmont.svg}} [[Piemonte|Piemunte]] |var-sudivixoìn2 = Pruincie |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Coat of Arms of the Province of Imperia.svg}} [[Pruvincia de Imper̂ia|Impéṛia]]<br />{{Scìnbolo|Provincia di Cuneo-Stemma.svg}} [[Provinsa de Cuneo|Cuni]] |var-sudivixoìn3 = Cumüne |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Armo (Italia)-Stemma.svg}} [[Armu]]<br />{{Scìnbolo|Caprauna-Stemma.svg}} [[Cravaüna|Craṿaüna]] |var-cordinæ = Curdinàe |latitùdine = 44.108186 |longitùdine = 7.929586 |var-ertéssa = Autez̄z̄a |ertéssa = 1379 |nòtta-ertéssa = <ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2017/08/monte-armetta-dal-colle-di-caprauna.html?m=1|tìtolo=Munta e China: A Colla de Cravaüna|vìxita=2021-07-12|léngoa=IT}}</ref> |var-cadénn-a = Cadéna |cadénn-a = [[Prearpi Lìgüri|Prearpi Ligüṛi]] |sìgla_màppa = IT-LIG |var-dæti_SOIUSA = Dàtti SOIUSA |var-grànde_pàrte = Grande parte |grànde_pàrte = Àrpi de punènte |var-grànde_setô = Grande setû |grànde_setô = Àrpi de Meridiùn-punènte |var-seçión = Sez̄iùn |seçión = [[Àrpi Lìgüri|Àrpi Ligüṛi]] }} A '''Còlla de Craṿaüna''' (o de ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]], ''Cola d'Cravaüna'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Còl d Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntése]], ''Colle di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in pàssu de Àrpi Ligüṛi, ch'u culéga i paìsci de [[Cravaüna|Craṿaüna]] e de [[Armu]], tra e pruince de [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|Impéṛia]] e de [[Provinsa de Cuneo|Cuni]], ciü [[Ulmea|Urmea]], fascèndu u Pàssu du Preàllu<ref>o ''d'Proa'', da l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]</ref> (1260 m s.l.m.). U pàssu u segna ducca u cunfìn fra l'ambiènte ligüṛe (ṿalli Aròscia e Pennavaire) e chéllu du bacìn padàn [[Tànnôu|(Tànaṛu)]]. == Descriz̄iùn == U pàssu u se tröṿa inte Àrpi Marittime, inta diṿisciùn de [[Àrpi Lìgüri|Àrpi Ligüṛi]], pocu distante da a zòna [[Prearpi Lìgüri|prearpìna]]. A metàe fra u Munte da Guàrdia e a Ròcca de Penne, u mette in cumünicaz̄iùn e ṿalàe du Pennavaire e de l'Aròscia, e da chi u se zunze pöi inta ṿalà du [[Tànnôu|Tànaṛu]], anche se u spartiàigua fra a zòna idrugrafica Ligüṛe e quella [[Piemonte|Piemuntese]] u l'è indirettu, segnàu in mòddu ciü néttu dau zà dìcciu Pàssu du [[Proa|Preàllu]].<ref>{{Çitta web|url=https://montiliguri.weebly.com/caprauna-tramontina.html|tìtolo=Da a Còlla de Cravaüna fin a a Rocca Tramuntìna|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> Inta zona se tröṿan ascì e sìmme de [[Prearpi Lìgüri|Pre-àrpi Ligüṛi]], cumme u Munte da Guàrdia (1.658 m), a nord est du pàssu. == Ambiènte == L'ambiènte natüṛale u se cumpune de boschi de fò, pìn, niz̄öṛe e lérsci, u l'è dunca ràiṛu truṿà da màccia mediterànea, ṿista l'autitüdine eleṿâ. A ṿegetaz̄iùn a l'è ducca scimile a chélla ch'a se tröṿa e inte tütta sta zòna arpìna,<ref>{{Çitta web|url=http://www.sentieriitaliani.it/3-11-itinerario-b-a-piedi-val-tanaro-val-pennevarie-salita-monte-galero-armetta-caprauna-alto-nasino-vignola-ormea-garessio.htm|tìtolo=I munti de Àrpi Ligü(r)i, dau Galé a l'Armetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> se pone ducca ṿegghe nu numma che èrbuṛi, ma ascì difeṛènti generi de sciùṛe inti prài e inti senté, cumme di custi de sempitérnu o de laṿànda serṿàiga. Nu manca pöi e béstie, dai sèrṿi ai craṿiöi fin ae lévri. == Frequentaz̄iùn spurtìṿa == A zona a l'è frequentâ da tanti apasciunài de escursciùi e arpinìsmu, se pò difatti, da chi, zunze inte muntagne ṿescìne, ṿersu l'Armetta (1744m) e u [[Mônte Galé|Galé]] (1708m), fin poi aa Còlla de San Bertumé de Urmea (1446 m), culegâ cu'u Passu du Preàllu (1620m). Chi u se po ducca zunze fin aa ṿetta de sti munti, graz̄ie au percursu de l'[[Âta Vîa di Mónti Lìguri|Auta Ṿìa di Munti Ligüṛi]], de longu u l'è ṿiscitabile u Garbu du Dighé, in ''arma'', ch'u 'ö di ''gròtta'' intu dialettu du postu, lungu u senté ch'u porta aa còlla Bassa (1.851 m), ṿersu Ṿaldinfèrnu ([[Garesce]]).<ref>{{Çitta web|url=https://www.alpicuneesi.it/itinerari/valletanaro/0113.htm|tìtolo=Itineràri inta valà du Tànau|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> Frequentàu u l'è ascì l'anellu de [[Cravaüna|Craṿaüna]], che u pàrte da a burgâ da Ruöia e u zunze ṿersu a Ròcca da Stramuntina, passandu pöi pe'i senté u se pò zunze ṿersu [[Contaroina|Cantaràina]] o turna in deré, ṿersu u paìse. Chi u se pò ascì passà au rifügiu Ciàn de l'Àrma (1350m).<ref>{{Çitta web|url=https://www.mountbnb.com/it/71/rifugio-pian-dellarma-4|tìtolo=Ciàn de l'Àrma|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> U percusu du stradùn (SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Sauna]], SP216 sutta a [[Provinsa de Cuneo|Pruincia de Cun]]<nowiki/>i) u l'è ascì frequentàu dai ciclisti, ch'i i parte d'[[Arbenga]] ṿersu a ṿalà du [[Tànnôu|Tànaṛu]], o au cuntràṛiu, partindu da Garesce o da [[Ulmea|Urmea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.gulliver.it/itinerari/caprauna-colle-di-da-albenga/|tìtolo=Còlla de Cravaüna da Arbenga, percursu in bicicletta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> == Galeṛìa futugràfica == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> File:Colle caprauna 01.jpg|U pàssu in scia Pruṿinciale 216 File:Colle caprauna 02.jpg|Autra ṿista du pàssu File:Caprauna pan da dubasso.jpg|Panuṛàmma du paìse de Craṿaüna dai Rucài </gallery> == Nòtte == <references /> == Ṿùsci curelàe == * [[Cravaüna|Craṿaüna]] * [[Rocca Barbena]] * [[Còlla du Scravagliùn|Còlla du Scraṿagliùn]] == Autri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Pàsci da Ligùria]] 0iuy7z19v7ojg6ulnt0vtxtifhqgw5t Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi 0 28850 273478 269029 2026-08-24T18:56:00Z N.Longo 12052 wl 273478 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn|grafîa=, segundu a grafîa Nari}} {{Staçión feroviària |nómme = Bòrṡi e Veréssi |âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Borgio Verezzi''</div> |inmàgine = Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">'Na lucumutîva E.464 inta stasiùn, [[2019]]</div> |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |var-stâto = Stâtu |stâto = ITA |var-localitæ = Lucalitê |localitæ = [[Borṡi e Veressi|Bòrṡi e Veréssi]], [[Borṡi|Bòrṡi]] |var-cordinæ = Curdinê |var-ativaçión = Ativasiùn |ativaçión = 1° de frevâ du [[1878]] (fermâta)<br />12 d'otubre du [[1908]] (stasiùn) |var-stâto_d'ûzo = Stâtu d'üṡu |stâto_d'ûzo = Devöâ |var-gestô = Gestû |lìnia = [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvîa Ṡena-Vintimìggia]] |var-lìnie = Linie |var-tîpo = Tîpu |tîpo = Fermâta in superficie, pasànte |var-colìsse = Binàri |colìsse = 1 |interscàngi = Curiêre, tascì |var-contórni = Da vixìn |contórni = Bòrṡi |sìgla_màppa = IT-LIG }} A '''stasiùn de Bòrṡi e Veréssi'''<ref group="n.">''Stasiùn de Bòrṡi e Ver̯éssu'' a [[Ver̯éssu|Veréssi]], ''stasiùn de Bòrzi e Veéssu'' [[Dialéttu priéze|a-a Prìa]], ''staçion de Bòrxi e Veressi'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]</ref> (''stazione di Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[staçión feroviària|stasiùn feroviària]] ch'a se tröva in sciü a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvîa Ṡena-Vintimìggia]], avèrta da-u [[1878]], ch'a se tröva intu paìṡe de [[Borṡi|Bòrṡi]], a-u servìssiu du cumün de [[Borṡi e Veressi|Bòrṡi e Veréssi]], inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]]. == Stòja == [[Immaggine:Borgio Verezzi PL.jpg|sinistra|miniatura|In trênu a-u pasaggiu a livéllu de Bòrṡi, a l'intrâ da stasiùn, dund'u se tröva u véggiu caṡèllu]] A l'avertǜa da stradda ferâ, du [[1872]], a Bòrṡi u nu gh'êa ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu", in curispundénsa du pasaggiu a livéllu. Sta custrusiùn, ch'a l'è ancùa in pé, a l'è stêta fêta intu [[1870]] da ina divixùn da [[Società per le Ferrovie dell'Alta Italia|sucietê "Ferrovie Alta Italia"]], che gh'axêva a sö sêde operativa a [[Finô|Finâ]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Impianto della linea ferroviaria a Borgio con fermata al "casello" del passaggio a livello - 1870'', p. 37}}</ref>. Da-u caṡèllu u s'è rivòn a 'na fermâta pe i trêni sulu cuarch'annu ciǜ târdi, dêtu che, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], a l'è stêta ṡunta a-a linea propiu pe l'insisténsa di paiṡén<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. A-u 1° de frevâ du [[1878]] u l'è duncue cumensòn u servìssiu a-a fermâ de Bòrṡi di trêni pe i pasegê, pe i bagàggi e pe a merse da "grande velucitê", mentre i trêni pe a merse da "picìna velucitê" i nu se ghe puxeva ancùa fermâ<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Luigi Mezzacapo|dæta=8 frevâ 1878|tìtolo=N. 14 - Apertura della fermata di Borgio-Verezzi sulla linea Savona-Ventimiglia (rete Alta Italia)|revìsta=Giornale militare ufficiale|volùmme=Annu 1878, Parte Primma|nùmero=5|p=139|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=WB9yFs4GjHgC&pg=PA139}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|dæta=30 ṡenâ 1878|tìtolo=Informazioni particolari del monitore|revìsta=Monitore delle strade ferrate e degli interessi materiali|editô=Tip. del Monitore delle Strade Ferrate|çitæ=Türìn|volùmme=Annu IX|nùmero=5|p=72|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=-1scXAmfp5EC&pg=PA72}}</ref>. Da cuélli anni u l'è nasciüu anche u prugèttu de fabricâ ina stasiùn ciǜ grande e funsiunâle, spunciòn da in'instansa da ciǜ citadìn preṡentâ a-u cumün de Bòrṡi. A-i 4 de nuvenbre du 1877 u Cumün u l'ha duncue numinòn ina Cumisciùn pe u prugèttu e u l'ha cumensòn a canpâ e sustanse necesâje pe tiâ sciǜ a stasiùn, a garitta du guardiàn, e âtri servìssi e i giardìn<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882'', pp. 39-40}}</ref>. A stu prugèttu u g'ha sübitu pigiòn pârte anche u cumün de [[Ver̭éssu|Veréssi]], ch'u l'ha cumensòn a canpâ de sustanse intu sö teritòju, mentre i borṡìn i han trovòn d'agiüttu tra i discendenti di emigrê a [[Montevideo|Muntevideo]] e a [[Bonesàire|Buenos Aires]]. De stu moddu, a-u 15 d'avrî du [[1882]] a Cumisciùn a axeva ṡà pagòn 10.777 franchi, ch'i cruvian tütte e speṡe pe a stasiùn, ch'a l'è cuscì vegnüa a primma inta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] a esse fêta de müàgge, sicumme che alantùa i l'êan ancùa devuê de gabine de légnu. Intu detaggiu, a custrusiùn a l'è in'opera da sucietê Saldarini, a prupietâja de cave de [[Röṡa de Ver̭éssu|röṡa de Veréssi]], ch'a l'ha devulüu stu materiâle pe fâne i baṡamenti<ref name=":0">{{Çitta|Nari, 1993|''Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882'', p. 40}}</ref>. Intu mentre, a-u 1° de setenbre du [[1887]] u l'è stêtu inandiòn u servìssiu di trêni mersi da picìna velucitê, tantu nurmâle che acelerâ, in aṡunta a cuélli pe i pasegê e pe e mersi de grande velucitê<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=1° setenbre 1887|tìtolo=Estensione del servizio a Borgio Verezzi e Montalto Dora|revìsta=Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia|çitæ=Milàn|volùmme=Annu IV|nùmero=17|p=134|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=0HwwAQAAMAAJ&pg=PA134}}</ref>. A-i 17 de setenbre du [[1893]], cumme u rèstu da Rivêa de Punénte, a stasiùn a l'è stêta curpìa da 'na gran buriâna ch'a l'ha fêtu inversâ dui vagùi càrighi de carbùn. Inte sti lì u l'è vegnüu a picâghe drentu u trênu pasegê ch'u ne vegnìva da [[Ventemiglia|Ventimìggia]] ma, pe l'esperiénsa du machinista, l'asidente u nu ha fêtu ne de morti ne di grossi danni<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Società Metereologica Italiana|ànno=1893|méize=Otubre|tìtolo=Appunti dai giornali. Temporali|revìsta=Bollettino mensuale pubblicato per cura dell'Osservatorio centrale del Real collegio Carlo Alberto in Moncalieri|editô=Tipografia S. Giuseppe - Collegio degli Artigianelli|çitæ=Türìn|volùmme=Serie II, Vul. XIII|nùmero=10|p=154|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=47JBAQAAMAAJ&pg=RA1-PA154#v=onepage&q=stazione%20di%20Borgio&f=false}}</ref>. Avanti de l'avertǜa da stasiùn, a sucietê de feruvîe a l'ha cumandòn âtri 568 franchi de speṡe pe i aredamenti, paghê de tüttu da-u Cumün<ref name=":0" />. Pasòn du tenpu pe rangiâ tütte ste cuestiùi, a-u 12 d'otubre du [[1908]] a növa stasiùn a l'è stêta avèrta a-u servìssiu<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=R. Bianchi|ànno=1908|tìtolo=Ordine di Servizio n. 298|revìsta=Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia|editô=Ferrovie dello Stato|volùmme=Vul. 24|pp=978-979|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=fLNNZ4LNEHoC&pg=PA978}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1908|tìtolo=Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia|léngoa=IT}}</ref>. Inti [[Anni 1990|anni Nuvanta]], da-a stasiùn de Bòrṡi u gh'è stêtu levòn u segundu binàriu, pe esse declasâ a fermâta sensa de persunâle a-u 12 de frevâ du [[1997]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ferrovie dello Stato S.p.A. Servizio Potenziamento e Sviluppo, Ufficio Impianti Tecnologici|tìtolo=Linea Genova-Ventimiglia. Finale Ligure Marina. Impianto ACEI. Piano Schematico|dæta=10 agustu 1999 [25 zenâ 1977]|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1997|méize=Marsu|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|editô=Editrice Trasporti su Rotaie|çitæ=Salò|volùmme=Annu XVIII|nùmero=180|p=6|léngoa=IT}}</ref>. == Inpianti == A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a g'ha in fabricòn pe i viagiatùi sciü dui cén, cu-u sö numme scrîtu sciü-a faciâta pe meṡu de léttere de [[Çeramica d'Arbissöa|ceràmica blö d'Arbissöa]], ch'i sun uriginâli da cuànd'u s'è fêtu a stasiùn<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882'', p. 39}}</ref>. De ciǜ, de pocu ciǜ a levante u se trovâva ascì u ciasâ de càrigu cu-u magaṡìn pe e merse, ch'u se vaciâva in sce 'n binàriu de càrigu ligòn a-a feruvîa cun dui racòrdi<ref name=":1" />. Lì, fìna a-i [[Anni 1950|anni '50]] e [[Anni 1960|'60]], i ghe rivâvan de lunghe fîe de câri pìn de frü̂ta e de verdǜe, da mandâ cu-u trênu in sci merchê de [[Zena|Ṡena]], de [[Milan|Milàn]] e de [[Turin|Turìn]], grassie a di vagùi ch'i l'êan portê inta stasiùn cuàndu i ciamâva i cuntadìn de Bòrṡi che, pe stu fêtu, i s'êan misci insemme inta Sucietê Agricula, fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]]<ref name=":2" />. A-a giurnâ d'ancö a stasiùn a g'ha sulu che in binàriu ma, da prinsìpiu fìna inti [[Anni 1990|anni Novanta]], a Bòrṡi u gh'êa dui binàri de cursa, cun cuéllu de munte ch'u l'êa devöòn pe a cuscì dìta "picìna velucitê", mentre inte cuéllu vèrsu u mâ i ghe pasâva i trêni da "grande velucitê"<ref name=":2">{{Çitta|Nari, 1993|''Costituzione della "Società Agricola" di Borgio e della "Società Operaia di Mutuo Soccorso" di Verezzi - 1893'', p. 55}}</ref>. Segundu a clasìfica de RFI a stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a l'è ina stasiùn de categurîa "brunsu"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Stasiùi in Ligüria|léngoa=IT|vìxita=2025-07-13}}</ref>. == Muvimentu == A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a l'è servìa da trêni regiunâli de Trenitalia inte l'ànbitu du sö cuntrattu du servìssiu pe a [[Liguria|regiùn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.e656.net/orario/stazione/borgio_verezzi.html|tìtolo=Stazione di BORGIO VEREZZI|léngoa=IT|vìxita=2025-07-13}}</ref>. == Servìssi == A stasiùn a g'ha de<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/borgio-verezzi.html|tìtolo=Borgio Verezzi|outô=RFI|léngoa=IT|vìxita=2025-07-13}}</ref>: * {{Scìnbolo|Aiga toilets inv.svg}} Servìssi igiénici == Interscangi == * {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Curiêre [[TPL Linea]] du traspòrtu püblicu lucâle da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]]. * {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Tascì. == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa |Nómme = Bòrṡi e Veréssi |var-ferovîa = Feruvîa |Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Ṡena-Vintimìggia]] |PK = 65+798 |Direçión 2 = [[Ventemiglia|Vintimìggia]] |var-direçión = Diresiùn |Direçión 1 = [[Zena|Ṡena]] |var-staçión_de_prìmma = Stasiùn de primma |Staçión precedénte = [[Stasiùn de Finô Marina|A Maîna de Finâ]] |var-staçión_de_dòppo = Stasiùn de doppu |Staçión sucesîva = [[Stasiùn da Prìa|A Prìa]] }} [[Categorîa:Borṡi e Veressi]] [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Bòrṡi e Veréssi]] mkosxu67n5jagdbj2y491rmsipvvy13 273482 273478 2026-08-24T18:59:42Z N.Longo 12052 wl 273482 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn|grafîa=, segundu a grafîa Nari}} {{Staçión feroviària |nómme = Bòrṡi e Veréssi |âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Borgio Verezzi''</div> |inmàgine = Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">'Na lucumutîva E.464 inta stasiùn, [[2019]]</div> |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |var-stâto = Stâtu |stâto = ITA |var-localitæ = Lucalitê |localitæ = [[Borṡi e Veressi|Bòrṡi e Veréssi]], [[Borṡi|Bòrṡi]] |var-cordinæ = Curdinê |var-ativaçión = Ativasiùn |ativaçión = 1° de frevâ du [[1878]] (fermâta)<br />12 d'otubre du [[1908]] (stasiùn) |var-stâto_d'ûzo = Stâtu d'üṡu |stâto_d'ûzo = Devöâ |var-gestô = Gestû |lìnia = [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvîa Ṡena-Vintimìggia]] |var-lìnie = Linie |var-tîpo = Tîpu |tîpo = Fermâta in superficie, pasànte |var-colìsse = Binàri |colìsse = 1 |interscàngi = Curiêre, tascì |var-contórni = Da vixìn |contórni = Bòrṡi |sìgla_màppa = IT-LIG }} A '''stasiùn de Bòrṡi e Veréssi'''<ref group="n.">''Stasiùn de Bòr̭ṡi e Ver̭éssu'' a [[Ver̭éssu|Veréssi]], ''stasiùn de Bòrzi e Veéssu'' [[Dialéttu priéze|a-a Prìa]], ''staçion de Bòrxi e Veressi'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]</ref> (''stazione di Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[staçión feroviària|stasiùn feroviària]] ch'a se tröva in sciü a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvîa Ṡena-Vintimìggia]], avèrta da-u [[1878]], ch'a se tröva intu paìṡe de [[Borṡi|Bòrṡi]], a-u servìssiu du cumün de [[Borṡi e Veressi|Bòrṡi e Veréssi]], inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]]. == Stòja == [[Immaggine:Borgio Verezzi PL.jpg|sinistra|miniatura|In trênu a-u pasaggiu a livéllu de Bòrṡi, a l'intrâ da stasiùn, dund'u se tröva u véggiu caṡèllu]] A l'avertǜa da stradda ferâ, du [[1872]], a Bòrṡi u nu gh'êa ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu", in curispundénsa du pasaggiu a livéllu. Sta custrusiùn, ch'a l'è ancùa in pé, a l'è stêta fêta intu [[1870]] da ina divixùn da [[Società per le Ferrovie dell'Alta Italia|sucietê "Ferrovie Alta Italia"]], che gh'axêva a sö sêde operativa a [[Finô|Finâ]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Impianto della linea ferroviaria a Borgio con fermata al "casello" del passaggio a livello - 1870'', p. 37}}</ref>. Da-u caṡèllu u s'è rivòn a 'na fermâta pe i trêni sulu cuarch'annu ciǜ târdi, dêtu che, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], a l'è stêta ṡunta a-a linea propiu pe l'insisténsa di paiṡén<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. A-u 1° de frevâ du [[1878]] u l'è duncue cumensòn u servìssiu a-a fermâ de Bòrṡi di trêni pe i pasegê, pe i bagàggi e pe a merse da "grande velucitê", mentre i trêni pe a merse da "picìna velucitê" i nu se ghe puxeva ancùa fermâ<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Luigi Mezzacapo|dæta=8 frevâ 1878|tìtolo=N. 14 - Apertura della fermata di Borgio-Verezzi sulla linea Savona-Ventimiglia (rete Alta Italia)|revìsta=Giornale militare ufficiale|volùmme=Annu 1878, Parte Primma|nùmero=5|p=139|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=WB9yFs4GjHgC&pg=PA139}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|dæta=30 ṡenâ 1878|tìtolo=Informazioni particolari del monitore|revìsta=Monitore delle strade ferrate e degli interessi materiali|editô=Tip. del Monitore delle Strade Ferrate|çitæ=Türìn|volùmme=Annu IX|nùmero=5|p=72|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=-1scXAmfp5EC&pg=PA72}}</ref>. Da cuélli anni u l'è nasciüu anche u prugèttu de fabricâ ina stasiùn ciǜ grande e funsiunâle, spunciòn da in'instansa da ciǜ citadìn preṡentâ a-u cumün de Bòrṡi. A-i 4 de nuvenbre du 1877 u Cumün u l'ha duncue numinòn ina Cumisciùn pe u prugèttu e u l'ha cumensòn a canpâ e sustanse necesâje pe tiâ sciǜ a stasiùn, a garitta du guardiàn, e âtri servìssi e i giardìn<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882'', pp. 39-40}}</ref>. A stu prugèttu u g'ha sübitu pigiòn pârte anche u cumün de [[Ver̭éssu|Veréssi]], ch'u l'ha cumensòn a canpâ de sustanse intu sö teritòju, mentre i borṡìn i han trovòn d'agiüttu tra i discendenti di emigrê a [[Montevideo|Muntevideo]] e a [[Bonesàire|Buenos Aires]]. De stu moddu, a-u 15 d'avrî du [[1882]] a Cumisciùn a axeva ṡà pagòn 10.777 franchi, ch'i cruvian tütte e speṡe pe a stasiùn, ch'a l'è cuscì vegnüa a primma inta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] a esse fêta de müàgge, sicumme che alantùa i l'êan ancùa devuê de gabine de légnu. Intu detaggiu, a custrusiùn a l'è in'opera da sucietê Saldarini, a prupietâja de cave de [[Röṡa de Ver̭éssu|röṡa de Veréssi]], ch'a l'ha devulüu stu materiâle pe fâne i baṡamenti<ref name=":0">{{Çitta|Nari, 1993|''Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882'', p. 40}}</ref>. Intu mentre, a-u 1° de setenbre du [[1887]] u l'è stêtu inandiòn u servìssiu di trêni mersi da picìna velucitê, tantu nurmâle che acelerâ, in aṡunta a cuélli pe i pasegê e pe e mersi de grande velucitê<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=1° setenbre 1887|tìtolo=Estensione del servizio a Borgio Verezzi e Montalto Dora|revìsta=Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia|çitæ=Milàn|volùmme=Annu IV|nùmero=17|p=134|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=0HwwAQAAMAAJ&pg=PA134}}</ref>. A-i 17 de setenbre du [[1893]], cumme u rèstu da Rivêa de Punénte, a stasiùn a l'è stêta curpìa da 'na gran buriâna ch'a l'ha fêtu inversâ dui vagùi càrighi de carbùn. Inte sti lì u l'è vegnüu a picâghe drentu u trênu pasegê ch'u ne vegnìva da [[Ventemiglia|Ventimìggia]] ma, pe l'esperiénsa du machinista, l'asidente u nu ha fêtu ne de morti ne di grossi danni<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Società Metereologica Italiana|ànno=1893|méize=Otubre|tìtolo=Appunti dai giornali. Temporali|revìsta=Bollettino mensuale pubblicato per cura dell'Osservatorio centrale del Real collegio Carlo Alberto in Moncalieri|editô=Tipografia S. Giuseppe - Collegio degli Artigianelli|çitæ=Türìn|volùmme=Serie II, Vul. XIII|nùmero=10|p=154|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=47JBAQAAMAAJ&pg=RA1-PA154#v=onepage&q=stazione%20di%20Borgio&f=false}}</ref>. Avanti de l'avertǜa da stasiùn, a sucietê de feruvîe a l'ha cumandòn âtri 568 franchi de speṡe pe i aredamenti, paghê de tüttu da-u Cumün<ref name=":0" />. Pasòn du tenpu pe rangiâ tütte ste cuestiùi, a-u 12 d'otubre du [[1908]] a növa stasiùn a l'è stêta avèrta a-u servìssiu<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=R. Bianchi|ànno=1908|tìtolo=Ordine di Servizio n. 298|revìsta=Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia|editô=Ferrovie dello Stato|volùmme=Vul. 24|pp=978-979|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=fLNNZ4LNEHoC&pg=PA978}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1908|tìtolo=Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia|léngoa=IT}}</ref>. Inti [[Anni 1990|anni Nuvanta]], da-a stasiùn de Bòrṡi u gh'è stêtu levòn u segundu binàriu, pe esse declasâ a fermâta sensa de persunâle a-u 12 de frevâ du [[1997]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ferrovie dello Stato S.p.A. Servizio Potenziamento e Sviluppo, Ufficio Impianti Tecnologici|tìtolo=Linea Genova-Ventimiglia. Finale Ligure Marina. Impianto ACEI. Piano Schematico|dæta=10 agustu 1999 [25 zenâ 1977]|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1997|méize=Marsu|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|editô=Editrice Trasporti su Rotaie|çitæ=Salò|volùmme=Annu XVIII|nùmero=180|p=6|léngoa=IT}}</ref>. == Inpianti == A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a g'ha in fabricòn pe i viagiatùi sciü dui cén, cu-u sö numme scrîtu sciü-a faciâta pe meṡu de léttere de [[Çeramica d'Arbissöa|ceràmica blö d'Arbissöa]], ch'i sun uriginâli da cuànd'u s'è fêtu a stasiùn<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882'', p. 39}}</ref>. De ciǜ, de pocu ciǜ a levante u se trovâva ascì u ciasâ de càrigu cu-u magaṡìn pe e merse, ch'u se vaciâva in sce 'n binàriu de càrigu ligòn a-a feruvîa cun dui racòrdi<ref name=":1" />. Lì, fìna a-i [[Anni 1950|anni '50]] e [[Anni 1960|'60]], i ghe rivâvan de lunghe fîe de câri pìn de frü̂ta e de verdǜe, da mandâ cu-u trênu in sci merchê de [[Zena|Ṡena]], de [[Milan|Milàn]] e de [[Turin|Turìn]], grassie a di vagùi ch'i l'êan portê inta stasiùn cuàndu i ciamâva i cuntadìn de Bòrṡi che, pe stu fêtu, i s'êan misci insemme inta Sucietê Agricula, fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]]<ref name=":2" />. A-a giurnâ d'ancö a stasiùn a g'ha sulu che in binàriu ma, da prinsìpiu fìna inti [[Anni 1990|anni Novanta]], a Bòrṡi u gh'êa dui binàri de cursa, cun cuéllu de munte ch'u l'êa devöòn pe a cuscì dìta "picìna velucitê", mentre inte cuéllu vèrsu u mâ i ghe pasâva i trêni da "grande velucitê"<ref name=":2">{{Çitta|Nari, 1993|''Costituzione della "Società Agricola" di Borgio e della "Società Operaia di Mutuo Soccorso" di Verezzi - 1893'', p. 55}}</ref>. Segundu a clasìfica de RFI a stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a l'è ina stasiùn de categurîa "brunsu"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Stasiùi in Ligüria|léngoa=IT|vìxita=2025-07-13}}</ref>. == Muvimentu == A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a l'è servìa da trêni regiunâli de Trenitalia inte l'ànbitu du sö cuntrattu du servìssiu pe a [[Liguria|regiùn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.e656.net/orario/stazione/borgio_verezzi.html|tìtolo=Stazione di BORGIO VEREZZI|léngoa=IT|vìxita=2025-07-13}}</ref>. == Servìssi == A stasiùn a g'ha de<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/borgio-verezzi.html|tìtolo=Borgio Verezzi|outô=RFI|léngoa=IT|vìxita=2025-07-13}}</ref>: * {{Scìnbolo|Aiga toilets inv.svg}} Servìssi igiénici == Interscangi == * {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Curiêre [[TPL Linea]] du traspòrtu püblicu lucâle da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]]. * {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Tascì. == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa |Nómme = Bòrṡi e Veréssi |var-ferovîa = Feruvîa |Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Ṡena-Vintimìggia]] |PK = 65+798 |Direçión 2 = [[Ventemiglia|Vintimìggia]] |var-direçión = Diresiùn |Direçión 1 = [[Zena|Ṡena]] |var-staçión_de_prìmma = Stasiùn de primma |Staçión precedénte = [[Stasiùn de Finô Marina|A Maîna de Finâ]] |var-staçión_de_dòppo = Stasiùn de doppu |Staçión sucesîva = [[Stasiùn da Prìa|A Prìa]] }} [[Categorîa:Borṡi e Veressi]] [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Bòrṡi e Veréssi]] st5f0ljplm2qxrf7y664wa441ypp93m Paròcchie da diocexi de Arbenga e Impe(r)ia 0 30011 273469 273426 2026-08-24T18:42:40Z N.Longo 12052 /* Vica(r)iàu da Prìa */ + wl 273469 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Diocesi di Albenga-Imperia.png|miniatura|Mappa da diocexi]] E '''paròcchie da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]]''' e sun 161, spanteghèi int'ina zôna ch'a cumprènde i cumüi da parte ciü a punènte da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] e da parte ciü a levante de [[Pruvincia de Imper̂ia|quella de Impe(r)ia]] in sce 'na superficcie de 979&nbsp;km quaddri, pe' 172.000 abitanti<ref>{{Çitta web|https://www.catholic-hierarchy.org/diocese/dalim.html|Diocese of Albenga-Imperia|léngoa=EN|2026-05-23}}</ref>. Intu detaju, 85 paròcchie e se trövan inta pruvinsa de Impe(r)ia, mèntre e âtre 76 e sun inte quella de Savuna, tütte spartìe fra dêxe vica(r)ièi<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/incontri-del-vescovo-con-il-clero-diocesano/|tìtolo=Incontri del Vescovo con il clero dei Vicariati|outô=Diocexi de Arbenga-Impe(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-23}}</ref>. == Vica(r)ièi == === Vica(r)iàu d'Andö(r)a === U cumprènde 13 paròcchie, inti cumüi de [[Andora|Andö(r)a]], [[Staanéllu|Stananellu]] e [[U Téstegu|U Testegu]]<ref name=":0" />. {| class="wikitable" !Paròcchia !Cumün e lucalitè |- |Cö Imaculàu de Ma(r)ia |[[Andora|Andö(r)a]], A Ma(r)ìna |- |Santa Matirde |[[Andora|Andö(r)a]], A Ma(r)ìna |- |Sant'Andrea |[[Andora|Andö(r)a]], Conna |- |Santìscima Trinitè |[[Andora|Andö(r)a]], Ròllu |- |San Bertumê |[[Andora|Andö(r)a]], San Bertumê |- |San Giuànni u Batìsta |[[Andora|Andö(r)a]], San Giuànni |- |San Pe(r)u |[[Andora|Andö(r)a]], San Pe(r)u |- |Santi Cosma e Damiàn |[[Staanéllu|Stananellu]], San Damiàn |- |San Grego(r)iu Magnu |[[Staanéllu|Stananellu]], San Grego(r)iu |- |Santi Lu(r)ènsu e Benardìn |[[Staanéllu|Stananellu]], San Lu(r)ènsu - Villarelli |- |A Sunta |[[Staanéllu|Stananellu]], Santa Ma(r)ìa |- |Santi Vincènsu e Anastâxiu |[[Staanéllu|Stananellu]], San Vincènsu |- |Santi Pe(r)u e Paulu e<br />San Benardu |[[U Téstegu|U Testegu]], paìse - Ginestru |} === Vica(r)iàu d'A(r)àsce === U cumprènde 6 paròcchie, inti cumüi de [[Arasce|A(r)àsce]] e de [[L'Aigheuja|Leigueja]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Diocexi de Arbenga e Impe(r)ia|tìtolo=I - Elenco dei vicariati|ànno=2026|léngoa=IT}}</ref>. {| class="wikitable" !Paròcchia !Cumün e lucalitè |- |Sant'Ambröxu |[[Arasce|A(r)àsce]] |- |Santa Ma(r)ìa Imaculâ |[[Arasce|A(r)àsce]] |- |San Vincènsu Ferreri |[[Arasce|A(r)àsce]] |- |San Bastiàn |[[Arasce|A(r)àsce]], [[Meuio|Möju]] |- |Santìscima Nunsiâ |[[Arasce|A(r)àsce]], Surva |- |San Matê |[[L'Aigheuja|Leigueja]] |} === Vica(r)iàu d'Arbenga === U cumprènde 35 paròcchie, inti cumüi de [[Arbenga]], [[Arnascu]], [[Casanöva]], [[Castergiancu]], [[Castrevegliu|Casterveggiu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Èrli]], [[Garlenda]], [[Naxin|Naxìn]], [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]], [[Unsu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Utuê]], [[Vendùn]] e [[Villanöva]]. {| class="wikitable" !Paròcchia !Cumün e lucalitè |- |San Michê (catedrâle) |[[Arbenga]], Arbenga Veggia |- |Santìscima Nunsiâ |[[Arbenga]], [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]] |- |Sacru Cö |[[Arbenga]], A Ma(r)ìna |- |Santi Fabiàn e Bastiàn |[[Arbenga]], [[Campugexa]] |- |A Sunta |[[Arbenga]], [[Leca (Arbenga)|Leca]] |- |Santa Marga(r)ìtta |[[Arbenga]], [[Lüxignan|Lüxignàn]] |- |San Giacumu Mazû |[[Arbenga]], [[Sàlia]] |- |Santi Scimùn e Giüdda |[[Arbenga]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |- |San Zorzu |[[Arbenga]], San Zorzu |- |San Benardìn |[[Arbenga]], [[Vaìn]] |- |A Sunta |[[Arnascu]] |- |San Giuànni u Batìsta |[[Casanöva]], Bassanegu |- |San Lücca |[[Casanöva]], Degna |- |Santi Pe(r)u e Paulu Apòstuli |[[Casanöva]], Marmö |- |Sant'Antunìn |[[Casanöva]], U Burgu |- |Sant'Antôgnu Abâte e San Giüliàn |[[Casanöva]], Vellegu |- |A Sunta |[[Castergiancu]] |- |[[Gêxa de l'Asunta (Castrevegliu)|A Sunta]] |[[Castrevegliu|Casterveggiu]] |- |[[Gêxa da Madònna da Nêve (Veserxe)|Madònna da Nêve]] |[[Castrevegliu|Casterveggiu]], [[Veserxe|Veserxi]] |- |Santa Ma(r)ìa Madalêna |[[Cixan|Cixàn]] |- |San Niculò de Bâri |[[Cixan|Cixàn]], Sènexi |- |San Lisciandru |[[Cixan|Cixàn]], Cunscènte |- |Santa Cata(r)ìna |[[Èrli]] |- |Nativitè de Ma(r)ìa Santìscima |[[Garlenda]] |- |San Giuànni u Batìsta |[[Naxin|Naxìn]] |- |[[Gêxa de San Bertumê (Süccaellu)|San Bertumê]] |[[Süccaellu|Sücca(r)ellu]] |- |San Martìn |[[Unsu]] |- |Santi Giuànni u Batìsta e Eugeniu |[[U Sejô|U Se(r)iâ]] |- |San Giuànni u Batìsta |[[U Sejô|U Se(r)iâ]], A Peagna |- |San Silvestru |[[Utuê]] |- |Santi Steva e Matê |[[Utuê]] - [[Casanöva]], Pûi - Bòscu |- |Sant'Antunìn |[[Vendùn]] |- |Madònna da Nêve |[[Vendùn]], Cü(r)enna |- |San Steva |[[Villanöva]] |- |San Benardu |[[Villanöva]], Ligu |} === Vica(r)iàu da Cêve === U cumprènde 22 paròcchie, inti cumüi d[[a Cêve]], [[Aquila (cumüne)|Aquila]], [[Armu]], [[Cuxe]], [[Mendaiga]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]], [[Purnasce]], [[Ransu]], [[Ressu|Rèssu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] e [[Vesargu]]<ref name=":0" />. {| class="wikitable" !Paròcchia !Cumün e lucalitè |- |San Giuànni u Batìsta |[[A Cêve]] |- |San Giacumu Mazû |[[A Cêve]], Aigheghi |- |San Michê |[[A Cêve]], A Ni(r)asca |- |A Sunta e San Martìn |[[A Cêve]], A Truasta - Möa |- |San Zorzu |[[A Cêve]], Cade(r)a(r)a |- |Santa Repa(r)â |[[Aquila (cumüne)|Aquila]] |- |Nativitè de Ma(r)ìa Santìscima |[[Armu]] |- |San Pe(r)u |[[Cuxe]] |- |Santi Nazâ e Celsu |[[Mendaiga]] |- |San Biâxu |[[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]] |- |San Darmàssiu |[[Purnasce]] |- |A Sunta e San Dunàu |[[Ransu]], paìse e Baserga |- |San Benardu |[[Ransu]], A Còsta de Base(r)ega |- |San Martìn |[[Ressu|Rèssu]] |- |Sant'Antôgnu |[[Ressu|Rèssu]], A Lavìna |- |A Sunta |[[Ressu|Rèssu]], Sènua |- |San Marcu |[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] |- |San Cu(r)umbàn |[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], Gavenu(r)a |- |San Benardìn da Siêna |[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], Gazzu |- |San Benardu Abâte |[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], Leve(r)ùn |- |Sant'Antôgnu Abâte e San Lu(r)ènsu e<br />San Giuànni u Batìsta |[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], Muntecarvu -<br />Übaga - Übagheta |- |Santi Ma(r)ìa Madalêna, Prucessu,<br />Martiniàn e Matê |[[Vesargu]], paìse -<br />I Siöi - Lensa(r)i |} === Vica(r)iàu de Löa === U cumprènde 10 paròcchie, inti cumüi de [[Barestin|Balestrìn]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Löa]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref name=":0" />. {| class="wikitable" !Paròcchia !Cumün e lucalitè |- |[[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Sant'Andrea Apòstulu]] |[[Barestin|Balestrìn]] |- |Santa Ma(r)ìa Madalêna |[[Buinzan|Buisàn]] |- |San Giuànni u Batìsta |[[Löa]] |- |Santa Ma(r)ìa Imaculâ |[[Löa]] |- |San Pìu X |[[Löa]] |- |Madònna de Grassie |[[Löa]], Vèrxi |- |[[Gêxa de San Martin (Tuiran)|San Martìn]] |[[Tuiran|Tüi(r)àn]] |- |San Benardu |[[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[Carpe]] |- |[[Gêxa de San Matê (U Burghettu)|San Matê]] |[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] |- |[[Santuariu de Sant'Antoniu de Padova (U Burghettu)|Sant'Antôgnu de Paduva]] |[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] |} === Vica(r)iàu da Ma(r)ìna de Diàn === U cumprènde 14 paròcchie, inti cumüi d[[A Maina de Dian|a Ma(r)ìna de Diàn]], [[Aèntìn|Diàn A(r)entìn]], [[Dian San Pê|Diàn San Pe(r)u]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], [[U Castéllu de Diàn]], [[U Sèrvu]] e [[Vìlla Faròdi|Vìlla Fa(r)adi]]<ref name=":0" />. {| class="wikitable" !Paròcchia !Cumün e lucalitè |- |San Antôgnu Abâte |[[A Maina de Dian|A Ma(r)ìna de Diàn]] |- |Santi Ànna e Giacumu |[[A Maina de Dian|A Ma(r)ìna de Diàn]], A Sa(r)ea - Calde(r)ìna |- |Santi Leunardu e Nicola |[[A Maina de Dian|A Ma(r)ìna de Diàn]], I Gurlèi |- |Santi Marga(r)ìtta e Benardu |[[Aèntìn|Diàn A(r)entìn]], A(r)entìn - Evignu |- |San Michê |[[Aèntìn|Diàn A(r)entìn]], Bu(r)ellu |- |San Pe(r)u |[[Dian San Pê|Diàn San Pe(r)u]] |- |Nativitè de Ma(r)ìa e Santa Lüsìa |[[Dian San Pê|Diàn San Pe(r)u]], Burgansu - Runcaji |- |San Bertumê |[[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]] |- |Madònna da Nêve |[[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], A Paiö(r)a |- |Santi Mauru e Giacumu Mazû |[[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], Ciappa |- |San Niculò de Bâri |[[U Castéllu de Diàn]] |- |San Giuànni u Batìsta |[[U Sèrvu]] |- |Santi Lu(r)ènsu e Antôgnu Abâte |[[Vìlla Faròdi|Vìlla Fa(r)adi]], A Vìlla - U Tuvu |- |Trasfigü(r)asiùn du Segnû e<br />San Benardu |[[Vìlla Faròdi|Vìlla Fa(r)adi]], A Riva - Deju |} === Vica(r)iàu du Pòrtu === U cumprènde 21 paròcchie, inti cumüi de [[Imperia|Impe(r)ia]], [[Prelà]], [[Prebüna|Priabrüna]], [[Sivessa]], [[U Duseu]] e [[Vaxìa]]<ref name=":0" />. {| class="wikitable" !Paròcchia !Cumün e lucalitè |- |San Mau(r)issiu |[[Imperia|Impe(r)ia]], U Pòrtu |- |San Benedettu Revelli |[[Imperia|Impe(r)ia]], U Pòrtu |- |San Giüseppe |[[Imperia|Impe(r)ia]], U Pòrtu |- |San Bastiàn |[[Imperia|Impe(r)ia]], Artallu |- |San Zorzu |[[Imperia|Impe(r)ia]], A Turassa |- |Santi Scimùn e Giüdda |[[Imperia|Impe(r)ia]], Cantaluvu |- |San Bertumê |[[Imperia|Impe(r)ia]], Ca(r)amagna |- |A Sunta |[[Imperia|Impe(r)ia]], I Cièi |- |Madònna da Nêve |[[Imperia|Impe(r)ia]], I Pöxi |- |San Benardu |[[Imperia|Impe(r)ia]], Murteu |- |Santìscima Nunsiâ |[[Imperia|Impe(r)ia]], Muntegrassie |- |San Giuànni u Batìsta |[[Prelà]], I Mu(r)ìn |- |Santìscima Nunsiâ |[[Prelà]], To(r)e |- |Santi Gervâxiu e Prutâxiu |[[Prelà]], Vallo(r)ia |- |San Michê |[[Prelà]], Villatalla |- |San Matê e San Zorzu |[[Prebüna|Priabrüna]] (numma u paìse) |- |San Marcu |[[Sivessa]] |- |San Tumaxu |[[U Duseu]] |- |Santi Agustìn e Mauru |[[U Duseu]], Lecciu(r)e - Belìscimi |- |Santi Antôgnu, Giacumu e Nicola |[[Vaxìa]], Vaxìa - Prelà Castéllu |- |Trasfigü(r)asiùn du Segnû e<br />San Bastiàn |[[Vaxìa]] - [[Prelà]], Pantaxìna - Cà Carli |} === Vica(r)iàu da Prìa === U cumprènde 12 paròcchie, inti cumüi d[[a Prìa]], [[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Finô|Finâ]], [[Giüstexine|Giüstènexe]], [[Magiö|Majö]] e [[U Tû|U Tuvu]]<ref name=":0" />. {| class="wikitable" !Paròcchia !Cumün e lucalitè |- |[[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|San Niculò]] |[[A Prìa]] |- |Nòstra Scignu(r)a du Sucursu |[[A Prìa]] |- |San Benardu Abâte |[[A Prìa]], [[Ransci|Ransi]] |- |San Pe(r)u |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Borṡi|Bòrzi]] |- |San Martìn |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̭éssu|Ve(r)ezzi]] |- |San Bertumê |[[Finô|Finâ]], Gûra |- |San Giuànni u Batìsta deculàu |[[Finô|Finâ]], Òlle |- |Santi Lu(r)ènsu e Michê |[[Giüstexine|Giüstènexe]] |- |Sant'Antôgnu Abâte |[[Magiö|Majö]] |- |San Giacumu Mazû |[[U Tû|U Tuvu]] |- |San Bastiàn |[[U Tû|U Tuvu]], Bardìn Növu |- |San Giuànni u Batìsta |[[U Tû|U Tuvu]], Bardìn Veggiu |} === Vica(r)iàu de Puntedasce === U cumprènde 19 paròcchie, inti cumüi de [[Uigu|Au(r)ìgu]], [[Burgumau|Burgumàu]], [[Cairònega|Cai(r)ònega]], [[Cexi]], [[Ciüsànegu]], [[Ciüxavéja|Ciüsaveggia]], [[Lüxinascu]] e [[Puntedasce]]<ref name=":0" />. {| class="wikitable" !Paròcchia !Cumün e lucalitè |- |Nativitè de Ma(r)ìa e San Benardu |[[Uigu|Au(r)ìgu]], paìse e Pesartu |- |Santi Antôgnu e Benardìn da Siêna |[[Burgumau|Burgumàu]], paìse e Candeascu |- |San Lazza(r)u |[[Burgumau|Burgumàu]], San Lazza(r)u |- |San Pe(r)u in Vinculi |[[Burgumau|Burgumàu]], Vìlle San Pe(r)u |- |Santi Nazâ e Celsu |[[Burgumau|Burgumàu]], Vìlle San Bastiàn |- |Nativitè de Ma(r)ìa |[[Burgumau|Burgumàu]], U Cuniu |- |Santi Michê e Bertumê |[[Cairònega|Cai(r)ònega]], paìse e San Bertumê d'Arzen |- |Santi Lüsìa e Benedettu |[[Cexi]], paìse e Arzén d'Uneja |- |San Steva |[[Ciüsànegu]] |- |San Martìn |[[Ciüsànegu]], A Tûria |- |Sant'Andrea |[[Ciüsànegu]], Gazelli |- |Santi Biâxu e Fransèscu de Sales |[[Ciüxavéja|Ciüsaveggia]] |- |Presentasiùn de Ma(r)ìa e<br />Santi Vincènsu e Anastâxiu |[[Ciüxavéja|Ciüsaveggia]], A Saiö(r)a - U(r)ivastri |- |Santi Steva e Antunìn |[[Lüxinascu]] |- |San Pantaleùn |[[Lüxinascu]], Burgurattu |- |Santa Marga(r)ìtta |[[Puntedasce]] |- |San Matê |[[Puntedasce]], A Guardia |- |A Sunta |[[Puntedasce]], A Vìlla |- |San Michê e San Bastiàn |[[Puntedasce]], Bestagnu |} === Vica(r)iàu de Uneja === U cumprènde 9 paròcchie, intu cumün de [[Imperia|Impe(r)ia]]<ref name=":0" />. {| class="wikitable" !Paròcchia !Cumün e lucalitè |- |Cristu Ré |[[Imperia|Impe(r)ia]] |- |Sant'Antôgnu |[[Imperia|Impe(r)ia]], A Còsta |- |San Lücca Evangelista |[[Imperia|Impe(r)ia]], Cascìne |- |Santa Ma(r)ìa Mazû |[[Imperia|Impe(r)ia]], Castelluveggiu |- |San Benardu |[[Imperia|Impe(r)ia]], L'U(r)iveu |- |Sant'Agâ |[[Imperia|Impe(r)ia]], Sant'Agâ |- |San Michê |[[Imperia|Impe(r)ia]], U Burgu |- |San Giuànni u Batìsta |[[Imperia|Impe(r)ia]], [[Inéia|Uneja]] |- |Sacra Famìa |[[Imperia|Impe(r)ia]], [[Inéia|Uneja]] |} == Nòtte == <references/> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/|tìtolo=Scitu da diocexi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-23}} [[Categorîa:Diòcexi|Arbenga]] [[Categorîa:Religión in Ligùria]] ng6k3wbaecwastc42qocpiq245d72e0 Blazón popolâre 0 31565 273480 267861 2026-08-24T18:57:36Z N.Longo 12052 wl 273480 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} In '''blazón popolâre''' o l'é o [[nomiâgio]] de 'n [[pàize]], de 'na [[Region|región]] ò da seu génte, de sòlito creòu da-e génte de comunitæ d'in gîo pe mincionâli ò méttili in derixón. O blazón o se peu prezentâ inta fórma de nómme, d'agetîvo ò de cùrta frâze, pò-u sòlito mìssa in rìmma. In sénso ciù ànpio, inte l'[[etnologîa]], sto tèrmine chi o l'é dêuviòu p'indicâ i stereòtipi atriboîi a 'n çèrto scîto ò [[etnîa]]. St'espresción chi a vêgne da-o [[Lengua françéise|françéize]] ''blason populaire'', tèrmine creòu e spantegòu da-i etnòloghi françéixi [[Eugène Rolland]] e [[Paul Sébillot]], che inti seu stùddi e riçèrche àivan comensòu a-arechéugge i blazoìn do pòsto. == Blazoìn brêvi == Chi aprêuvo gh'é 'na lìsta parçiâle di blazoìn registræ inta [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]], quànde in fórma de nómme ò d'agetîvo, dæti a pàixi ò teritöi da [[Liguria|Ligùria]] lengoìstica e mìssi in órdine pe nómme do scîto interesòu, co-ina spiegaçión in sciâ seu òrìgine, quand'a l'é disponìbile. === Provìnsa d'Inpêia === {| class="wikitable sortable" !Scîto interesòu !Blazón !