Wikipedia lldwiki https://lld.wikipedia.org/wiki/Plata_prinzipala MediaWiki 1.47.0-wmf.3 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 0 192284 251237 251150 2026-05-27T07:32:24Z Asenoner 208 /* Storia */ 251237 wikitext text/x-wiki {{gherdëina}}La '''Scola d'ert de Sëlva''' fova na [[scola d'ert]] sun [[Plan da Tieja]] tl luech de [[Sëlva]] te [[Gherdëina]]. La fova stata giuarida ai 15 de novëmber 1908. Do n grum de ani de suzes fova l numer de studënc jit for plu zeruch ala fin dl 20ejim secul, nfin che n à tëut la dezijion de la stlù defin tl 2003.<ref>selvafoto.it, Articul: ''Wolkenstein im Laufe der Jahrhunderte'', https://www.selvafoto.it/de/buch-wolkenstein.html?article_id=25</ref> ==Storia== A [[Urtijëi]] fova bele stata giaurida na [[Scola d'Ert Urtijëi|scola per l dessëni]] tl 1825 da [[Jakob Sotriffer]] y nce a [[Santa Cristina]] y te Sëlva cresciova plu y plu l ert de [[ziplé]]. Te chëi tëmps se stentoven a miuré la cualità dl ziplé. La figures fova for la medemes, l fova puecia inovazion y per chësc se stentoven a vënder la [[chiena]]. La populazion sentiva l debujën de giaté na miëura educazion dl ziplé y perchël se ova Santa Cristina y Sëlva metù adum per damandé de giaurì na scola d'ert. La prima scola ie unida giaurida l ann 1885 zirca tla cësa sot a Dosses, fabricheda da Odl da Insom (sën Villa Schenk). Ma chësta à me durà doi ani. L [[Austria-Ungaria|guviern de Viena]] ova dat l'autorisazion tl 1907 y n ova scumencià a frabiché la scola d'ert fabricheda la scola sun n terac de Moz da Tieja, che fova po stata giuarida ai 15 de novëmber 1908. I custimënc de la frabiché fova de {{formatnum:90000}} curones y fova stai paiei dal chemun. Al scumenciamënt univel nsenià de juebia, sada y dumënia te la ''cësa Domur''<ref>[https://www.apartments-domur.it/en/history La cësa Domur te Sëlva.]</ref>. Nsenià univa l [[desëni]] y [[mudelé]] y nce co scrì lëtres de afares. I trëi maestri fova Josef Piffrader, Cari Lindner y Leo Delago. La direzion fova a Urtijëi. Do la [[prima viera mundiela]], canche l raion fova deventà pert de la [[Talia]], univa l mantenimënt de la scola finanzià da [[Trënt]] ora. Dal 1924 inant fova la scola rueda sota la respunsabltà dl [[Minister de Educazion]] y ova abù gran suzes ti ani daldò. La ova fat pea a mostres a [[Milan]], [[Roma]] y tl 1932 monc a [[New York]]. Chëst'ultima ti ova purtà n recunescimënt da pert dl minister. Danter l 1918 y l 1930 ova la scola d'ert de Sëlva uni ann danter 150 y 235 studënc. Danter l 1930 y l 1945 fovel mé plu ntëur a 50 studënc y do l 1970 fova l numer jit mo plu zeruch. Cul scumenciamënt dl nuef milené fova l numer de studënc tan bas che tl 2001 oven tëut la dezijion de mëter adum la scola d'ert de Sëlva cun la [[scola d'ert de Urtijëi]]. Tl 2003 an po tëut la dezijion de stlu la scola d'ert defin. == Nsenianc == Tla scola d'ert à nsenià cun truepes d'autri [[Peter Demetz-Fëur|Peter Demetz Fëur]], [[Albino Pitscheider|Albino Pitscheider de Menza]]<ref>Sulé ([[Tresl Gruber]]):''’N salut al seniëur profesëur Albino Pitscheìder dla scola d’ert de Sëlva ’n ucajion de si settantejimo an, y na piata d’ unëur per la Val de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1948, pl. 65.</ref>, [[Leo Crepaz|Leo Crepaz da Maidl]], Martin Demetz de Palua, Leo Kostner<ref>Margareth Forer y Andreas Linder: ''Leo Kostner prufessëur tla Scola d’Ert.'' Calënder de Gherdëina 2021, pl. 264-265.