Christian Moroder

<mediawiki xmlns="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/ http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11.xsd" version="0.11" xml:lang="lld">
  <siteinfo>
    <sitename>Wikipedia</sitename>
    <dbname>lldwiki</dbname>
    <base>https://lld.wikipedia.org/wiki/Plata_prinzipala</base>
    <generator>MediaWiki 1.47.0-wmf.6</generator>
    <case>first-letter</case>
    <namespaces>
      <namespace key="-2" case="first-letter">Media</namespace>
      <namespace key="-1" case="first-letter">Speciale</namespace>
      <namespace key="0" case="first-letter" />
      <namespace key="1" case="first-letter">Discussione</namespace>
      <namespace key="2" case="first-letter">Utente</namespace>
      <namespace key="3" case="first-letter">Discussioni utente</namespace>
      <namespace key="4" case="first-letter">Wikipedia</namespace>
      <namespace key="5" case="first-letter">Discussioni Wikipedia</namespace>
      <namespace key="6" case="first-letter">File</namespace>
      <namespace key="7" case="first-letter">Discussioni file</namespace>
      <namespace key="8" case="first-letter">MediaWiki</namespace>
      <namespace key="9" case="first-letter">Discussioni MediaWiki</namespace>
      <namespace key="10" case="first-letter">Template</namespace>
      <namespace key="11" case="first-letter">Discussioni template</namespace>
      <namespace key="12" case="first-letter">Aiuto</namespace>
      <namespace key="13" case="first-letter">Discussioni aiuto</namespace>
      <namespace key="14" case="first-letter">Categoria</namespace>
      <namespace key="15" case="first-letter">Discussioni categoria</namespace>
      <namespace key="710" case="first-letter">TimedText</namespace>
      <namespace key="711" case="first-letter">TimedText talk</namespace>
      <namespace key="828" case="first-letter">Modulo</namespace>
      <namespace key="829" case="first-letter">Discussioni modulo</namespace>
      <namespace key="1728" case="first-letter">Evento</namespace>
      <namespace key="1729" case="first-letter">Discussioni evento</namespace>
    </namespaces>
  </siteinfo>
  <page>
    <title>Christian Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>209</id>
    <revision>
      <id>251761</id>
      <parentid>236918</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:47:46Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251761</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1595" sha1="72ve192k4hds9hv1qpxtps0wzo443vq" xml:space="preserve">{{Badiot}}
'''Christian Moroder''' é nasciü a [[Urtijëi]] ai 14 de forá dl 1924 y é mort a [[La Ila]] ai 31 de merz dl 2016. Al é gnü consacré prou tl [[Luech Tirol]] dal vësco Oreste Rauzi ai 27 de jügn dl 1948 y al á zelebré süa mëssa noela ai 4 de messé dl 1948 a Urtijëi. Al é sté caplan a [[Santa Cristina|Santa Crestina]] dal 1948 al 1952. Al é sté educadú, regens, professor y aministradú tl seminar Johanneum tl Luech Tirol dal 1952 al 1993. Al é sté nominà monseniëur tl 1963. Al é sté ploan a La Ila dal 1993 al 1999. Do süa ponsiun él sté inant curat a La Ila cina ala mort. Por 50 agn alalungia él sté editur dl [[Calënder de Gherdëina]]. Al á scrit publicaziuns importantes tl [[Ladin Gherdëina|ladin de gherdëna]]: ordinars dla mëssa, di sacramënc y dles benedisciuns, la Bibia di Sandis, le [[Vedl Testamënt|Vedl]] y le [[Nü Testamënt]]. Al é gnü onoré cun la medaia dla Diozeja, la medaia y la crusc de mirit dl Land Tirol y la variëta d’or dl Comun da Urtijëi. Al é sopolí a La Ila&lt;ref&gt;Sas dla Crusc, Cronica dla Val Badia, ULVB, 2017&lt;/ref&gt;.

== Plates colegades ==
*[[Ladin]]
* [[Persunaliteies ladines|Personalités ladines]]
==Notes==
&lt;references /&gt;
== Bibliografia ==
* Vinzenz Peristi: '' Lecurdanza de Monseniëur Christian Moroder de Levigi (u.2.1924-31.3.2016)''. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 206-213.

[[Categoria:Uem|Moroder, Cristl]]
[[Categoria:Cultura ladina|Moroder, Cristl]]
[[Categoria:Scritëures de Gherdëina|Moroder , Cristl ]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Cristian]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>72ve192k4hds9hv1qpxtps0wzo443vq</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Franz Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>417</id>
    <revision>
      <id>251727</id>
      <parentid>246157</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:20:04Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251727</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="4611" sha1="9kna9waf1g51882m2wijccra7huoun5" xml:space="preserve">{{Dolomitan}}
[[File:Franz Moroder-Lenert by Josef Moroder-Lusenberg.jpg|thumb|Moroder tl 1990]]
[[File:Geschichte-der-ladinischen-literatur-i.pdf|page=185|thumb|150px|Geschichte der ladinischen Literatur]]

'''Franz Moroder''' de Janmatie [[Lenert]] é nasciù ai 4 de setëmber dl 1847 a [[Urtijëi]] y é mort ai 13 dei mei dl 1920. Al é stà ora per l’[[Europa]] a vëne [[chiena]] cun sie fre Levisc y dl 1869 á i doi fredesc metù su la [[firma]] de laour [[ziplé]] ''[[Gebrüder Moroder]]''. Al é stá caranta agn tl consei de comun de Urtijëi dal 1872 inant y set schiche ombolt. Dl 1902 él vegnù nominé prum ombolt ofizial de Urtijëi. Al é stà iniziadour dla scomenciadiva por auzé le comun da Urtijëi a comun de comert dal 1907 al 1908. Al é vegnù nominé zitadin de onour de Urtijëi y dl 1909 àl giaté la crousc de merit de or cun la corona. Al á scrit su trueps inoms de nosc raions y al é stà un di di fondadours dla Lia da Mont de la [[Germania]]. Dal 1887 al 1890 fòvel sourastant dla [[Lia da Mont de Gherdëina]] sot a l’[[Austria]]. Al s’á dè ju cun le [[Lingaz ladin|lingaz]] y la [[cultura ladina]] y á dè ora le jorantin “Warnung” contra l’pericol de todeschisé defin les scoles de Gherdëina. Dl 1891 al dé fora l liber ''Das Grödner Tal'', na monografia sun Gherdëina. Al á scrit y publiché toc de prosa y [[Poejia|poejies]] y à for defenù con forza la rejoneda ladina &lt;ref&gt;Nosta Jent, Union Generela di Ladins dles Dolomites, pl. 101. &lt;/ref&gt;. 
Si muta [[Adele Moroder|Adele]] ie stata na scritëura de stories y cuntedes ladines.

==Operes==
[[File:Bibliografia ladina.djvu|page=93|thumb|150px|Bibliografia ladina]]
*[[oldwikisource:L saudè|L saudè]]
*[[oldwikisource:Nëus son set|Nëus son set]]
*[[oldwikisource:Ënche n festide. (De na vedla muta da orden)|Ënche n festide. (De na vedla muta da orden)]]
*[[oldwikisource:Coche l curat Morris à sapù da se varentè si fersceri|Coche l curat Morris à sapù da se varentè si fersceri]]
*[[oldwikisource:Doi vedli Gherdëines|Doi vedli Gherdëines]]
*[[oldwikisource:Gruss vorgetragen von einem Schulmädchen|Gruss vorgetragen von einem Schulmädchen]]
*[[oldwikisource:La benedescion de mi pere|La benedescion de mi pere]]
*[[oldwikisource:La fëna furba|La fëna furba]]
*[[oldwikisource:La rie fëna|La rie fëna]]
*[[oldwikisource:Mi ciasota|Mi ciasota]]
*[[oldwikisource:N salut al calënder|N salut al calënder]]
*[[oldwikisource:N salut|N salut]]
*[[oldwikisource:N vedl iagher|N vedl iagher]]
*[[oldwikisource:Per amor de nosta patria|Per amor de nosta patria]]
*[[oldwikisource:Per amor dl' oma|Per amor dl' oma]]

== Poejia de Franz Moroder ==
&lt;poem&gt;&lt;i&gt;&lt;small&gt;
L saudè. 

Mo n iede al’ oma i bossel la man, 
Po i cëlel mo drët y dij bradlan: 
“Dlecordet’, o loma, de me y sta nton, 
Prëia per me nfin ch’ inò s’ udon!” 
L’ oma cialan dut grama, zitran 
Sul cë a l senië i mëtela si man. 
“Segur perië ulerei per te, 
Tëniet’ su drët da bravo saudè!” 
El cinia de sci. Tla viera iel po jì. 
Tramedoi la parola ai po mantenì: 
N’ ie passà via truepes dis, 
Ch’ ëi doi s’ à prësc udù – sun paravis. 
L fi mazà dala bala dl Rus 
y l’ oma tosc morta, do dal ferdrus.
&lt;/small&gt;﻿&lt;/i&gt;&lt;/poem&gt;

== Bibliografia ==
* Franz Moroder: ''Franz Moroder de Jan Matie de Lenèrt. Lecurdanza per i 100 ani da si mort''. Calënder de Gherdëina  2020, pl. 240-245.

==Notes==
&lt;references /&gt;

==Liams==
* Rut Bernardi, Paul Videsott: [https://ia601508.us.archive.org/26/items/ladinischen/9788860461063.pdf ''Geschichte der ladinischen Literatur.''] p. 172.
* [https://web.archive.org/web/20160316073456/http://lusenberg.com/franzmoroder/dokument.html Scric de y sun Franz Moroder]
* [https://www.micura.it/upload-ladinia/files/203.pdf Dieter Kattenbusch: ‘‘Robert von Planta und die Dolomitenladinerg - Zwei Schreiben an Franz Moroder‘‘. Maria Iliescu - Heidy Siller-Runggaldier: ‘‘Rätoromanische Bibliographie‘‘. Romanica Aenipontana XIII Innsbruck 1985] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220127225337/https://www.micura.it/upload-ladinia/files/203.pdf |date=2022-01-27 }}

==Wikiversity==
[[File:Franz Moroder.jpg|thumb|left|Franz Moroder]]
*[[v:it:Franz Moroder]] 

==Wikisource==
*[[oldwikisource:Author:Franz Moroder|Franz Moroder]] Poesies de Franz Moroder

[[Categoria:Uem|Moroder, Franz]]
[[Categoria:Cultura ladina|Moroder, Franz]]
[[Categoria:Persona ladina|Moroder, Franz‎]]
[[Categoria:Scritëures de Gherdëina|Moroder, Franz]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Franz]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>9kna9waf1g51882m2wijccra7huoun5</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Giorgio Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>475</id>
    <revision>
      <id>251746</id>
      <parentid>240455</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:39:19Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251746</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="4586" sha1="7uvx8xzanmdx3dxpovc9jgbifqut8gs" xml:space="preserve">[[File:Giorgio Moroder (2).jpg|thumb|200px|Moroder tl 2007]]
'''Giovanni Giorgio Moroder''' (* 26 de [[auril]] 1940 a [[Urtijëi]]) ie n [[componist]] [[Ladins|ladin]] conesciü a livel internazional por l’adoranza dl sintetisatur y por musiga da film de gran suzes. Stüde ala scora d’ert da Urtijëi dal 1953 al 1959. Cun 15-16 agn ál imparé da suné la
chitara y danter le 1959 y le 1966 ál rodé jö l’ Europa cun deplü grups musicai, danter chisc le The Happy Trio. Dal 1967 s’ál trasferì a Berlin y á colaboré cun so jorman Alex. Tl 1968 se dál jö cun le
cianté musiga lesiera y tól sö deplü plates 45 giri. Tl 1970 vál a [[Minca]] daola che al mët sö so pröm stüde de registraziun: Arabella House (Musicland Studios). 

Al á arjunt n suzes internazional tres colaboraziuns cun musizisć dër conescius sciöche Donna Summer, [[w:it:Three Dog Night|Three Dog Night]], Munich Machine, Roberta Kelly (Zodiac), The Three Degrees (The
Runner), i Sparks ,  Mr. Big , Daft Punk ([[w:it:Random Access Memories|Random Access Memories]]), [[w:Tony Bennett|Tony Bennett]] y  [[w:it:Lady Gaga|Lady Gaga]]  (I Can't Give You Anything but Love), i Coldplay (Midnight ), Kylie Minogue (Right Here, Right Now), Sia, [[w:it:Britney Spears|Britney Spears]], [[w:Charli XCX|Charli XCX]], Foxes y Mikky Ekko (Déjà vu ). D’atres
produziuns dër conesciüdes: Ich Sprenge Alle Ketten, Son of my father, 	[[w:it:I Feel Love|I Feel Love]], Love to Love You Baby, From Here to Eternity, Love Kills.

Pesć internazionai: Oscar tl 1979 por le toch The Chase dal film [[w:it:Fuga di mezzanotte|Fuga di mezzanotte]], Oscar por la ciantia miú dala musiga da film Flashdance... What a Feeling dal film [[w:it:Flashdance|Flashdance]] tl 1984, Pest Bambi (1984 y 1988), [[w:it:Oscar|Oscar]] por la ciantia miú tl 1987 por 	Take My Breath Away dal film [[w:it:Top Gun|Top Gun]],   [[w:it:Grammy Awards 1998]] por Carry On cun Donna Summer, World Soundtrack Lifetime Achievement Award tl 2011. 

Al á scrit la musiga por i films American Gigolò y Scarface , che é gnüda surantuta por video jüc sciöche Grand Theft Auto III y Scarface: The World Is Yours. Tl 1984 ál scrit musiga rock por la nöia ediziun dl film Metropolis y la musiga por le film ''La storia infinita'' . Al á scrit la musiga por les Olimpiades de Los Angeles dl 1984, por i Jüc de Seul dl 1988, la ciantia To Be Number One por le campionat mondial de palé de Italia '90 y remixé por i Mondiai dl 2014 , la ciantia Forever Friends por les Olimpiades de Pechin tl 2008.

Tl 2005 él gnü nominé [[w:Commendatore|commendatore]] dal Presidënt dla Republica dla Talia  Carlo Azeglio Ciampi . Tl 2010 ti é gnüda sorandada la medaia de mirit dala Provinzia autonoma da Balsan. Ai 12 d’agost dl 2016 ál fat n DJ set a Urtijëi y á scinché les 13 plates de platin davagnades cun Flashdance al Museum die Urtijëi.

Ai 3 de mei 2024 ti ie unì sëurandat a Giorgio Moroder l premi David di Donatello per la cariera&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/watch?v=5aanq0A_WHY&amp;t=4847s Festa tla sala dl Quirinale cun l presidënt talian Sergio Mattarella (al menut 1:07-1:20 y menut 1:25)]&lt;/ref&gt;
==Galaria dales fotografies==

&lt;gallery&gt;
Donna Summer Bruce Sudano Giorgio Moroder Beverly Hills.jpg|Francisca Gutierrez, Donna Summer, Bruce Sudano y Giorgio Moroder te si cësa a Beverly Hills.
Giorgio Moroder - First Avenue Minneapolis - The Current (43014735240).jpg|Giorgio Moroder - First Avenue Minneapolis - 
Giorgio Moroder - First Avenue Minneapolis - The Current (44776142702).jpg|Giorgio Moroder - First Avenue Minneapolis - 
Giorgio Moroder @ Pitchfork, Chicago, 7 18 2014 (14753458585).jpg|Giorgio Moroder al &quot;Pitchfork Music Festival&quot; ai 18 de lugio 2014 a Chicago, Illinois.
Giorgio Moroder Melt! 2015 01.jpg|Giorgio Moroder al festival &quot;Melt!&quot; a Ferropolis/Deutschland 2015.
Giorgio Moroder Melt! 2015 02 (cropped).jpg|Giorgio Moroder al festival &quot;Melt!&quot; a Ferropolis/Deutschland 2015.
Giorgio Moroder Melt! 2015 03.jpg|Giorgio Moroder al festival &quot;Melt!&quot; a Ferropolis/Deutschland 2015.
Giorgio Moroder.jpg|Giorgio Moroder cun si premies.
Giorgio Moroder y Francisca Gutierrez a Urtijëi.jpg|Giorgio Moroder cun si fëna Francisca Gutierrez a Urtijëi ai 13 de agost 2016.
&lt;/gallery&gt;
== Notes ==
&lt;references /&gt;
== Cëla nce ==
* [https://www.youtube.com/watch?v=O0TdCwq7q88 Giorgio Moroder ti ani 1980 y a Urtijëi - Youtube]

{{DEFAULTSORT:Moroder, Giorgio}}
[[Categoria:Musiga]]
[[Categoria:Cumpositëur]]
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>7uvx8xzanmdx3dxpovc9jgbifqut8gs</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Josef Moroder Jumbiërch</title>
    <ns>0</ns>
    <id>617</id>
    <revision>
      <id>251764</id>
      <parentid>242672</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:48:57Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251764</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5159" sha1="090xdksriluw2swvmpw7hbzzv0hcurd" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
[[File:Lusenberg Annamaria.jpg |thumbnail|Bera Sepl cun si prima fëna Annamaria Sanoner tl 1869 n viac da noza a Minca]]Bera '''Sepl Moroder da Jumbiërch''' (cunesciù ora de [[Gherdëina]] sciche '''Josef Moroder Lusenberg'''), fova n [[artist]] de [[Gherdëina]]. Ël ie nasciù ai 28 de mei [[1846]] sa [[Scurcià]] a [[Urtijëi]] y ie mort ilò ai 17 de fauré 1939. 

Ël fova n mut de Vinzenz Moroder y Annamaria Schmalzl de Christl Pech. I fredesc dl pere fova gran marcadënc a [[Ancona]] y bera Vinzenz gran paur sa Scurcià.  Bel da jëunn, tl 1862, à Bera Sepl arpà da si [[berba]] [[da n corn]],  J. Dominik Proder,  l luech de Jumbiërch ulache l ie jit a sté duta si vita. 

Bera Sepl à maridà si prima fëna Annamaria Sanoner, muta dl ost da Mauritz, persona de gran sensibilità aldò che n vëich dala rezetes da cujiné che la à scrit y che ie unides publichedes te n liber. Do avëi abù cater fions:  [[Johann Baptist Moroder|Batista]],  Josef, Maria y Emilie ie Anna Maria morta de pert – coche l suzedova drët suënz ntlëuta. Bera Sepl à po cunesciù y maridà a [[Trënt]] la marcadënta de antiquariat [[Felizita Unterplatzer Moroder|Felizita Unterplatzer]] y  a abù da ëila mo 12 fions:  [[Wilhelm Moroder-Lusenberg|Wilhelm]], Emma, [[Friedrich Moroder|Friedrich]], Alfons, Josef, Hermann, Vinzenz, Gisela, Aurelia, [[Hermann Moroder|Hermann]], Anton y [[Otto Moroder|Otto]]&lt;ref&gt;[http://www.moroderfamily.com/img/family-tree/moroder-family-tree-5000px.jpg Lën genealogich dla familia Moroder.]&lt;/ref&gt;. Feter duta si mutans y mutons ie stac artisć de gran talënt. 

Bera Sepl ie tl 1876 jit a studië tla ''Cademia'' de [[Minca]] coche doi si fredesc Giuani tl 1870  y Leopold tl medemo ann. Do i ani dla Cademia de Minca ie bera Sepl mo stat sculé dl moler Franz Defregger per cater ani. 


Veronika Rubatscher, la scritëura nazional-populera de [[Persenon]] à scrit la vita de Bera Sepl te n roman ciancià tl [[ladin gherdëina|gherdëina]] dala maestra anda Elsa da Passua.

== Lëures ==
Bera Sepl a depënt truep te si longia vita,  n dij pasa mile chedri a uele, la majera pert vendui ora per l mond y perdui, scultures sciche ''la addolorata'' y ''la vergine''te [[dlieja de San Durich]] a Urtijëi. I lëures plu vives, modernes y frësc ie i aquarei y la truepa schizzes te pitli libri che l purtova cun se y ulache l nutova su dl dut, stories de cronica dl luech, notizies da zacan y  si pensieres.
&lt;gallery&gt;
Lusenberg-Michael-1879.jpg‎|Arcangiul Michiel tla dlieja de San Antone a Urtijëi
Lusenberg-Immaculata-1876.jpg‎|left|Madona tla dlieja de San Antone
Lusenberg-Virgin.jpg|Madona sun autere de dlieja de San Durich de Urtijëi
Lusenberg-wise-men.jpg‎|I trei reiesc sun autere dla dlieja de San Durich de Urtijëi
Lusenberg-Addolorata.jpg‎|Mater Dolorosa tla dlieja de San Durich a Urtijëi
&lt;/gallery&gt;
== Familia ==
&lt;gallery&gt;
Familia Felizita Unterplatzer Josef Moroder Jumbiërch.jpg| Dovia da manciancia: Josef Moroder, Emma Moroder Dell'Antonio, Alfons, Maria Moroder Insam, [[Johann Baptist Moroder|Johann Baptist]], Emilie Moroder Prinoth, [[Friedrich Moroder|Friedrich]], [[Wilhelm Moroder-Lusenberg|Wilhelm]]. Dancà: [[Aurelia Moroder Langer]], Gisella Moroder Vallazza, Pepi, [[Hermann Moroder|Hermann]].
Josef Moroder Lusenberg familie Oktober 1907.jpg|Sentei da man ciancia: Wilhelm, Josef, Felizita, Gisela Moroder Vallazza. Mpé: Hermann, Aurelia, Alfons Otto, Friedrich, Pepi. Utober 1907.
Felizita Unterplatzer Knoll Bulsan.jpg|La segonda fëna Felizita Unterplatzer.
&lt;/gallery&gt;
== Notes ==
&lt;references /&gt;
== Bibliografia ==
* Sybille Moser-Ernst: ''Josef Moroder Lusenberg. Ein Künstlerfürst in der Provinz – Pinakoplastiker und Maler''. Rosenheimer Verlagshaus, Rosenheim 2016, ISBN 978-3-475-54552-8.
* Elfriede Perathoner Bergmeister: ''Grödner Krippenschnitzkunst.'' Folio Verlag Wien/Bozen 2004, ISBN 3 85256 279 1. Pl. 62-63.
* Calender dl 1987 plata 104-108 sun la mostra dedicheda a bera Sepl - test y fotografies de Robert Moroder.
* Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches. Die Moroder, Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung - Geschichte - Biographien - Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung. Scrit da [[Edgar Moroder]]. Eigenverlag, St. Ulrich in Gröden 1980. Plates 188-204.
== Per savëi de plu sun Bera Sepl ==
{{Commons|category:Josef Moroder-Lusenberg | Bera Sepl da Jumbiërch}}

== Autra Plates ==
* [http://fetalmedicine.tripod.com/tlancon/ Pitla culezion de schizes] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100826032634/http://fetalmedicine.tripod.com/tlancon/ |date=2010-08-26 }}
* [https://web.archive.org/web/20160313002030/http://www.lusenberg.com/lusenberger/lusenberg.html ... danter l'auter: Markus Vallazza sun Bera Sepl]
* [https://www.museumgherdeina.it/185.html Museum de Gherdëina a Urtijei]

[[Categoria:Persona ladina|Moroder, Josef Jumbiërch]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina|Moroder, Josef Jumbiërch]]
[[Categoria:Artist|Moroder, Josef Jumbiërch]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Josef]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>090xdksriluw2swvmpw7hbzzv0hcurd</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Villa Venezia</title>
    <ns>0</ns>
    <id>1280</id>
    <revision>
      <id>251736</id>
      <parentid>119283</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:33:05Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251736</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2290" sha1="i02ux41rw5dre3e2yppxt90z0o7afwo" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
[[File:Villa-Venezia.jpg|thumb|]]
La '''Villa Venezia''' ie na cësa tla [[Bruscia]] tl zënter de [[Urtijëi]] te [[Gherdëina]]. L ie na costruzion de stil ecletich, scumenceda dl [[1903]] dal artist [[Johann Baptist Moroder |Johann Baptist Moroder-Lusenberg]], cun aspec stilistichs neo-renaissance y venezians y figures de gran artisć ziplei. 

==Storia==
Sun chëla spersa fova bele tl 1830 n vedl mulin cumprà pona tl 1855 da Cristian Schmalzl (Cristl Pech). Chësc ova pona fat su la cësa ''&quot;Oberschmiedhaus&quot;'' ulache stajova Lena Schmalzl, la sor de Cristl y si uem Luis Bernardi, loma y pere de Trina de Ianesc (dla cësa Vedl Ianesc che se tlamova nscila bele tl 1600) la fëna de Batista Moroder. Daujin fovel na sia dla sort &quot;sia veneziana&quot; fata dl 1860 y che jiva cun l'ega dla roia de Plan Ziran che passova iló. L ann 1911, à Batista Moroder nce metù a jì n dinamo a ega che fajova lum per la Villa y l Hotel Madonna&lt;ref&gt;[[Edgar Moroder]]: ''La roia di artejans di plans a Urtijëi y i mulins de Plan Ziràn''. Calënder de Gherdëina 1978,  pl. 39&lt;/ref&gt;.
Na gran statua de n legioner roman ie dancá, aldidancuei culeda tl bront.
L ie una dla costruzions artistiches plu mpurtantes dla valeda. 
Tla Villa Venezia univel tenì la prima mostres dla [[Productiva]] y pona dla [[Lia Mostra d’Ert]] y nce proves dla mujiga&lt;ref&gt;Pepi Moroder: ''Trëi Scultëures de Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1955, pl. 47.&lt;/ref&gt;.
Dala pert uzidentela dla villa ova l fotograf [[Dominik Holzknecht]]  ulache l fova dant na sia veneziana y n
fever,  giauri  n atelier de fotograf ntëur l ann 1905.

Tl 1930 à Ernesto Da Col dl [[Ciadura]] giaurì na pitla butëiga per vënder [[dlacin]]s, la prima te Gherdëina, tla Villa Venezia&lt;ref&gt;Edgar Moroder: ''I prims dlacins te Gherdëina''.  Calënder de Gherdëina 2011, pl. 101-102.&lt;/ref&gt;.

== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Literatur ==
* Edgar Moroder: ''Der Künstler Johann Baptist Moroder-Lusenberg 1870–1932 und die Villa Venezia in St. Ulrich in Gröden''. Verlag Typak, St. Ulrich 2004. ISBN 88-901599-0-1.
* [[Edberte Moroder]]: '' Jì a cumpré ite zacan''. Calënder de Gherdëina 2010, pl. 87-90.
[[Categoria:Cëses de Gherdëina|Venezia, Villa]]
[[Categoria:Urtijëi|Villa, Venezia]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>i02ux41rw5dre3e2yppxt90z0o7afwo</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Wilhelm Moroder-Lusenberg</title>
    <ns>0</ns>
    <id>1291</id>
    <revision>
      <id>251754</id>
      <parentid>245518</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:42:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251754</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5655" sha1="2zym8fymt36r3euzphb8er6wmv5q7ev" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
'''Wilhelm Moroder-Lusenberg''' nce Willi (*[[27 de juni]] [[1877]] a Urtijëi;† [[9 de jenè]] [[1915]] a Nisc) ie n autor ladin de [[Gherdëina]].
[[File:Wilhelm Moroder.jpg|thumb|left|Moroder-Lusenberg tl 1915]]
[[File:Wilhelm Moroder Lusenberg.jpg|miniatura|alt=Pultre de Wilhelm Moroder da Jumbiërch|Moroder-Lusenberg tl 1900]]
[[File:Geschichte-der-ladinischen-literatur-i.pdf|page=193|thumb|150px|Geschichte der ladinischen Literatur]]

[[File:Bibliografia ladina.djvu|page=96|thumb|150px|Bibliografia ladina]]

== Vita ==
Wilhelm ie nasciù sciche prim mut de [[Felizita Unterplatzer Moroder|Felizita Unterplatzer]] de [[Mareo]], la segonda fëna de [[Josef Moroder Jumbiërch]]&lt;ref&gt;[http://www.moroderfamily.com/img/family-tree/moroder-family-tree-5000px.jpg Lën genealogich dla familia Moroder.]&lt;/ref&gt;. 
Ai 2 de utober dl 1897, do avei dà ju la matura a [[Trënt]] se al scrit ite a medejina a [[Dispruch]]. L se à ntendù che chëla ne fova nia si streda che fova, coche l ova scrit a si pere y oma, „filosofia y speziaimënter storia y leteratura”. Tl 1905 à l metù su a Dispruch sun cunsëi de Theodor Gartner la ''Union Ladina''. Tl 1905 ovel nce dat ora la prima plata ladina ''[[L'amik di Ladins]]'' y tl 1908 ''[[Der Ladiner]]'' ma zënza gran suzes per via di finanziamënc. Ël ova ntant sëurantëut la redazion dla plata ''Brixner Chronik'' per avëi n paiamënt segur.
Te chëi ani se al dat ju nce scialdi cun l'archeologia a San Laurënz, ulache l à abinà su i resc romans de Sebatum y autri te Südtirol&lt;ref&gt;Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches. Die Moroder, Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung - Geschichte - Biographien - Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung. Scrit da [[Edgar Moroder]]. Eigenverlag, Urtijëi 1980. Plates 250-258. [http://www.moroderfamily.com/book-moroder-1/the-moroder-book-one.pdf Liber Moroder online su moroderfamily.com]&lt;/ref&gt;.
Wilhelm Moroder à nce scuviert y nstëss metù a lum l'afresch dl ''Crist dla dumënies'' sul parëi a sud dla [[dlieja da Sacun]].
[[File:Fresco SAcun.jpg|miniatura|alt=Afrësch dl ''Crist dla dumënies'' dla Dlieja da Sacun scuviert da Willi Moroder.|Afrësch dl ''Crist dla dumënies'' dla Dlieja da Sacun scuviert da Willi Moroder.]]
Tl 1911 se àl maridà cun Rosa Zach de Franzensbad (Boemia) (* 1891 a [[Kalsching]], Boemia; † 1924 a [[Budapest]]) y jit a sté a Marienbad per lauré pra la redazion dla plata ''Egerland- und Kurzeitung in Marienbad''. Tla Boemia al mo for studià inant la storia de Gherdëina y metù adum ma gran cassa de documënc. A si berba Franzl al scrit ai 3 de fauré dl 1914 de avei metù adum y belau finà na publicazion sun Gherdëina de 1800 plates. Ma ntant ie rot ora la [[Pröma Gran Vera|prima viera]] y Willi à messù ji pra i saudëies sciche ufizier. L nen à nia durà giut, che l ie unì fat perjunier y tosc dò mort tla perjunia a [[Niš]] tla Serbia ulache l ie ence stat suplì. De la cassa de documënc ne san nia ce fin che la à fat.

== Publicazions ==
Willi à ’ncë dassën laurà pea pra la segonda edizion de „Das Grôdner Tal” de si berba [[Franz Moroder|Franz Moroder-Lenert]], co che desmostra na lëtra dl 10 de jené dl 1900. 
* ''Nosh antenac da zakan.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1915, pl. 46-47.
* ''L troi pajan te Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1915, pl. 71-72.
* ''Waid- und Waldordnung der Gerichtsherrschaft Wolkenstein.'' Calënder de Gherdëina 1915, pl. 132-136.
* ''Altes Gedenkbuch von St. Jakob.'' Calënder de Gherdëina 1915, pl. 136-139.
* ''La gran mueria. Opfer der Pest von 1636 im Grödental.'' Calënder de Gherdëina 1915, pl. 139-142.
* ''Neuer historisch-topographischer Führer durch das Gröden-Tal''. Deutscher und Österreichischer Alpenverein, Sektion Gröden DÖAV, 1902. &lt;ref&gt;[https://digital.tessmann.it/tessmannDigital/Libro/19771/;jsessionid=A3CB753AE0103BC4BE1823398DFD4741 Neuer historisch-topographischer Führer durch das Gröden-Tal. Bibliotech Tessmann] &lt;/ref&gt;
* ''L'amik di Ladins'' (Ladinerfreund).  Nr. 1—3 Dispruch 1905.
* ''Der Ladiner''. Nr. 1—2, Persenon 1908.
* ''Marktgemeinde St. Ulrich in Grôden''. Urtijëi 1908 &lt;ref&gt;''Publicazions che trata de storia y leteratura ladina''. Calënder de Gherdëina 1953, pl. 112.&lt;/ref&gt;.

== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
* Cirillo dell'Antonio: ''Bera Willi Moroder da Jumbierch''. Calënder de Gherdëina  1952, pl. 18-20.

== Scric ==
&lt;i&gt;
&lt;small&gt;
Nëus son Ladins, reston Ladins ! 
&lt;poem&gt;
Nëus son dui fredesc y surans 
Truep mil' ani bele adum, 
Dajonse pu mé dui la mans 
Po sarons for n gran grum. 
Nëus son Ladins, reston Ladins ! 

La patria nosta ie n ciastel de piera dura, 
Frabicà da Die nstës cun granda cura, 
I te chësc s' al metù per guardians 
Nëus Ladins t' amez Tudësc y Talians 
Ma nëus son Ladins y reston Ladins ! ﻿
&lt;/poem&gt;
&lt;/i&gt;
&lt;/small&gt;

==Wikiversity==
*[[:it:v:Wilhelm Moroder-Lusenberg|Wilhelm Moroder-Lusenberg]]

==Wikisource==
*[[oldwikisource:Nëus son Ladins, reston Ladins !|Nëus son Ladins, reston Ladins !]] ‎ 
*[[oldwikisource:L Tëmp|L Tëmp]] ‎

==Wikidata==
[[d:Q21293137]]

==Liams==
*[https://ia601508.us.archive.org/26/items/ladinischen/9788860461063.pdf Rut Bernardi Paul Videsott ''Geschichte der ladinischen Literatur'']. p 180.

[[Categoria:Uem|Moroder-Lusenberg, Wilhelm‎]]
[[Categoria:Cultura ladina|Moroder-Lusenberg, Wilhelm]]
[[Categoria:Persona ladina|Moroder, Wilhelm]]
[[Categoria:Scritëures de Gherdëina|Moroder, Wilhelm]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Wilhelm]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>2zym8fymt36r3euzphb8er6wmv5q7ev</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Alex Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>2677</id>
    <revision>
      <id>251743</id>
      <parentid>245878</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:38:08Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251743</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7201" sha1="4bc44vu4n6mra25j0iladfbzs4ucu0b" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
'''Alex Moroder''' (* 13. Mei [[1923]] a [[Urtijëi]] [[Südtirol]]; † 11. November [[2006]]  a Urtijëi.
[[File:Radio_Ladin_16-10-57_Alex_y_Bruno.JPG|miniatura|Adum cun Bruno Moroder Cunfolia te stua sa Rusina ulache ie nasciú 'l Comité Radio Ladin de Gherdëina.]]
[[File:Reduci della prigionia tedesca di Ortisei.jpg|miniatura|alt=Uemes de Gherdëina che fova ti ciampes de perjonia dl Reich.|Uemes de Gherdëina che fova ti ciampes de perjonia dl Reich.]]

== Vita ==
Mut de [[Ludwig Moroder]] y dla scritëura per ladin  [[Adele Moroder]]. 
Tla segonda viëra ie stat saudè pra i Alpini y do 'l 8 de setëmber 1943 iel stat mandà ti ciampes de perjonia tl Reich. &lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20160330050403/http://www.lusenberg.com/alex/Alex_interview_ladin.pdf Intervista sul fascism, nazism e sun la viëra] cun [[Ingrid Runggaldier]].&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt; [https://it.wikipedia.org/wiki/Internati_Militari_Italiani Internati Militari Italiani]&lt;/ref&gt;

Ël à maridà tl 1945 [[Paula Grossrubatscher]] dl [[Rusina Vinatzer|Rusina]] i abu cin mutons: Ulrike, [[Wolfgang Moroder|Wolfgang]], [[Egon Rusina Moroder|Egon]], Ruth y Stefan. &lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20091026133634/http://www.lusenberg.com/alex/curriculum.html Autobiografia]&lt;/ref&gt;

== Lies ==
Alex ie stat fundadëur  tl 1958 cun Robert Moroder presidënt, [[Hermann Moroder|Hermann Moroder-Jumbierch]], [[Heinrich Moroder|Heinrich Moroder-Doss]], [[Raimund Mureda]], [[Luis Piazza]], [[Gilo Prugger|Vigil Prugger]] dl [[Museum Gherdëina]] tl 1958. Cun Hans Sanoner, [[Batista Vinatzer]], Flavio Pancheri, Norbert Mussner, [[Heinrich Moroder|Heinrich Moroder-Doss]] y [[Bruno Moroder]] al encë metù n pé la sezion  Gherdëina dl Alpenverein Südtirol-Club Alpino Italiano.
Ël ie stat ncé per truepes ani aministradëur dla [[La Usc di Ladins|Usc di Ladins]]&lt;ref&gt;Georg Mussner: ''1949 - 1989 40 ANI PLATA LADINA (“Nos Ladins” y “La Usc di Ladins”)''. Calënder de Gherdëina 1989 p. 62-69. &lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;Hilda Pizzinini: ''Recordun Alex Moroder, l’anima dla “Cësa di Ladins” a Urtijëi''. La Usc di Ladins nr. 49 / 19 de dezember 2009.&lt;/ref&gt; y dla [[Cësa di Ladins]] a Urtijëi. Segreter dl'[[Union Generela di Ladins dla Dolomites]]. 
Alex à laurà pea per duta si vita cun truepa lies, danter chëstes l' [[Union di Ladins de Gherdëina]]&lt;ref&gt;Vinzenz Peristi: '' I 38 cunsëies dia Union di Ladins de Gherdëina dal 1945 al 2014''. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 61-72.&lt;/ref&gt;, la Lia dl Teater de Urtijëi, l Hockey Club de Urtijëi, la Lia dl Guant dala Gherdëina.

Ël ie stat 60 ani pra l Cor de Dlieja de Urtijëi, pra l Cor di Ëi de Urtijëi. 

Per vint ani ie Alex Moroder stat presidënt dl patronat de scola de Urtijëi&lt;ref&gt;'''L Patronat de scola''. [[Nëus Ladins]], 15 de juni 1967, pl. 3.&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;Alex Moroder: ''Prim di de Mensa tla nueva scola media a Urtijëi''. [[Nëus Ladins]], 1. de jené 1968, pl. 3-4.&lt;/ref&gt; .
[[File:Cai AVS Gherdeina.jpg|miniatura|alt=Foto dla fundazion cun duc i fundadëures dla lia da mont CAI-AVS a Urtijëi ai 28 de setëmber 1954 |Foto dla fundazion dla lia da mont CAI-AVS a Urtijëi ai 28 de setëmber 1954. Da man ciancia sentei: Batista Vinatzer, Flavio Pancheri, Hans Sanoner. Mpé: Norbert Mussner, Alex Moroder, Heinrich Moroder-Doss y Bruno Moroder.]]
[[File:Museum Gherdëina 1960 fundadëures.jpg|miniatura|left|alt=Alex Moroder danter i fundadëures dl [[Museum Gherdëina]] ai 15 de agost 1960|Alex Moroder l prim a man ciancia mpé) danter i fundadëures dl [[Museum Gherdëina]] ai 15 de agost 1960.]]

=== Radio Ladin ===
Alex ie stat fundadëur, adum cun [[Bruno Moroder]], dl [[Radio Ladin de Gherdëina]] tl 1956. L Radio Ladin à abú si sënta per cin ani te stua de Alex Moroder tla cësa Rusina. L cumité Radio Ladin fajova la nutizies de Gherdëina y trasmiscions de cultura ladina per la RAI de Bulsan&lt;ref&gt;Alessandra Zendron: ''RAI Bolzano. Dalla stazione EIAR alla radiotelevisione trilingue''. Rai Radiotelevisione Italiana, Roma 2006,  plates 94, 113, 114, 137, 138, 139. ISBN 88-397-1395-6.&lt;/ref&gt;. 
L Museum Gherdëina à na culezion de 500 bobines de vëtes magnetiches de chësta trasmismcions y de truepa ntraunides cultureles de Gherdëina. La vëtes ie ncé unides digitalizedes dala Mediatec dla Provinzia de Bulsan&lt;ref name=media&gt; [http://www.mediathek.bz.it ''Archivio Radio Ladin Alex Moroder'' presso la ''Mediateca'': catalogo on-line di documenti audiovisivi della storia contemporanea dell'Alto Adige]&lt;/ref&gt;. 
[[File:Alexfinaziamentmuseum.ogg|miniatura|Alex Moroder conta dl finanziamënt per la mudazion dla Cësa di Ladins, 1982]]

== Uneranzes ==
* Varëta d'or dl Chemun de Urtijëi, ai 7 de dezëmber 1991.
* Bedaia de Merit dl Tirol a Dispruch ai 15 de agost 1999.

== Scric ==
* ''L giubileo dla noza dl professer despënsierà''. Calënder de Gherdëina 1963, pl. 37.
* ''Chiche s'auza massa, toma sot''. Calënder de Gherdëina 1963, pl. 62.
* ''Mensa dla Scoles.'' Nëus Ladins, 15 de juni 1968, pl. 3.
* ''Calënder di mënsc cun descrizion y fotografies de nosc crëps''. Calënder de Gherdëina 1977, pl. 4.
* ''Storia di cor de dlieja de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 1984, pl. 52.
* ''Lecurdanzes dl’ultima gran viera''. Calënder de Gherdëina 1985, pl. 60.
* ''Paroles danora''. Calënder de Gherdëina 1997, pl. 4.
* ''Mpue' de storia dla Cësa di Ladins''. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 37.
* ''50 ani storia dla Lia Da Mont de Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 95.
* ''150 ani Cassa di Sparani''. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 103.
* ''50 Rai radio Ladin''. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 145.
* ''Lech dl Dragon m. 2650 za.''. Calënder de Gherdëina 2006, pl. 122.
* ''100 ani capeles dla dlieja San Durich''. Calënder de Gherdëina 2007, pl. 71.

