Wikipedia lldwiki https://lld.wikipedia.org/wiki/Plata_prinzipala MediaWiki 1.47.0-wmf.5 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 0 1278 251269 237208 2026-06-03T19:42:52Z Moroder 67 251269 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} '''Vigil Pescosta''', tlamà nce Vigil da Banch, ie nasciù ai 21 de mei dl [[1886]] a Run de [[Calfosch]]. [[File:Vigil Pescosta da Banch cun fëna Sefa 65 ani maridei.jpg|miniatura|alt=Vigil Pescosta cun la fëna Sefa sun na caless per festejé i 65 ani maridei (Plaza S. Antone a Urtijëi)|Vigil Pescosta cun la fëna Sefa sun na caless per festejé i 65 ani maridei (Plaza S. Antone a Urtijëi)]] L ie jit da jëunn a [[Urtijëi]] a mparé l' [[L ert de ziplè|ert dl ziplé]] sciche lerner da [[Anton Runggaldier |Tone Runggaldier da Passua]] y da [[Rudolf Moroder |Rudolf Moroder de Lenert]]<ref>[[Josef Kostner]], [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]], Iosl Bernardi d’Alësc:''Bera Vigil Pescosta.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1976 pl. 44.</ref>. Iló se al metù a lauré sciche scultëur, ma do che l fova rot ora la [[Pröma Gran Vera|prima Gran Viera]] al messé jì sun la front per cater ani ala longia. Ti ani do la viera al nsenià tla [[Scola d'Ert Urtijëi|Scola d' Ert de Urtijëi]], purtan pro a la reformé y a miuré si qualità de formazion sota l nflus de [[Guido Balsamo Stella]] diretër dla scola ntlëuta<ref>[https://www.tirol.gv.at/fileadmin/themen/kunst-kultur/abteilung/Publikationen/Themenheft_2005_Bildende_Kunst_S._31-37.pdf Georg Demetz: ''Die Grödner Kunstschule „Cademia“. Geschichte und Entwicklung einer Kulturträgerin''] pl. 35</ref>. Dl 1925 al metù ora si lëur "[[Apostul Pire|San Piere]]" pra la Esposizion de Ert Universela de [[Paris]], ulache l à venciù la medaia d' or. Chësc à purtà pro a l fé cunëscer lonc y lerch y a chësta maniera iel unì cherdà a Ferrara, Vicenza y Padova, ulache l à fat deplu de gran lëures, nce tl miermul y tl bront. L à fat l ejam de Stat per l nseniamënt tl ciamp artistich y l à pona nsenià tla Academia d' Ert de Monza per plu ani. Iló al laurà pea cun l cunesciù artist Arturo Martini, y te deplu ucajions ie si lëures unic metui ora pra mostres de livel naziunel. La cunesciuda cumposizion che mostra na oma cun trëi mutons, ie unida metuda ora pra la "Quadriennale di Roma", ma purtruep sota l inuem de Martini. Mo aldidancuei iela da udëi tla "Galleria d’Arte Moderna” de Turin sota chël inuem. Purtruep te deplu ucajions ne ie si criazion artistica nia unida recunesciuda aldò. L ie unì de reviers sa [[Sacun]], ulache l à laurà inant nchina te si vedli ani. Danter l auter ie l monument a J.B.Purger de [[Ludwig Moroder]] a Urtijëi unì laurà ora te si verscion nueva da Vigil Pescosta. Da lecurdé iel che l ie stat un di fundadëures dl Sci Club "[[Ladinia]]" bele dl 1908 adum cun [[Ludwig Schmalzl de Ronc]] y Hans Jraseck. L ie l nëine dl poet y autor ladin [[Roland Verra]]. Vigil Pescosta ie mort ai 21 de nuvëmber dl 1981. == Notes == <references/> == Funtanes == * Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites. Fotolito Longo, ISBN 88-901703-4-4, pl. 112–113 y pl. 239–240. * J.K. (Josef Kostner): Bera Vigil Pescosta. Calënder de Gherdëina 1976, Union di Ladins de Gherdëina, St. Ulrich 1975, pl. 44–53. == Liec nce == *[[L ert de ziplè te Gherdëina]] [[Categoria:Uem]] [[Categoria:Ert]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Val Badia]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi|Pescosta, Vigil]] i52z18xu7o53jmxqw1ness2w6mhinke 0 2682 251265 245733 2026-06-03T18:41:36Z Moroder 67 251265 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}}[[File:Rudolf_Moroder_Lenert_1905_ca.jpg|miniatura|Moroder tl 1905]] [[File:Portrait_Rudolf_Moroder.jpg|miniatura|N pultré, desëni de Rudolf Moroder]] [[File:Elisabeth_of_Hungary_Moroder.jpg|miniatura|Santa Elisabeta y pëtler de Rudolf Moroder depënta da [[Christian Delago]]]] [[File:Cripl Rudolf Moroder Lenert.jpg|miniatura|alt=Cripl che Rudolf Moroder ova fat sciche scincunda da noza per si nevicia Josefine Leimstädtner tl 1910. La cripl ie depënta da [[Josef Moroder Jumbiërch]].|Cripl che Rudolf Moroder ova fat sciche scincunda da noza per si nevicia Josefine Leimstädtner tl 1910. La cripl ie depënta da [[Josef Moroder Jumbiërch]], si berba.]] '''Rudolf Moroder Lenèrt''' (* [[26 de jenè]] [[1877]] a [[Urtijëi]] ; † [[22 de dezëmber|22 de dezëmber]] [[1914]] a Radłów, [[Galizia (Est Europa)|Galizia]]) ie stat n [[Scultëures de Gherdëina|scultëur ladin]] per ert sacra te [[Gherdëina]] y a [[Offenburg]] (Baden). Rudolf Moroder fova n mut de Marianna Moroder sor de [[Josef Moroder Jumbiërch]] y de [[Franz Moroder]] che stajova tla [[Lenert|cësa Lenert]] a Urtijëi. Rudolf Moroder ie jit a scola cun si majer fra Eduard tl cunvënt di beneditins a [[Stams|Fiecht]] daujin a [[Dispruch]]. Rudolf à maridà Josefine Leimstädtner de Maran y à abù trëi mutans/ons Rudolf, [[Siegfried Moroder|Siegfried]] y [[Annemarie Moroder |Annemarie]]. Do che l fova stat lerner de [[Anton Runggaldier]] (Tone da Passua) a Urtijëi, ie Rudolf jit sciche fant tla berstot de [[Francësch Tavella|Franz Tavella]]. Da saudé iel stat cun i Kaiserjäger a Viena ulache l a pedú ji do a si nteresc tl ert. Tl 1902 ova l pere Franz lascià njenië tla cësa na berstot de scultura per Rudolf<ref>Edgar Moroder: ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, pl. 248.