Òrìgine do blazón e âtre informaçioìn |- |''[[A Cêve]]'' |''Tira pelle'' |Da-o chêuio pe fâ e scàrpe, ativitæ consciderâ comùn tra e génte do pòsto; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3">{{Çitta|Ramella, 2003|p. 16}}</ref>. |- |''[[A Cêve]]'' |''S'ciappa banche'' |Cómme sôvia, a fòrsa de picâ in sciô bànco do [[scarpâ]]; registròu de lóngo a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[A Cêve]]'' |''Ganci'' |De persónn-a desonèsta, ch'a prêuva a invescigâ i âtri; registròu a-e Vìlle de Sàn Pê ([[Burgumau|Borgomâ]])<ref name="A Lecca">{{Çitta publicaçión|outô=Alfredo Mela|revìsta=A Lecca: Pagine di storia, cultura e tradizioni, alla scoperta della Valle Impero|tìtolo=Nomi, cognomi e soprannomi a Ville San Pietro| editô=Grafiche Amedeo|çitæ=Ciusanego|ànno=2013|pp=107-111|léngoa=LIJ, IT|url=https://www.a-lecca.it/pdf/riviste/2013.pdf?1557493778}}</ref>. |- |''[[A Maina de Dian|A Maina (Dian)]]'' |''Strasùi'' | Registròu a [[San Bertumê (cumüna)|Sàn Bertomê]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 273}}</ref>. |- |''[[A Riva]]'' (''[[Vìlla Faròdi|A Villa]]'') |''Spiantùn'' | Registròu a [[San Bertumê (cumüna)|San Bertomê]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 262}}</ref>. |- |''Arborèu (?)'' |''Cianta furche'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[A Riva (Vìlla Faròdi)|A Riva]]'' (''[[Vìlla Faròdi]]'') |''Spiantùi'' | -<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 263}}</ref> |- |''[[A Saréa]]'' (''[[A Maina de Dian|A Maina, U Dian]]'') |''Barilei'' |Portoéi de barî pìn de liàmme, blazón sconpartîo con ''I Gurlèi''; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4">{{Çitta|Ramella, 2003|p. 15}}</ref>. |- |''[[A Sajöa (Ciüxavéja)|A Saiöra]]'' (''[[Ciüxavéja]]'') |''Antecriste'' |Registròu a-e Vìlle de Sàn Pê ([[Burgumau|Borgomâ]])<ref name="A Lecca" />. |- |''[[A Vìlla (Vìlla Faròdi)|A Villa]]'' (''[[Vìlla Faròdi]]'') |''Gânci'' |De persónn-a desonèsta, ch'a prêuva a invescigâ i âtri; registròu a [[San Bertumê (cumüna)|Sàn Bertomê]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 262}}</ref>. |- |''[[A Villa (Purnasce)|A Villa]]'' (''[[Purnasce]]'') |''Villài'' | -<ref name=":44">{{Çitta lìbbro|outô=Chiara Bottone, Marilena Trucchi|curatô=AA.VV.|tìtolo=Pornassio si racconta... un paese per una strada|url=https://www.libriliguria.it/art/d/420/pornassio-si-racconta.html|ànno=2010|editô=Comune di Pornassio - Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=206|capìtolo=L'uomo e i suoi rapporti sociali - I soprannomi di Pornassio}}</ref> |- |''[[Cauderaira]]'' (''[[A Cêve]]'') |''Fanguttui'' |Sàiva a dî "portoéi de fangòtti"; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Ciüxavéja]]'' |''Sèra porte'' |Pò-u serâ e pòrte pe poîa di viandànti de pàsso, dîto inti ténpi de quànde se lasciâva ancón a ciâve inta ciavéuia; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" /> e into sêu entrotæra<ref name="A Lecca" />. |- |''[[Cuxe]]'' |''Sciacca nuxe'' |Dîto in rìmma co-o nómme do pàize; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Déju]]'' (''[[Vìlla Faròdi]]'') |''Cravài'' | -<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 69}}</ref> |- |''[[Dussaiga|Dusaiga]]'' |''Baunéi'' |Pò-u fæto de parlâ de spésso fêua de propòxito; registròu a [[Campurussu|Canporósso]]<ref name=":18">{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/index.php/tradizioni-intemelie/192-aneddoti-e-sfotto-val-nervia|tìtolo=Aneddoti e Sfottò VAL NERVIA|outô=Luigino Maccario|dæta=2016-11-24|léngoa=IT|vìxita=2025-02-28}}</ref>. |- |''[[E Grimaude]]'' (''[[Ventemiglia]]'') |''Figunìn'' |Registròu in [[Dialetto monegasco|monegàsco]], da l'òrìgine sconpartîa co-o ciù conosciûo ''figùn''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|pp. 42-43}}</ref>. |- |''[[I Gurlèi]]'' (''[[A Maina de Dian|A Maina, U Dian]]'') |''Barilei'' |Portoéi de barî pìn de liàmme, blazón sconpartîo con ''A Saréa''; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" />. |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''Ciantafurche'' | Insémme a-o corispetîvo pe-i portorìn, ''Cacelotti'', quésto blazón o vegniæ da 'na ratèlla in sciô terén dónde montâ 'na fórca. Defæti, a diferénsa d'[[Inéia|Onêgia]], a-[[U Portu|o Pòrto]] no ghe l'àn vosciûa, e coscì i onegiéixi àn pigiòu o nomiâgio de ''Ciantafurche''<ref>{{Çitta|Ramella, 2003|p. 117}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 62}}</ref><ref name=":7">{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/imperia-sanremo/2017/07/28/news/la-sfida-fra-porto-e-onegliaadesso-rivive-in-un-racconto-1.34459120/|tìtolo=La sfida fra Porto e Oneglia adesso rivive in un racconto|dæta=2017-07-28|léngoa=IT|vìxita=2024-10-08}}</ref><ref name=":8">{{Çitta web|url=https://lamialiguria.it/2022/12/imperia-la-citta-dimezzata/|tìtolo=Imperia: la città dimezzata|léngoa=IT|vìxita=2024-10-08}}</ref>. |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''Bavuṡi'' |Registròu into Diàn<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 31}}</ref>. |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''Bucche larghe'' |Pi-â pronónçia bén avèrta da "a" into parlâ do pòsto<ref name=":4" />. |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''Revendairöre'' |In riferiménto a-e fìgge d'Onêgia, intéize cómme "bezagnìnn-e". Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |[[I Ponti (Purnasce)|''I Ponti'']] (''[[Purnasce]]'') |''Rubamadonne'' | -<ref name=":44" /> |- |''[[I Sigliöi (Vesargu)|I Sigliöi]]'' (''[[Vesargu]]'') |''Sciguranti'' |Pe dâse de âie da scignôri; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |[[I Gazéi (Ciüsànegu)|''I Gazéi'']] (''[[Ciüsànegu]]'') |''Gurpe'' |Registròu a-e Vìlle de San Pê ([[Burgumau|Borgomâ]])<ref name="A Lecca" />. |- |''[[L'Isura]]'' |''Pòpulu de l'ungia'' |Da-a 'n fæto ch'o gh'é acapitòu, quànde doî làddri àn xatòu di çetroìn a-o prevòsto do pàize; registròu inti pàixi vixìn<ref name=":18" />. |- |''[[Lüxinascu]]'' |''Duibotti'' |Registròu a-e Vìlle de San Pê ([[Burgumau|Borgomâ]])<ref name="A Lecca" />. |- |''[[Mendaiga]]'' |''Ciapétte'' |Pe-e dònne do pòsto, conscideræ de petelêe; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Muntecarbu]]'' (''[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]]'') <ref group="n.">A referénsa a màrca ''Muntecaru''</ref> |''Singarin'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Muntecarbu]]'' (''[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]]'') |''Balerìn'' |Registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]]'' |''Marùn'' |Registròu a [[Üpëga|Ùpega]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 271}}</ref>. |- |''[[Müssiu]]'' (''[[A Cêve]]'') |''Cianta sücche'' |Registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Müssiu]]'' (''[[A Cêve]]'') |''Femèlle'' |Génte mòlla; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]]'' |''[[Figun (blazun)|Figùi]] / Figogni''{{#tag:ref|Registròu a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1987|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|p=42|volùmme=Vol. II}}</ref> e ascì in mòddo scìmile into parlâ d'[[Oseria|Osìlia]] (''figọ́ñi'')<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Hugo Plomteux|outô2=Giacomo Bocca|tìtolo=Osiglia e Alta Val Bormida. Inchieste dialettali: Vocabolario del dialetto di Osiglia|ànno=2023|editô=Comune di Osiglia|çitæ=Osìlia|léngoa=LIJ, IT|p=113|capìtolo=IV. Indice italiano-dialetto}}</ref>|group=n.}} / ''Figugni''{{#tag:ref|Cómme recepîo a-[[Finô|o Finâ]] da-o parlâ de génte da [[Bormia|Bórmia]]<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 61}}</ref>.|group=n.}} |Nomiâgio antighìscimo, a l'inprìnçipio ligòu sorviatùtto a-i teritöi de [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi d'Arbénga]] e [[Diocexi de Ventemiglia-Sanremmu|de Vintimìggia]] scibén che l'é registròu di tèrmini pægi inte àree vixìnn-e. Gh'é de segûe atestaçioìn de sto blazón a-o mànco da-o [[XVI secolo|Çinqueçénto]], ma se poriéiva fòscia anâ inderê scìnn'a-a mençión do cognómme ''Fionus'' a [[Sann-a|Sànn-a]] do [[1263]]. O seu scignificâto e ûzo o l'é cangiòu bén bén into córso di sécoli e, fòscia, o l'é nasciûo inta Rivêa cómme nomiâgio de 'na çèrta pàrte da popolaçión, ciutòsto pövea, che co-a crîxi agrìcola di [[XV secolo|sécoli XV]] e [[XVI secolo|XVI]] a l'é emigrâ in [[Corsega|Còrsega]], vèrso [[Zena|Zêna]] (dónde sto blazón chi, a-a giornâ d'ancheu fêua d'ûzo, o l'é registròu de quélli ténpi) e inta [[Provensa|Provénsa]], dond'o l'é restòu inte l'ûzo pe indicâ e [[Figùi|génte d'òrìgine ponentìnn-a]] e o [[Dialetto figon|seu parlâ]]. In sciâ fìn, inta Rivêa mæxima, o l'é sciortîo da l'ûzo atîvo, vegnìndo pe cóntra dêuviòu da-e génte de l'entrotæra pe indicâ i riveàschi, che de vòtte ghe montâvan pròpio pe vénde e fîghe<ref>{{Çitta|Toso, 2014|pp. 40-55}}</ref>. |- |''[[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]'' |''Spelâi'' |Pe-i fæti ligæ a-o martìrio do sànto ch'o ghe dà o nómme, spelòu vîvo<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 262}}</ref>. |- |''[[San Luigi (Purnasce)|San Luigi]]'' (''[[Purnasce]]'') |''Agasài'' | -<ref name=":44" /> |- |''[[Tuvettu]]'' (''[[Vìlla Faròdi]]'') |''Unbreśalli'' | -<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 314}}</ref> |- |''[[Tuvu (Vìlla Faròdi)|Tuvu]]'' (''[[Vìlla Faròdi]]'') |''Ursi'' | -<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 317}}</ref> |- |''[[U Bixe]]'' (''[[Pigna]]'') |''Batò'' |Blazón ligòu a-a gràn càscia da procesción di ''bïxignöři'' e a-o seu ûzo de portâla tròppo isâ; registròu a [[Pigna|Pìgna]]<ref name=":18" />. |- |''[[U Bixe]]'' (''[[Pigna]]'') |''Arrubàta Véschëvi'' |Da 'n fæto acapitòu a 'n vésco dirètto into pàize pe 'na vìxita pastorâle, con l'âze ch'o-o portâva ch'o l'é scugiòu e o vésco ch'o l'é finîo destéizo in tæra; registròu a [[Pigna|Pìgna]]<ref name=":18" />. |- |''[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu d'Aroscia]]'' |''Gambe storte'' |Registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |[[Burgumau|''U Burgu'' (''Mâ'')]] |''Mangia céxi'' |Registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" />. |- |[[Burgumau|''U Burgu'' (''Mâ'')]] |''Papéi fàusi'' |Pe n'êse boìn ò legìttimi a rivendicâ di dirìtti; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" />. |- |''[[U Canêu (Ransu)|U Canêu]]'' (''[[Ransu]]'')<ref group="n.">A referensa a màrca ''U Cannèu''</ref> |''Sc-curi gurpe'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[U Casté]]'' |''Teste astivàe'' |Pe l'ativitæ de secatoî de castàgne, co-e seu vestî e-e seu tèste che se saiéivan coscì inpîe de fùmme; registròu a [[Pigna|Pìgna]]<ref name=":18" />. |- |''[[U Castellu (Mâ)|U Castellu]]'' (''[[Burgumau|U Burgu, Mâ]]'') |''Merdajöi'' |Registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" />. |- |''[[Uigu|Uìgu]]'' |''Figalei'' |Venditoî de fîghe; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" /><ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.65}}</ref>. |- |''[[Uigu|Uìgu]]'' |''Viadoro'' |Registròu a-e Vìlle de Sàn Pê ([[Burgumau|Borgomâ]])<ref name="A Lecca" />. |- |''[[Uiveu (Impeia)|Uiveu]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''Babolli'' |Da-e bestiétte che rêudan i [[Poiscio|poîsci]] sciugæ; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" />. |- |''[[U Portu]]'' (''[[Imperia|Imper̂ia]]'') |''Anzenèi'' |Menàndo i âxi pe de stràdde tùtte montechìnn-a<ref name=":5">{{Çitta|Ramella, 2003|p. 131}}</ref>. |- |''[[U Portu]]'' (''[[Imperia|Imper̂ia]]'') |''Cacelotti'' | Insémme a-o corispetîvo pe-e génte d'Onêgia, ''Ciantafurche'', quésto blazón o vegniæ da 'na ratèlla in sciô terén dónde montâ 'na fórca: into detàggio, o böia o l'êa do Pòrto, da famìggia di ''Cacella'', e da sto fæto o saiæ nasciûo o nomiâgio di portorìn<ref name=":5" /><ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 48}}</ref><ref name=":7" /><ref name=":8" />. |- |''[[U Portu]]'' (''[[Imperia|Imper̂ia]]'') |''Cancelletti'' |De persónn-a fùrba in génere, ch'a prêuva a invescigâ i âtri; versción arascìnn-a de ''Cacelotti'', nomiâgio bén ciù avoxòu. |- |''[[Utàn (Purnasce)|Utàn]]'' (''[[Purnasce]]'') |''Luvi'' | -<ref name=":44" /> |- |''[[Vesargu]]'' |''Buriusi'' |Génte pìnn-e de prezumî; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |} === Provìnsa de Sànn-a === {| class="wikitable sortable" !Scîto interesòu !Blazón !Òrìgine do blazón e âtre informaçioìn |- |''[[Bastia (Arbenga)|A Bastia]]'' (''[[Arbenga]]'') |''Scure azi'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6">{{Çitta|Usanna, 2000|p. 97}}</ref>. |- |''[[Bastia (Arbenga)|A Bastia]]'' (''[[Arbenga]]'') |''Ciantasücche'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16">{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|La Val Lerrone, Garlenda, p. 45}}</ref>. |- |''[[Arasce|Ar̂asce]]'' |''Campamorti'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Arasce|Ar̂asce]]'' |''Mangiapesci'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10">{{Çitta|Marengo, Malco & Badano, 2022|p. 243}}</ref>. Ligòu a-a pésca, unn-a de ativitæ ciù inportànti praticæ da-i arascìn. |- |''[[Arasce|Ar̂asce]]'' |''Furmaggèi'' |Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15">{{Çitta|Croce, 2010|Massime, p. 96}}</ref>. |- |''[[Arasce|Ar̂asce]]'' |''Cogalegna / Caga leggna / Cagalegne'' |Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15" />, a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" /> e da âtre pàrte<ref name=":46">{{Çitta|Arecco, 1986|''Luoghi, popoli, paesi'', p. 116}}</ref> ascì. |- |''[[Arbenga]]'' |''Pansemarse'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Arbenga]]'' |''Faccia giana'' |De maròtto in génere, into detàggio dovûo a-a brùtta âia ch'a tiâva inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciànn-a]], spécce d'in gîo a-e cortivaçioìn da càneva. Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" /> e da âtre pàrte<ref name=":47">{{Çitta|Arecco, 1986|''Luoghi, popoli, paesi'', p. 118}}</ref>. |- |''[[Arbenga]]'' |''Ladri'' |Se dîxe che i arbenganéixi àggen di rapòrti no goæi legìtimi mànco fra de liâtri, tànto ch'o l'è famôzo inta [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca]] o mòddo de dî ''Èssu cum'i ladri d'Arbenga, ch'ëngin li s'abrassu e 'ngin li s'amassu''. Registròu a [[Üpëga|Ùpega]]<ref name=":33">{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30}}</ref>. |- |''[[Arbenga]]'' |''Mangia trippe marse / Mangia trippe mòrse'' |Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15" />, [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" /> e da âtre pàrte<ref name=":46" /> ascì. |- |''Arbisöa'' |''Rompiciappi'' | -<ref name=":11">{{Çitta lìbbro|outô=[[Aidano Schmuckher]]|tìtolo=Folklore di Liguria|ànno=1991|editô=Microart's Edizioni|léngoa=IT|p=61|volùmme=Vol. II}}</ref> |- |[[A Marina (Finô)|''A Marina'']] (''[[Finô]]'') |''Gnabbri'' |Da-o nómme de 'na pugnàtta, dîta a ''gnabbra'', dêuviâ pe ténze e ræ, scicómme che a-a pésca se dedicâva a ciù pàrte de génte d[[A Marina (Finô)|a Mænn-a do Finâ]]<ref name=":0">{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 12}}</ref>. |- |''[[A Surva (Arasce)|A Surva]]'' (''[[Arasce|Ar̂asce]]'') |''Mangiamuscìn'' |Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15" />. |- |''[[Barestin|Barestìn]]'' |''Teretetè'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. De probàbile in riferiménto a-o parlâ do pòsto. |- |''[[Bardenèi]]'' |''Patatai'' |Bén conosciûe e patàtte d[[Burmia (valä)|a Bórmia]], e into detàggio quélle de Bardenèi e de Vétria, fraçión de [[Carizan|Calisàn]]. Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Bassanegu (Casanöva)|Bassanegu]]'' (''[[Casanöva]]'') |''Tira laççetti'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Borṡi]]'' (''[[Borṡi e Veressi]]'') |''Favê'' |P'êse, segóndo a tradiçión, di gràn consumatoî de [[Bazzann-a|bazànn-e/fâve]]<ref name=":22">{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 11}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio: Borgese-Italiano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0465052|ediçión=2|ànno=1989 (1984)|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi: Verezzino-italiano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UFI0132968|ànno=1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|p=71}}</ref><ref name=":12">{{Çitta|Bordo, 2014|p. 14}}</ref> e, pe de ciù, di seu gréndi produtoî<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Borgio Verezzi. Storia, tradizioni, cultura e turismo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008511|ànno=1979|editô=Centro storico-culturale di San Pietro - Tipografia Grafiche Riviera|çitæ=O Çeiâ|léngoa=IT|p=61}}</ref>. |- |''[[Burmia (valä)|Burmia]]'' |''Lunbôrdi'' |Registròu a-[[Finô|o Finâ]], ligòu a-e stràdde che partìndo da-o [[Marchexùn de Finô|Marchexâto]] montâvan vèrso e tære spagnòlle inta [[Lombardïa|Lonbardîa]]<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 61}}</ref>. |- |''[[Bussu"èu]]'' (''[[Villanöva]]'') |''Mangia ca"elli'' |I ''ca"elli'' són i faxêu cresciûi ciù in èrto, in sciâ çìmma da cànna, ch'êan dónca arecugéiti pe ùrtimi e mangiæ in câza, méntre i ciù bàssi êan pò-u sòlito vendûi. Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref>{{Çitta|Usanna, 2000|p. 56}}</ref>. |- |''[[Casanöva]]'' |''Sghiri e scigu"i'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Casanöva]]'' |''Picchetti'' |In génere, chi o l'à pe fìxima o picâ e génte. Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Casanöva]]'' |''Scignurotti'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Castrevegliu]]'' |''Brava gente'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |[[Carizan|''Carizàn'']] |''Patatoìn'' |Dîti coscì scicómme che-e patàtte da [[Burmia (valä)|Bórmia]] êan bén bén conosciûe inti scîti d'in gîo<ref name=":11" />. |- |''[[Cixan]]'' |''Larghi de bucca e strecci de man'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Cixan]]'' |''Ballerin'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Cixan]]'' |''Nessci'' |Pe fâghe a rìmma ''Quandu u mà u l'è sènsa pessci, Cixan u l'è sènsa nessci''. Registròu in Conscénte<ref name=":30">{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|Le Valli Neva e Pennavaire, Cisano sul Neva, Conscente, p.149}}</ref>. |- |''[[Èrli]]'' |''Suscetti'' |Da-o vénto ch'o ghe sóscia fòrte. Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Finô]]'' |''Finùn'' |Dæto da-i savonéixi a-i finarìn pò-u [[Dialéttu finarìn|seu parlâ]], ch'o seunn-a de spésso inte ''-ùn'' scicómme ch'o fórma coscì o partiçìpio pasòu da prìmma coniugaçión<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 62}}</ref>. |- |''[[Finô]]'' |''Pelücchi'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Garlenda]]'' |''Gambesecche'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Garlenda]]'' |''Rubattasücche'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Garlenda]]'' |''Brüxa scignuri'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" /> e, inta fórma, ''Garlendin bruxia scignüri'', a [[Pa(r)avènna|Paravénna]] ascì. Sto blazón chi o ne vêgne da quànde, a-i 18 d'òtôbre do [[1543]], e génte de Garlénda s'én solevæ cóntra o scignôro [[Zâne Antönio II Còsta]] e seu mogê [[Violànte da Lengoéggia]], bruxàndoli vîvi drénto a-a seu rexidénsa<ref>{{Çitta|AA.VV., 2006|p. 13}}</ref>. |- |''[[Ginestru (U Tèstegu)|Ginestru]]'' (''[[U Téstegu]]'') |''A ruina'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Gameragna]]'' (''[[A Steja|A Steira]]'') |''Piémuntesi'' |Da l'espresción ''Gramagnési piémuntesi'', dîto pe l'âia de génte do pàize<ref name=":47" />. |- |''[[Còiri]]'' |''Troietta'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Côrxi]]'' |''Avvocati'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Cosu (Arasce)|Cosu]]'' (''[[Arasce|Ar̂asce]]'') |''Cücchi'' |Registròu a [[Villanöva|Villanêuva]]<ref name=":6" />. |- |[[Cunscente (Cixan)|''Cunscente'']] (''[[Cixan]]'') |''Giüdei'' |Pe fâghe a rìmma ''Cunscentìn da l'anima persa, porta u cristu aa reversa. Da reversa sin ai pèi, cunscentìn sun tütti giüdei''. Registròu in [[Cixan|Cixàn]]<ref name=":31">{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|Le Valli Neva e Pennavaire, Cisano sul Neva, p.148}}</ref>. |- |''[[Degna (Casanöva)|Degna]]'' (''[[Casanöva]]'') |''Gentilommi'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[I Castelli (Garlenda)|I Castelli]]'' (''[[Garlenda]]'') |''Brüja scignu"i'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Lacremô]]'' (''[[Finô]]'') |''Sciaccateste'' |Segóndo a tradiçión, da 'n amasaménto ch'o gh'é acapitòu, fæto sciacàndo a tèsta da vìtima co-ina prîa<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 114}}</ref><ref name=":0" />. |- |''[[L'Aigheuja|Laigöja]]'' |''Leccaressi'' |Registròu in Aràsce, pâ che quélli de Laigoéggia fîsan conosciûi cómme génte de bócca bòna, a-o ciù pe-i dôsci<ref name=":15" />. |- |''[[L'Aigheuja|Laigöja]]'' |''Pessciare'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[L'Atè]]'' |''Sciüsciagotti'' |Ligòu a l'ativitæ do pòsto ciù avoxâ, sàiva a dî a produçión e a lavoraçión do véddro<ref name=":11" />. |- |''[[Leca (Arbenga)|Leca]]'' (''[[Arbenga]]'') |''Sbiri'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Leca (Arbenga)|Leca]]'' (''[[Arbenga]]'') |''Leccairöi'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Ligu (Villanöva)|Ligu]]'' (''[[Villanöva]]'') |''Müccalümmi'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Ligu (Villanöva)|Ligu]]'' (''[[Villanöva]]'') |Canaie |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":40">{{Çitta|Usanna, 2000|p.55}}</ref>. |- |''[[Löa]]'' |''Becùi'' |Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":1">{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 13}}</ref>. |- |''[[Löa]]'' |''Becüe'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Löa]]'' |''Cravê'' |Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":1" />. |- |''[[Löa]]'' |''Peguê'' |Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":1" />. |- |''[[Löa]]'' |''Pignatèi / Pignaté'' |Registròu in Aràsce, dond'o pâ che quélli de Lêua fîsan conosciûi cómme câdiæ<ref name=":15" />, fòscia pi-â prezénsa de fornâxe da pignàtte do [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Seteçénto]]<ref name=":48">{{Çitta|Arecco, 1986|''Luoghi, popoli, paesi'', p. 120}}</ref>. |- |''[[Lüxignan]]'' (''[[Arbenga]]'') |''Berudei'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Marmö (Casanöva)|Marmö]]'' (''[[Casanöva]]'') |''Süccalümmi'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Marmö (Casanöva)|Marmö]]'' (''[[Casanöva]]'') |''Früsta ferrugiai'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Marta (Villanöva)|Marta]]'' (''[[Villanöva]]'') |''Ganci'' |De persónn-a desonèsta, che in génere a prêuva a invescigâ i âtri, registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Merexo|Mrexu]]'' |''Banban'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Muntixélu]]'' (''[[Finô]]'') |''Sacchetti'' |O l'arîva da-i ténpi da goæra tra i [[Marchexùn du Finô|marchéixi do Finâ]] e [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]] do [[1447]]-[[1452]], quànde i abitànti do pàize àn scorîo i zenéixi tiàndoghe cóntra di sachétti pìn de tæra<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 110}}</ref>. |- |[[Paravenna (Garlenda)|''Pa(r)avènna'']] (''[[Garlenda]]'') |''Mangia patatin'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |[[Paravenna (Garlenda)|''Pa(r)avènna'']] (''[[Garlenda]]'') |''Rübatta pignatin'' |Registròu a [[San Damian (Stananelu)|Sàn Damiàn]] de [[Staanéllu|Stananéllo]] e into çéntro de [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":19">{{Çitta|AA.VV., 2006|p. 16}}</ref>. |- |[[Pia (Finô)|''Pia'']] (''[[Finô]]'') |''Garosci / Gaôsci'' |Pe l'ativitæ de [[botâ]], tìpica de génte de Pîa, spécce pi-â gràn quantitæ de [[Gòuso|gòusi]] chi fabricæ<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 67}}</ref>, ò pi-â tradiçión, sconpartîa co-o rèsto da Ligùria, de portâ in spàlla co-i gòusi o liàmme da dâ inte [[Fàscia (terén)|fàsce]]<ref name=":0" />. |- |''[[Pûi]]'' (''[[Utuê]]'') |''Rumpi dui'' |I ''dui'' saiéivan di barilòtti de légno; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Pûi]]'' (''[[Utuê]]'') |''Sciügaduii'' |Cómme sórvia; registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[San Luénsu (Giüstéxine)|San Luénsu]]'' (''[[Giüstexine|Giüstéxine]]''[[Giüstexine|)]] |''Spella-becchi'' |Da-o mòddo de dî "''Cuelli de San Luénsu i se màngian u beccu, cuélli de San Michê i se màngian l'agné''", a marcâ a rivalitæ co-e génte de Sàn Michê; registròu a-[[A Prìa|A Prîa]]<ref>{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|pp. 12-13}}</ref>. |- |''[[Senpé (R'Urba)|Senpé]]'' (''[[R'Urba]]'') |''Scignurotti'' |Registròu inte [[R'Urba|L'Órba]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Marrapodi|tìtolo=Teoria e prassi dei sistemi onimici popolari: la comunità orbasca (Appennino Ligure centrale) e i suoi nomi propri|url=https://books.google.it/books/about/Teoria_e_prassi_dei_sistemi_onimici_popo.html?id=KN_MzgEACAAJ&redir_esc=y|ànno=2006|editô=Società Editrice Romana|çitæ=Poméçia|léngoa=LIJ, IT|p=393}}</ref>. |- |''[[Sann-a]]'' |''Ciciolli / Ciciullê'' |Da-o ''[[ciciollu]]'', berödo pövou fæto de bêle de vàcca e inpîo de sàngoe de béstie maxelæ, pàrte pò-u sòlito caciæ vîa, segóndo a tradiçión inventòu da-i tripæ de Sànn-a inti ànni de mizêia dòppo a distruçión caxonâ da-i zenéixi. O blazón o sàiva stæto creòu da-i òmmi do [[Dria Doia|Döia]] pe mincionâ i savonéixi, che però l'àn adotòu cómme seu nomiâgio tànto chi-â màschera da çitæ, creâ do [[1953]], a l'é pròpio o ''[[Ciciulìn]]''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Nicolò Besio|tìtolo=Dizionario del dialetto savonese «Calepìn da batuièʒa ciciolla»|ediçión=1|ànno=1980|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|p=34}}</ref><ref name=":28">{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 39}}</ref>. |- |''[[Sann-a]]'' |''Gente mesc-ce'' |Registròu a [[Sann-a|Sànn-a]]<ref>{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 88}}</ref>. |- |''[[Süccaellu]]'' |''Spellai'' |Pe-e viçénde ligæ a-o martìrio do sànto protetô do pàize, Sàn Bertomê, spelòu vîvo; registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Tuiran]]'' |''Süssanespu"i'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu de Santu Spiritu]]'' |''Cianta coi'' |Pe l'ativitæ prinçipâ di borghetìn, génte contadìnn-a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giannetto Beniscelli|outô2=Piero Vado|tìtolo=Borghetto Santo Spirito e la sua storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0007514|ànno=Màrso 1975|editô=Stampa - Grafiche F.lli Spirito|çitæ=Sànn-a|léngoa=IT|p=77}}</ref><ref name=":10" />. |- |''[[U Burgu (Finô)|U Burgu]]'' (''[[Finô]]'') |''Cü giôni'' |Pi-â poxiçión do pàize, co-o pöco sô ch'o gh'arîva d'invèrno<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 48}}</ref><ref name=":0" />. |- |''[[U(r)èxine (Castergiancu)|U(r)èxine]]'' (''[[Castergiancu]]'') |''Tanardi'' |Registròu a [[Castergiancu|Castergiànco]]<ref name=":17">{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|Le Valli Neva e Pennavaire, Castelbianco, p.130}}</ref>. |- |''[[U Sejô|U Seiò]]'' |''Türchi'' |Blazón ch'o vegniæ adêuviòu a regordâ i fæti di 2 de lùggio do [[1637]], quànde O Çejâ o l'é stæto sachezòu dai tùrchi. Registròu inta ciù pàrte di pàixi da-arénte<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Bruzzone, 1982|p. 7}}</ref>. |- |''[[U Sejô|U Seiò]]'' |''Rübagiasu'' |E génte do Çejâ êan conosciûe a [[Castrevegliu|Castrevêgio]] perché montâvan in sciù pe rifornîse de fugiàmme<ref name=":10" />. |- |''[[U Sejô|U Seiò]]'' |''Sciaccamotti'' |Pe cónto di castrevegìn, a remarcâ l'ûzo di contadìn de sto pàize, che p'òu sòlito sciacâvan da tæra<ref name=":10" />. |- |''[[U Tû]]'' |''Spellagatti'' |Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":2">{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 14}}</ref>. |- |''[[Utuê]]'' |''Gambe russe'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" /> e a [[Garlenda|Garlénda]] ascì<ref name=":16" />. |- |''[[Varigotti]]'' (''[[Finô]]'') |''Saracéni / Seraceni'' |Pe-e stöie de sachézzi di [[saracìn]] a-o pàize e pò-u stîle de seu câze, ch'o l'aregórda quéllo do [[Levànte]]<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 111}}</ref>, ò pe di træti fìxichi "levantìn"<ref name=":2" />. |- |''[[Ve(r)avu]]'' (''[[Castergiancu]]'') |''Caga favìn'' |Registròu a [[Castergiancu|Castergiànco]]<ref name=":17" />. |- |''[[Veserxe]]'' (''[[Castrevegliu]]'') |''Giüdei'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]] pàize<ref name=":10" />. I veserxìn saiévan conscideræ da-i castrevegìn ''anime pèrse'', a remarcâ a stòrica rivalitæ fra o çéntro do comùn e a fraçión. |- |''[[Villanöva]]'' |''Mangiasücche'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Villanöva]]'' |''Furnaxai'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Zinöa|Zinoua]]'' (''[[Sann-a]]'') |''Belli ganêuffeì'' |Registròu a [[Sann-a|Sànn-a]]<ref>{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 64}}</ref>. |} === Provìnsa de Spézza === {| class="wikitable sortable" !Scîto interesòu !Blazón !Òrìgine do blazón e âtre informaçioìn |- |''[[A Spèza]]'' |''Sprügoìn'' | Da-e ''sprǜgoe'', de scciapéuie do terén pìnn-e d'ægoa che se trêuvan a Spézza<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Lena|tìtolo=Nuovo dizionario del dialetto spezzino|url=https://books.google.com/books?id=EstaHQAACAAJ|ànno=1992|editô=Accademia Lunigianese di Scienze Giovanni Capellini|çitæ=Spézza|léngoa=LIJ, IT|p=242}}</ref>. |} === Provìnsa de Zêna === {| class="wikitable sortable" !Scîto interesòu !Blazón !Òrìgine do blazón e âtre informaçioìn |- |''[[A Ceive de Söi|A Céie]]'' |''Mangia noin'' | -<ref name=":56" /> |- |''[[A Særa (A Særa)|A Særa]]'' (''[[A Særa]]'') |''Moîe'' | -<ref name=":14">{{Çitta|Bordo, 2014|p. 16}}</ref> |- |''[[Begæ]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Mangiapolenta'' | -<ref name=":12" /> |- |[[Boggiasco|''Bogiàsco'']] |''Mangia çigae'' | - <ref name=":56">{{Çitta web|url=https://danielenaselli.altervista.org/bibliografia-dei-libri-su-bogliasco-pieve-ligure-sori/|tìtolo=Bibliografia dei libri su Bogliasco – Pieve Ligure – Sori|vìxita=2026-01-11| léngoa=IT}}</ref> |- |''[[Bösanæo]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Cocólli'' |Da-o [[cocóllo]], qualitæ de [[frisceu]] pò-u sòlito fæta con fænn-a de çéixai, pòula che però a veu dî néscio e credulón ascì<ref name=":12" />. |- |''[[Bòrzoi]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Bazànn-e'' |Blazón patîo mâi tànto che, prezentàndose a-e fèste de [[Bòrzoi]] co-ina bazànn-a mìssa in sce 'n'oêgia ò infiâ into capéllo, gh'êa o réizego d'êse remenæ<ref name=":12" />. |- |''[[Braxî (Zêna)|Braxî]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Gî'' |Da-a [[Gî|béstia co-o mæximo nómme]]<ref name=":12" />. |- |''[[Campomon|Canpomón]]'' |''Ciàtti'' | -<ref name=":12" /> |- |''[[Certôza (Zêna)|Certôza]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Meisanette'' | -<ref name=":12" /> |- |''[[Certôza (Zêna)|Certôza]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Ministri'' |Sentîi cómme che se credéivan de savéi tùtto lô<ref name=":12" />. |- |''[[Chêumago]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'') |''Rubàtta méie'' | -<ref name=":13">{{Çitta|Bordo, 2014|p. 15}}</ref> |- |''[[Çiannexi|Çiânexi]]'' |''Radiciæ'' |Sàiva a dî "che gh'agùsta e réixe"<ref name=":12" />. |- |''[[Cogoeuo|Coghêu]]'' |''Parpelìn bruxæ'' |Pe-i efètti do manezâ a câsìnn-a, ativitæ bén inportànte pò-u pàize scìnn-a da-o [[XII secolo|sécolo XII]]<ref name=":13" />. |- |''[[Cravàsco]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'') |''Rànca çéppi'' | -<ref name=":13" /> |- |''[[Cremén]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Zânélli'' |Da-o vèrme de [[Castàgna|castàgne]] e da [[frûta]]<ref name=":13" />. |- |''[[Evabun-na (U Tijê)|Evabun-na]]'' ([[O Tilieto|''U Tijê'']]) |''Laccia crave'' |Dîto da-a génte de Moncâro (âtra fraçión d[[o Tilieto]])<ref name=":55">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/dauladaulagna/daula.rtf|tìtolo=Daula daulagna, filastrocche e cantilene infantili dell'alta valle dell'Orba con varianti d'area ligure e piemontese|outô=Anselmo Roveda|léngoa=LIJ, IT|pp=9|vìxita=2026-01-03}}</ref>. |- |''[[Izovèrde]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'') |''Cû ténti'' | -<ref name=":13" /> |- |''[[Manesén]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'') |''Çéppi da cànna'' |Da-a figûa do çéppo de cànne dòppo avéile tagiæ, dîto de persónn-a bàssa e trùgna<ref name=":13" />. |- |''[[Méurgo]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Bacìlli'' |In sénso figuòu da-e bazànn-e sciugæ òpû da 'n âtro nómme pò-u panê<ref name=":13" />. |- |''[[Oê (A Særa)|Oê]]'' (''[[A Særa]]'') |''Bêlæ'' |Da-e bêle, co-o pàize ch'o l'êa conosciûo p'êse, con [[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]], l'ùnico scîto dónde se fâva o [[Salàmme de Sant'Orçéize|salàmme tìpico de ste bànde chi]]<ref name=":13" />. |- |''[[Pedemónte]]'' (''[[A Særa]]'') |''Nisêue'' | -<ref name=":13" /> |- |''[[Picælo]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'') |''Fiàschi'' | -<ref name=":13" /> |- |''[[Rensén]]'' |''Cagagotti'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Rensén]]'' |''Gramégna'' |Scicómme che i rensenìn, cómme a [[gramégna]], se trêuvan da tùtte e pàrte in gîo pò-u móndo<ref name=":12" />. |- |''[[Sàn Càrlo de Çêze]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Brìgne'' | -<ref name=":13" /> |- |''[[Sàn Càrlo de Çêze]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Romanìn'' |Se dixéiva ch'o foîse abàsta metîse in ramétto de [[romanìn]] inta stàcca perché a scceupésse ina ratèlla co-e génte do pòsto<ref name=":13" />. |- |''[[Sàn Çepriàn (A Særa)|Sàn Çepriàn]]'' (''[[A Særa]]'') |''Poîsci'' |Pe-i [[Poiscio|poîsci]] chi cortivæ, rinomæ into pasòu<ref name=":13" />. |- |''[[Sàn Martìn de Pâvànego]]'' (''[[Çiannexi|Çiânexi]]'') |''Sciôe da sùcca'' |Nomiâgio dêuviòu ascì fixicaménte p'açimentâ e génte do pòsto, meténdose 'na sciôa de sùcca in sciô capéllo<ref name=":14" />. |- |''[[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Minòlli'' |Da-o nómme de quélli chi caregâvan l'ænn-a in scî bàrchi pe fâ sòura<ref name=":13" />. |- |''[[Sàn Stêva de Làrvego]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'') |''Câsòtti'' | -<ref name=":14" /> |- |''[[Sàn Stêva de Làrvego]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'') |''Figassìn bruxæ'' | -<ref name=":14" /> |- |''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'' |''Órsci'' |Dîto de génte rùstega, dêuviòu pe mincionâne e génte fàndo in bàllo gòffo ascì, pròpio comm'o faiæ in órso<ref name=":14" />. |- |''[[Téggia (Zêna)|Téggia]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Meizànn-e'' | -<ref name=":14" /> |- |''[[Tórbi]]'' (''[[Çiannexi|Çiânexi]]'') |''Moîe'' | -<ref name=":14" /> |- |''[[Vigomoàsso]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'') |''Tortaieu'' |Se fâva scìnn-a scciupâ de ratèlle co-e génte do pòsto mostràndoghe sott'a-i éuggi 'n [[tortaieu]]<ref name=":14" />. |- |''[[Voiæ]]'' (''[[A Særa]]'') |''Èrba dragónn-a'' |Da-a [[Èrba dragónn-a|ciànta téuscega co-o mæximo nómme]]<ref name=":14" />. |- |''[[Zemignàn]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Gàtti / Gattin'' |Fòscia pi-â figûa do [[Felis silvestris catus|gàtto]], consciderâ cómme drîta ò sorniónn-a<ref name=":13" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Bacì'' |Registròu a-[[A Ciagia|a Ciàzza]] e a [[Üpëga|Ùpega]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 56}}</ref>. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Riso raeo'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Zoaggi|Zoâgi]]'' (''fraçioìn de vàlle'') |''Fighé'' |Registròu tra e fraçioìn de mónte into comùn Zoâgi, da l'òrìgine che de probàbile a l'é sconpartîa con quéllo do ciù ànpio ''figùn''<ref name=":23">{{Çitta|Toso, 2014|p. 44}}</ref>. |} === Âtre pàrte === {| class="wikitable sortable" !Scîto interesòu !Blazón !