== Bibliografia ==
* ''Die Moroder, ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ein Beitrag zur tirolischen Familienforschung'',  Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches, Urtijëi 1980. (tudësch, talian, ladin y spanuel) [http://www.moroderfamily.com/ld/libri moroderfamily.com].
* Carl Insam: ''Storia di 40 ani dl Radio ladin (RAI)'', Calënder de Gherdëina, Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi, 1986 p. 125.
* David Lardschneider: ''Dut l bon; bera Alex.''La Usc di Ladins, nr. 17, 10 de mei 2003, pl. 8.
* David Lardschneider: ''L pensier culturel de Alex Moroder Rusina.''La Usc di Ladins, nr. 17, 10 de mei 2003, pl. 9
* ''Nosc bon compaesans ié unic a se to''. Plata di Ladins, Alto Adige, 29 novëmber 2005, pl. 34.
* Vinzenz Peristi: ''N lecort de Alex (Alexander Franz) Moroder dl Rusina'', Calënder de Gherdëina 2007, Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi., p. 36-41.
* Theodor Rifesser: ‘’100 ani Cor y Urchestra de dlieja Urtijëi’’. Cor de dlieja de Urtijëi, Urtijëi 2025.

== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Wikiversity ==
[[:it:v:Alex Moroder Rusina|Alex Moroder Rusina]]

[[Categoria:Uem|Moroder, Alex]]
[[Categoria:Persones de Gherdëina|Moroder, Alex]]
[[Categoria:Cultura ladina|Moroder, Alex]]
[[Categoria:Fotografia|Moroder, Alex]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Alex]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>4bc44vu4n6mra25j0iladfbzs4ucu0b</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Ludwig Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>2678</id>
    <revision>
      <id>251726</id>
      <parentid>250080</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:18:25Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251726</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="6157" sha1="trtsy0c7w0kmoselhiwdb58rc7faice" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
[[File:Ludwig-Moroder.jpg|miniatura|Moroder tl 1898]]
[[File:Relief de cripl zipleda da Ludwig Moroder Lenert.jpg|miniatura|Relief de cripl zipleda da Ludwig Moroder]]
'''Ludwig Moroder''' (* 7 de nuvëmber [[1879]] a  [[Urtijëi]] ; † 10 de August [[1953]]  a  [[Urtijëi]] )  ënghe cunesciù sciche ''Ludwig Moroder-Lenert'', ''Ludwig Moroder dl Mëune'' o  ''Lodovico Moroder'', ie stat n [[scultëur de Gherdëina]].

== Vita ==
Moroder ie stat sculé de [[Franz Haider]], [[Josef Moroder Jumbiërch|Josef Moroder-Lusenberg]] y [[Francësch Tavella|Franz Tavella]]. Aldò iel stat for tla berstots dla firma &quot;Gebrüder Moroder&quot; tla cësa [[Lenert]] a Urtijëi y sciche diretëur artistic tl atelier di Gebrüder Moroder  a [[Offenburg (Baden)]] (che fova n iëde dla firma Franz Joseph Simmler). Tl  Baden a la firma Moroder criá truepes auteresc te duta la dliejes de chël lond dan la prima gran viëra.
Ludwig Moroder à nsenià tla [[Scola d'Ert Urtijëi|Scola d'Ert de Urtijëi]] dal 1918 al 1949. Sota la direzion dla scola d'ert de [[Guido Balsamo Stella]] ti ani 1924-1927 à Ludwig scialdi mudà si stil, deventà scialdi plu modern.
Tl 1911 a Ludwig maridà [[Adele Moroder]] de Lenert, muta de [[Franz Moroder]], y sor de  [[Rudolf Moroder]]. Cun Adele al abù cin mutons Alexander 1913 (mort cun 3 ani) , Maria 1914, Carlo 1917, Pauli 1919 y [[Alex Moroder|Alex]] 1923. Doi de si mutons, Carlo y Pauli, fova  ënghe scultëures.

== Lëures ==
* Tla [[dlieja de San Durich]] a Urtijëi:
** Pitla scultura de lën cun San Antone y l Bambin
** Statua dl Cuer de Gejù tla capela dl Rosar
** Crist cun angiuli dl tabernacul
** Statua de San Paul tla capela dl Cuer de Gejù
** Statua de San Durich cun trëi reliefs
&lt;gallery&gt;
Saint-Anthony.jpg
Sacred Heart of Jesus Christ by Ludwig Moroder Urtijëi.jpg
Tabernacul dla dlieja de Urtijëi Ludwig Moroder.jpg
St. Paul Ludwig Moroder.jpg
Heiliger Ulrich Moroder Ludwig.jpg
ST. Ulrich mit Fisch.jpg
St. Ulrich und Buch Ludwig Moroder.jpg
St.Ulrich und Soldaten Ludwig Moroder.jpg
&lt;/gallery&gt;
* Madona cun Bambin tl Castello Reale Racconigi (CN)&lt;ref&gt;[https://catalogo.beniculturali.it/detail/HistoricOrArtisticProperty/0100404915 Catalogo Beni Culturali]&lt;/ref&gt;
* Madona fata cun [[Rudolf Vallazza]] per la &quot;VII Triennale di Milano&quot;&lt;ref&gt;[https://it.wikipedia.org/wiki/VII%20Triennale%20di%20Milano VII Triennale di Milano.] &lt;/ref&gt;

== Notes ==
&lt;references /&gt;

==Bibliografia==
* ''Le bellezze naturali delle nuove province italiane. Ortisei di Val Gardena'', Pro Famiglia, Milano 2-7-1922, p.&amp;nbsp;317.
* ''L'Italia alla Esposizione Internazionale di Arti decorative, industriali e moderne'', Parigi 1925.
* ''La mostra dei lavori di Gardena'', Pro Famiglia, Milano 21-8-1927, p.&amp;nbsp;1361.
* Guido Ruberti: ''Gli scultori in legno di Val Gardena'', L'Arte per tutti, Ed. Istituto Nazionale d'Arti Grafiche, Bergamo 1932 pl.  fig. 10-11.
* E. D'Agostino:  ''Professionisti ed Artisti della Venezia Tridentina''. Editoriale FIT Torino 1935, pl. 
* Gino Salvaneschi,'' Montanari Scultori di Val Gardena'', La Gazzetta del Popolo 2-3-1937, p.&amp;nbsp;3.
* Luigi Gennari, ''Questione economica più che artistica. Una visita ad Ortisei'', Il Legno, 15-31-3-1937, pp.&amp;nbsp;110–112.
* ''Madonne di giovani. Un riuscitissimo concorso a Ortisei. Nuove tendenze ed affermazioni. Le opere premiate'', La Provincia di Bolzano, 18-4-1937, p.&amp;nbsp;8.
* Lory Mangano, ''Presepi italiani'', [[La donna fascista]], 1937, p.&amp;nbsp;3.
* ''I campionati nazionali di mestiere alla Reale Scuola d'Arte di Ortisei'', La Provincia di Bolzano, 1937.
* Vincenzo Costantini, ''Artigiani di Gardena''. Athesia Augusta, Anno I, N 5, luglio 1939, pl.;50–52.
* ''Prof. Ludwig Moroder dl Mëune de Urfisei.'' Calënder de Gherdëina 1949, pl. 19-21.
* Riccardo Toccaceli, ''Lodovico Moroder. Un vero maestro'', L'Adige, 18-8-1954.
* [[Leo Crepaz]]: ''In Memoriam Prof. Bera Ludwig Moroder.'' Calënder de Gherdëina 1954, pl. 30.
* ''Artisti della Val Gardena'', Mostra Commemorativa del Prof. Lodovico Moroder, Alto Adige, 17-8-1954.
* ''Storia dl artist Ludwig dl Meune''. [[Nos Ladins|Nëus Ladins]], 15 de juni 1966, pl. 7-8.
* Carlo Galasso, ''Ludwig Moroder 1879-1953'', Museum de Gherdëina, Ortisei 1973.
* Carlo Galasso, ''A vent'anni dalla scomparsa del maestro. Domenica si rievoca Lodovico Moroder'', Alto Adige, 10-9-1973.
* Vinzenz Mussner: ''Móstri scultëures de Urtijëi che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl.98.
* Rudolf Moroder-Rudolfine, ''Arte e artigianato in Val Gardena'', In: L'Museum de Gherdëina. Ed. Museum de Gherdëina, Ortisei 1985, p.&amp;nbsp;96-109.
* ''100 anni Istituto d'Arte di Ortisei 1890-1990'', Ortisei 1990, pp.&amp;nbsp;16–17.
* U. Modulo e al., ''Parrocchia di San Martino Sambughè''. Storia e Arte, Associazione culturale Aurora, Unigraf Sambughè di Preganziol 2001.
* [[Edgar Moroder]]: ''50 ani do la mort dl gran scultëur prof. Ludwig Moroder dl Mëune (1879-1953).'' Calënder de Gherdëina. Union di Ladins de Gherdëina St. Ulrich. Jahrgang 2003 S. 220-223 {{lld}}.
* ''Ludwig Moroder 1879-1953 Scultëur y Maester, Bildhauer und Fachlehrer, Scultore e insegnante d'arte'', Editore Museum de Gherdëina. Ortisei 2003, 84 pagine.
* Alfonso Panzetta, ''Nuovo Dizionario degli scultori italiani dell'Ottocento e del primo novecento. Da Antonio Canova ad Arturo Martini'', Ed. Adarte, Torino 2003. ISBN 978-88-89082-00-3.
* Elfriede Perathoner Bergmeister: Grödner Krippenschnitzkunst. Folio Verlag Wien/Bozen 2004, ISBN 3 85256 279 1. Pl. 70-71.
* Ed Parish Sanders, ''Paul''. Sterling 2009, pp 30–31,218. ISBN 1402768850.

== Per savei de plu ==
* [https://web.archive.org/web/20160305181159/http://lusenberg.com/ludvig/ludvig.html Lëures y biografia de Ludwig Moroder]
* [[Commons:category:Ludwig Moroder|Lëures de Ludwig Moroder sun Wikimedia Commons]]
[[Categoria:Uem|Moroder, Ludwig]]
[[Categoria:Persona ladina|Moroder, Ludwig]]
[[Categoria:Artist|Moroder, Ludwig]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina|Moroder, Ludwig]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎ |Moroder, Ludwig]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>trtsy0c7w0kmoselhiwdb58rc7faice</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Rudolf Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>2682</id>
    <revision>
      <id>251725</id>
      <parentid>251265</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:17:50Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251725</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7827" sha1="984lcj9g6rlp0xa1k5cxyx2mfy6e3s5" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}[[File:Rudolf_Moroder_Lenert_1905_ca.jpg|miniatura|Moroder tl 1905]]
[[File:Portrait_Rudolf_Moroder.jpg|miniatura|N pultré, desëni de Rudolf Moroder]]
[[File:Elisabeth_of_Hungary_Moroder.jpg|miniatura|Santa Elisabeta y pëtler de Rudolf Moroder depënta da [[Christian Delago]]]]
[[File:Cripl Rudolf Moroder Lenert.jpg|miniatura|alt=Cripl che Rudolf Moroder ova fat sciche scincunda da noza per si nevicia Josefine Leimstädtner tl 1910. La cripl ie depënta da [[Josef Moroder Jumbiërch]].|Cripl che Rudolf Moroder ova fat sciche scincunda da noza per si nevicia Josefine Leimstädtner tl 1910. La cripl ie depënta da [[Josef Moroder Jumbiërch]], si berba.]]
'''Rudolf Moroder Lenèrt''' (* [[26 de jenè]] [[1877]] a [[Urtijëi]] ; † [[22 de dezëmber|22 de  dezëmber]] [[1914]] a Radłów, [[Galizia (Est Europa)|Galizia]]) ie stat n [[Scultëures de Gherdëina|scultëur ladin]] per ert sacra te [[Gherdëina]] y a [[Offenburg]] (Baden).

Rudolf Moroder fova n mut de Marianna Moroder sor de [[Josef Moroder Jumbiërch]] y de [[Franz Moroder]] che stajova tla [[Lenert|cësa Lenert]] a Urtijëi.
Rudolf Moroder ie jit a scola cun si majer fra Eduard tl cunvënt di beneditins a [[Stams|Fiecht]] daujin a [[Dispruch]].

Rudolf à maridà Josefine Leimstädtner de Maran y à abù trëi mutans/ons Rudolf, [[Siegfried Moroder|Siegfried]] y [[Annemarie Moroder |Annemarie]].

Do che l fova stat lerner de [[Anton Runggaldier]] (Tone da Passua) a Urtijëi, ie Rudolf jit sciche fant tla berstot de [[Francësch Tavella|Franz Tavella]].  Da saudé iel stat cun i Kaiserjäger a Viena ulache l a pedú ji do a si nteresc tl ert. Tl 1902 ova l pere Franz lascià njenië tla cësa na berstot de scultura per Rudolf&lt;ref&gt;Edgar Moroder: ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, pl. 248.&lt;/ref&gt;. Do l 1903, uni tant, y dal 1912 al 1914 iel stat ala direzion dl gran atelier (ex Franz Joseph Simmler) che Franz Moroder ova cumprà a Offenburg. 
Iló fòvel 40 lauranc, danter scultëures, tistleri, moleri, desseniadëures. Te chësta univel fat de gran auteresc, sanc y d’autri lëures per la dliejes dla Germania, y Rudolf fajova tan che duc i modiei.

Do che fova rot ora la viera l ann 1914 contro la Serbia, ova nce n 20 lauranc de chësta berstot messù lascé de lauré y jì a fé i saudeies, ajache nce la Germania ova detlarà viera ala Serbia.
Ntlëuta messova duc i ëi fé la naia a Dispruch (n valguni monce per 3 ani). Rudolf ova messù jì d’agost dl 1914 a fé chësta (l fova pu bele viera).
Ala fin de chël mëns fòvel ruvà tl Trentino a Vermiglio (Val di Sole) a fé l saudé. Da chësc luech demez, ovel purvà suvënz tres si pere Franzl de Lenert, y nce pra l’autoriteies diplomatiches y dl militer de pudëi jì n valgun dis a Offenburg a lauré, ma nianca cun chisc ne iel stat bon de arjonjer si gran speranza.
Ai 5 de dezëmber iel unì trasferì a Mezzolombardo y n trëi dis do fòvel bele ruvà tla front dla Galizia da ulache l à mandà na cherta a cësa ai 9 de agost 1914 cun si cumpanies saudëies (Kaiserjäger) firmeda da Wilhelm Moroder da Jumbiërch, da Ferdinand Stuflesser y da si fredesc Pepi y Johann. Chisc doi ultimi ie puech do tumëi &lt;ref&gt; [http://www.moroderfamily.com/book-moroder-2/the-moroder-book-two.pdf Njonta al liber  “Die Moroder” 1980,  pl. 112-113.]&lt;/ref&gt;.
Rudolf Moroder ie sta mazá dai [[rusc]] cun baionet ai 22 de dezëmber 1914 adum cun autri saudëies austriacs tla Galizia y ie suplì a Radłów.
== Lëures de Rudolf te Gherdëina ==
* Santa Lisabeta tla [[dlieja de San Durich]] a Urtijëi dl 1900.
* San Piere tla tla dlieja de San Durich 1907.
* Gran cripl cun passa 50 figures zipledes duneda ala fëna per la noza dl 1910 tl [[Museum Gherdëina]] a Urtijëi&lt;ref&gt;Elfriede Perathoner Bergmeister: Grödner Krippenschnitzkunst. Folio Verlag Wien/Bozen 2004, ISBN 3 85256 279 1. Pl. 65-69 (tudësch).&lt;/ref&gt;.
&lt;gallery&gt;
Saint with child Rudolf Moroder.jpg|Model de gips per San Antone
Gipsmodell für Altarengel des Rudolf Moroder.jpg|Model de gips per n angiul
Saint-Peter-R.Moroder.jpg|Statua de San Piere de Rudolf Moroder 1907, tla  dlieja de San Durich a Urtijëi 
Bedaia de Rudolf Moroder Expo 1900.jpg|Bedaia d or giateda per l lëur de Rudolf Moroder a Paris l ann 1900
Bedaia Expo 1900 Rudolf Moroder dovia.jpg|L dovia dla bedaia
&lt;/gallery&gt;
== Mostra ==
L ann 1994 à l Museum Gherdëina fat na mostra sun Rudolf Moroder per i 80 ani de si mort&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina. Mostres y publicazions
via per l’ann 1998.'' Calënder de Gherdëina 1998, pl. 51.&lt;/ref&gt;
== Cunteda ==
Tla cunteda de Paolo Alberto Leone ''L'intrigo dei Legni Sacri'' vën Rudolf Moroder numinà sciche gran moaster di scultëures che à ziplà i sanc da purté n pruzescion&lt;ref&gt;[https://ilmiolibro.kataweb.it/libro/gialli-noir/709196/lintrigo-dei-legni-sacri/ ''L'intrigo dei legni sacri''. Cunteda de Paolo Alberto Leone, ISBN 9791222812311, pl. 45 y 66.]&lt;/ref&gt;.

== Notes ==
&lt;references/&gt;

== Bibliografia ==
* Cirillo Dell’Antonio: ''Artisti ladini 1580–1939. Cristiano Trebinger, Melchiore Vinazer, Domenico Moling, Valentino Rovisi, Domenico Mahlknecht, G. Battista Pettena, Ferdinando Demetz, G. Battista Chiocchetti, Francesco Tavella, G. Moroder-Lusenberg, Giuseppe Iellico, Rodolfo Moroder''. Ed. della Scuola D'Arte, Trento 1951 (talian).
* [[Adele Moroder|Adele Moroder de Lenert]]: ''N memoria de Rudolf Moroder de Lenert do 50 ani che 'l ie tumà tla gran viëra mondiela 1914''. Calënder de Gherdëina 1965, Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi 1964, pl. 29–31.
* E. Egg: Moroder(-Lenert) Rudolf. Österreichisches Biographisches Lexikon 1815–1950 (ÖBL). Band 6, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1975, ISBN 3-7001-0128-7, pl. 377.
* [[Edgar Moroder]]: ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, p. 246–249 [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Liber Moroder] (tudësch).
* ''L bon scultëur Rudolf Moroder de Lenert. Per lecord, do 75 ani de si mortt 1914.'' La Usc di Ladins15 de dezëmber 1989, pl. 45.
* CM (Christian Moroder): ''N lecord dl scultëur Rudolf Moroder de Lenert 80 ani do si mort''. [[Calënder de Gherdëina]] 1994, Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi  1993, pl. 16–38.
* Elfriede Perathoner Bergmeister: ''Grödner Krippenschnitzkunst.'' Folio Verlag Wien/Bozen 2004, ISBN 3 85256 279 1. Pl. 65-69 (tudësch).
* Werner Scheurer: ''Die Moroder-Altäre der St. Antonius-Kirche in Schuttertal''. In: ''Geroldsecker Land'' 51, 2009, pl. 31–38 (tudësch).
* Franz Moroder: ''100 ani da canche 1 ie mort Rudolf Moroder de Lenert, l scultëur che à ziplà la Santa Elisabeta. '' Calënder de Gherdëina 2015, pl. 215-217.
* Franz Moroder: ''Testemunianzes de viera: lëtres di saudeies dia familia de Franz Moroder de Lenert.'' Calënder de Gherdëina 2016, pl. 144-146.
* Annette Wagner-Wilke: Moroder-Lenèrt, Rudolf.  Allgemeines Künstlerlexikon. Die Bildenden Künstler aller Zeiten und Völker (AKL). Band 90, de Gruyter, Berlin 2016, ISBN 978 3 11 023256 1, pl. 524 (tudësch).

== Cunliamënc ==
* [[Commons:Category:Rudolf Moroder|Lëures de Rudolf Moroder sun Commons]]
* [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/rudolph/rudolph.html Lëures de Rudolf y notizies de si vita]

{{DEFAULTSORT:Moroder, Rudolf}}
[[Categoria:Uem]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>984lcj9g6rlp0xa1k5cxyx2mfy6e3s5</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Radio Ladin de Gherdëina</title>
    <ns>0</ns>
    <id>2733</id>
    <revision>
      <id>251734</id>
      <parentid>242138</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:32:14Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251734</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5749" sha1="2w6ftjxrx8sxhwk6vl3l7ibetwmzd3j" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}{{distinguish|Radio Gherdëina Dolomites}}
[[File:Radio_Ladin_16-10-57_Alex_y_Bruno.JPG|miniatura|Bruno Moroder che rejona y Alex Moroder pra i aparac tla prima sënta dl Radio Ladin te stua sa Rusina.]]
[[File:Dai Crëpes dl Sela mond di paures Radio Ladin.ogg|miniatura|alt=Dai Crëpes dl Sela mond di paures Radio Ladin.ogg|Trasmiscion ''Dai Crëpes dl Sela'', l mond di paures. ]]
L '''Radio Ladin de Gherdëina''' ie stat n cumité a [[Urtijëi]] per la trasmiscions per [[ladin]] tl [[radio]] tres la [[Rai-Radiotelevisione Italiana]] de [[Bulsan]].

== Storia ==
Coche scrij [[Alex Moroder]]: ''ai 4 d'auril dl 1946 ova l professëur [[Max Tosi]] (ntlëuta presidënt dla [[Union di Ladins de Maran]]) arjont de pudëi rujené tres la Rai de Bulsan y chësc fova l prim iëde che n ova pudù audì la [[ladin Gherdëina|rujeneda de Gherdëina]] tl radio. Pra chëla ucajion me lecorde che nosc cor de dlieja ova ciantà, sota la bachëta de bera Cristl Moroder de Levigi, la ciantia &quot;Saludon la vedla Rezia&quot; (paroles de Max Tosi y mujiga de [[Elia Marini]]). Ie ove ciantà pea y me lecorde mo sciche l fossa ncuei, che messan aspité tl local dla RAI nfin che l univa na tel lum cuecena. Per nëus fova chësc danz n gran avenimënt y fan cër duc mpue grams.'' &lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20160329195208/http://www.lusenberg.com/alex/curriculum.html Alex Moroder conta de Max Tosi.]&lt;/ref&gt;. Ti primes ani 1950 univa la trasmiscions per ladin tëutes su tla RAI de Bulsan. L fova plu che auter nutizies che durova doi menuc y l rujenova Bibi Prugger y datrai [[Bruno Moroder]]. 

[[Alex Moroder]] adum cun Bruno Moroder ie stac i fundadëures dl Radio Ladin de Gherdëina tl [[1955]]. L Radio Ladin à abù si prima sënta te stua de Alex tla [[cësa Rusina]] a Urtijëi per cin ani. Tl 1961 à la [[Union di Ladins de Gherdëina]] metù a despusizion n local tla [[Cësa di Ladins]]&lt;ref&gt;
[https://commons.wikimedia.org/wiki/File:L%C3%ABtra_Franz_Prugger_ULG_Radio_Ladin.jpg Lëtra dla Union di Ladins per la sënta nueva dl Radio Ladin tla Cësa di Ladins]
&lt;/ref&gt;, che ie pona restà la sënta dl radio per 42 ani fina al 1997, ann che ie unida stluta per for si atività.

== Atività ==
[[File:Relazion Alex Moroder Radio Ladin de Gherdeina 1976.ogg|left|miniatura|alt=Relazion de Alex Moroder sul Radio Ladin  pra la generela dla Union di Ladins de Gherdëina dl 1976 |Relazion de Alex Moroder sul Radio Ladin  pra la generela dla Union di Ladins de Gherdëina dl 1976]]
[[File:Cumité Radio Ladin de Gherdëina sul Sela.jpg|miniatura|L cumitè Radio Ladin sul Sela n ucajion dl Prim di Accademic Ladin ai 8 de setëmber 1963. Da man ciancia Alex Moroder, Josl Bernardi sa Lësc, [[Wolfgang Moroder]] y Bruno Moroder. ]]

L cumité Radio Ladin fajova notiziares, trasmiscions de cultura ladina y sun truepa ntraunides cultureles de Gherdëina sciche cunzerc, festes, mësses neveles. Tl 1955 ie stà cumprà l prim aparat da to su, che custova ntlëuta 250.000 lires, fajan debic y paian ju cun de uni sort de manifestazions per tré ite contribuc. Una de chësta manifestazions fova mustré dias de nosta montes per n pitl paiamënt de entreda cun mujighes de Vivaldi, Smetana y nscì via tla sala de teater dla Cësa di Ladins a Urtijëi. La majera pert dla fotos fova dl maester Norbert Mussner. La vëtes univa tëutes su tla sënta de Urtijëi, che fova tl scumenciamënt la cësa Rusina o ti postc ulache l fova la manifestazions. L aparat da to su pesova 25 Kg y ti primes tëmpes univel purtá ncantëur te n ceston dala lënia, pona iel stat fat n flucion aposta da n śotler. Plu tert metova Iosl d'Alësc l'auto dla posta de Urtijëi (de scroch sanbën), ulache l laurova, a desposizion. La vëtes univa mandedes uni lunesc y juebia tres la [[SAD]] (Società Automobilistica Dolomiti) ala Rai de Bulsan. &lt;ref&gt;Alessandra Zendron: ''RAI Bolzano. Dalla stazione EIAR alla radiotelevisione trilingue''. Rai Radiotelevisione Italiana, Roma 2006,  plates 94, 113, 114, 137, 138, 139. ISBN 88-397-1395-6.&lt;/ref&gt;. 

== Dai Crëpes dl Sella == 
A scumencè dal 2 de merz 1961 à la RAI de Bulsan cunzedù 1 lunesc y juebia dasëira al Radio Ladin mes'ëura de trasmiscion metuda adum deberiëda danter la valedes de Gherdëina, Badia y Fascia. La trasmiscion iè unida tituleda « Dai crëps dl Sella » &lt;ref&gt;''Cronica 1961''. Calënder de Gherdëina 1963, pl. 76.&lt;/ref&gt;

Al [[Museum Gherdëina]] ie stata duneda la culezion de 500 bobines de vëtes magnetiches de chësta trasmismcions y de truepa ntraunides cultureles de Gherdëina. La vëtes ie ncé unides digitalizedes da Barbara Gabrielli per la Mediatec dla Provinzia de Bulsan&lt;ref name=media&gt; [https://www.mediathek.bz.it/de/sammlungen.asp?kks_action=01 ''Archivio Radio Ladin Alex Moroder'' presso la ''Mediateca'': catalogo on-line di documenti audiovisivi della storia contemporanea dell'Alto Adige]&lt;/ref&gt;.

== Notes ==
&lt;references/&gt;

== Leteratura ==
* ''L Cumité &quot;Radio Ladin&quot; Urtijëi'',  [[Calënder de Gherdëina]] 1958, Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi, 1957 p. 100.
* Carl Insam: ''Storia di 40 ani dl Radio ladin (RAI)'',  Calënder de Gherdëina , Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi, 1986 p. 125.
* Alex Moroder ''50 Rai radio Ladin'',  Calënder de Gherdëina  2005, Union di Ladins de Gherdëina. p. 145-147.
* [[Ingrid Runggaldier|Ingrid Runggaldier Moroder]] (ntervista): ''Coche l nasciova l Radio Ladin'', [[La Usc di Ladins]] nr. 24, 24 de juni 2006, p.6-7.

== Archif Radio Ladin ==
[[Commons:Category:Audio files from Radio Ladin|Audio files dl Radio Ladin de Gherdëina da scuté su.]]

[[Categoria:Lies de Gherdëina]]
[[Categoria:Cultura ladina]]
[[Categoria:Media]]
[[Categoria:Urtijëi|Radio Ladin]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>2w6ftjxrx8sxhwk6vl3l7ibetwmzd3j</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Bruno Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>2744</id>
    <revision>
      <id>251737</id>
      <parentid>240515</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:33:30Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251737</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="4101" sha1="ls3coayud3m4770adn9tm1toltofith" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
'''Bruno Moroder''' (* 14 de fauré di [[1921]] a [[Urtijëi]] [[Südtirol]]; † 20 de agost [[1982]] a Urtijëi) &lt;ref&gt;Cristl Moroder: ''Bruno Moroder †''. Calënder de Gherdëina 1983. p. 32.&lt;/ref&gt;.
== Vita ==
[[File:Bruno Moroder Rai Ladina y Franz Runggaldier sun Saslonch .jpg|miniatura|left|alt=Bruno Moroder dla Rai Ladina y Franz Runggaldier de Gustl sun piza de  Saslonch|Bruno Moroder dla Rai Ladina y Franz Runggaldier de Gustl sun piza de  Saslonch.]]
Bruno Moroder, dit ënghe Bruno Moroder Cunfolia dal inuem dla cësa fata su ti ani 50, si loma fova Genovefa Runggaldier da Passua, si pere Friedrich (Rico) Moroder da Jumbiërch, i fredesc seniëur Friedrich, digan de Gherdëina y Viktor, scultëur, la surans Gisela, maestra che à dat ca si vita per i plu pueresc y i plu sfertunei, y Ottilia. Ël à maridà Anna Moroder da Bruel y à abú cater fions Ester, Bruna, Ludwig y [[Armin Moroder|Armin]].

Cun Hans Sanoner, [[Batista Vinatzer]], Flavio Pancheri, Norbert Mussner, [[Heinrich Moroder|Heinrich Moroder-Doss]] y [[Alex Moroder]] al metù n pé la sezion  Gherdëina dl Alpenverein Südtirol-Club Alpino Italiano.
[[File:Cai AVS Gherdeina.jpg|miniatura|alt=Foto dla fundazion cun duc i fundadëures dla lia da mont CAI-AVS a Urtijëi ai 28 de setëmber 1954 |Foto dla fundazion dla lia da mont CAI-AVS a Urtijëi ai 28 de setëmber 1954. Da man ciancia sentei: Batista Vinatzer, Flavio Pancheri, Hans Sanoner. Mpé: Norbert Mussner, Alex Moroder, [[Heinrich Moroder|Heinrich Moroder-Doss]] y Bruno Moroder.]]

Adum cun [[Alex Moroder]] al metù a ji l [[Radio Ladin de Gherdëina]].
[[File:Radio_Ladin_16-10-57_Alex_y_Bruno.JPG|miniatura|Adum cun Alex Moroder te stua sa Rusina ulache ie nasciú 'l Comité Radio Ladin de Gherdëina.]]
L Cumité Radio Ladin cun bera Bruno presidënt à teni, ai 7.8.1960 a Urtijëi, 1 prim festival de cianties ladines adum cun l ENAL de Bulsan l Aziènda de Cura y   l Chemun  de Urti­jëi.
[[File:Bruno Moroder nutizies Radio Ladin.ogg|miniatura|alt=Bruno Moroder disc nutizies te na trasmiscion dl Radio Ladin de Gherdëina|Bruno Moroder disc nutizies te na trasmiscion dl Radio Ladin de Gherdëina]]
Bruno Moroder ie stat encë presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]] dal 1969 al 1970 y presidënt dla [[Union Generela di Ladins dles Dolomites|Union Generela di Ladins dla Dolomites]] dal 1970  ai 30 de setëmber dl 1973.

Bruno Moroder ie stat dal 1972 mpò per 5 ani redatëur respunsabl dla piata [[La Usc di Ladins]]&lt;ref&gt; Lois Trebo: ''La Usc di Ladins a baraté redadù'' Nos Ladins, 1. de agost, An V N. 8, pl. 3.&lt;/ref&gt;.
Per truepes ani, dal 1956 al 1972, ie Bruno Moroder stat nseniant de ladin tla Scola Mesana de Urtijëi.

== Calënder de Gherdëina == 

Bruno Moroder à scrit chisc articuli per l [[Calënder de Gherdëina]].
*''Sport sula nëif''. Calënder de Gherdëina 1953. p. 61.
*''Gran festa dia jënt ladina dla Dolomites''. Calënder de Gherdëina 1961. p. 60.
*''Festes de cianties ladines'' 1961. Calënder de Gherdëina 1962 p. 40.
*''I Catores de Gherdëina 1965''. Calënder de Gherdëina 1966 p. 107.
*''L sport te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1967 p. 56.
*''I campiunac dl mond 1973 te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1968 p. 28.
*''I mondiei te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1969 p. 94.
*''Campionac dl mond 1970 te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1970 p. 28.
*''I campionac mondiei de schi te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1971 p. 22.
*''Cronica 1972''. Calënder de Gherdëina 1974 p. 118.
*''Copa dl mond 1975 te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1976 p. 56.

== Notes ==
&lt;references/&gt;

== Funtanes ==

* Chiocchetti Nadia: ''Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia.'' Union Generela di Ladins dles Dolomites. pl. 98-99.  ISBN 88-901703-4-4.
* [https://www.moroderfamily.com/ld/libri Njonta al liber families Moroder pl. 136.]
[[Categoria:Uem|Moroder, Bruno]]
[[Categoria:Persones de Gherdëina|Moroder, Bruno]]
[[Categoria:Cultura ladina|Moroder, Bruno]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Bruno]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>ls3coayud3m4770adn9tm1toltofith</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Vinzenz Moroder-Resciesa</title>
    <ns>0</ns>
    <id>2761</id>
    <revision>
      <id>251730</id>
      <parentid>242204</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:22:57Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251730</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="4147" sha1="l79c5xak2ficlfl93jw05cpigvkfnw2" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Vinzenz Moroder
|Auter inuem            = Zenz
|Foto                   =  Vinzenz Moroder Resciesa berstot a Urtijëi 1930.jpg
|Descrizion foto        =  Vinzenz Moroder te si berstot cun lerneri y fanc ti ani 1930 te na foto de [[Dominik Holzknecht]].
|Nasciù/da              =  30 de auril [[1889]] 
|Mort/a                 =  12 de setëmber [[1980]] 
|Suplì/da               =   Urtijëi
|Educazion              =    
|Cunesciù/da per        =   
|Operes cunesciudes     =  Stazions de Resciesa
|Muvimënt               = 
|Uem/fëna               =   
|Firma                  = 
}}
[[File:Trinity Vinzenz Moroder San Antone church Urtijëi.jpg|miniatura|Relief dla Santa Trinitá tla [[Dlieja de San Antone (Urtijëi)|Dlieja de San Antone a Urtijëi]] de Vinzenz Moroder]]
[[File:13ma stazion dla creusch de Resciesa.jpg|miniatura|13ma stazion dla Via Crucis sun Resciesa cun relief de Vinzenz Moroder]]
'''Vinzenz Moroder-Resciesa''' (* 30 de auril [[1889]] [[Urtijëi]] ; † 12 de setëmber [[1980]] a Urtijëi) ie stat n [[scultëur]] de Urtijëi.

== Biografia ==
Vinzenz fova l mut de Genoveva Metz (1858-1935) y de Leopold Moroder (1850-1906), fra dl artist [[Josef Moroder Jumbiërch]]. Cun 14 ani iel jit sciche lerner tla berstot de [[Levisc Antone Insam]] de Cësanueva.
Depona iel stat sa [[Lenert]] a lauré cun si jurman [[Rudolf Moroder]]. Ël à arpà l luech de Resciesa ulache l à vivù si vita&lt;ref&gt;Hansi Moroder: ''L luech da Resciesa y mi antenac''. Calënder de Gherdëina 2010, pl. 77-80.&lt;/ref&gt;.
Bel da jëunn al scumencià a suné la [[vidula]] y l à sunà per 60 ani tl orchester de dlieja de Urtijëi. Vinzenz sunova nce la [[tumbrëta]] y l ie stat per 10 ani presidënt dla [[Mujiga de Urtijëi]]. Tla [[prima gran viëra]] iel stat sula [[Pröma Vera ti raiuns ladins|front dla Dolomites]] ulache l à [[dessëni|dessenià]] truep y scrit lecurdanzes publichedes pona te n [[cudejel]] &lt;ref&gt;Vinzenz Moroder: ''Tagebuch bzw. Notizen und Zeichnungen vom Felde ab 19. Mai 1915''. Vinzenz Moroder Sanitaets Unterjaeger. Ed: Geschwister Moroder Christine, Vinzenz, Aurelia, Augusta, Mathilde und Hans. Urtijëi 1995.&lt;/ref&gt;. 
Tl 1921 à Vinzenz ziplà dodesc stazions n relief per la [[Via Crucis de Resciesa]] per rengraziamënt che l ie ruà de reviërs dala viera.
Vinzenz Moroder ie stat un di fundadëures dla [[Lia Mostra d’Ert]] y si presidënt ti ani 1923-1927 y 1940-1945.
Vinzenz se à cruzià nce dl ngrandimënt dla [[curtina de Urtijëi]] tl 1932 y à ziplà l gran Crist depënt tla capela dla curtina vedla.
Te chemun de Urtijëi ie Vinzenz Moroder stat cunselier y assesëur per i bosc dal 1951 al 1964.
[[File:Josef Grossrubatscher y Leo Prinoth tla prima viera.jpg|miniatura|alt=Josef Grossrubatscher y Leo Prinoth tla prima viera te n dessëni de Vinzenz Moroder|[[Josef Grossrubatscher]] y Leo Prinoth tla prima viera te n dessëni de Vinzenz Moroder.]]

== Notes ==
&lt;references/&gt;

== Leteratura ==
* Vinzenz Moroder: ''Storia y regules dl bosch de Resciesa y ujinanza''. [[Calënder de Gherdëina]] 1975, pl. 95
* Vinzenz Moroder: ''Tagebuch bzw. Notizen und Zeichnungen vom Felde ab 19. Mai 1915''. Vinzenz Moroder Sanitaets Unterjaeger. Ed: Geschwister Moroder Christine, Vinzenz, Aurelia, Augusta, Mathilde und Hans. Urtijëi 1995.

== Bibliografia ==
* [http://www.moroderfamily.com/book-moroder-2/the-moroder-book-two-ld.pdf Vinzenz Moroder de Resciesa Njonta al liber families Moroder 2017, pl. 114-116] 
* cm (Christian Moroder): ''N memoria de bera Vinzenz Moroder de Resciesa †  12 de setëmber 1980''. [[Calënder de Gherdëina]] 1982, Urtijëi 1981, pl. 94-96.

== Weblinks ==
* [[Commons:Category:Vinzenz Moroder|Lëures de Vinzenz Moroder sun Commons]]
* [https://web.archive.org/web/20160325195215/http://www.lusenberg.com/zenzresciesa/zenzresciesa.html Fotos y lëures de Vinzenz Moroder]

[[Categoria:Persona ladina|Moroder, Vinzenz]]
[[Categoria:Cultura ladina||Moroder, Vinzenz]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina‎|Moroder, Vinzenz]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎|Moroder, Vinzenz]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>l79c5xak2ficlfl93jw05cpigvkfnw2</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Egon Rusina Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>2853</id>
    <revision>
      <id>251757</id>
      <parentid>241716</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:44:06Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251757</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7133" sha1="cdpbdb84zeemp9kc2bht7ulknypgn2y" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}'''Egon Rusina Moroder''' (* 15 de lugio 1949 a [[Urtijëi]], [[Gherdëina]]) ie n artist [[ladins|ladin]], mut de [[Paula Grossrubatscher]] y de [[Alex Moroder]]. Si nëinesc fova da pert dl pere [[Adele Moroder]] y [[Ludwig Moroder]], da pert de si loma Marianna Kostner y [[Josef Grossrubatscher]]. Ël vif cun si fëna Edith y si muta Medea tla [[Cësa Rusina]] a Urtijëi.
[[File:Niblintiera.jpg|miniatura|Depënt de Egon Moroder  dala  serie  &quot;Samsara Niflheim&quot; - gouache sun papier]]
Doche Egon ova finà la scola media a Urtijëi, iel jit tla [[Scola d'Ert Urtijëi|scola d'Ert a Urtijëi]], ulache si professores fova  danter autri [[Markus Vallazza]] y [[Luis Piazza]]. D'instà jivel sciche lerner a ziplé tla berstot da Doss a Urtijëi cun l moaster [[Heindl Moroder]]. Ti ani 1967-1969 iel stat tl Istituto d'Arte de Firenze, ulache l à giatà l titul de ''maestro d'arte''. Te chëi ani al fat pea cun l muvimënt di studënc y à svilupà n sterch sentimënt politich-soziel&lt;ref name=&quot;gdg&quot;&gt;Giorgio Di Genova: ''Storia dell'arte italiana del '900'', Generazione anni Quaranta, Tomo II, Bora 2009. pl. 750. ISBN 978-88-88600-54-3.&lt;/ref&gt;.

Dal 1969 al 1973 al ensenià ert tla scola mesana de Persenon. Te chëi tëmpes al laurà truep per la [[Lia Mostra d’Ert|Circolo Lia mostra d'ert]] a Urtijëi cun mostres sperimenteles, installazions, sciche la mostra MAMALEEG cun ert cinetica y mujiga eletronica, mudan, adum cun autri, encë l'urientamënt culturel dla lia. Te chëi ani se à l'artist truep dedicà ala satira dla politica chemunela y dl Südtirol cun la publicazion de n liber cun Markus Schenk y truepes cuiërtli dla plata FF de Bulsan tla [[La Usc di Ladins|Usc di Ladins]], Alto Adige, Skolast.

L majer contribut te chëi ani ala politica y cultura locala ie stata la publicazion dl ''[[L Brunsin]]'' na plata satirica de [[Gherdëina]] publicheda per n valgun ani a Urtijëi.

== Cësa, montes y cësa de becaria ==
[[File:Storiestitul.jpg|miniatura|Prima plata de Egon Moroder dl liber Stories de si lava [[Adele Moroder]]]]
Dal 1975 al 1979 a Egon laurà truep sul tema ''cërn, sanch y osc, vita y mort'' cun pitures fates cul sanch de tieres tëuc via y depëntes cun penel ma ncé cun i dëic. 

''La gran fertuna'' de [[Albrecht Dührer]] à inspirà Egon a n auter ziclus de pitures strambes.

== Realism critich ==
Truepes ie states la manifestazions d'ert adum cun autri cumpani artistc ulache Egon à fat pea. Chëstes ie states a [[Bulsan]] (Pavilion De Fleur), [[Maran]] (Galaria dl Chemun ) y [[Persenon]] (Palais Palfi) ma si lëures ie unì mustrei ncé a [[Viena]] (Bevilacqua La Masa), [[Unieja]] y [[Milan]].