</ref> ==Referënzes== <references/> == Bibliografia == * S (Sulé): ''La Scola d'Ert de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 1952, pl. 50-51. * Josef Demetz da Ruacia: ''La Scola d’Ert y la Scola Mesana nueva de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 1985, pl. 44-50. * Babi Mussner: ''Mostra sun i prim 50 ani dla Scola d’Ert de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 2002, pl. 218. [[Categoria:Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Sëlva|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Scoles de Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] jj3baq5aos6uur845ldoma77ja39o53 251238 251237 2026-05-27T07:34:03Z Asenoner 208 /* Nsenianc */ 251238 wikitext text/x-wiki {{gherdëina}}La '''Scola d'ert de Sëlva''' fova na [[scola d'ert]] sun [[Plan da Tieja]] tl luech de [[Sëlva]] te [[Gherdëina]]. La fova stata giuarida ai 15 de novëmber 1908. Do n grum de ani de suzes fova l numer de studënc jit for plu zeruch ala fin dl 20ejim secul, nfin che n à tëut la dezijion de la stlù defin tl 2003.<ref>selvafoto.it, Articul: ''Wolkenstein im Laufe der Jahrhunderte'', https://www.selvafoto.it/de/buch-wolkenstein.html?article_id=25</ref> ==Storia== A [[Urtijëi]] fova bele stata giaurida na [[Scola d'Ert Urtijëi|scola per l dessëni]] tl 1825 da [[Jakob Sotriffer]] y nce a [[Santa Cristina]] y te Sëlva cresciova plu y plu l ert de [[ziplé]]. Te chëi tëmps se stentoven a miuré la cualità dl ziplé. La figures fova for la medemes, l fova puecia inovazion y per chësc se stentoven a vënder la [[chiena]]. La populazion sentiva l debujën de giaté na miëura educazion dl ziplé y perchël se ova Santa Cristina y Sëlva metù adum per damandé de giaurì na scola d'ert. La prima scola ie unida giaurida l ann 1885 zirca tla cësa sot a Dosses, fabricheda da Odl da Insom (sën Villa Schenk). Ma chësta à me durà doi ani. L [[Austria-Ungaria|guviern de Viena]] ova dat l'autorisazion tl 1907 y n ova scumencià a frabiché la scola d'ert fabricheda la scola sun n terac de Moz da Tieja, che fova po stata giuarida ai 15 de novëmber 1908. I custimënc de la frabiché fova de {{formatnum:90000}} curones y fova stai paiei dal chemun. Al scumenciamënt univel nsenià de juebia, sada y dumënia te la ''cësa Domur''<ref>[https://www.apartments-domur.it/en/history La cësa Domur te Sëlva.]</ref>. Nsenià univa l [[desëni]] y [[mudelé]] y nce co scrì lëtres de afares. I trëi maestri fova Josef Piffrader, Cari Lindner y Leo Delago. La direzion fova a Urtijëi. Do la [[prima viera mundiela]], canche l raion fova deventà pert de la [[Talia]], univa l mantenimënt de la scola finanzià da [[Trënt]] ora. Dal 1924 inant fova la scola rueda sota la respunsabltà dl [[Minister de Educazion]] y ova abù gran suzes ti ani daldò. La ova fat pea a mostres a [[Milan]], [[Roma]] y tl 1932 monc a [[New York]]. Chëst'ultima ti ova purtà n recunescimënt da pert dl minister. Danter l 1918 y l 1930 ova la scola d'ert de Sëlva uni ann danter 150 y 235 studënc. Danter l 1930 y l 1945 fovel mé plu ntëur a 50 studënc y do l 1970 fova l numer jit mo plu zeruch. Cul scumenciamënt dl nuef milené fova l numer de studënc tan bas che tl 2001 oven tëut la dezijion de mëter adum la scola d'ert de Sëlva cun la [[scola d'ert de Urtijëi]]. Tl 2003 an po tëut la dezijion de stlu la scola d'ert defin. == Nsenianc == Tla scola d'ert de Sëlva à nsenià cun truepes d'autri [[Peter Demetz-Fëur|Peter Demetz Fëur]], [[Albino Pitscheider|Albino Pitscheider de Menza]]<ref>Sulé ([[Tresl Gruber]]):''’N salut al seniëur profesëur Albino Pitscheìder dla scola d’ert de Sëlva ’n ucajion de si settantejimo an, y na piata d’ unëur per la Val de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1948, pl. 65.</ref>, [[Leo Crepaz|Leo Crepaz da Maidl]], Martin Demetz de Palua y Leo Kostner<ref>Margareth Forer y Andreas Linder: ''Leo Kostner prufessëur tla Scola d’Ert.'' Calënder de Gherdëina 2021, pl. 264-265.</ref>. ==Referënzes== <references/> == Bibliografia == * S (Sulé): ''La Scola d'Ert de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 1952, pl. 50-51. * Josef Demetz da Ruacia: ''La Scola d’Ert y la Scola Mesana nueva de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 1985, pl. 44-50. * Babi Mussner: ''Mostra sun i prim 50 ani dla Scola d’Ert de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 2002, pl. 218. [[Categoria:Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Sëlva|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Scoles de Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] 9rbz66w5vkatmrlhictxhg3tfvz9eim 251239 251238 2026-05-27T07:34:48Z Asenoner 208 251239 wikitext text/x-wiki {{gherdëina}}La '''Scola d'ert de Sëlva''' fova na [[scola d'ert]] sun [[Plan da Tieja]] tl luech de [[Sëlva]] te [[Gherdëina]]. La fova stata giuarida ai 15 de novëmber 1908. Do n grum de ani de suzes fova l numer de studënc jit for plu zeruch ala fin dl 20ejim secul, nfin che n à tëut la dezijion de la stlù defin tl 2003.