Òrìgine do blazón e âtre informaçioìn |- |''[[A Chiuroira]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Cauzui'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo">{{Çitta lìbbro|outô=Pè Curumbu (Piero Colombo)|tìtolo="A Lav'zoo: u zibaldun ulmioscu"|url=http://files.spazioweb.it/ea/07/ea076d78-c2e2-4b4b-84e3-0fb7645ac7f4.pdf|ànno=2016|editô=Asuciaziùn Ulmeta|léngoa=LIJ, IT|p=38|capìtolo=A Balodda d'Ulmea (canzun)}}</ref>. |- |''[[A Ciagia]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Mangia lëngöi'' |Registròu inte l'Èrta Valàdda de l'Arêuscia, o veu dî "màngia lagheu" e pò-u sòlito dêuviòu in rìmma into mòddo de dî ''ciaṡasöi, mangia lëngöi''<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 118}}</ref>. |- |''[[A Ciagia]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Gabelaùu'' |Registròu inta [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca,]] co-o sénso de "génte ch'a ratélla" o "ch'a rîe aprêuvo a-i âtri"<ref name=":54">{{Çitta|Massajoli, 2008|p. 150}}</ref>. |- |''[[A Ciagia]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Büžàrdi'' |Registròu pròpio a-[[A Ciagia|a Ciàzza]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 118}}</ref>. |- |''[[A Ciunèa]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Lodri'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Viuzena|A Viuṡena]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Plandrui'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Carnin|Carnìn]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Tacabrighe'' |Registròu inta [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca,]] co-o sénso de "génte ch'a ratélla" o "ch'a rîe aprêuvo a-i âtri"<ref name=":54" />. |- |''[[E Cianche]]'' (''[[Viuzena|A Viuṡèna]]'', ''[[Ulmea|Urméa]]'') |''Rübata piröi'' |Registròu a-[[Viuzena|a Viozæna]], o veu dî "arubàtta poieu" e pò-u sòlito o l'é dêuviòu in rìmma into mòddo de dî ''cianchiröi rübata piröi''<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 120}}</ref>. |- |''[[L'Eca]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Saciù'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Proa|Èl Proa]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Scignuri'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Èl Villoa]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Ciucatùi'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[I Patagni (A Viuṡena)|I Patagni]]'' (''[[Viuzena|A Viuṡena]]'', ''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Gambe d'aragni'' |Registròu a-[[Viuzena|a Viozæna]] inta ''Ruà di Müssi'' e pò-u sòlito o l'é dêuviòu in rìmma into mòddo de dî ''Patagni gambe d'aragni<ref name=":45">{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=234|capìtolo=Il nome dei Patagni}}</ref>''. |- |''[[L'Olbra]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Avucotti'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Mu̍negu]]'' |''Patele d'a Roca'' | -<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Louis Barral|outô2=Suzanne Simone|tìtolo=Dictionnaire Français - Monégasque|url=http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire-francais-monegasque|ànno=1983|editô=Mairie de Monaco|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR|p=359}}</ref> |- |''[[Növe]]'' |''Kuéi du laghètu'' |Dêuviòu in [[Seravalle|Seravàlle]]<ref>{{Çitta|Allegri, 2007|p. 121}}</ref>. |- |''[[Növe]]'' |''Skaroti'' |Dêuviòu in [[Seravalle|Seravàlle]]<ref>{{Çitta|Allegri, 2007|p. 218}}</ref>. |- |''[[Punte d'Nova]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Blagoei'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Qualzina]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Muri giuldi'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Briga|Ra Briga]]'' |''Briganti'' |Registròu inte tùtta a [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca]], spécce into mòddo de dî ''Briga briganti, cutèe tüti quanti''<ref name=":25">{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 145}}</ref>. |- |''[[Ra Talia (A Viuṡena, Ulmèa)|Ra Talia]]'' (''[[Viuzena|A Viuṡena]]'', ''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Gambe d'elefanti'' |Registròu a-[[Viuzena|a Viozæna]], inta ''Ruà di Müssi,'' pò-u sòlito o l'é dêuviòu in rìmma into mòddo de dî ''talianti, gambe d'elefanti<ref name=":45" />.'' |- |''[[R̂ Frasciu]]'' ([[Briga|''Ra Briga'']]) |''Müri tinti'' |Sorvanómme di ''Frasciurée'' ch'o vegniæ da-o dîto popolâre che a seu fàccia a foîse brùtta de carbón<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 285}}</ref>. |- |[[Savurgiu|''Saorgë'']] |''Rubata-bauci'' |Registròu into pàize mæximo<ref>{{Çitta web|url=http://ieo06.free.fr/spip.php?article2969|tìtolo=Ribon Ribanha: Sem i rubata-bauci|léngoa=FR, LIJ, OC|vìxita=2024-06-09}}</ref>. |- |''[[Tenda]]'' |''Tübaréli'' |Da ''tübaréla'', nómme irònico da sigarétta, pe-e câze di tendàschi conscideræ cómme no goæi nétte ma inciastræ de fùmme; registròu a-[[Briga|a Brîga]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 446}}</ref>. |- |''[[Tera brigašca|Tèra Brigašca]]'' |''Savuiàrdi'' |Registròu inti pàixi vixìn in Ligùria, ch'êan a-i ténpi inta [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 371}}</ref>. |- |''[[Ulmea|Ulmèa]]'' |''Paciocòa'' |Caregatûa do mòddo de parlâ di ormeàschi, registròu a-[[Viuzena|a Viozæna]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 301}}</ref>. |- |''[[Ulmea|Ulmèa]]'' (''fṛâȝiui'') |''T'cioldi / T'ciōldi'' | -<ref name=":9">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref> |- |''[[Ulmea|Ulmèa]]'' (''paise'') |''Patachî / Patachìi'' | -<ref name=":9" /> |- |''[[Üpëga]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Cianíṡi'' |Sàiva a dî da-o parlâ lénto, registròu a-[[Viuzena|a Viozæna]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 119}}</ref>. |- |''[[Üpëga]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Mangia papée'' |Registròu inte tùtta a [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca]], spécce into mòddo de dî ''Üpghée mangia papé<ref name=":54" />.'' |- |''[[Voldalmella]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Giuldui'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |} == Blazoìn in rìmma == === Provìnsa d'Inpêia === {| class="wikitable" |''[[A Cola (Sanremu)|A Cola]]'' (''[[Sanremu]]'') |''Culantin da l'agnima persa…ti porti u Cristu a-a reversa! Portiru bèn, portiru mà, tantu a l'Infernu ti g'hai da andà''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Anna Blangetti|tìtolo=In po' de storia culantina...|ànno=2013|editô=Coldirodi|çitæ=Sanremu|léngoa=LIJ, IT|p=32|capìtolo=Detti popolari}}</ref><ref group="n.">Dîto da-i sanremàschi a-i colantìn</ref>. |- |''[[Aèntìn]]'', ''[[U Castéllu de Diàn]]'' |''Cölli d'Aèntìn i dixe che l'auxenellu u sta in tu vin, cölli de Castéllu i dixe che u vin u sta in te l'auxenellu''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|pp. 22-23}}</ref>''.'' |- |''A Villa'' (''[[Puntedasce]]'') |''Quelli da Villa i sun vilai, perché i sun madücai''<ref name=":34">{{Çitta|A. Mela, 1996|p.108}}</ref><ref group="n.">Dîto da-e génte de Bestàgno (Pontedàsce), tànto a quélli da Villa da Goàrdia cómme a quélli da Villa di Vién, into mæximo comûn.</ref>. |- |''[[Airöre]]'' |''Airörenchi, taglia venchi / a bancheta suta a scařa, / u segliun sute u barcun / o, che bela urassiun''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Airöre]]'' |''Airurénchi taglia venchi, taglia testa â sigàra,'' ''/ a bancheta sute â scara e u segliùn sute u barcùn''<ref name=":24">{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/index.php/tradizioni-intemelie/610-filastrocche-canzonatorie-in-bassa-val-roia|tìtolo=Airole e Collabassa|outô=Luigino Maccario|dæta=2023-02-27|léngoa=IT|vìxita=2025-04-12}}</ref><ref name=":43">{{Çitta|Maccioni & Marchini, 1998b|p. 31}}</ref>''.'' |- |''[[Airöre]]'' |''Airöre antigamente / l'eira in paese marbuscà, / ma mu ca ghè d'a gente / l'à l'aspetu da çità''<ref name=":24" /><ref>{{Çitta|Maccioni & Marchini, 1998b|p. 30}}</ref>. |- |''[[Burgânsu (San Pê)|Burgânsu]]'' (''[[Dian San Pê|San Pê]]'') |''De Burgânsu, de ün ghe n'è d'avânsu''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.54}}</ref>. |- |''[[Campurussu]]'' |''Campurussìn de l'àrima pérsa, porta u Cristu a la revérsa, batezai cun l'àiga de gé, che nisciün i pö ve'''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Campurussu]]'', ''[[Dussaiga|Dusaiga]]'', ''[[Pigna]]'' |''Pigna a l'è béla, Duzàiga a l'è in spřendûr, Campurùssu u l'è in cagavûr''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Campurussu]]'', ''[[Dussaiga|Dusaiga]]'', ''[[L'Isura]]'', ''[[Avrigâ|Vrigà]]'' |''Vrigà longa / Liçu<u>r</u>a runda / Dusaiga a fiù / Campurusu cagaù''<ref name=":29">{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/|tìtolo=Dialetto e cultura popolare: Filastrocche|outô=Fausto Amalberti|léngoa=IT|vìxita=2025-04-12}}</ref>. |- |''[[Carpaxe]]'' |''A l'è cume a banda de Carpàixe: żinche lìe per fâa cumenżâ e żincheżèntu per fâa smêtte''<ref>{{Çitta|Bianchi, 2022|p. 208}}</ref>''.'' |- |''[[Carpaxe]]'' |''U l'è testàrdu cumme in bò Carpaxìn''<ref>{{Çitta|Bianchi, 2022|p. 180}}</ref>''.'' |- |''[[Cauderaira (A Cêve)|Cauderaira]]'' (''[[A Cêve]]'') |''A Cauderaira u su u se mira in ta giaira''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.10}}</ref>. |- |''[[Ciabaudu|Ciabàudu]]'' (''[[Baaücu]]'') |''Ciabaudìn, scarpe gròsse e żervélu fìn''<ref>{{Çitta|Bianchi, 2022|p. 217}}</ref>''.'' |- |''[[Colabassa]]'' (''[[Airöre]]'') |''Culatin da l'arima persa, porta u cristu â ciriversa, / bategiai d'aiga de gé, che u segnù nu i po' ciü ve'''<ref name=":24" /><ref name=":43" />''.'' |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''A Onegia chi nu gutta nega!''<ref>{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 69}}</ref> |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''I dinèi d'Ineia i nu l'àn mai muntâu u Bèrta''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 87}}</ref>''.'' |- |''[[I Verandi]]'' (''[[Ventemiglia]]'') |''Semu au tempu di Verandi / che i pecìn cumanda i grandi''<ref>{{Çitta|Maccioni & Marchini, 1998b|p. 33}}</ref>''.'' |- |''[[Lavina (Rèssu)|Lavina]]'' (''[[Ressu|Rèssu]]'') |''U va primma a ressâ... che a Lavina''<ref>Scicómme che a fraçión a se trêuva ciù a vàlle che o capolêugo, andâ prìmma a Rèsso che a ''Lavina'' o l'é inposcìbile; o blazón o zêuga ascì co-a scimilitùdine fra o nòmme do pàize e o vèrbo "ressâ"</ref><ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.151}}</ref>. |- |''[[Luvegnu (A Ceve)|Luvegnu]]'' (''[[A Cêve]]'') |''U ca(r)a i Luvegnardi... / lecchi, putrui, ladri e buxiardi''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nada Ricci Torri|tìtolo=...e te ghe daggu a zunta!|url=https://www.reteitalianaculturapopolare.org/archivio-partecipato/item/1455-e-te-ghe-daggu-a-zunta.html|ànno=1981|editô=Delfino moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=88}}</ref>. |- |''[[Luvegnu (A Ceve)|Luvegnu]]'' (''[[A Cêve]]'') |''U cara i Luvegnardi, / lècchi, putrui, laddri e buxiardi''<ref name=":50" />. |- |''[[Lüxinascu]]'' |''A Lüxinascu i früsta prima a somma che u bastu''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.15}}</ref>. |- |''[[Muntautu]]'' (''[[Muntautu Carpaxe]]'') |''Quelli de Muntautu, u sö numme i u dan ai autri<ref name=":34" />.'' |- |''[[Müssiu (A Cêve)|Müssiu]]'' (''[[A Cêve]]'') |''I ürtimi a rivâ a Céve, i sun quelli de Müssiu''<ref name=":35">{{Çitta|A. Mela, 1996|p.77}}</ref>. |- |''[[Müssiu (A Cêve)|Müssiu]]'' (''[[A Cêve]]'') |''I ürtimi a rivâ a féra de Vesârgu i sun quelli de Müssiu''<ref name=":35" />. |- |[[Pantaxina (Vaxìa)|''Pantaxina'']] (''[[Vaxìa]]'') |''Pantaxina / ciassa ca pènde / i ommi i sun surdi / e donne i nu sènte''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.100}}</ref>. |- |''[[Pigna]]'' |''Pignaschéti gluriùsi, tésta giànca e chïe merdùsi''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Pigna]]'' |''O Pignaschi, cantài tïti / l'è nasciïu ina vignairöra''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Preinaudu]]'', ''[[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]]'', ''[[U Soudàn]]'', ''[[Valecrösa]]'' |''Preinaudu àutu, àutu / au Soudàn "idedàn, idedàn" / San Giàixu ghe ne fa maràixu / Valecrösa a pà ina rösa''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]]'' |''Sangiaixìn de l'à<u>r</u>ima pèrsa, / porta Crištu a la revèrsa / pòrta<u>r</u>u bèn, pòrta<u>r</u>u mà / che in cà du diavu ti gh'ai d'andà''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]]'' |''Sangiaixìn / braghe de lin / camixa ruta / càgate suta!''<ref name=":29" /> |- |''[[Triöra]]'', ''[[A Saiöra (Ciüxavéja)|A Saiöra]]'' (''[[Ciüxavéja]]'') |''Se ti vöi di boi boi va a Triöra; se ti vöi di boi stömeghi va a Saiöra''<ref group="n.">Se riferìsce a-a tradiçión do "pastu", organizâ da-a congrêga do pàize o dî do zêuggia sànto, ch'o se inbastìsce in bèllo banchétto, a ricordâ l'Ùrtima Çénn-a</ref><ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.119}}</ref>. |- |''[[U Bixe]]'' (''[[Pigna]]'') |''Au Bïjxe, i sciàca e prïxe cu'a machina da chïxe''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[U Bixe]]'' (''[[Pigna]]'') |''Au Büxe i sciaca e prüxe / cu'a machina da cüxe''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[U Burghettu (A Burdighea)|U Burghettu]]'' (''[[A Burdighea]]'') |''Au Burghétu / du carcàgnu / i ne fan bachétu''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[U Casté]]'' |''Castelïssi, schïra cùpe d'a malùra''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[U Casté]]'' |''Chi nu vive au Castèe u nu vive mancu en Burdèe''<ref>{{Çitta|Maccioni & Marchini, 1998b|p. 41}}</ref>''.'' |- |''[[U Cugnu (U Burgu)|U Cugnu]]'' ([[Burgumau|''U Burgu'']]), ''[[Uigu]]'' |''U Cugnu pou magaiu, Aurigu pou bataiu''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.132}}</ref>. |- |''[[U Seburca]]'' |''Au Seburca dai banchéti in sciü / i sun tüti richi, / dai banchéti in giü / in pò ciü poveri''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[Valà d'u Röia]]'' |''A vale l'è bona / ma a fame gh'è nia''<ref name=":24" /><ref name=":43" />''.'' |- |''[[Valebona]]'' |''A Valebona u cü u ghe trona, / u nasu u ghe cu<u>r</u>a, / oh brüta scignù<u>r</u>a''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[Valebona]]'' |''A Valebona / a carne a ghe pà bona / i nu ne mangia perché i nu n'an / cuscì s'a mangiamu nui / che semu du Soudàn''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[Valecrösa]]'' |''Valecrösa a pà ina rösa: / da veixìn in giouçemìn, / da luntan in štronsu de càn''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[Ventemiglia]]'' |''Ventemìglia, térra antiga, che de bòi nu' ghe ne trìga; tüti chéli ch'i ghe nàsce i sun fìgli de bagàsce; tüti cheli ch'i ghe sun, i sun da manegu de bastùn''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Ventemiglia]]'' |''Ventemia, tèra antia / de bòi u nu ghe ne tria / quelli chi ghe sun i degni de bastùn / quelli chi ghe nasce i sun fii de bagàsce''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.153}}</ref>''.'' |- |''[[Avrigâ|Vrigà]]'' |''Vrigarenchi da sigärä / tüti i di i munta e i cärä / i mete i pei en t'a Madona / tüta a nöite u trona, u trona''<ref>{{Çitta web|url=http://www.marinocassini.it/Oggetti%20scaricabili/ITACA.pdf|tìtolo=Le parole della nostra infanzia: dialettu lisurencu|outô=Marino Cassini|outô2=Alberto Cane|outô3=Roberta Sala|léngoa=LIJ, IT|p=83}}</ref>''.'' |} === Provìnsa de Sànn-a === {| class="wikitable" |''[[A Colla (Castergiancu)|A Colla]]'' (''[[Castergiancu]]'') |''Da Colla / chi tira / chi molla''<ref group="n.">Mòddo de dî ch'o pìcca in scio mòddo d'êse de génte da Còlla de Castergianco: cómme into zêugo da còrda, ch'o gh'é chi o tîa e chi o mòlla, se dixe che liâtri i no ségge boîn a metîse dacòrdio.</ref><ref name=":32">{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|Le valli Neva e Pennavaire, Castelbianco, p. 128}}</ref>. |- |''[[Andôa|And<u>ô</u>a]]'' |''Andeua, ciü a se sèrca, menu a se treua''<ref name=":49">{{Çitta|Arecco, 1986|''Luoghi, popoli, paesi'', p. 115}}</ref>. |- |''[[A Peagna]]'' (''[[U Sejô|U Seiò]]''), ''[[Cunscènte]]'' (''[[Cixan]]''), ''[[Cixan]]'' |''In Cunscente u se sente, / a Cijan u gh'é de cà (u ventu), / a Peaggna l'ase u ghe raggna (da famme)''<ref name=":37">{{Çitta|Usanna, 2000|p. 175}}</ref>''.'' |- |''[[A Peagna]]'' (''[[U Sejô|U Seiò]]''), ''[[Löa]]'', ''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'', ''[[U Sejô|U Seiò]]'' |''Aa Peagna u luvu u ghe ragna / au Seiò u finisce de ragnò / au Burghettu u ghe tia in péttu / a Löa u ghe tia ina söa''<ref name=":20">{{Çitta|Bruzzone, 1982|p. 31}}</ref>''.'' |- |''[[A Peagna]]'' (''[[U Sejô|U Seiò]]''), ''[[Löa]]'', ''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'', ''[[U Sejô|U Seiò]]'' |''Aa Peagna u luvu u ghe ragna / au Sejò u finisce de ragnò / au Burghettu u ghe tìa in pettu / a Leua u ghe tìa ina seua''<ref name=":49" />. |- |''[[A Peagna]]'' (''[[U Sejô|U Seiò]]''), ''[[Löa]]'', ''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'', ''[[U Sejô|U Seiò]]'' |''A a Peagna u luvu ghe ràgna, / au Serià u finìsce de ragnà, / au Burghettu u ghe tira in péttu, / a Löa u ghe tira ina söa''<ref name=":26">{{Çitta|A Cumpagnia di S-ciancalassi, 1995|p. 85}}</ref>''.'' |- |''[[A Prìa]]'' |''O da Prìa, scciappa e porte e pòrtale via''<ref name=":22" />''.'' |- |''[[A Prìa]]'' |''U ventu aa Pria u gh'ha piggiòn muggié''<ref name=":50">{{Çitta|Arecco, 1986|''Luoghi, popoli, paesi'', p. 122}}</ref>. |- |''[[Arasce|Ar̂asce]]'' |''Arasce: / chi ghe nasce / nu ghe pasce! / Chi ghe vèn / u se fa ricu e u se ghe mantèn''<ref name=":46" />. |- |''[[Arasce|Ar̂asce]]'' |''Quande i parlan i posa a rucca cumme quelle d'A"assce''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Vecchi detti, motti ed espressioni degli Ingauni: Ricordi e ricerche|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0095356|ànno=1992|editô=Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=157}}</ref>''.'' |- |''[[Arasce|Ar̂asce]]'', ''[[Inéia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]''), ''[[U Portu]]'' (''[[Imperia|Imper̂ia]]'') |''I furmagièi i sun d'Arasce, / i ciantafurche i sun d'Ineja, / i cacelotti i sun du Portu''<ref name=":47" />. |- |''[[Arbenga]]'' |''I sun cumme i nòbili d'Arbenga, ch'i se tagiàvan e unge di pé sensa levâse e scarpe''<ref name=":22" />''.'' |- |''[[Arbenga]]'' |''Èssu cum'i ladri d'Arbenga, ch'ëngin li s'abrassu e 'ngin li s'amassu''<ref name=":33" />. |- |''[[Arbenga]]'' |''Arbènga, / chi nu gh'ha da fò, nu ghe venga''<ref name=":46" />. |- |''[[Arbenga]]'' |''Se Arbenga a fusse sana, a se ciamerebbe Stella Diana''<ref name=":51">{{Çitta|Arecco, 1986|''Luoghi, popoli, paesi'', p. 121}}</ref>. |- |''[[Arbenga]], [[Arasce|Ar̂asce]], [[Liguria|Laiguéa]]'' |''Mar̂inai d'Arbenga, / cunseèi d'Ar̂asce, / donne de Laiguéa, / nu stattene a fò vegnì a cuéa''<ref>{{Çitta|Croce, 2010|Massime, p.105}}</ref>''.'' |- |''[[Arbenga]], [[Arasce|Ar̂asce]], [[A Surva]] ([[Arasce|Ar̂asce]]), [[Inéia|Ineia]] ([[Imperia|Impeia]]), [[Liguria|Laiguéa]], [[Löa]], [[U Portu]] ([[Imperia|Imper̂ia]])'' |''I Ciantafurche i sun d'Inea; I Cancelletti du Portu; i Pignatèi i sun de Löa; i Leccar̂essi de Laiguèa; i Mangia trippe morse d'Arbenga, mangiamuscìn i Survair̂ìn; i Furmaggèi e i Cogalegna i sùn d'Ar̂asce''<ref name=":15" />''.'' |- |''Arbisöa'' |''Arbiseua de taera neua / belle figge non se ne treua / quelle poche che i ghe son / son ciü neigre che o carbon!''<ref name=":27">{{Çitta lìbbro|outô=[[Aidano Schmuckher]]|tìtolo=Folklore di Liguria|ànno=1991|editô=Microart's Edizioni|léngoa=IT|p=60|volùmme=Vol. II}}</ref> |- |''Arbisöa'' |''Arbiseua de tara neua / figgie belle no se n'attreua / tütte quelle che te gh'è / àn a faccia comme o pappê!''<ref name=":27" /> |- |''Arbisöa'' |''Arbisêu(r)a tèra nêuva / belle fie u nu se ne trêuva / quelle poche ch'i ghe sun / i sun negre cume u carbun''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nada Ricci Torri|tìtolo=...e te ghe daggu a zunta!|url=https://www.reteitalianaculturapopolare.org/archivio-partecipato/item/1455-e-te-ghe-daggu-a-zunta.html|ànno=1981|editô=Delfino moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=28}}</ref>. |- |''[[Bardenèi]]'' |''Bardenèi tèra meschina che d'estòe u ghe ca''ss''e a brina''<ref name=":20" />''.'' |- |''[[Bardenèi]]'' |''Bardenèi, taera meschina, che fina de stèi u ghe cazze a brina''<ref name=":46" />. |- |[[Bardìn Növu|''Bardìn Növu'']], ''[[Bardìn Veggiu]]'' (''[[U Tû]]'') |''Cuélli de Bardìn i friṡṡen u diàu intu pagiöìn''<ref name=":22" />''.'' |- |''[[Buinzan]]'' |''A Buisàn cuéllu ch'i nu fan ancö̂ i fan dumàn''<ref name=":22" />''.'' |- |''[[Buinzan]]'' |''Buinzan, quellu ch'u ne se fa ancheui se fa demàn''<ref name=":46" />. |- |''[[Buinzan]]'' |''Rasc-cia rive de Buissan, / ghe fan nettu cumme in man''<ref name=":48" />. |- |''[[Bussu"éu]]'' (''[[Villanöva]]'') |''Bussu"elin dall'anima persa / porta u Cristu da straversa / da straversa sutti pei / Bussu"elin e sun tütti gidei''<ref name=":37" />''.'' |- |''[[Bussu"éu]]'' (''[[Villanöva]]''), ''[[Cosu]]'' (''[[Arasce|Ar̂asce]]'') |''Tra Còsu e Bussureu / i nu han pusciüu fò béve in cravéu, / quande u l'ha avüu da lei''<ref name=":51" />. |- |''[[Bussu"éu]]'' (''[[Villanöva]]''), ''[[Marta (Villanöva)|Marta]]'' (''[[Villanöva]]'') |''Tra Marta e Bussureu / i nu han da dà da béve a 'n cravéu''<ref name=":50" />. |- |''[[Carizan]]'' |''Ca"izàgni, lârghi de bucca, štréicci de magni''<ref>{{Çitta|Balbis, 2024|''Soprannomi, vocabolario, proverbi'', p. 404}}</ref>''.'' |- |''[[Çelle]]'' |''Oh de Çelle, / mangia patelle; / a-o tempo de l'uga / o panê o te bruxa''<ref>{{Çitta|Solinas Donghi & Monteverde, 2004|p. 95}}</ref>''.'' |- |''[[Cixan]]'' |''Quandu u mà u l'è sènsa pessci, Cixan u l'è sènsa nessci''<ref name=":30" />. |- |''[[Còiri]]'' |''U l'è ciü fasile ch'u ghe secce a neggia aa matìn, che a cantinn-a pinn-a de vin''<ref name=":50" />. |- |[[Cunscente (Cixan)|''Cunscente'']] (''[[Cixan]]'') |''Cunscentìn da l'anima persa, porta u cristu aa reversa. Da reversa sin ai pèi, cunscentìn sun tütti giüdei''<ref name=":31" />. |- |''[[Feìn]]'' (''[[Orcu Feìn]]'') |''I sun cuélli ch'i l'àn caciòn u Segnû intu pussu''<ref name=":0" />''.'' |- |''[[Finô]]'' |''U l'è cumme u preve de Finâ ch'u sa leze sulu in tu sêu messâ''<ref>{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 78}}</ref>''.'' |- |''[[Finô]]'' |''Cà de Finò: / tucchighe a man e lascilu andò''<ref name=":46" />. |- |''[[Finô]]'', ''[[Zena|Zêna]]'' |''Se a Finò u ghe fusse u portu, Zéna a sarèiva in ortu''<ref name=":48" />. |- |''[[Giüstexine]]'' |''Cuélli de San Luénsu i se màngian u beccu, cuélli de San Michê i se màngian l'agnê''<ref>{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|pp. 12-13}}</ref>''.'' |- |''[[Gura]]'' (''[[Finô]]'') |''I sun cumme cuélli de Gûra, che cuàndu i dixen ch'i se ne van i ghe stan ancùa ün'ùa''<ref name=":1" />''.'' |- |''[[Gura]]'' (''[[Finô]]'') |''U fa cumme quelli de Gura, / che, quande i dixen ch'i se ne van, i ghe stan ancua in'ura''<ref name=":50" />. |- |''[[Leze]]'' (''[[Sann-a]]'') |''A rende ciü 'na faccia bunn-a che 'n ortu a Leze''<ref>{{Çitta web|url=https://www.acampanassa.it/wp-content/uploads/2021/11/PROVERBI-E-MODI-7-aprile-21-per-sito.pdf|tìtolo=Raccolta di proverbi e modi di dire|outô=A Campanassa|léngoa=LIJ, IT|p=7|vìxita=2025-04-12}}</ref>''.'' |- |''[[Ligu (Villanöva)|Ligu]]'' (''[[Villanöva]]'') |''[...] Chelli de Ligu i sun canaie, / chi nu öne fa du ben / e a dagghe a curpa au preve, / cu nu gà moi facciu nien [...]''<ref name=":40" /> |- |''[[Löa]]'' |''De Löa: mòngia mèrda cun a casöa''<ref name=":20" />''.'' |- |''[[Löa]]'' |''Oh de Leua, mangia mèrda cua casseua!''<ref name=":52">{{Çitta|Arecco, 1986|''Luoghi, popoli, paesi'', p. 119}}</ref> |- |''[[Magiö|Maiö]]'' |''Cuélli de Magiö̀ ch'i fan rustî u diàu intu pagiö̀''<ref name=":1" />''.'' |- |''[[Moriaodo|Miriaud]]'' |''Ti sèi cumme quelle de Meriodu, / chi han ciü lungu u desutta che u dedòtu''<ref name=":51" />. |- |[[Meuio|''Möiu'']] (''[[Arasce|Ar̂asce]]'') |''Dunde quelli de Möiu i vàn, ün'autra Möiu i fàn''<ref>{{Çitta|Croce, 2010|Massime, p.90}}</ref>''.'' |- |[[Meuio|''Möiu'']] (''[[Arasce|Ar̂asce]]'') |''Meuju / u l'è fabbricau in sc'in scheuju''<ref name=":52" />. |- |''[[Paravenna (Garlenda)|Pa(r)avènna]]'' (''[[Garlenda]]'') |''Pa(r)avenin rübatta pignatin, zü pe i campi i pan tanti crovi gianchi da-a neve e negri da-a pexe. Pa(r)avenin andaive a fa frizze''<ref name=":19" />. |- |''[[Ransci]]'' (''[[A Prìa]]'') |''Chi nu sa travagiâ, ch'u vagghe a Ransci che u ghe mustriâ''<ref name=":1" />''.'' |- |''[[Ransci]]'' (''[[A Prìa]]'') |''Cuélli de Ransci i sun cuaranta e i se mangiévan 'na soma giànca; ma se u fusse pe i sö vixìn, i se mangiévan ascì u bastu e u corbìn''<ref name=":1" />''.'' |- |''[[Rollu]]'' (''[[Andôa|And<u>ô</u>a]]'') |''Quelli de Rollu pe ina figa i se rumpe u collu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Emanuele Nello Giusto|tìtolo=Andora, il suo mare e la sua gente|url=https://www.andoraneltempo.it/libri-di-nello-giusto.php|ànno=2012|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=154}}</ref>''.'' |- |''[[Sann-a]]'' |''Cicciullê, tanta famm'e pochi dinê''<ref name=":28" />''.'' |- |''[[Tuiran]]'' |''A Tujàn i sun fâsi cumme u ramme''<ref name=":2" />''.'' |- |''[[Tuiran]]'' |''Viva Dari ch'u l'è ciü âtu, / abbassu a Braia ch'a l'è ina crâva, / abbassu u Burgu ch'u l'è in ingurdu, / abbassu Baresciùn ch'u l'è in gusciùn''<ref name=":26" />''.'' |- |''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'' |''Burghetìn de l'anima pèrsa / porta u Cristu aa revèrsa / portalu bèn o portalu mò / tòntu a l'infèrnu ti g'hòi da andò''<ref name=":21" />''.'' |- |''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'' |''Burghetìn, ciànta còi, raṡṡa de mòi, porta u Cristu a ruèrsa, ànima persa''<ref name=":22" />''.'' |- |''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'' |''Burghettìn cianta coi, / burghettìn razza d<u>e</u> moi, / î porta u Cristu â rèvèrsa, / burghettìn anima pèrsa''<ref>{{Çitta|A Cumpagnia di S-ciancalassi, 1995|p. 86}}</ref>''.'' |- |''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'' |''Burghettìn cianta coi, / razza de moi; / porta u Cristu aa reversa, / anima pèrsa''<ref name=":46" />. |- |''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'' |''Burghettìn da l'anima persa: / porta u Cristu aa reversa; / portalu bèn o portalu mò, / tantu all'infèrnu ti gh'hai d'andò''<ref name=":46" />. |- |''[[Unsu]]'' |''U l'è cumme l'ossu de Unsu ch'i l'han facciu bu"i trei dì''<ref>{{Çitta|Usanna, 2000|p. 50}}</ref>''.'' |- |''[[U(r)èxine (Castergiancu)|U(r)èxine]]'' (''[[Castergiancu]]'') |''D'Urexine tanardi / scumpisciai de pisciu d'ase / battesai d'aiva de sciarxi / sta luntàn che nu ti baxi!''<ref name=":32" /> |- |''[[Sascê|U Sascè]]'' |''Sasclin-ni votagin-ni e campeiröi antrigtnan men che t'pöi''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Marrapodi|tìtolo=Il Vocabolario Sassellese "G. Romano"|ànno=Agósto 2009|editô=Associazione Amici del Sassello|çitæ=O Sascê|léngoa=IT|volùmme=Vol. III}}</ref>''.'' |- |''[[Sascê|U Sascè]]'' |''E sciasceline, i parte pulle e i riva gaine!''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Pistone|outô2=Costanzo Luigi Oliva|tìtolo=Lenga d'öju: ulivo e olio, fatica e poesia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0159949|colànn-a=Quaderni del Principato di Seborga|ànno=2007|editô=Tipografia Sorriso Francescano|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|p=70|volùmme=1}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.taggiasca.com/mela.htm|tìtolo=L'oliva in letteratura: Attilio Mela|léngoa=IT|vìxita=2025-04-12}}</ref> |- |''[[Sascê|U Sascè]]'' |''Au Sciascellu au belin i ghe dije u cutellu''<ref>{{Çitta|Usanna, 2000|p. 82}}</ref>''.'' |- |''[[U Tû]]'' |''O du Tû, spella i gatti e méttili a u sû''<ref name=":23" />''.'' |- |''[[Utuê]]'' |''Chi a u Tuvé u vö andà, braççe de fèru e schina d'aççà u se faççe fa''<ref>{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|La Valle Arroscia, Utuê, p.109}}</ref>. |- |''[[Varigotti]]'' (''[[Finô]]'') |''Du Varigottìn e du rammu de figu / nu ti te faiè mòi 'n'amigu''<ref name=":47" />. |- |''[[Vendùn]]'' |''A Vendùn de sèntu u nu ghe n'è ün bun / quellu c'u ghea i l'han mìsciu in galéa / e quellu c'u ghea restàu i l'han impicàu''<ref name=":21" />''.'' |- |''[[Vendùn]]'' |''A Vèndùn, de sentu u nu ghe n'è ün bun / quellu ch'u gh'ea, i l'han misciu in galéa / e quellu ch'u gh'ea restau, i l'han inpicau''<ref name=":46" />. |- |''[[Ve(r)avu]]'' (''[[Castergiancu]]'') |''Veravìn caga favìn / d'in sci'a porta du büteghìn / u büteghìn u se rübatta / tütta a merda in sci'a faccia''<ref>{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|Le valli Neva e Pennavaire, Castelbianco, pp. 128-130}}</ref>. |- |''[[Ver̭éssu]]'' (''[[Borṡi e Veressi|Bòrṡi e Ver̯éssu]]'') |''A Veéssu de bùi u nu ghe n'è pessu; ün ch'u gh'éa i l'àn mìsciu in galéa; l'âtru ch'u gh'è restòn, i l'àn inpicòn; e l'âtru ch'u gh'éa ancû, i l'an mìsciu a Borṡi pe retû''<ref name=":2" />''.'' |- |''[[Villanöva]], [[Marta (Villanöva)|Marta]] ([[Villanöva]]), [[Cosu (Arasce)|Cosu]] ([[Arasce|Ar̂asce]]), [[Bussurèu (Villanöva)|Bussurèu]] ([[Villanöva]])'' |''Fra Marta, Casu e Bussurèu / i nu sun stài bói a fa beve in cravèu. / I sun andài a Villanöva, / i ghe ne han facciu beve ina pairöra''<ref>{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|La val Lerrone, Villlanova, p. 69}}</ref>. |- |''[[Vuè]]'' |''Quelli de Vuè se sun dùe ne fan trè''<ref>{{Çitta web|url=https://www.acampanassa.it/wp-content/uploads/2021/11/PROVERBI-E-MODI-7-aprile-21-per-sito.pdf|tìtolo=Raccolta di proverbi e modi di dire|outô=A Campanassa|léngoa=LIJ, IT|p=43|vìxita=2025-04-12}}</ref>''.'' |- |''[[Arasce|Ar̂asce]], [[Arbenga]], [[Bardenèi]], [[Barestin|Barestìn]], [[Casanöva]], [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Cunscente (Cixan)|Cunscente]] ([[Cixan]]), [[Èrli]], [[Garlenda]], [[Leca (Arbenga)|Leca]] ([[Arbenga]]), [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu (Santu Spirtu)]], [[U Sejô|U Seiò]], [[Vendùn]], [[Veserxe]], [[Villanöva]]'' |''Carlevà u l'è mortu / ciuccu cumme in porcu / l'ha lasciàu ai so figliö / a lasaghe e raviö. / Castrevegliu brava gente / chei de Erli i sun suscetti / spellai chei de Sücarè / Barestin teretetè / Ciantacoi chei du Burghettu / chei de Cixan / larghi de bucca e strecci de man / rübagiasu chei d'Arbenga / Cunscente de bassa furtüna / cu nu ghe varda ne sû ne lüna / Bardenei taera meschina / mesa estai ghe cara a brina / mangiapesci chei d'Ar̂asce / ballerin chei de Cixan / leccairoi chei de Leca / Vendun de tanti cu ghe n'è / u nu ghe n'è ün bun / e u ciü bun cu gh'era / l'han messu in galera / rubatasücche chei de Garlenda / Casanöva sun pichetti / a Villanöva / figlie belle nu se ne tröva quelle poche che ghe sun / Sun brüxae cumme u carbun / Vescerxin de l'anima persa / porta a cruxe pè traversa / d'in sa testa in si pèi / chei de Vescerxe sun tütti Giüdei''<ref name=":10" />''.'' |- |''[[Bastia (Arbenga)|A Bastia]] ([[Arbenga]]), [[Cosu (Arasce)|Cosu]] ([[Arasce|Ar̂asce]]), [[Cixan]], [[Garlenda]], [[I Castelli (Garlenda)|I Castelli]] ([[Garlenda]]), [[Leca (Arbenga)|Leca]] ([[Arbenga]]), [[Lüxignan]] ([[Arbenga]]), [[Marmö (Casanöva)|Marmö]] ([[Casanöva]]), [[Marta (Villanöva)|Marta]] ([[Villanöva]]), [[Pa(r)avènna (Garlenda)|Pa(r)avènna]] ([[Garlenda]]), [[Pûi (Utuê)|Pûi]] ([[Utuê]]), [[Ransu]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] ([[Arbenga]]), [[Tuiran]], [[U Sejô|U Seiò]], [[Utuê]], [[Vendùn|Vendun]], [[Villanöva]]'' |''E belle fie i sun du boscu / i sciügaduii i sun de Puii / de Ransu de in u gh'è nè d'avansu / a Vendun de sèntu u nu gh'è nè in bun / süccalummi de Marmò / müccalummi i sun de Ligu / sghiri e scigu"i de Casanöva / gambe russe du Tuè / gambesecche de Garlenda, / brüja scignu"i di Castelli / i ganci i sun de Marta, / mangia patatin de Pa"avenna / cücchi i sun de Cazu, / mangiasücche de Villanöva, / berudei de Lujignan, / sutera morti de Sanfé, / scure azi da Bastia, / cun i sbiri de Leca in cumpagnia, / pansemarse i sun d'Arbenga, / türchi i sun du Se"ià / campamorti i sun d'A"assce, süssanespu"i i sun de Ti"an, / e chelli de Cijan, / si nu sun belli i se fan''<ref name=":6" />''.'' |} ;Variêtæ piemontéixi Inta tabélla chi aprêuvo gh'é di blazoìn da pàixi conpréixi inta [[Liguria|Ligùria]] aministratîva dónde però l'é parlòu de variêtæ da [[léngoa piemontéize]]. {| class="wikitable" |''[[Giusvala|Giüxvâla]]'' |''A Giusvalla la fam ai balla e se u fisa nènt per es poch fén ai balèisa ancu ci ben<ref name=":36">{{Çitta web|url=https://vividego.it/il-dialetto/|tìtolo=Il dialetto: un patrimonio da custodire|outô=Lorenzo Chiarlone|léngoa=IT|vìxita=2025-04-15}}</ref>.'' |- |''[[O Ponte|Eŕ Pônt]], [[Giusvala|Giüxvâla]]'', ''[[Mieuja|Miöja]]'', ''[[O Dê|U Dé]]'' |''A Giüxvâla, ŕa fam a i bâla, su n'i fusa in pó d'gŕanôn, a i baleisa per dabôn, su n'fusa pe's'póc fên, a i baleisa ancù ciǜ bên, e su n'fusa per quei du Dé, a i baleisa vuŕenté... A Miöja, ŕa fam a i dešpöja, aŕ Pônt ŕa fam a i dexgiônt''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baccino|tìtolo=Eŕ mé dialèt: breve dizionario di una parlata dell'area Giusvalla-Ferriera di Montenotte|url=https://www.prolocogiusvalla.it/museo-del-dialetto/dizionario/|ànno=Agósto 2022|editô=In pròpio|léngoa=PMS, LIJ, IT|p=61}}</ref>''.'' |- |''[[Rucheutta (Còiri)|Rucheutta]]'' (''[[Còiri]]'') |''A Rucoeta i maczu i piôgi con la sciupoeta''<ref name=":36" />''.'' |- |''[[O Dê|U Dé]]'' |''Au Dé i maczu i pioegi col chigé''<ref name=":36" />''.'' |} === Provìnsa de Spézza === {| class="wikitable" |''[[Er Pian (Arcoa)|Er Pian]]'' (''[[Arcoa]]'') |''Viva er vin, / che l'aigua l'è sta a rovina der pian d'Arcoa''<ref>{{Çitta|Maccioni & Marchini, 1998|p. 77}}</ref>''.'' |- |''[[Falcinello]]'' (''[[Sarzànn-a|Sarzana]]'') |''Falcinesi ngura, ngura che der diavlo i n'g àn pagura, / i porte 'r cristo a la renversa falcinesi da l'anima persa; / ṙ l'an persa 'n der canalo i l'an trova i cima a 'n palo''<ref name=":39">{{Çitta|Maccioni & Marchini, 1998|p. 75}}</ref>''.'' |- |''[[Legnâ]] ([[Levanto|Levànto]]'') |''A Legnâ son trentesei / mëzi laddri e mëzi ebrei; / i van in gëxa pe fâ do ben / e ghe balla o diao in sen / e d'in sen in ta pügnatta / i se ghe toccan a fügassa / a fügassa a l'è mëza crüa / do Segnô no ne fân cüa!''<ref name=":27" /> |- |''[[Ponzan d'Aoto|Ponzan]]'' (''[[San Steva|San Steu]]'') |''Ponzanari spaca campania / i g an la donia ca paren cavaña, / i g an i fanti chi paren zendrèi / i falcinèi i en tutti i pù bèi. / - A te ninòn ar dighe'n po'! / - E veni votre te nanìn ch'a tla dago me la paga''<ref name=":39" />''.'' |- |[[Çinque Tære|''Sìnque Tère'']] |''Chélì d'e maìne i venan sü a véndene i pésci''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gino Bellani|tìtolo=Dizionario del dialetto di Pignone|editô=Accademia Cappellini|çitæ=A Speza|léngoa=LIJ, IT|p=29}}</ref>''.'' |- |''[[Sarzànn-a|Sarzana]]'' |''Sarzanesi züra, züra / che del diao i n'àn paüra / i porta Cristo alla renversa, / Sarzanesi anima persa!''<ref name=":11" /> |} === Provìnsa de Zêna === {| class="wikitable" |''[[A Fôxe (Zêna)|A Fôxe]]'' (''[[Zena|Zêna]]''), ''[[A Pìlla (Zêna)|A Pìlla]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Quelli da Fuxe lavan ai treuggi! / Quelli da Pilla sciaccan pigheuggi!''<ref name=":48" /> |- |''[[Bargaggi]]'' |''Guai s'u végne zu i Bargaggìn cui so papé!''<ref name=":47" /> |- |''[[Boccadaze|Bocadâze]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Boccadaze, trentesei, / mezi laddri mezi ebrei; van in gêxa pe pregâ / no se gîan manco all'artâ. Se no fisse pe a vergheugna / portan via anche a Madonna / se no fisse pe l'onô / portan via anche o Segnô''<ref>{{Çitta|Solinas Donghi & Monteverde, 2004|p. 94}}</ref>''.'' |- |''[[Bòrzoi]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Borzolan de fede düa / àn portou o Cristo a l'abbattüa / e all'abbattüa ghe l'àn portou / e in ta ciüsa l'àn imbellinou!''<ref name=":11" /> |- |''[[Camuggi]]'' |''A partensa du Camuggìn, / o sabbu aa sèja, o dumeniga matìn''<ref name=":49" />. |- |''[[Ciävai|Ciâvai]]'' |''Cappuìn di Ciàvai a arte accubiè, / ti te n'acorzi quand'i sun péè''<ref name=":53">{{Çitta|Arecco, 1986|''Luoghi, popoli, paesi'', p. 117}}</ref>. |- |''[[Ciävai|Ciâvai]]'', ''[[Zena|Zêna]]'' |''Pe fâ un zeneize ghe vêu quattro ebrei; pe fâ un de Ciâvai ghe ne vêu sei''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 71}}</ref>''.'' |- |''[[Ciävai|Ciâvai]]'', ''[[Zena|Zêna]]'' |''Pe fâ in Zenèize u gh'eu quattru ebréi, / pe fâ ün de Ciavai u ghe n'eu séi''<ref name=":48" />. |- |''[[Ciävai|Ciâvai]]'', ''[[Zena|Zêna]]'' |''Se Ciâvai u l'avesse porto, / De Zêna ne faivan un orto''<ref name=":42">{{Çitta|Staglieno, 1869|p. 176}}</ref>''.'' |- |''[[Ciävai|Ciâvai]]'', ''[[Zena|Zêna]]'' |''Se Zêna a l'avesse ciannûa, / De Ciâvai ne faivan seportûa''<ref name=":42" />''.'' |- |''[[Cornigén]]'', ''[[Ôtri]]'', ''[[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''O vento nasce a Vôtri; o se sposa a Corniggen; o se perde a Sampêdænn-a''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 22}}</ref>''.'' |- |''[[Cogorno|Cugurnu]]'' |''Cugurnin de trentaséi / mézi laddri e mézi ebrei: / i van in giexia pe fâ du bén, / e u diau u ghe bale in sèn''<ref name=":53" /> |- |''[[Cogorno|Cugurnu]]'' |''E gente de Cugurnu / quellu che han l'han tüttu d'inturnu''<ref name=":47" />. |- |''[[Nasche|E Nàsche]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''No fâ comme o Parroco de Nasche che i câsci in to cû i piggiava pe frasche''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 100}}</ref>''.'' |- |''[[Fumeri]]'' (''[[Mignanego]]'') |''Nu fae cumme a Fumèri, / che semennan aguggie pe recheuggie pâferi''<ref name=":52" />. |- |''[[Lavagna]]'' |''Lavagnìn de trentasette, / i l'han u gosciu cumme è seppe''<ref name=":52" />. |- |''[[Lerca (Rensen)|Lerca]]'' (''[[Rensén|Rensen]]'') |''Lercain do trentesei / mëzi laddri e mëzi ebrei / van in gexa pe pregâ / e no mïan manco l'artâ / pòi s'amïan sott'a-e scarpe / e gh'è o diäo ch'o zeuga a-e carte<ref>{{Çitta|Toso, 1993|Cap. Vi, Il paese; il mondo, p.84}}</ref>.'' |- |''[[Muncâřu (U Tijê)|Muncâřu]]'' (''[[O Tilieto|U Tijê]]'') |Muncarvigni / a trei a trei / chi parevan trei arei / suti in cagou / chi fajeivan bau bau bau<ref name=":55" />. |- |''[[Ôtri (Zena)|Ôtri]]'' (''[[Zena]]'') |''À 'Ötri no l'è bon manco l'ægua''<ref>{{Çitta|Toso, 1993|Cap. Vi, Il paese; il mondo, p.85}}</ref>''.'' |- |''[[Ôtri (Zena)|Ôtri]]'' (''[[Zena]]'') |''Tutte e straççe finiscian a Vôtri''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 27}}</ref>. |- |''[[Ôtri (Zena)|Ôtri]]'' (''[[Zena]]'') |''Tütte e strasse finiscian a Utri''<ref name=":51" />. |- |''[[Portofin]]'' |''Portofin de taera antiga, / figgie belle no ghe n'è miga; / quelle poche che ghe son / son ciü neigre che o carbon!''<ref name=":27" /> |- |''[[Portofin]]'' |''Portofin l'è taera antiga, / donne belle no ghe n'è miga; / e se gh'è carche scorpeon / l'è ciü neigro che o carbon!''<ref name=":27" /> |- |''[[Portofin]]'' |''Ommu main, passou u câu de Purtufin, u l'è turna fantin!''<ref>{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 83}}</ref> |- |''[[Portofin]]'' |''Passôu o monte de Portofin, addio moggê che son fantin''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 21}}</ref>''.'' |- |''[[Portofin]]'' |''Purtufìn scüu, / cieuve següu''<ref name=":48" />. |- |''[[Portofin]]'' |''Quande u néiva in sciu munte de Purtufìn, / u néiva sette votte ciü in spruìn''<ref name=":48" />. |- |''[[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''T'ê due facce cumme quelli de Sestri!''<ref name=":51" /> |- |''[[Testann-a]]'' (''[[Avëgno|Avêgno]]'') |''Testanolli, testa düa / do Segnô i no n'àn cüa / portan Cristo ä reversa / perchè l'anima l'àn persa!''