Te na mostra coletiva tl ciastel Prösels ie stata trata te ciulé na si instalazion critica sul brujamënt dla stries. Per na instalazion video ie Rusina ncé stat acusà sun suneria de ufënder la religion y de oscenità ma l ie pona unì detlarà inuzënt dal giudesc.

== Chertes da carté ==
La chertes da batadù cun caricatures de ëiles y uemes dla politica o cunesciui deseniëdes da Egon Rusina à abu n gran suzes encé ora de Gherdëina. Tl 1997 al publicà n liber cun plu de 80 caricatures. Tl 2002 à Rusina da ora na nueva edizion de chertes da batadù cun figures me de ëiles&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20091122032911/http://altoadige.gelocal.it/multimedia/home/20403270 Alto Adige 22 nuvëmber 2009].&lt;/ref&gt;. 

[[File:Dornröschen_Egon_Rusina_Gröden.jpg|miniatura|Pitura dl ciclus &quot;Dornrößchen&quot;  (1986-1993)]]
Per l prim iëde mostra Egon si pitures dla montes  tl 1991 y tl 1994 ''L rehl blanch''. 

Tl 1999 à Rusina metù ora tla Forum a Maran la serie ''Nemesis''.

== Cuer de sas - Heart of stone ==

Dai ani 2000 mpò a Egon scumenciá a depënjer scialdi me montes y crëpes y à fat n gran ziclus sula [[Resciesa|Mont de Resciesa]] d'inviërn y d'instà. A duta chësta pitures aà Egon ulù dé l inuem ''Cuer de sas''. 

== Mostres ==
[[File:Egon_Rusina_Ghialar_Istitut_Ladin_Micura_de_Rü_2016.jpg|miniatura|Mostra ''Ghialar'' tl [[Istitut Ladin Micurá de Rü]] tl 2016.]]

* Tl 1993 ie stat presentà al publich tl Museum de Tluses l ziclus erotich ''Dornröschen''.
* ''I crëps ie deventei cërn'' A St. Magdalena te Funes. Mostra presenteda dal assessëur dla cultura de Südtirol Bruno Hosp.
* Mostra de caricatures politiches a Bulsan, Sterzing y Vilpian ti ani 1995-1997.
* Tla vedla galaria dla [[Ferata de Gherdëina]] a Urtijëi a Egon mustrà l ziclus ''Resoluzion tl tunel'' tl an 2000.
* 2002 tl Circolo di Urtijëi l tema''La mont de [[Secëda]]''.
* Tl 2002 al fat pea ala collettiva ''Bella vista. Visioni della montagna da Segantini a Weinberger'', tenida a Maran&lt;ref&gt;[http://www.undo.net/it/mostra/11744#   Bella vista 14 novembre 2002]{{Toter Link|date=March 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}&lt;/ref&gt;.
* La creazion ''Aura in Aere'' ie stata mustreda tl Grand Hotel Toblach tl 2007.
* L [[Museum Ladin Ćiastel de Tor]]  àl mustrà   i cicles  ''Samsara-Niflheim'' y ''Uet ghiël''.
* Tl 2010  a Persenon la mostra ''Der absolute Schlaf''.
* Tl 2016  tl  Istitut Ladin Micurá de Rü ''Ghialar''.

== Films ==
* Traudi Messini: ''Purismus – der Maler Egon Rusina''. Rai Sender Bozen 2000.
* Hans-Dieter Hartl, Helmuth Lechthaler: ''Rund um die Sella''. Bayerischer Rundfunk 2008.
* Karl Prossliner: ''Egon Rusina - Die Ahnung vom unendlich leeren Raum''. 22. Filmfestival internationale Graz. &lt;ref&gt;{{Cite web |url=http://www.mountainfilm.com/en/2010/film/870/ |title=Film: ''Egon Rusina - Die Ahnung vom unendlich leeren Raum '' |access-date=2021-04-06 |archive-date=2021-11-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20211128150636/https://www.mountainfilm.com/en/2010/film/870/ |url-status=dead }}&lt;/ref&gt;.
* Elia Romanelli: ''Len. Pensieri e storie di tre artisti gardenesi'', Studio Liz, Provincia Autonoma di Bolzano, Rai Bolzano. Chësc film à venciù l pest sciche miëur film sul'ert al &quot;Asolo Film Festival&quot;.&lt;ref&gt;[http://www.cinemaitaliano.info/news/14379/i-vincitori-dell-asolo-art-film-festival.html Migliore film d'arte all'&quot;Asolo Film Festival&quot;]&lt;/ref&gt;
* Caitlin Arnould: ''The Artist of the Goats // Der Künstler der Ziege'' [https://www.youtube.com/watch?v=2MNfdTpPtu0 Film sun Youtube].

== Publicazions ==
* Schenk Markus Mec e Egon Moroder Rusina. ''Caricatures de Mec y Egon Rusina''. L Brunsin. Urtijëi 1986. 
* Egon Moroder-Rusina. ''Libertà d'espressione vigilata e condizionata nella creatvità delle arti visive ladina''. Da Atti del convegno europeo ''Innovazione nella tradizione'', de Nereo Perini, Udine 1991.
* ''Kunstschaffen in Ladinien'', te Sturzflüge die Kulturzeitschrift, an 12 N. 40/41. Südtiroler Autorenverieinigung y Südtiroler Kulturzentrum 1994.
* ''Viecherei. Eine Sammlung von Cartoons und Karikaturen. Egon Moroder Rusina''. Südtiroler Wochenzeitschrift „FF“, Bulsan, 1997.
== Notes ==

&lt;references /&gt;

[[Categoria:Artist|Rusina]]
[[Categoria:Depenjadëures de Gherdëina|Rusina Moroder]]
[[Categoria:Uem|Rusina]]
[[Categoria:Cultura ladina|Rusina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Egon Rusina]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>cdpbdb84zeemp9kc2bht7ulknypgn2y</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Armin Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>2917</id>
    <revision>
      <id>251745</id>
      <parentid>242674</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:38:58Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251745</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3720" sha1="qayhpax898dqx75a2hnb1ojpdtj1k50" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
[[File:Armin Moroder.jpg|miniatura|Armin Moroder.]]
'''Armin Moroder''' (* 25 de dezëmber [[1966]] a [[Bulsan]]; † 30 de juni [[2021]] a Bulsan) ie stat n [[jurnalist]] de [[Urtijëi]].

== Biografia ==
Armin Moroder fova l' mut de Anna Moroder da Bruel y de  [[Bruno Moroder]], che adum cun [[Alex Moroder]] ova metù su tl 1955 l [[Radio Ladin de Gherdëina|cumite Radio Ladin]].
Armin a scumenciá si lëur sciche conditer, ma bele tl 1981 iel, coche ulenter cun 15 ani, deventà cunlauradëur de [[Radio Gherdëina Dolomites|Radio Gherdëina]],  tulan su la arpejon de jurnalist da si pere&lt;ref&gt;Egon Vinatzer: ''10 ani Radio Gherdëina''. [[Calënder de Gherdëina]] 1989 pl. 122.&lt;/ref&gt;. Armin dijova:&quot;Per mi pere ei for abù n gran respet, per la persona ma nce per l lëur che l à fat, da ulache muev mi pascion per l jurnalism&quot;. Cun la trasmiscion ''Plattenkiste'', n'ëura de mujiga, à Armin scumencià. De juebia sëira iel pona jit inant cun la trasmiscion ''La dediches per vo'' y truepa d'autres fin che l ie deventà diretëur de Radio Gherdëina Dolomites.
Tl nuvëmber 2013 ie Armin ruvà tla redazion de [[Rai Ladinia]], la trasmiscion de radio y televijion ladina dla RAI&lt;ref&gt;[https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2020/07/tra-cason-resciesa-e8ba63a5-a54d-4a59-9376-f9645d742935.html Ntervista de Armin Moroder] cun l paster de [[Resciesa]] per [[Rai Ladinia|Trail]].&lt;/ref&gt;, do avëi laurà per passa 30 ani pra la stazion privata [[Radio Gherdëina Dolomites|Radio Gherdëina]]. Per TRAIL, l prugram jurnalistich de [[Rai Ladinia]], àl teut su la muderazion y metù adum servijes de atualità dala valedes ladines. Si pascion per l sport àl pudù trasmëter inant tulan pert sciche redadëur ai majeri avenimënc nternaziunei, da ultimo pra i juesc olimpics de Pyeongchang, 2018 tla Corea dl Sud y i mondiei de schi de Cortina.

Per truep ani ala longia à Armin Moroder scrit sula Usc di Ladins la rubrica ''Nutizies dal Aiut Alpin Dolomites''.

Ai 4 de dezëmber dl 1996 ie Armin stat lità rapresentant ladin dl Cumité provinziel per i servijes dl radio y televijion dla Provinzia de Bulsan.

Armin Moroder ie mort do na malatia dl [[fuià fosch|fuià]] al età de 54 ani tl [[spedel de Bulsan]].

== Publicazions ==
* Armin Moroder: ''Uneranza a Raffael Kostner per si meric sciche judacrëp''.  [[Calënder de Gherdëina]] 2000, pl. 211.
* Armin Moroder: ''Giaurida dla streda y dl tunel de zircunvalazion de Pruca''. Calënder de Gherdëina 2004, pl. 206.
== Notes ==
&lt;references/&gt;

== Bibliografia ==
* Anna Mazzel: ''30 egn RAI Televijion Ladina''. Calënder de Gherdëina 2019, pl. 236.
* David Lardschneider: ''Armin Moroder:n lecort'' [[La Usc di Ladins]] N. 26, 9 de messel 2021, pl. 9.
* Ezio Danieli: ''Addio ad Armin Moroder, la voce della Val Gardena'' [[Alto Adige]] 2 lugio 2021, pl. 33.
* Claudia Urthaler: ''N lecort a Armin Moroder''. Calënder de Gherdëina 2022, pl. 247-249.

== Weblinks ==
* [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2021/07/tra-Armin-Moroder-c847a665-4c22-4413-9087-89c62a2ca7a1.html?wt_mc=2.www.wzp.undefined_ContentItem-c847a665-4c22-4413-9087-89c62a2ca7a1.&amp;wt Trail ai 1 de lugio 2021]
* [https://www.micura.it/la/mediateca/?ID=30305  L liever y l igl - Da audì nce la usc de Armin Moroder]
* [https://www.youtube.com/watch?v=vgFNSiQRkgw Video sun Youtube de Rai Ladinia cun Armin Moroder] che mostra Isaak Demetz che torna [[manduchel|manduchiei]].

[[Categoria:Persona ladina|Moroder, Armin]]
[[Categoria:Cultura ladina|Moroder, Armin]]
[[Categoria:Persones de Gherdëina|Moroder, Armin]]
[[Categoria:Televijion|Moroder, Armin]]
[[Categoria:Uem|Moroder, Armin]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Armin]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>qayhpax898dqx75a2hnb1ojpdtj1k50</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Paula Grossrubatscher</title>
    <ns>0</ns>
    <id>3395</id>
    <revision>
      <id>251733</id>
      <parentid>245875</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:31:14Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251733</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5595" sha1="5sxp1k44iq86qiaipznxu93cvdq4orc" xml:space="preserve">[[File:Paula Grossrubatscher Cisca Kostner Mont de Sëuc 1936.png|miniatura|alt=Paula Grossrubatscher sui schi sun Mont de Sëuc tl 1936.|Paula Grossrubatscher sui schi cun si anda Cisca Kostner sun [[Mont Sëuc|Mont de Sëuc]] tl 1936.]]
{{Gherdëina}}

'''Paula Grossrubatscher Moroder ''' (* 26 de jené [[1922]] a [[Urtijëi]] ; † 25 de utober [[2012]] a Urtijëi) ie stata na loma de familia, buteghiera y scritëura a Urtijëi te [[Gherdëina]].

== Vita ==
Nasciuda tla [[cësa Rusina]], ala perdù l pere [[Josef Grossrubatscher]] cun 9 ani. Adum cun si loma Marianna Kostner, muta dl depenjadëur [[Alois Kostner]] ie Paula stata buteghiera tla butëiga Rusina fin tl 1953 canche la à vendú la butëiga a Bernhard Demetz-Faujëina per spartí l'arpejon cun l frà Leo Grossrubatscher. Paula à parturí y trà su cin mutans/mutons: Maria Ulrike buteghiera, [[Wolfgang Moroder|Wolfgang dutor]], [[Egon Rusina Moroder|Egon]] artist, Ruth psicologa y Stephan laurant pra Typak.

[[Alex Moroder]], si uem, ala maridà puec mënsc dò che l ie ruà de ëuta dala [[Secunda Vera dl Monn|viëra]]. 
[[File:Max Tosi, Edith Frida Paula Anaunia 1979.jpg|miniatura|sinistra|Paula a man ciancia cun [[Max Tosi]], [[Frida Piazza]] y Edith Moroder tla Anaunia l ann 1979.]]
Paula ova gën la mujiga tlassica, dantaldut la opres de [[Richard Wagner]]. Mo dan la viëra iela furneda cun si nevic Alex cun la [[Roda (mesun de trasport)|roda]] a [[Unieja]] per ji al opra. 

Paula liejova truep de uni sort dala [[Bibia]] al [[Kapital]] de [[Karl Marx]] y la liejova uni ann i scritëures che giatova l [[pest Nobel]]. 

Paula jiva gën de viac dlonch ora per l mond. Ëila maiova dl dut dla spezialitëies regioneles, tla [[Cina]] nchinamëi [[beca|beches]] y nsec de uni sort.

Paula fova drët religëusa y jiva feter uni ann pra la [[Pro Civitate Cristiana]] de [[Assisi]] a n congres de [[teologia]] y [[filosofia]] y teniva pona cunferënzes de ciche la ova mparà de nuef&lt;ref&gt;Daniela Moroder: ''Union di Ladins de Gherdëina 1989''. [[Calënder de Gherdëina]] 1990, pl. 31 y 32.&lt;/ref&gt;.

Paula [[jì sa mont|jiva gën sa mont]], [[jì a crëp|a crëp]] y [[jì cui schi|cui schi]] mo do i 70 ani. Cun si uem iela stata sun feter duta la pizes y [[dlacier]]es de [[Südtirol]], ma nce tla regions ujines. 

Paula fajova pea cun l [[Teater de Gherdëina]]&lt;ref&gt;Franzl Moroder, Eduard Moroder, Tone Demetz: ''Teater te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 121.
&lt;/ref&gt; y fova nce na bona ciantarina y à ciantà tl cor de dlieja de Urtijëi&lt;ref&gt;Alex Moroder: ''Storia di cor de dlieja de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina, 1984, pl. 67.&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;Theodor Rifesser: ‘’100 ani Cor y Urchestra de dlieja Urtijëi’’. Cor de dlieja de Urtijëi, Urtijëi 2025. Pl. 47, 67, 77.&lt;/ref&gt;.
[[File:Paula Grossrubatscher y Rudi Kostner Teater Gherdeina.jpg|miniatura|Paula Grossrubatscher cun Rudi Kostner da Zaramin tl 1967 tl pez de teater ''L cuer de loma''.]]
[[File:Paula Moroder Zenz da Puent Juebia grassa Leo Runggaldier.ogg|miniatura|left|Paula cianta cun Zenz da Puent per l [[Radio Ladin de Gherdëina|Radio Ladin]] tl 1956&lt;ref&gt;Engl de Mariangiul: ''La Gimi (Jimmy) a 20 ani''. Calënder de Gherdëina 1973, pl. 88.&lt;/ref&gt;.]]
[[File:Serenata Stefan Demetz lieta Paula Moroder cor dla mutans mutons Sëlva.oga|miniatura|Paula disc dant la ciantia de [[Stefan Demetz-Sulé|Stefan Demetz]] Serenata.]]

Tl 1977 ie Paula stata metuda cunseliera per la [[Lia Natura y Usanzes de Gherdëina]] sciche rapresentanta dla [[Usc di Ladins]]&lt;ref&gt;Flëur Schrott: '' Na lia à 80 ani''. Calënder de Gherdëina 1986, pl. 67.&lt;/ref&gt;.

== Scric ==
* ''Letra a Nëus Ladins.'' Nëus Ladins, 15 de merz 1967, pl. 5-6.
* ''Giajuns de istruzion, vierces o ulei vester vierces''. [[Nos Ladins|Nëus Ladins]], 15 de fauré 1968, pl. 7.
* '''N pue de zeche da rì''. [[Nos Ladins|Nëus Ladins]], 1. de merz 1968, pl. 4.
* ''Uemes per l mont (Carlo Crepaz)''. [[Calënder de Gherdëina]] 1977, pl. 45-48. 
* ''Jites via per i mënsc di an''. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 10-29.
* ''Batista Vinatzer de Val''. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 67-71.
* ''Na noza nia da dejmincé''. Calënder de Gherdëina 1980, pl. 110-113.
* ''Na ntraunida''. Calënder de Gherdëina 1980, pl. 113-114.
* ''N lecort de anda Malia Sanoner da Costa''. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 115-117.
* ''Zenzl da Fëur''. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 75-77.
* ''Nozes de arjënt''. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 137-139.
* ''Vinzenz Maria Demetz da Fëur''. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 114-121.
* ''Maria da Nudrëi''. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 176-181.
* ''Amor = ji deberiëda (Poejia)''. Calënder de Gherdëina 1994, pl. 139.
* ''Trëi belëzes dl mond''. Calënder de Gherdëina 1998, pl. 169-175.
* ''La Dolomites dla Lucania''. Calënder de Gherdëina 1999, pl. 86-87.

Paula à scrit scialdi nce per la zaites [[Nos Ladins]] y [[La Usc di Ladins]].

== Notes ==
&lt;references/&gt;

== Bibliografia ==
* Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: ''Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei''. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl. 232.
* Egon Moroder Rusina: ''Nosta oma Paula dl Rusina''. Calënder de Gherdëina  2014, pl 200-202.

[[Categoria:Fëna|Grossrubatscher, Moroder , Paula]] 
[[Categoria:Cultura ladina|Grossrubatscher, Moroder , Paula ]]
[[Categoria:Scritëures de Gherdëina|Grossrubatscher, Moroder , Paula ]]
[[Categoria:Musiga|Grossrubatscher, Moroder , Paula]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Grossrubatscher, Paula]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>5sxp1k44iq86qiaipznxu93cvdq4orc</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251765</id>
      <parentid>251733</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:55:36Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251765</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5590" sha1="pa45o6hi2ag4q8ltzo38xaxhn3l7k8v" xml:space="preserve">[[File:Paula Grossrubatscher Cisca Kostner Mont de Sëuc 1936.png|miniatura|alt=Paula Grossrubatscher sui schi sun Mont de Sëuc tl 1936.|Paula Grossrubatscher sui schi cun si anda Cisca Kostner sun [[Mont Sëuc|Mont de Sëuc]] tl 1936.]]
{{Gherdëina}}

'''Paula Grossrubatscher Moroder ''' (* 26 de jené [[1922]] a [[Urtijëi]] ; † 25 de utober [[2012]] a Urtijëi) ie stata na loma de familia, buteghiera y scritëura a Urtijëi te [[Gherdëina]].

== Vita ==
Nasciuda tla [[cësa Rusina]], ala perdù l pere [[Josef Grossrubatscher]] cun 9 ani. Adum cun si loma Marianna Kostner, muta dl depenjadëur [[Alois Kostner]] ie Paula stata buteghiera tla butëiga Rusina fin tl 1953 canche la à vendú la butëiga a Bernhard Demetz-Faujëina per spartí l'arpejon cun l frà Leo Grossrubatscher. Paula à parturí y trà su cin mutans/mutons: Maria Ulrike buteghiera, [[Wolfgang Moroder|Wolfgang dutor]], [[Egon Rusina Moroder|Egon]] artist, Ruth psicologa y Stephan laurant pra Typak.

[[Alex Moroder]], si uem, ala maridà puec mënsc dò che l ie ruà de ëuta dala [[Secunda Vera dl Monn|viëra]]. 
[[File:Max Tosi, Edith Frida Paula Anaunia 1979.jpg|miniatura|sinistra|Paula a man ciancia cun [[Max Tosi]], [[Frida Piazza]] y Edith Moroder tla Anaunia l ann 1979.]]
Paula ova gën la mujiga tlassica, dantaldut la opres de [[Richard Wagner]]. Mo dan la viëra iela furneda cun si nevic Alex cun la [[Roda (mesun de trasport)|roda]] a [[Unieja]] per ji al opra. 

Paula liejova truep de uni sort dala [[Bibia]] al [[Kapital]] de [[Karl Marx]] y la liejova uni ann i scritëures che giatova l [[pest Nobel]]. 

Paula jiva gën de viac dlonch ora per l mond. Ëila maiova dl dut dla spezialitëies regioneles, tla [[Cina]] nchinamëi [[beca|beches]] y nsec de uni sort.

Paula fova drët religëusa y jiva feter uni ann pra la [[Pro Civitate Cristiana]] de [[Assisi]] a n congres de [[teologia]] y [[filosofia]] y teniva pona cunferënzes de ciche la ova mparà de nuef&lt;ref&gt;Daniela Moroder: ''Union di Ladins de Gherdëina 1989''. [[Calënder de Gherdëina]] 1990, pl. 31 y 32.&lt;/ref&gt;.

Paula [[jì sa mont|jiva gën sa mont]], [[jì a crëp|a crëp]] y [[jì cui schi|cui schi]] mo do i 70 ani. Cun si uem iela stata sun feter duta la pizes y [[dlacier]]es de [[Südtirol]], ma nce tla regions ujines. 

Paula fajova pea cun l [[Teater de Gherdëina]]&lt;ref&gt;Franzl Moroder, Eduard Moroder, Tone Demetz: ''Teater te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 121.
&lt;/ref&gt; y fova nce na bona ciantarina y à ciantà tl cor de dlieja de Urtijëi&lt;ref&gt;Alex Moroder: ''Storia di cor de dlieja de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina, 1984, pl. 67.&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;Theodor Rifesser: ‘’100 ani Cor y Urchestra de dlieja Urtijëi’’. Cor de dlieja de Urtijëi, Urtijëi 2025. Pl. 47, 67, 77.&lt;/ref&gt;.
[[File:Paula Grossrubatscher y Rudi Kostner Teater Gherdeina.jpg|miniatura|Paula Grossrubatscher cun Rudi Kostner da Zaramin tl 1967 tl pez de teater ''L cuer de loma''.]]
[[File:Paula Moroder Zenz da Puent Juebia grassa Leo Runggaldier.ogg|miniatura|Paula cianta cun Zenz da Puent per l [[Radio Ladin de Gherdëina|Radio Ladin]] tl 1956&lt;ref&gt;Engl de Mariangiul: ''La Gimi (Jimmy) a 20 ani''. Calënder de Gherdëina 1973, pl. 88.&lt;/ref&gt;.]]
[[File:Serenata Stefan Demetz lieta Paula Moroder cor dla mutans mutons Sëlva.oga|miniatura|Paula disc dant la ciantia de [[Stefan Demetz-Sulé|Stefan Demetz]] Serenata.]]

Tl 1977 ie Paula stata metuda cunseliera per la [[Lia Natura y Usanzes de Gherdëina]] sciche rapresentanta dla [[Usc di Ladins]]&lt;ref&gt;Flëur Schrott: '' Na lia à 80 ani''. Calënder de Gherdëina 1986, pl. 67.&lt;/ref&gt;.

== Scric ==
* ''Letra a Nëus Ladins.'' Nëus Ladins, 15 de merz 1967, pl. 5-6.
* ''Giajuns de istruzion, vierces o ulei vester vierces''. [[Nos Ladins|Nëus Ladins]], 15 de fauré 1968, pl. 7.
* '''N pue de zeche da rì''. [[Nos Ladins|Nëus Ladins]], 1. de merz 1968, pl. 4.
* ''Uemes per l mont (Carlo Crepaz)''. [[Calënder de Gherdëina]] 1977, pl. 45-48. 
* ''Jites via per i mënsc di an''. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 10-29.
* ''Batista Vinatzer de Val''. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 67-71.
* ''Na noza nia da dejmincé''. Calënder de Gherdëina 1980, pl. 110-113.
* ''Na ntraunida''. Calënder de Gherdëina 1980, pl. 113-114.
* ''N lecort de anda Malia Sanoner da Costa''. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 115-117.
* ''Zenzl da Fëur''. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 75-77.
* ''Nozes de arjënt''. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 137-139.
* ''Vinzenz Maria Demetz da Fëur''. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 114-121.
* ''Maria da Nudrëi''. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 176-181.
* ''Amor = ji deberiëda (Poejia)''. Calënder de Gherdëina 1994, pl. 139.
* ''Trëi belëzes dl mond''. Calënder de Gherdëina 1998, pl. 169-175.
* ''La Dolomites dla Lucania''. Calënder de Gherdëina 1999, pl. 86-87.

Paula à scrit scialdi nce per la zaites [[Nos Ladins]] y [[La Usc di Ladins]].

== Notes ==
&lt;references/&gt;

== Bibliografia ==
* Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: ''Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei''. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl. 232.
* Egon Moroder Rusina: ''Nosta oma Paula dl Rusina''. Calënder de Gherdëina  2014, pl 200-202.

[[Categoria:Fëna|Grossrubatscher, Moroder , Paula]] 
[[Categoria:Cultura ladina|Grossrubatscher, Moroder , Paula ]]
[[Categoria:Scritëures de Gherdëina|Grossrubatscher, Moroder , Paula ]]
[[Categoria:Musiga|Grossrubatscher, Moroder , Paula]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Grossrubatscher, Paula]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>pa45o6hi2ag4q8ltzo38xaxhn3l7k8v</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Castegnato</title>
    <ns>0</ns>
    <id>3754</id>
    <revision>
      <id>251706</id>
      <parentid>23532</parentid>
      <timestamp>2026-06-10T15:08:27Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mizardellorsa</username>
        <id>17</id>
      </contributor>
      <origin>251706</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1008" sha1="4qtlnetwurmux2j9ubmx0abhzblh1lw" xml:space="preserve">{{gherdëina}}{{Infobox comun talian
|Inom luech        = &lt;big&gt;Castegnato&lt;/big&gt;
|Blason            = 
|Comun             = Castegnato
|Region            = {{IT-LOM}}
|Provinzia         = [[Provinzia de Brescia|Brescia]]
|Souraspersa       = 9.26
|Coordinedes       = {{coord|45|34|N|10|7|E|display=inline}}   &lt;!--mantenì chësc format--&gt;
|Auteza            = 
|Abitanc           = 8142
|Data abitanc      = 2021
|Codesc postal     = 25045
|Codesc ISTAT = 17040
|Prefis telefonich = 030
|Ombolt            = 
|Onn ombolt        = 
|Cherta localisazion = {{Mappa di localizzazione
|ITA
|label = Castegnato
|latitudineGradi = 45
|latitudinePrimi = 34
|longitudineGradi = 10
|longitudinePrimi = 7
|position = right
|width = 300
|float = center
}}
}}Castegnato ie n [[chemun]] [[Talia|talian]] te la [[provinzia de Brescia]] te la [[Lombardia]]. Tl 2021 ovel na populazion de 8142 sun na spersa de 9,26 km².
==Referënzes==
&lt;references/&gt;
[[Categoria: Chemuns de la Lombardia]]
[[Categoria: Chemuns de la Talia]]</text>
      <sha1>4qtlnetwurmux2j9ubmx0abhzblh1lw</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Castel Mella</title>
    <ns>0</ns>
    <id>3755</id>
    <revision>
      <id>251710</id>
      <parentid>23533</parentid>
      <timestamp>2026-06-10T15:10:33Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mizardellorsa</username>
        <id>17</id>
      </contributor>
      <origin>251710</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1018" sha1="sfubmkq9x2r9yk2d4s6w3kl2apkdl7g" xml:space="preserve">{{gherdëina}}{{Infobox comun talian
|Inom luech        = &lt;big&gt;Castel Mella&lt;/big&gt;
|Blason            = 
|Comun             = Castel Mella
|Region            = {{IT-LOM}}
|Provinzia         = [[Provinzia de Brescia|Brescia]]
|Souraspersa       = 7.45
|Coordinedes       = {{coord|45|30|N|10|9|E|display=inline}}   &lt;!--mantenì chësc format--&gt;
|Auteza            = 
|Abitanc           = 10987
|Data abitanc      = 2021
|Codesc postal     = 25030
|Codesc ISTAT = 17042
|Prefis telefonich = 030
|Ombolt            = 
|Onn ombolt        = 
|Cherta localisazion = {{Mappa di localizzazione
|ITA
|label = Castel Mella
|latitudineGradi = 45
|latitudinePrimi = 30
|longitudineGradi = 10
|longitudinePrimi = 9
|position = right
|width = 300
|float = center
}}
}}Castel Mella ie n [[chemun]] [[Talia|talian]] te la [[provinzia de Brescia]] te la [[Lombardia]]. Tl 2021 ovel na populazion de 10987 sun na spersa de 7,45 km².
==Referënzes==
&lt;references/&gt;
[[Categoria: Chemuns de la Lombardia]]
[[Categoria: Chemuns de la Talia]]</text>
      <sha1>sfubmkq9x2r9yk2d4s6w3kl2apkdl7g</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Castel Rozzone</title>
    <ns>0</ns>
    <id>3899</id>
    <revision>
      <id>251711</id>
      <parentid>23677</parentid>
      <timestamp>2026-06-10T15:11:20Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mizardellorsa</username>
        <id>17</id>
      </contributor>
      <origin>251711</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1025" sha1="9knjqdww9e69ly8x4y8s6ewrv5m1et7" xml:space="preserve">{{gherdëina}}{{Infobox comun talian
|Inom luech        = &lt;big&gt;Castel Rozzone&lt;/big&gt;
|Blason            = 
|Comun             = Castel Rozzone
|Region            = {{IT-LOM}}
|Provinzia         = [[Provinzia de Bergamo|Bergamo]]
|Souraspersa       = 1.65
|Coordinedes       = {{coord|45|33|N|9|37|E|display=inline}}   &lt;!--mantenì chësc format--&gt;
|Auteza            = 
|Abitanc           = 2885
|Data abitanc      = 2021
|Codesc postal     = 24040
|Codesc ISTAT = 16063
|Prefis telefonich = 0363
|Ombolt            = 
|Onn ombolt        = 
|Cherta localisazion = {{Mappa di localizzazione
|ITA
|label = Castel Rozzone
|latitudineGradi = 45
|latitudinePrimi = 33
|longitudineGradi = 9
|longitudinePrimi = 37
|position = right
|width = 300
|float = center
}}
}}Castel Rozzone ie n [[chemun]] [[Talia|talian]] te la [[provinzia de Bergamo]] te la [[Lombardia]]. Tl 2021 ovel na populazion de 2885 sun na spersa de 1,65 km².
==Referënzes==
&lt;references/&gt;
[[Categoria: Chemuns de la Lombardia]]
[[Categoria: Chemuns de la Talia]]</text>
      <sha1>9knjqdww9e69ly8x4y8s6ewrv5m1et7</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Castel Goffredo</title>
    <ns>0</ns>
    <id>3956</id>
    <revision>
      <id>251709</id>
      <parentid>23734</parentid>
      <timestamp>2026-06-10T15:10:05Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mizardellorsa</username>
        <id>17</id>
      </contributor>
      <origin>251709</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1032" sha1="qoy3nahy5l98tciapky4n1xkcijnvkx" xml:space="preserve">{{gherdëina}}{{Infobox comun talian
|Inom luech        = &lt;big&gt;Castel Goffredo&lt;/big&gt;
|Blason            = 
|Comun             = Castel Goffredo
|Region            = {{IT-LOM}}
|Provinzia         = [[Provinzia de Mantua|Mantua]]
|Souraspersa       = 42.24
|Coordinedes       = {{coord|45|18|N|10|28|E|display=inline}}   &lt;!--mantenì chësc format--&gt;
|Auteza            = 
|Abitanc           = 12397
|Data abitanc      = 2021
|Codesc postal     = 46042
|Codesc ISTAT = 20015
|Prefis telefonich = 0376
|Ombolt            = 
|Onn ombolt        = 
|Cherta localisazion = {{Mappa di localizzazione
|ITA
|label = Castel Goffredo
|latitudineGradi = 45
|latitudinePrimi = 18
|longitudineGradi = 10
|longitudinePrimi = 28
|position = right
|width = 300
|float = center
}}
}}Castel Goffredo ie n [[chemun]] [[Talia|talian]] te la [[provinzia de Mantua]] te la [[Lombardia]]. Tl 2021 ovel na populazion de 12397 sun na spersa de 42,24 km².
==Referënzes==
&lt;references/&gt;
[[Categoria: Chemuns de la Lombardia]]
[[Categoria: Chemuns de la Talia]]</text>
      <sha1>qoy3nahy5l98tciapky4n1xkcijnvkx</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Castel Gabbiano</title>
    <ns>0</ns>
    <id>4043</id>
    <revision>
      <id>251708</id>
      <parentid>23823</parentid>
      <timestamp>2026-06-10T15:09:32Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mizardellorsa</username>
        <id>17</id>
      </contributor>
      <origin>251708</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1027" sha1="5gt83o92tiiezvxwpfk01kahlyb1anl" xml:space="preserve">{{gherdëina}}{{Infobox comun talian
|Inom luech        = &lt;big&gt;Castel Gabbiano&lt;/big&gt;
|Blason            = 
|Comun             = Castel Gabbiano
|Region            = {{IT-LOM}}
|Provinzia         = [[Provinzia de Cremona|Cremona]]
|Souraspersa       = 5.81
|Coordinedes       = {{coord|45|28|N|9|43|E|display=inline}}   &lt;!--mantenì chësc format--&gt;
|Auteza            = 
|Abitanc           = 490
|Data abitanc      = 2021
|Codesc postal     = 26010
|Codesc ISTAT = 19024
|Prefis telefonich = 0373
|Ombolt            = 
|Onn ombolt        = 
|Cherta localisazion = {{Mappa di localizzazione
|ITA
|label = Castel Gabbiano
|latitudineGradi = 45
|latitudinePrimi = 28
|longitudineGradi = 9
|longitudinePrimi = 43
|position = right
|width = 300
|float = center
}}
}}Castel Gabbiano ie n [[chemun]] [[Talia|talian]] te la [[provinzia de Cremona]] te la [[Lombardia]]. Tl 2021 ovel na populazion de 490 sun na spersa de 5,81 km².
==Referënzes==
&lt;references/&gt;
[[Categoria: Chemuns de la Lombardia]]
[[Categoria: Chemuns de la Talia]]</text>
      <sha1>5gt83o92tiiezvxwpfk01kahlyb1anl</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Castel d'Ario</title>
    <ns>0</ns>
    <id>4044</id>
    <revision>
      <id>251707</id>
      <parentid>24042</parentid>
      <timestamp>2026-06-10T15:09:00Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mizardellorsa</username>
        <id>17</id>
      </contributor>
      <origin>251707</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1063" sha1="00ec85vdmep3u8c9jisgvrtn6gt8d72" xml:space="preserve">{{gherdëina}}{{Infobox comun talian
|Inom luech        = &lt;big&gt;Castel d'Ario&lt;/big&gt;
|Blason            = 
|Comun             = Castel d'Ario
|Region            = {{IT-LOM}}
|Provinzia         = [[Provinzia de Mantua|Mantua]]
|Souraspersa       = 22.39
|Coordinedes       = {{coord|45|11|N|10|58|E|display=inline}}   &lt;!--mantenì chësc format--&gt;
|Auteza            = 
|Abitanc           = 4834
|Data abitanc      = 2021
|Codesc postal     = 46033
|Codesc ISTAT = 20014
|Prefis telefonich = 0376
|Ombolt            = 
|Onn ombolt        = 
|Cherta localisazion = {{Mappa di localizzazione
|ITA
|label = Castel d'Ario
|latitudineGradi = 45
|latitudinePrimi = 11
|longitudineGradi = 10
|longitudinePrimi = 58
|position = right
|width = 300
|float = center
}}
}}Castel d'Ario ie n [[chemun]] [[Talia|talian]] te la [[provinzia de Mantua]] te la [[Lombardia]]. Tl 2021 ovel na populazion de 4834 sun na spersa de 22,39 km²&lt;ref&gt;https://www.databasecomuni.it/&lt;/ref&gt;.
==Referënzes==
&lt;references/&gt;
[[Categoria: Chemuns de la Lombardia]]
[[Categoria: Chemuns de la Talia]]</text>
      <sha1>00ec85vdmep3u8c9jisgvrtn6gt8d72</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Castelbelforte</title>
    <ns>0</ns>
    <id>4056</id>
    <revision>
      <id>251712</id>
      <parentid>23836</parentid>
      <timestamp>2026-06-10T15:12:02Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mizardellorsa</username>
        <id>17</id>
      </contributor>
      <origin>251712</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1026" sha1="8ownibl518vezpk37xphio5xf5dmn0e" xml:space="preserve">{{gherdëina}}{{Infobox comun talian
|Inom luech        = &lt;big&gt;Castelbelforte&lt;/big&gt;
|Blason            = 
|Comun             = Castelbelforte
|Region            = {{IT-LOM}}
|Provinzia         = [[Provinzia de Mantua|Mantua]]
|Souraspersa       = 22.33
|Coordinedes       = {{coord|45|13|N|10|54|E|display=inline}}   &lt;!--mantenì chësc format--&gt;
|Auteza            = 
|Abitanc           = 3108
|Data abitanc      = 2021
|Codesc postal     = 46032
|Codesc ISTAT = 20013
|Prefis telefonich = 0376
|Ombolt            = 
|Onn ombolt        = 
|Cherta localisazion = {{Mappa di localizzazione
|ITA
|label = Castelbelforte
|latitudineGradi = 45
|latitudinePrimi = 13
|longitudineGradi = 10
|longitudinePrimi = 54
|position = right
|width = 300
|float = center
}}
}}Castelbelforte ie n [[chemun]] [[Talia|talian]] te la [[provinzia de Mantua]] te la [[Lombardia]]. Tl 2021 ovel na populazion de 3108 sun na spersa de 22,33 km².
==Referënzes==
&lt;references/&gt;
[[Categoria: Chemuns de la Lombardia]]
[[Categoria: Chemuns de la Talia]]</text>
      <sha1>8ownibl518vezpk37xphio5xf5dmn0e</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Capeles de Gherdëina</title>
    <ns>0</ns>
    <id>13014</id>
    <revision>
      <id>251718</id>
      <parentid>251675</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T09:23:30Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <comment>/* Santa Cristina */</comment>
      <origin>251718</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="10389" sha1="hrno7d7tz9ostx4bidewalh8v36cgd4" xml:space="preserve">[[File:Capela da Stufan sun Mastle cun Stevia Gherdëina.jpg|miniatura|alt=La capela da Stufan sun Mastlé cun Stevia.|La capela da Stufan sun [[Mastlé]] cun [[Stevia]].]]
{{Gherdëina}}

Chësc articul rejona de la [[capeles de Gherdëina]] a [[Runcadic]], [[Urtijëi]], [[Santa Cristina]], [[Sëlva]] y sun [[Mont Sëuc|Mont de Sëuc]].