</ref>. Do l 1903, uni tant, y dal 1912 al 1914 iel stat ala direzion dl gran atelier (ex Franz Joseph Simmler) che Franz Moroder ova cumprà a Offenburg. Iló fòvel 40 lauranc, danter scultëures, tistleri, moleri, desseniadëures. Te chësta univel fat de gran auteresc, sanc y d’autri lëures per la dliejes dla Germania, y Rudolf fajova tan che duc i modiei. Do che fova rot ora la viera l ann 1914 contro la Serbia, ova nce n 20 lauranc de chësta berstot messù lascé de lauré y jì a fé i saudeies, ajache nce la Germania ova detlarà viera ala Serbia. Ntlëuta messova duc i ëi fé la naia a Dispruch (n valguni monce per 3 ani). Rudolf ova messù jì d’agost dl 1914 a fé chësta (l fova pu bele viera). Ala fin de chël mëns fòvel ruvà tl Trentino a Vermiglio (Val di Sole) a fé l saudé. Da chësc luech demez, ovel purvà suvënz tres si pere Franzl de Lenert, y nce pra l’autoriteies diplomatiches y dl militer de pudëi jì n valgun dis a Offenburg a lauré, ma nianca cun chisc ne iel stat bon de arjonjer si gran speranza. Ai 5 de dezëmber iel unì trasferì a Mezzolombardo y n trëi dis do fòvel bele ruvà tla front dla Galizia da ulache l à mandà na cherta a cësa ai 9 de agost 1914 cun si cumpanies saudëies (Kaiserjäger) firmeda da Wilhelm Moroder da Jumbiërch, da Ferdinand Stuflesser y da si fredesc Pepi y Johann. Chisc doi ultimi ie puech do tumëi <ref> [http://www.moroderfamily.com/book-moroder-2/the-moroder-book-two.pdf Njonta al liber “Die Moroder” 1980, pl. 112-113.]</ref>. Rudolf Moroder ie sta mazá dai [[rusc]] cun baionet ai 22 de dezëmber 1914 adum cun autri saudëies austriacs tla Galizia y ie suplì a Radłów. == Lëures de Rudolf te Gherdëina == * Santa Lisabeta tla [[dlieja de San Durich]] a Urtijëi dl 1900. * San Piere tla tla dlieja de San Durich 1907. * Gran cripl cun passa 50 figures zipledes duneda ala fëna per la noza dl 1910 tl [[Museum Gherdëina]] a Urtijëi<ref>Elfriede Perathoner Bergmeister: Grödner Krippenschnitzkunst. Folio Verlag Wien/Bozen 2004, ISBN 3 85256 279 1. Pl. 65-69 (tudësch).</ref>. <gallery> Saint with child Rudolf Moroder.jpg|Model de gips per San Antone Gipsmodell für Altarengel des Rudolf Moroder.jpg|Model de gips per n angiul Saint-Peter-R.Moroder.jpg|Statua de San Piere de Rudolf Moroder 1907, tla dlieja de San Durich a Urtijëi Bedaia de Rudolf Moroder Expo 1900.jpg|Bedaia d or giateda per l lëur de Rudolf Moroder a Paris l ann 1900 Bedaia Expo 1900 Rudolf Moroder dovia.jpg|L dovia dla bedaia </gallery> == Mostra == L ann 1994 à l Museum Gherdëina fat na mostra sun Rudolf Moroder per i 80 ani de si mort<ref>Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina. Mostres y publicazions via per l’ann 1998.'' Calënder de Gherdëina 1998, pl. 51.</ref> == Cunteda == Tla cunteda de Paolo Alberto Leone ''L'intrigo dei Legni Sacri'' vën Rudolf Moroder numinà sciche gran moaster di scultëures che à ziplà i sanc da purté n pruzescion<ref>[https://ilmiolibro.kataweb.it/libro/gialli-noir/709196/lintrigo-dei-legni-sacri/ ''L'intrigo dei legni sacri''. Cunteda de Paolo Alberto Leone, ISBN 9791222812311, pl. 45 y 66.]</ref>. == Notes == <references/> == Bibliografia == * Cirillo Dell’Antonio: ''Artisti ladini 1580–1939. Cristiano Trebinger, Melchiore Vinazer, Domenico Moling, Valentino Rovisi, Domenico Mahlknecht, G. Battista Pettena, Ferdinando Demetz, G. Battista Chiocchetti, Francesco Tavella, G. Moroder-Lusenberg, Giuseppe Iellico, Rodolfo Moroder''. Ed. della Scuola D'Arte, Trento 1951 (talian). * [[Adele Moroder|Adele Moroder de Lenert]]: ''N memoria de Rudolf Moroder de Lenert do 50 ani che 'l ie tumà tla gran viëra mondiela 1914''. Calënder de Gherdëina 1965, Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi 1964, pl. 29–31. * E. Egg: Moroder(-Lenert) Rudolf. Österreichisches Biographisches Lexikon 1815–1950 (ÖBL). Band 6, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1975, ISBN 3-7001-0128-7, pl. 377. * [[Edgar Moroder]]: ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, p. 246–249 [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Liber Moroder] (tudësch). * ''L bon scultëur Rudolf Moroder de Lenert. Per lecord, do 75 ani de si mortt 1914.'' La Usc di Ladins15 de dezëmber 1989, pl. 45. * CM (Christian Moroder): ''N lecord dl scultëur Rudolf Moroder de Lenert 80 ani do si mort''. [[Calënder de Gherdëina]] 1994, Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi 1993, pl. 16–38. * Elfriede Perathoner Bergmeister: ''Grödner Krippenschnitzkunst.'' Folio Verlag Wien/Bozen 2004, ISBN 3 85256 279 1. Pl. 65-69 (tudësch). * Werner Scheurer: ''Die Moroder-Altäre der St. Antonius-Kirche in Schuttertal''. In: ''Geroldsecker Land'' 51, 2009, pl. 31–38 (tudësch). * Franz Moroder: ''100 ani da canche 1 ie mort Rudolf Moroder de Lenert, l scultëur che à ziplà la Santa Elisabeta. '' Calënder de Gherdëina 2015, pl. 215-217. * Franz Moroder: ''Testemunianzes de viera: lëtres di saudeies dia familia de Franz Moroder de Lenert.'' Calënder de Gherdëina 2016, pl. 144-146. * Annette Wagner-Wilke: Moroder-Lenèrt, Rudolf. Allgemeines Künstlerlexikon. Die Bildenden Künstler aller Zeiten und Völker (AKL). Band 90, de Gruyter, Berlin 2016, ISBN 978 3 11 023256 1, pl. 524 (tudësch). == Cunliamënc == * [[Commons:Category:Rudolf Moroder|Lëures de Rudolf Moroder sun Commons]] * [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/rudolph/rudolph.html Lëures de Rudolf y notizies de si vita] {{DEFAULTSORT:Moroder, Rudolf}} [[Categoria:Uem]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Persona ladina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi]] 829golvhpwdnrs43ulfnboevu4rswsx 0 188571 251263 251262 2026-06-03T16:11:41Z Moroder 67 251263 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Kirchenfahne und Herz Jesu St. Ulrich in Gröden.JPG|miniatura|alt=I scizri porta la statua dl Cuer de Gejù de Ludwig Moroder pra la pruzescion dl Sacro Cuer a Urtijëi.|I scizri porta la statua dl Cuer de Gejù de Ludwig Moroder pra na pruzescion a Urtijëi.]] [[File:Schützenkompanie Gröden St. Ulrich Kirchtag 2013.jpg|miniatura|alt=I scizri de Urtijëi do mëssa.|I scizri de Urtijëi do mëssa.]] La '''Cumpania di Scizri Urtijëi''' ie na lia de ulenteres de Urtijëi, che toca pra l "Bezirk" de Bulsan<ref>Lies y grupes te Gherdëina. [[Istitut Ladin Micurá de Rü|Istitut Ladin Micurà de Rü]] 2019, pl. 14.</ref>. == Storia == Bele ntëur l ann 1797 vën i scizri de Gherdëina numinei da [[Matie Ploner]] maester y ugrister a Urtijëi. Matie Ploner Matiè, *), nés dà ncé nutizia dl avenimënt: la batalia dl Berg Isel. Pra chësta batalia à Matie fat pea sciche cumandant di scizeri de Gherdëina, deberiëda cui Badioc. ËL ova bele cumbatù cul "Landsturm" de Gherdëina a Spinges l ann 1797<ref>''Anno 1809''. Calënder de Gherdëina 1959, pl. 96.</ref>. Ël scrisc: ”Dala cinch daduman sons unic cherdei adum dala ciampana a martel per jì a cumbater l nemich che fova ruvà ite tl Tirol. Son piei ora a Tluses, ma i franzëusc fova bele a Persenon. Ti son jic do su a man drëta dl Isarch, ntant ova la batalia de Spinges bele scumencià. Da tramedoi pertes fovel n grum de tumei y ferii. I franzëusc fova ntant mucei de viers de [[Val de Puster|Puster]]. Ie é rujenà cun l cumandant Ludon che me à cumandà de jì debota ino te Ghërdeina per jì pona via tla val Badia a i fermé, sce i ëssa da ulëi jì a Trënt.” (Traduzion Werner Pitscheider)<ref>Anton Sotriffer: ''Lecurdanzes de Matie Ploner di ani 1796 - 1809.'' Calënder de Gherdëina, pl 110-115</ref>. L ann 1809 ie saudëies de [[Napoleon]] passei tres Gherdëina. Jan Andrea Moroder, cumandant di scirzri da ntlëuta, ti fova jit ncontra ma i saudeies l à tëut sciche pià y purtà nchina tl Puster coche ie uní scrit da [[Josef Moroder Jumbiërch]] che fova si nepot.<ref>[https://web.archive.org/web/20060508030608/http://www.schuetzen-groeden.com/index.php?histo Storia l ann 1809]</ref><ref>[[Edgar Moroder]]: ''Tirol 1809 in Ladinien, insbesondere in Gröden. Ein Beitrag zum Tiroler Gedenkjahr 2009 aus Ladinien''. Publicazion persunela, 2009.</ref> L ie da liejer plu avisa ora dl [[Calënder de Gherdëina]] coche i scizri de Urtijëi i stac tlamei per ji tla viëra l ann 1866 contra la Talia. Ai 4 de lugio 1867 à l landsturm de Urtijëi giatà sulenamënter la bedaia d'arjënt y n valgun ani do la bedaia de viëra de bront per vester jic sun [[Frea]] per defënder l ncësa<ref>[[Elsa Runggaldier]]: ''L landsturm.'' Calënder de Gherdëina 1990, pl. 110-111.</ref>. Ntlëuta messova l Tirol unì defendù dala Talia y ie nasciù l ann 1848 l "Schützenlied" dl preve Cyprian Pescosta<ref>[https://wikisource.org/wiki/Sch%C3%BCtzenlied_der_Ladiner-Badioten "Schützenlied"] de [[Cyprian Pescosta]].</ref>. L guant di scizri ova dessenià Josef Moroder da Jumbiërch l ann 1903<ref>Flëur Schrott: ''Na lia à 80 ani'' Calënder de Gherdëina 1986 pl. 61. </ref>. Chësc guant ti ie pona unì dat ala lia dla trohtes y ala mujiga de Urtijëi<ref>Elsa Runggaldier: ''Juebia dai Andli a Urtijëi dan la prima gran viëra''. Calënder de Gherdëina pl. 92 (foto).</ref>.. N conta che l coser Franz Josef ova udù i scizri de Urtijëi te na desfileda a Viena y che l ti à fat cumplimënc per si bel guant<ref>Senoner Toni: ''Storia dla Lia per Natura y Usanzes de Urtijëi y si fins''. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 133.