<ref name=":11" /> |- |''[[Toriggia|Turiggia]]'' |''Dixian quelli de Turiggia: chi tüttu veu, ninte u piggia''<ref name=":53" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''U Zenese, agnima persa, u porta u Cristu da-a l'inversa''<ref>{{Çitta|Croce, 2010|Proverbi, p.59}}</ref>''.'' |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Ciassa neua / frûta neua, / ciassa Banchi / son mercanti, / Sottoriva / son ciappussi, / un pô ciù in là / son mori sussi''<ref>{{Çitta|Solinas Donghi & Monteverde, 2004|pp. 95-96}}</ref>''.'' |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Zena prende e no rende''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 102}}</ref><ref name=":50" />''.'' |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Duve i Zénèixi van, n'âtra Zena ghe fan''<ref name=":47" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''I Zénèixi s'han a prâmò da veitè''<ref name=":52" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Mâ sensa pesci, munti sensa legne, ommi sensa fede, donne sensa vergheugnia''<ref name=":52" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Pe cunuscie l'amù di Zénèixi / ghe veu di anni e di mèixi''<ref name=":52" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Pe fâ in Zenèize ghe veu duì levantìn e quattru ebréi''<ref name=":48" /> |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Seggi Zenèize a risu reu, / buzanchitene de tütti e parlighe ciaeu''<ref name=":51" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Se Zéna a nu piggia Zéna, tüttu u mundu u nu peu piggiâ Zéna''<ref name=":51" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''U bun Zenèize / segundu l'intrâ u fa è spèize''<ref name=":50" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Vâ ciü in Zenèise in t'in diu, / che in fuesté casòu e vestiu''<ref name=":50" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'', ''[[Milan|Milàn]]'' |''Se Milàn u l'avesse u portu, / de Zena ne faièivan in ortu''<ref name=":51" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'', ''[[Milan|Milàn]]'' |''Se Zena a l'avesse a cianüa, / de Milàn ne faièivan 'na sepurtüa''<ref name=":51" />. |} === Âtre pàrte === {| class="wikitable" |''[[A Türbia]]'' |''A bela d'A Türbia: tüti a vœnu, nüsciün a piya''<ref name=":38">{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 242}}</ref>''.'' |- |''[[A Türbia]]'' |''Cristian d'A Türbia: se nun roba, piya''<ref name=":38" />''.'' |- |''[[A Türbia]]'' |''Qü passa A Türbia sença ventu e l'Arma savoya sença spaventu pò turnò ün casa cuntentu''<ref name=":38" />''.'' |- |''[[Carnin]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Chi ö vegghe l'infèrnu / u vagghe a Carnìn d'invèrnu''<ref name=":21">{{Çitta|Bruzzone, 1982|p. 32}}</ref>''.'' |- |''[[Carnin]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Chi eu vegghe l'infernu, / vagghe a Carnìn d'invernu''<ref name=":53" />. |- |''[[Carnin]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Ën Carnin ëndairì për fémëne ma nun për vache''<ref group="n.">Coscì o se dîxe a Ùpega de dònne de Carnìn, ancón ciù rùsteghe che e vàcche do mêximo pàize </ref>''<ref name=":33" />''. |- |''[[Cravaüna]]'' |''[...] Crava üna / crava due / u gh'è 'na crava cun due cue / ma de due a ghe n'ha ciü üna / va a futte a Cravaüna.''<ref name=":17" /> |- |''[[Liguria|Ligùria]]'' |''Per fà ün Ligure muntan fò qatru Ebrei; per fà ün figun ghe ne và sei''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 154}}</ref>''.'' |- |''[[Liguria|Ligùria]]'' |''Và ciü ün Ligure ünt'ün diu che ün strangè caussau e vestiu''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 155}}</ref>''.'' |- |''[[Liguria|Ligùria]]'' |''Amicizia de figòn, ombra de sâjiu''<ref>{{Çitta|Balbis, 2024|''Soprannomi, vocabolario, proverbi'', p. 400}}</ref>''.'' |- |''[[Üpëga|L'Üpëga]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Šte Üpëghere blagu, / lasciairé püre blagaa: / št' fular ch'le han ën tèšta / le r'han ëncoo da pagaa. // E tirai driiti ai vöštri afàà, / e Üpëghere lasciairé štaa.''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=154}}</ref> |- |''[[Monferòu]]'' |''Monfrin, s'o no l'è laddro o l'è assascin''<ref name=":41">{{Çitta|Toso, 1993|Cap. Vi, Il paese; il mondo, p.86}}</ref>. |- |''[[Prinçipatu de Mu̍negu|Munegu]]'' |''Qü gira e spale a Munegu gira e spale au suriyu''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 118}}</ref>''.'' |- |''[[Prinçipatu de Mu̍negu|Munegu]]'' |''Fò savè che: sun Munegu suvra ün scœju e fagu çeche vœyu''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 178}}</ref>''.'' |- |''[[Nigrüsu (Santa Margarita)|Nigrüsu]]'' (''[[Santa Margarita (PV)|Santa Margarita]]'') |''Nigrüsu dra sfortöinâ d'invernu / sensa sù e d'istaie sensâ löinâ''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Domenichetti|tìtolo=Nigrüsu: pâole, siti, bestce e piânte : vocabolario negruzzese|url=https://www.appennino4p.it/negruzzese1.pdf|ànno=2022|editô=Dove comincia l'Appennino|çitæ=Santa Margarita|léngoa=LIJ, IT|p=4}}</ref>''.'' |- |''[[Parma]]'' |''Parmezàn / lòrgu de bucca e strèitu de man''<ref name=":52" />. |- |''[[Pavia|Pavîa]]'' |''U mandillu de Pavia, / sciüscia u nòsu e caccia via''<ref name=":50" />. |- |''[[Piemonte]]'' |''Piemonteixi fäsci e corteixi, in Piemonte, à chi à doe scarpe ghe dìxan conte''<ref name=":41" />''.'' |- |''[[Piemonte]]'' |''In Piemonte a chi ha due scarpe in pê, ghe dixan Conte''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 83}}</ref>''.'' |- |''[[Piemonte]]'' |''In Piémunte / a chi ha due scòrpe in pé i ghe dixe cunte''<ref name=":47" />. |- |''[[Pisa]]'' |''I sun i laddri de Pisa, che au giurnu i cria e a neutte i van a robò insemme''<ref name=":47" />. |- |''[[Proa|Pṛoa]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]''), ''[[Voldalmella]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Del vōche da Vōldalmela e del famne del Prōa, nu stōt'ne a 'nnamurōa''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrica Michelis|outô2=Erika Peirano|tìtolo=I pruvelbi dî véji i fan miria i žuvō da ra fōme|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA31161|ànno=2001|editô=Città di Ormea|çitæ=Carrù|léngoa=LIJ, IT|p=20|capìtolo=Morale, etica, religione}}</ref>''.'' |- |''[[Pusö]]'' |''Galantommo de Possêu, o no scamotta se no pêu''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 87}}</ref>''.'' |- |''[[Pusö]]'' |''Galantommo de Puzzœu, / Che u no arrôba se u no pœu''<ref>{{Çitta|Staglieno, 1869|p. 107}}</ref>''.'' |- |''[[Pusö]]'' |''Galantommu de Pusseu / nu scamotta se nu peu''<ref name=":47" />. |- |''[[Arquâ|Quò]]'' |''Quan ti trövi quèi dèe Quò, túgghe a máun e lásii ndò''<ref>{{Çitta web|url=https://www.chiekete.eu/2021/12/30/pruverbi-d-seravale-prima-puntata-di-tre/|tìtolo=Pruvèrbi d-Seravále (prima puntata di tre)|outô=Lorenzo Punta|dæta=2021-12-30|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-04-12}}</ref>''.'' |- |''[[Briga|Ra Briga]]'' |''Briga briganti, cutèe tüti quanti''<ref name=":25" />''.'' |- |''[[Rocabrüna]]'' |''I gregali de Rocabrüna marcu u marri'tempu''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 244}}</ref>''.'' |- |[[Tera brigašca|Tèra brigašca]] |''Üpghée mangia papé, Ciagée gabëlaùu, Carninée tacabrighe, Viuṡnée i vegnu ën l'Üpga a gabëlarvé<ref name=":54" />''. |- |''[[Tortonn-a]]'' |''Turtuna / und'i pista l'érba buna''<ref name=":50" />. |- |''[[Toscann-a]]'' |''Meggiu in mortu in ca', che in Tuscònu aa porte''<ref name=":52" />. |- |''[[Vilafranca (Fransa)|Vilafranca]]'' |''Per qü nun vœ̀ vegnì veyu, a Vilafranca fan de corde''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 247}}</ref>''.'' |- |''[[Vióra|Viura]]'' |''Èssu cum' quili d' Viura, / ch'li diižu ch' li van / e li i štan ëncoo in'ura<ref name=":33" />.'' |} == Nòtte == ;Nòtte a-o tèsto <references group="n." /> ;Nòtte bibliogràfiche <references responsive="" /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Marcello Staglieno|tìtolo=Proverbi Genovesi|url=https://books.google.com/books?id=oSVDAAAAcAAJ|ànno=1869|editô=Gerolamo Filippo Garbarino Editore Libraio|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|cid=Staglieno, 1869}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Dizionario pietrese|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|cid=Accame & Petracco Sicardi, 1981}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angela Bruzzone|tìtolo=Cose da Türchi|ànno=1982|editô=Grafiche Pozzi - Legatoria Ciuni|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|cid=Bruzzone, 1982}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rosa Sguerso|outô2=Anita Sguerso|tìtolo=Compendio di voci ed espressioni del dialetto savonese|ànno=Lùggio 1985|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|cid=Sguerso, 1985}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Proverbi di Liguria. Saggezza e cultura dei nostri vecchi|ànno=Dexénbre 1986|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|cid=Arecco, 1986|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0121844}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT|cid=Ramella, 2003}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciàndria|léngoa=LIJ, IT|volùmme=Vol. I|cid=Massajoli & Moriani, 1991|ISBN=88-76-94086-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piero Raimondi|tìtolo=Proverbi liguri|ànno=Lùggio 1992|editô=La Stampa - Giunti Industrie Grafiche|çitæ=Pròu|léngoa=LIJ, IT|cid=Raimondi, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le radici di Arenzano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA23813|ànno=1993|editô=Comune di Arenzano|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|cid=Toso, 1993}} * {{Çitta lìbbro|outô=A Cumpagnia di S-ciancalassi|tìtolo=U gh'è de tüttu cumme a Zena. Soprannomi, proverbi, favole, filastrocche, modi di dire ed altro in dialetto toiranese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01638251|ànno=Lùggio 1995|editô=Tipografia Litografia Ligure|çitæ=Lêua|léngoa=LIJ, IT|cid=A Cumpagnia di S-ciancalassi, 1995}} * {{Çitta lìbbro|outô=Attilio Mela|tìtolo=I Proverbi di Liguria tradotti e commentati. Aforismi - frasi idiomatiche e filastrocche dell'imperiese e del ponente ligure|ànno=1996|editô=A.Dominici|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT|cid=A. Mela, 1996}} * {{Çitta lìbbro|outô=Louis Barral|outô2=Suzanne Simone|tìtolo=Pruverbi e cunturni. Proverbes et garnitures|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0021249|ànno=Zenâ 1996|editô=Petrilli - Tipolitografia Ligure|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, FR|cid=Barral & Simone, 1996}} * {{Çitta lìbbro|outô=Simonetta Maccioni|outô2=Giuseppe Marchini (a cûa de)|tìtolo=Bassa Val di Magra|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00903360|colànn-a=Liguria in Parole Povere|ànno=Màrso 1998|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|cid=Maccioni & Marchini, 1998}} * {{Çitta lìbbro|outô=Simonetta Maccioni|outô2=Giuseppe Marchini (a cûa de)|tìtolo=Valli Nervia e Roja|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0003729|colànn-a=Liguria in Parole Povere|ànno=Novénbre 1998|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|cid=Maccioni & Marchini, 1998b}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=O Finâ|léngoa=LIJ, IT|cid=Alonzo Bixio, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Bartolomeo Usanna|tìtolo=Visione d'altri tempi. Glossario di termini dialettali, modi di dire, proverbi, tradizioni di Villanova d'Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA30262|ànno=2000|editô=Amedeo|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT|cid=Usanna, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Beatrice Solinas Donghi|tìtolo=A Rionda di Cuculli. Filastrocche genovesi e liguri|url=https://books.google.com/books?id=XqTLAAAACAAJ|ànno=2004|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|cid=Solinas Donghi & Monteverde, 2004|ediçión=2|outô2=Renzo Monteverde}} * {{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi, Simonetta Maccioni e Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle. La tradizione orale nelle valli di Albenga|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/138/c/11/s/11/in-saccu-de-parolle-la-tradizione-orale-nelle-valli-di-albenga.html|ànno=2005|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=|capìtolo=|cid=Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005}} * {{Çitta lìbbro|outô=Scuola primaria di Garlenda|tìtolo=Paravenna: viaggio tra storia e natura|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0247786|ànno=2006|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2006}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Vocabolario e grammatica della lingua serravallese|url=https://www.chiekete.eu/wp-content/uploads/2022/01/RobertoAllegri-vocabolario.pdf|ànno=2007|editô=Joker|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT|cid=Allegri, 2007|ISBN=88-75-36130-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Croce|tìtolo=Gocce di saggezza popolare (e non solo) dalla nostra più genuina parlata|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PBE0098936|ànno=2010|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|cid=Croce, 2010}} * {{Çitta publicaçión|outô=Piero Bordo|ànno=2014|méize=Lùggio-Seténbre|tìtolo=I soprannomi di Comunità: I nomiàggi|revìsta=A Compagna|editô=A Compagna|çitæ=Zêna|volùmme=Ànno XLVI, N.S.|nùmero=3|pp=14-16|léngoa=IT|url=https://www.acompagna.org/rivista/archivio/2014-3.pdf|cid=Bordo, 2014}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza. Il dialetto figun tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ|ànno=Novénbre 2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìggia|léngoa=IT|cid=Toso, 2014|ISBN=88-88-59172-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli|tìtolo=U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni (Ed. 2020, Parte 1, Glossario)|url=http://www.cadepuio.it/files/glossario_2-2020.pdf|ànno=2020|editô=Circolo Culturale Cà de Puiö|léngoa=LIJ, IT|cid=AA.VV., 2020}} * {{Çitta lìbbro|outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbénga|léngoa=IT, LIJ|cid=Marengo, Malco & Badano, 2022}} * {{Çitta lìbbro|outô1=Franco Bianchi|outô2=Costante Lanteri (prefaçión de)|outô3=Antonio Panizzi (postfaçión de)|tìtolo=Badalucco. Itinerari di ricerca geo-storica e culturale|ànno=Lùggio 2022|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìggia|léngoa=IT, LIJ|cid=Bianchi, 2022}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giannino Balbis|tìtolo=Bardineto|url=https://books.google.com/books?id=Bvhi0AEACAAJ|ànno=Zenâ 2024|editô=Tipografia Grafiche Gambera|çitæ=Milêximo|léngoa=IT|volùmme=1|cid=Balbis, 2024|ISBN=8897187544}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Glusari etnolinguistic cumparà di Arpi Ligüri Maritimi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01687584|ànno=2008|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lisciàndria|léngoa=LIJ, OC, IT, FR|volùmme=IV|cid=Massajoli, 2008|ISBN=9-788-86274055-5}} == Ligàmmi de fêua == * {{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/blasone-popolare/|tìtolo=Blasone popolare - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-10-06}} {{Tradiçioìn lìguri}} [[Categorîa:Tradiçioìn da Ligùria]] [[Categorîa:Antropologîa colturâle]] 6p575wxxvra60dvkvhnuxbm4on4oa4i Via Julia Augusta 0 31825 273484 273440 2026-08-24T19:01:00Z N.Longo 12052 wl 273484 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Viae Julia Augusta Aemilia-Scauri Aurelia.jpg|miniatura|300x300px|Mappa da ''Via Julia Augusta'', in viu(r)ettu, pe'a sò pursiùn inta ''[[Regio IX Liguria]]''. De russu a ''[[Via Aemilia Scauri]]'' e a ''[[Via Aurelia]]'' de blö.]] A '''''Via Julia Augusta''''', scrìtu ascì '''''Via Iulia Augusta'''''{{#tag:ref|U numme ciü cumün da vìa u ne vegne dai gran travai cumandèi da l'Augüstu, scibèn che ni alantu(r)a ni au dì d'ancöi ne secce duve(r)àu numma che ün. In [[Fransa]], pe'u tòccu a punènte d[[a Türbia]], a l'è meju cunusciüa cu'u numme ''[[Via Aurelia]]'', pe' estensciùn a l'intrega vìa pe'a [[Gallia]] du sò numme inta parte ciü vixìna aa sitè de [[Romma|Rumma]]. Stu tòccu lì u l'è de votte ciamàu fìna ''[[Via Domitia]]'', estendèndula dau [[Scciùmme Ròdano|Rodanu]] fìna aa Türbia<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 177}}</ref>. Inta [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]] u l'è in cangiu bèn duve(r)àu u numme de ''[[Via Aemilia Scauri]]'', ch'a gh'axeva au sò primmu traciamèntu.|group=n.}}, a l'é(r)a ina [[Stràdda consolâre|stradda cunsulâre]] [[Impêo Roman|rumâna]] cumisciunâ, inte l'ànnu [[13 a.C.|13 primma de Cristu]], da l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]]. A sò funsiùn a l'é(r)a quella de cumpletà u culegamèntu pe' tèra fra [[Romma|Rumma]] e a ''[[Gallia Narbonensis]]'', cu'i dui tèrmi soi ch'i l'é(r)an e sitè de ''[[Placentia]]'' ([[Piaçensa|Piaxènsa]]) e de ''[[Arelate]]'' ([[Arles]])<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=via Iulia Augusta (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-08}}</ref>. == Sto(r)ia == A ''Via Julia Augusta'' a l'è stèta cumisciunâ da l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]] sciübitu dòppu a vito(r)ia rumâna in sci [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i]] de [[Àrpe Marìtime (provìnsa romànn-a)|Àrpi Marittime]], batüi du [[14 a.C.|14 primma de Cristu]]. Lungu a còsta u traciàu da vìa u repiava di percursi ciü antìghi, cumme quelli lighèi aa legenda(r)ia ''[[Via Heraclea]]'', rangièi pe' l'ucaxùn, mèntre, au de là di [[Appennìn|Apenìn]], u recarcava de stradde rumâne ciü vegge. Intu detaju, lì u gh'é(r)a a ''[[Via Postumia]]'' (fèta du [[148 a.C.|148 primma de Cristu]]) e, survetüttu, a ''[[Via Aemilia Scauri]]'' (du [[109 a.C.|109 primma de Cristu]]), che a l'imprinsippiu a chinava fina au mâ, rivandu a ''[[Vada Sabatia]]'', dund'a se zuntava cu'a vìa rive(r)asca, slungamèntu da ''[[Via Aurelia]]'' ch'u traversava ''[[Luna (colònia romànn-a)|Luna]]'' e ''[[Genua]]''<ref name=":0" />. I travai cumandèi da l'Augüstu, fèti fra u [[13 a.C.|13]] e u [[12 a.C.|12 primma de Cristu]] pe' meju(r)à i culegamènti cu'a [[Gallia]], i sun mensunèi inte iscrisiùi de pa(r)eggi ''[[Miliarium|miliaria]]'', truvèi survetüttu fra [[A Türbia]] e [[Ventemiglia|Vintimìa]] ma ascì, cu'u [[Miliarium da Ciappa|''miliarium'' da Ciappa]] ([[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]), ciü a punènte. De quelli tèmpi, a vìa a finìva pròpiu a[[a Türbia]], dund'u se tröva u [[Trofêo d'Ougósto|trufeu d'Augüstu]]<ref name=":0" />. [[Immaggine:Bornes miliaires de la Via Julia Augusta, Musée archéologique de Nice-Cimiez, France.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|Di ''miliaria'' intu [[Musêo archiològico de Nìssa-Cimiez|müseu archeulogicu de Nissa-Cimiez]], quellu au sèntru u fà de rife(r)imèntu ai intervènti de l'[[Adriàn]].]] In parte ruinâ a l'imprinsippiu du [[II secolo|II seculu]], a vìa a l'è stèta rangiâ pe' vuluntè de l'impe(r)atû [[Adriàn]] fra u [[124]] e u [[125]]<ref name=":4">{{Çitta|Bruno Massabò|p. 228|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=I ponti romani di Loano lungo la Via Julia Augusta}}</ref>, cumm'u fà pröva di ''miliaria'' de quelli ànni. Da sti lì u s'è descuvèrtu che, alantu(r)a, l'imprinsippiu da ''Julia Augusta'' u l'é(r)a vegnüu u [[Sciùmme Trébia|sciümme Trebbia]] in curispundènsa de ''[[Placentia]]'', sitè au sèntru du scistema de stradde rumâne da [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. Aa sò estremitè in [[Provensa|Pruvènsa]], a vìa a l'é(r)a stèta in cangiu slungâ armenu fin'au [[scciümme Va(r)u|sciümme Va(r)u]], mèntre a pursiùn ch'a l'andexeva avanti pe' ''[[Arelate]]'', de votte cunscide(r)â ancù inta ''Julia Augusta'', a l'è meju cunusciüa cu'u numme de ''Viam Aureliam per Tusciam et Alpes Maritimas Arelatum usque'', cumm'a l'è stèta marcâ inte l'''[[Itinerarium Antonini]]''<ref name=":0">{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 231|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Ciü avanti, passàu tòstu in seculu dai tèmpi de l'Adriàn, fra u [[211]] e u [[217]] u gh'è stètu ancù in'âtra campagna de travai, cumandâ da l'impe(r)atû [[Caracalla|Ca(r)acalla]]. A ògni moddu, ciü che a grande òpe(r)a ai tèmpi de l'Adriàn, pe'a parte da vìa inta ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' u gh'è e testimunianse de intervènti intu primmu decènniu du [[II secolo|II seculu]], intu [[IV secolo|IV seculu]] e, fòscia, de di âtri ciü resènti. Pe' cuntru, i intervènti inta [[Provensa|Pruvènsa]] i ghe sun stèti zà inte l'etè d'Augüstu, cumme testimuniàu da ''miliaria'' du [[I secolo|I seculu]] du [[Tibêio|Tibe(r)iu]], du [[Claudio|Claudiu]] e du [[Nerón|Ne(r)ùn]]. Passàu i travai de l'[[Adriàn]] e du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], ch'i l'han inte(r)esàu a vìa intrega, inte sta pursiùn u n'è stètu cumandàu di âtri da l'[[Aoreliàn|Aureliàn]] e dau [[Marcus Aurelius Probus|Prôbu]], intu [[II secolo|II seculu]], e dai [[Tetrarchîa de Diocleçiàn|tetrarchi]] e dau [[Costantìn I|Custantìn]], intu [[IV secolo|IV seculu]]. Ancù de dòppu, i ürtimi travai ch'u gh'è de mensiùi i sun quelli du [[V secolo|V seculu]]<ref name=":0" />. A dife(r)ènsa d'âtre vìe rumâne, a ''Julia Augusta'' a l'ha cunservàu ina funsiùn impurtante bèn dòppu da [[Chéita de l'Inpêio Romàn|caütta de l'impe(r)u]] grassie ai intervènti de cumünitè de muneghi, survetüttu [[Órdine benedetìn|benedetìn]], ch'i g'han dètu recattu e i l'han tegnüa duvèrta. Intu detaju, fra de quelli ch'i gh'axevan da fà cu'e regiùi traversèi daa vìa, se pò regurdà i munastèi e e abasìe [[Abaçîa de Lerìn|de Lerìn]], [[Gêxa de Sàn Stêva (Zêna)|de San Steva]] de [[Zena]]<ref group="n.">Scicumme ch'u cuntrulava, pe' dunasiùn de l'[[Adelaide de Süsa]], u prinsipàu de ''Villaregia'', dund'u gh'è au dì d'ancöi u paìse de [[San Steva a Mâ|San Steva]].</ref>, [[Abasìa de San Martìn (Arbenga)|de San Martìn de l'Ìsu(r)a]] d'[[Arbenga]], [[Abasia de San Pêru in Varatella|de San Pe(r)u in Varatella]] de [[Tuiran|Tui(r)àn]], [[Abaçîa de Ferània|di Santi Pe(r)u e Paulu]] de [[Frania|Ferania]] ([[Còiri|Cai(r)u]]), [[Abaçîa de Sàn Sarvòu (Giusvàlla)|de San Sarvatû]] de [[Giusvala|Giüsvalla]], [[Abaçîa de Sàn Conbàn (A Ciànn-a)|de San Cu(r)umbàn]] a [[Lodisiu]] d[[A Ciana|a Ciâna]], [[Abaçîa de Sànta Giustìnn-a|de Santa Giüstina]] de [[Sezzadio|Sesadiu]], [[Abaçîa de Sàn Pê de Preçipiàn|de San Pe(r)u]] de [[Persipiàn|Precipiàn]] ([[E Vignöe|E Vignö(r)e]]) e [[Abaçîa de Sàn Conbàn (Béubbio)|de San Cu(r)umbàn]] de [[Béubbio|Böbbiu]]. A ''Julia Augusta'' a l'ha dunca piàu pe' di seculi a funsiùn de "vìa marenga", vegnindu duve(r)â scìa dai pelegrìn che pe'i cumèrci cu'a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], dunde se viagiava survetüttu i prudüti da tèra e a sâ<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriella Airaldi|tìtolo=Storia della Liguria vol. II - Il caso di Bobbio e delle "vie marenche"|ànno=Utubre 2009|editô=Ed. Marinetti 1820|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=110-120|ISBN=978-88-211-8032-3}}</ref>. == Descrisiùn == === Percursu === ==== Primmu toccu ==== {{Màppa de localizaçión+|NordItalia|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu fra [[Lombardïa|Lumbardia]] e [[Piemonte|Piemunte]] d'ancöi.|relief=x|places= {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.053475|long=9.694746|position=right|label=''[[Placentia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Placentia}} {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.062162|long=9.261191|position=topright|label=''[[Camillomagus]]''|mark=City locator 5.svg|link=Camillomagus}} {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.014114|long=9.123578|position=bottomright|label=''[[Clastidium]]''|mark=City locator 5.svg|link=Clastidium}} {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.992670|long=9.008667|position=topleft|label=''[[Iria]]''|mark=City locator 5.svg|link=Iria}} {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.896660|long=8.864128|position=left|label=''[[Derthona]]''|mark=City locator 5.svg|link=Derthona}} {{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.675145|long=8.467546|position=left|label=''[[Aquae Statiellae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Aquae Statiellae}} }} A ''Via Julia Augusta'' a partìva d'in ''[[Placentia]]'', sitè rumâna ch'a l'è vegnüa a [[Piaçensa|Piaxènsa]] da giurnâ d'ancöi, o fòscia de pôcu ciü a punènte, da l'atraversamèntu du [[Sciùmme Trébbia|sciümme Trebbia]]. U primmu tòccu da vìa, de lì fina a [[Turtonn-a|Turtûna]], u l'é(r)a grossu moddu in cumün cu'a ''[[Via Postumia]]'', ch'a ghe curìva in pa(r)alêlu a ina distansa de ciü o menu in chilòmetru. Fra i sèntri traversèi inta primma parte da stradda i se ponen regurdà ''[[Camillomagus]]'', de prubabile intu terito(r)iu da mudèrna [[Broni]], ''[[Clastidium]]'', ancöi [[Casteggio|Casteggiu]], e ''[[Iria]]'', [[Voghera|Vughe(r)a]], pe' rivà cuscì a ''[[Derthona]]''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Maria Grazia Dapuzzo|tìtolo=Piovera e il suo territorio|url=https://books.google.it/books?id=2JJlV5pOu4wC|ànno=2007|editô=Alinea Editrice|çitæ=Fi(r)ènse|léngoa=IT|p=90|ISBN=88-6055-156-0}}</ref>. Sciurtìa d'in ''Derthona'' a ''Julia Augusta'' a menava dunca pe' ''[[Aquae Statiellae]]'', l'[[Acqui Terme|Acqui Tèrme]] rumâna, cumensandu cu'u traversamèntu du [[Screivia|sciümme Scrivia]]. Inte sta pursiùn, scibèn che cun de interusiùi, a vìa a l'è restâ bèn aa vista pe' de lungu, grassie au fètu d'êsse stèta traciâ in sc'in percursu arsàu rispèttu ai campi cürtivèi, ch'u g'ha dètu u survenumme de "Vìa Levâ"<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|p. 35}}</ref>. Intu detaju, passàu u Scrivia, a cuntinuava drìta in diresiùn süd-ovest, cun de sò tracce ch'e sun stète truvèi tantu intu cumün de Turtûna cumme inta lucalitè de San Quirico de [[Bosco Marengo|Boscu Marengu]] e de Retorto de [[Predosa|Predûsa]], dund'a l'é(r)a larga 7 metri e mezzu. Passàu e testimunianse inte lucalitè de Boschi e de Cascìna Marachìn de [[Sezzadio|Sesadiu]], n'è stètu truvàu pa(r)egge ascì intu cumün de [[Castelnuovo Bormida|Casternövu Burmia]], dund'a curispundeva grossu moddu aa viabilitè d'ancöi. Daa vixìna [[Rivalta Bormida|Rivalta Burmia]] u ne vegne ancù in ''miliarium'', du che nu s'è sarvàu u nüme(r)u, ch'u remunte(r)eva ai ànni [[367]]-[[375]]<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 38-40}}</ref>. A vìa a traversava dunca a [[Sciümme Burmia|Burmia]] e a l'andaxeva avanti a custezâla d'in scia zìna de mancìna<ref name=":1" />, pe' passà intu cumün de [[Strevi]], dunde n'è stètu truvàu pa(r)egge testimunianse. S'intrava cuscì in [[Acqui Terme|Acqui]], dund'a vìa a vegnìva u decümàn màscimu da sitè e dunde, fòscia, a se deramava inte dui percursi ch'i passavan a meridiùn e a setentriùn du sèntru de ''[[Aquae Statiellae]]''. Inta pursiùn ürbâna a l'é(r)a cu'in fundu a "[[basulàu]]" e larga fra 6,5 e 7 metri, scibèn che n'è stètu truvàu ciü livelli a de prufunditè dife(r)ènti, ch'i ne vegnen dai intervènti fèti intu cursu di seculi<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 40-45}}</ref>. D'in Acqui a vìa a l'andaxeva avanti a muntà sciü pe'a [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref name=":2">{{Çitta lìbbro|outô=Touring Clüb Italiàn|tìtolo=Le strade dell'Italia romana|url=https://books.google.com/books?id=N-NlS_8TOaYC|ànno=2004|editô=Touring|çitæ=Milàn|léngoa=IT|p=175|ISBN=88-365-3295-0}}</ref>, cun di rèsti du sò passaggiu ch'i sun stèti descuvèrti intu cumün de [[Terzo (Italia)|Tèrsu]] e u tupònimu de "Levâ" ch'u s'è cunservàu inte quellu de [[Bistagno|Bistagnu]]. Aa fìn da pursiùn piemuntese, inta regiùn da Ciapetta du cumün de [[Ponti (Italia)|Punti]], di scâvi fèti du [[1979]] i l'han purtàu aa lüxe ciü tòcchi da vìa, ch'i se zunzen aa descuvèrta d'in ''miliarium'', u nüme(r)u 149, ciantàu inte l'ucaxùn di travai cumisciunèi dau [[Caracàlla|Ca(r)acalla]]<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 46-47}}</ref>. ==== Ligü(r)ia ==== {{Màppa de localizaçión+|IT-LIG|float=left|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] d'ancöi.|relief=x|places= {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.486179|long=8.306101|position=topleft|label=''[[Crixia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Crixia}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.399268|long=8.274561|position=topleft|label=''[[Calanicum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Calanicum}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.310810|long=8.396560|label=|mark=Pont.svg|link=Rian d'i Tecci}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.271440|long=8.438221|label=''[[Vada Sabatia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Vada Sabatia}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.206360|long=8.367380|label=|mark=Pont.svg|link=Rian de Punci}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.188368|long=8.355736|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumônu in-scia sciüméra Susà}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.172551|long=8.247188|position=left|label=''[[Pollupice]]''|mark=City locator 5.svg|link=Pollupice}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.123405|long=8.251183|label=|mark=Pont.svg|link=U Puntettu}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.118004|long=8.247106|label=|mark=Pont.svg|link=U Puntassu}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.049250|long=8.213124|label=''[[Albingaunum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Albingaunum}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.949821|long=8.107690|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium da Ciappa}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.910077|long=8.080364|label=''[[Lucus Bormani]]''|mark=City locator 5.svg|link=Lucus Bormani}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.869844|long=8.002585|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Prìn}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.843916|long=7.904341|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn de Porciana}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.835570|long=7.868040|position=top|label=''[[Costa Balenae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Costa Balenae}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.820967|long=7.782928|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Rian de San Lazzaru}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.817050|long=7.775005|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Rian da Fuxe}} {{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.788984|long=7.626722|label=''[[Albintimilium]]''|mark=City locator 5.svg|link=Albintimilium}} }} A ''Via Julia Augusta'', intrâ inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] d'ancöi, a muntava pe' de lungu sciü pe'a [[Burmia (valä)|valâ]] da [[Burmia de Spignu]], traversandu cuscì e due ''[[mansio]]'' de ''[[Crixia]]'', intu cumün d[[A Ciana|a Ciâna]], e de ''[[Calanicum]]'', situâ inta regiùn fra [[Còiri|Cai(r)u]], [[Còrcre|Carca(r)e]] e [[Cadebunn-a|Cadebùna]]. De prubabile a passava pöi pe' [[Bragn|Bragnu]], rivandu a [[L'Atè|L'Artâ]] pe' traversà cuscì i [[Appennìn|Apenìn]] in curispundènsa da [[Còlle de Cadebonn-a|Colla de Cadebùna]]<ref name=":2" />. De de lì, u cumensa in trètu ch'u l'è stètu bèn recustruìu grassie aa presènsa di rèsti d'ina duzêna de punti, intreghi o in ruìna, ch'i l'é(r)an parte da ''Julia Augusta'', scibèn che inta regiùn nu ghe seccen de gran testimunianse d'âtru genere de quelli tèmpi<ref name=":0" />. [[Immaggine:Il Terzo ponte Romano di Quiliano -Savona.tif|miniatura|250x250px|Ün di punti rumèi in sciu [[Riàn di Tecci]]]] A primma se(r)ie de strutü(r)e, dunde a vìa a cumensava a chinà versu u mâ, a l'è quella di sètte punti da valâ du [[Riàn di Tecci]] che, cu'u sò camìn strêtu e pìn de regi(r)i, u l'axeva ubligàu i rumèi a traversâlu ciü votte. De cuntru, ciü a valle i mancan di rèsti pe' l'atraversamèntu da [[Sciumèa Cügèn|scciümè(r)a de Quiliàn]], che fòscia a l'é(r)a traversâ inta regiùn da Pilla Lunga, vixìna au scìtu de [[Gexa de San Pé in Carpignàn|Carpignàn]], o ciü versu u mâ, tantu che di scâvi fèti da vixìn au [[Punte d'i Saraceni|punte]] de [[Zinöa|Zinö(r)a]], ch'u remunta au [[XIV secolo|Quattrusèntu]], i l'han descuvèrtu in risö de l'etè rumâna pròpiu sutta ai rèsti d'in âtru de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], pa(r)eggiu a quellu in sciu punte. A ''Julia Augusta'' a se zuntava dunca cu'a vìa rive(r)asca ch'a ne vegniva d'in ''[[Savo]]'', pe' rivà cuscì in ''[[Vada Sabatia]]'', dund'a a custezava due de necròpuli da sitè, in curispundènsa da [[Gexa de San Giuan Battista (Vuè)|gêxa de San Giuànni]] e de l'area indüstriâle<ref name=":3" />.[[Immaggine:Val Ponci - Ponte delle Fate.JPG|miniatura|250x250px|U [[Punte de Fôie|punte de Fâte]], ün di sinque in sciu [[Riàn de Punci]]|sinistra]] Rivâ a [[Spoturnu|Sputurnu]], de de lì a muntava versu [[Magnùn]], inte l'entrutèra, pe'e cundisiùi troppu assidentèi da còsta<ref name=":3">{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 238|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Pe' turnà in sciu mâ a chinava dunca pe'a valâ du [[Riàn de Punci]], âtru scìtu dund'i se ponen vegghe i rèsti de sinque punti, cun trèi de sti lì intreghi au puntu da passaghe ancù de stradda in simma. I punti da valâ, ch'i g'han dètu ascì u numme, inte l'urdine i sun u [[Punte de Magnùn (Finô)|punte de Magnùn]], u [[Punte de l'Ègua (Finô)|punte de l'Ègua]], u [[Punte de Voze (Finô)|punte de Voze]], u [[Punte Surdu (Finô)|punte Surdu]] e u [[Punte de Fôie|punte de Vèrzi]] o de Fâte, u meju cunservàu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/la-val-ponci/|tìtolo=La Val Ponci|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT|vìxita=2025-02-14}}</ref><ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 238-246|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Chinèi inta valâ da [[Sciüméra Susà|Susà]], u percursu da vìa u nu l'è gua(r)i cè(r)u, menu che pe'i rèsti du pilùn d'in punte inglubèi inta zìna mancìna da Susà. De de lì, a muntava fòscia pe' [[Lacremô|Lacremâ]] e [[San Benardìn (Finô)|San Benardìn]], pe' chinâ da [[Pèrti]] inta valâ du [[Sciüméra Pora|Po(r)a]], identificàu cu'u ''fluvius Lucus'' in scia ''[[Tabula Peutingeriana]]''<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 246-247|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. In scia Po(r)a u ghe duveva êsse in punte, fòscia missu in sci cunfìn fra [[Côrxi|Carxi]] e [[Finô|Finâ]], dunde inti [[Anni 1990|ànni Nuvanta]] s'è descuvèrtu i rèsti de due pille, che pe(r)ò e sun de difissile datasiùn e de segü(r)u u frütu de ciü intervènti<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 248-249|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. versu punènte, a ''Julia Augusta'' a scartava cuscì i rivasùi du [[Côu da Crôvas̠òppa|Câu da Cravasöppa]] muntandu sciü pe' [[Gura|Gu(r)a]], dunde, inti àtti de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], a l'è mensunâ ina ''via romera'', pe' chinâ dunca inta ciâna d[[a Prìa]]<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 247|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. [[Immaggine:Pontàsso (Lêua) - vìsta (2).jpg|miniatura|250x250px|E ruìne d[[u Puntassu]], a [[Löa]]]] Inte sta pursiùn da ''Julia Augusta'', missa in sciu sò percursu o ligâ a sta chi cu'ina deramasiùn, se duveva truvà a ''mansio'' de ''[[Pollupice]]'', scìtu nu bèn identificàu che de prubabile u l'é(r)a fra i terito(r)i d[[a Prìa]] e de [[Giüstexine|Giüstènexi]]. Andandu apröu a di rèsti truvèi inte sta ciâna, a vìa, chinâ d'in [[Ver̭éssu|Ve(r)ézzi]], a menava pe' [[Borṡi|Bòrzi]] e a traversava u [[Riàn de Butassàn|Riàn de Butasàn]] pe' rivà inta regiùn da Valle, passandu dae parte da [[Santuàju da Madònna du Bun Cunsiggiu (Borṡi e Veressi)|Madònna du Bun Cunseju]], de sutta au [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]]. Passàu a regiùn de l'Arbascu, a curìva da vixìn aa [[Santuâiu de Nòstra Scignùa du Sucûrsu (A Prìa)|Madònna du Sucursu]] pe' traversà u [[Scciumêa Maémua|Ma(r)emua]] ciü a munte di punti mudèrni. A cuntinuava pöi in sce rìve ciü basse du [[Còlla du Trabichettu|Trabuchettu]], pe' traversà u Riàn di Punti e muntà sciü pe'u Pözzu di Curtesi, cuntinuandu pe'a cuscì dìta Vìa di Curtesi e, rivâ a [[Löa]], passandu sutt'au pözzu de [[Conventu de Munte Carmèllu (Löa)|Munte Carmélu]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=[[Paolo Accame]]|ànno=1889|tìtolo=La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVI|pp=246-247|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf}}</ref>. De de lì a vìa a turnava ciü vixìn au mâ, cu'in tòccu drìtu de 600&nbsp;m ch'u pò êsse marcàu cun gran precixùn pe'a presènsa de ruìne de dui punti: [[u Puntettu]] in sciu [[Riàn di Gazzi]] e [[u Puntassu]] in sciu [[Riàn Cazasse|Rian Cazasse]]<ref name=":4" />. A ''Julia Augusta'' a menava cuscì pe' [[Arbenga]] passandu in sciu [[Cadansiu|Câu d'Ansiu]] o du Se(r)iâ, scìtu dund'u s'è truvàu ina [[Cippu de Didio Calinicus|lapide dedicâ ae dee matrùne]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=[[Paolo Accame]]|ànno=1889|tìtolo=La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVI|p=247|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf}}</ref>.[[Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|U tòccu, fòscia, u(r)iginâle da vìa fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]]]] Inta [[Ciâna d'Arbenga]], cu'in percursu ch'u l'è restàu pa(r)eggiu fina inte l'Etè de Mezzu, se passava da vixìn aa [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]] pe' traversà pöi [[a Sènta]] grossu moddu dae parte du [[Punte Lungu (Arbenga)|Punte Lungu]], che pe(r)ò nu l'è cè(r)u s'u se truvasse pròpiu in sciu sò percursu. A vìa, passâ davanti aa [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], a l'intrava dunca in [[Arbenga Veggia]], traversandula pe'u sò càrdu màscimu, ancöi [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]], pe' andà cuscì versu a culìna du [[U Munte (Arbenga)|Munte]], passandu vixìn aa [[Gêxa de San Pe(r)u (Arbenga)|gêxa de San Pe(r)u]], au [[Cunventu de San Calòcciu (Arbenga)|cunvèntu de San Calòcciu]] e a l'[[Abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn (Arbenga)|abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn]]. De dòppu a vìa a se spartìva inte dui percursi, ün ch'u passava ciü in âtu, in scia custe(r)a de culìne, e l'âtru ch'u l'è quellu ch'u se pò traversà ancù au dì d'ancöi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|pp=169-176|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|capìtolo=Le strade esterne alla città ed i sobborghi}}</ref>. Fra e testimunianse rumâne ciü impurtanti facièi in scia vìa, se pò regurdà [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]], munümèntu fünebre "a pilla" du [[II secolo|II seculu]], l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] de ''[[Albingaunum]]'' e, lungu a vìa in diresiùn d'[[Arasce|A(r)asce]], e ruìne de öttu munümènti fünebri. De ciü, pe' in curtu tòccu a punènte du [[Munümèntu A (Arbenga)|munümèntu A]], se tröva ina pursiùn de risö ch'u pà quellu u(r)igina(r)iu da vìa rumâna, chi larga 3,50&nbsp;m<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|pp=160-167|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>. Traversèi i terito(r)i d'[[Arasce|A(r)asce]] e de [[L'Aigheuja|Leigueja]] cu'in percursu che, de prubabile, u se faxeva ciü vixìn au mâ, a vìa a schivava u passaggiu pe'u [[Còvu de Mée|Câu de Mè(r)e]] muntandu sciü pe' [[Còlla Micheri|Colla Miche(r)i]], de dund'a chinava inta [[Valâ du Mérula|valâ du Me(r)ula]] pe'u pözzu du [[Castellu d'Andôa|Castéllu]], traversandu a scciümè(r)a dae parte du [[Punte rumanicu (Andôa)|punte rumanicu]]. Rivâ intu scìtu da [[Gexa de San Giuvanni Battista (Andôa)|cêve de San Giuànni]], a vìa a muntava sciü pe'u [[Munte Ciappa]], pe' chinà inta [[Valâ du Steria|valâ du Ste(r)ia]] passandu pe'u paìse da [[Ciappa (San Bertumê)|Ciappa]]. Chi, in sce culìne a levante du paìse, u l'è stètu descuvèrtu in rè(r)u ''miliarium'' de l'etè d'[[Aogusto|Augüstu]], u nüme(r)u 553, ancöi cunservàu inta [[Capella de San Giacumu (Ciappa)|capeletta de San Giacumu]], intu campusantu du pòstu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mariovassallo.it/julia-augusta.php|tìtolo=Julia Augusta|outô=Mario Vassallo|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Turnâ in scia còsta, inta ciâna du Diàn, a vìa a l'incuntrava a ''mansio'' de ''[[Lucus Bormani]]'', cun di rèsti ch'i sun stèti truvèi a[[A Maina de Dian|a Ma(r)ìna de Diàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309400|tìtolo=LUCUS BORMANI (insediamento urbano)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref> e inta burgâ da [[Santuâiu da Nòsscia Scignùa da Rûve (San Bertumê)|Ruve]] de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]{{#tag:ref|Intu detaju, u l'è stètu prupòstu che i rèsti da ''mansio'' i seccen quelli truvèi aa Madònna da Rûve mèntre quelli aa Ma(r)ìna de Diàn, i sa(r)evan de culegà aa presènsa d'in ''vicus''<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|pp. 183-184}}</ref>.