== Runcadic ==
;[[Dlieja Sant Ujep Runcadic#Capela de Sant Ujep|Capela de Sant Ujep da Passua]]
== Urtijëi ==
;Capela di Tumei
La capela ie unida fabricheda su n dessëni de Adolf Keim&lt;ref&gt;Maria Luise Keim: ''N lecort dl prof. Adolf Keim''. Calënder de Gherdëina  2015, pl. 203.&lt;/ref&gt;. La rëjes de fiër batù ie de Herman Vallazza y dedite ie na Pietà zipleda de [[Ludwig Moroder]]. Sëura la capela ie n pitl ciampanil plat cun na copia fata da la dlegadoia Grassmayr a Dispruch dl [[Cusé da Sacun]] na ciampana dl 1300 dla plu vedles dl Südtirol&lt;ref&gt;Tobia Moroder: ''L cusé da Sacun''. Calënder de Gherdëina 2010, pl. 42.&lt;/ref&gt;.
*[[Commons:Category:Capela di tumei Urtijëi|Fotos dla Capela di tumei sun Commons]]
;[[Capela sal Crist|Capela de Resciesa]]
;Capela da Poz 
La capela, dedicheda ala [[Madona dl Scapulier]] (Madona di Àbeti), ie n monumënt sota scunanza.&lt;ref&gt;[https://www.provinz.bz.it/kunst-kultur/denkmalpflege/monumentbrowser-suche.asp?status=detail&amp;id=17129 Capela da Poz, sota scunanza dla Provinzia Bulsan - Südtirol.]&lt;/ref&gt;
La capela ie unida fabricheda da Giuani Batista Vinazer da Poz tl 1800 per rengrazë per na grazia giateda a Firenze ulache l laurova.
La dlieja à cater vieresc a arco spiz y sëura la porta n pitl viere a mesa luna. L tët ie de scintles y l ciampanil de lën cun doi ciampanes. Dedite sul autere ie na Madona cun Bambin senteda y tramedoi figures ie furnides cun n guant de sëida blanch da flëures&lt;ref&gt;''La Capela da Poz''. [[Nos Ladins]], 15 de merz 1963, pl.1.&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''La capela da Poz''. Calënder de Gherdëina 1976, pl. 68-70.&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;
[https://www.geocaching.com/geocache/GC2GHVH_capela-da-poz-st-anton?guid=03c3cff1-91f3-453c-8ad9-611e021b9abf La capela da Poz sun Geocaching.]&lt;/ref&gt;. 
*[[Commons:Category:Capela da Poz|Fotos dla capela da Poz su Commons.]]
&lt;gallery&gt;
Capela di Tumei a Urtijëi.jpg|Capela di Tumei de Urtijëi
Capela da Poz a Urtijei pert levasuredl.JPG|Capela da Poz
Raschötzer Kapelle über St. Ulrich in Gröden im Winter 2013.jpg|Capela sal Crist

&lt;/gallery&gt;
== Santa Cristina ==
[[File:Capela dl Calvare curtina de Santa Cristina.jpg|miniatura|alt=Capela dl Calvare te curtina a Santa Cristina. Crist de Cristian Trebinger 1680|Capela dl Calvare te curtina a Santa Cristina. Crist de Cristian Trebinger 1650.]]
[[File:Bergkapelle-baumann.jpg|miniatura|alt=Capela Mont de Pana|Capela Mont de Pana]]
;Capela dai morc te curtina
;Capela dl Calvare
;Capela de Puciacia
La capela ie plutosc pitla cun doi vieresc chedri y n viere a mesaluna dancà y doi vieresc a mesaluna dales pertes. Sëura l'entreda ie mo na pitla statua de San Giuani Nepomuk. Sul autere ie l cheder dla Madona cun Bambin de [[Johann Burgauner]]&lt;ref&gt;Elsa Runggaldier: ''La Capela de Puciacia''. Calënder de Gherdëina  1977, pl. 109&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;[[Edberte Moroder]]: ''La capela da Puciàcia''. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 168-170.&lt;/ref&gt;.
;[[Mont de Pana y Ciandevaves#Capela|Capela de Mont de Pana]]&lt;ref&gt;Elsa Runggaldier: ''Mont de Pana y si capela''. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 36.&lt;/ref&gt;
;Capela San Elia de Mastlé
La capela dita nce Capela de Fermeda ie privata, dedicheda al profeta San Elia, ie unida fabricheda da Carlo Rifesser da Stufan deberiëda cun si fëna Carlina Comploj da Runcaudie do n dessëni dl architet Erich Pattis. La capela ie unida benedida dal digan Friedrich Moroder ai 28 de setëmber 1969. N ciampanil aut 9 metri porta na ciampana. 
Sëura autère ie n relief cun San Elia che s’auza de viërs dl ciel ziplà da Sepl Comploj.  Sota la mëisa dl autere ie n relief dla creazion ziplà da [[Heindl Moroder|Heindl Moroder de Doss]]. Autra statues ie San Hubertus de Heindl Moroder y la Madona dla Nëif de [[Pepi Rifesser]]. La porta dla capela ie dedicheda cun n relief de Flavio Pancheri ala vita dla Madona&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La Capela nueva de Fermeda sun Mastlé''. Calënder de Gherdëina 1970, pl. 34&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;[http://www.fotosantacristina.it/ld/archif.html?imagesize=large&amp;imageq=100&amp;datefrom=1870&amp;dateto=1970&amp;category=&amp;search=capel Cunsëi de furmazion de S. Cristina fotos.]&lt;/ref&gt;

== Sëlva ==
Te Sëlva dal set capeles, una ie sul [[jëuf dl Sela]] y una sul [[jëuf de Frea]]&lt;ref&gt;[https://www.selvafoto.it/de/buch-wolkenstein.html?article%20id=12 Wolkenstein im Laufe der Jahrhunderte, das religiöse Leben. Cunsëi de Furmazion Sëlva ]&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;[http://www.pluaniaselva.it/pluania-s-maria-selva/benuni/dliejes-capeles/ Capeles de Sëlva - Plata web dla pluania.]&lt;/ref&gt;.
;Trëi Capeles de Curtina
;[[Capela de San Silvester]] te [[Val]]
La capela, suenz tlameda dlieja de Val ie dedicheda a San Silvester papa. Can che la ie unida fabricheda ne san nia. Te n diare dl 22 de utober 1908 vën  numinei chisc sanc te dlieja : [[San Silvester]] amez sun autere, [[San Roch]], [[San Vit]], [[San Martin]], [[San Ivuere]], [[San Franzësch]] y [[Sant Antone]]. Truepes de chesta scultures ie unides rubedes, śën an lascia fe dò copies. 
Pra n lëur de restaur dl 1992-93  iel unì ora sui pareies vedli afrësc barocs dla vita de Gejù, di cater evangelisć, de [[Adam y Dieva]] y n valguna dates: 1732, 1754 y 1792 y povester 1638. Chësta pitures ie bonamënter states curides cun ciauc ti tëmpes dla gran mueries.
N cheder depënt cun uele mostra na muta de undesc ani, che se à mazà l an 1841 tuman dal crëp. &quot;Precipitata da questi sassi” disc la scritura sun l depënt&lt;ref&gt;Elsa Runggaldier: ''Capeles te Sëlva''.  Calënder de Gherdëina 1979, pl. 65-66.&lt;/ref&gt;.
*[[Commons:Category:San Silvester (Sëlva)|Foto de San Silvester sun Commons.]]
;Capela de Santa Ottilia, [[Ciastel de Gherdëina|Ciastel]]
La capela ie privata di patrons dl ciastel y ie dedicheda a Santa Utilia che vën prieda per l mel de cë o di uedli. Bonamënter iela unida fata su dai Wolkenstein dan l [[Ciastel de Gherdëina|ciastel de Gherdëina]] sula streda che vën su da [[Ruacia]]. Sëura la rëjes cun archët a mesaluna ie i blasons di [[Wolkenstein-Trostburg|Wolkenstein]] y na Madona dl bon aiut baroca. De chësta madones fates do a Lukas Cranach iel n vagunes te Gherdëina: sun Ciajea (1650), [[Col dala Pelda]] (1670), Piciulëi (1727), Mesavia sa [[Sacun]], [[Bula]] y tla [[Dlieja Santa Maria ad Nives|dlieja dla Madona de Sëlva]] duneda da Engelhard Dietrich Wolkenstein l ann 1647.
L autere dedite ie dl dejesetesim secul cun Santa Utilia tla tofla de autere. La capela ie stata restaureda ti ani 2007-2009 dal chemun de Sëlva. Tl ciastel nstës dal ënghe na capela dedicheda a Santa Utilia&lt;ref&gt;Elsa Runggaldier: ''Capeles te Sëlva''.  Calënder de Gherdëina 1979, pl. 66.&lt;/ref&gt;
* [[Commons:Category:Capela Santa Utilia|Fotos dla Capela Santa Utilia sun Commons.]]
;Capela dl jëuf de Sela
La capela sul [[jëuf de Sela]] ie dedicheda ala Vijitazion de Maria. La ie stata fabricheda dal Cai de [[Bulsan]], che ova la utia-ustaria daujin, y benedida ai 1 de auril dl 1936 dal pluan de Santa Cristina Andrea Pramstrahler, ajache Sëlva ntlëuta ne fova mo nia na pluania&lt;ref&gt;''La capela sul jëuf de Sela''. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 42-43.&lt;/ref&gt;.
;Capela de San Mauriz sul jëuf de Frea
La capela dedicheda a San Mauriz prutetëur di saudeies, ie stata fata su dala grupa di saudeies Alpini (ANA) de Sëlva do n desëni dl geometer Wolfgang Mussner. L autere dla capela ie de Schrott de Urtijëi. L lëur ie unì scumencià tl 2002 y la capela ie unida benedida ai 6 de juni dl 2004.
Dedit à la capela na statua de San Mauriz y n relief dl'Ultima Cëina sun l'autere, sëura l'autere l Spirt Sant zipla. Dales pertes iel statues dla Madona cun Bambin y n cruzefis y catordesc stazions dla Crëusc n relief&lt;ref&gt;Tonin Perathoner: ''Capela &quot;San Maurizio&quot; Jëuf de Frea''. Calënder de Gherdëina 2005, 106-108.&lt;/ref&gt;.
* [[Commons:Category:Capela de San Mauriz|Fotos dla Capela de San Mauriz]]

&lt;gallery&gt;
Capela de Santa Utilia Santa Cristina Ciastel.jpg|Santa Utilia
Steviola Capela San Silvester da duman Gherdëina.jpg|Capela San Silvester
Cappella di San Maurizio - Passo Gardena - 02.jpg|Capela San Mauriz
Capela dl Pas Sela cun Saslonch.jpg|Capela sul [[jëuf de Sela]] cun [[Saslonch]]
&lt;/gallery&gt;

== Mont de Sëuc ==
[[File:Marienkapelle Seiseralm.jpg|miniatura|alt=Capela Zallinger|Capela Zallinger]]
;Capela dl Zallinger
La capela ie dedicheda al Imaculata. Carl von Zallinger à lascià fé la capela tl 1857 coche lecorda na plata de miërmul.  La ie unida bënedida ai 28 de lugio 1858 dal digan de Ciastel Josef Gebhart. L ann 1957 ie la capela unida dertureda. Sul autere sta la Imaculata y dales pertes ie statues dl Cuer de Gejù y Sant Antone de Padua. L ciampanil de lën à doi ciampanes&lt;ref&gt;er (Elsa Runggaldier): ''La capela di Zallinger''. Calënder de Gherdëina 1980, pl. 93-95.&lt;/ref&gt;.
*[[Commons:Category:Marienkapelle Seiser Alm|Fotos dla Capela Zallinger sun Commons.]]
;Capela Sant Antone dl Dialer
La capela, dedicheda a Sant Antone de Padua, ie ai piesc dla Crestes de Tiëres Cuecenes, sota i Ëures de Fascia y ncertleda ite da pastures vërdes riches de ciofes. 
Franz Dialer ova frabicà te chël post na cësa d'albiërch, tlameda &quot;Seiser-Alpen-Haus&quot; y daujin al lascià fe su la capela tl 1901. La capela ie duta de lën cun n ciampanil danca cun doi ciampanes. L'autere dedite ie stat fat da [[Ferdinand Stuflesser]] y depënt da [[Alois Kostner]]. La tofla d'autere cun Sant Antone ie stata depënta dal pater Caius Trafojer&lt;ref&gt;Elsa Runggaldier: ''La Capela dl Dialer''. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 106.&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;[https://seiseralm-schlerngebiet.com/seiseralm/wissenswertes/533-kapelle-dialer-antonius.html Capela dl Dialer].&lt;/ref&gt;.
== Notes ==
&lt;references/&gt;

== Bibliografia ==
Margareth Runggaldier Mahlknecht, Karl Mahlknecht: ''St. Ulrich in Gröden – Kirchen und Kirchengeschichte. Eine Text- und Bilddokumentation''. Athesia , Persenon 1992.
 
== Cunliamënc ==
* [[Commons:Category:Capeles de Gherdëina|Fotos dla capeles de Gherdëina]]
[[Categoria:Dliejes de Gherdëina|Capeles, Gherdëina]]
[[Categoria:Ert|Capeles, Gherdëina]]</text>
      <sha1>hrno7d7tz9ostx4bidewalh8v36cgd4</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Friedrich Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>13900</id>
    <revision>
      <id>251744</id>
      <parentid>239890</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:38:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251744</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="4073" sha1="gnas10orjhf3q041ounda0i2j95qlw4" xml:space="preserve">[[File:Friedrich_Moroder_Jumbierch_y_Maria_Moroder_Scurciá.jpg|miniatura|Friedrich Moroder y Maria Moroder Hilpold tl 1896 tl guant dala Gherdëina. Dovia na pitura dl luech Urtijëi.]]
[[File:Fefa Runggaldier da Passua Urtijëi.jpg|miniatura|sinistra|alt=Fefa Runggaldier da Passua fëna de Friedrich Moroder|Fefa Runggaldier da Passua fëna de Friedrich Moroder]]
[[File:Relief_Friedrich_Rico_Moroder_1917.jpg|miniatura|Chësc relief de lën, firmà F. Moroder, ie stat ziplà tl 1917 sula front dla viëra tla Galizia.]]
[[File:Cesa Tannenheim a Urtijei.jpg|miniatura|La cësa Tannenheim.]]
'''Friedrich Moroder''', tlamà '''Rico''' (* [[21 de merz]] [[1880]] a [[Urtijëi]]; † [[24 de jené]]   [[1937]] a Urtijëi), ie stat n [[L ert de ziplè te Gherdëina|scultëur]] de [[Gherdëina]].

== Vita ==
&lt;gallery&gt;
Grabstein Josef Moroder Lusenberg.jpg|Sas de fòssa dla familia Moroder da Jumbiërch.
Relief Friedrich Rico Moroder 1918 Ritter Dürer.jpg|Relief do Dührer (1918).
Friedrich Moroder Rico reliquia Maria Vergine dlieja Urtijëi.jpg|Reliquia dla Madona te [[Dlieja de San Durich|Dlieja San Durich]] a Urtijëi&lt;ref&gt;Alex Moroder: '' 100 Ani capeles dia dlieja de Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2007, pl. 71. &lt;/ref&gt;.
Friedrich Moroder Rico reliquia San Antone dlieja Urtijëi.jpg|Reliquia de SanT.Antone te dlieja a Urtijëi.
&lt;/gallery&gt;

Ël ie nasciù da [[Felizita Unterplatzer Moroder|Felizita Unterplatzer]], la segonda fëna de [[Josef Moroder Jumbiërch|Sepl Moroder da Jumbiërch]] a Urtijëi. A ziplé al mparà tla berstot de si pere. Si fëna fova Fefa Runggaldier da Passua muta de [[Josef Runggaldier]] marideda ai 11 de october 1904. Da si pere à Rico cumprà na spersa per fabrichè la cësa Tannenheim y ai cater de auril 1907 ie la familia jita a sté iló. Ëi à abù 5 mutans/mutons: Friedrich, Viktor&lt;ref&gt;[https://www.moroderfamily.com/ld/libri Njonta al liber families Moroder pl. 126-127.]&lt;/ref&gt;, Ottilia, Gisela&lt;ref&gt;[https://www.moroderfamily.com/ld/libri Njonta al liber families Moroder pl. 131.]&lt;/ref&gt; y [[Bruno Moroder|Bruno]]. Nce doi de si mutons Viktor y Bruno à mparà a ziplé tla berstot dl pere Rico. N auter mut Friedrich ie deventà preve, pluan de Santa Cristina y digan de Gherdëina. Doi mutans fova Ottilia y Gisela che ie stata per 40 ani maestra de scola a Urtijëi. Tla prima viëra ie Rico stà mandà sciche truepes autri scizri de Gherdëina sula front tla Galizia. Tla viëra iel nce stat fat  perjunier. Rico ziplova scialdi reliefs y stazions dla Via Crucis.

Rico à nce sunà giut pra la mujiga de Urtijëi.

== Literatur ==
* Erika Mair Senoner: ''Genovefa Runggaldier Moroder. N' ëila uriginela.'' Calënder de Gherdëina 2008, pl. 193–195.
* Guido Moroder: ''100 ani cesa Tannenheim, Urtijëi''. Calënder de Gherdëina 2007, pl. 130-131.
*  Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri''. Calënder de Gherdëina, Urtijëi 1981 pl. 98.  [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/sculteures/sculteuresdegherdeina.html Articul da liejer online.] 
* ''Die Moroder, ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ein Beitrag zur tirolischen Familienforschung.'' Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches, Urtijëi 1980 - [http://www.moroderfamily.com/ld/ Die Moroder, liber online].
* [https://digital.tessmann.it/tessmannDigital/Zeitungsarchiv/Seite/Zeitung/4/1/27.01.1937/87070/4/filterId-4%0187070%01614053-query-moroder+AND+Y%3A*1937.html Lecurdanza do la mort tla plata ''Dolomiten'' dl 27 de jené 1937.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220126094405/https://digital.tessmann.it/tessmannDigital/Zeitungsarchiv/Seite/Zeitung/4/1/27.01.1937/87070/4/filterId-4%0187070%01614053-query-moroder%20AND%20Y%3A%2A1937.html |date=2022-01-26 }}


== Weblinks ==

[[Categoria:Uem|Moroder, Friedrich]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina|Moroder, Friedrich]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Friedrich]]
&lt;references /&gt;
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>gnas10orjhf3q041ounda0i2j95qlw4</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Johann Baptist Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>14251</id>
    <revision>
      <id>251724</id>
      <parentid>251278</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:17:22Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251724</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5446" sha1="ryy11nqhlp72rycmpddek8tfr9ll7qt" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Johann Baptist Moroder-Lusenberg
|Auter inuem            = Batista de Trinadeianesc
|Foto                   = Da manciancia Johann Baptist Delago Rumanon JB Moroder Sohn Johann Josef Mahlknecht Rainell Urtijëi.jpg 
|Descrizion foto        = Da manciancia: Johann Baptist Delago Rumanon cun Johann Baptist Moroder y si mut Johann y Josef Mahlknecht de Rainell.
|Nasciù/da              = 20 fauré 1870 
|Mort/a                 = 24 mei 1932
|Suplì/da               = [[Curtina de Urtijëi]]  
|Educazion              = Josef Moroder Jumbiërch, Franz Tavella, [[Franz Haider]]
|Cunesciù/da per        = Scultures grandes
|Operes cunesciudes     = 
|Muvimënt               = 
|Fëna                   = Katharina Bernardi de Ianesc
|Firma                  = 
}}
'''Johann Baptist Moroder-Lusenberg''' (* [[20 fauré]] [[1870]] a [[Urtijëi]]; † [[24 mei]] [[1932]] a Urtijëi), tlamà nce ''Batista de Trinadianesch'',
fova n [[Scultëures de Gherdëina|scultëur]] a Urtijëi te [[Gherdëina]]. Si scultures, per la majera pert sacrales, ie cunesciudes ajache les ie suënz scialdi grandes. 
[[File:Angel-hotel-madonna.jpg|miniatura|Putto pra l hotel Madonna a Urtijëi]]
[[File:Pieta-Purger.jpg|miniatura|Pietà te curtina de Urtijëi]]
[[File:Lusenberger-Denkmal.jpg|miniatura|Monument de porfir a si pere l moler Sepl da Jumbiërch tl verzon dla villa Sonnenburg.]]
== Vita ==
Batista ie nasciù sciche prim fì de Annamaria Sanoner da Mauritz y dl moler [[Josef Moroder Jumbiërch|Sepl da Jumbiërch]] a Urtijëi. Cun 14 ani al scumencià a ziplé tla berstot de si pere y dal 1886 al 1888 iel stat pra [[Franz Tavella]] coche si jurman [[Rudolf Moroder  |Rudolf Moroder Lenert]] y [[Ludwig Moroder |Ludwig Moroder dl Mëune]]. L ie nce stat tla berstot de [[Anton Runggaldier |Tone Runggaldier Passua Junerëi]]. Tl 1887 iel nce stat sculé dla scola d'ert de Urtijëi sota l professëur [[Franz Haider]].

Un de si miëures lerneri y fanc, ndut per 12 ani, ie stat [[Giuani Enrich]].

Tl 1895 al marida Katarina Bernardi de Ianesc (dla cësa Vedl Ianesc) che fova na jurmana de si pere. 
Dal inuem de si fëna Trina vën l inuem &quot;Trinadianesc&quot; per duta la slata.
Ëi à abu 11 mutans y mutons.

Danter l 1910 y l 1918 a-l nsenià tla scola d'ert a Urtijëi mudelé y dessenië. 

== Lëures ==
Batista de Trinadeianesc ie l artist che cun Ludwig Moroder Lenert à fat la majera pert dla statues da udëi tl publich a Urtijëi.
&lt;gallery&gt;
Carved angel - Johann Baptist Moroder-Lusenberg.jpg|Angiul ziplà tl lën sun la cësa Scurcià a Urtijëi.
Grabsengel.jpg|Angiul de lën sula fossa dla familia Insam Prinoth a Urtijëi.
Grabstein JB Moroder St. Ulrich Gröden detail.jpg|Monumënt de [[Curtina de Urtijëi|curtina a Urtijëi]].
Villa-Venezia.jpg|Villa Venezia a Urtijëi.
Walther-Oswald.jpg|Detail dla [[villa Venezia]] cun [[Oswald von Wolkenstein]] a man ciancia y  und [[Walther von der Vogelweide]] a man drëta, a mez [[Albrecht Dürer]].
&lt;/gallery&gt;

* 1892 gran Pietà de miërmul te curtina a Urtijëi per la fossa dla familia Purger.
* 1896 al fat l monumënt a si pere.
* 1896 al scumencià cun la cësa de si cësa Villa Venezia tl stil venezian.
* 1900 l monumënt per la familia Insam-Prinoth te curtina a Urtijëi
* 1904 gran saudé roman dan la villa Venezia
* 1908 autere de miërmul Savonniéres per la dlieja dla Trinità de Offenburg.
* 1916 ncëria da pert dl [[:de:Franz_Conrad_von_Hötzendorf|Feldmarschall Conrad von Hötzendorf]] de na Santa Barbara, San Piere y Paul de lën y dla eguia dl Tirol de peton da meter pra la ferata de Gherdëina.
* Rë David per la porica dla dlieja de Urtijëi.
* Tl [[Museum Gherdëina|Museum de Gherdëina]] da udëi Oswald von Wolkenstein a ciaval che ie unì metù su ntan la viëra a na maniera che chiche dajova n contribut per i saudëies pudova bater ite na brocia tla statua. De tei monumënc iel uni metui sù ncé a Bulsan y autri postc.

== Bibliografia ==
* Pepi Moroder: ''Jan Batista Moroder da Jumbiërch''. Calënder de Gherdëina 1958, pl. 29-31.
* Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches: ''Die Moroder, ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980. [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Liber ''Die Moroder'' online.]
* Foto de Batista y si pere Sepl: ''Errata Corrige: L lëur d'auteresc te Gherdëina, articul publicà tl Calënder de Gherdëina 2001''. Calënder de Gherdëina 2002, pl. 283.
* [[Edgar Moroder]]: ''Der Künstler Johann Baptist Moroder-Lusenberg 1870–1932 und die Villa Venezia in St. Ulrich in Gröden''.   Typak, Urtijëi 2004, ISBN 88-901599-0-1.
* ''N bel liber sun I gran artist Batista Moroder da Jumbiërch''. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 195-196''
* Annette Wagner-Wilke: Moroder-Lenèrt, Rudolf. In: Allgemeines Künstlerlexikon. Die Bildenden Künstler aller Zeiten und Völker (AKL). Band 90, de Gruyter, Berlin 2016, ISBN 978-3-11-023256-1, pl. 525 y autres.

== Cëla sul web ==
* [[Commons:category:Johann Baptist Moroder|Johann Baptist Moroder, fotos sun Commons]]

[[Categoria:Uem|Moroder, Johann Baptist]]
[[Categoria:Artist|Moroder, Johann Baptist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina|Moroder, Johann Baptist]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder Batista]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>ryy11nqhlp72rycmpddek8tfr9ll7qt</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Karin Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>14484</id>
    <revision>
      <id>251750</id>
      <parentid>245539</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:40:51Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251750</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3432" sha1="msaxbkh65w7ih7ated4xtoko0vzx9rb" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}{{Infobox atlet pudejé
| kurzname         = Karin Moroder
| foto             = MORODER Karin Tour de Ski 2010.jpg
| descrizion foto  = Karin Moroder a Oberhof, Tour de Ski 2010
| langname         = 
| nazion           = {{ITA}}
| nasciuda         = 30 novëmber 1974 ({{Età|1974|11|30}} ani)
| luech nasciuda   = [[Bulsan]]
| stat nasciuda    = Talia
| groesse          = 
| status           = nia cunesciù
| gewicht          = 
| lëur             = 
| sterbedatum      = 
| sterbeort        = 
| sterbeland       = 
&lt;!-- Bedaia --&gt;
| Bedaies = 
{{Bedaies |Bedaies olimpiches|0|0|1}}
{{Bedaies |Bedaies campionac naziunei|2|3|2}}
| bedaia     = 
{{Bedaies sport inviern| Wo = Juesc Olimpics da d'inviern
 | Bront| [[Juesc Olimpics da d'inviern 1998/Schi Nordich|Nagano 1998]]| 4 × 5&amp;nbsp;km Stafeta
}}
&lt;!-- Weltcup --&gt;
| mëterman         = 20 dezëmber 1994
| weltcupsiege     = 
| wcgesamt         = 28. ([[Skilanglauf-Weltcup 2000/01|2000/01]])
| wcsprint         = 8. ([[Skilanglauf-Weltcup 2000/01|2000/01]])
| wcdistanz        = 
| tourdeski        = 
| wctop3sprint     = {{Wettbewerbsbilanz|0|0|1}}
| wctop3distanz    = 
| wctop3team       = {{Wettbewerbsbilanz|0|0|1}}
| wctop3teamsprint = {{Wettbewerbsbilanz|0|0|1}}
| update           = 1 setëmber 2014
}}'''Karin Moroder''' (*[[30 nuvëmber]] [[1974]] a [[Bulsan]]) ie na atleta de [[pudejé]] [[Ladins|ladina]] de [[Santa Cristina]] te [[Gherdëina]]&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20140513114655/http://www.fisi.org/node/31973 Sun la plata dla Fisi.org.]&lt;/ref&gt;.

== Biografia ==
Karin Moroder à scumencìà la garejedes cun i mundiei juniores tl 1994.  

Pra la Copa dl Mond ala scumencià a garejé ai 20 de dezëmber dl 1994  tla libra de 5 Km. a [[Sappada]] ruan 45a. Sul prim podium iela jita ai 7 de dezëmber 1997 a Santa Caterina di Valfurva ruvan terza tla stafeta.

Karin a fat pea a trëi olimpiades: Nagano 1998&lt;ref&gt;Luis Mahlknecht: ''Juesc olimpics 1998 a Nagano. Karin Moroder vënc la bedaia de bront''. Calënder de Gherdëina 1999, pl. 84-85.&lt;/ref&gt;, Salt Lake City 2002 y Vancouver 2010 y a cinch campionac dl mond.

Eila a lascià la garejedes do Vancouver tl 2010.

== Palmarès ==

=== Olimpiades ===

* 1 bedaia:
** 1 bront(stafeta a Nagano 1998)

=== Copa dl Mond ===

* 28ª tl 2001
* 6 podiums (1 individuel, 5 a squadres):
** 2 second  posć (a squadres)
** 4 terzi posć (1 individuel, 3 a squadres)

== Notes ==
&lt;references /&gt;
== Bibliografia ==
* [[Ingrid Runggaldier]]: ''Karin Moroder. Sce jisse mo n iede de reviers me furnissi deplù''. Gana nr. 26, [[La Usc di Ladins]] 2022, pl. 29-32.
== Cunliamënc ==
* [[File:Commons-logo.svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/?uselang=it|24x24px|Collabora a Wikimedia Commons]] &lt;span class=&quot;plainlinks&quot;&gt;[https://commons.wikimedia.org/wiki/?uselang=it Wikimedia Commons]&lt;/span&gt; Fotos de '''&lt;span class=&quot;plainlinks&quot;&gt;[https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Karin_Moroder?uselang=it Karin Moroder]&lt;/span&gt;'''
* [https://www.olympedia.org/athletes/100012 Karin Moroder sun Olimpedia.org].
* [https://www.coni.it/it/italia-team/atleti/scheda-atleta/scheda%20atleta/937 Karin Moroder sun Coni.it]{{Toter Link|date=December 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}

[[Categoria:Fëna|Moroder, Karin]]
[[Categoria:Atlec/tes de Gherdëina|Moroder, Karin]]
[[Categoria:Atlet de pudejé|Moroder, Karin]]
[[Categoria:Persones de Santa Cristina]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>msaxbkh65w7ih7ated4xtoko0vzx9rb</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Stina Walpoth Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>14510</id>
    <revision>
      <id>251760</id>
      <parentid>245613</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:46:26Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251760</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3160" sha1="52uu7tv84o7bglmq25oq5lv3mfunojk" xml:space="preserve">{{Infobox artist
|Inuem                  = Cristina Walpoth Moroder 
|Auter inuem            = 
|Foto                   =
|Descrizion foto        = Madona cun Bambin de Pepi Rifesser depënta da Stina Walpoth.
|Nasciù/da              = 6 juni 1912
|Mort/a                 = 24 agost 1999 
|Suplì/da               =   
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Depenjadëura de sanc 
|Operes cunesciudes     = 
|Muvimënt               = 
|Uem                    =  
|Fëna                   = 
|Firma                  = 
}}

{{Gherdëina}}
[[File:Stina Walpoth y Pauli 15 set 1957.jpg|miniatura|Stina Walpoth y familia ai 10 de setëmber 1957.]]
[[File:Stina Walpoth Moroder Gherlanda Spiza.jpg|miniatura|alt=Stina Walpoth cun la gherlanda spiza|Stina Walpoth cun la gherlanda spiza]]
'''Stina Walpoth Moroder''' ([[6 juni]] [[1912]] a [[Urtijëi]];† [[24 agost 1999]] a Urtijëi) fova na molera de sanc de Urtijëi.
== Biografia ==
Stina ie nasciuda da [[Katharina Bernardi]] (Trina d'Alësc), cunesciuda sarturëssa de trohtes&lt;ref&gt;Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: ''Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei.'' Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 69.&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;Josl d'Alësc: ''Anda Trina d'Alësc à cumplÌ i 90 ani''. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 70-72.pl&lt;/ref&gt;, y Alois Walpoth scultëur a Junerëi a Urtijëi. Si fredesc fova l scultëur [[Johann Baptist Walpoth|Batista]] y Zenz, śotler. L pere ie mort jëun dal mel sech, canche Stina ova 12 ani, y loma, che nen ova nia assé da viver cun si lëur, à messù mandé Stina sul luech Tierler a [[Ciastel]] a fé da fancela. A Ciastel jiva Stina nce a scola dala munighes ulache la ova pedù mparé a desseniè y a depënjer. Nscila ie Stina jita a mparé l mestier de molera da Engl dl Alton. Jan suënz da una berstot al'autra ala cunesciù [[Josef Oberbacher|Sepl Oberbacher]], n moler academich che laurova pra [[Ludwig Moroder]] sa [[Lenert]].
Iló ala cunesciù y maridà l mut de Ludwig Pauli y à laurà sciche molera te chëla berstot duta si vita. Stina ova n valgun fanc y à nsenià ju truepes de Urtijëi a depënjer y ie nce stata la molera che à laurà scialdi per [[Josef Rifesser|Pepi Rifesser da Stufan]]. Stina à depënt truepes chedri a aquarel te si tëmp liede.
Stina Walpoth y Pauli Moroder à abù cater fions: Norbert, Bernadette, Benno y Gustav. L mut Gustav à pià dò si berstot de moler. Stina jiva nce gën a se arpizé y ie stata doi iëdesc sun Saslonch&lt;ref&gt;Luis Stuffer: ''Dan 60 ani sun Saslonch''. Calënder de Gherdëina 2000, pl. 188-189. Foto de Stina cun i cumpanies.&lt;/ref&gt;.
== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Bibliografia ==
* Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: ''Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei.'' Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 92-93.
* Elfriede Perathoner Bergmeister: ''Grödner Krippenschnitzkunst.'' Folio Verlag Wien/Bozen 2004, ISBN 3 85256 279 1. Pl. 119.
[[Categoria:Fëna|Walpoth, Stina]]
[[Categoria:Depenjadëures de Gherdëina|Walpoth, Stina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Walpoth, Stina]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>52uu7tv84o7bglmq25oq5lv3mfunojk</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Fini Martiner Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>14516</id>
    <revision>
      <id>251740</id>
      <parentid>242029</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:34:58Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251740</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3963" sha1="n5psn7nf38fwpfzz4yqutpkqio3zcjz" xml:space="preserve">{{Infobox artist
|Inuem                  = Fini Martiner Moroder
|Auter inuem            = Finy Moroder, Fini de Rudolfine
|Foto                   = Trottes de Fini Martiner Moroder.jpeg
|Descrizion foto        = Doi figures cun guant dala Gherdëina de Fini Martiner. 
|Nasciù/da              = 8 auril 1916
|Mort/a                 = 31 merz 2005
|Suplì/da               = Urtijëi  
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Lëures tla ceramica
|Operes cunesciudes     = 
|Muvimënt               = 
|Uem                    =  
|Fëna                   = 
|Firma                  = 
}}
{{Gherdëina}}
'''Fini Martiner Moroder''', dita nce dita nce Finy Moroder o [[Villa Rudolfine|Fini de Rudolfine]], (*[[8 auril]] [[1916]] a [[Urtijëi]];† [[31 merz]] [[2005]] a Urtijëi) fova na [[Scultëures de Gherdëina|artista de Urtijëi]] che laurova scialdi cun la ceramica.

== Biografia ==
Fini à perdù si loma puec dis do che la fova nasciuda.

Tl 1942 ala maridà Rudolf Moroder Rudolfine y à abù 4 mutons: Christof, Joachim, Thomas, Lorenz y Andreas.

Do che Fini ova messù petlé dassën si pere che la lascësse ji a mparé a ziplé iela stata sciche lernera da [[Vinzenz Moroder-Resciesa]]&lt;ref&gt;cm (Cristl Moroder): ''N memoria de bera Vinzënz Moroder de Resciesa''. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 94-96. Foto de Fini tla berstot.&lt;/ref&gt;, jan coche truepes l domesdì y nce da sëira mo a mparé tla [[Scola d'Ert Urtijëi|Scola d'Ert de Urtijëi]], ulache la fova l'unica ëila. Do cater ani de scola iela jita tl Zillertal pra [[Otto Moroder]] da Jumbiërch y pona da [[Luis Insam]] de Levisc Antone ulache la ti judova a fé modiei per l [[ANRI]].
Per la mostra da d’instà dla [[Lia Mostra d’Ert]] dl 1946 pra n n cuncors de criples ala venciù l prim premi&lt;ref&gt;Sofia Stuflesser: ''100 ani Circolo – Lia Mostra d’Ert''. Calënder de Gherdëina 2020, pl. 163.&lt;/ref&gt;. Tla giuria fòvel [[Raimund Mureda]], [[Ludwig Moroder]], [[Albino Pitscheider]], [[Luis Piazza]] y [[Luis Insam|Alois Insam]].
Tl ann 1962 iela stata nviëda a mëter ora doi figures de mauta tl &quot;Padiglione Venezia Arti decorative&quot; dla Biennale Venezia&lt;ref&gt;''Chei de Gherdeina met ora tla &quot;Biennale&quot;.'' [[Nëus Ladins]] 1. d'agost 1962, pl. 4.&lt;/ref&gt;.
A Dispruch ala venciù tl 1966 n premi speziel dl Landeshauptmann pra n lëur sul tema ''L cë dla persona''&lt;ref&gt;''Cronica 1966''. Calënder de Gherdëina 1968, pl. 102.&lt;/ref&gt;. 

Fini Martiner ie stata ativa tla grupes de artisć [[Ruscél]] y &quot;Südtiroler Künstlerbund&quot;.
Tl 1971 ti ie unì dat a Fini na bedaia d'or ala &quot;Fiera dell'Artigianato di Firenze&quot;.&lt;ref&gt;Danila Serafini: ''Le donne nella Ladinia e l'arte'' te ''Ëres tla Ladinia''. Catalogh, Museum Ladin Ciastel de Tor 2006. ISBN 88 89255 23 4. pl. 169.&lt;/ref&gt;.
== Mostres ==
* Persenon Rathaus Galerie 8-15 de utober 1987.1971 
== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Cëla nce ==
* [[Ëiles de Gherdëina che zipla]]
== Bibliografia ==
* Joachim Moroder: ''Plastiken - Sculture Finy Moroder''. Catalogh dla mostra Rathausgalerie Brixen. Südtiroler Künstlerbund, 1987
* Manuela Piazza: ''Fini Moroder Martiner de Rudolfine''. Calënder de Gherdëina 2006, pl. 180-181.
* Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: ''Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei.'' Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 81.
* Elfriede Perathoner Bergmeister: ''Grödner Krippenschnitzkunst.'' Folio Verlag Wien/Bozen 2004, ISBN 3 85256 279 1. Pl. 122-123.
* Danila Serafini: ''Le donne nella Ladinia e l'arte'' te ''Ëres tla Ladinia''. Catalogh, Museum Ladin Ciastel de Tor 2006. ISBN 88 89255 23 4. pl. 168-169.
* Joachim Moroder: ''Die Kraft der Form Rudolf Moroder-Rudolfine und Finy Moroder.'' Athesia 2024, ISBN: 978 88 6839 794 4
[[Categoria:Fëna|Martiner, Fini]]
[[Categoria:Artist|Martiner, Fini]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina|Martiner, Fini]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Martiner, Fini]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>n5psn7nf38fwpfzz4yqutpkqio3zcjz</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Aurelia Moroder Langer</title>
    <ns>0</ns>
    <id>14519</id>
    <revision>
      <id>251758</id>
      <parentid>236920</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:45:21Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251758</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3216" sha1="gmbjjz0mlu8uu2omo8ovaa995ts3q0x" xml:space="preserve">{{Infobox artist
|Inuem                  = Aurelia Moroder Langer
|Auter inuem            = Aurelia da Jumbiërch
|Foto                   = Paula Grossrubatscher und Alex Moroder um 1942 handkoloriert von Aurelia Langer.jpg
|Descrizion foto        = Foto depënta da Aurelia - I nevices [[Paula Grossrubatscher]] y [[Alex Moroder]] ntëur l ann 1942.
|Nasciù/da              = Urtijëi ai 11 dezëmber 1886
|Mort/a                 = Urtijëi 27 merz 1974
|Suplì/da               =  
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Fotos depëntes y ueves da Pasca depënc
|Operes cunesciudes     = [https://web.archive.org/web/20160410152513/http://lusenberg.com/langer/aurelialanger.html Fotos depëntes da Aurelia Moroder Langer.]
|Muvimënt               = 
|Uem                   = Stefan Langer (1884 a Biala -1946)
|Firma                  = 
}}
{{Gherdëina}}
[[File:Aurelia Moroder y Stefan Langer 1910.jpg|miniatura|Aurelia Moroder y si nevic Stefan Langer tl 1910.]]
'''Aurelia Moroder Langer''' (*[[11 dezëmber]] [[1886]] a [[Urtijëi]];†  [[1974]] a Urtijëi) fova na artista de Urtijëi cunesciuda ajache la depenjova fotos y ueves da Pasca.
== Biografia ==
Aurelia fova na muta de [[Felizita Unterplatzer Moroder|Felizita Unterplatzer]], la segonda fëna de [[Josef Moroder Jumbiërch|Josef Moroder da Jumbiërch]]. Cun 14 ani l'ova si loma mandeda a [[Fiesole]] pra la munighes per mparé a cuji ora. Cun si pere jivela pona suenz a depënjer y dessenië. La ova pona scumencià a depënjer cuiertli de scatules, ueves da Pasca y do marideda la fotos de si uem fotograf cun na tecnica speziela cun culëures y penzin. La se ova maridà cun Stefan Langer nasciù a Biala tla Slesia, n jëun che fova unit te Gherdëina a lauré a fé auteresc sa Rainel ma che ova pona scumencià tl 1925 a fé l fotograf&lt;ref&gt;''Calënder di mënsc cun fotografies y descrizions: Mei 2020'', [[Calënder de Gherdëina]] 2020.&lt;/ref&gt;. Aurelia à abù cater mutons, de chisc doi morc da pitli y doi tumei tla viëra, y trëi mutans Relly&lt;ref&gt;Elfi Langer: ''Aurélia Langer Urtijëi 8.10.1917 - 18.6.1995''. Calënder de Gherdëina 1996, pl. 95-98. &lt;/ref&gt;, Helmi y Traudl. Do che si uem fova mort tl 1946, à chësta mutans cun loma menà inant l atelier y la butëiga ''Foto Langer'' a Urtijëi.
== Notes ==
&lt;references/&gt;

== Bibliografia ==
* Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: ''Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei.'' Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 68.

== Cunliamënc ==
* [https://web.archive.org/web/20160410152513/http://lusenberg.com/langer/aurelialanger.html Fotos depëntes da Aurelia Moroder Langer.]
* Die Moroder, ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ein Beitrag zur tirolischen Familienforschung, Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches, Urtijëi 1980. [http://www.moroderfamily.com/book-moroder-1/the-moroder-book-one.pdf Liber online], pl. 340 foto de Aurelia.

[[Categoria:Fëna|Moroder, Aurelia]]
[[Categoria:Artist|Moroder, Aurelia]]
[[Categoria:Depenjadëures de Gherdëina|Moroder, Aurelia]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Aurelia Langer]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>gmbjjz0mlu8uu2omo8ovaa995ts3q0x</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Felizita Unterplatzer Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>14530</id>
    <revision>
      <id>251752</id>
      <parentid>236948</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:41:36Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251752</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3265" sha1="57e0fohf934dzhxbf3nm4u32ach0na6" xml:space="preserve">[[File:Felizita Unterplatzer Knoll Bulsan.jpg|miniatura|Felizita Unterplatzer te na foto de Knoll Bulsan.]]
{{Gherdëina}}

'''Felizita Unterplatzer Moroder''', tlameda nce Flizita (*[[7 lugio]] [[1850]] a [[Mareo]];† [[10 auril]] [[1909]] a [[Persenon]]) fova na marcadënta de antichiteies, loma de truepes artisć y segonda fëna de [[Josef Moroder Jumbiërch|Josef Moroder da Jumbiërch]].
== Biografia ==
Ëila fova la fia de na nëubla Josefa von Weissenhorn de [[Maran]] y de [[Iuchin Unterplatzer]] dit l ''Tuifelemoler''&lt;ref name=Edgar&gt;[[Edgar Moroder]]: ''Bera Iuchin Unterplatzer (1806-1886), l &quot;Tuifelemoler&quot;''. [[Union di Ladins de Gherdëina]], Urtijëi 2015.&lt;/ref&gt;. Felizita ie nasciuda a La Plief de Mareo tla cësa Meghita y ie cresciuda su cun si pere a Bulsan y la à laurà pra families de [[Bulsan]] y de [[Trent|Trënt]]. Felizita à maridà l artist Josef Moroder tl 1875 tla dlieja de San Merch a Trënt, do che ël ova perdù la prima fëna Annamaria tl 1874 y che l fova restà cun cater fions. Felizita à abù undesc danter mutans y mutons. [[Wilhelm Moroder-Lusenberg|Wilhelm]] fova n studiëus de storia y jurnalist, Emma, [[Friedrich Moroder|Friedrich]], Alfons, Josef, Hermann Vinzenz mort da pitl, Gisela, [[Aurelia Moroder Langer|Aurelia]], [[Hermann Moroder|Hermann scultëur]], Anton mort da pitl y [[Otto Moroder|Otto scultëur]] fova duc scultëures o artisć ora de Emma marideda cun [[Cirillo Dell’Antonio]] y Gisela marideda cun [[Hermann Vallazza]].
Felizita se à dassën cruzià de tré su chësta gran familia do che si uem Sepl sen fova jit tl 1876 per ot ani a [[Minca]] a studië tla cademia y cun Franz Defregger.
Felizita jiva ncantëur ti ciastiei a vënder antichiteies y cun chël mantenivela nce la familia- Felizita ie morta a Persenon tla cësa dla &quot;Graue Schwestern&quot; cun 58 ani.