</ref>. TI 1907 iel unì giaurì n nuef stond per tré tl scies te [[Val d’Ana]]. Si prim cumandant fova Filip Noflaner. L ann 1923 ie la cumpania di scizri unida pruibida dai fascisć y per salvé l guant ie chësc unì mprestà a n pitl fit ala mujiga de Urtijëi che l porta mo. == Nasciuda dla nueva lia == La lia ie stata metuda su inò ai 7 de lugio dl 1976 <ref>[[Bruno Moroder]]: ''Cronica 1977.'' Calënder de Gherdëina 1979, pl. 150.</ref>. Danter i fundadëures fova dant al dut Arthur Prinoth y Otto Rifesser da Pertan, Arnold Mahlknecht, Gottfried Moroder de Gottfried, Othmar Moroder Miriam, Adolf Überbacher da Frëina. Otto Rifesser da Pertan, che fova nce presidënt dla [[Lia dl guant dala Gherdëina]], ie uni metù a cë dla cumpania che ël à purtà inant pona per 30 ani. L guant nuef ova dessenià Gottfried Moroder y Luis Piccolruaz de Naz. Duc i cunmëmbri à messù se cumpré l guant da se nstësc. Dla cumpania fesc nce pert 4 cunmëmbres che ie la marcatëndres. La cumpania de Urtijëi fova una dla majera cumpanies dl [[Südtirol]] cun 72 uemes y 4 marcatëndres. L cumandant dla cumpania lità da sën (ann 2024) ie Patrick Kostner y l cumandant d'unëur Otto Rifesser. <gallery> Schützenkompanie in Grödner Tracht.jpg|Pruzescion dl Rosar a Urtijëi. Corpus domini guant dala Gherdeina dan Janesc.jpg|I scizri pra la pruzescion de Juebia dai Andli dan [[Ianesc (ustaria)|Ianesc]]. Einweihungsfeier der renovierten Raschötzer Kapelle über St. Ulrich in Gröden Schützenkompanie Wolkenstein.JPG|I scizri de Urtijëi y Laion sa la [[Capela sal Crist|capela de Resciesa]] renuveda. Da manciancia Johann Baptist Delago Rumanon JB Moroder Sohn Johann Josef Mahlknecht Rainell Urtijëi.jpg|N valguni dla mujiga cun l guant di scizri de [[Josef Moroder Jumbiërch|Josef Moroder]]. Stondscizri de Urtijëi 1910.jpeg|Stondscizri de Urtijëi: mpe da m.c.: I. Kostner, (nia cunesciù), Jakob Moroder dl Mëune, [[Ferdinand Stuflesser|Ferdinand Stuflesser de Petlin]]. Sentei da m.c.: Josef Moroder Sodlieja, [[Anton Runggaldier|Anton Runggaldier da Passua]], [[Johann Baptist Moroder |Baptist Moroder de Trina de Ianesc]], [[August Runggaldier]] da Furdenan </gallery> == Lëures de derturé == I scizri lëura de ulentariat y à scialdi judà a derturé fabrighes de dlieja. La [[Dlieja de San Antone (Urtijëi)|Dlieja de San Antone]] ie unida dertureda dai scizri ti ani 1985-1986<ref>[[Edgar Moroder]], Wolfgang Moroder: Die Antoniuskirche in St. Ulrich. Verlag Typak GmbH, St. Ulrich 2019, ISBN 978-88-944968-0-2 (tudësch).</ref><ref>Werner Mahlknecht: ''Nëus cumedon ca la dlieja de S. Antone. Cumpanìa di Scizri-Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 60-65.</ref>. L'ann 1985 à la cumpania di scizri derturà su la capela di tumei a Urtijëi<ref>Carl Insam: ''Cronica 1985''. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 205.</ref>. Dal 1981 al 1983 iel stat fat lëures y rumà su te curtina de Sant'Ana a Urtijëi. La [[Dlieja da Sacun]] ie stata dertureda l ann 1989<ref>[https://www.pluaniaurtijei.it/nl/st-jakobskirche/ Pluania de Urtijëi.]</ref>. L vedl autere ulache univa liet l vaniele pra la pruzescion de Juebia dai Andli dan la ustaria da Dëur ie stat dunà ala Pluania de Urtijëi y derturà dai scizri l ann 2006<ref>Manuela Piazza: ''I lëures de derturazion di vedi autere da Dëur''. Calënder de Gherdëina 2007, pl. 136-137 (foto).</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20060508022329/http://www.schuetzen-groeden.com/index.php?id=66,108,0,0,1,0 L'autere storich da Dëur.]</ref>. L ann 2012 ie stata renuveda la [[Capela sal Crist]] de Resciesa adum cun i scizri de Laion<ref>Ulrike Maierhofer: ''Festa de benedescion dla capela de Resciesa La cumpanies di scizri de Urtijëij de Laion à cumedà su la capela dl Crist.'' Calënder de Gherdëina , pl. 174-175.</ref>. Statues de [[San Durich]] y [[San Rupert]] fates da nuef tla nisces dla fassade dla [[dlieja de San Durich]] a Urtijëi<ref>Raimund Grossrubatscher: ''Cronica 2010-2011.'' Calënder de Gherdëina 2012, pl. 235.</ref> . == Bandieres == [[File:Devotion of the Tyrolean people to Sacred Heart.jpg|miniatura|Relief de [[Johann Baptist Moroder|Batista Moroder]] tla [[Dlieja de San Durich|capela dl Cuer de Gejù]] a Urtijëi. Scizr cun l vedl guant y bandiera.]] Una dla vedla bandieres di scizri de Urtijëi, che ie cunserveda tl [[Museum Gherdëina]], ie stata fata da [[Johann Burgauner]] l ann 1848. Chësta ie pona unida scunduda cun l fust fat l ann 1909 ntan l [[fascism]] te cësa de Franz Runggaldier de Mizi. N autra bandiera ie unida scunduda danter doi bandieres talianes ti ani dl fascism. La univa metuda ora ntan la gran festes, ma n bel dì da vënt se ala zarà y n laurant dla ferata l'ova tëuta y fat ciamëijes limpea, vëniel cuntà. La nueva bandiera di scizri de Urtijëi ie stata desseniëda da Roland Moroder de Gottfried, stifteda da Othmar Moroder, nona fova si muta Marlis, fata l'ann 1977 dala munighes de [[Cunvënt de Jevun|Jevun]] y benedida cun la festa de inaugurazion dla cumpania ai 15 de mei dl 1977. La bandiera ie de sëida dai culëures blanch y vërt cun l eguia blason dl Tirol a man drëta y l blason de Urtijëi cun [[San Durich]] a man ciancia<ref>[https://web.archive.org/web/20160309112639/http://www.schuetzen-groeden.com/index.php?fahne-ulrich Bandieres di scizri de Urtijëi.]