|group=n.}}, dund'u s'è descuvèrtu quellu ch'u pà in tòccu du risö da vìa<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309194|tìtolo=Mansio romana Loc. LA ROVERE (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. [[Immaggine:Tratto dela via Julia augusta.jpg|miniatura|250x250px|Tòccu da vìa in mustra au [[Müseu Bicknell]] d[[A Burdighea|a Burdighe(r)a]], descuvèrtu a l'intrà de ''[[Albintimilium]]'']] Traversàu a valle d'[[Inéia|Ineja]] a vìa a passava pe'[[u Portu]], u ''[[Portus Mauricii]]'' fòscia de fundasiùn rumâna, pe' chinà au [[Turente Prìn|Prìn]]. Lì u sò percursu u se fà turna cè(r)u grassie ai rèsti du [[Punte rumàn in sciu Prìn|punte ch'u traversava u riàn]] e pe'a descuvèrta d'in tòccu da vìa mèxima<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263690|tìtolo=Ponte romano sul Torrente Prino (ponte, infrastruttura viaria) - Imperia (IM) (Età romana)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309200|tìtolo=TRATTO VIA JULIA AUGUSTA (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Ciü a punènte, passàu u [[Punte rumàn de Porciana|punte in sciu Riàn da Tûre]] a [[San Steva a Mâ|San Steva]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263613|tìtolo=Ponte romano sul Rio della Torre (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>, a vìa a passava pe'a ''mansio'' de ''[[Costa Balenae]]'', intu cumün d[[A Riva (cumüna)|a Rìva]], e a traversava a [[Valà de l'Argentìna|valâ de l'Argentìna]] fina au [[Cavu de l'Arma|Câu de l'Arma]], dund'a l'è stèta truvâ ina [[Villa rumana de Büssana|villa d'etè rumâna]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309682-0|tìtolo=Villa romana di BUSSANA (insediamento, villa) - Sanremo (IM) (Età romana imperiale)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Intu terito(r)iu de [[Sanremu|Sanremmu]], passàu u [[Turente Armea|turènte Armea]] de pôcu ciü a l'entrutèra, a ''Julia Augusta'' a turnava in sciu mâ lungu u percursu de l'[[Stradda Statâle 1 Aurelia|Aurelia]], andandughe apröu fìna au rundò Garibaldi, slargàu caciandu zü e ruìne du [[Punte rumàn in sciu Rian de San Lazzaru|punte rumàn]] in sciu [[Riàn de San Lazzaru|Riàn de San Lazza(r)u]]. De de lì a vìa rumâna a passava pe'u camìn de vìe Palazzo e Corrado d'ancöi, cu'in aretramèntu in curispundènsa di rèsti, interèi, du [[Punte rumàn in sciu Rian da Fuxe|punte in sciu Riàn da Fuxe]], da vixìn au scìtu d'in'âtra [[Villa rumana da Fuxe|villa rumâna]]. A vìa a turnava cuscì in scia sede de l'Aurelia fina au [[Cavu Negru|Câu Negru]], dund'a vegniva de pôcu ciü luntâna dau mâ. De ciü, int'in mumèntu e int'in scìtu nu meju marcàu, ''in oppido Sancti Romuli'' u l'é(r)a stètu truvàu in ''miliarium'' da vìa, u n° 579, cunservàu pe' pa(r)eggi ànni inta [[Geixa de San Steva (Sanremu)|gêxa de San Steva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/238-storia-di-sanremo-2-parte.html?start=1|tìtolo=STORIA DI SANREMO - 2^ Parte - 2 - La via Julia Augusta|léngoa=IT|vìxita=2024-02-16}}</ref>. Intu sò ürtimu tòccu lìgü(r)e, a ''Julia Augusta'' a curìva lungu a ciâna custe(r)a a levante de [[Ventemiglia|Vintimìa]], pe' rivà cuscì inta sitè e ''[[municipium]]'' de ''[[Albintimilium]]'', dund'a ne faxeva da decümàn màscimu<ref>{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/index.php/strade-locali/363-percorsi-di-crinale-e-incroci|tìtolo=Antiche strade|outô=Luigino Maccario|dæta=27 nuvèmbre 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Inta sitè intemelia, inta cripta da [[Geixa de San Miché (Ventemiglia)|gêxa de San Michê]], u se cunserva ascì in ''miliarium'' de l'etè du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], u nüme(r)u 590<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 131-132}}</ref>. Ciü a punènte, a vìa a sciurtìva d'inta sitè passandu grossu moddu pe' [[Porta Canarda (Ventemiglia)|Pòrta Canarda]], mèntre inta ciâna de [[Laite (Ventemiglia)|Lète]] se n'è truvàu de pursiùi grassie a scâvi archeulogichi, cuscì cumme inti giardìn de [[Villa Hambury|Vìlla Hambury]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309504|tìtolo=TRACCIATO DELLA VIA ROMANA IULIA AUGUSTA (strada, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>, dund'u ghe duveva êsse u ''miliarium'' n° 594<ref name="archeo-alpi-maritimi" />. Da vixìn au cunfìn cu'a [[Fransa]], ai [[Bausi Russi|Bâsi Rusci]], faciàu in sciu mâ se ghe tröva ancù in segnu du passaggiu da vìa, cu'in âtu taju inta rìva de prìe, mèntre u punte rumàn ch'u gh'é(r)a u l'è stètu caciàu zü a l'avertü(r)a da [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309396|tìtolo=AVANZI DELLA VIA ROMANA TAGLIATA NELLE ROCCE (tracciato viario, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. ==== Fransa ==== {{Màppa de localizaçión+|FR-PAC|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu inta [[Fransa]] d'ancöi.|relief=x|places= {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.758400|long=7.473530|position=bottomright|label=''[[Lumone]]''|mark=City locator 5.svg|link=Lumone}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.761400|long=7.457573|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium 600 da Via Julia Augusta}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.744778|long=7.401803|position=top|label=''[[Alpe Summa]]''|mark=City locator 5.svg|link=Alpe Summa}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.715783|long=7.271833|position=left|label=''[[Cemenelum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Cemenelum}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.580834|long=7.123889|position=bottomright|label=''[[Antipolis]]''|mark=City locator 5.svg|link=Antipolis}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.432900|long=6.736900|position=top|label=''[[Forum Julii]]''|mark=City locator 5.svg|link=Forum Julii}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.426200|long=6.432500|position=bottom|label=''[[Forum Voconii]]''|mark=City locator 5.svg|link=Forum Voconii}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.426900|long=6.222500|position=top|label=''[[Matavo]]''|mark=City locator 5.svg|link=Matavo}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.408900|long=5.924700|position=bottom|label=''[[Turris]]''|mark=City locator 5.svg|link=Turris}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.472144|long=5.592173|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Favary}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.531127|long=5.454025|position=bottom|label=''[[Aquae Sextiae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Aquae Sextiae}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.608173|long=5.173973|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Bidoussanne}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.597628|long=5.209083|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Caseneuve}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.618925|long=5.124984|position=top|label=''[[Pisavis]]''|mark=City locator 5.svg|link=Pisavis}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.629000|long=5.057323|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du petit Merle}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.643421|long=5.016181|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du Merle}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.660822|long=4.961430|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de la Calanque}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.713016|long=4.808451|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du mas Chabran}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.717982|long=4.783929|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du Paradou}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.721155|long=4.777173|position=top|label=|mark=Pont.svg|link=Punte du Burlande}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.734865|long=4.740569|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du château d'Estoublon}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.768333|long=4.695833|position=top|label=''[[Ernaginum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Ernaginum}} {{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.676650|long=4.627803|position=bottom|label=''[[Arelate]]''|mark=City locator 5.svg|link=Arelate}} }} Intrâ in [[Fransa]], a ''Via Julia Augusta'' a traversava a ciâna du [[Garavan|Garavàn]] da vixìn au mâ, dund'i ghe duveva êsse i ''miliaria'' nüme(r)u 595 e 596, pe' passà inte quella de [[Mentun|Mentùn]], cu'u n° 597 ch'u l'è stimàu in curispundènsa di Giardìn Biovès, piandu dunca a diresiùn de l'Avenue Général de Gaulle. Rivâ a [[Carnolès]], intu cumün de [[Rocabrüna]], a vìa a passava grossu moddu pe'a mudèrna Rue Paul Morilot. De pôcu a l'entrutèra u gh'é(r)a l'atraversamèntu du [[turènte de Gòrbiu]], in curispundènsa du miju n° 598, e de de lì se traversava u [[Cavu Martìn|Câu Martìn]] a l'artessa du mudèrnu Chemin de Fontanouille. Turnèi a custezà u mâ, in scia pursiùn pe'u ''miliarium'' nüme(r)u 599, se truvava a stasiùn de ''[[Lumone]]'', supravisciüa inte ruìne d'in [[Mausuleu de Lumone|mausuléu]] faciàu pròpiu in scia vìa; de de lì, u ne partìva ascì ina deramasiùn ciü bassa pe'u ''[[Portum Herculis]]'', ancöi [[Mu̍negu-A̍utu|Munegu]]<ref name="archeo-alpi-maritimi">{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/viajulia_turbie_vintimille.php|tìtolo=Via Julia entre la Turbie et Vintimille|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>. versu punènte, se muntava dunca a[[a Türbia]] pe' in percursu ch'u se semejava a quellu de stradde de Paul Doumer, de Pierre Curie e de Villarem, pe' rivà au scìtu dund'u s'è descuvèrtu i rèsti du ''miliarium'' n° 600, au fundu de stu viâle. Se traversava cuscì u valùn du Ramingao dae parte du [[Punte du Ramingao|punte veggiu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/viajulia_ramingao_rcm.php|tìtolo=Pont du Ramingao - Roquebrune Cap-Martin|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>, muntandu sciü pe'e stradde de Georges Drin e de Bon Voyage, cu'u ''miliarium'' n° 601 ch'u duveva êsse aa sò fìn. Se andaxeva avanti pe'a cuscì dìta "vìa rumâna", passandu ascì e prìe n° 602 e 603 e muntandu sciü pe'u camìn de San Roccu, ai pèi d'ina câva d'alantu(r)a. Piàu dunca u camìn de Fontvielle, se passava u ''miliarium'' n° 604<ref name="archeo-alpi-maritimi" /> pe' intrà cuscì aa Türbia dunde, du [[6 a.C.]], u [[Senâto romàn|Senàu de Rumma]] u l'axeva fètu ti(r)à sciü in [[Trufeu de Arpe|gran trufeu]] pe' regurdà a vito(r)ia d'[[Aogusto|Augüstu]] in sce gènte de Arpe, missu in simma aa muntâ ciü impurtante da vìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.marventimiglia.it/iulia-augusta|tìtolo=Via Iulia Augusta|outô=Museo Civico Archeologico Girolamo Rossi|léngoa=IT|vìxita=2025-02-17}}</ref>. [[Immaggine:La Turbie BW 1.JPG|sinistra|miniatura|250x250px|U [[Trufeu de Arpe|trufeu d'Augüstu]] a[[a Türbia]], l'antìga ''Alpe Summa'', in sciu passu ciü âtu da vìa]] Traversàu a Türbia a ''Julia Augusta'' a l'andaxeva apröu au stradùn de punènte, passandu u ''miliarium'' n° 605, pe' pöi pià u percursu da Route départementale N°2204 e, dunca, u camìn de l’Esparaye intu cumün de [[La Trinité]], dund'u l'è stètu descuvèrtu u ''miliarium'' n° 606. A vìa a cuntinuava versu punènte pe'u valùn du [[Laghet|Laghettu]], dund'u gh'é(r)a u miju n° 607 e u 608, mèntre u 609 u duveva êsse in scia cruxe(r)a fra l'Avenue de André Theuriet e u valùn de Font Sant. A vìa a chinava dunca intu valùn du [[Paillone|Pajùn]], cu'u ''miliarium'' n° 610 dau [[campu da balùn de l'Oli]] e u n° 611 dau punte de l'autustradda, pe' traversà u sciümme da l'[[Abasìa de Saint Pons (Nissa)|abasìa de Saint Pons]], au miju 612<ref name="archeo-alpi-maritimi2">{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/turbienice.php|tìtolo=Via Julia entre la Turbie 06320 et Le Var|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>. De de lì, a ''Julia Augusta'' a piava, tajandula, a "Voie Romaine", pe' intrà dunca inte l'antìga sitè de ''[[Cemenelum]]'', ancöi u quartê de [[Cimiez]], dund'u gh'é(r)a u ''miliarium'' n° 613. Passâ l'Avenue de Brancolar, a vìa a piava u Chemin de la Galère, l'Avenue des Mimosas e, fòscia, u Chemin de Gairaut, pe' rivà au miju 614 dae parte da Fontaine du Temple. Ciü a punènte u camìn da vìa u vegne menu cè(r)u, cu'a duggia puscibilitè ch'a passesse in sce culìne a setentriùn da sitè o ciü vixìn au mâ, rivandu a traversà u [[sciümme Va(r)u]] a in'artessa scunusciüa<ref name="archeo-alpi-maritimi2" />. [[Immaggine:Decumanus Cemenelum.JPG|miniatura|250x250px|Panu(r)amma di scâvi de ''[[Cemenelum]]'']] A punènte de [[Nissa]] a vìa a traversava u terito(r)iu du mudèrnu cumün de [[La Gaude]], dund'u se tröva in cenutaffiu e in punte de prìa de l'etè rumâna, pe' rivà dunca in [[Antibu]], l'''[[Antipolis]]'' di tèmpi di rumèi. De de lì a vìa a l'andaxeva apröu au percursu da mudèrna [[Route nationale 7 (Frànsa)|Route nationale 7]], traversandu a nu meju identificâ ''statio'' de ''[[Ad Horrea]]'', pe' passà pöi da vixìn au [[Mónte Vinaigre (Esterel)|Munte Vinaigre]] pe'a vìa de Malpey e a [[Tour de Mare]] e rivà cuscì au ''[[Forum Julii]]'', ch'a l'è vegnüa a [[Fréjus]] d'ancöi. Sciurtìa d'intu ''Forum Julii'' a vìa a l'andaxeva apröu au cursu du [[Sciùmme Argens|sciümme Argens]] e, in parte, au traciàu da stradda nasiunâle. Se traversava cuscì a ''[[Mansio|mutatio]]'' de [[Le Muy]] e a ''[[Statio (Romén)|statio]]'' de ''[[Forum Voconi]]'', scituâ inta regiùn de Les Baïs, da vixìn au paìse de [[Le Cannet-des-Maures]], dund'e se trövan ancù e ruìne d'in punte. Passàu [[Le Luc]] se riva inte l'antìga ''[[Matavo]]'', ancöi dìta [[Cabasse]], dund'i se trövan i rèsti d'ina necropuli e d'in munümèntu gallu-rumàn. A [[Brignoles]] a vìa a turnava in sciu camìn du stradùn mudèrnu, int'in'area dunde s'è truvàu i rèsti de quarche ''miliarium'', d'ina villa gallu-rumâna e d'ina lucanda. Traversàu ''[[Ad Turrem]]'', de prubabile [[Tourves]], a vìa a custezava u scìtu ucupàu au dì d'ancöi daa sitadìna de [[Saint-Maximin-la-Sainte-Baume]], pe' andà avanti in diresiùn de [[Pourcieux]] e da ciâna de La Grande Pugère, dund'u gh'é(r)a grossu moddu a ''mansio'' de ''[[Tegulata]]''<ref>{{Çitta|Hall, 1898|Chapter XIX. ''Via Aurelia'', pp. 180-183}}</ref><ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 192}}</ref>. Se passava cuscì e ruìne du [[Trofêo de Màrio|Trufeu de Ma(r)iu]], du [[102 a.C.]], pe' intrà dunca inte l'impurtante sèntru de ''[[Aquae Sextiae]]'', [[Aix-en-Provence]], dau [[III secolo|III seculu]] capitâle da ''[[Gallia Narbonensis]]''. L'ürtima pursiùn da vìa a l'é(r)a quella che d'in Aix a menava versu punènte, a [[Marseggia|Marseja]], [[Vitrolles]], [[Fos-sur-Mer|Fos]] e [[Arles]]. De doppu de ''[[Tericie]]'', nu bèn identificâ<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 193}}</ref>, se passava a setentriùn de [[Éguilles]], pe' andà apröu au camìn da mudèrna [[Route départementale 7 (Bouches-du-Rhône)|Route départementale 7]] in diresiùn de ''[[Pisavis]]'', ''statio'' inta lucalitè de Saint-Jean-de-Bernasse du cumün de [[Salon-de-Provence]], da che n'è restàu in tòccu de mü(r)aja, pursiùn dund'e se trövan ancù i dui [[Miliarium de Caseneuve|''miliaria'' de Caseneuve]] e [[Miliarium de Bidoussanne|de Bidoussanne]]. A ''Julia Augusta'' a traversava dunca a cianü(r)a da [[Crau]], dund'i sun stèti truvèi i [[Miliarium de Petit Merle|''miliaria'' du Petit Merle]], [[Miliarium du Merle|du Merle]] e [[Miliarium de La Calanque|de La Calanque]], pe' rivà a ''[[Tericiae]]'', d'ancöi [[Mouriès]]. Ciü avanti i se trövan ancù di âtri ''miliaria'', cumme [[Miliarium du Mas d'Archimbaud|quelli du Mas d'Archimbaud]], [[Miliarium du Mas Chabran|du Mas Chabran]], [[Miliarium du Paradou|du Paradou]] e [[Miliarium du castellu d'Estoublon|d'Estoublon]], ciantèi nu gua(r)i primma d'intrà inta sitè rumâna de ''[[Ernaginum]]''. Sta lì, ch'a se truvava intu scìtu cunusciüu au dì d'ancöi cumme Saint-Gabriel, a l'é(r)a in scia cruxe(r)a ciü impurtante da Gallia rumâna, aa cunfruènsa da ''Via Julia Augusta'' cu'a [[Via Domitia|''Via Domitia'']] e ''[[Via Agrippa]]'', cu'a primma ch'a ne faxeva da cuntinuasiùn versu a [[Spagna]]. A l'ürtimu, u gh'é(r)a ancù u tòccu de stradda pe' ''[[Arelate]]'', d'ancöi [[Arles]], lungu sèi mija, tòstu 9 chilòmetri<ref>{{Çitta|Hall, 1898|Chapter XIX. ''Via Aurelia'', pp. 184-185}}</ref>. === Carateristiche === ==== Tecnica ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="180"> Italien - Via Iulia Augusta - zwischen Albenga und Alassio; August 2019.jpg|Detaju du tòccu arbenganese da vìa Via Aurelia in Hanbury gardens (West).jpg|A vìa a l'artessa de [[Villa Hambury|Vìlla Hambury]] La taglia della via Julia.jpg|A tajâ da vìa sciübitu primma du cunfìn cu'a [[Fransa]] </gallery> A ''Via Julia Augusta'' a se presènta cun de carateristiche dife(r)ènti lungu u sò percursu, ch'e ne vegnen da cundisiùi du terito(r)iu e tecniche ch'e cangian du bèllu pe'u spassiu e intu tèmpu. pe' esempiu, inta sò pursiùn inta [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], a và d'int'ina larghessa de 4,60&nbsp;m fìna ai dexe metri e pe'u ciü a g'ha in prufì a schìna d'âse, cu'in fundu de tèra o de gè(r)a missa a söi, menu de quarche tòccu lastregàu inti cuntèsti sitadìn<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|p. 48}}</ref>. Dau curtu tòccu, fòscia u(r)iginâle, ch'u s'è sarvàu inta pursiùn lìgü(r)e fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]], u se pò vegghe cumme lì a vìa a fusse larga nu ciü de 3,50&nbsp;m e pe' intregu lastregâ. In sciu cian da stradda i ghe sun di sca(r)ìn de prìa, missi pe' traversu, ch'i servivan a purtà vìa l'ègua, mèntre in sci burdi i ghe curìvan i dui ''margines'', di marciapèi riarsèi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|p=170|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>. De cuntru, fra i pôchi rèsti truvèi da vixìn ai punti inta [[Valô di Punci|valâ di Punci]], s'è vistu cumme lì a stradda a curisse in simma a ina masiciâ de bluchetti mesccièi cun da tèra, cu'u cian stradâle de d'âtu ch'u s'è pèrsu o che, fòscia, u nu l'è mai stètu traciàu, tantu che a ''glareata'' a finisce sciübitu in scia testâ di punti. A ògni moddu, intu mèximu trètu e se ponen truvà de tecniche dife(r)ènti, che nu l'è cè(r)u s'e seccen u frütu de intervènti fèti int'in âtru mumèntu o s'e ne vegnen da l'üsu tütt'a l'insemme de ciü scistemi<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 245|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. <gallery mode="packed" widths="150" heights="180"> IV Ponte Romano - Quiliano-Cadibona.jpg|U quartu punte rumàn in sciu [[Riàn di Tecci]] Finalese 15-278b Val Ponci - Ponte Muto.jpg|U [[Punte Müttu (Finô)|Punte Müttu]], inta [[Valô di Punci|valâ di Punci]] Pont Flavien, Bouches-du-Rhône, France. Pic 02.jpg|U [[Punte Flaviàn]], inte l'ürtima pursiùn da vìa </gallery> Pe'e vàrie upe(r)e ti(r)èi sciü lungu u camìn da vìa, se pò vegghe in'architetü(r)a ciütòstu cuerènte di sò punti, ch'i se sun sarvèi survetüttu intu trètu lìgü(r)e fra [[Vuè|Vâdu]] e [[Löa]], dund'u se ne tröva ina chinzêna. I punti, ch'i sun stèti atribuìi ai travai cumandèi da l'[[Adriàn]] du [[II secolo|II seculu]], i sun tütti a èrcu ünicu, a bluchetti de prìa slunghèi e missi de solitu in ghie(r)a duggia. E sò architetü(r)e e sun quelle du cuscì dìtu genere lìgü(r)e-gallicu, desvilüpàu in [[Gallia]] inte l'etè d'Augüstu e rivàu, ina sinquantêna d'ànni de dòppu, inta [[Rivêa de Ponénte|Ligü(r)ia de Punènte]], dund'u l'è restàu inte l'üsu fìna aa caütta de l'[[Impêo Roman|impe(r)u rumàn]] e, fòscia, ancù de dòppu. Stu genere u l'è caraterizàu da in cö de ciümèntu in upe(r)a a saccu cun risöi e gè(r)a cacièi inta mâta, mèntre i pa(r)amènti i sun fèti de prìe picìne squadrèi e misse in fì(r)a, segundu a tecnica du cuscì dìtu ''petit appareil''<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 231-232|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. ==== ''Miliaria'' ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="180"> MD2A,PM13000363,borne milliaire d'Auguste,chiffre X.jpg|U ''miliaria'' de [[Paradou]], di tèmpi de l'[[Aogusto|Augüstu]] Saint-Maximin borne miliaire.jpg|''Miliaria'' du [[43 a.C.|43]]-[[44 a.C.]], tèmpi du [[Claudius|Claudiu]], truvàu a [[Pourcieux]] Musée Arles antique 802.jpg|U ''miliaria'' de l'Hôtel de Laval, du [[435]], missu dau prefèttu di Galli Auxiliaris </gallery> Da ''Via Julia Augusta'' u l'è scampàu fina au dì d'ancöi in sèrtu nüme(r)u de antìghe prìe chilometriche, i ''[[Miliarium|miliaria]]'', truvèi survetüttu inta sò pursiùn ch'a l'andaxeva d'in [[Ventemiglia|Vintimìa]] a[[a Türbia]], da l'etè e e furme dife(r)ènti. I ciü tanti i sun lighèi ai impe(r)atùi [[Aogusto|Augüstu]], [[Adriàn]] e [[Caracàlla|Ca(r)acalla]], e, pe'u fètu de presentà de scrìte ch'e sun tòstu tütte pa(r)egge, i permetten de remuntà fassile ascì a quelle in sci ''miliaria'' andèti in tòcchi. De ciü, pròpiu dae prìe misse ai tèmpi de l'Adriàn, ne vegne segü(r)a cunfèrma du numme da vìa, armenu pe'u tòccu fra ''[[Vada Sabatia]]'' e u [[Scciümme Va(r)u|Va(r)u]]. In sce ste lì, defèti, se ghe tröva l'iscrisiùn {{Maioscolétto|viam ivaliam avg. a flvmine trebia}}, ch'a cangia numma che ina votta inte {{Maioscolétto|trebbia}} e giüstu inte l'urdine de pa(r)olle pe'i ''miliaria'' du Ca(r)acalla<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 127}}</ref>. Scicumme ch'i sun bèn pa(r)egièi fra de velli, ciaschedün di trèi grüppi de ''miliaria'' u pò ésse identificàu da trèti cumüi che, intu detaju, i sun cuscì spartìi: * ''Miliaria'' de Augüstu: in sce stu grüppu de prìe se ghe tröva l'iscrisiùn {{Maioscolétto|imp.caesar / avgvstus.imp.x / tribvnicia / potestate xi}}, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Césa(r)e Augüstu, pruclamàu impe(r)atû pe'a 10<sup>a</sup> votta, investìu du putere tribünissiu pe' l'11<sup>a</sup> votta", cun sutta, inte l'ürtima riga, u nüme(r)u ch'u marcava a distansa da prìa in questiùn dau [[Miliarium aureum|''miliarium aureum'']] de [[Romma|Rumma]]. Daa primma espresciùn, in cangiu, se sciorte fassile a truvà l'ànnu de l'intervèntu, u [[12 a.C.|12 primma de Cristu]]<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 128}}</ref>. * ''Miliaria'' de Adriàn: e prìe misse au tèmpu d'[[Adriàn]] i presentan in'iscrisiùn ciü lunga, cu'a distansa da [[Piaçensa|Piaxènsa]] a l'imprinsippiu e quella da Rumma au fundu. De cuntru, inta parte de mezzu du tèstu u gh'è scrìtu {{Maioscolétto|imp.caes.divi. / traiani.parthici.f. / divi.nervae.n.traia / nvs.hadrianvs.avg. / pont.max.trib.pot.ix. / cos.iii.viam.ivliam. / avg.a.flvmine.treb / bia.qvae.vetvstate. / interciderat.sva. / pecvnia.restitvit.}}<ref group="n.">A tradusiùn a l'è:{{Çitaçión|L'impe(r)atû Césare, fìu du divìn Traiàn Particu, nevu du divìn Nèrva, Traiàn Adriàn Augüstu, puntefice mascimu, investìu du putere tribünissiu pe'a nôna votta, cunsu(r)e pe'a tèrsa votta, u l'ha, a sò spese, rangiàu a Via Julia Augusta, a partì dau sciümme Trebbia, che u tèmpu u l'axeva rumpìu.}}</ref>, cun st'infurmasiùi chi ch'e permettan de fà remuntà l'intervèntu de l'Adriàn a primma de l'ànnu [[126]]<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 128-129}}</ref>. * ''Miliaria'' de Ca(r)acalla: i sun quelli da l'iscrisiùn ciü curta, {{Maioscolétto|imp.antoninvs / pivs.felix.avgvstvs / poni.cvravit}}, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Antunìn u Pìu, felisse augüstu, u l'è fètu de sta vìa l'ogèttu de cü(r)e soe", cun sutta in'ürtima riga dund'a gh'é(r)a a distansa da Rumma. De votte, pe'e sò iscrisiùi, ste prìe e sun stète atribuìe a l'[[Antoninus Pius|Antunìn Pìu]], che pe(r)ò u se(r)eva stètu in intervèntu troppu da vixìn a quellu de l'Adriàn, e du rèstu i cuincidden pe' dimensciùi cu'i âtri ''miliaria'' du Ca(r)acalla. Defèti, a dife(r)ènsa de quelli ciü antìghi, sti lì i sun ciü picìn, âti ciü o menu in metru e mezzu dau terén (1,70&nbsp;m inte tüttu, in cangiu di 2,15&nbsp;m de quelli d'Augüstu) e de 40-45 citti de diametru; inte sò iscrisiùi e pa(r)olle e sun destachèi da puntìn a trèi làtti<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 130-132}}</ref>. A l'ürtimu, nu l'è gua(r)i cè(r)u a fin ch'i l'han fètu i ''miliaria'' ciü veggi ina votta ch'u se n'è ciantàu di növi, tantu ch'u nu se pò esclüdde u derucamèntu pe' de raxùi pulitiche de quelli missi dai predecesùi. A ògni moddu, armenu inte quarche câxu, sti lì i g'han da êssise sarvèi, scibèn che numma e trê prìe du miju 601, a [[Mu̍negu-A̍utu|Munegu]], e sun cunusciüe pe' êsse restèi üna da fiancu a l'âtra pe' di seculi<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 132}}</ref>. == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=William Henry Hall|tìtolo=The Romans on the Riviera and the Rhone: A Sketch of the Conquest of Liguria and the Roman Province|url=https://books.google.com/books?id=CSMsAAAAYAAJ|ànno=1898|editô=Macmillan|çitæ=Lundra|léngoa=EN|cid=Hall, 1898}} * {{Çitta publicaçión|outô=Pierre Bodard|ànno=1974|méize=Lüju-Setèmbre|tìtolo=Les milliaires de la via Julia Augusta de Vado (Ligurie occidentale) au Var|revìsta=Nice Historique|editô=Acadèmia Nissarda|çitæ=Nissa|volùmme=Ànnu 77|nùmero=3|pp=125-162|léngoa=FR|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fwww.nicehistorique.org%2Fvwr%2F%3Fnav%3DIndex%26document%3D729|cid=Bodard, 1974}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Quilici|outô2=Stefania Quilici Gigli (a cü(r)a de)|tìtolo=Strade romane, ponti e viadotti|url=https://books.google.com/books?id=hLz37Hxn7uIC|ànno=1996|editô=L'Erma di Bretschneider|çitæ=Rumma|léngoa=IT|cid=Quilici & Quilici Gigli, 1996|ISBN=88-70-62951-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Cristina Corsi|tìtolo=Albenga città episcopale. Tempi e dinamiche della cristianizzazione tra Liguria di Ponente e Provenza, Atti del Convegno Internazionale (Albenga 21-23 settembre 2006)|url=https://www.academia.edu/30676103/|ànno=2007|editô=M. Marcenaro ed.|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=173-232|capìtolo=Luoghi di sosta terrestri e marittimi tra Liguria e Provenza in età tardoantica|cid=Corsi, 2007}} * {{Çitta publicaçión|outô=Marica Venturino|outô2=Margherita Roncaglio|outô3=Camilla Cermelli|ànno=2019|tìtolo=Storia e sopravvivenza di un tracciato stradale di età romana: la via Aemilia Scauri|revìsta=Quaderni di archeologia del Piemonte|çitæ=Tü(r)ìn|volùmme=Vul. 3|pp=35-50|léngoa=IT|url=http://www.sabap-to.beniculturali.it/Editoria/QUADERNI/3/02_Q3_storia%20e%20sopravvivenza%20di%20un%20tracciato-la%20via%20aemilia%20scauri.pdf|cid=Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2018/05/via-iulia-augusta.html|tìtolo=Via Iulia Augusta|léngoa=IT|vìxita=2025-02-20}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Stràdde da Ligùria]] [[Categorîa:Stöia da Ligùria]] [[Categorîa:Çiviltæ romànn-a]] kus0ay0wm58vdl5430z8uogccujyzew Pruvinsa d'Arbenga 0 31950 273468 273375 2026-08-24T18:41:36Z N.Longo 12052 /* Terito(r)iu */ wl 273468 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Stâto antîgo |nómme corénte = Pruvinsa d'Arbenga |mòtto = ''Provincia delle sette città''<ref name="Stefani1" /> |léngoa = [[Lengoa ligure|Lìgü(r)e]], [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] |capitâle prinçipâ = {{Scìnbolo|Albenga-Stemma.svg}} [[Arbenga]] |dipendénte da = {{Scìnbolo|Flag of Kingdom of Sardinia (1848).svg}} [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] |govèrno = |inìçio = 1º de zenâ du [[1819]] |fæto iniçiâle = Regiu edittu du 10 de nuvèmbre du 1818 |fìn = [[1859]] |fæto finâ = [[Decrêto Rattazzi|Decretu Rattazzi]] |teritöio òriginâle = 681,78&nbsp;km<sup>2</sup><ref name="Stefani1">{{Çitta|Stefani, 1835|p. 23}}</ref> |popolaçión = 59.903 |perîodo popolaçión = 1848<ref name="Stefani2">{{Çitta|Stefani, 1835|p. 24}}</ref> |vôxe sudivixoîn aministratîve = 7 mandamènti, 53 cumüi<ref name="Stefani1" /> |esportaçioîn = ö(r)iu, [[Vin|vìn]], [[càneva]]<ref name="Stefani3">{{Çitta|Stefani, 1835|p. 25}}</ref> |stâto precedénte = {{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Dipartimentu de Muntenötte]] |stâto sucesîvo = {{Scìnbolo|Flag of Italy (1861–1946).svg}} [[Sircunda(r)iu d'Arbenga]] }} A '''pruvinsa d'Arbenga''' (''Provincia d'Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è stèta ina sudivixùn teritu(r)iâle du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], ch'a gh'axeva a sò sêde in [[Arbenga]] e che, intu scistema d'alantu(r)a, a l'é(r)a pa(r)eggia pe' funsiùi ai ''[[arrondissement]]'' da [[Fransa]]. A pruvinsa d'Arbenga a l'è existìa dau [[1819]] au [[1859]], quandu, cu'u [[Decrêto Rattazzi|Decretu Rattazzi]], a l'è vegnüa u [[Sircunda(r)iu d'Arbenga]] e, cumme tâ, a l'è restâ in funsiùn fina du [[1926]], ànnu da sò uniùn cu'u [[Çircundäju de Sann-a|Sircunda(r)iu de Savuna]] inta növa [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]. == Sto(r)ia == A pruvinsa d'Arbenga a l'è intrâ in funsiùn au primmu de zenâ du [[1819]], segundu a növa urganizasiùn aministrativa du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] vusciüa cun edittu du 10 de nuvèmbre du [[1818]]. E tère lìgü(r)i, dau passaggiu ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]] du [[1815]], e l'é(r)an defèti spartìe in scê intendènse de [[Zena]], [[Sann-a|Savuna]] e [[A Spèza|Spezza]], tütte trê intu [[Ducâto de Zêna|dücàu de Zena]], e numma ai fìn giüdisia(r)i a gh'é(r)a ina spartisiùn in sce sette pruvinse. Cun st'edittu s'è pe(r)ò turnàu a in scistema ciü scimile a quellu ch'u gh'é(r)a au tèmpu di fransesi, ch'u l'axeva funsiunàu meju, furmandu e cuscì dìte "divixùi" ch'e mettevan asemme ciü pruvinse, intu mèntre muntèi de nüme(r)u da trê a sette e vegnüe dunca pa(r)egge pe' terito(r)iu a quelle zà duve(r)èi daa giüstissia<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://siusa-archivi.cultura.gov.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=43244|tìtolo=Divisione di Genova|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>. Au primmu de zenâ du [[1848]] a pruvinsa d'Arbenga a l'è sciurtìa d'inta [[Divixón de Zêna|divixùn de Zena]], dund'a se truvava daa rifurma du [[1819]], cu'a creasiùn da növa [[Divixùn de Sann-a|divixùn de Savuna]], ch'a cumprendeva ancù e due [[Pruvincia de Sann-a|pruvinse de Savuna]] e [[Pruvinsa de Acqui|de Acqui]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia della collettività'', p. 84}}</ref>. A pruvinsa d'Arbenga a l'è restâ in funsiùn fina a l'intrâ in vigû da lezze n° 3702 du 23 d'utubre du [[1859]], meju cunusciüa cumme u [[Decrêto Rattazzi|Decretu Rattazzi]], ch'a l'ha missu a növu a sudivixùn aministrativa du regnu, cu'e divixùi ch'e sun cuscì vegnüe de pruvinse e e vegge pruvinse di sircunda(r)i. Au pòstu da pruvinsa arbenganese u l'è stètu dunca fundàu u [[sircunda(r)iu d'Arbenga]], cumpresu inta növa [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa de Zena]] cu'i mèximi cunfìn de primma. == Aministrasiùn == In [[Arbenga]], in qualitè de sêde de pruvinsa, se ghe truvava dife(r)ènti istitusiùi de guèrnu e, intu detaju, u gh'é(r)a in Cumandante, in Cunseju de Giüstissia e in Prefèttu, ciü che l'Intendènte o Vice-Intendènte<ref name=":8">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Breve storia della collettività'', p. 83}}</ref>. === Intendènti === Cumme pe'e âtre pruvinse du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], a cappu de quella d'Arbenga u gh'é(r)a in intendènte pruvinsâle, furmalmènte au de sutta de l'intendènte de divixùn ma che, in scia fìn, u gh'axeva d'autunumìa de bilanciu e de respunde diretamènte au guèrnu<ref name=":7" />. Intu detaju, da l'anesiùn au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] i intendènti d'Arbenga i sun stèti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=413|cid=Rossi, 1870}}</ref>: {| class="wikitable" !N° ! colspan="2" |Periudu !Intendènte |- |1 |1814 |1815 |V. Peirana |- |2 |1816 |1820 |Mario De Veri |- |3 |1821 |1821 |Giuseppe Zanotti |- |4 |1822 |1823 |Emanuele Gonzalez |- |5 |1824 |1829 |Ignazio Somis di Chiavrie |- |6 |1830 |1834 |Luigi Noè |- |7 |1835 |1840 |Cesare Gio Battista De Marini |- |8 |1841 |1844 |Gaudenzio Melchioni |- |9 |1845 |1847 |Camillo Santi |- |10 |1848 |1849 |Carlo Balladore |- |11 |1850 |1851 |Giulio Cesare Cavalli |- |12 |1852 |1854 |Luigi Cisa Asinari Di Gresy |- |13 |1855 |1858 |Carlo Verani Masin |- |14 |1859 |1859 |Raffaele Solinas |- |15 |1860 |1862 |Giorgio Modegnani |} === Terito(r)iu === A pruvinsa d'Arbenga, parte da [[Divixón de Zêna|divixùn de Zena]], a cunfinava a punènte cu'a [[Pruvinsa d'Inéia|pruvinsa d'Ineja]] ([[divixùn de Nissa]]), a setentriùn cun [[Pruvinsa de Munduvì|quella de Munduvì]] ([[divixùn de Cuni]]) e a levante cu'a [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], ciü che faciâse in sciu [[Mâ Ligure|Mâ Lìgü(r)e]] a meridiùn<ref>{{Çitta|De Bartolomeis, 1847|p. 1243}}</ref>. A cumprendeva dunca tütta a parte de [[Rivêa|Rive(r)a]] fra u [[Cou de Noi|Câu de Nûi]] e quellu d[[u Sèrvu]], e a muntava versu l'entrutèra pe'u [[Finô|Finâ]], l'âta [[Burmia (valä)|Burmia]], a [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]], a [[Ciâna d'Arbenga]] cu'e valè ch'e ghe finiscen e a [[valâ du Me(r)ula]]<ref name=":8" />. A pruvinsa d'Arbenga a l'é(r)a spartìa inte sette mandamènti, ch'i ne recampavan i 53 cumüi<ref>{{Çitta|De Bartolomeis, 1847|p. 29}}</ref>. {| class="wikitable" !N° !Capitâle !Cumün !Pupulasiùn (1848) !Estensciùn |- | style="text-align:center;" |I |[[Arbenga]] |[[Arbenga]], [[Arnascu]], [[Campugexa]], [[Castergiancu]], [[Castrevegliu|Casterveggiu]], [[Èrli]], [[Garlenda]], [[Naxin|Naxìn]], [[Sènexi]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[Unsu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Utuê]], [[Vendùn]], [[Villanöva]]<ref name=":0">{{Çitta|Stefani, 1835|p. 26}}</ref> | style="text-align:right;" |16.270<ref name=":0" /> | style="text-align:right;" |189,42&nbsp;km<sup>2</sup><ref name=":0" /> |- | style="text-align:center;" |II |[[Carizan|Ca(r)issàn]] |[[Bardenèi]], [[Carizan|Ca(r)issàn]], [[Mascimin|Mascimìn]]<ref name=":1">{{Çitta|Stefani, 1835|p. 208}}</ref> | style="text-align:right;" |4.210<ref name=":1" /> | style="text-align:right;" |192,50&nbsp;km<sup>2</sup><ref>Dife(r)ènsa fra l'estensciùn da pruvinsa e quelle di âtri mandamènti, in mancansa du valû</ref> |- | style="text-align:center;" |III |[[Andôa|Andö(r)a]] |[[Andôa|Andö(r)a]], [[Casanöva]], [[Staanéllu|Stananellu]], [[U Téstegu|U Testegu]], [[Vellegu]]<ref name=":2">{{Çitta|Stefani, 1835|p. 52}}</ref> | style="text-align:right;" |6.259<ref name=":2" /> | style="text-align:right;" |83,52&nbsp;km<sup>2</sup><ref name=":2" /> |- | style="text-align:center;" |IV |[[U Burgu (Finô)|U Burgu de Finâ]] |[[A Marina (Finô)|A Ma(r)ìna de Finâ]], [[Côrxi|Carxi]], [[Feìn]], [[Gura]], [[Lacremô|Lacremà]], [[Orcu]], [[Pèrti]], [[Pia (Finô)|Pìa]], [[Riôtu|Riâtu]], [[U Burgu (Finô)|U Burgu de Finâ]], [[Varigotti|Va(r)igotti]]<ref name=":3">{{Çitta|Stefani, 1835|p. 463}}</ref> | style="text-align:right;" |12.739<ref name=":3" /> | style="text-align:right;" |47,20&nbsp;km<sup>2</sup><ref name=":3" /> |- | style="text-align:center;" |V |[[A Prìa]] |[[A Prìa]], [[Bardìn Növu]], [[Bardìn Veggiu]], [[Borṡi|Borzi]], [[Giüstexine|Giüstènexe]], [[Magiö|Majö]], [[Ransci|Ransi]], [[U Tû]], [[Ver̭éssu|Ve(r)ezzi]], [[Vèrxi (Löa)|Vèrxi]]<ref name=":4">{{Çitta|Stefani, 1835|p. 902}}</ref> | style="text-align:right;" |7.173<ref name=":4" /> | style="text-align:right;" |64,35&nbsp;km<sup>2</sup><ref name=":4" /> |- | style="text-align:center;" |VI |[[Arasce|A(r)àsce]] |[[Arasce|A(r)àsce]], [[L'Aigheuja|Leigueja]]<ref name=":5">{{Çitta|Stefani, 1835|p. 17}}</ref> | style="text-align:right;" |6.848<ref name=":5" /> | style="text-align:right;" |63,66&nbsp;km<sup>2</sup><ref name=":5" /> |- | style="text-align:center;" |VIII |[[Löa]] |[[Barestin|Balestrìn]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Carpe]], [[Löa]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]]<ref name=":6">{{Çitta|Stefani, 1835|p. 633}}</ref> | style="text-align:right;" |6.494<ref name=":6" /> | style="text-align:right;" |41,13&nbsp;km<sup>2</sup><ref name=":6" /> |} == Nòtte == <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Guglielmo Stefani|tìtolo=Dizionario generale geografico-statistico degli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=d3s5AAAAcAAJ|ànno=1835|editô=Cugini Pomba e Comp. Editori|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|cid=Stefani, 1835}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi De Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C|ànno=1847|editô=Tipografia Chiro e Mina|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|cid=De Bartolomeis, 1847}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Provinse da Liguria|Arbenga]] [[Categorîa:Stöia da Ligùria]] t3sdbl9udf7do735ev78816s47amfkv Viegni 0 32301 273453 263853 2026-08-24T14:53:40Z Luensu1959 1211 /* Stória */ detaggiu - sun apreuvo a contatä 'na persùnn-a de Viegni pe avei cunferma du testu e pe mettighe 'n audio 273453 wikitext text/x-wiki {{noveize|variànte=, inta variante 'd l'òta Val Burbèia}} [[File:Panurama 'd Viegni.jpg|thumb|300px|Panuròma 'd Viegni]] '''Viegni''' (''Vegni'' in italiàn) l'è 'na frasción id [[Caréga]], inte l'òta [[Val Borbêa|val Burbéia]]. U gh'è 6 abitanti<ref>https://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/alessandria_carregaligure_vegni.html#:~:text=Nella%20frazione%20o%20localit%C3%A0%20di%20Vegni%20risiedono%20sei,legalmente%2C%20oltre%20a%20zero%20divorziati%20e%20uno%20vedovi.</ref>. == Geugrafîa == Er paìze 'd Viegni u s'tröva a 1.040m d'altitüdine e arente a-r Munte Antua (1.597m). [[File:Vége chè `d Viegni.jpg|thumb|Viége chè 'd Viegni]] == Stória == Viegni l'è stó ligó a-a [[Repùbrica de Zena|Repüblica 'd Ziéna]] per tanti séculi. Da-r [[1797]] a-r [[1805]] l'ò fòcciu pòrte da [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Lìgure]], pöi fin a-r [[1814]] l'êa pòrte d'l'[[Prìmmo Inpêro Françéize|impéru napoleonicu]] e da-r [[1815]] pòrte du [[Regno de Sardegna|Regnu 'd Sardegna]] inta Divixón id [[Zena|Ziéna]] e inta Pruvìncia 'd [[Neuve|Növe]]. Da-r [[1859]] u fò pòrte da [[Provinsa de Lisciandria|Pruvìncia 'd Lisandria]]. == Posti interesanti == A géza der paìze a l'è dedicò a Santa Maia Asunta e i l'àn custruìa tra l'ònnu 1624 e l'ònnu 1635. [[File:A géza `d Viegni.jpg|thumb|A géza 'd Santa Maia a Viegni]] == Ecunumîa == == Cultüa == A Viegni u s' pòrla incù a [[lengoa ligure|lingua lìgure]] inta variante 'd l'òta Val Burbèia. Anche a cüzéin-a l'è principalmènte lìgure. == Manifestasción == == Feste e fêe == L'ültima dméinga 'd lüiu == Siti culeghè == * [https://vegni-valborbera.it vegni-valborbera.it] {{Clear}} == Òtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Lusciàndria]] h609rz9e2on5kdropo7rfydwftq3i7j Dipartimentu de Muntenötte 0 32499 273479 269736 2026-08-24T18:56:54Z N.Longo 12052 wl 273479 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|grafîa=, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a}} [[Immaggine:Carte Topographique du Département de Montenotte - Rédigée par les soins de Mr le Comte de Chabrol Prefet. Echelle de 10. 