== Notes ==
&lt;references/&gt;

== Bibliografia ==
[[File:Familia Felizita Unterplatzer Josef Moroder Jumbiërch.jpg|miniatura|La familia de Felizita Unterplatzer y Josef Moroder Jumbiërch tl 1893. Da manciancia dovia:Josef Moroder, [[Cirillo Dell’Antonio|Emma Moroder Dell'Antonio]], Alfons Moroder, Maria Moroder Insam, [[Johann Baptist Moroder]], Emilie Moroder Prinoth, [[Friedrich Moroder]], [[Wilhelm Moroder-Lusenberg|Wilhelm Moroder]]. Da manciancia danca: [[Aurelia Moroder Langer]], Gisella Moroder Vallazza, Josef Moroder, Hermann Moroder y Felizita Unterplatzer. Foto de [[Franz Dantone]] de [[Ciampedel|Gries]].
]]
* Kochbuch der Anna Maria Sanoner und der Felicita Unterplatzer, Edizion [[Museum Gherdëina]] Urtijëi 1995.
* Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: ''Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei.'' Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 54.

== Cunliamënc ==
* Die Moroder, ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ein Beitrag zur tirolischen Familienforschung, Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches, Urtijëi 1980. [http://www.moroderfamily.com/book-moroder-1/the-moroder-book-one.pdf Liber online], pl. 192-204.

[[Categoria:Fëna|Unterplatzer, Felizita]]
[[Categoria:Persones de Gherdëina|Unterplatzer, Felizita]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Unterplatzer, Felizita]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>57e0fohf934dzhxbf3nm4u32ach0na6</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Annemarie Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>14534</id>
    <revision>
      <id>251755</id>
      <parentid>236907</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:42:51Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251755</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2798" sha1="ick3e5ct015p77vxkwxgqujukcw0ji2" xml:space="preserve">{{Infobox artist
|Inuem                  = Annemarie Moroder 
|Auter inuem            = Mater Annemarie
|Foto                   = Ciofes da mont de Annemarie Moroder.jpg
|Descrizion foto        = Cuiërtl per l liber ''Ciofes da Mont'' de [[Max Tosi]] depënt da Annemarie Moroder.
|Nasciù/da              = [[Offenburg]], 4 auril 1915
|Mort/a                 = [[Maran]], 6 auril 1999
|Suplì/da               =  
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Muniga artista
|Operes cunesciudes     = 
|Muvimënt               = 
|Uem                    =  
|Fëna                   = 
|Firma                  = 
}}
{{Gherdëina}}
[[File:Gherlanda spiza cun cëir Annemarie Moroder.jpg|miniatura|285px|Gherlanda spiza cun cëir, dessëni de Annemarie Moroder.]]
'''Annemarie Moroder''' (*[[4 auril]] [[1915]] a [[Offenburg]];† [[6 auril]] [[1999]] a [[Maran]]) fova na [[muniga]] artista y nsenianta de [[ert]], muta y sor de artisć.

== Biografia ==
Annemarie ie nasciuda da Josefine Leimstädtner de [[Maran]], 3 mënsc do che si pere [[Rudolf Moroder]] ie tumà tla [[Galizia]], mazà da saudeies [[rusc]]. Annemarie ie nasciuda a Offenburg ulache si nëine [[Franz Moroder|Franz Moroder-Lenert]] ova cumprà la firma Simmler che à fat auteresc per truepa dliejes tla [[Germania]] y tl [[Elsass]].
Cun sies ani iela rueda te Gherdëina a Urtijëi cun si doi fredesc Rudolf y [[Siegfried Moroder|Siegfried]] y la vëidua Josefine y ie jita a sté tla [[Villa Rudolfine|villa Rudolfine]] che si pere ova frabicà tl 1909. Annemarie fova drët sportiva y jiva gën cui schi y a crëp, scebën che l pluan Anderlan bruntlova dassën. Tl 1936 iela rueda tl Institut &quot;Englischen Fräulein&quot; a Maran y do trëi ani iela deventeda muniga. 
La ie jita nce a scola tl &quot;Istituto Beato Angelico&quot; a [[Milan]] ulache la à finà la scola d'ert. A Maran iela po stata maestra de dessëni y de storia dl'ert per 19 ani tla &quot;Lehrerbildungsanstalt&quot;.
Per truepes ani ie Sr. Annemarie nce stata sëurastanta dla munighes y educadëura tla cësa per studentes. Ëila ova ence n talënt per la mujiga, sunova la chitara y deriejova l cor dla munighes. La fova la prima muniga dl cunvënt a avëi la patent per ji cun l'auto.
Ëila derturova chedri, depenjova uni sort de placac.

== Bibliografia ==
* Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 153.
* Adele Moroder: ''N memoria de Rudolf Moroder de Lenert do 50 ani che 'l ie tumà tla prima viera mondiela 1914''. Calënder de Gherdëina  1965, pl. 29-31.

[[Categoria:Fëna|Moroder, Annemarie]]
[[Categoria:Depenjadëures de Gherdëina|Moroder, Annemarie]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder. Annemarie]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>ick3e5ct015p77vxkwxgqujukcw0ji2</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Petra Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>14597</id>
    <revision>
      <id>251762</id>
      <parentid>236911</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:48:24Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251762</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1871" sha1="krugbxikc74sgsu29r4yv0y8mxgjknn" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
'''Petra Moroder''' (* [[3 lugio]] [[1968]] a [[Bulsan]]) fova na atleta de schi de [[Gherdëina]] che stà a [[Sureghes]]. Petra Moroder fova na atleta de schi-freestyle spezialiseda ti schi sun la gobes.
== Copa dl Mond ==
L prim iëde a Copa dl Mond ie Petra stata tl 1986 a Tignes (11ª) y l prim podium ala abù ai 9 de jené 1988 a Mont Gabriel (2ª).

Si majer suzes à Petra abù ti Campionac dl Mond de schi-freestyle ai 13 de merz dl 1993 a Altenmarkt tl Pongau cun na bedaia d'arjënt&lt;ref&gt;[http://www.sport-komplett.de/sport-komplett/sportarten/f/freistilski/hst/9.html Campionac mundiei 1993]&lt;/ref&gt;.

== Juesc olimpics&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20121112074216/http://www.sports-reference.com/olympics/athletes/mo/petra-moroder-1.html Juesc olimpics inviern (nglëisc)]&lt;/ref&gt; ==

* Olimpiades 1992 a Albertville moguls freestyle 11° post cun 23 ani.
* Olimpiades 1994 a Lillehammer moguls freestyle 22° post cun 25 ani.
* Olimpiades 1998 a Nagano moguls freestyle 22° post cun 29 ani.

== Campionac d'Europa == 

* 1990 ëiles sun gobes 2° post&lt;ref&gt;[http://www.sport-komplett.de/sport-komplett/sportarten/f/freistilski/hst/11.html Campionac d'Europa 1990]&lt;/ref&gt;.

== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
* Leo Senoner: ''Freeride Club Qherdëina - jì cun i schi autramënter''. Calënder de Gherdëina 2008, pl. 220, (foto).
== Cunliamënc ==
*[https://www.fis-ski.com/DB/general/athlete-biography.html?sectorcode=FS&amp;competitorid=41581 FIS (nglëisc)]
*[https://www.olympedia.org/athletes/81873 Olimpedia (nglëisc)]
*[https://web.archive.org/web/20170714104726/http://www.sports-reference.com/olympics/athletes/mo/petra-moroder-1.html Su Sports reference (nglëisc)]
[[Categoria:Fëna|Moroder, Petra]]
[[Categoria:Atlec/tes de Gherdëina|Moroder, Petra]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Petra]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>krugbxikc74sgsu29r4yv0y8mxgjknn</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Edgar Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>19323</id>
    <revision>
      <id>251738</id>
      <parentid>251671</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:33:50Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251738</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="11167" sha1="hhz1jsxk2755au8i0xznwcsafpsqcb2" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
[[File:Jita di Studënc de Gherdëina ti Grijons.jpg|miniatura|Edgar Moroder cun la grupa di Studënc de Gherdëina a Mustèr tl [[Grijon]] ai 26 de lugio 1966. Da man ciancia: Leo Martiner, Hugo Senoner, Theodor Riffesser, Romeo Sommavilla, Heinz Stuflesser, Rafael Insam, Ambros Widmer, Heini Senoner,  [[Pepi Martiner]], Erwin Messner, Wolfgang Moroder, Waltraud Santifaller, Mario Perathoner y '''Edgar Moroder'''&lt;ref&gt;Wolfgang Moroder: ''Viac culturel di studënc de Gherdëina ti Grijons''. [[Calënder de Gherdëina]] 1968, pl. 35.&lt;/ref&gt;.]]
[[File:Museum Gherdeina mostra fotografies Robert y Edgar Moroder CRLG 98.ogg|miniatura|Edgar Moroder conta dla storia de Gherdëina pra la mostra de fotografies de Gherdëina. Presentazion de Robert Moroder.]]
[[File:Edgar Moroder Alpenflora II Dì Culturel Ladin.ogg|miniatura|Edgar Moroder  rejona dla flëura da mont al II Dì Culturel Ladin l ann 1963.]]

'''Edgar Moroder''' (* [[12 de jené]] [[1941]] a [[Urtijëi]]; † [[29 de merz]] [[2020]]&lt;ref&gt;[Https://www.altoadige.it/cronaca/pusteria-gardena-badia/morto-a-79-anni-l-insegnante-edgar-moroder-1.2306827 Nutizia dla mort sun la plata Alto Adige (Foto).]&lt;/ref&gt;) ie stat n nseniant, publizist, studiëus dla storia de Gherdëina dant al dut per chël che reverda la families y la geografia de Gherdëina.
== Biografia ==
Edgar Moroder ie nasciù da Johanna Vinazer y Oswald Moroder de Trinadeianesc tla cësa de Danterleghes tla [[Bruscia]] de Urtijëi tla cësa dl Sartëur ulache l ie cresciù su. Do avëi fat l lizeum scientifich a [[Persenon]], al studià scienzes natureles a [[Viena]] y a [[Padua]] y ie deventà dutor cun na dissertazion sui ciofes de [[Mont de Sëuc]]. Pra la tesi à Edgar Moroder metù pro na gran culezion de ciofes de Mont de Sëuc che ie śën da udëi tl [[Museum Gherdëina]].
Edgar Moroder fova maridà cun Waltraud Santifaller y ëi à abù 3 fions: Monica, Frank y Ivonne. I à abù la gran desdita che l mut Frank y l nepot Manuel ie morc te na desgrazia.

Edgar Moroder fova gën sa mont y si medel sun l pra da Jumbierch te Sautaria fova si segondo ncësa.

== Ncëries ==
* Vizediretëur dl Istitut Tecnich Economich Raetia de Urtijëï 
* Cunsëi dl Museum Gherdëina Museum Gherdëina (1964-1972) 
* Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]].

Edgar Moroder à metù a ji la defileda storica »2000 ani ladins« a Urtijëi tl ann 1985 ulache ël fova a cë dl cumité de urganisazion dla Union di Ladins de Gherdëina&lt;ref&gt;Union di Ladins de Gherdëina: [[Https://www.lausc.it/valedes-ladines/gherdeina/12403-edgar-moroder-na-persona-da-na-gran-cultura|''Edgar Moroder, na persona da na gran cultura'']]. [[La Usc di Ladins]], Nr. 15 - 10 de auril 2020.&lt;/ref&gt;.

== Scric ==
Edgar Moroder à scrit truepes manuscric che nen ie nia stai publichei per gaujes de finanziamënt o per si mort unida do puec dis de malatia. Danter chisc manuscric sun la families Svhmalzl, Prinoth Walpoth, Vinatzer y n manuscrit sul la dlieja da Sacun.
=== Libri ===
* Edgar Moroder, Bruno Flaim: ''Val Gardena Nelle Dolomiti''. Manfrini Edizioni, 1969.
* ''Neuer Führer von Gröden. Kulturgeschichtliches, Beschreibung der Kurorte, Sehenswürdigkeiten, touristische Auskünfte''.Sportkomitee Gröden, 1974.
* ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Liber Moroder].
* ''Der Künstler Johann Baptist Moroder-Lusenberg 1870-1932 Villa Venezia in St. Ulrich in Gröden''. Typak 2004.  
* ''100 Jahre Raiffeisenkasse Wolkenstein 1897 – 1997. Festschrift zum 100jährigen Jubiläum''. Athesiadruck, Persenon, 1998.  
* ''1000 ani Gherdëina (999-1999). Eine Festschrift zur Geschichte und zu den zahlreichen Veranstaltungen im Jubiläumsjahr &quot;1000 Jahre Name Gröden&quot;''. Tourismusverband Gröden, 2000.  
* ''Seiser Alm – Mont de Sëuc – Alpe di Siusi. Flurnamenkarte Parzellenkarte Begleitbuch''. Lia per Natura y Usanzes, 2001.  
* ''Schützenkompanie Wolkenstein/ Cumpania di Scizri de Selva. Festschrift zum 25jährigen Jubiläum der Wiedergründung und zum 1. Bataillonsfest Schlerngebiet Grödental''. Schützenkompanie Wolkenstein, 2003. 
* ''L prim stradon de Gherdëina, 1856 – 2006. Liber per la festa di 150 ani''. Union di Ladins de Gherdëina, 2006.  
* ''Hans Steger &amp; Paula Wiesinger zum 100-Jahre-Jubiläum und das Hotel Steger-Dellai auf der Seiser Alm''. Seiser Alm, Hotel Steger-Dellai, 2007.  
* ''Das Zallinger Kirchl auf der Sieser Alm. Festschrift zur 150 - Jahrfeier (1858-2008) ; die landschaftlich einmalige Zallinger-Alm (Sassegg) ; von der einstigen Zallinger Schwaige zum bekannten Berghaus Zallinger''. Typak Urtijëi, 2008.  
* ''Tirol 1809 in Ladinien, insbesondere in Gröden. Ein Beitrag zum Tiroler Gedenkjahr 2009 aus Ladinien''. Publicazion persunela , 2009.  
* ''Das Geschlecht der Schmalzl in Gröden. Ein Beitrag zur Familienforschung in Gröden und in der näheren Umgebung''. Manoscrit, 2012  
* ''Bera [[Iuchin Unterplatzer]] (1806-1886). L „Tuifelemoler“''. Union di Ladins de Gherdëina  2015.  
* ''Gröden : Das Herz der Dolomiten. UNESCO-Weltnaturerbe Dolomiten'', 2016  
* Edgar Moroder,  Wolfgang Moroder: ''Die Antonius Kirche in St. Ulrich''. Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi 2019.  
L à nce laurà pea pra i libri: 
* Edgar Moroder, Reimo Lunz, A. Kostner, J. Moroder, R. Moroder, Rita Stäblein, P. V. Welponer: ''L Museum de Gherdëina - Das Grödner Heimatmuseum. Überblick über Grödens Kunst-, Natur- und Vorgeschichte''. Museum de Gherdëina 1985. 
* Gert Ammann, Edgar Moroder, Ingrid Moroder Runggaldier: ''Josef Moroder Lusenberg 1846 – 1939''. Museum de Gherdëina, 1996.

=== Calënder de Gherdëina&lt;ref&gt;[https://www.ulg.it/single-post/2020/04/15/edgar-moroder-se-n-ie-jit Edgar Moroder sula plata web dla Union di Ladins de Gherdëina]&lt;/ref&gt; ===
;Storia

* ''Calënder di mënsc cun prejentazion de vedla cëses''.  Calënder 1975, pl. 4.
* ''L ufize nuef per la scoles ladines''.  Calënder 1976, pl. 62
* ''La roia di artejans di Plans a Urtijëi y i mulins de Plan Ziràn''.  Calënder 1978, pl. 36
* ''VIII. Di Culturel Ladin''.  Calënder 1984, pl. 92
* ''Fova pa i Retesc Semic?''.  Calënder 1984, pl. 146
* ''Festival Ladin 24/25.8.1985 per i 2000 ani Ladins''.  Calënder 1986, pl. 114
* ''100 ani dl monumënt a Paul Grohmann''.  Calënder 1999, pl. 60
* ''25 ani Scizeri te Sëlva do la refundazion''.  Calënder 2004, pl. 202.  
* ''La Plaza Sant Antone y ntëurvia zacan''.  Calënder 2006, pl. 104
* ''Paratoni, n mesc te Gherdëina da stravardé''.  Calënder 2009, pl. 43
* ''Fovel pa zacan mejes sun Mont de Sëuc?''  Calënder 2010, pl. 130
* ''I prims dlacins te Gherdëina''.  Calënder 2011, pl. 101
* ''La butëiga Maciaconi te Sëlva festejea 80ejim iubileum''.  Calënder 2012, pl. 132
* ''L vedl blason de Urtijëi''.  Calënder 2013, pl. 66
* ''L inuem Gredine, Greden, Gherdëina, Gardena, n toponim rie da spieghé''.  Calënder 2013, pl. 145
* ''La cësa dl Fascio a Urtijëi''.  Calënder 2014, pl. 124
* Edgar Moroder, Karlheinz Mureda: ''Gran figures de nëif fates ti ani 1936 y 1938''.  Calënder 2015, pl. 218
* ''Figures de nëif dl prufessëur [[Raimund Mureda]] do l 1945''.  Calënder 2016, pl. 79
* ''L Spinalonga''.  Calënder 2018, pl. 144

;Natura 

* ''L aier da mont''.  Calënder 1985, pl. 114
* ''L albric''.  Calënder 1983, pl. 46
* ''L fagher''.  Calënder 1982, pl. 119
* ''L [[lën da beca]]''.  Calënder 1984, pl. 112
* ''Ciauzel dl cuch''.  Calënder 2015, pl. 242
* ''Inuemes de tieres per gherdëina puech cunesciui''.  Calënder 2017, pl. 164
* ''Corni de elch giatei sun Mont d’Sëuc''.  Calënder 1973, pl. 56
* ''La lindornia''.  Calënder 1979, pl. 92
* ''La bulëura''.  Calënder 1968, pl. 55
* ''La muntanioles''.  Calënder 1973, pl. 79
* ''La vipra (craizoter)''.  Calënder 2011, pl. 126
* ''L lustrel''.  Calënder 2014, pl. 139
* ''L'ultima lores de Resciesa y velch sun d'autra lores tlo da nëus''.  Calënder 2012, pl. 80
* ''La culezion di minerai de bera Emil Mahlknecht''. Calënder 1968, pl. 53
* ''La Mujenata, Calënder 2018''.  pl. 175
* ''Varenté la natura uel ënghe dì defënder l’economia''.  Calënder 1983, pl. 132
* ''Inuemes ladins de roes y smueies''.  Calënder 1987''. pl. 36
* ''Inuemes de roes y de smueies''.  Calënder 2020, pl. 92

;Lecurdanzes
* ''Bera [[Hermann Moroder]] da Jumbierch †''.  Calënder 1970, pl. 52
* ''Bera Giuani Senoner da Vastlé y si culezion''.  Calënder 1972, pl. 23
* ''N lecurdanza de MEDEO – UdSSR''.  Calënder 1980, pl. 85
* ''Ernest Prinoth †''.  Calënder 1983, pl. 38
* ''[[Guido Insam]], Paladina † 13.6.1985''.  Calënder 1986, pl. 44
* ''Hans Perathoner dl Mondschein † 25.4.1987''.  Calënder 1988, pl. 123
* ''Franz Pycha † 29.5.1987''.  Calënder 1988, pl. 82
* ''Walter y Batista Moroder de Trinadeianesc''.  Calënder 1989, pl. 90
* ''[[Luis Trenker]] (1892-1990)''.  Calënder 1991, pl. 129
* ''N lecort de Milia y Alfons Demetz da Maciaconi''.  Calënder 1993, pl. 38
* ''[[Leo Crepaz]] da Maidl, n artist ladin''. Calënder 1998, pl. 78
* ''Oswald Moroder de Trinadeianesc, scultëur y marcadënt de chiena, 1904 – 1997''.  Calënder 1998, pl. 150
* ''L gran idealist Gerhart Mussner dl Sit''.  Calënder 1999, pl. 189
* Edgar Moroder, J. Kostner, F. Prinoth y G. Senoner, A. Kostner: ''Wilfried Senoner da Luca''.  Calënder 2000, pl. 235
* ''50 ani do la mort dl gran scultëur prof. Ludwig Moroder dl Mëune''.  Calënder 2003, pl. 220
* ''Lecurdanza a Hans Fink''.  Calënder 2004, pl. 238
* ''N bel liber sun I gran artist Batista Moroder da Jumbiërch''.  Calënder 2005, pl. 195
* ''Lecurdanza a Rudi Vinatzer''.  Calënder 2005, pl. 208
* ''Lecurdanza a bera Leo Obletter da Juaut''.  Calënder 2006, pl. 187
* ''Lecurdanza a Sepl Walpoth da Minert''.  Calënder 2007, pl. 210
* ''Lecurdanza a Paul Moroder de [[Lenert]]''.  Calënder 2008, pl. 232
* ''Josef Wanker da Fusieis''.  Calënder 2011, pl. 215
* Edgar Moroder y Vinzenz Peristi: [[Heindl Moroder|''Heinrich &quot;Heindl&quot; Moroder Doss'']].  Calënder 2013, pl. 232
* ''N lecort de Walter Demetz de Maciaconi''.  Calënder 2015, pl. 281
* ''Karl Heinz Mureda''.  Calënder 2016, pl. 244
* ''N lecort de Erna Mussner – Maciaconi''.  Calënder 2017, pl. 216
* ''Angelo Da Col, chël dai dlacins, à lascià dan 50 ani si lëur a Urtijëi''.  Calënder 2019, pl. 152

;Auter
* ''Proverb''.  Calënder 1975, pl. 84
* ''Vel critighes ala maniera de fé y svilupé l turism''.  Calënder 1979, pl. 129

== Bibliografia ==
* Leo Crepaz: ''Edgar, gran Ladin''. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 46-47.
* Sofia Stuflesser: ''Edgar Moroder, na persona da na gran cultura''. Calënder de Gherdëina  2021, pl. 136-140.

== Cunliamënc ==
* [https://www.ulg.it/single-post/2020/04/15/edgar-moroder-se-n-ie-jit Edgar Moroder sula plata web dla Union di Ladins de Gherdëina]
== Notes ==
&lt;references/&gt;

[[Categoria:Uem|Moroder, Edgar]]
[[Categoria:Scritëures de Gherdëina|Moroder, Edgar]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>hhz1jsxk2755au8i0xznwcsafpsqcb2</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Edberte Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>20978</id>
    <revision>
      <id>251756</id>
      <parentid>238004</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:43:13Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251756</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8988" sha1="3daxyedd4iuzegpus4j7ny78ngkfpmq" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
[[File:Edberte Moroder muta cun gherlanda spiza a Urtijëi.jpg|miniatura|alt=Evelyne Edberte Moroder cun na nepota tla troht de Gherdëina.|Evelyne Edberte Moroder cun na nepota tla troht de Gherdëina.]]
'''Edberte Moroder''' dla familia de Trina de Ianesc, nasciuda Eva Irene, tlameda Evelyne, nepota de [[Johann Baptist Moroder|Batista Moroder]] (* [[22 de nuvëmber]] [[1931]] a [[Urtijëi]]; † [[21 de merz]] [[2013]] tl cunvënt de San Koloman a [[Stockerau]]) fova na scritëura ladina, muniga dla miscions Steyler y nsenianta de Urtijëi.
== Biografia ==
Ëila à mparà l'[[Ëiles de Gherdëina che zipla|ert de ziplé]] do la scola d'ublianza a Urtijëi. La ie jita pona a scola a Maran, ulache la a tëut la decijion de  deventé muniga l ann 1950 pra l cunvënt dla munighes Steyler de Reinegg daujin a Persenon ulache la à tëut l'inuem Edberte. L noviziat ala fat tl cunvënt de San Koloman a Stockerau, tl Austria. La à laurà sciche nsenianta a [[Viena]] y a Stockerau. Dal 1965 iela stata a [[Roma]] cun si bona cunescënzes de talian, tudësch y nglëisc. La fova redatëura de zaites dla miscions y l ti fova nce uni sëurandata la ncëria de tuedes dla provinzies dla congregazion y cun chël iela rueda giut alalongia ti [[Germania|Paejes Tudësc]] y tla [[Polonia]]. Dal 1993 al 1997 àla cialà sun si loma Philippina Obletter da Juaut nchin che la ie morta. Tl 2005 iela inò jita a sté tl cunvënt San Koloman.

== Publicazions y scric ==
=== Libri ===
* Edberte Moroder: ''Steyler Missionsschwestern SSpS : Norddeutsche Provinz 1912-1988. Zum Hundertjährigen Jubiläum der Missionskongregation der Dienerinnen des Heiligen Geistes 1889-1989'' . SSpS, Heilig-Geist-Kloster: Wickede-Wimbern 1988, 380 plates.
* Edberte Moroder: ''Steyler Missionsschwestern SSPS: Süddeutsche Ordensprovinz 1929 - 1989. Zum hundertjährigen Jubiläum der Missionskongregation der Dienerinnen des Heiligen Geistes 1889 - 1989 und zum sechzigjährigen Jubiläum der Süddeutschen Ordensprovinz 1929 - 1989. 100 Jahre SSpS aus Süddeutschland 1890 - 1990''.  Steyler Missionsschwestern, Dienerinnen des Heiligen Geistes: Laupheim 1990, 552 plates.
ëila fova diretëura y scrijova scialdi tla publicazion tudëscia „Licht im Dunkeln“ (Lum tl scur) dla munighes Steyler. Chësta publicazion ie de pasa 50 libri cun uniun ntëur la 400 plates. 
=== Calënder de Gherdëina ===
Ëila a scrit 56 articuli tl [[Calënder de Gherdëina]] y cun chël iela stata una dla masra cunlauradësses dl calënder.
* ''Bontà y mueies dl Digan Seniëur Pavlic''. Calënder 2009, pl. 49.
* ''Carnescià (poejia)''. Calënder 2009, pl. 206.
* ''Ce sperduda!''. Calënder 1985, pl.  112.
* ''Cie che l paster ova cuntà (lijënda)''. Calënder 1986, pl. 165.
* ''Cuarta pert dla &quot;Pitla marueies te verzon&quot;''. Calënder 2006, pl. 102.
* ''Cunëscer miec Sant Ujep Freinademetz''. Calënder 2009, pl. 87.
* ''Da ndeviné''. Calënder 2010, pl. 179.
* ''Daujin ala Donau''. Calënder 2009, pl. 193.
* ''For inant?''. Calënder 2009, pl. 207.
* ''Gherdëina y l mond''. Calënder 2012, pl. 87.
* ''Gherdëina, mi bela Gherdëina''. Calënder 1985, pl. 28.
* ''I tëmps se muda ''. Calënder 2007, pl. 148.
* ''Jì a cumpré ite zacan''. Calënder 2010, pl. 87.
* ''Jon a crì l’ava (poejia)''. Calënder 1988, pl. 57.
* ''Juesc zacan (per mëndri)''. Calënder 1989, pl. 197.
* ''Juesc, richëza dla vita''. Calënder 2009, pl. 59.
* ''L avaron (storia)''. Calënder 1984, pl. 48.
* ''L inviern scumëncia (Poejia)''. Calënder 2008, pl. 167.
* ''L prim iede cun l guant dala gherdëina (poejia)''. Calënder 1991, pl. 77.
* ''L ruf y la roia - Plan Sant Antone''. Calënder 1988, pl. 66.
* ''L saut da viere ora (poejia)''. Calënder 1990, pl. 63.
* ''L tëmp fajons'a bën nëus''. Calënder 1986, pl. 102.
* ''La capela de Puciacia''. Calënder 1989, pl. 168.
* ''La cuces (poejia)''. Calënder 1987, pl. 91.
* ''La fin de Resciesa Dedora (liejënda)''. Calënder 1990, pl. 80.
* ''La forza dla persona''. Calënder 1986, pl. 109.
* ''La majera marueies de nosc tëmps''. Calënder 1986, pl. 149.
* ''La mueia de n preve cun n mut de 13 ani''. Calënder1984, pl. 50.
* ''L'oma y si pop perdù''. Calënder 2009, pl. 202.
* ''Mont de Sëuc (poejia)''. Calënder 1986, pl. 154.
* ''Mueies y legrëzes de nosc tieres''. Calënder 1993, pl. 64.
* ''N lecurdanza da Lidi Riffesser-Moroder de Pigon''. Calënder 2010, pl. 184.
* ''N majer da cësa Calënder''. 2008, pl. 225.
* ''Na gran lum vënc la mort''. Calënder 2005, pl. 172.
* ''Paravis Europa''. Calënder 2010, pl. 155.
* ''Persona y cultures''. Calënder 2013, pl. 129.
* ''Pesc o apocalisse?''. Calënder 2010, pl. 144.
* ''Pitla ciantia da Nadel''. Calënder 1989, pl. 53.
* ''Pitli tieres da temëi''. Calënder 2008, pl. 202.
* ''Prei zacan y aldidancuei''. Calënder 1992, pl. 68.
* ''Prevesc de y te Gherdëina''. Calënder 2009, pl. 163.
* ''Prima pert dla &quot;Pitla marueies te verzon''. Calënder 2006, pl. 40.
* ''Quo vadis, Domine?''. Calënder 2010, pl. 47.
* ''Sa Crist da [[Pilat]] y ju n Bierjun''. Calënder 1989, pl.  165.
* ''San Arnold Janssen, l “pere” de San Ujep Freinademetz''. Calënder 2004, pl. 50.
* ''San Durich''. Calënder 1994, pl. 46.
* ''Segonda pert dla &quot;Pitla marueies te verzon''. Calënder 2006, pl. 54.
* ''Spediei - vita, sanità, mprescions''. Calënder 2011, pl. 236.
* ''Sun l Königsanger ai 5 de jené''. Calënder 2011, pl. 175.
* ''Terza pert dla &quot;Pitla marueies te verzon''. Calënder 2006, pl. 79.
* ''Tieres ntëur cësa''. Calënder 2009, pl. 147.
* ''Tl luech de papa Giuani Paul I.''. Calënder 1987, pl. 111.
* ''Toleranza?''. Calënder 2011, pl. 202.
* ''Vester da cësa''. Calënder'  2008, pl. 58.
* ''Zeche de bel iel dlonch''. Calënder 2007, pl. 96.

=== La Usc di Ladins ===
Truepes scric tla [[La Usc di Ladins|Usc di Ladins]] ie te forma de poejia.
* ''Curnacins da mont.'' Usc 15.7.1987, pl. 23.
* ''L’eves.'' Usc 1.7.1982, 16.
* ''L lëuf.'' Usc 1.2.1983, 27.
* ''Pasca.'' Usc 1.4.1983, 18.
* ''L Crist te stua.'' Usc 1.6.1983, 19.
* ''La Crëusc pra streda.'' Usc 1.6.1983, 22. 
* ''L crist de Sëura Sas.'' Usc 1.9.1983, 20.
* ''L angiul da Nadel.'' Usc 1.12.1983, 25.
* ''L ann nuef.'' Usc 1.1.1984, 25.
* ''15 d’agost, mé Ferragosto?.'' Usc 1.8.1984, 30. Autonn (Herbst). In: Usc 1.11.1984, 2.
* ''Carnescià – bal dla mascres.'' Usc 1.2.1985, 1.
* ''L pitl pop mëi nasciù.'' Usc 1.3.1985, 17.
* ''Pasca sul mont.'' Usc 1.4.1985, 27.
* ''Juebia dai Andli.'' Usc 1.6.1985, 19.
* ''La Rondules.'' Usc 1.8.1985, 7.
* ''Man stluta.'' Usc 15.11.1985, 14.
* ''L di plu curt dl ann. Daujin al bòsch.'' Usc 15.12.1985, 24.
* ''La nëif.'' Usc 1.1.1986, 21.
* ''Crist y anticrist.'' Usc 1.3.1986, 22.
* ''Ciampana da Pasca.'' Usc 15.3.1986, 16.
* ''La nëif se nva.'' Usc 1.4.1986, 18.
* ''La terza persona te Die.'' Usc 15.5.1986, 25.
* ''Dal pué al crëscer.'' Usc 1.6.1986, 26.
* ''Bera Ferdinand da Pigon.'' Usc 1.8.1986, 3.
* ''L viërc.'' Usc 1.8.1986, 8.
* ''Anda Gretl da Luca.'' In: Usc 15.9.1986, 20.
* ''Avënt.'' Usc 1.12.1986, 35.
* ''Pesc per l Ann Nuef.'' Usc 1.1.1987, 10.
* ''L mandl de nëif.'' Usc 1.2.1987, 26.
* ''Daduman.'' Usc 1.3.1987, 19.
* ''Fiër laurà tl fuec.'' Usc 15.3.1987, 8.
* ''La primes che l à udù.'' Usc 15.4.1987, 27.
* ''Sumënza.'' Usc 15.4.1987, 33.
* ''La Madona de Lourdes.'' Usc 15.5.1987, 31.
* ''L ann dla Madona.'' Usc 15.6.1987, 5.
* ''Ora per l mont.'' Usc 1.7.1987, 33.
* ''Lech Pisciadù – uedl de Mëisules.'' Usc 1.9.1987, 11. 
* ''L gial.'' Usc 15.9.1987, 4.
* ''Chël dala crama.'' Usc 15.10.1987, 27.
* ''Al pere y al ’oma.'' Usc 15.11.1987, 13.
* ''Tëmp de Nadel.'' Usc 15.12.1987, 27.
* ''ie vel pa deplu?.'' Usc 15.1.1988, 15.
* ''Plueia che fej bon.'' Usc 1.4.1988, 17.
* ''Rij pa la Madona?.'' Usc 1.5.1988, 8.
* ''Ciavei.'' Usc 1.9.1988, 25.
* ''Chël ne ëssi nia cherdù.'' Usc 1.5.1989, 28.
* ''Dut se muda perdù ne va nia.'' Usc 15.5.1989, 28.
* ''Tarluies.'' Usc 15.10.1989, 27.
* ''Europa.'' Usc 25.1.1991, 5.
* ''Do la viëra.'' Usc 8.3.1991, 2.
* ''La persona y l Criadëur.'' Usc 21.12.1991, 6.
== Bibliografia ==
* Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: ''Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei''. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 230.
* [[Rut Bernardi]], [[Paul Videsott]]: ''Geschichte der ladinischen Literatur. Ein bio-bibliographisches Autorenkompendium von den Anfängen des ladinischen Schrifttums bis zum Literaturschaffen des frühen 21. Jahrhunderts''. [[Prejentazion dla seria: Scripta Ladina Brixinensia|Scripta Ladina Brixinensia]] 3. Bulsan 2013. ISBN 978-88-6046-060-8 (tudësch) pl. 671-676.
* La Union di Ladins de Gherdëina: ''Lecurdanza dla muniga Edberte (Eveline) Moroder de Trinadeianesc''. Calënder de Gherdëina 2014, pl. 217.

{{DEFAULTSORT:Moroder, Edberte}}
[[Categoria:Fëna]]
[[Categoria:Scritëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Edgar]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>3daxyedd4iuzegpus4j7ny78ngkfpmq</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Siegfried Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>20999</id>
    <revision>
      <id>251748</id>
      <parentid>241842</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:40:02Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251748</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="9422" sha1="47r509joru96rhios3l7kgjvywycujt" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Siegfried Moroder
|Auter inuem            =  
|Foto                   = Hl._Petrus_Siegfried_Moroder_O1.jpg 
|Descrizion foto        = Statua de San Piere cun si atribuc: gial, tleves y curona dl papa dl 1955 a Minca.
|Nasciù/da              = 19 auril 1911 a Urtijëi
|Mort/a                 = 16 jené 1989 a [[Riedering|Riedering-Wolferkam]], Oberbayern
|Suplì/da               = Neukirchen am Simssee (Riedering) 
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Scultëur de ert sacra
|Operes cunesciudes     =  
|Muvimënt               = 
|Fëna               = Anna Pescosta
|Firma                  = 
}}

'''Siegfried Moroder''' (* 19 de auril [[1911]] a [[Urtijëi]]; † 16 de jené [[1897|1989]] a [[Riedering]]-Wolferkam, Oberbayern) ie stat n [[scultëur]] de [[Gherdëina]] che se à lascià ju tla [[Germania]].

== Biografia ==
Siegfried Moroder ie stat l mut de Josefine Leimstädtner (1888-1959) de [[Maran]] y dl scultëur [[Rudolf Moroder|Rudolf Moroder de Lenert]]. Ence si fra Rudolf Moroder Rudolfine ie stat scultëur, maester de [[Scola d'Ert Urtijëi|Scola d'Ert]] y ambolt de Urtijëi. Si sor fova la muniga [[Annemarie Moroder]]. L à studià tla Scola d'Ert de Urtijëi sota i professëures Adolf Keim, Ludwig Moroder y [[Guido Balsamo Stella]].
Tl 1933 à Siegfried giatà n stipendium per studië a [[Roma]] do che l ova bel fat mostres a [[Bulsan]], [[Firenze]], [[Milan]] y [[Bari]].

Cun 25 ani iel pona jit tla Cademia de [[Minca]] cun i professëures Hermann Hahn y Joseph Wackerle.

Ntan si studi ovel cunesciù l pater gejuit Alfred Delp y tres ël ovl cunesciù l luech Wolferkam tl Chiemgau ulache l ie pona jit a sté tl 1957.
Ël à abù cuntat cun i architec Theo Pabst, Sep Ruf y Hansjakob Lill.

Tl 1942 se al maridà cun Anna, na muta dl scultëur [[Vigil Pescosta]]&lt;ref&gt;Iosl d'Alësc: ''Bera Vigil Pescosta. Nosc artist''. Calënder de Gherdëina 1976 pl. 52&lt;/ref&gt;. Dal 1943 iel stat saudé tla Talia cun la  armeda tudëscia.  Ti ani 1943-1946 ie nasciudes la mutans Christa y Brigitte y l mut Michael.

Tl 1978 ie morta si fëna Anna y tl 1989 iel mort te n [[aiët]] do che l cuer se ova fermà. L ie suplì a Neukirchen am Simssee, na frazion de Riedering.

== Lëures ==
L plu gën ziplova Siegfried tl lën ma l à nce laurà tl sas. L à nce fat [[dessënies]] per mosaics y per vieresc de dlieja de [[scipa]].
;Te Gherdëina
* Pultret a relief dl pluan de Urtijëi Franz Anderlan tla [[curtina de Urtijëi]].
* Madona cun Bambin de lën de zirm, taià sun Resciesa sala 10a Stazion,  metuda su sul parëi dla Gran Fermeda dai fredesc Siegfried y Rudi Moroder adum cun [[Vinzenz Peristi|Zenz Peristi]], [[Batista Vinatzer|Batista de Val]], Giuani da Stufan, [[Peter Demetz-Fëur|Peter da Fëur]], [[Luis Piazza|Luis da Cudan]] y Albin Mussner&lt;ref&gt;''Siegfried Moroder, scultëur y artist''. Calënder de Gherdëina  1991, pl. 51. Foto.&lt;/ref&gt;.
* Tl 1973 à Siegfried Moroder metù sun Pic l lëur “Resurezion” brujà dal tëune&lt;ref&gt;''Siegfried Moroder, scultëur y artist1911 - 1989''. Calënder de Gherdëina 1991, 55.&lt;/ref&gt;.

;Ora de Gherdëina
* Ultima Cëina, 1952, relief de bront, 35 cm x 50 cm (Kunstverlag Ettal)
* San Piere, 1955, olm, 280 cm, Erzbischöfliches Ordinariat Minca, Maxburg
* Crëusc d'autere, 1956, dlieja Don Bosco [[Germering |Germering/Unterpfaffenhofen]] (Münchner Katholische Kirchenzeitung 5/2022)
* Pietà, 1957, lën, dlieja dla pluania San Ujep [[Neuhaus a.Inn|Neuhaus am Schliersee]] [http://sw.tourim.com/kirchen.html (Schliersee: Kirchen)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220630065254/http://sw.tourim.com/kirchen.html |date=2022-06-30 }}
* Crëusc d'autere, 1958, rëur, 6 m, dlieja dla pluania San Augustinus Minca-Trudering.
* San Lantpert de Freising, 1959, rëur, 3 m., depënt; Madona, 120 cm, 1960, dlieja dla pluania San Lantpert Minca.
* [https://www.pfarrgemeinde-unterneukirchen.de/kirchen/christkoenigskirche.html Crëusc d'autere, 4,5 m. y Madona cun Bambin , 1962, dlieja dla pluania Cristo Re Unterneukirchen, Landkreis Altötting] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220623064544/https://www.pfarrgemeinde-unterneukirchen.de/kirchen/christkoenigskirche.html |date=2022-06-23 }}.
* [https://www.erzbistum-muenchen.de/pfarrei/pv-st-clemens-st-vinzenz-muenchen/cont/56943/ Persona sota la Crëusc, Crëusc d'autere, 1962, rëur, 5 m, dlieja dla pluania San Vinzenz Minca].
* Crëusc d'autere, 1962, dlieja de pluania San Ujep ([[Nördlingen]]).
* Tabernacul cun lën dla vita, 1962, bront (de Siegfried Moroder y Manfred Bergmeister), dlieja de pluania San Ujep (Nördlingen).
* Bon Paster, 1963, bront, 250 cm, dlieja de pluania Bon Paster [[Altenstadt|Altenstadt/Iller]].
* Wandmosaik mit Kreuzwegmotiven, 1963, dlieja de pluania St. Sebastian (München).
* Filiol prodigo, 1965, 160 cm, rëur, dlieja de pluania Gran Santa Maria [[Riedering]].
* Cater vieresc de dlieja, 1968, Sebastianeum [[Bad Wörishofen]].
* [http://www.schwabenmedia.de/Kirchen/Kaufbeuren/Heilige-familie.php Crëusc cun jënt, 1970, 6 m, dlieja de pluania Santa Familia [[Kaufbeuren]]].
* [https://www.erzbistum-muenchen.de/PV-Riedering/schmerzhafte-kapelle/94544 Pietà, capela dla Madona Duiëusa [[Söllhuben|Söllhuben-Riedering]]].
* Plata de fòssa per [[Carl Orff]], 1982, cunvënt de [[Andechs]].
* Plata de fòssa per Clemens August cardinal von Galen, dom de [[Münster]].
* [https://www.erzbistum-muenchen.de/PV-Riedering/wallfahrtskirche-maria-stern/94540 Bust de bront Alfred Delp, dlieja Maria Stern, [[Neukirchen|Neukirchen am Simssee]]].
* Un di ultimi lëures fova 15 stazions per l troi de meditazion a  Violau (Bayern).