</ref>. I scizri à n local dla lia tla Cësa de Cultura Luis Trenker a Urtijëi. == Festes == Una dla festes plu mpurtantes di scizri ie la festa dl Cuer de Gejù ulache l vën nce fac fuesc te dut Südtirol<ref>Reinhard Senoner: ''Scizeri de Urtijëi festejea l Sacro Cuer de Gejù''. Calënder de Gherdëina 2023, pl. 208.</ref>. Autra festes, ulache n pò udëi i scizri n pruzescion, ie Dumënia dai Andli, la Segra dl Rosare y l anuel dla mort de Andreas Hofer. == Notes == <references/> == Bibliografia == * Werner Pitscheider: ''25 ani Cumpania di scizri de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2003, pl. 204-211. * Werner Pitscheider: ''100 ani troht di scizri y dla mujiga de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2004, pl. 56-57. * Reinhard Senoner: ''I scizeri de Urtijëi festejea i 40 ani 1976-2016''. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 178-181. == Cunliamënc == * [https://web.archive.org/web/20160519010618/http://www.schuetzen-groeden.com/index.php?aktuelles Plata web Scizri de Gherdëina] {{DEFAULTSORT:Scizri}} [[Categoria:Gherdëina|Scizri]] [[Categoria:Lies de Gherdëina|Scizri]] jl984s6pick5juzhkoc08szp2lba16e 251264 251263 2026-06-03T16:14:31Z Moroder 67 /* Nasciuda dla nueva lia */ 251264 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Kirchenfahne und Herz Jesu St. Ulrich in Gröden.JPG|miniatura|alt=I scizri porta la statua dl Cuer de Gejù de Ludwig Moroder pra la pruzescion dl Sacro Cuer a Urtijëi.|I scizri porta la statua dl Cuer de Gejù de Ludwig Moroder pra na pruzescion a Urtijëi.]] [[File:Schützenkompanie Gröden St. Ulrich Kirchtag 2013.jpg|miniatura|alt=I scizri de Urtijëi do mëssa.|I scizri de Urtijëi do mëssa.]] La '''Cumpania di Scizri Urtijëi''' ie na lia de ulenteres de Urtijëi, che toca pra l "Bezirk" de Bulsan<ref>Lies y grupes te Gherdëina. [[Istitut Ladin Micurá de Rü|Istitut Ladin Micurà de Rü]] 2019, pl. 14.</ref>. == Storia == Bele ntëur l ann 1797 vën i scizri de Gherdëina numinei da [[Matie Ploner]] maester y ugrister a Urtijëi. Matie Ploner Matiè, *), nés dà ncé nutizia dl avenimënt: la batalia dl Berg Isel. Pra chësta batalia à Matie fat pea sciche cumandant di scizeri de Gherdëina, deberiëda cui Badioc. ËL ova bele cumbatù cul "Landsturm" de Gherdëina a Spinges l ann 1797<ref>''Anno 1809''. Calënder de Gherdëina 1959, pl. 96.</ref>. Ël scrisc: ”Dala cinch daduman sons unic cherdei adum dala ciampana a martel per jì a cumbater l nemich che fova ruvà ite tl Tirol. Son piei ora a Tluses, ma i franzëusc fova bele a Persenon. Ti son jic do su a man drëta dl Isarch, ntant ova la batalia de Spinges bele scumencià. Da tramedoi pertes fovel n grum de tumei y ferii. I franzëusc fova ntant mucei de viers de [[Val de Puster|Puster]]. Ie é rujenà cun l cumandant Ludon che me à cumandà de jì debota ino te Ghërdeina per jì pona via tla val Badia a i fermé, sce i ëssa da ulëi jì a Trënt.” (Traduzion Werner Pitscheider)<ref>Anton Sotriffer: ''Lecurdanzes de Matie Ploner di ani 1796 - 1809.'' Calënder de Gherdëina, pl 110-115</ref>. L ann 1809 ie saudëies de [[Napoleon]] passei tres Gherdëina. Jan Andrea Moroder, cumandant di scirzri da ntlëuta, ti fova jit ncontra ma i saudeies l à tëut sciche pià y purtà nchina tl Puster coche ie uní scrit da [[Josef Moroder Jumbiërch]] che fova si nepot.<ref>[https://web.archive.org/web/20060508030608/http://www.schuetzen-groeden.com/index.php?histo Storia l ann 1809]</ref><ref>[[Edgar Moroder]]: ''Tirol 1809 in Ladinien, insbesondere in Gröden. Ein Beitrag zum Tiroler Gedenkjahr 2009 aus Ladinien''. Publicazion persunela, 2009.</ref> L ie da liejer plu avisa ora dl [[Calënder de Gherdëina]] coche i scizri de Urtijëi i stac tlamei per ji tla viëra l ann 1866 contra la Talia. Ai 4 de lugio 1867 à l landsturm de Urtijëi giatà sulenamënter la bedaia d'arjënt y n valgun ani do la bedaia de viëra de bront per vester jic sun [[Frea]] per defënder l ncësa<ref>[[Elsa Runggaldier]]: ''L landsturm.'' Calënder de Gherdëina 1990, pl. 110-111.</ref>. Ntlëuta messova l Tirol unì defendù dala Talia y ie nasciù l ann 1848 l "Schützenlied" dl preve Cyprian Pescosta<ref>[https://wikisource.org/wiki/Sch%C3%BCtzenlied_der_Ladiner-Badioten "Schützenlied"] de [[Cyprian Pescosta]].</ref>. L guant di scizri ova dessenià Josef Moroder da Jumbiërch l ann 1903<ref>Flëur Schrott: ''Na lia à 80 ani'' Calënder de Gherdëina 1986 pl. 61. </ref>. Chësc guant ti ie pona unì dat ala lia dla trohtes y ala mujiga de Urtijëi<ref>Elsa Runggaldier: ''Juebia dai Andli a Urtijëi dan la prima gran viëra''. Calënder de Gherdëina pl. 92 (foto).