000 Metres (=Om. 050 ; 1 - 200 000 ) ; Dessinée par Cecchi, géographe - btv1b8492390m.jpg|miniatura|Mappa d'u dipartimentu de Muntenötte|483x483px]] U '''dipartimentu de Muntenötte''' (''Département de Montenotte'' in [[Lengua françéise|françeize]]) u l'è stètu 'n dipartimentu d'u [[Prìmmo Inpêro françéize|Primmu Inperu françeize]] ch'u se spandeiva tra a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]] e u [[Monferòu|Munferóu]]. == Geugrafia == === Teritoju === U dipartimentu, p'ou sö teritoju, u l'è stètu 'n fètu de gran nuvitè p'â regiùn, scicumme ch'u l'ha dètu p'â primma votta 'n'ünitè aministrativa a de tère che, a despetu d'a pulìtica d'i sö guvèrni, da seculi gh'ävan di ligammi cumerciäli streiti. Ciü che i duì çircundäi de Sann-a e d'U Portu, insc'â [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], u dipartimentu u cunprendeiva quelli d'Acqui e Çeva che, da-u [[1802]], ean rispetivamente int'i [[Dipartimentu d'u Tànaru|dipartimenti d'u Tànaru]] e [[Dipartimentu d'u Stüra|d'u Stüra]]<ref>{{Çitta|Assereto, 1993|''Il dipartimento di Montenotte: amministrazione, economia e statistica. La nascita del dipartimento di Montenotte'', p. 66}}</ref>. Se primma u gh'ea a pulìtica, da-u mä, de purtä tütti i tràffeghi cu'u [[Piemonte|Piemunte]] a [[Zena]], a dannu de [[Sann-a]], e, da-u munte, de schivä i porti ligüri in favù de [[Nissa]], u fètu de truväse sutt'a-a mèxima aministraçiùn u l'ha spuncióu vèrsu i ligammi ciü natüräli, a gran vantaggiu pe ste regiuìn che, sutt'a-e vege aministraçiuìn, n'ean ninte ciü che de periferie<ref>{{Çitta|Assereto, 1993|''Il dipartimento di Montenotte: amministrazione, economia e statistica. La nascita del dipartimento di Montenotte'', pp. 68-71}}</ref>. U dipartimentu de Muntenötte u cunfinäva cun quelli [[Dipartimentu d'u Stüra|d'u Stüra]] e [[Dipartimentu de Marengu|de Marengu]], a levante cun [[Dipartimentu de Zena|quellu de Zena]] e a punente cun [[Dipartimentu d'e Arpi Marìtime|quellu d'e Arpi Marìtime]]. D'u [[1810]], u cuntäva de 289.823 abitanti, in sce 'n'area de 393.798 ètari<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Almanach impérial pour l'année M.DCCC.X|url=https://books.google.com/books?id=yVlPAAAAcAAJ&pg=PA395|ànno=1810|editô=Chez Testu et C<sup>ie</sup>.|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|p=395|capìtolo=Departement de Montenotte}}</ref>, mentre segundu quante pübblicóu da-u Chabrol int'e sö ''Statistiques'', l'estensciùn p'oĝn̂i çircundäiu e cantùn a l'ea, in ètari, de<ref>{{Çitta|Assereto, 1993|''Capitolo I. Topografia'', p. 339}}</ref>: * Çircundäiu d'[[Acqui Terme|Acqui]] (101.176): cantuìn de [[Acqui Terme|Acqui]] (12.240), [[Castelletto d'Olba|Castelettu d'Urba]] (13.175), [[O Dê|Degu]] (10.518), [[Incisa Scapaccino|Inciza]] (7.808), [[Nizza Monferrato|Nissa Munferóu]] (10.778), [[Santo Stefano Belbo|San Steva Belbu]] (8.727), [[Spigno Monferrato|Spiĝn̂u]] (14.535), [[Visone (Italia)|Visùn]] (23.395). * Çircundäiu de [[Sêva|Çeva]] (106.274): cantuìn de [[Carizan|Calisàn]] (19.584), [[Sêva|Çeva]] (20.419), [[Dogliani|Dugiàn]] (8.613), [[Garesce]] (16.505), [[Merexo|Milléximu]] (11.980), [[Murazzano|Mürasàn]] (9.952), [[Saliceto|Salicetu]] (7.345), [[Ulmea|Urmea]] (11.876) * Çircundäiu de [[Sann-a]] (77.978): cantuìn de [[A Prìa]] (11.489), [[Còiri|Cäiru]] (15.966), [[Cuggiæn|Cügén]] (6.125), [[Finô|Finä]] (4.940), [[Nöi|Noi]] (2.233), [[Sann-a]] (10.133), [[Sascê|U Saŝĉellu]] (13.517), [[Väze]] (12.575). * Çircundäiu d'[[U Portu]] (75.809): cantuìn de [[A Cêve|A Ceive]] (17.825), [[A Maina de Dian|A Main-a de Dian]] (5.960), [[Arasce]] (6.366), [[Arbenga]] (18.533), [[Burgumau|Burgumä]] (7.575), [[Inéia|Onegia]] (4.375), [[San Steva a Mâ|San Steva]] (8.875), [[U Portu]] (6.300). === Sudivixuìn === U dipartimentu u l'ea spartiu int'i ''arrondissements'' chì de sutta, diti suttuprefetüe o çircundäi ascì, spartii a sö votta inte di cantuìn: * [[Sann-a]], cantuìn: [[A Prìa]], [[Còiri|Cäiru]], [[Cuggiæn|Cügén]], [[Finô|Finä]], [[Nöi|Noi]], [[Sann-a]], [[Väze]] e [[Sascê|U Saŝĉellu]]. * [[Acqui Terme|Acqui]], cantuìn: [[Acqui Terme|Acqui]], [[Castelletto d'Orba|Castelettu d'Urba]], [[O Dê|Degu]], [[Incisa Scapaccino|Inciza]], [[Nizza Monferrato|Nissa Munferóu]], [[Santo Stefano Belbo|San Steva Belbu]], [[Spigno Monferrato|Spiĝn̂u]] e [[Visone (Italia)|Visùn]]. * [[Sêva|Çeva]], cantuìn: [[Carizan|Calisàn]], [[Sêva|Çeva]], [[Dogliani|Dugiàn]], [[Garesce]], [[Merexo|Milléximu]], [[Murazzano|Mürasàn]], [[Saliceto|Salicetu]] e [[Ulmea|Urmea]]. * [[U Portu]], cantuìn: [[A Cêve|A Ceive]], [[A Maina de Dian|A Main-a de Dian]], [[Arasce]], [[Arbenga]], [[Burgumau|Burgumä]], [[Inéia|Onegia]], [[San Steva a Mâ|San Steva]] e [[U Portu]]. === Cumüni === D'u [[1807]], a ripartiçiùn aministrativa a-u livellu d'i cumüni a l'ea cuscì inandiä<ref>{{Çitta|Marco Bologna|pp. 19-21|Stoja Patria, 1982|tìtolo=L'archivio della Prefettura del Dipartimento di Montenotte nell'Archivio di Stato di Savona (1805-1814)}}</ref>: {| class="wikitable" !Suttuprefetüa !Cantùn !Cumüni |- | rowspan="6" |[[Sann-a]] |[[Sann-a]] |[[A Moenn-a d'Arbisseua|A Main-a d'Arbissöa]], [[D'Ätu d'Arbissöa]], [[Èllia]], [[Sann-a]] |- |[[A Prìa]] |[[A Prìa]], [[Barestin|Balestrìn]], [[Bardìn Növu]], [[Bardìn Veggiu|Bardìn Vegiu]], [[Borṡi|Borzi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Giüstexine|Giüstéxine]], [[Gura]], [[Löa]], [[Magiö]], [[Ransci|Ransi]], [[Tuiran|Tuiàn]], [[U Tû|U Tù]], [[Vèrsci|Vèrxi]], [[Ver̭éssu|Veressi]] |- |[[Cuggiæn|Cügén]] |[[Cadebunn-a]], [[Cuggiæn|Cügén]], [[R'Urba|L'Urba]], [[Martinn-a d'Urba|Martinn-a]], [[Muntaĝn̂a (Cügén)|Muntaĝn̂a]], [[Riasca]], [[Sascê|U Saŝĉellu]], [[U Segnu]], [[O Tilieto|U Tilietu]], [[Valeggia]], [[Vuè]] |- |[[Finô|Finä]] |[[Bormia|Burmia]], [[Carbüa]], [[Còiri|Cäiru]], [[Còrcre|Càrcae]], [[Côrxi|Cärxi]], [[E Vene]] e [[Riôtu|Riätu]], [[Fegìn]], [[Finô|Finä]], [[Lacremô|Lacremä]], [[L'Atè|L'Âtä]], [[Màllae|Mallae]], [[Muntixellu]], [[Orcu]], [[Palëre|Pallae]], [[Pèrti]], [[Varigotti]] |- |[[Nöi|Noi]] |[[Berzezzi]], [[Magnùn]], [[Nöi|Noi]], [[Spoturnu|Sputurnu]], [[Tusce (Noi)|Tuŝĉe]], [[Vessi]] |- |[[Väze]] |[[Çelle]], [[Cogoeuo|Cugöu]], [[Invrea]], [[San Giuàn (A Steira)|San Giuàn]], [[San Martìn (A Steira)|San Martìn]], [[Rensén]], [[Väze]] |- | rowspan="8" |[[U Portu]] |[[U Portu]] |[[A Turassa]], [[Cà Carli]], [[Car̂amagna|Caramaĝn̂a]], [[I Ciai (Imperia)|I Cen]], [[I Pöxi|I Pözzi]], [[Murteu (Imperia)|Murteu]], [[Prelà]], [[U Duseu|U Duçeu]], [[U Portu]], [[Vaxìa]], [[Villatalla]] |- |[[A Cêve|A Ceive]] |[[A Cêve|A Ceive]], [[A Lavina|A Lavinn-a]], [[Armu]], [[Aquila (cumüne)|Àquila]], [[Cartari]], [[Cuxe]], [[Mendaiga]], [[Möa]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]], [[Purnasce|Purnaŝĉe]], [[Ransu]], [[Ressu]], [[Vesargu]], [[Übaga|Übäga]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] |- |[[A Maina de Dian|A Main-a de Dian]] |[[A Maina de Dian|A Main-a de Dian]], [[Aèntìn|Arentìn]], [[Buéllu|Burellu]], [[Cadeina|Câdeìnn-a]], [[Dian San Pê|Diàn San Pé]], [[Vìlla Faròdi|Farädi]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bèrtumé]], [[U Castéllu de Diàn|U Castellu de Dian]], [[U Sèrvu|U Çèrvu]] |- |[[Arasce]] |[[Andôa|Andöa]], [[Arasce]], [[L'Aigheuja|Laigueggia]], [[Staanéllu|Stelanellu]] |- |[[Arbenga]] |[[Arbenga]], [[Arnascu]], [[Campugexa|Canpugexa]], [[Castergiancu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Èrli|Erli]], [[Garlenda]], [[Süccaellu]], [[Unsu]], [[Utuê|Utué]], [[Vellegu|Véllegu]], [[Vendùn]], [[Villanöva]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Çejä]] |- |[[Burgumau|Burgumä]] |[[A Tûria|A Turia]], [[Burgumau|Burgumä]], [[Cairònega|Cairónega]], [[Ciüsànegu|Ciüzànegu]], [[Lüxinascu]], [[Uigu]], [[Ville San Pé]] |- |[[Inéia|Onegia]] |[[A Guardia]], [[A Costa d'Inéia|A Costa]], [[Inéia|Onegia]], [[Puntedasce|Puntedaŝĉe]], [[Sant'Agâ (Imperia)|Sant'Agä]] |- |[[San Steva a Mâ|San Steva]] |[[A Riva (cumüna)|A Riva]], [[Buscumâ|Buscumä]], [[Carpaxe|Carpäxe]], [[A Sipressa|A Çiprèssa]], [[Sivessa|Çivessa]], [[A Còsta|A Costa]], [[Prebüna|Priabrünn-a]], [[Pumpiana|Punpiäna]], [[Vingöia|Lengueggia]], [[San Luensu (cumüna)|San Luensu]], [[San Steva a Mâ|San Steva]], [[U Castelà (cumüna)|U Castelä]], [[U Tersö]] |- | rowspan="8" |[[Acqui Terme|Acqui]] |[[Acqui Terme|Acqui]] |[[Acqui Terme|Acqui]], [[Alice Bel Colle|Àlice]], [[Castel Rocchero|Castel Ruché]], [[Bistagno|Bistaĝn̂u]], [[Monastero Bormida|Munasté Burmia]], [[Montabone|Muntabùn]], [[Ricaldone|Ricaldùn]], [[Strevi]], [[Terzo (Italia)|Tèrsu]] |- |[[Castelletto d'Olba|Castelettu d'Urba]] |[[A Roca|A Rocca]], [[Berforte]], [[Biziu]], [[Carpeneto|Carpenetu]], [[Castelletto d'Olba|Castelettu d'Urba]], [[Casaèzo|Cazaleggiu]], [[Cavriò|Cavriä]], [[Francavilla (Biziu)|Francavilla]], [[Lerma|Lèrma]], [[Muntaudé|Muntaldé]], [[Scirvan|Scirvàn]], [[Tageu|Tagiö]], [[Tascereu|Tascerö]] |- |[[O Dê|Degu]] |[[O Dê|Degu]], [[Mieuja|Miöggia]], [[Pareto (Italia)|Paretu]] |- |[[Incisa Scapaccino|Inciza]] |[[Bruno (Italia)|Brün]], [[Carentino|Carentìn]], [[Castelletto Molina|Castelettu Mulinn-a]], [[Fontanile|Funtanile]], [[Incisa Scapaccino|Inciza]], [[Maranzana|Maransann-a]], [[Mombaruzzo|Munbarüssu]], [[Quaranti]] |- |[[Nizza Monferrato|Nissa Munferóu]] |[[Bergamasco (Italia)|Bergamascu]], [[Calamandrana|Calamandrann-a]], [[Cassinasco|Casinascu]], [[Castelnuovo Belbo|Casternövu Belbu]], [[Castel Boglione|Casterveu]], [[Cortiglione|Curtigiùn]], [[Moasca|Muasca]], [[Nizza Monferrato|Nissa Munferóu]], [[Rocchetta Palafea|Ruchetta Palafea]], [[Sessame]], [[Vaglio Serra|Vallu]] |- |[[Spigno Monferrato|Spiĝn̂u]] |[[A Ciana|A Ciann-a]], [[Cagna|Caĝn̂a]], [[Castelletto d'Erro|Castelettu d'Èrru]], [[Giusvala|Giüsvalla]], [[Malvicino|Mävixìn]], [[Merana|Merann-a]], [[Montechiaro d'Acqui|Muntecèu]], [[Ponti (Italia)|Punti]], [[Roboaro|Rubuäru]], [[Serole|Sérole]], [[Spigno Monferrato|Spiĝn̂u]], [[Turpino|Türpìn]] |- |[[Santo Stefano Belbo|San Steva Belbu]] |[[Bubbio|Bubbiu]], [[Castiglione Tinella|Castigiùn Tinella]], [[Cossano Belbo|Cusàn Belbu]], [[Mango (Italia)|Mangu]], [[Rocchetta Belbo|Ruchetta Belbu]], [[Santo Stefano Belbo|San Steva Belbu]], [[San Giorgio Scarampi|San Zorzu d'i Scaranpi]], [[Vesime|Vésime]] |- |[[Visone (Italia)|Visùn]] |[[Cartosio|Cartoziu]], [[Cascinelle]], [[Castelnuovo Bormida|Casternövu Burmia]], [[Cavatore|Cavatù]], [[Chermoìn|Cremulìn]], [[Grognardo|Grugnardu]], [[Melazzo|Melassu]], [[Morere|Muläre]], [[Montaldo Bormida|Muntädu Burmia]], [[Morbello|Murbèllu]], [[Morsasco|Mursascu]], [[Prasco|Prascu]], [[Ponzone|Punsùn]], [[Rivalta Bormida|Riväta Burmia]], [[Trisobbio|Trisöbbiu]], [[Orsara Bormida|Ursära]], [[Visone (Italia)|Visùn]] |- | rowspan="8" |[[Sêva|Çeva]] |[[Sêva|Çeva]] |[[Bagnascu]], [[Battifollo|Batifollu]], [[Sêva|Çeva]], [[Lesegno|Lezeĝn̂u]], [[Lisio|Liziu]], [[Malpotremo|Malpotremu]], [[Mascimin|Mascimìn]], [[Mombasiglio|Munbasiggiu]], [[Nucetto|Nuxetu]], [[Perlo|Pèrlu]], [[Priero|Prieru]], [[Roascio|Ruasciu]], [[Sale (Italia)|Säle]], [[Scagnello|Scagnellu]], [[Torresina|Turicella]] |- |[[Carizan|Calisàn]] |[[Bardenèi|Bardinetu]], [[Carizan|Calisàn]], [[Moriaodo|Muriädu]], [[Oseria|Useĵa]] |- |[[Dogliani|Dugiàn]] |[[Belvedere Langhe]], [[Bonvicino|Bunvixìn]], [[Clavesana|Clavezann-a]], [[Dogliani|Dugiàn]], [[Farigliano|Farigiàn]] |- |[[Garesce]] |[[Garesce]], [[Naxin|Naxìn]], [[Prióra|Priöa]], [[Viura|Viula]] |- |[[Merexo|Milléximu]] |[[Biestro|Bièstru]], [[Carèt (Còiri)|Carettu]], [[Castelnuovo di Ceva|Casternövu de Çeva]], [[Cengë|Cengiu]], [[Ciòi|Cioi]], [[Cosceria|Cusceria]], [[Merexo|Milléximu]], [[Montezemolo|Muntezémulu]], [[Ròcavignâ|Rocavignä]], [[Ruchëtta (Còiri)|Ruchetta Cäiru]], [[Ruchëtta (Cengë)|Ruchetta Cengiu]] |- |[[Murazzano|Mürasàn]] |[[Bastia Mondovì|Bastia Munduvì]], [[Castellino Tanaro|Castelìn Tànaru]], [[Cigliè|Cigié]], [[Igliano|Igiàn]], [[Marsaglia|Marsaggia]], [[Mombarcaro|Munbarcäru]], [[Murazzano|Mürasàn]], [[Paroldo|Paroldu]], [[Rocca Cigliè|Rocca Cigié]] |- |[[Saliceto|Salicetu]] |[[Camerana|Camerann-a]], [[Gottasecca|Gotasecca]], [[Monesiglio|Muneziggiu]], [[Saliceto|Salicetu]] |- |[[Ulmea|Urmea]] |[[Àutu|Ätu]], [[Cravaüna|Cravaünn-a]], [[Ulmea|Urmea]] |} == Stoja == === Urigine d'u numme === A diferensa d'a ciü parte di dipartimenti d'alantùa, quellu de Muntenötte u nu piggia u numme da 'n elementu inpurtante d'u sö teritoju ma ciütóstu, cumme [[Dipartimentu de Marengu|quellu de Marengu]], da 'na gran bataggia. Int'u detaggiu, u riferimentu a-a vitoja d'u [[1796]] cuntra l'armä austriaca int'a [[bataggia de Muntenötte]], a l'è u segnu d'u favù e de l'interventu dirèttu d'u [[Napolion Bonaparte|Napuliùn]] int'a creaçiùn d'u dipartimentu, che cuscì u l'ha vusciüu regurdä a sö primma, grande, vitoja<ref>{{Çitta|Assereto, 1993|''Il dipartimento di Montenotte: amministrazione, economia e statistica. La nascita del dipartimento di Montenotte'', pp. 65-66}}</ref>. === Fundaçiùn === U dipartimentu de Muntenötte u l'è nasciüu cun l'anesciùn d'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a-a [[Prìmmo Inpêro françéize|Fransa]], dumandä a-i 4 de züĝn̂u d'u [[1805]] e, a marcä u fètu ch'a fuise ben stèta int'i prugètti d'i françeixi, tenpu de duì giurni l'è sciurtìu u decrêtu inperiäle insc'â questiùn. Cun stu lì a ciü parte d'a Repübbrica a l'è stèta spartìa int'i [[Dipartimento de Zena|dipartimenti de Zena]], de Muntenötte e [[Diparimento di Apenìn|d'i Apenìn]], mentre e tère a punente de l'[[Argentina (s-ciümera)|Argentinn-a]], int'u çircundäiu de Sanremmu, sun finìe int'u [[dipartimentu de Arpi Marìtime]]<ref name=":1">{{Çitta|Assereto, 1993|''Il dipartimento di Montenotte: amministrazione, economia e statistica. La nascita del dipartimento di Montenotte'', p. 64}}</ref>. A sta növa, a [[Sann-a]] e inte de ätre çitè d'u punente se gh'è tegnüu de manifestaçiuìn d'u populu in favù d'a növa aministraçiùn, isandu a bandêa françeize e di èrchi de triunfu pe l'inperatù<ref name=":1" />. U favù d'e gente vèrsu i françeixi, insemme a-u valù stratégicu de ste tère, han purtóu l'atençiùn d'u guvèrnu çenträle insc'ou dipartimentu. U sö primmu prefèttu, l'[[Hugues Nardon]], u l'ha fètu partì a növa aministraçiùn çernendu, pe cunpetense e pe famiggia, di funsiunäi d'u postu ciü che françeixi o, pezu, d'u vegiu guvèrnu, che ne vegnivan p'ou ciü da Zena<ref>{{Çitta|Assereto, 1993|''Il dipartimento di Montenotte: amministrazione, economia e statistica. Da Nardon a Chabrol'', pp. 71-73}}</ref>. === Da-u Chabrol a-a fin === [[Immaggine:BONNEFOY(1897) p4.545 CHABROL de. VOLVIC (Gilbert-Joseph-Gaspard, Comte de).jpg|miniatura|265x265px|U [[Gaspard de Chabrol]], pe sett'anni a Sann-a]] D'u [[1806]], cu'u stramüu d'u Nardon a [[Parma]], u l'è stètu numinóu a prefèttu d'u dipartimentu u [[Gaspard de Chabrol|Gilbert Joseph Gaspard, cunte de Chabrol de Volvic]], che de lì u l'è restóu a [[Sann-a]] pe tostu sett'anni. Tegnüu de lungu in gran cuntu da-i sö çitadìn, u s'è fètu cunuŝĉe da sübbitu p'â sö pasciùn e aspertixe int'u sö rollu, ch'a l'è restä int'a memoja d'e gente ben doppu de quande, d'u [[1812]], u l'è pasóu a-a [[dipartimentu d'a Senna]]<ref name=":2">{{Çitta|Assereto, 1993|''Il dipartimento di Montenotte: amministrazione, economia e statistica. Da Nardon a Chabrol'', pp. 73-75}}</ref>. U Chabrol, da l'agustu d'u [[1809]] a-u meize de züĝn̂u d'u [[1812]], u l'è stètu ascì u respunsàbile e u cumisäju de l'inperu a-u [[Pappa Piu VII]], ch'u l'ea tegnüu in prexùn proppiu a Sann-a pe vuluntè d'u [[Napolion Bonaparte|Napuliùn]]<ref name=":3">{{Çitta|Marie-Vic Ozouf-Marignier|''Chabrol de Volvic: profilo biografico di un grande funzionario. La prigionia del Papa a Savona'', p. 29|Assereto, 1993}}</ref>. Ciü tardi, d'u [[1824]], u vegiu prefèttu u l'ha dètu a-e stanpe e sö ''Statistiques'' d'u dipartimentu, cu'e infurmaçiuìn ch'u gh'äva fètu recögge mentre ch'u l'ea in càrega<ref name=":2" />. U dipartimentu u l'ha finiu d'existe cu'u cazze d'u Napuliùn d'u [[1814]] e, int'u detaggiu, fin a-u dezbarcu d'i anglu-sicilién int'u meize d'arvì de quellu annu. Dapö, pasóu a cürta ricustituçiùn d'u stätu ligüre, pe decixùn d'u [[Congresso de Vienna|Cungrèssu de Vienna]] stu teritoju u l'è finiu sutt'a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://sias-archivi.cultura.gov.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=76956|tìtolo=Préfecture du Département de Montenotte/Prefettura del Dipartimento di Montenotte|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30|outô=Sistema informativo degli Archivi di Stato}}</ref>. A-a giurnä d'ancö, e tère che l'ean int'u dipartimentu de Muntenötte sun spartie tra e [[Pruvincia de Sann-a|pruvince de Sann-a]], [[Provinsa de Lisciandria|Lüsciandria]], [[Pruvincia de Imper̂ia|Inpeia]] e [[Provinsa de Cuneo|Cüniu]]. == Abitanti == E statistiche insc'â pupulaçiùn d'u dipartimentu de Muntenötte, cumandè ciü votte da l'aministraçiùn françeize, gh'han asè de prublemi scistemàtichi e de rilevamentu, raxùn ch'a ne lascia di valuì p'ou ciü indicativi e nu guèi següi. A livellu d'e suttuprefetüe, s'è cügìu inte trè ucaxuìn i dèti de pupulaçiùn chì sutta<ref>{{Çitta|Assereto, 1993|''Capitolo II. Popolazione'', pp. 340-341}}</ref>: {| class="wikitable" !Annu !Suttuprefetüa !Pupulaçiùn |- |1789 |[[Acqui Terme|Acqui]] |87.449 |- |1789 |[[Sêva|Çeva]] |59.686 |- |1797 |[[Sann-a]] |75.603 |- |1797 |[[U Portu]] |82.207 |- |'''1789-97''' |'''Dipartimentu''' |'''304.497''' |- |1801 |[[Acqui Terme|Acqui]] |83.872 |- |1801 |[[Sêva|Çeva]] |52.881 |- |1805 |[[Sann-a]] |71.897 |- |1805 |[[U Portu]] |71.897 |- |'''1801-05''' |'''Dipartimentu''' |'''291.731''' |- |1809 |[[Acqui Terme|Acqui]] |84.295 |- |1809 |[[Sêva|Çeva]] |55.151 |- |1809 |[[Sann-a]] |73.341 |- |1809 |[[U Portu]] |83.943 |- |'''1809''' |'''Dipartimentu''' |'''296.370''' |} == Aministraçiùn == === Urganizaçiùn aministrativa === [[Immaggine:Savona, palazzo della rovere, disegnato da giuliano da sangallo e poi molto rimaneggiato 01-102.jpg|miniatura|U [[Palassiu d'a Ruvia (Sann-a)|Palassiu d'a Ruvia]] a Sann-a, a sêde d'a prefetüa]] U prefèttu, ch'u l'ea a càrega ciü inpurtante d'u dipartimentu, u l'ea afiancóu da-u segretäju generäle d'a prefetüa, numinóu da-u guvèrnu çenträle, ch'u gh'äva a direçiùn d'i ufiççi e ch'u ne pigiäva u postu se neçesäju. Insemme a-u prefèttu u gh'ea ancùn duì órgani culegiäli che peró nu gh'ävan guèi de putere, oŝĉìa u cunseggiu de prefetüa e u cunseggiu generäle de dipartimentu, dund'u l'ea raprezentóu tüttu u sö teritoju. U cunseggiu d'a prefetüa u se cunpuneiva de quattru menbri ciü u suttu-prefèttu de Sann-a, càrega ch'a gh'ea ascì p'ê suttuprefetüe d'[[Acqui Terme|Acqui]], de [[Sêva|Çeva]] e d'[[U Portu]]. U cunseggiu generäle, in cangiu, u l'ea furmóu da 16-24 menbri apruvè da Pariggi tra quelli vutè inte de eleçiuìn tegnüe segundu in scistêma pe rédditu a duggiu graddu. A funçiùn d'u cunseggiu de prefetüa a l'ea quella d'istituì i prucèssi aministrativi e de valütä e dumande d'i çitadìn a l'aministraçiùn mentre u cunseggiu generäle, ch'u se riünìva 'na votta a l'annu, u stüdiäva u bilanciu de previxùn e u däva i sö paréi insc'ê taŝĉe, cu'in vutu cunsültivu. A prefetüa d'u dipartimentu a l'ea spartia inte trè divixuìn, oŝĉìa quella d'a segreteria, quella d'e finanse e quella d'a guèra<ref name=":0" /><ref name=":4" /><ref>{{Çitta|Assereto, 1994|''Capitolo III. Storia ed amministrazione. Amministrazione'', p. 46}}</ref>. A livellu ciü ätu, u dipartimentu intregu u l'ea cunscideróu de quinta serie (da-u [[1810]], quand'u l'è stètu declasóu) e u purtäva tréi depütè a-u [[Corpu Legislativu]], mentre a sö prefetüa, cun sêde int'u [[Palassiu d'a Ruvia (Sann-a)|Palassiu d'a Ruvia]], a l'ea de quarta classe. U dipartimentu de Muntenötte u l'ea cunpreizu int'a 28° divixùn militäre, int'a 29° cunservaturìa furestäle, int'a 10° p'ê minee e int'u teritoju d'a circuscriçiùn senatoja e d'a corte d'apellu de Zena<ref name=":4" /><ref>{{Çitta|Assereto, 1994|''Capitolo III. Storia ed amministrazione. Amministrazione'', pp. 46-47}}</ref>. A livellu ciü bassu u gh'ea 'na strutüa scimile a quella d'u dipartimentu: a cappu d'oĝn̂i çircundäju u gh'ea 'n suttuprefèttu numinóu da-u guvèrnu, afiancóu da 'n cunseggiu de çircundäju ch'u funsiunäva inte 'na manea paigia a-u dipartimentu. I cumüni ean aministrè da 'n ''maire'' de nòmina çenträle pe-i ciü inpurtanti e d'u prefèttu int'i ätri cäxi e lì, turna, u gh'ea 'n cunseggiu municipäle cun de funçiuìn cunsultive. I cumüni ean missi insemme int'i cantuìn, de divixuìn che nu l'ean aministrative ma giudisiäje e eleturäli, scibén che u ''maire'' d'u cappu-cantùn u gh'avesse ciü auturitè<ref name=":4" />. === Lista d'i prefètti === {| class="wikitable" ! colspan="2" |Periudu !Prefèttu !Notte |- |4 de lüggiu d'u 1805<ref>{{Çitta|Assereto, 1993|''Il dipartimento di Montenotte: amministrazione, economia e statistica. Da Nardon a Chabrol'', p. 71}}</ref> |28 de zenä d'u 1806<ref name=":4">{{Çitta|Assereto, 1993|''Il dipartimento di Montenotte: amministrazione, economia e statistica. Da Nardon a Chabrol'', p. 73}}</ref> |[[Hugues Nardon]] |Primma prefèttu de [[Maine-et-Loire]], pasóu a-a [[Dipartimentu d'u Täru|prefetüa d'u Täru]] |- |31 de zenä d'u 1806<ref>{{Çitta|Assereto, 1993|''Il dipartimento di Montenotte: amministrazione, economia e statistica. Da Nardon a Chabrol'', p. 74}}</ref> |Dixenbre 1812<ref name=":3" /> |[[Gaspard de Chabrol|Gilbert Joseph Gaspard de Chabrol de Volvic]] |Primma suttuprefèttu de [[Pontivy]], pasóu a-a [[Dipartimentu d'a Senna|prefetüa d'a Senna]] |- |12 de märsu d'u 1813 |1814 |[[Antonio Brignole Sale]] |Primma ''[[maître des requêtes]]'' a-u [[Cunseggiu de Stätu (Fransa)|Cunseggiu de Stätu]] |} == Notte == <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=1985|tìtolo=Atti IV convegno storico savonese: il Dipartimento di Montenotte nell'età napoleonica|revìsta=Atti e Memorie: nuova serie|editô=Sucêtè Savuneize de Stoja Patria|çitæ=Sann-a|volùmme=Vul. XIX|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriasavona.it/storiapatria/wp-content/uploads/2021/12/Atti-e-Memorie-nuova-serie-1985-Vol-19.pdf|cid=Stoja Patria, 1982}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixenbre 1993 [1824]|editô=Cumüne de Sann-a|çitæ=Sann-a|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|cid=Assereto, 1993}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüa de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Mazzu 1994 [1824]|editô=Cumüne de Sann-a|çitæ=Sann-a|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|cid=Assereto, 1994}} == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Stöia da Ligùria]] [[Categorîa:Stati do passòu]] 70snid61ri8d82ix7uzp774917cq3hp San Martìn de Tours 0 32531 273476 272890 2026-08-24T18:54:15Z N.Longo 12052 wl 273476 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Riding Saint Martin sharing his Cloak with a Beggar.jpg|miniatura|Anònimu, ''San Martìn u spartisce a sò mantelìna cu'u pòve(r)u'', [[1531]], [[Lisbonn-a|Lisbona]], [[Müseu Calouste-Gulbenkian]].]] '''San Martìn de Tours'''<ref group="n.">''Martinus'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]</ref> ([[Sabaria|Sabarìa]], [[316]] ca. - [[Candes-Saint-Martin|Candes]], [[8 novénbre|8 de nuvèmbre]] du [[397]]) u l'è stètu in [[Vésco|vescu]] e in [[militâre]] [[Popolo roman|rumàn]] d'u(r)igine [[Pannonia|panôna]], vene(r)àu fra i [[Santo|santi]] ciü impurtanti da [[Crestianêximo|religiùn cristiâna]]. U l'è u [[Diòcexi de Tours|vescu de Tours]] ciü cunusciüu, insemme au [[Grego(r)iu de Tours]]. A sò vitta a l'è cunusciüa survetüttu grassie aa ''Vita sancti Martini'', scrìta du [[396]]-[[397]] dau [[Sulpicius Severus]], ch'u l'è stètu ün di sò discepuli. A devusiùn a San Martìn a l'è manifestâ pe' primmu daa sò relicchia ciü impurtante, a mantelìna o capòttu ch'u l'ha spartìu cu'in pòve(r)u. A cumensà dau [[V secolo|seculu V]], u cültu du santu u l'ha fètu nasce in cìclu de agiugrafìe dund'e sun cuntèi e sò asiùi. U Martìn u l'ha purtàu a pratica di [[Monegheximo|muneghi]] inta [[Gallia]] de mezzu, in gì(r)u aa [[Loira|Lòira]], mèntre ciü a meridiùn i gh'é(r)an i [[Munastê furtificàu de l'abasìa de Lérins|muneghi de Lérins]] e quelli du [[Johannes Cassianus]]. U sò cültu u s'è spantu inte tütta l'Europa de punènte, partèndu da l'Italia e, survetüttu, daa Gallia, dund'u l'è vegnüu u patrùn de pa(r)entèlle meruvingia e carulingia. In gì(r)u pe'u mundu e ghe sun pa(r)egge gêxe dedichèi a San Martìn e, fra de ste lì, e se ponen regurdà ancù unze catedrâli, a [[Belluno|Belün]], [[Bratislava]], [[Bydgoszcz]], [[Eisenstadt]], [[Leicester]], [[Lucca|Lücca]], [[Mainz]], [[Ourense]], [[Rottenburg am Neckar]], [[Spišská Kapitula]] e [[Utrecht]]. A fèsta de San Martìn a cazze ai [[11 novénbre|11 de nuvèmbre]], inta ricurènsa du sò füne(r)âle du [[397]], mèntre de votte u l'è festezàu ascì ai [[4 lûggio|4 de lüju]], in memo(r)ia da sò cunsacrasiùn episcupâle du [[371]]<ref>{{Çitta web|url=https://nominis.cef.fr/contenus/saint/13/Saint-Martin-de-Tours.html|tìtolo=Saint Martin de Tours évêque (+ 397)|outô=Conférence des évêques de France|léngoa=FR|vìxita=2025-12-27}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Charles Lelong|ànno=2000|tìtolo=Note sur les fêtes de saint Martin au XIIe siècle|revìsta=Bulletin de la Société archéologique de Touraine|volùmme=T. MMI|pp=153-154|léngoa=FR}}</ref>. A [[Gêxa ortodòssa|gêxa urtudossa]] a u regòrda in cangiu ai [[12 òtôbre|12 d'utùbre]]<ref>{{Çitta web|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=https%3A%2F%2Forthodoxie.com%2F12-octobre-2%2F|tìtolo=12 octobre|outô=Jivko Panev|scîto=Orthodoxie|dæta=2023|léngoa=FR|vìxita=2025-12-27}}</ref>. == Vitta == === E funte === A sò biugrafìa a ne vegne pe'u ciü daa ''Vita sancti Martini'' (''Vitta de San Martìn'') scrìta du [[396]]-[[397]] dau [[Sulpicius Severus]], ina sto(r)ia ch'a l'è sübitu vegnüa in mudélu de mòdda inte l'agiugrafìa ucidentâle, duve(r)àu ancù pe' di seculi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jean-Claude Polet|tìtolo=Patrimoine littéraire européen|ànno=1993|editô=De Boeck Supérieur|léngoa=FR|p=21}}</ref>. U Suplicius u g'ha zuntu ascì de létte(r)e, duve(r)èi intu detaju pe' regurdà a mòrte du Martìn, e ancù in âtru libbru, u ''Gallus'' o ''Dialughi in sce virtü de Martìn'', ch'u l'è ina recampâ di mi(r)aculi fèti dau santu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|outô2=Jacques Fontaine (a cü(r)a de)|tìtolo=Gallus, Dialogues sur les “vertus” de saint Martin|ànno=2006|editô=Sources Chrétiennes|léngoa=FR}}</ref>. Sta leteratü(r)a agiugrafica, ch'a l'è pe'u ciü legenda(r)ia e archetipica<ref group="n.">L'Ernest-Charles Babut, stò(r)icu du religiùn cristiâna antìga, u cunscide(r)a a ''Vita sancti Martini'' cumme ina legenda agiugrafica sènsa de fundasiùi stò(r)iche, cfr. {{Çitta lìbbro|outô=Ernest-Charles Babut|tìtolo=Saint Martin de Tours|ànno=1912|editô=Champion|léngoa=FR}}</ref>, a g'ha pe(r)ò di elemènti ch'i sun bèn ciü stò(r)ichi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luce Pietri|tìtolo=Martin, un saint pour l'Europe|url=https://books.google.com/books?id=2T7QZwEACAAJ|colànn-a=''Histoire du christianisme''|ànno=Dixèmbre 2003|léngoa=FR|pp=40-41|volùmme=Vul. 19|capìtolo=Sulpice-Sévère, disciple et biographe}}</ref>. Du [[V secolo|V]] e du [[VI secolo|VI seculu]], u [[Paulìn de Périgueux]] e u [[Venansiu Furtünàu]] i l'han fètu muntà a glo(r)ia de asiùi du Martìn, scrivèndu in'âtra ''Vita sancti Martini'' in versi. San Grego(r)iu de Tours u l'ha cuntàu ascì l'imprinsippiu du cültu de San Martìn intu sò libbru ''De virtutibus sancti Martini'' (''E virtü de San Martìn'')<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Christine Delaplace|outô2=Jérôme France|tìtolo=Histoire des Gaules: VI<sup>e</sup> s. av. J.-C. - VI<sup>e</sup> s. ap. J.-C.|url=https://books.google.com/books?id=dmSbDAAAQBAJ|ànno=2016|editô=Armand Colin|léngoa=FR|p=257|ISBN=2-200-61589-2}}</ref>. === Zuentù === Segundu quant'u scrive u Grego(r)iu de Tours intu sò ''[[Decem libros historiarum]]'' (''Dexe libbri de sto(r)ia'', meju cunusciüu cumme a ''Sto(r)ia di Franchi''), u Martìn u l'è nasciüu du [[316]]<ref group="n.">Intu detaju, u Grego(r)iu de Tours u scrìve:{{Çitaçión|U Custantìn u l'è vegnüu u trentaquatreximu impe(r)atû di Rumèi e u l'ha regnàu felisemènte pe' trent'ànni. Inte l'ànnu unze du sò regnu, [...] u beàu vescu San Martìn u l'è nasciüu a Sabarìa, sitè da Panônia.|Grego(r)iu de Tours, ''Decem libros historiarum'', libbru I, cap. 36|Romanorum tricesimus quartus imperium obtinuit Constantinus, annis triginta regnans feliciter. Huius imperii anno undecimo [...] beatissimus præsul Martinus apud Sabariam Pannoniæ civitatem.|lingua=LA}} E ciü: {{Çitaçión|Intu segundu ànnu du regnu de Arcadiu e Uno(r)iu, u San Martìn, vescu de Tours, pìn de virtü e santitè, dòppu d'avé cuèrtu de benefissi i ma(r)otti e i pòve(r)i, u l'ha lasciàu stu mundu pe' andâsene felisemènte incuntru au Segnû, intu burgu de Candes da sò diocexi, a l'etè de utantün ànni, inte l'ànnu vintisèi du sò vescuvàu.|Grego(r)iu de Tours, ''Decem libros historiarum'', libbru I, cap. 42|Arcadi vero et Honori secundo imperii anno sanctus Martinus Turonorum episcopus, plenus virtutibus et sanctitate, præbens infirmis multa beneficia, octuaginsimo et primo ætatis suæ anno, episcopatum autem vicissimo sexto, apud Condatinsem diocisis suæ vicum excedens a sæculo, filiciter migravit ad Christum.|lingua=LA}} </ref> in [[Pannonia|Panônia]], inta sitè de [[Sabaria|Sabarìa]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Martìn u l'é(r)a dunca u(r)igina(r)iu da sitè de Sabarìa, in Panônia...|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. II, l. 161B|Itaque Martinus Sabaria Pannoniarum oppido oriundus fuit...|lingua=LA}}</ref>, d'ancöi a sitè de [[Szombathely]], in [[Ungherîa|Unga(r)ìa]]. Pe' cuntra, u [[Sulpicius Severus]] u l'ha scrìtu cumme dàtta u [[336]], che pe(r)ò a l'è mênu piâ pe' buna dai stò(r)ichi<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Jacques Fontaine|ànno=1961|tìtolo=Vérité et fiction dans la chronologie de la "Vita Martini"|revìsta=Studia Anselmiana|volùmme=t. 46|pp=189-236|léngoa=FR}}</ref>: defèti, l'agiografu u l'ha duve(r)àu in ànnu ciü tardu pe' sbascià u tèmpu passàu dau Martìn sutt'au servissiu militâre, scicumme che passà tanti ànni inte l'esèrcitu alantu(r)a u l'é(r)a in blòccu a utegnì e càreghe ciü âte inta [[Gexa (organizzaçion)|Gêxa]], e stu fètu u l'andaxeva cuntru aa vuluntè du biografu de presentà u Martìn cumme in ''[[exemplum]]''<ref group="n.">U cuntu fètu dau Sulpicius Severus u pòrta a in servissiu militâre de sinqu'ànni, a partì dau sò imprinsippiu a l'etè de chinz'ànni, e dunca, u Martin u l'è fètu nasce du [[336]], vint'ànni primma de quande u l'ha piàu i vûti. Cfr. {{Çitta|Guillot, 2008|p. 78}}</ref>. U pa(r)e du Martìn u l'é(r)a in ''[[tribunus militum]]'' de l'[[Impêo Roman|impe(r)u rumàn]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Sò pa(r)e u l'è stètu in surdattu e, de dòppu, in ''tribunus militum''...|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. II, l. 161B|Pater ejus miles primum, post tribunus militum fuit...|lingua=LA}}</ref>, in âtu ufisiâle inte l'aministrasiùn de l'esèrcitu e, pe' stu fètu, de prubabile u nu l'è in câxu u numme de ''Martinus'', "dedicàu a [[Marte (divinitæ)|Marte]]", divinitè da guèra pe'i rumèi. U Martìn a l'è andètu apröu au pa(r)e, a [[Pavia|Pavìa]], quand'u l'è stètu trasfe(r)ìu inte quella sitè. Aa scö(r)a, de prubabile u fiö u l'è intràu in cuntattu cu'i [[Crestianêximo|cristièi]], ina cumünitè che alantu(r)a a l'é(r)a in gran svilüppu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Zoltán Ló́rincz|tìtolo=Saint Martin dans l'art en Europe|url=https://search.worldcat.org/it/title/51223758?oclcNum=51223758|ànno=2001|editô=CLD - BKL|çitæ=Tours - Szombathely|léngoa=FR|p=105|ISBN=978-2-85443-397-5}}</ref>. A l'etè de dex'ànni, u Martìn u l'ha mustràu u dexide(r)iu de cunvertìse a sta religiùn, ti(r)àu dau servissiu de [[Gêxù|Cristu]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Defèti, quande ch'u l'axeva dex'ànni, cuntra aa vuluntè di soi u s'è ciatàu in gêxa dumandandu de vegnì in catecümenu...|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. II, l. 161C|Nam cum esset annorum decem, invitis parentibus ad ecclesiam confugit, seque catechumenum fieri postulavit...|lingua=LA}}</ref>. === Servissiu militâre === [[Immaggine:La charité de saint Martin.jpg|miniatura|Miniatü(r)a du ''[[Livre d'heures d'Étienne Chevalier]]'' cun di mumènti da vitta de San Martìn]] In qualitè de fìu d'in [[Magistrâto|magistràu]] militâre, u Martìn u l'andaxeva apröu au pa(r)e quande ch'u l'é(r)a trasfe(r)ìu d'inte ina guarnixùn a l'âtra, pe' restà cuscì ligàu a l'ereditè da cariêra du pa(r)e, vutàu au [[Cùlto inperiâle|cültu impe(r)iâle]]. U pa(r)e, ragiàu cu'u fìu pe'u sò cunversciùn aa növa fêde, u g'ha dunca cumandàu d'intrà inte l'esèrcitu a chinz'ànni, scibèn che l'etè legâle pe' fâlu a fusse de disètte<ref group="n.">De ciü, u Suplicius Severus u cunta:{{Çitaçión|Pe' urdine du pa(r)e, [...] quande ch'u l'axeva chinz'ànni u l'è stètu ciapàu e missu in cadêne, finèndu inte di rìti militâ(r)i.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. II, l. 161C|Prodente patre, [...] cum esset annorum quindecim, captus et catenatus sacramentis militaribus implicatus est.|lingua=LA}}</ref>. L'è prubabile che u Martìn u l'agge acetàu sta decixùn pe' nu ruinà a pusisiùn suciâle da famìa, tantu ch'a l'é(r)a forte a sò vucasiùn cristiâna. A ògni moddu, u Martìn u nu l'è intràu in servissiu cumme in surdattu nurmâle ma, in qualitè de fìu d'in vete(r)àn, u l'axeva u graddu de ''[[circitor]]''<ref>{{Çitta|Oury, 1987|p. 31}}</ref> e u dirittu a êsse pagàu u duggiu. A funsiùn du ''circitor'' a l'é(r)a quella da fà a runda de nötte e de cuntrulà e pustasiùi de guardia da guarnixùn. Alantu(r)a, u zùenu u gh'axeva ascì in [[Scciavitù|scciavu]] ma, pe'i sò agiografi, u l'é(r)a tratàu da vellu cumme in frè. === Ca(r)itè de San Martìn === [[Immaggine:Anthony van Dyck - Saint Martin sharing his cloak with a beggar.jpg|sinistra|miniatura|[[Antoon van Dyck]], ''San Martìn u spartisce a sò mantelìna cu'in pòve(r)u'', [[1621]], gêxa de San Martìn de [[Zaventem]] ]] A scêna da ca(r)itè de San Martìn, a ciü cunusciüa da ''Vita Sancti Martini'' du Sulpicius Severus, a l'è fra e legende da vitta au santu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jean-Pierre Delville|outô2=Marylène Laffineur-Crépin|outô3=Albert Lemeunier|tìtolo=Martin de Tours: du légionnaire au saint évêque|ànno=1994|editô=Édition ASBL Basilique Saint-Martin|léngoa=FR|p=65}}</ref>. Mèntre ch'u l'é(r)a asegnàu in [[Gallia]], a [[Amiens]], int'ina sè(r)a d'invernu du [[334]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Cuscì, ina votta [...] intu mezzu de l'invèrnu u l'intuppa int'in pòve(r)u patanüu in sce pòrte da sitè d'Ambia.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. III, f. 162A|Quodam itaque tempore [...] media hieme obvium habet in porta Ambianensium civitatis pauperem nudum|lingua=LA}}</ref> u Martìn, legiuna(r)iu de dixött'ànni<ref group="n.">{{Çitaçión|U che [...], quande ch'u l'axeva dixött'ànni [...]|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. III, f. 162C|Quo viso [...] cum esset annorum duodevigintis [...]|lingua=LA}}</ref>, u l'ha spartìu a sò mantelìna militâre (a ''[[clàmide]]'', fèta d'in retangulu de lâna) cu'in pòve(r)u ze(r)àu dau frèidu, scicumme ch'u nu gh'axeva ciü i dinèi da paga, avèndula distribuìa a reu<ref group="n.">{{Çitaçión|U nu l'axeva d'âtru che a mantelìna ch'u purtava, scicumme che u rèstu u l'axeva zà spesu pe' de òpe(r)e du genere|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. III, f. 162A|Nihil præter chlamydem, qua indutus erat, habebat: jam enim reliqua in opus simile consumpserat|lingua=LA}}</ref>. Quella nötte, in sögnu u gh'è cumpa(r)ìu [[Gêxù|u Segnû]], vestìu cu'u mèximu scciancùn da mantelìna<ref group="n.">{{Çitaçión|Qualle nötte, mèntre ch'u se indurmiva, u l'ha vistu u Segnû vestìu in parte daa mantelìna ch'u l'axeva cuèrtu u pòve(r)u.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. III, f. 162B|Nocte igitur insecuta, cum se sopori dedisset, vidit Christum chlamydis suæ, qua pauperem texerat, parte vestitum|lingua=LA}}</ref>. U rèstu da sò mantelìna, dìta a ''capa'', ciü tardi a l'è stèta missa int'ina stansia pe' l'adu(r)asiùn di fedeli, faxèndu nasce a sta mane(r)a a pa(r)olla "[[capélla]]"<ref group="n.">{{Çitta lìbbro|outô=Guillaume Durand|tìtolo=Rationale divinorum officiorum|ànno=1672 (1459)|léngoa=LA|volùmme=''X, §8'', Vul. II}} Cfr. ''Le Petit Robert'': "Inte tanti pòsti i prèvi i sun ciamèi capelèi (''capellani''), scicumme che fìn da l'antighitè i ré da Fransa, quande i l'andaxevan in guèra, i se purtavan apröu a mantelìna du beàu San Martìn, ch'a l'é(r)a cunservâ int'ina tènda che, da sta mantelìna, a l'ha piàu u numme de capélla (''a capa capella vocata'' chapele 1080; latìn pupulâre ''capella'' "pòstu dund'a l'é(r)a cunservâ a mantelìna de San Martìn", da ''cappa'')</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cnrtl.fr/etymologie/chapelle|tìtolo=CHAPELLE<sup>1</sup>, subst. fém.|outô=Centre National de Ressources Textuelles et Lexicales|léngoa=FR|vìxita=2025-12-28}}</ref>. === Campagna cuntr'ai Alemanni === Intu mese de marsu du [[354]] u Martìn u l'ha piàu parte aa campagna in sciu [[Ren]] cuntr'ai [[Alemanni]], parte de [[Invaxoìn barbàriche|guère fra l'impe(r)u e i barba(r)i]], pe' truvâse cuscì a ''[[Civitas Vangionum]]'', sitè da [[Renania]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Intu mèntre che i barba(r)i i chinavan inta Gallia, u Giuliàn Césa(r)e, missu insemme in esèrcitu in gì(r)u aa sitè di Vangiùi [...]|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. IV, f. 162D|Interea irruentibus intra Gallias barbaris, Julianus Cæsar, coacto in unum exercitu apud Vangionum civitatem [...]|lingua=LA}}</ref>. Pe'i cumandamènti da sò religiùn, u Martìn u s'è refüàu de cumbatte<ref group="n.">{{Çitaçión|Mi e sun in surdattu du Segnû; u nu m'è giüstu cumbatte.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. IV, f. 162D|Christi ego miles sum; pugnare mihi non licet.|lingua=LA}}</ref> e, pe' fà pröva de nu êsse in pu(r)iusu e de credde inta [[Providénsa (religión)|pruvidènsa]] e inta prutesiùn divìna, u s'è ufèrtu cumme [[scüu ümàn]]. Missu in cadêne e mustràu ai desenemighi, pe' de raxùi scunusciüe i barba(r)i i l'han dumandàu a pâxe ciütòstu che cumbatte<ref group="n.">Sto(r)ia intu rèstu de {{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Vita Beati Martini|editô=cap. IV|léngoa=LA}}</ref>. Sta sto(r)ia, mi(r)aculusa, a l'è üna de quelle ch'e sun stète pièi e purtèi avanti sètte seculi ciü tardi dau [[Jacopo da Vâze|Jacopo da Varazze]] inta ''[[Legenda Aurea]]'', cu'in genere ch'u l'è restàu in voga pe' tütta l'etè de mezzu. Pe'u Sulpicius Severus, de de lì u Martìn u l'ha prestàu de servissiu inte l'esèrcitu ancù pe' dui ànni<ref group="n.">Pe' in'âtra tradisiùn, u Martìn u l'ave(r)ea servìu intu còrpu d'''élite'' di ''Alæ Scolares''.