<ref>selvafoto.it, Articul: ''Wolkenstein im Laufe der Jahrhunderte'', https://www.selvafoto.it/de/buch-wolkenstein.html?article_id=25</ref> ==Storia== A [[Urtijëi]] fova bele stata giaurida na [[Scola d'Ert Urtijëi|scola per l dessëni]] tl 1825 da [[Jakob Sotriffer]] y nce a [[Santa Cristina]] y te Sëlva cresciova plu y plu l ert de [[ziplé]]. Te chëi tëmps se stentoven a miuré la cualità dl ziplé. La figures fova for la medemes, l fova puecia inovazion y per chësc se stentoven a vënder la [[chiena]]. La populazion sentiva l debujën de giaté na miëura educazion dl ziplé y perchël se ova Santa Cristina y Sëlva metù adum per damandé de giaurì na scola d'ert. La prima scola ie unida giaurida l ann 1885 zirca tla cësa sot a Dosses, fabricheda da Odl da Insom (śën Villa Schenk). Ma chësta à me durà doi ani. L [[Austria-Ungaria|guviern de Viena]] ova dat l'autorisazion tl 1907 y n ova scumencià a frabiché la scola d'ert fabricheda la scola sun n terac de Moz da Tieja, che fova po stata giuarida ai 15 de novëmber 1908. I custimënc de la frabiché fova de {{formatnum:90000}} curones y fova stai paiei dal chemun. Al scumenciamënt univel nsenià de juebia, sada y dumënia te la ''cësa Domur''<ref>[https://www.apartments-domur.it/en/history La cësa Domur te Sëlva.]</ref>. Nsenià univa l [[desëni]] y [[mudelé]] y nce co scrì lëtres de afares. I trëi maestri fova Josef Piffrader, Cari Lindner y Leo Delago. La direzion fova a Urtijëi. Do la [[prima viera mundiela]], canche l raion fova deventà pert de la [[Talia]], univa l mantenimënt de la scola finanzià da [[Trënt]] ora. Dal 1924 inant fova la scola rueda sota la respunsabltà dl [[Minister de Educazion]] y ova abù gran suzes ti ani daldò. La ova fat pea a mostres a [[Milan]], [[Roma]] y tl 1932 monc a [[New York]]. Chëst'ultima ti ova purtà n recunescimënt da pert dl minister. Danter l 1918 y l 1930 ova la scola d'ert de Sëlva uni ann danter 150 y 235 studënc. Danter l 1930 y l 1945 fovel mé plu ntëur a 50 studënc y do l 1970 fova l numer jit mo plu zeruch. Cul scumenciamënt dl nuef milené fova l numer de studënc tan bas che tl 2001 oven tëut la dezijion de mëter adum la scola d'ert de Sëlva cun la [[scola d'ert de Urtijëi]]. Tl 2003 an po tëut la dezijion de stlu la scola d'ert defin. == Nsenianc == Tla scola d'ert de Sëlva à nsenià cun truepes d'autri [[Peter Demetz-Fëur|Peter Demetz Fëur]], [[Albino Pitscheider|Albino Pitscheider de Menza]]<ref>Sulé ([[Tresl Gruber]]):''’N salut al seniëur profesëur Albino Pitscheìder dla scola d’ert de Sëlva ’n ucajion de si settantejimo an, y na piata d’ unëur per la Val de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1948, pl. 65.</ref>, [[Leo Crepaz|Leo Crepaz da Maidl]], Martin Demetz de Palua y Leo Kostner<ref>Margareth Forer y Andreas Linder: ''Leo Kostner prufessëur tla Scola d’Ert.'' Calënder de Gherdëina 2021, pl. 264-265.</ref>. ==Referënzes== <references/> == Bibliografia == * S (Sulé): ''La Scola d'Ert de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 1952, pl. 50-51. * Josef Demetz da Ruacia: ''La Scola d’Ert y la Scola Mesana nueva de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 1985, pl. 44-50. * Babi Mussner: ''Mostra sun i prim 50 ani dla Scola d’Ert de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 2002, pl. 218. [[Categoria:Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Sëlva|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Scoles de Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] 33lolcm0s9wima8xhobqv8t983eo1xi 251240 251239 2026-05-27T07:37:07Z Asenoner 208 /* Storia */ 251240 wikitext text/x-wiki {{gherdëina}}La '''Scola d'ert de Sëlva''' fova na [[scola d'ert]] sun [[Plan da Tieja]] tl luech de [[Sëlva]] te [[Gherdëina]]. La fova stata giuarida ai 15 de novëmber 1908. Do n grum de ani de suzes fova l numer de studënc jit for plu zeruch ala fin dl 20ejim secul, nfin che n à tëut la dezijion de la stlù defin tl 2003.