</ref>.. N conta che l coser Franz Josef ova udù i scizri de Urtijëi te na desfileda a Viena y che l ti à fat cumplimënc per si bel guant<ref>Senoner Toni: ''Storia dla Lia per Natura y Usanzes de Urtijëi y si fins''. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 133.</ref>. TI 1907 iel unì giaurì n nuef stond per tré tl scies te [[Val d’Ana]]. Si prim cumandant fova Filip Noflaner. L ann 1923 ie la cumpania di scizri unida pruibida dai fascisć y per salvé l guant ie chësc unì mprestà a n pitl fit ala mujiga de Urtijëi che l porta mo. == Nasciuda dla nueva lia == La lia ie stata metuda su inò ai 7 de lugio dl 1976 <ref>[[Bruno Moroder]]: ''Cronica 1977.'' Calënder de Gherdëina 1979, pl. 150.</ref>. Danter i fundadëures fova dant al dut Arthur Prinoth y Otto Rifesser da Pertan, Arnold Mahlknecht, Gottfried Moroder de Gottfried, Othmar Moroder Miriam, Adolf Überbacher da Frëina. Otto Rifesser da Pertan, che fova nce presidënt dla [[Lia dl guant dala Gherdëina]], ie uni metù a cë dla cumpania che ël à purtà inant pona per 30 ani. L guant nuef ova dessenià Gottfried Moroder y Luis Piccolruaz de Naz. Duc i cunmëmbri à messù se cumpré l guant da se nstësc. Dla cumpania fesc nce pert 4 cunmëmbres che ie la marcatëndres. La cumpania de Urtijëi fova una dla majera cumpanies dl [[Südtirol]] cun 72 uemes y 4 marcatëndres. L cumandant dla cumpania lità da sën (ann 2024) ie Patrick Kostner y l cumandant d'unëur Otto Rifesser. <gallery> Schützenkompanie in Grödner Tracht.jpg|Pruzescion dl Rosar a Urtijëi. Corpus domini guant dala Gherdeina dan Janesc.jpg|I scizri pra la pruzescion de Juebia dai Andli dan [[Ianesc (ustaria)|Ianesc]]. Einweihungsfeier der renovierten Raschötzer Kapelle über St. Ulrich in Gröden Schützenkompanie Wolkenstein.JPG|I scizri de Urtijëi y Laion sa la [[Capela sal Crist|capela de Resciesa]] renuveda. Da manciancia Johann Baptist Delago Rumanon JB Moroder Sohn Johann Josef Mahlknecht Rainell Urtijëi.jpg|Johann Baptist Delago Rumanon, [[Johann Baptist Moroder|Baptist Moroder]] si prim mut Johann, Josef Mahlknecht Rainell dla mujiga de Urtijëi cun l guant di scizri de [[Josef Moroder Jumbiërch|Josef Moroder]]. Stondscizri de Urtijëi 1910.jpeg|Stondscizri de Urtijëi: mpe da m.c.: I. Kostner, (nia cunesciù), Jakob Moroder dl Mëune, [[Ferdinand Stuflesser|Ferdinand Stuflesser de Petlin]]. Sentei da m.c.: Josef Moroder Sodlieja, [[Anton Runggaldier|Anton Runggaldier da Passua]], [[Johann Baptist Moroder |Baptist Moroder de Trina de Ianesc]], [[August Runggaldier]] da Furdenan </gallery> == Lëures de derturé == I scizri lëura de ulentariat y à scialdi judà a derturé fabrighes de dlieja. La [[Dlieja de San Antone (Urtijëi)|Dlieja de San Antone]] ie unida dertureda dai scizri ti ani 1985-1986<ref>[[Edgar Moroder]], Wolfgang Moroder: Die Antoniuskirche in St. Ulrich. Verlag Typak GmbH, St. Ulrich 2019, ISBN 978-88-944968-0-2 (tudësch).</ref><ref>Werner Mahlknecht: ''Nëus cumedon ca la dlieja de S. Antone. Cumpanìa di Scizri-Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 60-65.</ref>. L'ann 1985 à la cumpania di scizri derturà su la capela di tumei a Urtijëi<ref>Carl Insam: ''Cronica 1985''. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 205.</ref>. Dal 1981 al 1983 iel stat fat lëures y rumà su te curtina de Sant'Ana a Urtijëi. La [[Dlieja da Sacun]] ie stata dertureda l ann 1989<ref>[https://www.pluaniaurtijei.it/nl/st-jakobskirche/ Pluania de Urtijëi.]</ref>. L vedl autere ulache univa liet l vaniele pra la pruzescion de Juebia dai Andli dan la ustaria da Dëur ie stat dunà ala Pluania de Urtijëi y derturà dai scizri l ann 2006<ref>Manuela Piazza: ''I lëures de derturazion di vedi autere da Dëur''. Calënder de Gherdëina 2007, pl. 136-137 (foto).</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20060508022329/http://www.schuetzen-groeden.com/index.php?id=66,108,0,0,1,0 L'autere storich da Dëur.]</ref>. L ann 2012 ie stata renuveda la [[Capela sal Crist]] de Resciesa adum cun i scizri de Laion<ref>Ulrike Maierhofer: ''Festa de benedescion dla capela de Resciesa La cumpanies di scizri de Urtijëij de Laion à cumedà su la capela dl Crist.'' Calënder de Gherdëina , pl. 174-175.</ref>. Statues de [[San Durich]] y [[San Rupert]] fates da nuef tla nisces dla fassade dla [[dlieja de San Durich]] a Urtijëi<ref>Raimund Grossrubatscher: ''Cronica 2010-2011.'' Calënder de Gherdëina 2012, pl. 235.