</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2006|tìtolo=Bulletin de la Société archéologique de Touraine|revìsta=|editô=Société archéologique de Tourraine|çitæ=Tours|volùmme=Vul. 52|léngoa=FR|url=https://books.google.com/books?id=BvVnAAAAMAAJ}}</ref>, de lungu inte l'ünitè de cuntu da guardia impe(r)iâle ch'u g'ha fètu parte pe' vint'ànni. Inte tüttu, u sò servissiu u l'è andètu cuscì avanti pe' vintisinque ànni, ch'u l'è u tèmpu passàu de sòlitu dai ausilia(r)i inte l'esèrcitu rumàn. Mèntre ch'u l'é(r)a ancù inta guarnixùn de [[Amiens]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Didier Bayard|outô2=Jean-Luc Massy|tìtolo=Amiens romain: Samarobriva Ambianorum|url=http://www.persee.fr/doc/pica_1272-6117_1983_hos_2_1_3111|editô=Revue archéologique de Picardie|léngoa=FR|pp=250-251|volùmme=Vul. 2, Numéro spécial 2|capìtolo=Chap. X Les fonctions d'Amiens au bas-empire}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alexandre Bruel|tìtolo=Saint Martin, par Albert Lecoy de La Marche|url=http://www.persee.fr/doc/bec_0373-6237_1881_num_42_1_447041|ànno=1881|editô=Bibliothèque de l'école des chartes|léngoa=FR|p=204|volùmme=t. 42}}</ref>, int'in mumèntu de passaggiu fra in regnu e quellu de dòppu, intu giurnu de [[Pasqua]] u Martìn u s'è fètu batezâ. === Martìn e(r)emittu === [[Immaggine:Simone Martini 028.jpg|miniatura|[[Simone Martini]], ''San Martìn u renunsia aa sò vitta militâre'', [[Anni 1320|ànni 1320]], [[Baxìlica de Asîzi|baxìlica de Assisi]]]] Du [[356]], dòppu ch'u l'ha lasciàu l'esèrcitu, Martìn u l'è andètu a [[Poitiers]] da l'[[Sant'Ilâio de Poitiers|Ila(r)iu]]<ref group="n.">A dàtta a l'è scrìta, nu gua(r)i precisa, dau Grego(r)iu de Tours:{{Çitaçión|Inte l'ànnu dixinöve du Custansu u Zùenu, Sant'Ila(r)iu, vescu de Poitiers, u l'è stètu scurìu in esiliu pe' vuluntè di e(r)etichi [...] De quelli tèmpi, a nòstra lüxe a l'ha cumensàu a lüxì [...] e dunca, inte quelli ànni, u Martìn u l'ha cumensàu a predicà inta Gallia.|Grego(r)iu de Tours, ''Decem libros historiarum'', libbru I}}</ref>, vescu da sitè dau [[350]]. L'Ila(r)iu u l'axeva a mèxima etè e u l'é(r)a in âtru cristiàn u(r)igina(r)iu de l'[[Aristocraçîa|aristucrasìa]], scibèn ch'u s'é(r)a cunvertìu da ciü veggiu e u nu l'é(r)a gua(r)i alecàu aa [[Mortificaçión|murtificasiùn]] e ciü inteletuâle. A ògni moddu l'Ila(r)iu u l'è piaxüu au Martìn, ch'u l'è dunca andètu a stâghe insemme. A cariêra de surdattu a l'impediva pe(r)ò au Martìn de vegnì [[Præve catòlico|prève]] e vellu u l'ha refüàu a càrega de [[Diàcono|diacunu]] che u [[Vésco|vescu]] u gh'axeva ufèrtu. U Martìn, cumme i prufêti Elia e Eliseu, u l'ha risevüu u pute(r)e de [[Taumaturgia|taumatürgu]], faxèndu rinvegnì in mòrtu ciü che tante guarixùi, e ascì quellu de [[Ezorcìsta|esurcista]]<ref group="n.">Fèti cuntèi inte {{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Vita Beati Martini|editô=cap. V|léngoa=LA}}</ref>. Inte stu viaggiu pe' Poitiers, u se dixe ch'u l'agge incuntràu fina u Diavu<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20111101214059/http://www.saintmartindetours.eu/personnage/histoire-interactive.html|tìtolo=Saint Martin: le personagge|léngoa=FR|vìxita=2025-12-28}}</ref>. Mèntre ch'u se truvava in sce [[Arpi]], ina votta u l'è atacàu dai breganti e, quande ün di laddri u g'ha dumandàu se u gh'axeva de pu(r)a, u Martìn u g'ha respòstu ch'u nu l'é(r)a mai stètu cuscì cu(r)agiusu e ch'u sentiva de cumpasciùn pe'i breganti. Alantu(r)a u l'ha cumensàu a mustrâghe u Vangelu e, missu turna in libertè, ün di laddri u g'ha dumandàu de pregà insemme<ref name=":0" />. De quelli tèmpi, a religiùn cristiâna a pativa ina gran divixùn e de guère fra a curènte du prève [[Arius]], ch'a refüava a natü(r)a divìna de Cristu, e u creddu ufisiâle da [[Trinitæ|Trinitè]]. I [[Arianêximo|a(r)ièi]] i l'axevan fètu cazze in ruìna e scurì l'Ila(r)iu de Poitiers, trinita(r)iu, mèntre u Martìn u l'è stètu avertìu in sögnu de ciapà a stradda pe' l'[[Illiria]] e cunvertì i soi<ref group="n.">{{Çitaçión|Passàu nu gua(r)i tèmpu, avertìu da l'anima insunnu(r)ìa du sò paìse e da sò famìa [...] u l'ha vixitèi cun religiusa premü(r)a|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. V|Nec multo post, admonitus persoporem ut patriam parentesque [...] religiosa sollicitudine visitaret|lingua=LA}}</ref>. Lì, u Martìn u l'ha cunvertìu a ma(r)e, mèntre u pa(r)e, pe' mantegnì u sò stàttu suciâle, u l'ha refüàu de cangià de [[Fé|fêde]]<ref group="n.">{{Çitaçión|Dunca [...] u l'ha asulvìu a ma(r)e dau fallu du paganeximu, mèntre u pa(r)e u l'ha inscistìu intu sò mâ.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VI, f. 164A|Itaque [...] matrem gentilitatis absolvite errore, patre in malis perseverante|lingua=LA}}</ref>. Inte l'Illiria u creddu a(r)iàn u l'é(r)a quellu da ciü parte da pupulasiùn e u Martìn, ch'u l'é(r)a in trinita(r)iu, u l'ha avüu de prubabile de beghe cu'i a(r)ièi, scicumme ch'u l'è stètu früstàu in pübbricu e caciàu de de lì. Rivàu a [[Milan|Milàn]], u s'è truvàu int'in'âtra tèra a magiuransa a(r)iâna e u l'ha finìu p'êssene turna scurìu<ref group="n.">{{Çitaçión|U l'ha fundàu in munastê a Milàn. Lì ascì l'Auxentius, fundatû e cappu di a(r)ièi [...] u l'ha scurìu d'inta sitè.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VI, f. 164B|Mediolani sibi monasterium statuit. Ibi quoque eum Auxentius, auctor et princeps Arianorum [...] de civitate exturbavit.|lingua=LA}}</ref>. Insemme a in prève u l'ha fètu San Michê in sce L'Ìsu(r)a desèrta d'[[Arbenga]], a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], dund'u l'ha campàu mangiandu de raìxe e de èrbe servèghe<ref group="n.">{{Çitaçión|[...] u s'è reti(r)àu in sce in'ìsu(r)a dìta a Gainâ(r)a, cumpagnàu da 'n sèrtu prève. [...] Chi u l'ha visciüu pe' quarche tèmpu mangiandu de raìxe d'èrbe [...]|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VI, f. 164B|[...] ad insulam Gallinariam nomine secessit, comite quodam presbytero. [...] Hic aliquamdiu radicibus vixit herbarum [...]|lingua=LA}}</ref>. Pe' sbaju u n'è stètu fina invelenàu, mangiandu de l'[[Helleborus|ellebo(r)u]], ch'u l'ha missu a pe(r)ìgu de mu(r)ìghe<ref group="n.">{{Çitaçión|[...] inte quellu mumèntu u l'ha duve(r)àu de l'èrba d'ellebo(r)u cumme mangià, scibèn che velenusa; ma quande u l'ha sentìu a forsa du venìn che zà a u tucava, e che a mòrte a l'é(r)a vixìna, u l'ha luntanàu u pe(r)ìgu cu'a preghe(r)a, e sübitu ògni du(r)û u l'è spa(r)ìu.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VI, f. 164B|[...] quo tempore helleborum, venenatum ut fuerunt, gramen in cibum sumpsit; sed cum vim veneni in se grassantis vicina jam morte sensisset, imminens periculum oratione repulit, statimque omnis dolor fugatus est.|lingua=LA}} L'ellebo(r)u, pe'i antìghi, u l'é(r)a in remediu pe'i matti, cumm'u regòrda u pruvèrbiu ''helleborum sumpsit'' ("u gì(r)a pe'a campagna").</ref>. Du [[360]], cu'e decixùi pièi dau [[Conséggio de Nicêa|cunseju de Nicêa]], i trinita(r)i i l'han turna piàu a sò infruènsa pulitica e l'Ila(r)iu u l'è turnàu cumme vescu da sò diocexi, cu'u Martìn ch'u l'è vegnüu inderé a [[Poitiers]] ascì<ref group="n.">{{Çitaçión|Nu gua(r)i de dòppu, quande u Sant'Ila(r)iu u l'ha savüu che u pentimèntu du ré u gh'ave(r)ea permissu de turnà, u l'ha pruvàu a incuntrâlu a Rumma e u l'è partìu pe'a sitè.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VI, f. 164B-C|Nec multo post, cum sancto Hilario comperisset regis pænitentia potestatem indultam fuisse redeundi, Romæ ei tentavit occurrere, profectus ad urbem est.|lingua=LA}}</ref>. Du [[361]], a l'etè de 44 ànni, u l'ha fètu San Michê int'ina tegnüa gallu-rumâna che l'Ila(r)iu u gh'axeva mustràu da vixìn a Poitiers. Lì drentu, u Martìn u g'ha fundàu in [[Eremìtto|e(r)emu]] picìn<ref group="n.">{{Çitaçión|Dòppu che l'Ila(r)iu u l'é(r)a turnàu [...] u l'è stètu risevüu cun gran curtesìa, e u l'ha dunca fundàu in munastê nu luntàn daa sitè.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. VII, f. 164C|Cum jam Hilarius præterisset [...] cumque ab eo gratissime fuisset susceptus, haud longe sibi ab oppido monasterium collocavit.|lingua=LA}}</ref>, missu segundu a tradisiùn a öttu chilòmetri daa sitè, inte l'[[abasìa de Ligugé]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Anne-Marie Taisne|ànno=2008|tìtolo=Parcours et vertus de Saint Martin dans la Vita et les Epistulæ de Sulpice-Sévère|revìsta=Rursus|volùmme=Vul. 3, par. 20-21|léngoa=FR|url=http://rursus.revues.org/220}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.abbaye-liguge.fr/|tìtolo=Abbaye Liguge Poitiers 86|léngoa=FR|vìxita=2025-12-28}}</ref>, dund'i ghe sun rivèi i sò discepuli pe' fundà a primma cumünitè de [[Monegheximo|muneghi]] da [[Gallia]]. D'inte stu primmu [[Monestê|munastê]] u Martìn u l'ha purtàu avanti a sò ativitè d'[[Evangelizaçión|evangelisasiùn]] pe' dex'ànni, cumpindughe i sò primmi mi(r)aculi, ch'i l'han fètu cunusce fra e gènte cumme in òmmu santu<ref>{{Çitta web|url=https://francearchives.gouv.fr/fr/pages_histoire/39052|tìtolo=Fondation du monastère de Ligugé par saint Martin|outô=Marc Du Pouget|dæta=9 lüju 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-12-28}}</ref>. === Vescu de Tours === [[Immaggine:Head reliquary Martin Louvre OA6459.jpg|sinistra|miniatura|U reliqua(r)iu, da fìn du [[XIV secolo|Trexèntu]], ch'u se credde cuntegnì a tésta de San Martìn. A l'imprinsippiu cunservàu inta gêxa de [[Soudeilles]], au dì d'ancöi u l'è au [[Louvre]]]] Du [[371]], a [[Tours]], aa mòrte du [[Lidoire (vésco)|vescu Lidoire]] e gènte da sitè e l'axevan dumandàu u Martìn cumme vescu, ma l'e(r)emittu u l'axeva ciapàu in'âtra stradda e u nu ghe interesava a càrega. E gènte e l'han dunca rapìu e fètu vescu ai 4 de lüju, sènsa u sò cunsènsu<ref group="n.">{{Çitaçión|Tòstu du mèximu tèmpu u l'é(r)a sercàu pe'a càrega de vescu da Gêxa de Tours, ma dètu che u nu puxeva êsse libe(r)àu fasilmènte dau sò munastê, [...] u l'è stètu purtàu sutta ina sèrta guardia in sitè [...] Tütti i gh'axevan ina sula vuluntè, i mèximi dexide(r)i e in'upiniùn pa(r)eggia, che u Martìn u fusse ciü che degnu da càrega de vescu.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. IX, f. 165B|Sub idem fere tempus ad episcopatum Turonicæ Ecclesiæ petebatur, sed cum erui a monasterio suo non facile posset, [...] sub quadam custodia ad civitatem usque deducitur [...] Una omnium voluntas, eadem vota, eademque sententia, Martinum episcopatum esse dignissimum.|lingua=LA}}</ref>: u Martìn u l'ha piàu pe' buna a decixùn credènduse ch'a fusse a vuluntè divìna, int'ina mane(r)a scimile a quante u l'è turna capitàu du [[435]] pe'u vescu [[Sant'Eucherius de Lión|Eucherius]] de [[Lion|Liùn]]. Pe' cuntra, u Martìn u nu piaxeva gua(r)i ai âtri veschi dètu ch'u l'é(r)a tüttu desandiàu pe'e sò murtificasiùi e pe' tütte e privasiùi ch'u se dava, purtandu di vestì urdena(r)i e rüsteghi<ref group="n.">{{Çitaçión|[...] di veschi [...] i g'han dètu cuntru, dixèndughe, intu detaju: ch'u l'é(r)a in desandiàu, ch'u nu se me(r)itava u vescuvàu, in òmmu daa faccia schenfiusa, dai vestì lurdi e dai cavélli struscièi.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. IX, f. 165B|[...] nonnulli ex episcopis [...] impie repugnabant, dicentes scilicet: contemptibilem esse personam, indignum esse episcopatu, hominem vultu despicabilem, veste sordidum, crine deformem.|lingua=LA}}</ref>. Alantu(r)a, scibèn ch'u l'é(r)a vegnüu vescu, u nu cangia u sò moddu de vìve<ref group="n.">{{Çitaçión|Scicumme che a persùna ch'u l'é(r)a stètu de primma a l'inscisteva cu'a mascima cunvinsiùn.|Sulpicius Severus, ''Vita Beati Martini'', cap. X, f. 166A|Idem enim constantissime perseverabat qui prius fuerat.|lingua=LA}}</ref>. De ciü, u l'ha fètu nasce u növu e(r)emu de [[Abasìa de Marmoutier (Tours)|Marmoutier]]<ref group="n.">U numme Marmoutier u vö dì u "grande munastê", da ''mar'', "grande" in gallicu.</ref>, missu 3&nbsp;km a nòrd-èst de mü(r)aje da sitè e ch'u l'é(r)a in scitu de puvertè, murtificasiùn e [[Preghêa|preghe(r)a]]<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|outô2=Ghislaine de Senneville-Grave (a cü(r)a de)|tìtolo=Chroniques|url=https://books.google.com/books?id=S5HYAAAAMAAJ&pg=PA486|colànn-a=''Sources chrétiennes''|ànno=1999|editô=Éditions du Cerf|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|pp=485-489|volùmme=n° 441|capìtolo=L'hérésie priscillienne dénouements|ISBN=2-204-06218-9}}</ref>. I muneghi de Marmoutier i l'axevan da vestìse cun da stoffa urdena(r)ia cumme u [[San Gioâne Batista|San Giuàn Batìsta]], ch'u l'é(r)a vestìu de pèi de caméllu. Lì, i cupiavan di [[Manoscrîto|manuscrìti]] e i pescavan inta [[Lòira (sciùmme)|Lòira]], cu'ina vitta ch'a se sumejava a quelli di primmi [[Apòstolo|apòstuli]] cumm'u gh'è scrìtu inti [[Evangêio|Vangeli]], fina a stà inte de gròtte fra e culìne de Lòira, cà di muneghi [[Eremìtto|e(r)emitti]]. Stu munastê u l'é(r)a fabricàu de legnu, cu'u Martìn ch'u staxeva int'ina cabanna de dunde u caciava e apa(r)isiùi du Diavu e u discuriva cu'i ange(r)i e i santi. Intu mèntre ch'u viagiava a piotte pe'e campagne, cu'a soma e lungu a [[Lòira (sciùmme)|Lòira]], u Martìn u l'é(r)a cumpagnàu de lungu dai sò muneghi e discepuli, survetüttu pe' de raxùi de segü(r)essa scicumme ch'u l'andaxeva bèn da distante da [[Tours]]. Defèti, mèntre inte âtre diocexi l'auturitè du vescu a se limitava pe'u ciü ae mü(r)aje da sitè, quella du Martìn a ne sciurtiva de de fö(r)a pe' rivà inte l'entrutèra. U pà defèti ch'u secce passàu pe'a ciü parte da [[Gallia]] e, dunde u nu l'ha pusciüu andà, u g'ha mandàu i sò [[Monegheximo|muneghi]]. Scicumme che alantu(r)a e campagne e l'é(r)an pe'u ciü de [[Paganêximo|religiùn pagâna]], quande ch'u ghe passava u l'ha cumandàu de derucà tempietti e [[Ìdolo|iduli]]: presèmpiu u se cunta ch'u l'agge fètu tajà in [[pìn]] sacru<ref group="n.">De sto(r)ie scrìte intu {{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Vita Beati Martini|editô=cap. XIII|léngoa=LA}}</ref>. U Martìn u l'ha predicàu in moddu cè(r)u ai cuntadìn, cumandandu cu'u sò esèmpiu u rispèttu e de refüà ògni viulènsa. U l'ha predicàu cu'e pa(r)olle e cu'a fòrsa, parlandu ai fiöi e a tütti i âtri grassie aa sò cunuscènsa da vitta pòve(r)a, duve(r)andu de [[Paràbola|parabule]] fassili da capì, pròpiu cumm'u faxeva u Segnû: presèmpiu u dixe de ina [[Ovis Aries|pegu(r)a]] tusâ che "a rispètta i cumandamènti du [[Evangêio|Vangelu]] ch'i sun fundèi in scia cundivixùn"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Gallus|editô=2, 10, 2|léngoa=LA}}</ref>. Faxèndu sustituì i [[Santoâio|santua(r)i]] du creddu pagàn cun de [[Gexa (architettua)|gêxe]] e di e(r)emi, scicumme ch'u cunusceva bèn i cuntadìn e quellu ch'i gh'axevan de besögnu, u s'è dutàu di moddi pe' cunvertìli, int'in tèmpu quande a religiùn cristiâna a l'é(r)a pe'u ciü ürbâna. Segundu u Grego(r)iu de Tours, vellu u l'ha fètu fundà e paròcchie de [[Langeais|Langey]], [[Castéllo de Sonnay|Sonnay]], [[Amboise]], [[Charnizay|Charnisay]], [[Tournon-Saint-Martin|Tournon]] e [[Candes-Saint-Martin|Candes]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Grego(r)iu de Tours|tìtolo=Decem libros historiarum|url=http://remacle.org/bloodwolf/historiens/gregoire/francs10.htm|léngoa=LA|volùmme=libbru X}}</ref>. U munastê de Marmoutier u l'è cuscì vegnüu in scitu de scö(r)a pe' l'evangelisasiùn de campagne, tantu ch'u l'è de fètu a primma base pe'a difuxiùn du [[Crestianêximo|cristianeximu]] inta [[Gallia]]. U Martìn de Tours u s'è truvàu a [[Trier]] quande che i veschi spagnòlli [[Idacius de Merida|Idacius]] e [[Ithacius]] i l'han dumandàu a l'impe(r)atû [[Magnus Maximus|Mascimu]] de cundanà u [[Priscillianus]]<ref name=":1" /><ref name=":2">{{Çitta lìbbro|outô=Karl Baus|curatô=Hubert Jedin e John Patrick Dolan|tìtolo=The imperial church from Constantine to the Early Middle Ages|url=https://books.google.com/books?id=hp3YAAAAMAAJ&pg=PA132|colànn-a=''History of the Church''|ànno=1980|editô=Burns & Oates|çitæ=Lundra|léngoa=EN|pp=132-134|volùmme=Vul. II|capìtolo=Chapter 10: The Priscillianist movement|ISBN=0-86012-085-6}}</ref>, cumm'u l'è stètu, cun l'acüsa d'êsse in stregùn<ref name=":2" />. U Martìn, quande ch'u s'è incuntràu cun l'[[Sant'Ambrœuxo|Ambröxu de Milàn]], delegàu de l'impe(r)atû [[Valentiniàn II]], u g'ha pe(r)ò dumandàu a grassia pe'u Priscillianus<ref name=":2" />. Scibèn che l'Ambröxu, menasàu de mòrte da l'impe(r)atû, u nu gh'agge dètu amèntu, u Martìn u l'ha utegnüu au mèximu che i discepuli de l'e(r)exìa i nu fussen atachèi<ref name=":1" />. Ciü tardi, u [[Pappa Siricius]] u s'è dìtu ascì cuntra(r)iu ai prucèssi du Mascimu<ref group="n.">Stu fètu u l'è registràu numma che inte {{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Chronica|léngoa=LA|volùmme=libbru II, cap. 46-51}}</ref>. [[Immaggine:Simone Martini 024.jpg|miniatura|[[Simone Martini]], ''A mòrte de San Martìn'', [[Anni 1320|ànni 1320]], [[Baxìlica de Asîzi|baxìlica de Assisi]]]] De dòppu, u Martìn de Tours u l'ha cuntinuàu a refüâse de pià parte ae asemblêe di veschi e stu fètu, insemme ae sò asiùi pe' sarvà u Prisciallianus daa mòrte, u l'ha fètu suspetà d'e(r)exìa. L'impe(r)atû [[Teodôxio I|Teudôsiu I]], a ògni moddu, u l'ha dichia(r)àu che e decixùi du Mascimu in simma a sti fèti e nu gh'avessen de valû, cun l'Ithacius ch'u l'è stètu levàu daa càrega passàu quarch'ànnu mèntre l'Idacius u s'è dimessu pe' sò vuluntè<ref name=":1" /><ref name=":2" />. Intu mèntre, Marmoutier u cuntava de in'utantêna de muneghi ch'i vivevan in cumünitè e ch'i ne vegnivan pe'u ciü da l'[[Aristocraçîa|aristucrasìa]] e, pe' stu fètu, u Martìn u gh'axeva ina gran infruènsa tantu da êsse risevüu da l'impe(r)atû mèximu, che u(r)amài u l'axeva di ligammi strèiti cu'u putere di veschi. A ògni moddu, a to(r)a cun l'impe(r)atû, u Martìn u cuntinuava a servì pe'u primmu u prève ch'u u cumpagnava, pe' fà mustra de cumme a vitta religiusa a fusse ciü èrta fina da càrega impe(r)iâle. In giurnu, mi(r)andu a di uxélli ch'i pescava ratelâse pe' di pésci, u l'ha mustràu ai sò discepuli che i demuni i se ratèllan au mèximu e anime di cristièi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Létte(r)a 3, a Bassula|editô=7|léngoa=LA}}</ref> e, de de lì, sti uxélli i l'han piàu u numme du vescu: i sun i [[Martìn pescòu|martìn pescaùi]]. versu a fìn da sò vitta, a presènsa du Martìn a l'è dumandà pe' paxià i prèvi de Candes, paìse a punènte de Tours: l'impurtansa de l'ünitè da Gêxa a l'ha spunciàu u vescu, u(r)amài veggiu, a bugiâse fìn lì<ref group="n.">A [[Candes-Saint-Martin|Candes]] u San Martìn, "13° apòstulu", u l'ave(r)ea lasciàu in [[Legàu (dirittu)|legàu]] in furma d'ina "''[[Patêna|patena]] [[Custante de reticulu|metallochrystallino]]''" (o [[patêna de serpentìn]]) cunservâ, inti tèmpi gallu-rumèi, intu cö du ''vicus'' ch'u gh'é(r)a. L'ugèttu sacru u l'axeva, cumme virtü ciü impurtante, quella de gua(r)ì i "ma(r)otti ch'i u dumandavan cun [[Fé|fêde]]". De ciü, u santu patrùn, da sò fundatû u l'ave(r)ea lasciàu in ereditè aa [[Gêxa de San Martìn (Candes)|gêxa de San Martìn de Candes]] ina patêna de cu(r)û blö che, pe' cuntu du [[Grego(r)iu de Tours]], a l'é(r)a pròpiu du Martìn.</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Élisabeth Frutieaux|ànno=1999|méize=Lüju-Dixèmbre|tìtolo=Entre liturgie et sacralité: Enquête sur la nature et la fonction des calices durant le haut Moyen Âge|revìsta=Revue d'histoire de l'Église de France|editô=Société d'histoire religieuse de la France|çitæ=Pariggi|volùmme=Vul. 85|nùmero=215|léngoa=FR|url=http://www.persee.fr/doc/rhef_0300-9505_1999_num_85_215_1369}}</ref>. U sò intervèntu u l'è sciurtìu a rangià a questiùn ma, u giurnu de dòppu, ai 8 de nuvèmbre du [[397]], u Martìn u l'è mòrtu a Candes, in sc'in léttu de senne aa mane(r)a di santi. Segundu de sto(r)ie, au mumèntu da sò mòrte u còrpu du vescu u paxeva giancu cumme a nêve<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Antin Paul|ànno=1964|tìtolo=La mort de saint Martin|revìsta=Revue des Études Anciennes|volùmme=Vul. 66|nùmero=1-2|p=113|léngoa=FR}}</ref>. [[Immaggine:Tombeau de Saint-Martin de Tours.jpg|sinistra|miniatura|A tumba de San Martìn]] A sarma du vescu, cuntesa fra e gènte du [[Poitou]] e da [[Touraine]], a l'è stèta purtà vìa dai segundi che, pe'a tradisiùn du pòstu, i l'ave(r)ean sgranfignàu u còrpu faxèndulu passà pe' in barcùn. A sarma a l'è stèta dunca purtâ in barca lungu a Lòira fina a Tours, dund'u l'è stèta interâ ai [[11 novénbre|11 de nuvèmbre]] intu campusantu cristiàn ch'u gh'é(r)a au de fö(r)a da sitè, cu'ina pôsa intu viaggiu in curispundènsa de dund'a l'è stèta ciü tardi fabricâ a [[capélla du Petit-Saint-Martin]]. A sò tumba a l'è vegnüa in scitu de pelegrinaggiu bèn impurtante e, pe'u Grego(r)iu de Tours, du [[437]] u vescu [[Brissiu de Tours|Brissiu]] u g'ha fètu fabricâ a custrusiùn de legnu ch'a cunservava a tumba e a mantelìna (''capa''), a pià cumme dìtu u numme de capélla. Pe'a gran impurtansa de stu santua(r)iu, u [[San Perpetuus de Tours|San Perpetuus]], vescu de Tours, u l'ha fètu fabricà au sò pòstu a primma [[Baxìlica de San Martìn (Tours)|baxìlica de San Martìn]], cu'a tumba du santu, cunsacrâ ai 4 de lüju du [[470]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edgard-Raphaël Vaucelle|tìtolo=La collégiale Saint-Martin de Tours des origines à l'avènement des Valois (397-1328)|url=https://books.google.com/books?id=D92_mQEACAAJ|ànno=1907|çitæ=Tours|léngoa=FR|p=104}}</ref>. Ina legenda a cunta che e ciante i sa(r)evan sciu(r)ìe, intu mezzu de nuvèmbre, quande u còrpu du santu u l'ha viagiàu pe'a [[Lòira (sciùmme)|Lòira]] fra Candes e Tours, cun stu fètu ch'u l'ha dètu u(r)igine au dìtu da "[[stè de San Martìn]]"<ref group="n.">A primma mensiùn cunusciüa de stu dìtu a se tröva int'ina létte(r)a mandâ daa [[Madame de Sévigné]] a sò fìa, cu'a dàtta di 11 de nuvèmbre du [[1675]]ː "E l'emmu ina picìna stè de San Martìn, frèida e vìva, ch'e prefe(r)isciu a l'ègua; e sun sèmpre de fö(r)a vestìa cumme in lù mana(r)uː u mè umû u cangia tantu segundu u tèmpu; dunca, pe savé cumme ch'e staggu, u baste ch'i lezèi e stélleː ma a vòstra [[Provensa|Pruvènsa]] a ve di(r)à de lungu de ma(r)aveje; u ciü bèllu tèmpu u nu ve dixe ninte, i ghe sèi tròppu aviâ; nüiâtri pe' cuntra e veghemmu mai pôcu u sû ch'u ne dà ina gran felisitè.</ref>. U sucesû du Martìn a Tours u l'è stètu [[San Brissiu de Tours|San Brissiu]], ün di sò discepuli. == Cültu == [[Immaggine:Clotilde.jpg|miniatura|A [[Cotìlda (mogê do Clodovêo I)|Cutilda]], mujé du ré [[Clodovêo I|Cluduvéu I]], ch'a prega davanti aa tumba de San Martìn, miniatü(r)a intu ''Grandes Chroniques de France'', manuscrìtu du [[XIV secolo|Trexèntu]]]] === Fransa === ==== Tours ==== A l'imprinsippiu du [[V secolo|V seculu]], u Brissiu de Tours, sucesû du Martìn cumme vescu da [[Diòcexi de Tours|diocexi de Tours]], u l'ha fètu fabricà in u(r)ato(r)iu in curispundènsa da tumba du santu<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Ewig Eugen|ànno=1961|tìtolo=Le culte de saint Martin à l'époque franque|revìsta=Revue d'histoire de l'Église de France|volùmme=Vul. 47|nùmero=144|p=1|léngoa=FR|url=http://www.persee.fr/doc/rhef_0300-9505_1961_num_47_144_3264}}</ref>. Dapöi, st'u(r)ato(r)iu u l'ha lasciàu u pòstu a ina gêxa culegiâ de l'[[818]], ricustruìa e slargâ de dòppu de incursciùi vichinghe du [[1014]] e du gran fögu de Tours du [[1203]], pe' vuluntè de l'[[Hervé de Buzançay]]. A [[Baxìlica de San Martìn (Tours)|baxìlica de San Martìn]] a l'è vegnüa in scitu pe'i pelegrìn metèndu in mustra e òsse du santu, cunservèi int'ina càscia d'ò(r)u dau [[1424]], fèta fabricâ dau ré [[Carlo VII de Fransa|Carlu VII]]. Cu'u tèmpu, l'abandùn e l'antighitè du scitu, curpìu ascì daa viulènsa de guère de religiùn (survetüttu da parte di [[Ugonòtti|ugunòtti]] du [[1562]])<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Charles Lelong|tìtolo=La basilique Saint-Martin de Tours|ànno=1986|editô=C.L.D.|çitæ=Chambray-lès-Tours|léngoa=FR|p=122|ISBN=2-85443-122-7}}</ref>, du [[1797]] i l'han purtàu a vorta a vegnì zü, cu'a baxìlica ch'a l'è stèta derucâ du tüttu de l'Öttusèntu. A custrusiùn de de növe vìe a l'ha lasciàu in pé numma che e [[Tûre du Relö(r)iu (Tours)|tûre du Relö(r)iu]] e [[Tûre du Carlu Magnu|quella du Carlu Magnu]], ch'a l'è vegnüa zü ascì du [[1928]]. A l'ürtimu, fra u [[1886]] e u [[1924]], a l'è stèta custruìa a baxìlica ch'a se pò ancù vegghe, ciü picìna. ==== Gallia rumâna e franca ==== [[Immaggine:Candes-Saint-Martin borne Via S-Martini.jpg|sinistra|miniatura|Prìa a [[Candes-Saint-Martin|Candes]] ch'a marca a ''via sancti Martini'', camìn da pelegrìn legàu au santu. A sigla a vö dì "Decanàu de San Martìn".]] L'impurtansa stò(r)ica de San Martìn de Tours, ch'u l'axeva l'ami(r)asiùn de gènte di sò tèmpi, cumme u [[Sulpicius Severus]] e u [[Paulìn da Nola]] ch'i l'han piàu a mudélu, a l'è ligâ survetüttu au sò ròllu inta fundasiùn di primmi munastèi da Gallia. A pusisiùn de primmu cuntu de San Martìn inta litürgia e inta leteratü(r)a religiusa a ne vegne pe'u ciü da l'ativitè de [[San Perpetuus]], ch'u n'ha scrìtu in ''Indiculus'' di mi(r)aculi missi in rimma dau [[Paulìn de Périgueux]] e dau [[San Grego(r)iu de Tours|Grego(r)iu de Tours]], che aa mèxima mane(r)a u l'ha scrìtu ina lista de mi(r)aculi fèta vurtà in rimma au [[Venansiu Furtünàu]]<ref group="n.">U Grego(r)iu de Tours u l'ha sernüu pròpiu a mòrte de San Martìn pe' marcà a fìn du primmu libbru da sò ''Decem libros historiam'', ina sto(r)ia di Franchi.</ref>. Ai tèmpi du [[Clodovêo I|Cluduvéu I]] a remunta a decixùn de numinà San Martìn a [[Sànto patrón|patrùn]] du [[regnu di Franchi]] e da pa(r)entèlla di [[Merovingi|Meruvingi]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Eugen Ewig|ànno=1961|tìtolo=Le culte de saint Martin à l'époque franque|revìsta=Revue d'histoire de l'Église de France|editô=Société d'histoire ecclésiastique de la France|çitæ=Pariggi|volùmme=Vul. 47|nùmero=144|pp=7 ss|léngoa=FR|url=https://dx.doi.org/10.3406/rhef.1961.3264}}</ref>. A mantelìna de San Martìn, ch'a l'è stèta mandâ cumme relicchia aa [[Capélla palatìnn-a (Aquisgrana)|capélla palatìna]] de [[Aquisgrana]] pe'u [[Carlomagno|Carlu Magnu]], cumme dìtu a l'è a l'u(r)igine da pa(r)olla "capélla" cu'in primmu rife(r)imèntu au scitu dund'a l'é(r)a cunservâ a ''capa'' du santu, ch'a l'é(r)a purtâ in bataja e duve(r)â cumme gunfa(r)ùn. Inte l'icunugrafìa a mantelìna a l'è pitü(r)â de sòlito de russu o se nù de blö, cu'in sbaju scicumme che inte quella ucaxùn a Amiens u Martìn u purtava a ''[[clàmide]]'' gianca de tütti i cavalieri da guardia impe(r)iâle<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Olivier Guillot|tìtolo=Saint Martin de Tours. Apôtre des pauvres (336-397)|url=https://books.google.com/books?id=Hb7YAAAAMAAJ|ànno=2008|editô=Fayard|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|p=71|ISBN=2-213-63415-7}}</ref>. Sta mantelìna a sa(r)ea ascì a l'u(r)igine du nume(r)attu "[[Capeto (nómme)|Capétu]]", ch'u l'è pöi vegnüu u numme da pa(r)entèlla di ré da Fransa: i [[Capetingi]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Colette Beaune|tìtolo=Naissance de la nation France|colànn-a=''Folio histoire''|léngoa=FR|p=324|volùmme=Vul. III, ''Le roi, la France et les Français, Gallimard''|capìtolo=Cap. VIII, Les lys de France}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Patrick Boucheron|outô2=Stéphane Gioanni|tìtolo=Histoire mondiale de la France|ànno=2017|editô=Points|léngoa=FR|p=104}}</ref>. === Unga(r)ìa === Nasciüu inta regiùn alantu(r)a cunusciüa cumme a [[Pannonia|Panônia]], u cültu de San Martìn u l'è rivàu inta sò sitè d'u(r)igine grassie au Carlu Magnu. Vellu, de dòppu da campagna cuntr'ai [[Àvari|Àva(r)i]] du [[791]], u l'è andètu de persùna a [[Sabaria|Sabarìa]] pe' unu(r)à a patria du santu<ref name=":3">{{Çitta publicaçión|outô=Ferenc Toth|ànno=2016|méize=nuvèmbre-dixèmbre|tìtolo=Saint Martin, européen et fédérateur|revìsta=La Nouvelle Revue d'histoire|nùmero=87|p=33|léngoa=FR}}</ref>. Aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande che i unga(r)i i se sun cunvertìi aa religiùn cristiâna, u [[Stêva I d'Ungàia|Steva I]], pe' rinfursà a sò regnu, segundu e cronache u l'ha dumandàu d'agiüttu au San Martìn primma da bataja cuntr'au sò barba [[Koppány]], de [[Paganêximo|religiùn pagâna]], faxèndughe u vutu de rinfursâne u cültu<ref name=":3" />. De dòppu da [[Batàggia de Mohács (1526)|bataja de Mohács]] du [[1526]] e a decixùn da mescià a capitâle a [[Bratislava|Presburgu]], u [[Castéllo de Bratislava|castéllu]] e a [[Catedrâle de San Martìn (Bratislava)|catedrâle de San Martìn]] i sun vegnüi i növi scimbuli du pute(r)e du ré<ref name=":3" />. === Ligü(r)ia === [[Immaggine:Gêxa de Sàn Martìn (Toiràn) - séunno de Sàn Martìn do Gêumo Grafìgna.jpg|miniatura|[[Gêumo Grafìgna|Giömu Grafigna]], ''U sögnu de San Martìn'', [[1893]] ca., [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|gêxa de San Martìn]] de [[Tuiran|Tui(r)àn]]]] Fra a [[Liguria|Ligü(r)ia]] e u santu u gh'è in ligamme dirèttu inta sò vitta: scurìu d'in [[Milan|Milàn]] dai e(r)etichi du prève [[Arius|A(r)iu]], u Martìn u l'è andètu a stà da e(r)emittu, fra u [[356]] e u [[360]], in sce [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]] d'[[Arbenga]], alantu(r)a mensunâ cumme ''insulam Gallinariam''. Lì u l'ha avüu a vixita e, pe' in pôcu de tèmpu, ascì a cumpagnìa d'in âtru santu, l'[[Sant'Ilâio de Poitiers|Ila(r)iu de Poitiers]], e bèn de prubabile cu'u sò esèmpiu i l'han ti(r)àu de âtre gènte a fà sta vitta. De stu moddu a g'ha da êsse nasciüa l'[[abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn de L'Ìsu(r)a]], üna de ciü antìghe da Ligü(r)ia, che de prubabile, a l'imprinsippiu, a l'andaxeva apröu ae regule di [[Munastê furtificàu de l'abasìa de Lérins|muneghi de Lérins]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=La diocesi di Albenga-Imperia e i suoi vescovi: storia della Chiesa ingauna dalle origini all'inizio del Quattrocento|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0019493|ànno=Dixèmbre 2003|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=60-62}}</ref>. Zà dai tèmpi antìghi, u cültu de San Martìn u l'è stètu bèn praticàu inta [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi d'Arbenga]], dund'u s'è spantegàu du bèllu, armenu a l'imprisippiu, pe' l'intervèntu di [[Órdine de Sàn Benéito|muneghi benedetìn]] de L'Ìsu(r)a e pöi dau sò [[Abasìa de San Martìn au Munte|munastê au Munte]], ch'i l'axevan di bèlli sciti dund'i se cü(r)avan ascì de misciùi pe' rinfursâne a religiùn. Fra e sò intitulasiùi ciü antìghe inta diòcexi i se ponen regurdà quelle d'[[Èrli]], de [[Möa (A Cêve)|Möa]], de [[Ressu|Rèssu]] e de [[Tuiran|Tui(r)àn]], cun l'asiùn di benedetìn che podâse ch'a l'agge tucàu fina [[Andagna]]. Ciü che ste cumünitè, de dòppu u ghe n'è stètu tante d'âtre a dâse a San Martìn, cumme [[Unsu]], [[Tûria]] e [[Ver̭éssu|Ve(r)ezzi]], insemme a tütte e capélle ciü picìne dedichèi au santu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=La diocesi di Albenga-Imperia e i suoi vescovi: storia della Chiesa ingauna dalle origini all'inizio del Quattrocento|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0019493|ànno=Dixèmbre 2003|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=338, 340}}</ref>. ==== Patrunèi ==== Inta [[Liguria|Ligü(r)ia]], San Martìn u l'è u santu patrùn de<ref>{{Çitta web|url=https://beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/|tìtolo=Beni architettonici|léngoa=IT|vìxita=2025-12-31}}</ref>: {{Colonne}} * [[Bargón|Bargùn]] ([[Casarsa|Cazarsa]]) * [[Bastremoli|Bastremuli]] ([[Folo|U Fulu]]) * [[Berzezzi]] * [[Biassa]] ([[A Spèza|A Spèzza]]) * [[Caminâ (Né)|Caminâ]] ([[Né|Nè]]) * [[Cavanella]] ([[Bevein|Beve(r)ìn]]) * [[Cembràn]] ([[Maissann-a|Maisâna]]) * [[Ciàn de Fòllu]] ([[Folo|Fòllu]]) * [[Còsta (Framua)|Còsta]] ([[Framûa|Framü(r)a]]) * [[Deserega|Dese(r)ega]] ([[Coëgia|Cu(r)eia]]) * [[Garbarìn|Garba(r)ìn]] ([[Trebeugna|Tribögna]]) * [[Manesén|Manesèn]] ([[Sant'Orçeise|Sant'Ursese]]) * [[Maxena]] ([[Ciävai|Ciava(r)i]]) * [[Möa (A Cêve)|Möa]] ([[A Cêve]])<ref group="n.">Patrùn insemme aa Sunta</ref> * [[Muntà]] ([[Vàise|Va(r)ese]]) * [[Muntemeuggio|Muntemöggiu]] ([[Borzonasca|Burzunasca]]) * [[Murta (Zena)|Mürta]] ([[Zena]]) * [[Ortnò|Ortunövu]] ([[Luni|Lûni]])<ref group="n.">Patrùn du paìse insemme a San Lu(r)ènsu</ref> * [[Pêgi|Peji]] ([[Zena]])<ref group="n.">Patrùn de üna de paròcchie de Peji, insemme a San Benedettu</ref> * [[Polànexi|Pulanesi]] ([[Recco|Reccu]]) * [[Portofin|Portufìn]] {{Colonne spezza}} * [[Ressu|Rèssu]] * [[Ronco|Runcu]] * [[San Martìn (A Steira)|San Martìn]] ([[A Steja|Stélla]]) * [[San Martìn d'Arbâ|San Martìn d'Arbà]] ([[Zena]]) * [[San Martìn de Noxeo|San Martìn de Nuxeu]] ([[Rapallo|Rapallu]]) * [[San Martìn de Paravànego|San Martìn de Pa(r)avànegu]] ([[Çiannexi|Ce(r)anesi]]) * [[San Martìn de Struppa|San Martìn de Strüppa]] ([[Zena]]) * [[San Martìn do Monte|San Martìn du Munte]] ([[San Comban|San Cu(r)umbàn]]) * [[San Pê d'Ænn-a|San Pé d'A(r)ena]] ([[Zena]])<ref group="n.">Patrùn de üna de paròcchie de San Pé d'A(r)ena, insemme a Santa Ma(r)ìa da Cèlla</ref> * [[Sarzanellu]] ([[Sarzànn-a|Sarzana]]) * [[U Seburca|Seburga]] * [[Semìn (Buzalla)|Semìn]] ([[Buzalla|Büsalla]]) * [[Serò|Se(r)ò]] ([[Zignægo|Zignagu]]) * [[Tuiran|Tui(r)àn]] * [[Tûria]] ([[Ciüsànegu]]) * [[Torpiana|Turpiâna]] ([[Zignægo|Zignagu]]) * [[Unsu]] * [[Ver̭éssu|Ve(r)ezzi]] ([[Borṡi e Veressi|Borzi e Ve(r)ezzi]]) * [[Vérva|Vèrva]] ([[O Castiggion|U Castiùn]]) * [[Zoaggi|Zuaggi]] {{Colonne fine}} == Icunugrafìa == Inte l'arte, a figü(r)a de San Martìn de Tours e pu(r)ea cumpa(r)ì tantu vestìa da vescu che da surdattu rumàn; intu segundu câxu u l'è cumpresa a scêna ch'a se tröva ciü de suvènte, quella da ca(r)itè o [[limòxina de San Martìn]], cun vellu ch'u spartìsce a sò mantelìna cu'u pòve(r)u. Inte sta scêna u l'è de sòlitu rafigü(r)àu in sciu sò cavallu giancu, insemme au laza(r)ùn, intu mumèntu quande ch'u taja cu'a spâ a mantelìna o se nù quande ch'u a mette in sce spalle du pòve(r)u, ch'u a risêve in zenugiùn. Quarche votta, a l'è duve(r)â in cangiu a scêna de quande ch'u gh'è cumpa(r)ìu in sögnu u [[Gêxù|Segnû]], de dòppu ch'u l'axeva fètu a limòxina<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://docs.univr.it/documenti/OccorrenzaIns/matdid/matdid418541.pdf|tìtolo=Martino di Tours (315 ca. - 397)|outô=Üniverscitè de Verùna|léngoa=IT|vìxita=2025-12-30}}</ref><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://www.chieseromaniche.it/SchedeAgiografia/1-Martino-di-Tours.htm|tìtolo=San Martino di Tours: Agiografia e Iconografia delle chiese Romaniche, Gotiche e Rinascimentali di Piemonte e Valle d'Aosta|léngoa=IT|vìxita=2025-12-30}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Niccoli|outô2=Giuseppina Soave|outô3=Raffaele Corso|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1934|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=MARTINO di Tours, santo}}</ref>. A sta parte da sò vitta a l'è ligâ ascì l'icunugrafìa de l'investitü(r)a du Martìn a cavaliere, cun l'impe(r)atû [[Costantìn II|Custantìn II]] ch'u ghe dà a spâ e di servitùi ch'i ghe pa(r)an u scüu e i sperùi. A l'ürtimu, u gh'è ancù a scêna du San Martìn ch'u l'abandùna e arme, quande ch'u s'è missu sulu cuntr'ai barbari: inte rapresentasiùi de stu mumèntu u se tröva de sòlitu in pé, davanti di desenemighi e mi(r)àu dau sò cumandante, cun numma che ina crûxe in màn<ref name=":4" />. In'âtra se(r)ie de rapresentasiùi, pe' cuntra, a fà de rife(r)imèntu ai tèmpi du Martìn vescu, e lì u l'è dunca mustràu cu'e insegne de sta càrega, survetüttu u [[Pastorâle|pastu(r)âle]], e turna inte ste rapresentasiùi u pò êsse cumpagnàu da 'n pòve(r)u. Di tèmpi da vescu a sto(r)ia ciü ricurènte a l'è quella da messa de San Martìn, quande che, mèntre ch'u dixeva a messa, d'in sce l'atâ u gh'è chinàu in scia tésta ina balla de fögu ch'a lüxiva, segnu da sò ca(r)itè<ref name=":4" />. In gene(r)âle, San Martìn u pò êsse cumpagnàu ancù da 'n'[[Öca|òca]], ch'a l'è in reciammu aa sò ricurènsa, i [[11 novénbre|11 de nuvèmbre]], tèmpu da migrasiùn e da caccia a sti uxélli. A presènsa de st'uxéllu a l'è ligâ ascì a ina legenda ch'a cunta che, quande e gènte de Tours i sercavan u Martìn, e(r)emittu, pe' fâlu vescu, in'òca ch'a sgu(r)atava a l'avesse tradìu a sò pusisiùn, faxèndulu ciapà. Inte di câxi ciü rè(r)i, San Martìn u l'è rafigü(r)àu cu'ina cuppa, cu'in libbru o cu'u mudélu d'ina gêxa in scia drìta<ref name=":4" /><ref name=":5" />, cuscì cumme inte scêne du taju du pìn sacru, de quande u l'ha fètu rinvegnì in zùenu e de l'incuntru cu'u Diavu masche(r)àu da [[Gêxù|Cristu]].