<ref>selvafoto.it, Articul: ''Wolkenstein im Laufe der Jahrhunderte'', https://www.selvafoto.it/de/buch-wolkenstein.html?article_id=25</ref> ==Storia== A [[Urtijëi]] fova bele stata giaurida na [[Scola d'Ert Urtijëi|scola per l dessëni]] tl 1825 da [[Jakob Sotriffer]] y nce a [[Santa Cristina]] y te Sëlva cresciova plu y plu l ert de [[ziplé]]. Te chëi tëmps se stentoven a miuré la cualità dl ziplé. La figures fova for la medemes, l fova puecia inovazion y per chësc se stentoven a vënder la [[chiena]]. La populazion sentiva l debujën de giaté na miëura educazion dl ziplé y perchël se ova Santa Cristina y Sëlva metù adum per damandé de giaurì na scola d'ert. La prima scola ie unida giaurida l ann 1885 zirca tla cësa sot a Dosses, fabricheda da Odl da Insom (śën Villa Schenk). Ma chësta à me durà doi ani. Tl 1907 ova po l [[Austria-Ungaria|guviern de Viena]] dat l'autorisazion de mëter na scola d'ert y n ova scumencià a la fabriché sun n terac de Moz da Tieja. La fova stata giuarida ai 15 de novëmber 1908. I custimënc de la frabiché fova de {{formatnum:90000}} curones y chisc fova stai paiei dal chemun. Al scumenciamënt univel nsenià de juebia, sada y dumënia te la ''cësa Domur''<ref>[https://www.apartments-domur.it/en/history La cësa Domur te Sëlva.]</ref>. Nsenià univa l [[desëni]] y [[mudelé]] y nce co scrì lëtres de afares. I trëi maestri fova Josef Piffrader, Cari Lindner y Leo Delago. La direzion fova a Urtijëi. Do la [[prima viera mundiela]], canche l raion fova deventà pert de la [[Talia]], univa l mantenimënt de la scola finanzià da [[Trënt]] ora. Dal 1924 inant fova la scola rueda sota la respunsabltà dl [[Minister de Educazion]] y ova abù gran suzes ti ani daldò. La ova fat pea a mostres a [[Milan]], [[Roma]] y tl 1932 monc a [[New York]]. Chëst'ultima ti ova purtà n recunescimënt da pert dl minister. Danter l 1918 y l 1930 ova la scola d'ert de Sëlva uni ann danter 150 y 235 studënc. Danter l 1930 y l 1945 fovel mé plu ntëur a 50 studënc y do l 1970 fova l numer jit mo plu zeruch. Cul scumenciamënt dl nuef milené fova l numer de studënc tan bas che tl 2001 oven tëut la dezijion de mëter adum la scola d'ert de Sëlva cun la [[scola d'ert de Urtijëi]]. Tl 2003 an po tëut la dezijion de stlu la scola d'ert defin. == Nsenianc == Tla scola d'ert de Sëlva à nsenià cun truepes d'autri [[Peter Demetz-Fëur|Peter Demetz Fëur]], [[Albino Pitscheider|Albino Pitscheider de Menza]]<ref>Sulé ([[Tresl Gruber]]):''’N salut al seniëur profesëur Albino Pitscheìder dla scola d’ert de Sëlva ’n ucajion de si settantejimo an, y na piata d’ unëur per la Val de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1948, pl. 65.</ref>, [[Leo Crepaz|Leo Crepaz da Maidl]], Martin Demetz de Palua y Leo Kostner<ref>Margareth Forer y Andreas Linder: ''Leo Kostner prufessëur tla Scola d’Ert.'' Calënder de Gherdëina 2021, pl. 264-265.</ref>. ==Referënzes== <references/> == Bibliografia == * S (Sulé): ''La Scola d'Ert de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 1952, pl. 50-51. * Josef Demetz da Ruacia: ''La Scola d’Ert y la Scola Mesana nueva de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 1985, pl. 44-50. * Babi Mussner: ''Mostra sun i prim 50 ani dla Scola d’Ert de Sëlva.'' Calënder de Gherdëina 2002, pl. 218. [[Categoria:Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Sëlva|Scola d'Ert, Sëlva]] [[Categoria:Scoles de Gherdëina|Scola d'Ert, Sëlva]] ssnv8kv7fo9lri1dvycoca8pd28jjuv