</ref> . == Bandieres == [[File:Devotion of the Tyrolean people to Sacred Heart.jpg|miniatura|Relief de [[Johann Baptist Moroder|Batista Moroder]] tla [[Dlieja de San Durich|capela dl Cuer de Gejù]] a Urtijëi. Scizr cun l vedl guant y bandiera.]] Una dla vedla bandieres di scizri de Urtijëi, che ie cunserveda tl [[Museum Gherdëina]], ie stata fata da [[Johann Burgauner]] l ann 1848. Chësta ie pona unida scunduda cun l fust fat l ann 1909 ntan l [[fascism]] te cësa de Franz Runggaldier de Mizi. N autra bandiera ie unida scunduda danter doi bandieres talianes ti ani dl fascism. La univa metuda ora ntan la gran festes, ma n bel dì da vënt se ala zarà y n laurant dla ferata l'ova tëuta y fat ciamëijes limpea, vëniel cuntà. La nueva bandiera di scizri de Urtijëi ie stata desseniëda da Roland Moroder de Gottfried, stifteda da Othmar Moroder, nona fova si muta Marlis, fata l'ann 1977 dala munighes de [[Cunvënt de Jevun|Jevun]] y benedida cun la festa de inaugurazion dla cumpania ai 15 de mei dl 1977. La bandiera ie de sëida dai culëures blanch y vërt cun l eguia blason dl Tirol a man drëta y l blason de Urtijëi cun [[San Durich]] a man ciancia<ref>[https://web.archive.org/web/20160309112639/http://www.schuetzen-groeden.com/index.php?fahne-ulrich Bandieres di scizri de Urtijëi.]</ref>. I scizri à n local dla lia tla Cësa de Cultura Luis Trenker a Urtijëi. == Festes == Una dla festes plu mpurtantes di scizri ie la festa dl Cuer de Gejù ulache l vën nce fac fuesc te dut Südtirol<ref>Reinhard Senoner: ''Scizeri de Urtijëi festejea l Sacro Cuer de Gejù''. Calënder de Gherdëina 2023, pl. 208.</ref>. Autra festes, ulache n pò udëi i scizri n pruzescion, ie Dumënia dai Andli, la Segra dl Rosare y l anuel dla mort de Andreas Hofer. == Notes == <references/> == Bibliografia == * Werner Pitscheider: ''25 ani Cumpania di scizri de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2003, pl. 204-211. * Werner Pitscheider: ''100 ani troht di scizri y dla mujiga de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2004, pl. 56-57. * Reinhard Senoner: ''I scizeri de Urtijëi festejea i 40 ani 1976-2016''. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 178-181. == Cunliamënc == * [https://web.archive.org/web/20160519010618/http://www.schuetzen-groeden.com/index.php?aktuelles Plata web Scizri de Gherdëina] {{DEFAULTSORT:Scizri}} [[Categoria:Gherdëina|Scizri]] [[Categoria:Lies de Gherdëina|Scizri]] s7fi1x37djue1n3go7flfzx0j96i6t1 0 192304 251266 251261 2026-06-03T18:57:33Z Moroder 67 251266 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} {{Infobox artist |Inuem = Anton Runggaldier |Auter inuem = Tone da Passua |Foto = Riesenkarte Jakob Mussner Cristl Wanker Triech Kaspar Kaslatter mit Gemalinnen in Grödner Tracht.jpg |Descrizion foto = L terzo da man drëta ie Tone da passua, la quarta mpé ie si fëna Lisabeta Lardschneider<ref>Calënder de Gherdëina 1969 pl. 87</ref>. |Nasciù/da = [[11 de merz]] [[1858]] a Urtijëi |Mort/a = [[22 de fauré]] [[1917]] |Suplì/da = Urtijëi |Educazion = |Cunesciù/da per = |Operes cunesciudes = |Muvimënt = |Uem/fëna = |Firma = }} [[File:Stondscizri de Urtijëi 1910.jpeg|miniatura|Anton Runggaldier danter i stondscizri de Gherdëina (sentà i segondo da man ciancia)]] '''Anton Runggaldier''' dit nce '''Tone da Passua''', (* [[11 de merz]] [[1858]] a [[Urtijëi]]; † ai [[22 de fauré]] [[1917]]), fova n [[scultëur]] a Urtijëi. == Biografia == Si loma fova Mariana Stuffer y l pere Benedikt Runggaldier. I fredesc [[Josef Runggaldier|Josef]], nce ël scultëur, August, Rosalia y Johanna. N si sculé ie stat l scultëur [[Rudolf Moroder |Rudolf Moroder de Lenert]], [[Johann Baptist Moroder|Batista Moroder da Jumbiërch]] y Paul Pescosta (1883-1936). == Bibliografia == * [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/sculteures/sculteuresdegherdeina.html Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri'', Calënder de Gherdëina 1981, pl. 113.]. {{DEFAULTSORT: Runggaldier, Anton}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona ladina]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi‎]] g7x8gm43er7yr5t03zq3grg91xd4w02 251267 251266 2026-06-03T19:01:26Z Moroder 67 251267 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} {{Infobox artist |Inuem = Anton Runggaldier |Auter inuem = Tone da Passua |Foto = Riesenkarte Jakob Mussner Cristl Wanker Triech Kaspar Kaslatter mit Gemalinnen in Grödner Tracht.jpg |Descrizion foto = L terzo da man drëta ie Tone da passua, la quarta mpé ie si fëna Lisabeta Lardschneider<ref>Calënder de Gherdëina 1969 pl. 87.</ref>. |Nasciù/da = [[11 de merz]] [[1858]] a Urtijëi |Mort/a = [[22 de fauré]] [[1917]] |Suplì/da = Urtijëi |Educazion = |Cunesciù/da per = |Operes cunesciudes = |Muvimënt = |Uem/fëna = |Firma = }} [[File:Stondscizri de Urtijëi 1910.jpeg|miniatura|Anton Runggaldier danter i stondscizri de Gherdëina (sentà i segondo da man ciancia)]] '''Anton Runggaldier''' dit nce '''Tone da Passua''', (* [[11 de merz]] [[1858]] a [[Urtijëi]]; † ai [[22 de fauré]] [[1917]]), fova n [[scultëur]] a Urtijëi. == Biografia == Si loma fova Mariana Stuffer y l pere Benedikt Runggaldier. I fredesc [[Josef Runggaldier|Josef]], nce ël scultëur, August, Rosalia y Johanna. N si sculé ie stat l scultëur [[Rudolf Moroder |Rudolf Moroder de Lenert]], [[Johann Baptist Moroder|Batista Moroder da Jumbiërch]] y Paul Pescosta (1883-1936). == Notes == <REFERENCES/> == Bibliografia == * [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/sculteures/sculteuresdegherdeina.html Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri'', Calënder de Gherdëina 1981, pl. 113.]