<gallery mode="packed" widths="140" heights="140" caption="Cìclu da [[Gêxa de San Martìn (Oberwölz)|gêxa de San Martìn]] de [[Oberwölz]], [[Austria]]"> Immaggine:Stadtkirche Fresco - St.Martin mit Bettler.jpg|''A limòxina de San Martìn'': u Martìn, surdattu, d'in sciu sò cavallu giancu u spartisce a mantelìna ([[Josef Adam Mölk]], [[1777]]) Immaggine:Stadtkirche Fresco - St.Martin mit Taufe der Mutter.jpg|''San Martìn u batezza sò ma(r)e mèntre u pa(r)e u và vìa''; cu'u Martìn in vestì da vescu e in'òca da vixìn Immaggine:Stadtkirche Fresco - Tod von St.Martin.jpg|''A mòrte de San Martìn'', turna cu'in'òca inte l'afrescu </gallery> == Nòtte == ; Nòtte au tèstu <references group="n." responsive="" /> ; Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == ;Manuscrìti * {{Çitta lìbbro|outô=Sulpicius Severus|tìtolo=Vita Beati Martini|ànno=397 ca|léngoa=LA}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paulìn de Périgueux|tìtolo=De vita sancti Martini|ànno=470 ca|léngoa=LA}} * {{Çitta lìbbro|outô=Grego(r)iu de Tours|tìtolo=Decem libros historiarum|ànno=VI seculu|léngoa=LA|volùmme=libbru I}} * {{Çitta lìbbro|outô=Grego(r)iu de Tours|tìtolo=De virtutibus sancti Martini|ànno=VI seculu|léngoa=LA}} * {{Çitta lìbbro|outô=Venansiu Furtünàu|tìtolo=Vita sancti Martini metrica|ànno=573-576 ca|léngoa=LA}} ;Scrìti mudèrni * {{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Martin von Tours|ànno=1977|editô=Herder|çitæ=Friburgu|léngoa=DE}} * {{Çitta lìbbro|outô=Walter Nigg|tìtolo=Martin de Tours: Chevalier du Christ, évêque thaumaturge, confesseur de la foi|ànno=1978|editô=du Centurion|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|ISBN=2-227-05009-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dom Guy-Marie Oury|tìtolo=Saint Martin de Tours: L'homme au manteau partagé|ànno=1987|editô=CLD|çitæ=Chambray-lès-Tours|léngoa=FR|cid=Oury, 1987|ISBN=2-854-43139-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dominique-Marie Dauzet|tìtolo=Saint Martin de Tours|ànno=1996|editô=Fayard|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Régine Pernoud|tìtolo=Martin de Tours|ànno=1996|editô=Bayard Éditions|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Louis Picoche|tìtolo=Saint Martin, Soldat du Christ|colànn-a=''Saints légendaires''|ànno=2001 (1996)|editô=Elor|çitæ=Saint-Vincent-sur-Oust|léngoa=FR|ISBN=978-2-907524-93-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Loup Fontana|outô2=Michel Foussard|outô3=Michel Graniou|tìtolo=Saint Martin dans les Alpes-Maritimes|colànn-a=''Cahier des Alpes-Maritimes''|dæta=31 zenâ 1997|editô=Art et Culture des Alpes-Maritimes|çitæ=Nissa|léngoa=FR|volùmme=n° 3|ISBN=2-906-700-16-9}} * {{Çitta publicaçión|outô=Michel Carrias|ànno=1997|tìtolo=Martin de Tours, seize siècles après sa mort|revìsta=Revue d'histoire de l'Église de France|volùmme=Vul. 83|nùmero=211|pp=435-443|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/rhef_0300-9505_1997_num_83_211_1290}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bertrand Cuvelier|tìtolo=Saint Martin, apôtre des Gaules|colànn-a=''Histoire et traditions du Pays des Coudriers''|ànno=Nuvèmbre 2001|léngoa=FR}} * {{Çitta publicaçión|outô=Sylvie Barnay|ànno=2008|tìtolo=Du manteau de saint Martin aux chasubles de Jean-Charles de Castelabajac: une histoire de la robe sainte|revìsta=Transversalités|volùmme=Vul. 4|nùmero=108|pp=127-141|léngoa=FR|url=https://www.cairn.info/revue-transversalites-2008-4-page-127.htm}} * {{Çitta lìbbro|outô=Olivier Guillot|tìtolo=Saint Martin de Tours, apôtre des pauvres (336-397)|ànno=2008|editô=Fayard|léngoa=FR|cid=Guillot, 2008}} * {{Çitta lìbbro|outô=Alain Pastor|tìtolo=Une vie de saint Martin|ànno=2016|editô=Artège Editions|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|ISBN=978-2-36040-663-0|url=https://books.google.com/books?id=Gd9TDAAAQBAJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Judic, Christine Bousquet-Labouérie, Élisabeth Lorans e Robert Beck|tìtolo=Un nouveau Martin - Essor et renouveaux de la figure de Saint Martin, IV<sup>e</sup>-XXI<sup>e</sup> siècle|url=https://pufr-editions.fr/produit/un-nouveau-martin/|ànno=2019|editô=Presses universitaires François Rabelais|çitæ=Tours|léngoa=FR}} * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2020|tìtolo=1 700 ans de la naissance de Saint-Martin|revìsta=Bulletin de la Société des antiquaires de Picardie|editô=Société des antiquaires de Picardie|çitæ=Amiens|pp=161-351|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Judic|tìtolo=L'Europe de Saint Martin|ànno=2021|editô=éditions Saint-Léger|léngoa=FR}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Santi|Martìn de Tours]] [[Categorîa:Véschi|Martìn de Tours]] 83bgrjwli72o8ckdlhxldk3ru76qt3b Lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi 0 33102 273477 273250 2026-08-24T18:54:36Z N.Longo 12052 wl 273477 wikitext text/x-wiki {{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}} {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva. == Lista == === Ligü(r)ia === ==== Pruvinsa de Impe(r)ia ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Còlla Me(r)ellu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1284:provincia-di-imperia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Imperia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Sapergu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Grange |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263632|tìtolo=Tomba di Monte Grange (tomba isolata ad incinerazione, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Munte Rocche |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Osaggiu |[[Avrigâ]], Munte Osaggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Seppu |[[Baiardu]], Munte Seppu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Ciaixe |[[Campurussu]], Ciaixe |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Baracùn |[[Campurussu]], Munte Baracùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castiùn |[[Campurussu]], U Castiùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma de Funtâne |[[Campurussu]], Simma de Funtâne |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma d'Aurìn |[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla Sgarbà |[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Arpixélla |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma Tramuntìna |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263636|tìtolo=CIMA TRAMONTINA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Rocca de Dregu |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Passu de Mezzalüna |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Veonigi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castellà |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Morgi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtumo(r)u |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte U(r)ivastru |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Acqua(r)ùn |[[Lüxinascu]]-[[Puntedasce]]-[[Vaxìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263599|tìtolo=CASTELLO MEDIEVALE DI MONTE ACQUARONE con preesistenze (struttura di fortificazione castello militare)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Castelà |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Caggiu |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtu |[[Pigna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /> |- |U Castelà |[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263771|tìtolo=Poggio Castellaro (sito non identificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Cruxe de Paddre Poggi |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Müggiu de Scaje |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Bignùn |[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Curma |[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castéllu |[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |I Casteletti |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |L'Entrà |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Punta Pistorin |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castela(r)ettu |[[U Sèrvu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263593|tìtolo=Castellareto di Cervo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Munte Belenda |[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla de Beura |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cian du Pussu |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Savuna ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |''Castelâ du Trabichettu'' |[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]] |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Munte |[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]] |Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]'' |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[L'Atè|Artâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Berzezzi#U castelä|''U Castelä'']] |[[Berzezzi]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |''I Castelê'' |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̭éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê'' |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Bric Castei(r)ö |[[Còiri|Cai(r)u]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Marmö |[[Casanöva]], [[Marmö]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Munte d'Aggiu |[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Briccu du Castelà |[[Cengë|Cengiu]], Berbu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cengio.sv.it/vivere_il_comune/territorio/territorio_1.html|tìtolo=La storia|outô=Cumüna de Cengiu|léngoa=IT|vìxita=2026-08-14}}</ref> |- |''U Castelä'' |[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]] |U manca de pröve segü(r)e |<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Bric Reseghe |[[Finô|Finâ]], ''I Munti'' |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu) |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |''Vilaggiu de Àgnime'' |[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |''I Castelê'' |[[Löa]], ''I Castelê'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Castele(r)a |[[Mieuja|Miöja]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Castelèi |[[A Steja|Stélla]], [[San Benardu (A Steira)|San Benardu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|''Castelà de Barlörie'']] |[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie'' |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |''U Castelâ'' |[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ'' |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[A Peagna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Väze|Va(r)azze]], [[Arpixella (Vâże)|Arpixella]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Vendùn]], U Castelà |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |} ==== Pruvinsa de Spezza ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelàiu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1285:provincia-della-spezia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia della Spezia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Veppu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Bòrseda |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]-[[Calice]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Castelà |[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Bonasseua|Bunassö(r)a]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Carmu |[[Deiva]], Mezzema |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Vigu |[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte de Furche |[[Levanto|Levantu]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Cembràn |[[Maissann-a|Maisâna]], [[Çembràn|Cembràn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Castéllu de Carpena |[[Ricò|Riccò]], Carpêna |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Còlla di Castelèi |[[San Steva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Lòbbia |[[A Spèza|Spezza]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Castelà de Pegasàn |[[A Spèza|Spezza]], [[Pegasàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Cota |[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelfermu |[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Vàise|Va(r)ese]], Ca(r)ansa |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Munte Dragnùn |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Novà |[[Zignægo|Zignagu]], [[Novà]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Zena ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |I Casteletti |[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" /> |- |Punta Guetta |[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Sipriàn |[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte San Pe(r)u |[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Üsciu |[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu |De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Trâxu |[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]] |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Isuverde |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Langascu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Làrvegu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Làrvegu |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelà |[[Camuggi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelettu |[[Cicagna]], U Castelettu |Fòscia numma che de l'etè de mezzu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |Rocche Negre |[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Ce(r)ese |[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Craviascu |[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Füme(r)i |[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Telegrafu |[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Ruccatajâ |[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Madònna Negra |[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Rösa |[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Bertumè |[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Bastìa de Reccu |[[Recco|Reccu]], Bastìa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castelettu |[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Mu(r)ìn de Due Rìghe |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]], [[Càrvai|Càrva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Savignon|Savignùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà d'Isu(r)èlle |[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Sestri Levante]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Söi|So(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Caneva |[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Lassu |[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Rundunai(r)a |[[Favâ|U Favâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Penùn |[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Fòrte Puìn |[[Zena]], [[Begòu|Begàu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cianderlìn |[[Zena]], [[Cianderlìn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cremén |[[Zena]], [[Cremén]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Munte Fasce |[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Mu(r)asâna |[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Còsta d'U(r)eggia |[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Santu Zebbiu |[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Tûre Cangiâxu |[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Zuaggi |[[Zoaggi|Zuaggi]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castéllu |[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu |Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] |<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref> |} === Pruvènsa === ==== Dipartimèntu de Arpe Ma(r)ìtime ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Oppidum du Mont des Mules |[[Beausoleil]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080665|tìtolo=Camp ligure sis au Mont des Mules|léngoa=FR|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://lesvoyagesdelauriane.fr/2025/11/08/idee-de-balade-loppidum-du-mont-des-mules-a-beausoleil/|tìtolo=Idée de balade: l'oppidum du mont des Mules à Beausoleil|dæta=8 nuvèmbre 2025|léngoa=FR|vìxita=2026-08-13}}</ref> |- |Enceinte de la Bastide |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] (?) |<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://www.escragnolles.fr/wp-content/uploads/2019/01/7C2_Escragnolles_Arch%C3%A9ologie.pdf|tìtolo=Plan Local d'Urbanisme - 7C2. Archéologie|outô=Cumüna de Escragnolles|léngoa=FR|vìxita=2026-08-17}}</ref><ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Claude Salicis|tìtolo=Index général des publications 1926-2024|url=https://www.ipaam.fr/Assets/index.pdf|ànno=2025|editô=Mémoires de l'Institut de Préhistoire et d'Archéologie Alpes Méditerranée, Revue Archéologique du Sud-Est de la France et du Bassin méditerranéen|léngoa=FR}}</ref> |- |Enceinte de la Colette |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte de la Collet des Pins |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte de la Cote |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Castellaras de Cogolin |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":7">{{Çitta web|url=https://www.delfabbro.fr/index.php?option=com_content&view=article&id=76:trois-enceintes-celto-ligures-a-escragnolles-06460&catid=8&Itemid=114|tìtolo=Trois enceintes celto-ligures à Escragnolles (06460)|outô=Brieuc Fertard|dæta=29 agustu 2023|léngoa=FR|vìxita=2026-08-17}}</ref> |- |Castellaras de Conrouan |[[Escragnolles]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref name=":5" /><ref name=":7" /> |- |Enceinte des Galants |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte de Grangasse |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte de Josepin |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte des Listes |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Camp de Moujoun |[[Escragnolles]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte des Rouguières |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Poste avancé des Rouguières |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Castellas de Saint-Martin |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref name=":5" /><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/ARR93_20070600806|tìtolo=Oppidum|léngoa=FR|vìxita=2026-08-17}}</ref> |- |Oppidum du Castellar |[[Eza]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA06000002|tìtolo=Oppidum du Castellar|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.gralon.net/tourisme/monuments/info-oppidum-du-castellar--site-archeologique-de-eze-06-eze-22296.htm|tìtolo=Oppidum Du Castellar, Site Archéologique De Eze (06) Eze|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Cemenelum |[[Nissa]], [[Cimiez]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080803|tìtolo=Mur présumé ligure (vieux)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-15}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/tag/cemenelum-cimiez-nizza-nice-scavi-archeologico-museo-alpes-maritimae/|tìtolo=Cemenelum: quando Nizza era la capitale delle Alpi Marittime|dæta=28 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-15}}</ref> |- |Oppidum du Mont-Pezou |[[Vallauris]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080908|tìtolo=Oppidum du Mont-Pezou|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Maurice Sechter|ànno=1964|tìtolo=Oppidum préhistorique du mont Pezou, à Vallauris (Alpes-Maritimes)|revìsta=Bulletin de la Société préhistorique française|volùmme=Vul. 61|nùmero=1|pp=29-32|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/bspf_0249-7638_1964_num_61_1_8151}}</ref> |} ==== Dipartimèntu de Bucche du Ròdanu ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Oppidum d'Entremont |[[Aix-en-Provence]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081095|tìtolo=Vestiges de l'oppidum celto-ligure d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-dentremont-aix-en-provence-en-2863531/|tìtolo=Oppidum d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum du Baou-Roux |[[Bouc-Bel-Air]] |Da l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081521|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://riig.huma-num.fr/places/17|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Pierredon |[[Éguilles]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081242|tìtolo=Oppidum celto-ligure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://museedupatrimoine.fr/oppidum-de-pierredon-a-eguilles-bouches-du-rhone/29804.html|tìtolo=Oppidum de Pierredon à Éguilles à Éguilles dans les Bouches-du-Rhône|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Constantine |[[Lançon-Provence]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081313|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA13000332|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de la Cloche |[[Les Pennes-Mirabeau]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000034|tìtolo=Oppidum de la Cloche|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Louis Chabot|ànno=1983|tìtolo=L'oppidum de la Cloche aux Pennes-Mirabeau (Bouches-du-Rhône) : Synthèse des travaux effectués de 1967 à 1982|revìsta=Revue archéologique de Narbonnaise|volùmme=Vul. 16|pp=39-80|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/ran_0557-7705_1983_num_16_1_1223}}</ref> |- |Oppidum de Teste-Nègre |[[Les Pennes-Mirabeau]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081404|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-teste-negre-iiieme-siecle-avant-j-c/|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre, IIIème siècle avant J.C|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Notre-Dame de Pitié |[[Marignane]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00125710|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tourisme-marignane.com/offres/oppidum-de-notre-dame-de-pitie-marignane-fr-3388048/|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum des Baou de Saint-Marcel |[[Marseggia|Marseja]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081510|tìtolo=Sol des parcelles contenant les vestiges de l'oppidum des Baou et terrains extérieurs au rempart pouvant offrir des traces archéologiques à Saint-Marcel|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://musee-histoire.marseille.fr/lieux/loppidum-du-baou-de-saint-marcel|tìtolo=L'oppidum du baou de Saint Marcel|outô=Musée d'Histoire de Marseille|léngoa=IT|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Oppidum de Verduron |[[Marseggia|Marseja]], [[Verduron]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000039|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/que-faire/culture-et-patrimoine/lieux/oppidum-de-verduron-marseille-15eme-fr-3326743/|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |L'Arquet |[[Martigues]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VII secolo a.C.|VII]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Charles H. Lagrand|ànno=1959|tìtolo=Un habitat côtier de l'Age du Fer à l'Arquet, à la Couronne (Bouches-du-Rhône)|revìsta=Gallia|volùmme=17|nùmero=1|pp=179-201|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/galia_0016-4119_1959_num_17_1_2261}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/les-villages-gaulois-de-lanse-de-larquet-la-couronne-martigues/|tìtolo=Les villages gaulois de l'Anse de l'Arquet|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Oppidum de l'Escourillon |[[Martigues]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[V secolo a.C.|V seculu primma de Cristu]]) |<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Pierre Costes|tìtolo=Naissance et développement d’une ville polynucléaire en milieu lagunaire: Martigues|url=https://theses.hal.science/tel-00960168v1/file/Thesejanv2011leger.pdf|ànno=2010|editô=Université de Provence|çitæ=Aix-Marseille|léngoa=FR|p=85}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://arqueolugares.blogspot.com/2018/09/oppidum-de-escourillon-prox-martgues.html|tìtolo=Oppidum de ESCOURILLON prox. Martigues. Provenza. Occitania Francia.|léngoa=ES|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Oppidum du Mourre du Boeuf |[[Martigues]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref name=":4" /><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/ARR93_20071300307ZA|tìtolo=Oppidum du Mourre du Boeuf|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Oppidum de Saint-Pierre |[[Martigues]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://riig.huma-num.fr/places/73|tìtolo=Oppidum de Saint-Pierre-Les-Martigues|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.martigues-tourisme.com/site/eglise-et-oppidum-de-st-pierre-les-martigues.html|tìtolo=Église et oppidum de St Pierre les Martigues|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Tamaris |[[Martigues]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[V secolo a.C.|V seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierre Costes|tìtolo=Naissance et développement d’une ville polynucléaire en milieu lagunaire: Martigues|url=https://theses.hal.science/tel-00960168v1/file/Thesejanv2011leger.pdf|ànno=2010|editô=Université de Provence|çitæ=Aix-Marseille|léngoa=FR|p=82}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.martiguesbouge.fr/le-saviez-vous/art-histoire-archeologie/prehistoire-et-antiquite/tamaris|tìtolo=Tamaris|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Oppidum de la Tête de l'Ost |[[Mimet]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081523|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-la-tete-de-lost-le-domaine-des-salyens/|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost, le Domaine des Salyens|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum des Caisses |[[Mouriès]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081387|tìtolo=Oppidum des Caisses|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.alpillesenprovence.com/en/fiches/oppidum-of-the-caisses-de-jean-jean/|tìtolo=Oppidum des Caisses de Jean-Jean|léngoa=FR, EN, DE|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Saint-Blaise |[[Saint-Mitre-les-Remparts]] |Dau [[Neolìtico|neuliticu]] antìgu fina au [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081436|tìtolo=Oppidum Saint-Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-saint-blaise-saint-mitre-les-remparts-en-2867672/|tìtolo=Oppidum Saint Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum des Mayans |[[Septèmes-les-Vallons]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000025|tìtolo=Oppidum des Mayans|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/l-oppidum-des-mayans-et-le-hameau-fantome-marseille-provence/|tìtolo=Oppidum des Mayans et le Hameau Fantôme|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Roquepertuse |[[Velaux]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VII secolo a.C.|VII]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081491|tìtolo=Site archéologique de Roquepertuse|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/2023/11/17/roquepertuse-un-santuario-celto-ligure-in-provenza/|tìtolo=Roquepertuse: un santuario celto-ligure in Provenza|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |} ==== Dipartimèntu du Va(r)u ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Oppidum de Montjean |[[Cavalaire-sur-Mer]]-[[La Môle]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000001|tìtolo=Oppidum de Montjean (également sur commune de La Môle)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000006|tìtolo=Oppidum de Montjean|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Cuers |[[Cuers]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081587|tìtolo=Oppidum avec remparts|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mpmtourisme.com/en/cultural-heritage/oppidum-castellas|tìtolo=The Oppidum of Castellas|léngoa=EN, FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Costebelle |[[Hyères]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081645|tìtolo=Oppidum de Costebelle (ancien)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.maison-patrimoine-tpm.fr/patrimoine-archeologique-un-heritage-antique|tìtolo=Patrimoine archéologique: un héritage antique|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Méren |[[Le Cannet-des-Maures]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA00064416|tìtolo=Oppidum, château dit Casteau Maoure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.echosciences-paca.fr/ressources/oppidum-de-meren-au-cannet-des-maures|tìtolo=Oppidum de Meren au Cannet des Maures|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de la Courtine |[[Ollioules]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081686|tìtolo=Oppidum celto-ligure de la Courtine (vestiges)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Jean Layet|ànno=1959|tìtolo=L'oppidum de La Courtine à Ollioules (Var)|revìsta=Comptes rendus des séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres|volùmme=vul. 103|nùmero=2|pp=356-357|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/crai_0065-0536_1959_num_103_2_11082}}</ref> |- |Oppidum du Castellas |[[Solliès-Pont]]-[[Solliès-Toucas]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081742|tìtolo=Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081743|tìtolo=Oppidum (vestiges de l'enceinte)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.valleegapeau-tourisme.fr/patrimoine-culturel/loppidum-du-castellas/|tìtolo=L'Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |} === Âtre parte === ==== Piemunte ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |''Brigodorum'' |[[Lisciandria|Alesciandria]], [[Breolungi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/mondovi-breolungi-cn-sito-archeologico/|tìtolo=Mondovì – Breolungi (CN) : sito archeologico|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref> |- |Ròcca de San Zòrzu |[[Chieri|Chie(r)i]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]-...) |<ref>{{Çitta web|url=https://www.startgallerychieri.it/linsediamento-celto-ligure/|tìtolo=L'insediamento celto-ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref> |- |Guardamunte |[[Gremiascu]], Munte Valassa |Dau [[Neolìtico|neuliticu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/gremiasco-al-area-archeologico-naturalistica-del-guardamonte/|tìtolo=Gremiasco (AL) : Area archeologico-naturalistica del Guardamonte|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0100354591|tìtolo=insediamento d'altura pre e protostorico (castelliere, insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref> |- |Castéllu de Muntâdu |[[Montaldo di Mondovì|Muntâdu de Munduvì]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=I Liguri sulla Rocca|url=https://www.comune.montaldodimondovi.cn.it/portals/1602/SiscomArchivio/2/iligurisullarocca.pdf|léngoa=IT|pp=30-44}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Egle Micheletto|outô2=Marica Venturino Gambari (a cü(r)a de)|tìtolo=Montaldo di Mondovì. Dal villaggio preistorico al castello medievale|url=https://www.academia.edu/125428190/Montaldo_di_Mondov%C3%AC_Dal_villaggio_preistorico_al_castello_medievale_a_cura_di_E_Micheletto_M_Venturino_|ànno=Zenâ 2012|editô=Cumüne de Muntâdu et al.|çitæ=Muntâdu|léngoa=IT}}</ref> |- |Bèc Bërchasa |[[Ruccaviùn]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/roccavione-cn-sito-archeologico-del-bec-bric-berciassa/|tìtolo=Roccavione (CN): Sito archeologico del Bèc/Bric Berciassa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.becberciassa.it/index.aspx|tìtolo=Bèc Bërchasa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref> |} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta lìbbro|outô=Delphine Isoardi, Loup Bernard, Frédérique Bertoncello, Jean Chausserie-Laprée, Laurence Lautier, Pascal Marrou, Laura Martinaux, Florence Mocci e Maeva Serieys|tìtolo=Bibliographie pour la base de données des sites fortifiés protohistoriques de la région Provence-Alpes-Côte d’Azur|url=https://shs.hal.science/halshs-02378236v1/document|ànno=2019|léngoa=FR}} [[Categoria:Lìguri Antîghi]] [[Categorîa:Lìste]] jb7udbkiqjiy9hadba4zktlmps1eqo3 Borṡi 0 33146 273465 2026-08-24T18:30:47Z N.Longo 12052 Creà 273465 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Borṡi |Panorama = Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Borṡi miòn da-a vìa du santuâiu</div> |Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn]], véggiu [[Comun|cumün]] |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]] |Divisione amm grado 3 = Borṡi e Veréssi |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-sopresción = Supresciùn |Data soppressione = [[1933]] |var-teritöio = Teritoriu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artéssa |Altitudine = 10 |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 1944 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.citypopulation.de/en/italy/localities/liguria/savona/00901310001/|tìtolo=Borgio in Savona (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-24}} |Aggiornamento abitanti = 31-12-2021 |var-denscitæ = Denscitè |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = borṡìn |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]] |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Borṡi''' (''Borgio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in paìṡe [[Liguria|ligüre]] de 1.944 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u l'ha fêtu cumün pe sö cuntu fina a-u [[1933]], cuand'u l'è stêtu tacòn insemme a [[Ver̯éssu|Veréssi]] in-tu növu cumün de [[Borṡi e Veressi|Borṡi e Veréssi]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòja == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Posti d'interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Fèste e fée == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Notte == <references /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]] gg2x6323gut8kwdauyrexr3qw0ffx62 273470 273465 2026-08-24T18:44:13Z N.Longo 12052 + cat 273470 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Borṡi |Panorama = Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Borṡi miòn da-a vìa du santuâiu</div> |Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn]], véggiu [[Comun|cumün]] |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]] |Divisione amm grado 3 = Borṡi e Veréssi |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-sopresción = Supresciùn |Data soppressione = [[1933]] |var-teritöio = Teritoriu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artéssa |Altitudine = 10 |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 1944 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.citypopulation.de/en/italy/localities/liguria/savona/00901310001/|tìtolo=Borgio in Savona (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-24}} |Aggiornamento abitanti = 31-12-2021 |var-denscitæ = Denscitè |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = borṡìn |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]] |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Borṡi''' (''Borgio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in paìṡe [[Liguria|ligüre]] de 1.944 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u l'ha fêtu cumün pe sö cuntu fina a-u [[1933]], cuand'u l'è stêtu tacòn insemme a [[Ver̯éssu|Veréssi]] in-tu növu cumün de [[Borṡi e Veressi|Borṡi e Veréssi]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòja == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Posti d'interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Fèste e fée == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Notte == <references /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Borṡi e Veressi]] [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]] 8596r52dz9qb6ll6ehtcpevzg3mjnzd 273485 273470 2026-08-24T19:01:12Z N.Longo 12052 wl 273485 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Borṡi |Panorama = Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Borṡi miòn da-a vìa du santuâiu</div> |Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn]], véggiu [[Comun|cumün]] |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]] |Divisione amm grado 3 = Borṡi e Veréssi |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-sopresción = Supresciùn |Data soppressione = [[1933]] |var-teritöio = Teritoriu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artéssa |Altitudine = 10 |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 1944 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.citypopulation.de/en/italy/localities/liguria/savona/00901310001/|tìtolo=Borgio in Savona (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-24}} |Aggiornamento abitanti = 31-12-2021 |var-denscitæ = Denscitè |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füṡu urâiu |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = borṡìn |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]] |var-cartografîa = Cartugrafìa }} '''Borṡi''' (''Borgio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in paìṡe [[Liguria|ligüre]] de 1.944 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u l'ha fêtu cumün pe sö cuntu fina a-u [[1933]], cuand'u l'è stêtu tacòn insemme a [[Ver̭éssu|Veréssi]] in-tu növu cumün de [[Borṡi e Veressi|Borṡi e Veréssi]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòja == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Posti d'interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Fèste e fée == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Notte == <references /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Borṡi e Veressi]] [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]] n0vwp3b5tqsvjahqk5ibznpnjftxymk Ver̭éssu 0 33147 273466 2026-08-24T18:30:55Z N.Longo 12052 Creà 273466 wikitext text/x-wiki {| width=50% |- |style="background:#5fc9ff; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''VR'''</div> |style="background:#c2ebff; color:black"| <small>Sta pagina chi a l'è scr̭îta in '''ver̭esìn'''</small> |} {{Divisione amministrativa |Nome = Ver̭éssu |Panorama = Verezzi-panorama1.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">U Pöṡṡu e A Ciassa, Ver̭éssu</div> |Tipo = [[Fraçion geògrafica|fr̭asiùn]], véggiu [[Comun|cumün]] |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |var-stâto = Stätu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|R̭egiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligür̭ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pr̭uvincia]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]] |Divisione amm grado 3 = Bor̭ṡi e Ver̭éssu |var-aministraçión = Aministr̭asiùn |var-sopresción = Supr̭esciùn |Data soppressione = [[1933]] |var-teritöio = Ter̭itor̭iu |var-cordinæ = Cur̭dinè |var-altitùdine = Ar̭téssa |Altitudine = 200 |var-superfìcce = Süper̭ficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 133 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.citypopulation.de/en/italy/localities/liguria/savona/00901310002/|tìtolo=Verezzi in Savona (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-24}} |Aggiornamento abitanti = 31-12-2021 |var-denscitæ = Denscitè |var-âtre_informaçioìn = Ätr̭e infur̭masiùi |var-prefìsso = Pr̭efissu |var-fûzo_orâio = Füṡu ur̭âr̭iu |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = ver̭esìn |var-patrón = Patr̭ùn |Patrono = [[San Martìn de Tours|San Mar̭tìn]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[11 novénbre|11 de novenbr̭e]] |var-cartografîa = Car̭tugr̭afìa }} '''Ver̭éssu''' (''Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in paìṡe [[Liguria|ligür̭e]] de 133 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u l'ha fêtu [[Comun|cumün]] pe sö cuntu fina a-u [[1933]], cuand'u l'è stêtu tacò insemme a [[Borṡi|Bor̭ṡi]] in-tu növu cumün de [[Borṡi e Veressi|Bor̭ṡi e Ver̭éssu]]. == Geugr̭afìa == {{Seçión vêua}} == Stor̭ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Posti d'inter̭èsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultür̭a == {{Seçión vêua}} == Fèste e fér̭e == {{Seçión vêua}} == Spor̭t == {{Seçión vêua}} == Aministr̭asiùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Notte == <references /> == Ätr̭i pr̭ugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]] c13p7aju02q2ha8e0l41mmwx15zyt4w 273471 273466 2026-08-24T18:44:33Z N.Longo 12052 + cat 273471 wikitext text/x-wiki {| width=50% |- |style="background:#5fc9ff; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''VR'''</div> |style="background:#c2ebff; color:black"| <small>Sta pagina chi a l'è scr̭îta in '''ver̭esìn'''</small> |} {{Divisione amministrativa |Nome = Ver̭éssu |Panorama = Verezzi-panorama1.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">U Pöṡṡu e A Ciassa, Ver̭éssu</div> |Tipo = [[Fraçion geògrafica|fr̭asiùn]], véggiu [[Comun|cumün]] |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |var-stâto = Stätu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|R̭egiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligür̭ia |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pr̭uvincia]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]] |Divisione amm grado 3 = Bor̭ṡi e Ver̭éssu |var-aministraçión = Aministr̭asiùn |var-sopresción = Supr̭esciùn |Data soppressione = [[1933]] |var-teritöio = Ter̭itor̭iu |var-cordinæ = Cur̭dinè |var-altitùdine = Ar̭téssa |Altitudine = 200 |var-superfìcce = Süper̭ficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 133 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.citypopulation.de/en/italy/localities/liguria/savona/00901310002/|tìtolo=Verezzi in Savona (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-24}} |Aggiornamento abitanti = 31-12-2021 |var-denscitæ = Denscitè |var-âtre_informaçioìn = Ätr̭e infur̭masiùi |var-prefìsso = Pr̭efissu |var-fûzo_orâio = Füṡu ur̭âr̭iu |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = ver̭esìn |var-patrón = Patr̭ùn |Patrono = [[San Martìn de Tours|San Mar̭tìn]] |var-festîvo = Festìvu |Festivo = [[11 novénbre|11 de novenbr̭e]] |var-cartografîa = Car̭tugr̭afìa }} '''Ver̭éssu''' (''Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in paìṡe [[Liguria|ligür̭e]] de 133 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u l'ha fêtu [[Comun|cumün]] pe sö cuntu fina a-u [[1933]], cuand'u l'è stêtu tacò insemme a [[Borṡi|Bor̭ṡi]] in-tu növu cumün de [[Borṡi e Veressi|Bor̭ṡi e Ver̭éssu]]. == Geugr̭afìa == {{Seçión vêua}} == Stor̭ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Posti d'inter̭èsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultür̭a == {{Seçión vêua}} == Fèste e fér̭e == {{Seçión vêua}} == Spor̭t == {{Seçión vêua}} == Aministr̭asiùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Notte == <references /> == Ätr̭i pr̭ugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Borṡi e Veressi]] [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]] 8dgn9zzfbbr7ehv9r7ylpgqkmm5ag54