== Mostres ==
* Gauausstellungen Tirol-Vorarlberg a [[Dispruch]] 1940-1944. Siegfried Moroder a metù ora dal 1940 al 1943 pra chësta mostra adum cun [[Raimund Mureda]] (Moroder), [[Albino Pitscheider]], [[Vinzenz Peristi]], [[Otto Moroder]], [[Hermann Moroder]] y Engelbert Perathoner&lt;ref&gt;[https://www.helmuth-oehler.at/userfiles/downloads/Helmuth%20Oehler,%20Skulptur%20im%20Nationalsozialismus%20in%20Tirol.%20Ein%20Überblick,%20Innsbruck%202018..pdf Helmuth Oehler: ''Skulptur im Nazionalsozialismus in Tirol. Ein Überblick''. Da Wolfgang Meighörner (Hrsg.): ''Zwischen Ideologie, Anpassung und Verfolgung. Kunst und Nationalsozialismus in Tirol''. Catalog dla mostra tl Landesmuseum Ferdinandeum a Dispruch 2019 pl. 164-179 (tudësch).]&lt;/ref&gt;. 

&lt;gallery&gt;
Bischof Lantpert von Siegfried Moroder 1.jpg|San Lantpert, vëscul de [[Freising]], 1959, lën de [[Rëur|rëur]], 3 m, dlieja [[San Lantpert, Minca.
Madonna mit Kind von Siegfried Moroder 1.jpg|Madona cun Bambin, 1959, 120 cm, lën de rëur, dlieja San Lantpert, Minca.
Mensch unterm Kreuz St. Vinzenz München.jpg|Persona sota la Crëusc, 1963, lën de rëur, 4 m, dlieja San Vinzenz, Minca.
&lt;/gallery&gt;

== Bibliografia ==
* ''Siegfried Moroder, scultëur y artist''. Calënder de Gherdëina  1991, pl. 50-55.
* Karl Busch: ''Siegfried Moroder – Der Bildschnitzer''. In: Das Münster. Zeitschrift für christliche Kunst und Kunstwissenschaft, 7.1954, 1/2, pl. 39–41
* Catalog: ''Arte Liturgica.'' In: ''Germania 1945–1955.'' Lateranpalast, Roma 1955.
* ''Kirchliche Kunst.'' in: ''Der Feuerreiter.'' Köln 17. September 1955.
* Hugo Schnell: ''Siegfried Moroder''. In: Das Münster. Zeitschrift für christliche Kunst und Kunstwissenschaft, 12.1959, pl. 278–279
* ''Neue Werke deutscher Bildhauer.'' In: ''Das Münster. Zeitschrift für christliche Kunst und Kunstwissenschaft.'' Heft 7–9, 1959.
* Frank Dambeck: ''Das Antlitz des Herrn.'' In: ''Münchner katholische Kirchenzeitung.'' 9 de jené 1961.
* Hugo Schnell: ''Neue Kirchenbauten in Süddeutschland.'' In: ''Das Münster, Zeitschrift für christliche Kunst und Kunstwissenschaft.'' Jahrgang 16, 1963.
* Hugo Schnell: ''Das Münster, Zeitschrift für christliche Kunst und Kunstwissenschaft.'' Jahrgang 18, 1965.
* Charlotte Siemer: ''Siegfried Moroder – Monumentalität aus der Stille.'' In: ''Münchner katholische Kirchenzeitung.'' 25 de auril 1971.
* Galerie Eichinger: ''Südtiroler Maler und Bildhauer der Gegenwart.'' Katalog der Verkaufsausstellung. Minca 1972.
* Carl Schuster: ''Monumentalität in der Bildkraft.'' In: ''Dolomiten.'' 1973.
* Annelies Schlickenrieder: ''Wenn schon Kreuze, dann mussten es österliche sein.'' In: ''Münchner katholische Kirchenzeitung.'' 4 de juni 1989.
* Thieme-Becker: ''Allgemeines Lexikon der bildenden Künstler des 20. Jahrhunderts.'' Band 3, Leipzig 1956, pl. 427.
* Edgar Moroder: ''Ergänzungsstudie zum Moroder-Familienbuch.'' [http://www.moroderfamily.com/book-moroder-2/the-moroder-book-two.pdf Moroderfamily.com pdf online, pl. 128-130.]
* [https://www.helmuth-oehler.at/userfiles/downloads/Helmuth%20Oehler,%20Die%20Fremden%20und%20das%20Fremde%20im%20Tiroler%20Kunstgeschehen%20des%2018.%20Jahrhunderts,%202016.pdf Helmuth Oehler: ''Skulptur im Nationalsozialismus in Tirol ein Überblick'' (tudësch)]

== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Weblinks ==
* [[Commons:Category:Siegfried Moroder|Lëures de Siegfried Moroder sun Commons]]
* [http://siegfried-moroder.de/ 14 lëures de Siegfried Moroder]
{{DEFAULTSORT:Moroder, Siegfried}}
[[Categoria:Uem]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Siegfried]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>47r509joru96rhios3l7kgjvywycujt</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Philomena Prinoth Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>21005</id>
    <revision>
      <id>251731</id>
      <parentid>236941</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:25:43Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251731</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3256" sha1="amk0q24w9c2qqd9kla8bwjr3meg2o5x" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
 
'''Philomena Prinoth Moroder''' (* [[11 de utober]] 1860 a [[Maran]];† [[31 de jené]] [[1920]] a Urtijëi) ie stata na scritëura te Gherdëina de n diare.
== Biografia ==
Ëila ie nasciuda a Maran da pere y loma de Gherdëina che fova marcadënc te na butëiga sot ai ghebelbri for a a Maran. Iló ala fat nce la scoles y finà via si studesc pra l istitut &quot;Englischen Fräulein&quot;.  A Maran ala cunesciù l dutor Konrad Moroder de Janmatie (1849-1919) che laurova iló tl spedel&lt;ref&gt;[[Edgar Moroder]]: ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, p. 226–229 [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Liber Moroder]&lt;/ref&gt;. 
Ëi ie po unic te Gherdëina a sté tla cësa che sën se tlama Columbia tla streda Stufan a Urtijëi.  I à abù 13 fions, 6 mutans y 7 mutons. De chisc ie 6 morc da pitli , na muta Adelheid cun 16 ani y n mut Franz Gottfried tumà tla viëra.
Si uem fova dutor ma l tenia nce na pitla apotech ulache la fëna ti judova.

L diare de Philomena Prinoth ie scrit per tudësc y va dal 1885 al 1920. La trascrizion tudësca publicheda dl 2018 ie de 580 plates. L diare dà na bona vijion de coche fova la vita te si familia y la vita soziela te Gherdëina. Si nepota fova la maestra y scritëura [[Elsa Runggaldier|Elsa Runggaldier]] che à dat ora la traduzion ladina te n liber&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]] (traduzion): ''Lecurdanzes de Lava, diare ntan la prima viëra de Philomena Prinoth Moroder''. Union di Ladins de Gherdëina, 1978.&lt;/ref&gt;  y publicà sun La Usc di Ladins tl 1976 pertes dl diare de Philomena scrites ntan la Gran Viera.

== Scric publichëi ==
* [[Elsa Runggaldier]] (traduzion): ''Lecurdanzes de Lava, diare ntan la prima viëra de Philomena Prinoth Moroder''. Union di Ladins de Gherdëina, 1978&lt;ref&gt;[[Rut Bernardi]], [[Paul Videsott]]: ''Geschichte der ladinischen Literatur. Ein bio-bibliographisches Autorenkompendium von den Anfängen des ladinischen Schrifttums bis zum Literaturschaffen des frühen 21. Jahrhunderts.'' Scripta Ladina Brixinensia 3. Bulsan 2013. ISBN 978 88 6046 060 8 (tudësch) pl. 626-628. N valgun pec da liejer per ladin.&lt;/ref&gt;.
* Margareth Runggaldier Mahlknecht: ''Wenn doch endlich Frieden wäre! Aus dem Tagebuch der Filomena Prinoth-Moroder, Gröden 1914–1920''. Folio Verlag, Bulsan ISBN 978-3-85256-666-5.
* Marion Ladurner, Oswald Überegger: ''Mein Gröden. Die Tagebücher der Filomena Prinoth-Moroder (1885–1920)''. Universitätsverlag Wagner Dispruch 2018, ISBN 978 3703010675.

== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Weblinks ==
* [https://storiaeregione.eu/it/news-eventi/leggi/mein-groeden-die-tagebuecher-der-filomena-prinoth-moroder-1885-1920 Associazione Geschichte und Region / Storia e regione]
== Bibliografia ==
* [[Ingrid Runggaldier]]: ''Prejentazion di diares de Filomena Prinoth-Moroder''. [[La Usc di Ladins]] Nr. 45 — 19 de november 2021, pl. 12.

[[Categoria:Fëna|Prinoth, Philomena]]
[[Categoria:Persones de Gherdëina|Prinoth, Philomena]]
[[Categoria:Scritëures de Gherdëina|Prinoth, Philomena]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Prinoth, Philomena]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>amk0q24w9c2qqd9kla8bwjr3meg2o5x</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Wolfgang Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>22876</id>
    <revision>
      <id>251741</id>
      <parentid>250496</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:35:37Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251741</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8481" sha1="elcgzxaffjo76o1bbmlh3m5t4s13sry" xml:space="preserve">{{gherdëina}}[[File:Wolfgang-Moroder.jpg|thumb|Wolfgang Moroder]]'''Wolfgang Moroder''' (*1947 tla [[cësa Rusina]] a [[Urtijëi]]) ie n [[dutor]] de [[Gherdëina]]. Si oma fova [[Paula Grossrubatscher]] y si pere [[Alex Moroder]]. Si nëinesc fova da pert dl pere [[Adele Moroder]] y [[Ludwig Moroder]], da pert de si oma Marianna Kostner y [[Josef Grossrubatscher]]. Ël à laurà giut alalongia coche [[dutor dl’ëiles]] tl [[spedel de Bulsan]]. Sëurapro al ënghe contribuì al stravardé de la [[lingaz ladin|rujeneda]] y [[cultura ladina]] tres si mpëni coche presidënt dl [[Museum Gherdëina]] dal 2006 al 2018. Dal 2022 incà iel n cumëmber d'unëur dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]&lt;ref&gt;Paulina Moroder: ''[[Moroder/Laudatio|Laudatio a Wolfgang Moroder]] Paulina Moroder dl Museum Gherdëina à prejentà la persona y l lëur fat dal unerà per la cultura ladina''. La Usc di Ladins  Nr. 17 — 06 de mei 2022, pl. 22-23. &lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;Union di Ladins de Gherdëina: ''Roland Verra y Wolfgang Moroder cumëmbri d'unëur dla ULG''.  [[Calënder de Gherdëina]] 2023, pl. 58-63.&lt;/ref&gt;.
[[File:Cumité Radio Ladin de Gherdëina sul Sela.jpg|miniatura|alt=L Cumité Radio Ladin sul jëuf dl Sela. Da man ciancia: Alex Moroder, Josl Bernardi, Wolfgang Moroder y Bruno Moroder .|L Cumité Radio Ladin sul jëuf dl Sela. Da man ciancia: [[Alex Moroder]], Josl Bernardi, Wolfgang Moroder y [[Bruno Moroder]].]]
Bele tl 1996 ova Wolfgang Moroder metù su na plata sun si familia y sun Gherdëina da cialè tl Internet. L fova una dla primes, sce no la prima de Gherdëina, y la ie [https://web.archive.org/web/20160304171142/http://lusenberg.com/ da udëi tlo]. 
== Lëur sun la Wikipedia ladina ==
Moroder ie ënghe un di majeri contribuenc a la [[Wikipedia Ladina]] ulache l à scrit l majer numer de articuli sun tematiches de [[Gherdëina]], dantaldut sun persunaliteies&lt;ref&gt;Sofia Stuflesser: ''Wikipedia ladina. Na ntervista a Wolfgang Moroder y a Alexander Senoner''. Calënder de Gherdëina 2023, pl. 184-190.&lt;/ref&gt;. 

== Lëur da fotograf ==
Moroder ie un di majeri contribuenc, dessegur de [[Südtirol]], a [[Wikimedia Commons]], ulache dal 2010 incà al ciarià su ntëur a 8000 fotos che l à fat.&lt;ref&gt;[[c:User:Moroder|Plata de Moroder sun Wikimedia Commons]]&lt;/ref&gt; I motifs de la fotos ie dantaldut [[architetura]], [[paesaj]] y [[ert]]. Na gran pert de chësta fotos adrovel per i articuli che l scrij sun Wikipedia. Autres vën ënghe adurvedes da autra Wikipedies te autra rujenedes. La majera pert de la fotos de luesc o jënt de Gherdëina sun Wikimedia ie sies.&lt;br&gt;Tres si lëur da dutor dl’ëiles ie Moroder stat bon de fé n video tres [[ultrasonn]] de n [[fetus]] che [[svanidlé|svanidlea]]. Veldadetel ne fova mo mei stat tëut su tres na camera y l video ova fat la raida dl mond.&lt;ref&gt;{{cite web |url=https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2012/nov/21/yawning-in-womb-healthy-babies-2 |title=Yawning in womb could be used as baby health indicator |work=[[The Guardian]] |first=Ian |last=Sample|date=21 Nov 2012 |access-date=8 juni 2022}}&lt;/ref&gt;

[[File:Fetal yawning 4D ultrasound ecografia 4D Dr. Wolfgang Moroder.theora.ogv|thumb|L video de n fetus che [[svanidlé|svanidlea]]. N video de Moroder che à fat la raida dl mond.]]
== Publicazions ==
* ''400 ani do la mort de Michelangelo.'' [[Nos Ladins|Nëus Ladins]], 1. d'auril 1964, pl 6-7.
* ''D'instà cun i ski.'' Nëus Ladins, 1. d'agost 1964, pl.4.
* ''Festival dla usanzes y trochtes ladines.'' Nos Ladins, 15 d'agost 1964, pl. 1-2.
* ''Na bela seira cun Marcosignori y Kaleta.'' Nëus Ladins, 15 d'agost 1964, pl. 3-4.
* '''L Museum de Gherdëina tla Cësa di Ladins de Urtijëi''. Nos Ladins, 1. setember 1964, pl. 1-2.
* '''L President dl Cunsëi di Ministri on. Aldo Moro a Urtijëi''. Nëus Ladins, 1. setember 1964, pl. 2.
* ''La mostra ambulonta de vita, cultura y rusneda.'' Nos Ladins, 15 de setember 1964, pl. 1.
* '''L II° di culturel academich ladin.'' Nous Ladins, 1. de utober 1964, pl. 1-3.
* ''IV^ Festa de usanzes y trochtes ladines.'' Nos Ladins, 15 de agost 1965, pl. 1-2.
* ''5 ani Museum de Gherdëina.'' Nëus Ladins, 15 de agost 1965, pl. 3-4.
* ''Na sëira aliegra cun Gervasio Marcosignori, Brunella y &quot;The Kings&quot;, Gerta Mall y Sergio Modesto''. Nëus Ladins, 15 de agost 1965, pl. 4-5.
* ''Pensieres y cunscidrazions sul 3° dé cultural ladin.'' Nos Ladins, 1. de otober 1965, pl. 1-2.
* ''Tulan pert ai studi cristiani.'' Nëus Ladins, 1. de otober 1965, pl. 2-3.
* ''La nueva scoles medies Urtijëi''. Nos Ladins, 1. de messé 1966, pl. 1-2.
* ''Viac culturel di studënc de Gherdëina ti Grijons''. Nëus Ladins, 15 de agost 1966, pl. 5, 15 utober, pl. 3-4, 1. november 1966, pl. 7-8; [[Calënder de Gherdëina]] 1968, pl. 35-40.
* ''Cunvenidi studenc' universiteres dla &quot;Sūdtiroler Hochschūlerschaft.&quot;'' Nëus Ladins 1. de utober 1968, pl. 3-4.
* Delucca Adolf, Moroder Wolfgang: ''Corso di ecografia in ostetricia e ginecologia''. Arti Grafiche Vallagarina, Calliano, 1988. ISBN 88 7024 337 0.
* ''Bera Sepl Moroder da Jumbiërch''. Calënder de Gherdëina 2009, pl. 154-159.
* ''Scultëures de Gherdëina jic ora de nosta valeda: Marcion Malsiner a Unieja''. Calënder de Gherdëina 2011, pl. 183-185
* Edgar Moroder, Wolfgang Moroder: ''Die Antonius Kirche in St. Ulrich.'' Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi 2019, ISBN 978-88-944968-0-2 (tudësch).
* Emanuele Roncalli, Sandra Morelli: ''Brescia insolita e segreta''. Jonglez 2021, ISBN 978 2361955342 (fotos).
* Christian Ronchin: ''Brescia Grand Tour.'' Edizioni Chartesia, Treviso 2022, ISBN: 978 8899786366 (fotos).
* ''Maria Ursula (Mariëusa) Welponer, antenata de truepa families a Urtijëi.'' Calënder de Gherdëina 2025, pl. 110-113.
* ''Giuani Enrich (1881 - 1979), scultëur te Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 2025, pl. 164-165.
* ''Norbert Moroder de Lenert, scultëur y uem de cultura.'' Calënder de Gherdëina 2025, pl. 222-223.

== Liams y ntervistes online==
David Lardschneider: ''&quot;Ce bel canche l nasc na persona!&quot;''. La Usc di Ladins nr. 37, 24 de setember 2005.
*[[c:User:Moroder|Wolfgang Moroder sun Wikimedia Commons]]
* [http://www.tmltv.it/video_on_demand.php?id_menu=65&amp;id_video=60325&amp;pag= Wolfgang Moroder spiega Wikipedia sul TV TGA (Ai 8 de agost 2021 - scumëncia al menut 6.45)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210824153014/http://www.tmltv.it/video_on_demand.php?id_menu=65&amp;id_video=60325&amp;pag= |date=2021-08-24 }}
* Wolfgang Moroder sun &quot;Dai Crëps dl Sela&quot; [http://www.raibz.rai.it/feed.php?id=18 Trei ntervistes con Ivan Senoner ai 30 de lugio, 8 de agost y 15 de agost 2021]
* Sun '''TV Mediateca Rai Ladinia'''
:[http://www.raibz.rai.it/la/index.php Ntervista ai 06-05-2021 20:55 Scenar ert y cultura: I Schuhplattler, scumëncia al al menut 7.00 Wolfgang Moroder]
* [https://autonomiae.bz.it/it/testimonianze/ Wolfgang Moroder rejona sun l'autonomia.]
* [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2022/12/tra-cripl-storica-rudolf-moroder-da-lenert-0c358f15-73ba-498f-bf5f-1ff9002985e9.html Ntervista sun TRAIL sula cripl de Rudolf Moroder Lenert ai 23 de dezëmber 2022.]
* Ntervista cun Oswald sun Radio Gherdëina: Cripl de Rudolf Moroder ai 23 de dezëmber 2022.
* [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscions?ewald-moroder-ciaculea-cun#anchor-sendung Ntervista cun Ewald Moroder sun Radio Gherdëina ai 17 de jené 2023]
* Ntervista cun Bruno Maruca: ''Scultëures storics de Gherdëina''. La Usc di Ladins, 12 de mei 2023, pl. 25.
* [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2024/01/cripl-museum-gherdeina-36ba1821-4214-49eb-a737-c193117aa8f6.html?nxtep TRAIL sun la cripl de Nadel De Rudolf Moroder Lenert depënta da Josef Moroder Lusenberg|Ntervista TRAIL sun la cripl de Nadel De Rudolf Moroder Lenert depënta da Josef Moroder Lusenberg]
*[https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2024/02/trail-taa-web--1302-trail-2200-s-radio-ladin-b62d22b0-fe37-4a43-b8fd-34a7a93b08f3.html Storia dl Radio Ladin de Gherdëina - TRAIL.]
* Scutëde su, jënt conta dla vita da zacan Wolfgang Moroder dl Rusina sun [[Radio Gherdëina Dolomites|Radio Gherdëina]].
** [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscion?id=6633 1. pert]
** [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscion?id=6658 2. pert]
** [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscion?id=6684 3. pert]

== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Cëla nce ==
* [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia%20Blog/Drafts/Moroder%20profile Profil de Wolfgang Moroder sun Wikimedia Commons. ]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>elcgzxaffjo76o1bbmlh3m5t4s13sry</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251742</id>
      <parentid>251741</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:37:40Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251742</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8544" sha1="t2h1wb2mp8irh12up5pn7s80xo0w4vh" xml:space="preserve">{{gherdëina}}[[File:Wolfgang-Moroder.jpg|thumb|Wolfgang Moroder]]'''Wolfgang Moroder''' (*1947 tla [[cësa Rusina]] a [[Urtijëi]]) ie n [[dutor]] de [[Gherdëina]]. Si oma fova [[Paula Grossrubatscher]] y si pere [[Alex Moroder]]. Si nëinesc fova da pert dl pere [[Adele Moroder]] y [[Ludwig Moroder]], da pert de si oma Marianna Kostner y [[Josef Grossrubatscher]]. Ël à laurà giut alalongia coche [[dutor dl’ëiles]] tl [[spedel de Bulsan]]. Sëurapro al ënghe contribuì al stravardé de la [[lingaz ladin|rujeneda]] y [[cultura ladina]] tres si mpëni coche presidënt dl [[Museum Gherdëina]] dal 2006 al 2018. Dal 2022 incà iel n cumëmber d'unëur dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]&lt;ref&gt;Paulina Moroder: ''[[Moroder/Laudatio|Laudatio a Wolfgang Moroder]] Paulina Moroder dl Museum Gherdëina à prejentà la persona y l lëur fat dal unerà per la cultura ladina''. La Usc di Ladins  Nr. 17 — 06 de mei 2022, pl. 22-23. &lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;Union di Ladins de Gherdëina: ''Roland Verra y Wolfgang Moroder cumëmbri d'unëur dla ULG''.  [[Calënder de Gherdëina]] 2023, pl. 58-63.&lt;/ref&gt;.
[[File:Cumité Radio Ladin de Gherdëina sul Sela.jpg|miniatura|alt=L Cumité Radio Ladin sul jëuf dl Sela. Da man ciancia: Alex Moroder, Josl Bernardi, Wolfgang Moroder y Bruno Moroder .|L Cumité Radio Ladin sul jëuf dl Sela. Da man ciancia: [[Alex Moroder]], Josl Bernardi, Wolfgang Moroder y [[Bruno Moroder]].]]
Bele tl 1996 ova Wolfgang Moroder metù su na plata sun si familia y sun Gherdëina da cialè tl Internet. L fova una dla primes, sce no la prima de Gherdëina, y la ie [https://web.archive.org/web/20160304171142/http://lusenberg.com/ da udëi tlo]. 
== Lëur sun la Wikipedia ladina ==
Moroder ie ënghe un di majeri contribuenc a la [[Wikipedia Ladina]] ulache l à scrit l majer numer de articuli sun tematiches de [[Gherdëina]], dantaldut sun persunaliteies&lt;ref&gt;Sofia Stuflesser: ''Wikipedia ladina. Na ntervista a Wolfgang Moroder y a Alexander Senoner''. Calënder de Gherdëina 2023, pl. 184-190.&lt;/ref&gt;. 

== Lëur da fotograf ==
Moroder ie un di majeri contribuenc, dessegur de [[Südtirol]], a [[Wikimedia Commons]], ulache dal 2010 incà al ciarià su ntëur a 8000 fotos che l à fat.&lt;ref&gt;[[c:User:Moroder|Plata de Moroder sun Wikimedia Commons]]&lt;/ref&gt; I motifs de la fotos ie dantaldut [[architetura]], [[paesaj]] y [[ert]]. Na gran pert de chësta fotos adrovel per i articuli che l scrij sun Wikipedia. Autres vën ënghe adurvedes da autra Wikipedies te autra rujenedes. La majera pert de la fotos de luesc o jënt de Gherdëina sun Wikimedia ie sies.&lt;br&gt;Tres si lëur da dutor dl’ëiles ie Moroder stat bon de fé n video tres [[ultrasonn]] de n [[fetus]] che [[svanidlé|svanidlea]]. Veldadetel ne fova mo mei stat tëut su tres na camera y l video ova fat la raida dl mond.&lt;ref&gt;{{cite web |url=https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2012/nov/21/yawning-in-womb-healthy-babies-2 |title=Yawning in womb could be used as baby health indicator |work=[[The Guardian]] |first=Ian |last=Sample|date=21 Nov 2012 |access-date=8 juni 2022}}&lt;/ref&gt;

[[File:Fetal yawning 4D ultrasound ecografia 4D Dr. Wolfgang Moroder.theora.ogv|thumb|L video de n fetus che [[svanidlé|svanidlea]]. N video de Moroder che à fat la raida dl mond.]]
== Publicazions ==
* ''400 ani do la mort de Michelangelo.'' [[Nos Ladins|Nëus Ladins]], 1. d'auril 1964, pl 6-7.
* ''D'instà cun i ski.'' Nëus Ladins, 1. d'agost 1964, pl.4.
* ''Festival dla usanzes y trochtes ladines.'' Nos Ladins, 15 d'agost 1964, pl. 1-2.
* ''Na bela seira cun Marcosignori y Kaleta.'' Nëus Ladins, 15 d'agost 1964, pl. 3-4.
* '''L Museum de Gherdëina tla Cësa di Ladins de Urtijëi''. Nos Ladins, 1. setember 1964, pl. 1-2.
* '''L President dl Cunsëi di Ministri on. Aldo Moro a Urtijëi''. Nëus Ladins, 1. setember 1964, pl. 2.
* ''La mostra ambulonta de vita, cultura y rusneda.'' Nos Ladins, 15 de setember 1964, pl. 1.
* '''L II° di culturel academich ladin.'' Nous Ladins, 1. de utober 1964, pl. 1-3.
* ''IV^ Festa de usanzes y trochtes ladines.'' Nos Ladins, 15 de agost 1965, pl. 1-2.
* ''5 ani Museum de Gherdëina.'' Nëus Ladins, 15 de agost 1965, pl. 3-4.
* ''Na sëira aliegra cun Gervasio Marcosignori, Brunella y &quot;The Kings&quot;, Gerta Mall y Sergio Modesto''. Nëus Ladins, 15 de agost 1965, pl. 4-5.
* ''Pensieres y cunscidrazions sul 3° dé cultural ladin.'' Nos Ladins, 1. de otober 1965, pl. 1-2.
* ''Tulan pert ai studi cristiani.'' Nëus Ladins, 1. de otober 1965, pl. 2-3.
* ''La nueva scoles medies Urtijëi''. Nos Ladins, 1. de messé 1966, pl. 1-2.
* ''Viac culturel di studënc de Gherdëina ti Grijons''. Nëus Ladins, 15 de agost 1966, pl. 5, 15 utober, pl. 3-4, 1. november 1966, pl. 7-8; [[Calënder de Gherdëina]] 1968, pl. 35-40.
* ''Cunvenidi studenc' universiteres dla &quot;Sūdtiroler Hochschūlerschaft.&quot;'' Nëus Ladins 1. de utober 1968, pl. 3-4.
* Delucca Adolf, Moroder Wolfgang: ''Corso di ecografia in ostetricia e ginecologia''. Arti Grafiche Vallagarina, Calliano, 1988. ISBN 88 7024 337 0.
* ''Bera Sepl Moroder da Jumbiërch''. Calënder de Gherdëina 2009, pl. 154-159.
* ''Scultëures de Gherdëina jic ora de nosta valeda: Marcion Malsiner a Unieja''. Calënder de Gherdëina 2011, pl. 183-185
* Edgar Moroder, Wolfgang Moroder: ''Die Antonius Kirche in St. Ulrich.'' Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi 2019, ISBN 978-88-944968-0-2 (tudësch).
* Emanuele Roncalli, Sandra Morelli: ''Brescia insolita e segreta''. Jonglez 2021, ISBN 978 2361955342 (fotos).
* Christian Ronchin: ''Brescia Grand Tour.'' Edizioni Chartesia, Treviso 2022, ISBN: 978 8899786366 (fotos).
* ''Maria Ursula (Mariëusa) Welponer, antenata de truepa families a Urtijëi.'' Calënder de Gherdëina 2025, pl. 110-113.
* ''Giuani Enrich (1881 - 1979), scultëur te Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 2025, pl. 164-165.
* ''Norbert Moroder de Lenert, scultëur y uem de cultura.'' Calënder de Gherdëina 2025, pl. 222-223.

== Liams y ntervistes online==
David Lardschneider: ''&quot;Ce bel canche l nasc na persona!&quot;''. La Usc di Ladins nr. 37, 24 de setember 2005.
*[[c:User:Moroder|Wolfgang Moroder sun Wikimedia Commons]]
* [http://www.tmltv.it/video_on_demand.php?id_menu=65&amp;id_video=60325&amp;pag= Wolfgang Moroder spiega Wikipedia sul TV TGA (Ai 8 de agost 2021 - scumëncia al menut 6.45)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210824153014/http://www.tmltv.it/video_on_demand.php?id_menu=65&amp;id_video=60325&amp;pag= |date=2021-08-24 }}
* Wolfgang Moroder sun &quot;Dai Crëps dl Sela&quot; [http://www.raibz.rai.it/feed.php?id=18 Trei ntervistes con Ivan Senoner ai 30 de lugio, 8 de agost y 15 de agost 2021]
* Sun '''TV Mediateca Rai Ladinia'''
:[http://www.raibz.rai.it/la/index.php Ntervista ai 06-05-2021 20:55 Scenar ert y cultura: I Schuhplattler, scumëncia al al menut 7.00 Wolfgang Moroder]
* [https://autonomiae.bz.it/it/testimonianze/ Wolfgang Moroder rejona sun l'autonomia.]
* [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2022/12/tra-cripl-storica-rudolf-moroder-da-lenert-0c358f15-73ba-498f-bf5f-1ff9002985e9.html Ntervista sun TRAIL sula cripl de Rudolf Moroder Lenert ai 23 de dezëmber 2022.]
* Ntervista cun Oswald sun Radio Gherdëina: Cripl de Rudolf Moroder ai 23 de dezëmber 2022.
* [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscions?ewald-moroder-ciaculea-cun#anchor-sendung Ntervista cun Ewald Moroder sun Radio Gherdëina ai 17 de jené 2023]
* Ntervista cun Bruno Maruca: ''Scultëures storics de Gherdëina''. La Usc di Ladins, 12 de mei 2023, pl. 25.
* [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2024/01/cripl-museum-gherdeina-36ba1821-4214-49eb-a737-c193117aa8f6.html?nxtep TRAIL sun la cripl de Nadel De Rudolf Moroder Lenert depënta da Josef Moroder Lusenberg|Ntervista TRAIL sun la cripl de Nadel De Rudolf Moroder Lenert depënta da Josef Moroder Lusenberg]
*[https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2024/02/trail-taa-web--1302-trail-2200-s-radio-ladin-b62d22b0-fe37-4a43-b8fd-34a7a93b08f3.html Storia dl Radio Ladin de Gherdëina - TRAIL.]
* Scutëde su, jënt conta dla vita da zacan Wolfgang Moroder dl Rusina sun [[Radio Gherdëina Dolomites|Radio Gherdëina]].
** [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscion?id=6633 1. pert]
** [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscion?id=6658 2. pert]
** [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscion?id=6684 3. pert]

== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Cëla nce ==
* [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia%20Blog/Drafts/Moroder%20profile Profil de Wolfgang Moroder sun Wikimedia Commons. ]
[[Categoria:Moroder]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi]]
[[Categoria:Persona ladina]]</text>
      <sha1>t2h1wb2mp8irh12up5pn7s80xo0w4vh</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Raimund Mureda</title>
    <ns>0</ns>
    <id>24378</id>
    <revision>
      <id>251759</id>
      <parentid>242104</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:46:06Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251759</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="6818" sha1="hfn79nzck41p17h1qjhhrz449posby5" xml:space="preserve">[[File:Auferstehung Christi des Raimund Mureda.jpg|miniatura|Lëur de Raimund Mureda te curtina a Santa Cristina]]
{{Gherdëina}}
 [[File:Museum Gherdëina 1960 fundadëures.jpg|miniatura|left|alt=Gilo Prugger danter i fundadëures dl Museum Gherdëina ai 15 de agost 1960|Raimund Mureda (l segondo a man drëta mpé) danter i fundadëures dl Museum Gherdëina ai 15 de agost 1960]]
'''Raimund Mureda''' (Moroder) (* 30 de agost 1908 a [[Urtijëi]]; † 28 de jené 1985 a Urtijëi) ie stat n scultëur de Gherdëina y diretëur dla [[Scola d'Ert Urtijëi|Scola d'Ert de Urtijëi]]. 

== Biografia ==
Nasciù da Filippina Kostner y Karl Moroder de Lenert na familia de scultëures.
Ntan l fascism al messù mudé l'inuem de familia Moroder a Mureda y ël à mantenì chësc inuem ladin per duta si familia.
Ël à maridà Maria Holzknecht da Martin y à abù 5 fions Margherita, Karlheinz, Manfred, Martina y Patrizia.
L à fat la scola d'ert a Urtijëi, ie stat lerner pra [[Hermann Moroder|Hermann Moroder Jumbiërch]] y fant pra Cristl Runggaldier da Janon.
Ël à studià a [[Monza]] cun Arturo Martini, a Firenze cun Libero Andreotti y Bruno Innocenti. Temp de viëra ie1 stat doi semestri tla Cademia de Minca dal profesëur Pleeker.
L à scumencià a nsenië tla scola profesciunela de Persenon tl 1936.
L ann 1936/37 ie1 stat nseniant de mudelé tla Scola d’Ert de [[Castelmassa]] (RO). L an 1938 al scumencià a nsenié mudelé nfin al an 1957. Dal 1957 mpò à1 po mena la scola sciche di­retëur nfin 1 an dla pension 1976.

Raimund Mureda ie stat ai 19 de lugio 1945 un di 19 uemes che cun na senteda tl Hotel Madonna a Urtijëi à metu su la [[Union di Ladins de Gherdëina]] y l ie stat cunselier dla Union dal 1947 al 1949&lt;ref&gt;Vinzenz Peristi: ''I 38 cunsëies dla Union di Ladins de Gherdëina dal 1945 al 2014''. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 61.&lt;/ref&gt;.
Ël ie stat fundadëur tl 1958 cun Robert Moroder presidënt, Hermann Moroder-Jumbierch, [[Heinrich Moroder|Heinrich Moroder-Doss]], [[Alex Moroder]], [[Luis Piazza]], [[Gilo Prugger|Vigil Prugger]] dl [[Museum Gherdëina]].
L ie stat ncé cunmëmber dla [[Grupa Ruscél|grupa Ruscel]].
Do la viëra iel stat cunselier tl cunsëi dla [[Lia Mostra d’Ert]] a Urtijëi.
Raimund Moroder à nce sunà l saxofonn pra la mujiga de Urtijëi&lt;ref&gt;''Saxofonn''. Calënder de Gherdëina 2004, pl. 21&lt;/ref&gt;.

== Lëures ==
* ''Madre Atesina'' na gran scultura de mauta cueta che ti à purtà n prim premi a Roma tl 1934. 
* Scultures de nëif cun Oswald Moroder dan la viëra a Urtijëi y tla Val de Puster, a [[Sanciana]] n saudé y a Toblach n gran alpino per la garejedes de schi “Littoriali&quot;&lt;ref&gt;Edgar Moroder, Karlheinz Mureda: ''Gran figures de nëif fates ti ani 1936 y 1938''. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 218-221.&lt;/ref&gt;
* Scultures tla nëif a Urtijëi do la viëra&lt;ref&gt;Edgar Moroder: ''Figures de nëif dl prufessëur Raimund Mureda do l 1945''. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 79-80.&lt;/ref&gt;
* Mununënt de lën tla capela di tumei de [[Santa Cristina]].
* N pestin a doi moles per stlufé i graniei de orde. Scultura sun 1 pustamënt dla funtana dan la [[Cësa di Ladins]] a Urtijëi. Reprejentea n pitl muliné che jeta ora i graniei de orde&lt;ref&gt;Calënder de Gherdëina 2009, foto dancà.&lt;/ref&gt;.
* Pitla figura de bront dl [[Vincenzo Valier dit l Spinalonga|Spinalonga]].

== Scric publichëi ==
* ''Na scola chier stredes nueves''. Calënder de Gherdëina 1976, pl. 65.

== Mostres ==
* Mostra &quot;Bienale de Bulsan&quot;. Prim premi cun la scultura te lën &quot;Il legionario morente&quot;.
* Mostra a Roma cun [[Mili Schmalzl]], Hans Piffrader y Ignaz Gablonertl 1938&lt;ref&gt;[https://www.researchgate.net/publication/331807177_Mythen_der_Diktaturen_Kunst_in_Faschismus_und_Nationalsozialismus_-_Miti_delle_dittature_Arte_nel_fascismo_e_nazionalsocialismo_2019 Carl Kraus, Hannes Obermair: ''Mythen der Diktaturen. Kunst in Faschismus und Nationalsozialismus – Miti delle dittature. Arte nel fascismo e nazionalsocialismo''. Schloss Tirol 2019].&lt;/ref&gt;. 
* Gauausstellungen Tirol-Vorarlberg a Dispruch 1940–1944. Raimund Mureda (Moroder) a metù ora adum cun [[Luis Insam]], [[Siegfried Moroder]], [[Albino Pitscheider]] y [[Otto Moroder]] uni an&lt;ref&gt;[https://arge-ns-zeit.musikland-tirol.at/content/mosaik-des-kulturlebens-im-ueberblick/zusammenfassung-1944/1944_-iii_quartal/ Karl Paulin: ''Heimatliche Kunstblüte im 5. Kriegsjahr, unsere Künstler im Rahmen der  Gau-Kunstausstellung Innsbruck 1944''. Bozner Tagblatt, 28. Juli 1944, pl. 3]&lt;/ref&gt;.
* Ai 15 de setëmber 1979 giaurida dla mostra de Raimund Moroder tla sala dla [[Lia Mostra d’Ert]] a Urtijëi.
* Auril 1985 tla galeria cumenela de Persenon a Bulsan tla galeria Goethe&lt;ref&gt;Carl Insam: ''Cronica 1985''. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 166.&lt;/ref&gt;. 
* Museum Gherdëina&lt;ref&gt;Cari Insam: ''Cronica 1992''. Calënder de Gherdëina, pl. 173.&lt;/ref&gt;
* Museum de Gherdëina 2018, mostra de Raimund Mureda y Luis Piazza tla cësa di congresc a Urtijëi&lt;ref&gt;Sofia Stuflesser, Claudia Urthaler: ''Cronica 2018''. Calënder de Gherdëina 2019, pl. 278.&lt;/ref&gt;.

== Cëla nce ==
* [[Scultëures de Gherdëina]]
== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Bibliografia ==
* Direzion Scola d’Ert: ''Cumià dala Scola d’Ert de Urtijëi''. [[Calënder de Gherdëina]] 1978, pl. 30-35.
* Karlheinz Mureda: ''Mostres d’ert a Urtijëi 1979''. Calënder de Gherdëina pl. 47-47, doi fotos de lëures
* [[Edgar Moroder]]: ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, p. 226–229 [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Liber Moroder].
* Franz Vittur, Josef Kostner, Frida Piazza, Karlheinz Mureda: ''Raimund Mureda: Formgebung in Schule und Kunst''. Südtiroler Künstlerbund, Verlagsanstalt Athesia, Bulsan 1992. ISBN  978 8870146813.
* Albert Moroder, Meinrad Demetz, Wilfried Senoner, Josef Kostner: '' Lecort de bera Raimund Mureda 1908-1985''. Calënder de Gherdëina 1986, pl. 70-71.
* [http://www.moroderfamily.com/book-moroder-2/the-moroder-book-two.pdf Njonta al liber families Moroder plata 122–125, PDF.]
* [https://www.helmuth-oehler.at/userfiles/downloads/Helmuth%20Oehler,%20Skulptur%20im%20Nationalsozialismus%20in%20Tirol.%20Ein%20Überblick,%20Innsbruck%202018..pdf Helmuth Oehler: ''Skulptur im Nazionalsozialismus in Tirol. Ein Überblick''. Da Wolfgang Meighörner (Hrsg.): ''Zwischen Ideologie, Anpassung und Verfolgung. Kunst und Nationalsozialismus in Tirol''. Catalog dla mostra tl Landesmuseum Ferdinandeum a Dispruch 2019, pl. 164–179 (tudësch).]