. {{DEFAULTSORT: Runggaldier, Anton}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona ladina]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi‎]] ekfw10fw2aq5mp605wl69dsqy30bsx1 251268 251267 2026-06-03T19:34:34Z Moroder 67 251268 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} {{Infobox artist |Inuem = Anton Runggaldier |Auter inuem = Tone da Passua |Foto = Riesenkarte Jakob Mussner Cristl Wanker Triech Kaspar Kaslatter mit Gemalinnen in Grödner Tracht.jpg |Descrizion foto = L terzo da man drëta ie Tone da passua, la quarta mpé ie si fëna Lisabeta Lardschneider<ref>Calënder de Gherdëina 1969 pl. 87.</ref>. |Nasciù/da = [[11 de merz]] [[1858]] a Urtijëi |Mort/a = [[22 de fauré]] [[1917]] |Suplì/da = Urtijëi |Educazion = |Cunesciù/da per = |Operes cunesciudes = |Muvimënt = |Uem/fëna = |Firma = }} [[File:Stondscizri de Urtijëi 1910.jpeg|miniatura|Anton Runggaldier danter i stondscizri de Gherdëina (sentà i segondo da man ciancia)]] '''Anton Runggaldier''' dit nce '''Tone da Passua''', (* [[11 de merz]] [[1858]] a [[Urtijëi]]; † ai [[22 de fauré]] [[1917]]), fova n [[scultëur]] a Urtijëi. == Biografia == Si loma fova Mariana Stuffer y l pere Benedikt Runggaldier. I fredesc [[Josef Runggaldier|Josef]], nce ël scultëur, August l pere de [[August Runggaldier|August Runggaldier da Furdenan]], Rosalia y Johanna. Ël à maridà Bernardi Madalena l'ann 1983 y Lardschneider Elisabeta l ann 1895 y à abù n dut 18 fions. N si sculé ie stat l scultëur [[Rudolf Moroder |Rudolf Moroder de Lenert]], [[Johann Baptist Moroder|Batista Moroder da Jumbiërch]] y Paul Pescosta (1883-1936) y [[Vigil Pescosta]]. == Notes == <REFERENCES/> == Bibliografia == * [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/sculteures/sculteuresdegherdeina.html Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri'', Calënder de Gherdëina 1981, pl. 113.]. * Ildefons Perathoner: ''La Parantela dla families Runggaldier te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1969, pl. 88. {{DEFAULTSORT: Runggaldier, Anton}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona ladina]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi‎]] n6qr4p1znznhbsmr1healxs5v3kqs1h 251270 251268 2026-06-03T19:57:06Z Moroder 67 251270 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} {{Infobox artist |Inuem = Anton Runggaldier |Auter inuem = Tone da Passua |Foto = Riesenkarte Jakob Mussner Cristl Wanker Triech Kaspar Kaslatter mit Gemalinnen in Grödner Tracht.jpg |Descrizion foto = L terzo da man drëta ie Tone da passua, la quarta mpé ie si fëna Lisabeta Lardschneider<ref>Calënder de Gherdëina 1969 pl. 87.</ref>. |Nasciù/da = [[11 de merz]] [[1858]] a Urtijëi |Mort/a = [[22 de fauré]] [[1917]] |Suplì/da = Urtijëi |Educazion = |Cunesciù/da per = |Operes cunesciudes = |Muvimënt = |Uem/fëna = |Firma = }} [[File:Stondscizri de Urtijëi 1910.jpeg|miniatura|Anton Runggaldier danter i stondscizri de Gherdëina (sentà i segondo da man ciancia)]] '''Anton Runggaldier''' dit nce '''Tone da Passua''', (* [[11 de merz]] [[1858]] a [[Urtijëi]]; † ai [[22 de fauré]] [[1917]]), fova n [[scultëur]] a Urtijëi. Ël à mparà da scultëur pra [[Sepl Moroder|Sepl Moroder da Jumbiërch]]<ref>Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri'', Calënder de Gherdëina 1981, pl. 113.</ref>. == Biografia == Si loma fova Mariana Stuffer y l pere Benedikt Runggaldier. I fredesc [[Josef Runggaldier|Josef]], nce ël scultëur, August l pere de [[August Runggaldier|August Runggaldier da Furdenan]], Rosalia y Johanna. Ël à maridà Bernardi Madalena l'ann 1983 y Lardschneider Elisabeta l ann 1895 y à abù n dut 18 fions. N si sculé ie stat l scultëur [[Rudolf Moroder |Rudolf Moroder de Lenert]], [[Johann Baptist Moroder|Batista Moroder da Jumbiërch]] Paul Pescosta (1883-1936) y [[Vigil Pescosta]]. Per truepes ani (1897-1911) iel stat cumandant di destudafuech de Urtijëi<ref>[[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''100 ani de Studafuech de Urtijëi.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 107</ref>. == Notes == <REFERENCES/> == Bibliografia == * [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/sculteures/sculteuresdegherdeina.html Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri'', Calënder de Gherdëina 1981, pl. 113.]. * Ildefons Perathoner: ''La Parantela dla families Runggaldier te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1969, pl. 88. {{DEFAULTSORT: Runggaldier, Anton}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona ladina]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi‎]] qo4n63ve7ex9a7vmui1nlm38anaafiq