[[Categoria:Uem|Mureda, Raimund]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina|Mureda, Raimund]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Mureda Raimund]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>hfn79nzck41p17h1qjhhrz449posby5</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Villa Rudolfine</title>
    <ns>0</ns>
    <id>24381</id>
    <revision>
      <id>251735</id>
      <parentid>237965</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:32:37Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251735</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2049" sha1="socktlh1fa7xzz6k89krqkxil9pd4w6" xml:space="preserve">[[File:Villa-Rudofine.jpg|miniatura|La villa Rudolfine]]
{{Gherdëina}}
La '''Villa Rudolfine''' ie na villa a [[Urtijëi]] a uzidënt de [[Lenert]] tl [[ridl]] tlamà nce &quot;De la da Puent de Pana&quot;&lt;ref&gt;Barbara Lanz, Sonja Mitterer: ''Höfekarte Gröden''. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014. ISBN 978-88-909015-0-8&lt;/ref&gt;. 
La cësa ie stata frabicheda tl 1909, do che n ova zarà ju l vedl mej Pitl Paul, dal scultëur [[Rudolf Moroder|Rudolf Moroder Lenert]] per unì al frësch daujin a si ncësa da [[Offenburg]] te la [[Germania]], ulache l laurova per la firma de si pere [[Franz Moroder|Franz]] y dl fra Alois &quot;[[Gebrüder Moroder]]&quot;. L inuem dla cësa vën da Rudolf y Josefine Leimstädtner, che fova si fëna. Per fabriché la cësa univel menà adalerch sasc dala cava de [[porfir]] de Gardis, ulache ie sën la stazion dla [[Furnadoia de Resciesa|furnadoia de Resciesa]], cun n ciar de bues ajache i ciavei custova de massa. L fova la prima cësa de [[Gherdëina]] cun l sciaudamënt zentrel.
Do che Rudolf ie tumà tla [[Pröma Gran Vera|prima viera mundiela]] l ann 1914 ie si vëidua Josefine Leimstädtner cun trëi fions unida a sté a Urtijëi tla Villa Rudolfine. Ilò à nce vivù giut y laurà l mut de Rudolf Rudi y si fëna [[Fini Martiner Moroder|Fini]] cun si cin mutons.
[[File:Pitl Paul a Urtijëi.jpg|miniatura|alt=L luech Pitl Paul zarà ju per fabriché la Villa Rudolfine.|L luech Pitl Paul zarà ju per fabriché la Villa Rudolfine.]]
== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Funtanes ==
* [[Edgar Moroder]]: ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, p. 226–229 [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Liber Moroder, pl. 249.]
* [http://www.schule.provinz.bz.it/ms-st-ulrich/homep0607/web1907/villarudolfine/rudolfine1.htm &quot;100 years ago and now&quot;]
[[Categoria: Cëses de Gherdëina|Rudolfine, Villa]]
[[Categoria:Urtijëi|Villa Rudolfine]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>socktlh1fa7xzz6k89krqkxil9pd4w6</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Otto Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>24386</id>
    <revision>
      <id>251739</id>
      <parentid>245871</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:34:40Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251739</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3506" sha1="3x0qy49lsej6y2mmie0q3dxsfx47pq0" xml:space="preserve">[[File:Otto_Moroder_Mayrhofen.jpg|miniatura|Moroder tl 1925]]
{{Gherdëina}}
'''Otto Moroder''' (* [[29 de jené]] [[1894]] a [[Urtijëi]]; † [[27 de lugio]] [[1977]] a [[Mayrhofen]], Zillertal) fova n [[scultëur]] de [[Gherdëina]].

== Storia ==
Ël fova l'ultim mut de [[Josef Moroder Jumbiërch|Josef Moroder-Lusenberg]] y à mparà l mestier tla berstot sa  Jumbiërch. 1919 se al maridà cun Anna Knottner de Urtijëi y ie jit a sté a Mayerhofen. Ëi à abù doi mutons Klaus, Albin y na muta Anne Marie. La muta ie morta da pitla. Si mut [[Albin Moroder]] ie nce deventà n scultëur cunesciù.

La familia à pona tëut su n mut tlamà  Rudolf Geisler-Moroder, che da grant à metù su na scola de ziplé tl lën a [[Elbigenalp]] tl Lechtal.

Tl 1916, per la festa di &quot;Kaiserjäger&quot; tirolesc a Otto Moroder ziplà n relief sul tema  „Tiroler Standschützen“, che ti ie stat dat al coser per si cumplì i ani. L coser ti à pona scincà al artist n'ëura d'or te na udiënza privata tl ciastel Schönbrunn a Viena ai 16 de setëmber 2016.
Otto Moroder ie stat l fundadëur dl cor de dlieja y dl cor di ëi de Mayerhofen y à larà per truepa lies.
L an 1977 ti ie stata data la uneranza &quot;Ehrenkreuz für Kunst und Wissenschaft der Republik Österreich&quot;.

A Otto Moroder ti univa dit  „Albin Egger Lienz der Holzschnitzer“ per si stil y si motives.
[[File:Crucifix_Otto_Moroder.JPG|miniatura|Crëusc de Otto Moroder tla capela dla curtina de Mayerhofen.]]

== Lëures ==
Tl museum &quot;Wiener Heeresgeschichtliche Museum&quot; iel da udëi la scultura de lën de zirm &quot;''Kameradentreue&quot;''.
Tla curtina Waldfriedhof a Mayerhofen iel da udëi tla capela la gran crëusc de Otto Moroder.&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20080329132826/http://www.pfarremayrhofen.at/UNSERE.HTM Crist tla curtina de Mayerhofen]&lt;/ref&gt;
y per la dlieja Fatima a Droß na gran statua dla Madona.&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20120208133632/http://www.fatimaapostolat-pilgerreisen.at/fatimakirche.html Dlieja Fatima a Droß]&lt;/ref&gt;.
Tla dlieja &quot;St.-Canisius&quot; a Berlin benedida tl 2002 iel da udëi na Imacolata de Otto Moroder, zipleda tl 1943. Chësta iesun stac boni de salvé do che la dlieja da dant fova brujeda ju tl 1995.
Encé per la dlieja de pluania de [[Zwentendorf|Zwentendorf an der Donau]] à Otto Moroder ziplà na Madona..&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20101125083940/http://www.pfarre-zwentendorf-donau.at/index.php?option=com_content&amp;view=article&amp;id=148&amp;catid=48&amp;Itemid=62 Madona dla pluania Zwentendorf.]&lt;/ref&gt;.

== Bibliografia ==
* ''Die Moroder, Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung'' – Eigenverlag St. Ulrich in Gröden 1980, pl. 285–287 [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Liber Moroder online PDF].
* Walter F. Kalina: ''Otto Moroder (1894-1977) – „Kameradentreue“'', 2017, [http://blog.hgm.at/2017/08/24/objekt-des-monats-juni-2017/ Foto dla scultura de Otto Moroder.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231015200904/https://blog.hgm.at/2017/08/24/objekt-des-monats-juni-2017/ |date=2023-10-15 }}
== Notes ==
&lt;references /&gt;
== Weblinks ==
* [https://web.archive.org/web/20160313050813/http://lusenberg.com/ottomoroder/index.html Lëur de Otto Moroder: Trëi ëiles]
{{DEFAULTSORT:Moroder, Otto}}
[[Categoria:Uem]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Otto]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>3x0qy49lsej6y2mmie0q3dxsfx47pq0</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Lenèrt</title>
    <ns>0</ns>
    <id>24407</id>
    <revision>
      <id>251728</id>
      <parentid>245614</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:20:33Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251728</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3624" sha1="7qxs856whrzyac6xj41c9ph6gndiq2t" xml:space="preserve">[[File:Werkstatt Lenert Franz y Ludwig Moroder Urtijëi.jpg|miniatura|La berstot de Lenèrt te na foto dl 1914 cun Franz Moroder a man ciancia y Ludwig Moroder.]]
{{Gherdëina}}
[[File:Cësa de Lenert dan l 1974 a Urtijëi.jpg|miniatura|alt=Luech de Lenèrt dan l 1874 a [[Urtijëi]] te n dessëni de [[Ludwig Moroder]] dl 1934.|Luech de Lenèrt dan l 1874 a Urtijëi te n dessëni de [[Ludwig Moroder]] dl 1934.]]
'''Lenèrt''', y nce ''Unterraschötz'' (Resciesa Dessot) fova n vedl [[mesc]] de [[Urtijëi]] tl [[ridl]] tlamà nce &quot;De la da Puent de Pana&quot;&lt;ref&gt;Barbara Lanz, Sonja Mitterer: ''Höfekarte Gröden''. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014. ISBN 978-88-909015-0-8&lt;/ref&gt;.
Aldò de documënc san che ai 7 de lugio dl 1774 à Matthias Runggaldier pià dò l mej da si pere Dominikus.
Ai 29 de auril 1788 à Matthias Runggaldier vendù l luech a Kaspar Insam y a si fëna Maria Cudauner per 950 [[Rainesc|rainesc]].
Ai 6 de lugio 1807 à Alois Insam arpà Lenert da si pere Kaspar.
Ai 18 de utober 1814 à Perathoner Josef dl Tecul sa ''Schönfried'' (Junerëi) cumprà l luech pra na liziteda per 1370 rainesc. La muta Mariana de Josef à arpà l luech y do che la ova maridà Janmatie Moroder, dat inant Lenert al fi [[Franz Moroder]].
Tl 1874 ie chësc mesc unì dassën mudà y l ie uni fat na villa dainora&lt;ref&gt;[[Edgar Moroder]]: ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, p. 226–229 [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Dessëni dl vedl mej de Ludwig Moroder tl liber Moroder, pl. 212.]&lt;/ref&gt;. La fova l' ncësa de Franz Moroder y de Mariana Moroder sor de [[Josef Moroder Jumbiërch|Sepl Moroder da Jumbiërch]] che à abù 14 fions. 

La cësa ie resteda ala muta Adele che à maridà l scultëur [[Ludwig Moroder]] l'ann 1911 y i à abù cin fions:Alexander, Mariele, Karl, Pauli y Alex.
Tla villa fova basite na gran berstot fata ora tl 1902 y spartida. Tla pert plu granda laurova i scultëures Rudolf Moroder, l fra de Adele, y Ludwig, l'uem de Adele per la firma [[Gebrüder Moroder|&quot;Gebrüder Moroder&quot;]]. Ncé l mut de Adele y Ludwig Pauli y l mut de Pauli Norbert&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/watch?v=MEw6ue6zg4s Vita de Norbert Moroder. Youtube dal menut 5'40'' al menut 12'35''.]&lt;/ref&gt; à laurà giut te chëla bertstot. 

Tla pitla berstot ova scumencià a lauré l moler [[Josef Oberbacher]] y plu tert fova le berstot dla molera [[Stina Walpoth Moroder|Stina Walpoth]], fëna de Pauli, che à nsenià ju truepes caioc tl ert de depënjer scultures, dant al dut sanc.
[[File:Lenert-2.jpg|miniatura|La cësa d'inviërn.]]

Tla cësa de Lenèrt ie tl 1901 stat metù n mplant per la lum  lectrisc&lt;ref&gt;Franz Moroder da Costa: ''La lectrisc ie ruveda tla cëses de Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 2020,pl. 202-205.&lt;/ref&gt;.

Pra la cësa de Lenèrt tucova n gran tublà y lessù fovel da udëi i corni che n dijova fova dl ultimo cërf mazà te Gherdëina&lt;ref&gt;C.M. (Christian Moroder): ''Resciesa''. [[Calënder de Gherdëina]] 1960, pl. 33.&lt;/ref&gt;. Sëura streda fova nce n gran banch dal'eves.

== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Funtanes ==
* [[Edgar Moroder]]: ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung''. Urtijëi 1980, p. 226–229 [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Liber Moroder]

{{Mejes de Gherdëina}}
[[Categoria: Cëses de Urtijëi|Lenèrt]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>7qxs856whrzyac6xj41c9ph6gndiq2t</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Max Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>64760</id>
    <revision>
      <id>251749</id>
      <parentid>242102</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:40:29Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251749</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2855" sha1="cl54l5cmjq8gjpfpu5g31m14yt841wf" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
[[File:Bruno Moroder nutizies Radio Ladin.ogg|miniatura|[[Bruno Moroder]] conta de si nepot Max Moroder tla nutizies dl [[Radio Ladin de Gherdëina|Radio Ladin]].]]
'''Max Moroder''' (*[[27 de agost]] [[1943]] a [[Persenon]]) fova n cellist de [[Gherdëina]] tl orchestra dl [[Teatro alla Scala]] a [[Milan]] y diretëur dla [[Scola de Mujiga de Gherdëina]] per 20 ani.

== Biografia ==
Max Moroder ie mut da Camilla Prinoth y de Viktor, nasciù te na [[Ert de ziplè te Gherdëina|familia de scultëures]] y moleri dla cësa Tannenheim a [[Urtijëi]]. I fredesc ie Edmund y Guido moleri, Herbert y Georg scultëures, Uli dla butëiga di ciofes y la surans Claudia y Viki. Bele si nëine [[Friedrich Moroder|Friedrich]], fì de [[Josef Moroder Jumbiërch]] fova scultëur. L à maridà Agnes Hofer y i à abù trëi mutons: Romed trainer dl saut de schi, Gerald scultëur y Tobia lità doi iëdesc ambolt de Urtijëi.

Max Moroder à mparà a ziplé da si pere Viktor. Bel prësc ovel giatà la pascion per l cello nce tres si fra Edmund i fova jit tl Conservatorio Claudio Monteverdi a [[Bulsan]] ulache l à giatà l diplom l'ann 1966 cun Antonio Valisi&lt;ref&gt;''Nuef Professer de musiga de Gherdëina''. [[Nos Ladins|Nëus Ladins]], 1. d'agost 1966, pl.5.&lt;/ref&gt;. Puec dis do avëi l diplom iel stat tëut su tla Scala de Milan.
Tla Scala ie Max Moroder stat cellist de fila fina l'ann 1971 ulache l à sunà cun i majeri dirighenc sciche Gavazzeni, Abbado, Sawallisch, Muti y solisc sciche David Oistrach. David Oistrach rujenova tudësch y Max Moroder messova fé la traduzion a si colegs dla Scala che ti dijova a Max de mparé miec l talian. Tl' America ie Max Moroder jit a suné cun Herbert von Karajan tla Carnegie Hall y pra la mostra mundiela Expo 67 a Montreal.

Tl 1971 ie Max Moroder passà ala Orchestra Sinfonica dla Rai de Milano fin al ann 1978.

Tl 1979 à Max Moroder, adum cun [[Stefan Demetz-Sulé|Stefan Demetz]] y Theodor Rifesser metù su la Scola de Mujiga de Gherdëina. Ilò al nsenià fin al ann 2002 y ie stat diretëur  dal 1981 al 2002.

Tl 1981 à Max Moroder metù su adum cun [[Ottavia Kostner]] y Georg Egger la ''Südtiroler Streichakademie'' ulache Max à sunà per 20 ani. 

Max Moroder se à dat ju scialdi per l svilup di raporc per l artejanat danter Gherdëina y l Perù.

== Scric ==
* Max Moroder: ''15 ani cuntat Gherdëina - Perù''. [[Calënder de Gherdëina]] 1997, pl. 119-124.
== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Bibliografia ==
* Theodor Rifesser: ''La Scola de Mujiga te Gherdëina à 10 ani''. Calënder de Gherdëina 1989 , pl. 99.
* Vinzenz Senoner: ''25 ani Scola de Mujiga de Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 2004, pl. 36

{{DEFAULTSORT:Moroder, Max}}
[[:Categoria:Uem|Uem]]
[[:Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[:Categoria:Cultura ladina]]
[[:Categoria:Mujiga]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>cl54l5cmjq8gjpfpu5g31m14yt841wf</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Rudi Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>92402</id>
    <revision>
      <id>251753</id>
      <parentid>146985</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:42:06Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251753</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="2875" sha1="chrnqcj10gfqd309ya2eyx1ro70k579" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  =  Rudi Moroder
|Auter inuem            =  Rudi de Gottfried
|Foto                   =  KapuzinerWastl.2008-11-08.5.png
|Descrizion foto        =  Toch dl monumënt ai alpini a Burnech
|Nasciù/da              = [[25 de lugio]] [[1923]] a Urtijëi
|Mort/a                 = [[24 de mei ]] [[1958]] a Urtijëi
|Suplì/da               =   
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        =  
|Operes cunesciudes     = Alpino de porfir a Bornech 
|Muvimënt               = 
|Uem/fëna               = Frieda Debon da Ruf  
|Firma                  = 
}}
Urtijëi ai 25.7.1923 y mort tlo ai 24.5.1958.
'''Rudi Moroder''' dit nce ''Rudi de Gottfried'' (* [[25 de lugio]] [[1923]] a [[Urtijëi]]; † [[24 de mei ]] [[1958]] a Urtijëi ), ie stat n scultëur de [[Gherdëina]].
     
== Biografia ==
Mut de Anna Knottner y de Gottfried de Doss al maridà Frieda Debon da Ruf y à abù doi mutons Wilfried architect y Peter dutor dai osc.
L à mparà l'ert da si pere Gottfried y tla Scola d'ert de Urtijëi da [[Ludwig Moroder]] y Salvatore Li Rosi.   
Rudi Moroder à nsenià tla scola d'ert de [[Sëlva]].
Ntan la viera à Rudi Moroder cun Karl Frisch pech, Hans Nocker dl Ròder, Hans Canins slosser y Pepi Schraffl portier da Mauriz fat pea pra la prima grupa de bal populèr de Gherdëina&lt;ref&gt;Toni Senoner: ''L Bal Populèr te Gherdëina.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1998, pl. 133-134.&lt;/ref&gt;.
L ie mort per gauja de na gran splaiëda tla [[Segonda Viera Mundiela|viera mundiela]]. 

== Lëures ==
Rudi Moroder ie cunesciù per n gran monumënt al alpino (4,5 m.) de porfir metù su tl 1951 a [[Bornech]]. Chësta statua ie stata fata sauté l ann 1966.

== Mostres ==
* 1956 Biennale de Unieja doi statues.
* 1958 mostra a cura dl a [[Grupa Ruscél|Grupa Ruscel]] n memoria de Rudi Moroder tl chino Dolomiti.
* 1968 tla galaria Ruscel.
* 1978 tl [[Museum Gherdëina]].
* 1988 a Bulsan y Urtijëi cun publicazion de na monografia.
== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Bibliografia ==
*  I cumpanies dla grupa Ruscel: '''L scultëur Rudolf Moroder de Gottfried.'' Calënder de Gherdëina 1959, pl. 34-38.
* Vinzenz Mussner: ''Móstri scultëures de Urtijëi che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri''. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 110.
* ''Die Moroder, ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ein Beitrag zur tirolischen Familienforschung'',  Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches, Urtijëi 1980. (tudësch, talian, ladin y spanuel) [http://www.moroderfamily.com/ld/libri moroderfamily.com].
* ''Rudi Moroder'' Südtiroler Künstlerbund 1988, ISBN 88-7014-510-7.

== Cëla nce ==
* [[Scultëures de Gherdëina]]
{{DEFAULTSORT:Moroder, Rudi}}
[[Categoria:Uem]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Ert]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>chrnqcj10gfqd309ya2eyx1ro70k579</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Gebrüder Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>188440</id>
    <revision>
      <id>251747</id>
      <parentid>251260</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:39:39Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251747</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="6784" sha1="kpw9y2odyfzljtnbln7upwxmv1ny4yv" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Gebrüder Moroder
|Auter inuem            = I nueves
|Foto                   = Preislisten Gebrüder Moroder Offenburg.jpg
|Descrizion foto        = Cataloghes di Gebrüder Moroder
|Nasciù/da              = 1869  
|Mort/a                 =   
|Suplì/da               =   
|Educazion              =   
|Cunesciù/da per        =   
|Operes cunesciudes     =  Auteresc tl Deutschland
|Muvimënt               = 
|Uem/fëna               =   
|Firma                  = 
}}

'''Gebrüder Moroder''', tlamei nce &quot;I Nueves&quot;   fova na firma de ferlëigheri de Gherdëina. 

La firma ie stata metuda su dai fredesc [[Franz Moroder|Franz]] (1847-1920) y Levigi (Alois) Moroder&lt;ref&gt;[https://www.moroderfamily.com/ld/libri Biografia Alois Moroder. Njonta al liber &quot;Die Moroder&quot; 1980, pl. 98-103.]&lt;/ref&gt; (1844-1896) l ann 1868. 
Chisc fova i fions de Marianna Perathoner (1815-1862) de [[Lenèrt|Lenert]] y de Janmatie Moroder (1802-1849) de Plandemureda a Urtijëi n rich marcadënt a [[Ancona]] y [[Viena]].
La sor de Janmatie Mariana (1807-1864) ova maridà l ferlëigher [[Johann Baptist Purger]]. I univa tlamei i nueves ajache i vedli fova i fredesc Moroder da Bruel de sëura. Nce a Ancona dajovl la firma &quot;Fratelli Moroder&quot; di fredesc Janmatie, Johann Andreas y Leopold mutons de Jan Andrea Moroder da Manguc y de Annamaria Peschlauzer.
[[File:Gebrüder Moroder Offenburg Pietà.jpg|miniatura|alt=Dessëni per na Pietà da fe a Offenburg.|Dessëni per na Pietà da ziplé a Offenburg.]]
Da jëuni ie Franz y Levigi stac suenz de viac te truepa zitëies d'[[Europa]] y cun 21 ani iesi stac mez an a [[London]] y mez an a [[Paris]] per mparé la doi rujenedes.

I primes ani univel scialdi marciadà de chiena. I dëssa n iëde avei vendù me te trëi enes 72000 popes da 4 zoll (10 cm.). Plu inant univel ncé marciadà de scultures y auteresch. 

L ann 1902 à Franz lascià geurì na berstot tla [[Lenèrt|cësa de Lenert]] ulache l abitova cun si familia. Te chëla berstot laurova l mut [[Rudolf Moroder|Rudolf]] y si cunià [[Ludwig Moroder|Ludwig]], uem dla sor de Rudolf [[Adele Moroder|Adele]]. 

Dl cumerz se nteressova plu che auter Franz y dla produzion l fra Levigi. 

Vendù univl te dut l mond, dala [[Ruscia]], [[Nghiltiera]] al [[Portugal]] y al [[India]]. Franz ova cumprà la prima mascin da scrì de Gherdëina y rujenova y scrijova te cater rujenedes (tudësch, nglëisc, franzëus y talian). 

Do che l fra Levigi fova mort l ann 1896, à Franz cumprà la cësa Costa tla streda Sneton a Urtijëi y spustà dut l cumerz te chëla cësa.
== Offenburg ==
L ann 1902 à Franz Moroder cumprà la gran berstot cun 40 lauranc de Friedrich Simmler a [[Offenburg]] tla [[Germania]]&lt;ref&gt;Werner Scheurer: ''Die Moroder-Altäre der St. Antonius-Kirche in Schuttertal''. In: Geroldsecker Land. Band 51, 2009, S. 32 nach Auswertung des Morodernachlasses; nach Matthias Lehmann: Friedrich Simmler (1801–1872). Leben und Werk des Malers aus Geisenheim. Fichter, Frankfurt 2012, ISBN 978-3-9814023-5-3, S. 362 „vor 1905“.&lt;/ref&gt;. L diretëur a Offenburg fova Eduard Moroder l mut de Franz fin l ann 1914 canche l ie mort. Ence l mut de Franz Johann ie stat giut a Offenburg ulache l à mparà l franzëus y l nglëisc&lt;ref&gt;Franz Moroder: ''L diare de
Johann Moroder Lenert l ann 1910'' Calënder de Gherdëina 2021, pl. 186-197.&lt;/ref&gt;
Pra chësta  berstot a Offenburg à laurà truepes scultëures de Gherdëina, danter chisc Rudolf l mut de Franz Moroder, [[Ludwig Moroder]], [[Hermann Moroder]], Michl Gaslitter y i fredesc [[Albino Pitscheider|Albino]] y Alfons Pitscheider. Michl Gaslitter nasciù l ann 1870 a Sëuc y mort dl 1944 a Urtijëi, à ziplà truepes ani a Offenburg. Dal ann 1925 à Michl Gaslitter laurà da mòster tla berstot dla vëidua de Rudolf Moroder, Josefine Leimstädtner, tla Villa Rudolfine a Urtijëi&lt;ref&gt;[https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/sculteures/sculteuresdegherdeina.html Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri'', Calënder de Gherdëina 1981, pl. 92.]&lt;/ref&gt;.
Do la [[prima viera mundiela]] à l mut de Franz, Franzl Moroder da Costa, menà inant la firma, ma l à messù stlù la firma y vënder la cësa do che cliënc americans ne l'ova nia paià l ann 1934&lt;ref&gt;Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches: Die Moroder, Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung. Urtijëi 1980, pl. 279. [http://www.moroderfamily.com/ld/libri liber Moroder]&lt;/ref&gt;.

== Auteresc ==
Tlo ie da liejer na lista de auteresc y opres de dlieja fates dala firma Gebrüder Moroder a Offenburg dal ann 1904 al 1916.
&lt;gallery&gt;
Altäre Gebrüder Moroder Offenburg 1.jpg
Altäre Gebrüder Moroder Offenburg 2.jpg
Altäre Gebrüder Moroder Offenburg 3.jpg
&lt;/gallery&gt;

Lëtra de Franz Moroder a si mut Rudolf che laurova a Offenburg.
&lt;gallery&gt;
Brief Franz Moroder an Sohn Rudolf 1908.jpg
Brief Franz Moroder an Sohn Rudolf 1908 2S.jpg
&lt;/gallery&gt;
== Bedaies ==
[[File:Bedaia de Rudolf Moroder Expo 1900.jpg|miniatura|alt=Bedaia d'or giateda a Paris l ann 1900.|Bedaia d'or giateda a Paris l ann 1900.]]
La firma Gebrüder Moroder à giatà truepa bedaies per i leures de si scultëures. A Paris pra la mostra universela dl 1900 ie unì premiëda cun l prim pest y bedaia d'or la Santa Elisabeta cun pëtler de Rudolf Moroder, che ie da udëi tla [[dlieja de San Durich]] a Urtijëi.

== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
* '' Nosc antenàc marcadënc che iè jic a stè ora de Gherdëina per via dl’endustria de nosta Val.'' Calënder de Gherdëina 1952, pl. 40-48.
* [[Edgar Moroder]]: ''Die Moroder. Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten. Vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung.'' Eigenverlag St. Ulrich in Gröden 1980, pl. 210-213 [https://www.moroderfamily.com/ld/libri Online].
* Rita Stäblein, Robert Moroder: ''La vedla chiena de Gherdëina - Altes Grödner Holzspielzeug - Il giocattolo in legno della Val Gardena''. Museum de Gherdëina, Urtijëi 1994, pl. 133-137 (catalogh).
* Werner Scheurer: Die Altäre der Offenburger Altarbauer Moroder. In: Medizinhistorische Mitteilungen. Zeitschrift für Wissenschaftsgeschichte und Fachprosaforschung. Band 36/37, 2017/2018 (2021), pl. 147–182.

== Cëla nce ==
* [https://de.wikipedia.org/wiki/Franz%20Joseph%20Simmler Franz Joseph Simmler - berstot de Offenburg (tudësch).]


{{DEFAULTSORT:Gebrüder Moroder}}
[[Categoria:Urtijëi]]
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>kpw9y2odyfzljtnbln7upwxmv1ny4yv</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Luis Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>188570</id>
    <revision>
      <id>251732</id>
      <parentid>241571</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:30:38Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251732</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8340" sha1="grvgbu3qjtlxkjg3o1tv4zpyk68b6vg" xml:space="preserve"> 
[[File:LuisMoroder.jpg|miniatura|L ann 2017]]

'''Luis Moroder''' (nasciù ai [[6 de dezëmber]] [[1940]]; mort ai [[18 de mei]] [[2024]] a [[Minca]]) fova n studiëus de chimica dl peptide de [[Gherdëina]]. Ël ie stat un di primes a nrescì sun i ormons peptide y coche chisc va adum cun la membranes dla zeles. 

Do chë iel jit inant a nrescì autri sitemes dla natura che à mpurtanza tla medejina. Chisc ie i inibitëures dl protein, i collagens y la proteines sintetiches.

De si tuedes ie de mpurtanza che l à purtà pro che chisc sistems ie uni adurvei y svilupei tla chimica organica, tla biofisica y tla biologia moleculera. 

E4l à laurà pea tl stude publicà te cin libri de Houben-Weyl ''Methods of Organic Chemistry, Synthesis of Peptides and Peptidomimetics''. Dal ann 2008 ie Luis Moroder  l diretëur de ''Journal of Peptide Science la plata ufiziela dla'' European Peptide Society.&lt;ref name=&quot;mpi-website&quot;&gt;{{Cite web |title=Luis Moroder &amp;#124; Max Planck Institute of Biochemistry |url=https://www.biochem.mpg.de/en/rg/moroder/ |access-date=2021-08-20 |publisher=Max Planck Institute}}&lt;/ref&gt;

== Si vita scoles y cariera ==
Luis Moroder à studià chimica tla università de Padua y ie deventà dutor l ann 1965 cun na tesis sun la sintesa dl S-peptide dla ribonuclease A lauran tl lauratuere  de Ernesto Scoffone tl istitut de chimica organica.&lt;ref name=&quot;cv&quot;&gt;{{Cite web |title=Detailed CV - cv_moroder.pdf |url=https://www.biochem.mpg.de/321589/cv_moroder.pdf |access-date=2021-08-20 |publisher=Max Planck Institute}}&lt;/ref&gt; L ann 1968 iel jit pra la grupa de Klaus H. Hofmann tla University of Pittsburgh per lauré sun la sintesa chemica dl hormon adrenocorticotropich .&lt;ref name=&quot;polypeptides&quot;&gt;{{Cite journal |last=Moroder |first=L. |last2=Hofmann |first2=K. |year=1970 |title=Studies on polypeptides. XLVI. Synthesis of a stably labeled, biologically active adrenocorticotropin fragment |journal=J Med Chem |volume=13 |issue=5 |pages=839–843 |doi=10.1021/jm00299a010 |pmid=4318767}}&lt;/ref&gt; 

Moroder à fat si abilitazion l ann 1971 tla Università de Padua sun la chimica di prudoc naturei. 


L ann 1975 iel deventà cunlauradëur tl Max-Planck-Institut für Biochemie (MPIB) a Martinsried sota a  {{Interlanguage link|Erich Wünsch|de}}. 

Ti ani 1991 nchin 2008 iel stat diretëur dl lauratuere per chimica bioorganica tl Istitut Max Planck a Martinsried. Dal  1994 iel nce profesëur tla Università de Minca.

== Nrescides ==
Moroder à scumencià si tuedes sun i peptides cun la sintesa dl S-peptide dl ribonuclease Ay cun studiesdl complex protein-peptide. L fova una dla prima desmustrazion dl prinzip tlé-śaradura dl rezeptor peptide ormonn.

Ël à laurà sun la sintesa dl adrenocorticotropin radioactiv, lëur che fova l prim ejëmpl de stude de na sintesa di ormonns peptide dla persona.

Si lëur tl Max Planck Institut a Martinsried fova dl viëres dl sistem gastrin/cholecystokinin, che à mustra coche l ormonn vën recunesciù dal rezeptor passan tres la membrana.

Plu inant se al nteressà a sistemes dla biologia y tla medejina plu cumplichei.

Ël se à cruzià de questions fundamenteles che reverda l lubrì dla proteines.

.&lt;ref&gt;{{Cite journal |last=Moroder |first=L. |last2=Romano |first2=R. |last3=Guba |first3=W. |last4=Mierke |first4=D. F. |last5=Kessler |first5=H. |last6=Delporte |first6=C. |last7=Winand |first7=J. |last8=Christophe |first8=J. |year=1993 |title=New evidence for a membrane-bound pathway in hormone receptor binding |journal=Biochemistry |volume=32 |issue=49 |pages=13551–13559 |doi=10.1021/bi00212a022 |pmid=7504952}}&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;{{Cite journal |last=Moroder |first=L. |last2=Hallett |first2=A. |last3=Wünsch |first3=E. |last4=Keller |first4=O. |last5=Wersin |first5=G. |year=1976 |title=Di-tert-Butyldicarbonat: ein vorteilhaftes Reagenz zur Einführung der tert-Butyloxycarbonyl-Schutzgruppe |trans-title=Di-tert-butyl-dicarbonate, a useful tert-butyloxycarbonylating reagent |journal=Hoppe-Seyler's Z. Physiol. Chem. |volume=357 |issue=11 |pages=1651–1653 |doi=10.1515/bchm2.1976.357.2.1651 |pmid=1002132}}&lt;/ref&gt; &lt;ref&gt;{{Cite journal |last=Moroder |first=L. |last2=Musiol |first2=H.-J. |last3=Götz |first3=M. |last4=Renner |first4=C. |year=2005 |title=Synthesis of single- and multiple-stranded cystine-rich peptides |journal=Biopolymers |volume=80 |issue=2–3 |pages=85–97 |doi=10.1002/bip.20174 |pmid=15612050 |doi-access=free}}&lt;/ref&gt;.&lt;ref&gt;{{Cite journal |last=Besse |first=D. |last2=Siedler |first2=F. |last3=Diercks |first3=T. |last4=Kessler |first4=H. |last5=Moroder |first5=L. |year=1997 |title=The redox potential of selenocystine in unconstrained cyclic peptides |journal=Angew. Chem. Int. Ed. |volume=36 |issue=8 |pages=883–885 |doi=10.1002/anie.199708831 |doi-access=free}}&lt;/ref&gt;

&lt;ref&gt;{{Cite journal |last=Bredenbeck |first=J. |last2=Helbing |first2=J. |last3=Sieg |first3=A. |last4=Schrader |first4=T. |last5=Zinth |first5=W. |last6=Wachtveitl |first6=J. |last7=Renner |first7=C. |last8=Behrendt |first8=R. |last9=Moroder |first9=L. |last10=Hamm |first10=P. |year=2003 |title=Picosecond conformational transition and equilibration of a cyclic peptide |journal=Proc. Natl. Acad. Sci. USA |volume=100 |issue=11 |pages=6452–6457 |bibcode=2003PNAS..100.6452B |doi=10.1073/pnas.1036583100 |pmc=164467 |pmid=12736378 |doi-access=free}}&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;{{Cite journal |last=Loidl |first=G. |last2=Groll |first2=M. |last3=Musiol |first3=H.-J. |last4=Huber |first4=R. |last5=Moroder |first5=L. |year=1999 |title=Bivalency as a principle for proteasome inhibition |journal=Proc. Natl. Acad. Sci. USA |volume=96 |issue=10 |pages=5418–5422 |bibcode=1999PNAS...96.5418L |doi=10.1073/pnas.96.10.5418 |pmc=21874 |pmid=10318898 |doi-access=free}}&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;{{Cite journal |last=Budisa |first=N. |last2=Minks |first2=C. |last3=Medrano |first3=F. J. |last4=Lutz |first4=J. |last5=Huber |first5=R. |last6=Moroder |first6=L. |year=1998 |title=Residue-specific bioincorporation of non-natural, biologically active amino acids into proteins as possible drug carriers: structure and stability of the per-thiaproline mutant of annexin V |journal=Proc. Natl. Acad. Sci. USA |volume=95 |issue=2 |pages=455–459 |bibcode=1998PNAS...95..455B |doi=10.1073/pnas.95.2.455 |pmc=18441 |pmid=9435213 |doi-access=free}}&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;{{Cite journal |last=Moroder |first=L. |last2=Budisa |first2=N. |year=2010 |title=Synthetic biology of protein folding |journal=ChemPhysChem |volume=11 |issue=6 |pages=1181–1187 |doi=10.1002/cphc.201000035 |pmid=20391526}}&lt;/ref&gt;

== Premi y uneranzes ==

* 1995: bedaia Max-Bergmann  dl Max Bergmann Kreis&lt;ref&gt;{{Cite web |title=Max-Bergmann-Medaille - Max Bergmann Kreis e.V. |url=http://www.max-bergmann-kreis.org/max-bergmann-medaille.html |access-date=2021-08-20 |publisher=Max Bergmann Kreis e.V. |archive-date=2021-05-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210501114914/http://www.max-bergmann-kreis.org/max-bergmann-medaille.html |url-status=dead }}&lt;/ref&gt;
* 2004: premi Josef Rudinger dla  European Peptide Society&lt;ref&gt;{{Cite web |date=May 18, 2016 |title=Josef Rudinger Memorial Award - European Peptide Society |url=https://www.eurpepsoc.com/josef-rudinger-memorial-award/ |access-date=2021-08-20 |publisher=European Peptide Society}}&lt;/ref&gt;
* 2011: Dutor honoris causa dla Università Cergy-Pontoise, Paris&lt;ref name=&quot;cv&quot;/&gt;
* 2018: premi Akabori Memorial dla Japanese Peptide Society&lt;ref&gt;{{Cite web |title=Akabori Memorial Award &amp;#124; The Japanese Peptide Society |url=https://www.peptide-soc.jp/en/award/akabori-memorial-award.html |access-date=2021-08-20 |publisher=Japanese Peptide Society}}&lt;/ref&gt;
* 2020: premi Ernesto Scoffone dla Italian Peptide Society&lt;ref&gt;{{Cite web |title=Votazioni on line, Premio Scoffone per l'anno 2020: estensione voto al 20 Aprile 2020 |url=http://www.italianpeptidesociety.it/en/node/214 |access-date=2021-08-20 |publisher=Italian Peptide Society}}&lt;/ref&gt;

== Vita persunela ==

Luis Moroder ie cresciù su te Gherdëina. Ël ie l mut de Agnes Kostner de Stlujuc y de [[Heinrich Moroder]] de Doss che l tulova for pea a fe nrescides sun i minerai y curëc. Ël ie maridà cun Anne Marie Hellrigl. Ëi à na muta.

== Publicazions ==

669 publications scientifiches.

== Notes ==
{{Reflist}}
[[Categoria:Uem|Moroder, Luis]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi|Moroder, Luis]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>grvgbu3qjtlxkjg3o1tv4zpyk68b6vg</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Heinrich Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>188781</id>
    <revision>
      <id>251751</id>
      <parentid>251680</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:41:08Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251751</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="4545" sha1="rxpoh9djkzgi2e3fvppjhafewa5e6qp" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder
|Auter inuem            = Heinrich Moroder Doss
|Foto                   = Heinrich moroder.jpg
|Descrizion foto        =  .
|Nasciù/da              =  10 de utober [[1896]]  
|Mort/a                 =  31 de agost [[1974]]  
|Suplì/da               =   
|Educazion              =    
|Cunesciù/da per        =   
|Operes cunesciudes     =  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  Agnes Kostner 
|Firma                  = 
}}
[[File:Museum Gherdëina 1960 fundadëures.jpg|miniatura|left|alt=Heinrich Moroder danter i fundadëures dl Museum Gherdëina ai 15 de agost 1960|Heinrich Moroder (l prim a man drëta sentà) danter i fundadëures dl Museum Gherdëina ai 15 de agost 1960]]
'''Heinrich Moroder''', dit nce Heinrich de Doss (senior), (* [[10 de utober]] [[1896]] a [[Urtijëi]]; † [[31 de agost]] [[1974]] a Urtijëi) fova n moler de [[Gherdëina]]. Ël ie nce stat n culezionist y studiëus de curëc y minerai de Gherdëina.   Heinrich Moroder à nce laurà truep per la chemunità de Urtijëi te truepa lies y sciche uem de chemun.

== Biografia ==
Heinrich Moroder fova mut de Madalena Insam da Cësanueva y de Mëine Moroder de Doss depenjadëur.
Ël à maridà Agnes Kostner de Stlejuc l ann 1923 y ëi à abù 4 mutans Edith, Antonia, Margherita y Annemarie y trëi mutons [[Heindl Moroder|Heindl]], Alfons y [[Luis Moroder|Luis]].
Ël à studià per doi ani tla scola de cumerz de Bulsan, ma canche fova mort si pere l ann 1913 y rota ora la viëra al messù lascé la scola.

Heinrich Moroder ie stat depenjadëur, ël à mparà pra Franz Comploi Pizuela, n sculé de [[Luis Moler]] y pra Konrad Pitscheider de [[Menza Nogler Pitscheider|Menza]].

== Paleontologia ==
Heinrich Moroder à giapà daujin ala ciajea dl Prossliner ’n fragmënt dl cë da na gran lingiola stegocefala tlameda „Metoposaurus”, che ’mpurtën a na grupa de tieres che  fova reprejënteda tl trias de nosta Elpes dl est me da un en sëul ejëmplar giapà via i Badioc a S. Crëusc&lt;ref&gt;Piero Leonardi: ''Mont Sëuc. Preistoria'' Calënder de Gherdëina 1958: pl. 54&lt;/ref&gt;.

== Ncëries ==
* Heinrich Moroder ie stat pra i 19 uemes che à metù su la [[Union di Ladins de Gherdëina]]&lt;ref&gt;Roland Verra: ''Storia dia Union di Ladins de Gherdëina dal 1945 al 1995.'' Calënder de Gherdëina 1996, pl. 30&lt;/ref&gt;. Per truepes ani iel stat cunselier dla Union&lt;ref&gt;Vinzenz Peristi: ''I 38 cunsëies dia Union di Ladins de Gherdëina dal 1945 al 2014''. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 61-68.&lt;/ref&gt;.
* Un di fundadëures l ann 1933 y per 25 ani presidënt dla Cunferënza de San Vinzënz a Urtijëi&lt;ref&gt;Eduard Moroder: ''4O ani Cunferenza de San Vinzënz a Urtijëi.'' Calënder de Gherdëina 1974, pl. 100-102 (foto)&lt;/ref&gt;.
* Ai 31 de merz dl ann 1957 ie unì mëtù su ’n nuef „Cumitè dla Trohtes” a Urtijëi cun presidënt Heinrich Moroder&lt;ref&gt;Fle4ur Schrott: ''Na lia à 80 ani''. Calënder de Gherdëina 1986,  pl. 64 (foto)&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;''Cronica 1957''. Calënder de Gherdëina 1959, pl. 105.&lt;/ref&gt;.
* Heinrich Moroder ie stat nce fundadëur cun autri dl Museum Gherdëina ulache ie metuda ora na si gran culezion de curëc y minerai&lt;ref&gt;Johann Moroder: ''Giaurì l Museum de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1961, pl. 67 (foto)&lt;/ref&gt;.
* Cun la gëurida dla cësa nueva dl chemun de Urtijëi l ann 1971 ti ie unì sëurandat l diplom d unëur adum cun autri 14 zitadins&lt;ref&gt;''La cësa nueva de Cumun a Urtijëi 1971''. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 77.&lt;/ref&gt;.
* Ël ie stat fundadëur con autri dla Lia da Mont CAI AVS l ann &lt;ref&gt;Flavio Pancheri: ''Dan 40 ani. Coche la ie unida a s'l dé tl 1954, che l ie unì metù sù la Lia da Mont.'' Calënder de Gherdëina 1994, pl. 88 (foto).&lt;/ref&gt;.
* Per set ani iel stat uem de chemun de Urtijëi y l à nce laurà per la Azienda de Cura.
* Ël ie nce stat tl cumité per l liber dla familia Moroder.
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
* Cristl Moroder: ''Bera Heinrich Moroder de Doss † 31.8.1974'' Calënder de Gherdëina 1975, pl. 60-62.
* ''Die Moroder, ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ein Beitrag zur tirolischen Familienforschung'',  Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches, Urtijëi 1980. (tudësch, talian, ladin y spanuel) [http://www.moroderfamily.com/ld/libri moroderfamily.com], pl. 288-292.

{{DEFAULTSORT:Moroder, Heinrich}}
[[Categoria:Uem]]
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>rxpoh9djkzgi2e3fvppjhafewa5e6qp</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Cristl Moroder Levigi</title>
    <ns>0</ns>
    <id>189637</id>
    <revision>
      <id>251763</id>
      <parentid>245882</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:48:41Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251763</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="3785" sha1="5sggpyhnti0id6tamrz1rd6zde6t3ec" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Christian Moroder
|Auter inuem            = Cristl de Levigi
|Foto                   = Cristl_Moroder_Luigi_Werkstatt_Lenert.jpg
|Descrizion foto        = Cristl de Levigi tla berstot dla [[Lenèrt|cësa Lenert]] a Urtijëi 
|Nasciù/da              =  [[11 de agost]] [[1892]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[17 de agost]] [[1968]] sun [[Mont Sëuc|Mont de Sëuc]] 
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  [[Ludwig Moroder]] 
|Cunesciù/da per        =   
|Operes cunesciudes     =   
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
 
 
'''Cristl Moroder''',   (* [[11 de agost]] [[1892]] a [[Urtijëi]]; †[[18 de dezëmber]] [[1968]] Mont de Sëuc) fova n [[scultëur]] a Urtijëi.
== Biografia ==
Ël ie nasciù tla cësa Plan de Mureda. Si loma fova Theresia („Tresl“) Sotriffer dl Cecer y si pere Alois („Levìgi“) Moroder ferlëigher dla firma &quot;[[Gebrüder Moroder]]&quot; dic i nueves a Urtijëi. A si pere dijovun Levigi ajache l fova stat giut da si parënc a Ancona.

Ël fova l jurman de [[Rudolf Moroder]] y ie nce stat si lerner tla berstot dla cësa [[Lenèrt|Lenert]] ulache l à laurà per n valgun ani.

Do  che l se ova maridà l ann 1921 cun Caterina Stuflesser de Levisc di Còi, al metù su si berstot tla cësa Gianmatie, che l à pona spustà tl tublà dla cësa Mureda, ulache l ie stat duta si vita. Ël ziplova dant al dut sanc per la dliejes che l vendova nstës.

Si mutons ie stac [[Cristian Moroder (preve)|Cristian]], preve, Emma, [[Robert Moroder|Robert]], Eduard, y Rita. 

Do che si fëna fova morta l'ann 1943, se al maridà cun Adelheid Runggaldier da Passua l ann 1950.

L ann 1915 fovel tla viëra bonamënter tla [[Dolomites]] pra l &quot;K. u. K. Festungsartilleriebataillon No. 1 Marschkompagnie No. 2. ,Feld Art. Bozen, 2 Marschk.&quot; che sunova l &quot;Flügelhorn&quot;. Te na lëtra a si jurman Franzl Moroder jun. se damandl che l ti mande n valguna partitures&lt;ref&gt;Franz Moroder da Costa: ''Lëtra scrita ai prim d’agost dl 1915 a mi pere, da si jurman Christl Moroder de Levigi.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 125-126. 
&lt;/ref&gt;.

Mort iel tla età de 76 ani ai 17 de agost 1968 te na desgrazia sbriscian y tuman seura I crëp ju sal Hartl.
== Ncëries ==
Bele l'ann 1907 fovel pra la mujiga che sunova l &quot;Flügelhorn&quot;.
A fé l capelmeister dla mujiga al scumencià dal 1913 al 1914 y ti ani do la prima gran viëra, doche [[Luis Trenker]] sen fova jit y Leo Delago ova messù dé ju per l gran lëur che l ova te scola, dal 1919 fina l ann 1939 &lt;ref&gt;Johann Moroder: ''La Mujiga d’Urtijëi.''Calënder de Gherdëina 1955, pl. 63-67.&lt;/ref&gt;.

Pra l cor de dlieja iel stat dirighënt dal 1920 al ann 1963.
L ann 1967 iel mo stat dirighënt tla Cësa di Ladins cun l
Orchester de Gherdëina. 

L ie nce stat cumponist de doi marces ''Gruß aus den Dolomiten'' y ''Ortisei''.
== Notes ==
&lt;references /&gt;
== Bibliografia ==
* S.D. ([[Stefan Demetz-Sulé|Stefan Demetz]]): ''N memoria de bera Cristl Moroder de Levigi †.''Calënder de Gherdëina 1969, pl. 48-51.
* [[Leo Crepaz]]: ''Bera Cristl de Levigi do 10 ani ch’l se n ie. '' Calënder de Gherdëina 1979, pl. 136-138.
* Vinzenz Mussner: ''Móstri scultëures de Urtijëi che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl.105 (2 scultures).
* Theodor Rifesser: ‘’100 ani Cor y Urchestra de dlieja Urtijëi’’. Cor de dlieja de Urtijëi, Urtijëi 2025, pl. 27-28, 49,59, 69.
{{DEFAULTSORT: Cristl, Moroder }}
[[Categoria:Uem]]
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>5sggpyhnti0id6tamrz1rd6zde6t3ec</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Heindl Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>192307</id>
    <revision>
      <id>251713</id>
      <parentid>251696</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T08:38:19Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <comment>/* Lëures */</comment>
      <origin>251713</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="6769" sha1="s0h91jugp90m8hgwtturgzi2p7ssxex" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder jun.
|Auter inuem            = Heidl da Doss, Enrico Moroder Doss
|Foto                   = Crist de Heindl da Doss.jpg
|Descrizion foto        = Crist ziplà de zirm de Heindl Moroder.
|Nasciù/da              =  [[20 de setëmber]] [[1925]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[11 de fauré]] [[2012]]  
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  
|Operes cunesciudes     = Autere dla capela de Mastlé  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
'''Heindl Moroder''', o Heinrich Moroder jun. o Enrico Moroder Doss ([[20 de setëmber]] [[1925]] a [[Urtijëi]]; † ai [[11 de fauré]] [[2012]] a Urtijëi),  fova n [[scultëur]] a Urtijëi y sustenidëur dla [[cultura ladina]].
== Biografia ==
Si loma fova Agnes Kostner (1898 - 1985) da Stlujuc y si pere [[Heinrich Moroder]] de
Doss (1896 - 1974) patron de Doss Nuef. Si pere fova moler ma nce scialdi nteressà ai sasc, la vëtes geologiches de Gherdëina y ova metù su cun autri l [[Museum Gherdëina]].

Heindl Moroder fova stat lerner da [[Luis Insam |Luis Insam Tavela]], ma pona fovel stat giut tla Argentina da si berba [[Leo Moroder]].

== Familia ==
L ann 1953 se ova Heindl maridà cun Melitta Mussner dl
Snaider y à abù cin mutons: Fabio, Marco, Alessandra, Pauli y Filip. 

== Lëures ==
[[File:Ravenna, chiesa di San Rocco, interno.JPG|miniatura|left|Doi angiuli de Heindl Moroder tla dlieja de San Rocco a [[Ravenna]].]]
Tla capela de Fermeda sun [[Mastlé]] al ziplà n relief &quot;l pensier dla criazion dl mond&quot;: n vëich la man putënta de Die, nibles y sula tiëra i tieres sciche rechli, gëi da mont y pësc y na scultura de San Hubertus patron di ciaciadëures&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La nueva Capela de Fermeda sun Mastlé.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1970, pl. 35&lt;/ref&gt;.

Per la [[Mont de Pana y Ciandevaves|capela de Mont de Pana]] à Heindl Moroder ziplà n relief dla Madona cun l Bambin&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''Mont de Pana y si capela.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja da Sacun na copia de n angiul sun la cansla&lt;ref&gt;Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''Copies per la dlieja da Sacun.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 64.&lt;/ref&gt;.

Na Madona zipleda da Heindl Moroder ie jita ntëur te duta la Talia, do vester stata benedida dal papa Pius XII&lt;ref&gt;[https://www.acistampa.com/story/10373/la-madonna-della-gioventu-francescana-in-pellegrinaggio-per-le-fraternita-di-ragusa-10373 Madonna della Gioventù Francescana zipleda da Heindl Moroder.]&lt;/ref&gt;.

Na foto de n act de bront mudelà da Heindl Moroder ie da udëi tl Calënder de Gherdëina 1983&lt;ref&gt;Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat dl ziplé zacan y tanc pa aldidancuei?'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 71.&lt;/ref&gt;. 

Per l'ucajion di 25 ani [[Museum Gherdëina|Museum de Gherdëina]] ie stac partì ora ai truepes cunlauradëures na bedaia de merit fata de arjënt do n mudel de Heindl Moroder. Da una na pert dia bedaia fova da udëi la [[Cësa di Ladins]] cun l Museum ngrandì y dal’autra pert pec dla vedla chiena&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina 1960-2010.'' Calënder de Gherdëina 2011, pl. 54.&lt;/ref&gt;.

L ann 1982 à Heindl Moroder giatà l terzo premi de 25 dal cunsëi de cumun de Urtijëi te n cuncors per fé na scultura sul parëi tla gran sala de chemun.&lt;ref&gt;[[Guido Insam]]: ''Lëur ziplà per la sala de cumun de Urtijëi'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 87.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja Tre Santi a Bulsan à Heindl Moroder ziplà na Madona&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/shorts/kA38juECsD4 Madona tla dlieja Tre Santi a Bulsan.]&lt;/ref&gt;

L portal dla dlieja de Eboli ie stat fat da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.koinemagazine.it/edilizia-di-culto/unita-e-crisi-del-racconto-la-porta-nel-xx-secolo Portal dla dlieja de Eboli.]&lt;/ref&gt;

Doi angiuli dan l gran autere dla dlieja San Rocco a [[Ravenna]].

Tla dlieja dl Carmine a [[Martina Franca]] scultures dla Pasca de Mei, Santa Teresa de Calcutta y Papa Giuani Paul II&lt;ref&gt;[https://www.comune.martinafranca.ta.it/Vivere-il-comune/Luoghi/Chiesa-del-Carmine Dlieja dl Carmine a Martina Franca.]&lt;/ref&gt;

Catordes stazions dla Via Crucis tla dlieja dl Sacro Cuer a [[Monza]]&lt;ref&gt;[https://www.urbipedia.org/hoja/Iglesia_del_Sagrado_Coraz%C3%B3n_(Monza) 14 stazions tla dlieja dl Sacro Cuer a Monza.]&lt;/ref&gt;.

L Crist sun streda che porta ala Madona de Pedralba ie stat ziplà da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.pami.info/censimento_santuari/schede/Basilica_Santuario_Madonna_di_Pietralba_Maria_Weissenstein.pdf Crist de Pedralba.]&lt;/ref&gt;.

Tla Dlieja de San Durich ie stata per ani metuda ora sun autere de Sant Ujep na cripl zipleda l ann 1954.

== Museum ==
Tl Museum Gherdëina ie na cripl de Heindl Moroder duneda dai fions. 

== Provinzia Südtirol ==
La Provinzia à trëi lëures de Heindl Moroder: na Madona de lën&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002762 Madona de lën dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;,n sunadëur de saxofon&lt;ref&gt;
[Https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002990 Sunadëur de saxofon.]
&lt;/ref&gt; y n angiul ziplà
&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002746 Angiul ziplà dla culezion dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;.

== Berstot ==
Danter i lerneri de Heindl Moroder ie stac [[Egon Rusina Moroder|Egon Moroder Rusina]] y si doi mutons Filip y Pauli.

== Ncëries ==
L ann 1964 à Heindl Moroder judà a mëter su la [[Jëuni de Mujiga de Gherdëina]], Jeunesses Musicales&lt;ref&gt;Leo Moroder Resciesa: ''25 ani Jëuni de mujiga de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl.80.&lt;/ref&gt;.
Heindl Moroder à laurà pra la [[Lia Mostra d’Ert]] y judà a mëter su si bibliotech. Dal 1963 al 1966 iel stat presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  y cun ël ie stai metù a ji i primes Dis Culturei Ladins&lt;ref&gt;[[Gilo Prugger]]: ''30 ani Union di Ladins de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 54 y 57.&lt;/ref&gt;.
Ël ie uni lità te Cunsëi de Chemun de Urtijëi dal 1964 al 1969.
== Uneranzes ==
* &quot;Accademico Onorario&quot;. 
* Ël ie stat numinà &quot;Cavaliere&quot; y &quot;Ufficiale della Repubblica&quot; [[File:Cavaliere OMRI BAR.svg|40px]] [[File:Ufficiale OMRI BAR.svg|40px]]
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
*  [[Edgar Moroder]], Vinzenz Peristi: ''Heinrich Moroder - Doss.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 232-234.


{{DEFAULTSORT: Moroder, Heindl}}
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Familia Moroder]]</text>
      <sha1>s0h91jugp90m8hgwtturgzi2p7ssxex</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251714</id>
      <parentid>251713</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T08:56:56Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251714</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7486" sha1="0t0fn7d5gnftyo4q7xg50r99sqn56ss" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder jun.
|Auter inuem            = Heidl da Doss, Enrico Moroder Doss
|Foto                   = Crist de Heindl da Doss.jpg
|Descrizion foto        = Crist ziplà de zirm de Heindl Moroder.
|Nasciù/da              =  [[20 de setëmber]] [[1925]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[11 de fauré]] [[2012]]  
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  
|Operes cunesciudes     = Autere dla capela de Mastlé  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
'''Heindl Moroder''', o Heinrich Moroder jun. o Enrico Moroder Doss ([[20 de setëmber]] [[1925]] a [[Urtijëi]]; † ai [[11 de fauré]] [[2012]] a Urtijëi),  fova n [[scultëur]] a Urtijëi y sustenidëur dla [[cultura ladina]].
== Biografia ==
Si loma fova Agnes Kostner (1898 - 1985) da Stlujuc y si pere [[Heinrich Moroder]] de
Doss (1896 - 1974) patron de Doss Nuef. Si pere fova moler ma nce scialdi nteressà ai sasc, la vëtes geologiches de Gherdëina y ova metù su cun autri l [[Museum Gherdëina]].

Heindl Moroder fova stat lerner da [[Luis Insam |Luis Insam Tavela]], ma pona fovel stat giut tla Argentina da si berba [[Leo Moroder]].

== Familia ==
L ann 1953 se ova Heindl maridà cun Melitta Mussner dl
Snaider y à abù cin mutons: Fabio, Marco, Alessandra, Pauli y Filip. 

== Lëures ==
[[File:Ravenna, chiesa di San Rocco, interno.JPG|miniatura|left|Doi angiuli de Heindl Moroder tla dlieja de San Rocco a [[Ravenna]].]]
Tla capela de Fermeda sun [[Mastlé]] al ziplà n relief &quot;l pensier dla criazion dl mond&quot;: n vëich la man putënta de Die, nibles y sula tiëra i tieres sciche rechli, gëi da mont y pësc y na scultura de San Hubertus patron di ciaciadëures&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La nueva Capela de Fermeda sun Mastlé.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1970, pl. 35&lt;/ref&gt;.

Per la [[Mont de Pana y Ciandevaves|capela de Mont de Pana]] à Heindl Moroder ziplà n relief dla Madona cun l Bambin&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''Mont de Pana y si capela.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja da Sacun na copia de n angiul sun la cansla&lt;ref&gt;Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''Copies per la dlieja da Sacun.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 64.&lt;/ref&gt;.

Na Madona zipleda da Heindl Moroder ie jita ntëur te duta la Talia, do vester stata benedida dal papa Pius XII&lt;ref&gt;[https://www.acistampa.com/story/10373/la-madonna-della-gioventu-francescana-in-pellegrinaggio-per-le-fraternita-di-ragusa-10373 Madonna della Gioventù Francescana zipleda da Heindl Moroder.]&lt;/ref&gt;.

Na foto de n act de bront mudelà da Heindl Moroder ie da udëi tl Calënder de Gherdëina 1983&lt;ref&gt;Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat dl ziplé zacan y tanc pa aldidancuei?'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 71.&lt;/ref&gt;. 

Per l'ucajion di 25 ani [[Museum Gherdëina|Museum de Gherdëina]] ie stac partì ora ai truepes cunlauradëures na bedaia de merit fata de arjënt do n mudel de Heindl Moroder. Da una na pert dia bedaia fova da udëi la [[Cësa di Ladins]] cun l Museum ngrandì y dal’autra pert pec dla vedla chiena&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina 1960-2010.'' Calënder de Gherdëina 2011, pl. 54.&lt;/ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001150 Bedaia d'arjënt 25 ani Museum de Gherdëina.].

L ann 1982 à Heindl Moroder giatà l terzo premi de 25 dal cunsëi de cumun de Urtijëi te n cuncors per fé na scultura sul parëi tla gran sala de chemun.&lt;ref&gt;[[Guido Insam]]: ''Lëur ziplà per la sala de cumun de Urtijëi'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 87.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja Tre Santi a Bulsan à Heindl Moroder ziplà na Madona&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/shorts/kA38juECsD4 Madona tla dlieja Tre Santi a Bulsan.]&lt;/ref&gt;

L portal dla dlieja de Eboli ie stat fat da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.koinemagazine.it/edilizia-di-culto/unita-e-crisi-del-racconto-la-porta-nel-xx-secolo Portal dla dlieja de Eboli.]&lt;/ref&gt;

Doi angiuli dan l gran autere dla dlieja San Rocco a [[Ravenna]].

Tla dlieja dl Carmine a [[Martina Franca]] scultures dla Pasca de Mei, Santa Teresa de Calcutta y Papa Giuani Paul II&lt;ref&gt;[https://www.comune.martinafranca.ta.it/Vivere-il-comune/Luoghi/Chiesa-del-Carmine Dlieja dl Carmine a Martina Franca.]&lt;/ref&gt;

Catordes stazions dla Via Crucis tla dlieja dl Sacro Cuer a [[Monza]]&lt;ref&gt;[https://www.urbipedia.org/hoja/Iglesia_del_Sagrado_Coraz%C3%B3n_(Monza) 14 stazions tla dlieja dl Sacro Cuer a Monza.]&lt;/ref&gt;.

L Crist sun streda che porta ala Madona de Pedralba ie stat ziplà da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.pami.info/censimento_santuari/schede/Basilica_Santuario_Madonna_di_Pietralba_Maria_Weissenstein.pdf Crist de Pedralba.]&lt;/ref&gt;.

Tla Dlieja de San Durich ie stata per ani metuda ora sun autere de Sant Ujep na cripl zipleda l ann 1954.

== Museum ==
Tl Museum Gherdëina ie na cripl de Heindl Moroder duneda dai fions[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000535 Cripl da Nadel zipleda.], na scultura de na Madona cun Bambin y trëi angiuli de sas (Bellerophon)&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000533 Mdona cun Bambin tl Museum Gherdëina.]&lt;/ref&gt;, n bozzetto de lën per la bedaia 25 ani dl Museum&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001151 Bozzetto de lën dl Museum cun la Cësa di Ladins.]&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001152 Bozzetto dla bedaia cun jënt de Gherdëina dl Museum y chiena.]&lt;/ref&gt;. 

== Provinzia Südtirol ==
La Provinzia à trëi lëures de Heindl Moroder: na Madona de lën&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002762 Madona de lën dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;,n sunadëur de saxofon&lt;ref&gt;
[Https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002990 Sunadëur de saxofon.]
&lt;/ref&gt; y n angiul ziplà
&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002746 Angiul ziplà dla culezion dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;.

== Berstot ==
Danter i lerneri de Heindl Moroder ie stac [[Egon Rusina Moroder|Egon Moroder Rusina]] y si doi mutons Filip y Pauli.

== Ncëries ==
L ann 1964 à Heindl Moroder judà a mëter su la [[Jëuni de Mujiga de Gherdëina]], Jeunesses Musicales&lt;ref&gt;Leo Moroder Resciesa: ''25 ani Jëuni de mujiga de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl.80.&lt;/ref&gt;.
Heindl Moroder à laurà pra la [[Lia Mostra d’Ert]] y judà a mëter su si bibliotech. Dal 1963 al 1966 iel stat presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  y cun ël ie stai metù a ji i primes Dis Culturei Ladins&lt;ref&gt;[[Gilo Prugger]]: ''30 ani Union di Ladins de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 54 y 57.&lt;/ref&gt;.
Ël ie uni lità te Cunsëi de Chemun de Urtijëi dal 1964 al 1969.
== Uneranzes ==
* &quot;Accademico Onorario&quot;. 
* Ël ie stat numinà &quot;Cavaliere&quot; y &quot;Ufficiale della Repubblica&quot; [[File:Cavaliere OMRI BAR.svg|40px]] [[File:Ufficiale OMRI BAR.svg|40px]]
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
*  [[Edgar Moroder]], Vinzenz Peristi: ''Heinrich Moroder - Doss.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 232-234.


{{DEFAULTSORT: Moroder, Heindl}}
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Familia Moroder]]</text>
      <sha1>0t0fn7d5gnftyo4q7xg50r99sqn56ss</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251715</id>
      <parentid>251714</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T08:59:00Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <comment>/* Ncëries */</comment>
      <origin>251715</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7521" sha1="t5cd5v7dfqyfd6vedf5gz94vxbklbxw" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder jun.
|Auter inuem            = Heidl da Doss, Enrico Moroder Doss
|Foto                   = Crist de Heindl da Doss.jpg
|Descrizion foto        = Crist ziplà de zirm de Heindl Moroder.
|Nasciù/da              =  [[20 de setëmber]] [[1925]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[11 de fauré]] [[2012]]  
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  
|Operes cunesciudes     = Autere dla capela de Mastlé  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
'''Heindl Moroder''', o Heinrich Moroder jun. o Enrico Moroder Doss ([[20 de setëmber]] [[1925]] a [[Urtijëi]]; † ai [[11 de fauré]] [[2012]] a Urtijëi),  fova n [[scultëur]] a Urtijëi y sustenidëur dla [[cultura ladina]].
== Biografia ==
Si loma fova Agnes Kostner (1898 - 1985) da Stlujuc y si pere [[Heinrich Moroder]] de
Doss (1896 - 1974) patron de Doss Nuef. Si pere fova moler ma nce scialdi nteressà ai sasc, la vëtes geologiches de Gherdëina y ova metù su cun autri l [[Museum Gherdëina]].

Heindl Moroder fova stat lerner da [[Luis Insam |Luis Insam Tavela]], ma pona fovel stat giut tla Argentina da si berba [[Leo Moroder]].

== Familia ==
L ann 1953 se ova Heindl maridà cun Melitta Mussner dl
Snaider y à abù cin mutons: Fabio, Marco, Alessandra, Pauli y Filip. 

== Lëures ==
[[File:Ravenna, chiesa di San Rocco, interno.JPG|miniatura|left|Doi angiuli de Heindl Moroder tla dlieja de San Rocco a [[Ravenna]].]]
Tla capela de Fermeda sun [[Mastlé]] al ziplà n relief &quot;l pensier dla criazion dl mond&quot;: n vëich la man putënta de Die, nibles y sula tiëra i tieres sciche rechli, gëi da mont y pësc y na scultura de San Hubertus patron di ciaciadëures&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La nueva Capela de Fermeda sun Mastlé.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1970, pl. 35&lt;/ref&gt;.

Per la [[Mont de Pana y Ciandevaves|capela de Mont de Pana]] à Heindl Moroder ziplà n relief dla Madona cun l Bambin&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''Mont de Pana y si capela.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja da Sacun na copia de n angiul sun la cansla&lt;ref&gt;Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''Copies per la dlieja da Sacun.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 64.&lt;/ref&gt;.

Na Madona zipleda da Heindl Moroder ie jita ntëur te duta la Talia, do vester stata benedida dal papa Pius XII&lt;ref&gt;[https://www.acistampa.com/story/10373/la-madonna-della-gioventu-francescana-in-pellegrinaggio-per-le-fraternita-di-ragusa-10373 Madonna della Gioventù Francescana zipleda da Heindl Moroder.]&lt;/ref&gt;.

Na foto de n act de bront mudelà da Heindl Moroder ie da udëi tl Calënder de Gherdëina 1983&lt;ref&gt;Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat dl ziplé zacan y tanc pa aldidancuei?'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 71.&lt;/ref&gt;. 

Per l'ucajion di 25 ani [[Museum Gherdëina|Museum de Gherdëina]] ie stac partì ora ai truepes cunlauradëures na bedaia de merit fata de arjënt do n mudel de Heindl Moroder. Da una na pert dia bedaia fova da udëi la [[Cësa di Ladins]] cun l Museum ngrandì y dal’autra pert pec dla vedla chiena&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina 1960-2010.'' Calënder de Gherdëina 2011, pl. 54.&lt;/ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001150 Bedaia d'arjënt 25 ani Museum de Gherdëina.].

L ann 1982 à Heindl Moroder giatà l terzo premi de 25 dal cunsëi de cumun de Urtijëi te n cuncors per fé na scultura sul parëi tla gran sala de chemun.&lt;ref&gt;[[Guido Insam]]: ''Lëur ziplà per la sala de cumun de Urtijëi'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 87.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja Tre Santi a Bulsan à Heindl Moroder ziplà na Madona&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/shorts/kA38juECsD4 Madona tla dlieja Tre Santi a Bulsan.]&lt;/ref&gt;

L portal dla dlieja de Eboli ie stat fat da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.koinemagazine.it/edilizia-di-culto/unita-e-crisi-del-racconto-la-porta-nel-xx-secolo Portal dla dlieja de Eboli.]&lt;/ref&gt;

Doi angiuli dan l gran autere dla dlieja San Rocco a [[Ravenna]].

Tla dlieja dl Carmine a [[Martina Franca]] scultures dla Pasca de Mei, Santa Teresa de Calcutta y Papa Giuani Paul II&lt;ref&gt;[https://www.comune.martinafranca.ta.it/Vivere-il-comune/Luoghi/Chiesa-del-Carmine Dlieja dl Carmine a Martina Franca.]&lt;/ref&gt;

Catordes stazions dla Via Crucis tla dlieja dl Sacro Cuer a [[Monza]]&lt;ref&gt;[https://www.urbipedia.org/hoja/Iglesia_del_Sagrado_Coraz%C3%B3n_(Monza) 14 stazions tla dlieja dl Sacro Cuer a Monza.]&lt;/ref&gt;.

L Crist sun streda che porta ala Madona de Pedralba ie stat ziplà da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.pami.info/censimento_santuari/schede/Basilica_Santuario_Madonna_di_Pietralba_Maria_Weissenstein.pdf Crist de Pedralba.]&lt;/ref&gt;.

Tla Dlieja de San Durich ie stata per ani metuda ora sun autere de Sant Ujep na cripl zipleda l ann 1954.

== Museum ==
Tl Museum Gherdëina ie na cripl de Heindl Moroder duneda dai fions[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000535 Cripl da Nadel zipleda.], na scultura de na Madona cun Bambin y trëi angiuli de sas (Bellerophon)&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000533 Mdona cun Bambin tl Museum Gherdëina.]&lt;/ref&gt;, n bozzetto de lën per la bedaia 25 ani dl Museum&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001151 Bozzetto de lën dl Museum cun la Cësa di Ladins.]&lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001152 Bozzetto dla bedaia cun jënt de Gherdëina dl Museum y chiena.]&lt;/ref&gt;. 

== Provinzia Südtirol ==
La Provinzia à trëi lëures de Heindl Moroder: na Madona de lën&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002762 Madona de lën dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;,n sunadëur de saxofon&lt;ref&gt;
[Https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002990 Sunadëur de saxofon.]
&lt;/ref&gt; y n angiul ziplà
&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002746 Angiul ziplà dla culezion dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;.

== Berstot ==
Danter i lerneri de Heindl Moroder ie stac [[Egon Rusina Moroder|Egon Moroder Rusina]] y si doi mutons Filip y Pauli.

== Ncëries ==
L ann 1964 à Heindl Moroder judà a mëter su la [[Jëuni de Mujiga de Gherdëina]], Jeunesses Musicales&lt;ref&gt;Leo Moroder Resciesa: ''25 ani Jëuni de mujiga de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl.80.&lt;/ref&gt;.
Heindl Moroder à laurà pra la [[Lia Mostra d’Ert]] y judà a mëter su si bibliotech. Dal 1963 al 1966 iel stat presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  y cun ël ie stai metù a ji i primes Dis Culturei Ladins&lt;ref&gt;[[Gilo Prugger]]: ''30 ani Union di Ladins de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 54 y 57.&lt;/ref&gt;.
Ël ie uni lità te Cunsëi de Chemun de Urtijëi dal 1964 al 1969 per l partit Democrazia Cristiana.

== Uneranzes ==
* &quot;Accademico Onorario&quot;. 
* Ël ie stat numinà &quot;Cavaliere&quot; y &quot;Ufficiale della Repubblica&quot; [[File:Cavaliere OMRI BAR.svg|40px]] [[File:Ufficiale OMRI BAR.svg|40px]]
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
*  [[Edgar Moroder]], Vinzenz Peristi: ''Heinrich Moroder - Doss.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 232-234.


{{DEFAULTSORT: Moroder, Heindl}}
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Familia Moroder]]</text>
      <sha1>t5cd5v7dfqyfd6vedf5gz94vxbklbxw</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251716</id>
      <parentid>251715</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T09:01:48Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <comment>/* Museum */</comment>
      <origin>251716</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7491" sha1="0m7ks59gucdxb7alucyzn3bxcdj0jcp" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder jun.
|Auter inuem            = Heidl da Doss, Enrico Moroder Doss
|Foto                   = Crist de Heindl da Doss.jpg
|Descrizion foto        = Crist ziplà de zirm de Heindl Moroder.
|Nasciù/da              =  [[20 de setëmber]] [[1925]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[11 de fauré]] [[2012]]  
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  
|Operes cunesciudes     = Autere dla capela de Mastlé  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
'''Heindl Moroder''', o Heinrich Moroder jun. o Enrico Moroder Doss ([[20 de setëmber]] [[1925]] a [[Urtijëi]]; † ai [[11 de fauré]] [[2012]] a Urtijëi),  fova n [[scultëur]] a Urtijëi y sustenidëur dla [[cultura ladina]].
== Biografia ==
Si loma fova Agnes Kostner (1898 - 1985) da Stlujuc y si pere [[Heinrich Moroder]] de
Doss (1896 - 1974) patron de Doss Nuef. Si pere fova moler ma nce scialdi nteressà ai sasc, la vëtes geologiches de Gherdëina y ova metù su cun autri l [[Museum Gherdëina]].

Heindl Moroder fova stat lerner da [[Luis Insam |Luis Insam Tavela]], ma pona fovel stat giut tla Argentina da si berba [[Leo Moroder]].

== Familia ==
L ann 1953 se ova Heindl maridà cun Melitta Mussner dl
Snaider y à abù cin mutons: Fabio, Marco, Alessandra, Pauli y Filip. 

== Lëures ==
[[File:Ravenna, chiesa di San Rocco, interno.JPG|miniatura|left|Doi angiuli de Heindl Moroder tla dlieja de San Rocco a [[Ravenna]].]]
Tla capela de Fermeda sun [[Mastlé]] al ziplà n relief &quot;l pensier dla criazion dl mond&quot;: n vëich la man putënta de Die, nibles y sula tiëra i tieres sciche rechli, gëi da mont y pësc y na scultura de San Hubertus patron di ciaciadëures&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La nueva Capela de Fermeda sun Mastlé.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1970, pl. 35&lt;/ref&gt;.

Per la [[Mont de Pana y Ciandevaves|capela de Mont de Pana]] à Heindl Moroder ziplà n relief dla Madona cun l Bambin&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''Mont de Pana y si capela.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja da Sacun na copia de n angiul sun la cansla&lt;ref&gt;Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''Copies per la dlieja da Sacun.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 64.&lt;/ref&gt;.

Na Madona zipleda da Heindl Moroder ie jita ntëur te duta la Talia, do vester stata benedida dal papa Pius XII&lt;ref&gt;[https://www.acistampa.com/story/10373/la-madonna-della-gioventu-francescana-in-pellegrinaggio-per-le-fraternita-di-ragusa-10373 Madonna della Gioventù Francescana zipleda da Heindl Moroder.]&lt;/ref&gt;.

Na foto de n act de bront mudelà da Heindl Moroder ie da udëi tl Calënder de Gherdëina 1983&lt;ref&gt;Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat dl ziplé zacan y tanc pa aldidancuei?'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 71.&lt;/ref&gt;. 

Per l'ucajion di 25 ani [[Museum Gherdëina|Museum de Gherdëina]] ie stac partì ora ai truepes cunlauradëures na bedaia de merit fata de arjënt do n mudel de Heindl Moroder. Da una na pert dia bedaia fova da udëi la [[Cësa di Ladins]] cun l Museum ngrandì y dal’autra pert pec dla vedla chiena&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina 1960-2010.'' Calënder de Gherdëina 2011, pl. 54.&lt;/ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001150 Bedaia d'arjënt 25 ani Museum de Gherdëina.].

L ann 1982 à Heindl Moroder giatà l terzo premi de 25 dal cunsëi de cumun de Urtijëi te n cuncors per fé na scultura sul parëi tla gran sala de chemun.&lt;ref&gt;[[Guido Insam]]: ''Lëur ziplà per la sala de cumun de Urtijëi'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 87.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja Tre Santi a Bulsan à Heindl Moroder ziplà na Madona&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/shorts/kA38juECsD4 Madona tla dlieja Tre Santi a Bulsan.]&lt;/ref&gt;

L portal dla dlieja de Eboli ie stat fat da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.koinemagazine.it/edilizia-di-culto/unita-e-crisi-del-racconto-la-porta-nel-xx-secolo Portal dla dlieja de Eboli.]&lt;/ref&gt;

Doi angiuli dan l gran autere dla dlieja San Rocco a [[Ravenna]].

Tla dlieja dl Carmine a [[Martina Franca]] scultures dla Pasca de Mei, Santa Teresa de Calcutta y Papa Giuani Paul II&lt;ref&gt;[https://www.comune.martinafranca.ta.it/Vivere-il-comune/Luoghi/Chiesa-del-Carmine Dlieja dl Carmine a Martina Franca.]&lt;/ref&gt;

Catordes stazions dla Via Crucis tla dlieja dl Sacro Cuer a [[Monza]]&lt;ref&gt;[https://www.urbipedia.org/hoja/Iglesia_del_Sagrado_Coraz%C3%B3n_(Monza) 14 stazions tla dlieja dl Sacro Cuer a Monza.]&lt;/ref&gt;.

L Crist sun streda che porta ala Madona de Pedralba ie stat ziplà da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.pami.info/censimento_santuari/schede/Basilica_Santuario_Madonna_di_Pietralba_Maria_Weissenstein.pdf Crist de Pedralba.]&lt;/ref&gt;.

Tla Dlieja de San Durich ie stata per ani metuda ora sun autere de Sant Ujep na cripl zipleda l ann 1954.

== Museum ==
Tl Museum Gherdëina ie na cripl de Heindl Moroder duneda dai fions [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000535 Cripl da Nadel zipleda.], na scultura de na Madona cun Bambin y trëi angiuli de sas (Bellerophon) [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000533 Mdona cun Bambin tl Museum Gherdëina.], n bozzetto de lën per la bedaia 25 ani dl Museum [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001151 Bozzetto de lën dl Museum cun la Cësa di Ladins.] [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001152 Bozzetto dla bedaia cun jënt de Gherdëina dl Museum y chiena.].

== Provinzia Südtirol ==
La Provinzia à trëi lëures de Heindl Moroder: na Madona de lën&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002762 Madona de lën dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;,n sunadëur de saxofon&lt;ref&gt;
[Https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002990 Sunadëur de saxofon.]
&lt;/ref&gt; y n angiul ziplà
&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002746 Angiul ziplà dla culezion dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;.

== Berstot ==
Danter i lerneri de Heindl Moroder ie stac [[Egon Rusina Moroder|Egon Moroder Rusina]] y si doi mutons Filip y Pauli.

== Ncëries ==
L ann 1964 à Heindl Moroder judà a mëter su la [[Jëuni de Mujiga de Gherdëina]], Jeunesses Musicales&lt;ref&gt;Leo Moroder Resciesa: ''25 ani Jëuni de mujiga de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl.80.&lt;/ref&gt;.
Heindl Moroder à laurà pra la [[Lia Mostra d’Ert]] y judà a mëter su si bibliotech. Dal 1963 al 1966 iel stat presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  y cun ël ie stai metù a ji i primes Dis Culturei Ladins&lt;ref&gt;[[Gilo Prugger]]: ''30 ani Union di Ladins de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 54 y 57.&lt;/ref&gt;.
Ël ie uni lità te Cunsëi de Chemun de Urtijëi dal 1964 al 1969 per l partit Democrazia Cristiana.

== Uneranzes ==
* &quot;Accademico Onorario&quot;. 
* Ël ie stat numinà &quot;Cavaliere&quot; y &quot;Ufficiale della Repubblica&quot; [[File:Cavaliere OMRI BAR.svg|40px]] [[File:Ufficiale OMRI BAR.svg|40px]]
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
*  [[Edgar Moroder]], Vinzenz Peristi: ''Heinrich Moroder - Doss.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 232-234.


{{DEFAULTSORT: Moroder, Heindl}}
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Familia Moroder]]</text>
      <sha1>0m7ks59gucdxb7alucyzn3bxcdj0jcp</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251717</id>
      <parentid>251716</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T09:10:41Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <comment>/* Museum */</comment>
      <origin>251717</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7404" sha1="6s6744kzmq6pad31uytadwzk16u6jai" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder jun.
|Auter inuem            = Heidl da Doss, Enrico Moroder Doss
|Foto                   = Crist de Heindl da Doss.jpg
|Descrizion foto        = Crist ziplà de zirm de Heindl Moroder.
|Nasciù/da              =  [[20 de setëmber]] [[1925]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[11 de fauré]] [[2012]]  
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  
|Operes cunesciudes     = Autere dla capela de Mastlé  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
'''Heindl Moroder''', o Heinrich Moroder jun. o Enrico Moroder Doss ([[20 de setëmber]] [[1925]] a [[Urtijëi]]; † ai [[11 de fauré]] [[2012]] a Urtijëi),  fova n [[scultëur]] a Urtijëi y sustenidëur dla [[cultura ladina]].
== Biografia ==
Si loma fova Agnes Kostner (1898 - 1985) da Stlujuc y si pere [[Heinrich Moroder]] de
Doss (1896 - 1974) patron de Doss Nuef. Si pere fova moler ma nce scialdi nteressà ai sasc, la vëtes geologiches de Gherdëina y ova metù su cun autri l [[Museum Gherdëina]].

Heindl Moroder fova stat lerner da [[Luis Insam |Luis Insam Tavela]], ma pona fovel stat giut tla Argentina da si berba [[Leo Moroder]].

== Familia ==
L ann 1953 se ova Heindl maridà cun Melitta Mussner dl
Snaider y à abù cin mutons: Fabio, Marco, Alessandra, Pauli y Filip. 

== Lëures ==
[[File:Ravenna, chiesa di San Rocco, interno.JPG|miniatura|left|Doi angiuli de Heindl Moroder tla dlieja de San Rocco a [[Ravenna]].]]
Tla capela de Fermeda sun [[Mastlé]] al ziplà n relief &quot;l pensier dla criazion dl mond&quot;: n vëich la man putënta de Die, nibles y sula tiëra i tieres sciche rechli, gëi da mont y pësc y na scultura de San Hubertus patron di ciaciadëures&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La nueva Capela de Fermeda sun Mastlé.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1970, pl. 35&lt;/ref&gt;.

Per la [[Mont de Pana y Ciandevaves|capela de Mont de Pana]] à Heindl Moroder ziplà n relief dla Madona cun l Bambin&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''Mont de Pana y si capela.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja da Sacun na copia de n angiul sun la cansla&lt;ref&gt;Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''Copies per la dlieja da Sacun.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 64.&lt;/ref&gt;.

Na Madona zipleda da Heindl Moroder ie jita ntëur te duta la Talia, do vester stata benedida dal papa Pius XII&lt;ref&gt;[https://www.acistampa.com/story/10373/la-madonna-della-gioventu-francescana-in-pellegrinaggio-per-le-fraternita-di-ragusa-10373 Madonna della Gioventù Francescana zipleda da Heindl Moroder.]&lt;/ref&gt;.

Na foto de n act de bront mudelà da Heindl Moroder ie da udëi tl Calënder de Gherdëina 1983&lt;ref&gt;Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat dl ziplé zacan y tanc pa aldidancuei?'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 71.&lt;/ref&gt;. 

Per l'ucajion di 25 ani [[Museum Gherdëina|Museum de Gherdëina]] ie stac partì ora ai truepes cunlauradëures na bedaia de merit fata de arjënt do n mudel de Heindl Moroder. Da una na pert dia bedaia fova da udëi la [[Cësa di Ladins]] cun l Museum ngrandì y dal’autra pert pec dla vedla chiena&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina 1960-2010.'' Calënder de Gherdëina 2011, pl. 54.&lt;/ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001150 Bedaia d'arjënt 25 ani Museum de Gherdëina.].

L ann 1982 à Heindl Moroder giatà l terzo premi de 25 dal cunsëi de cumun de Urtijëi te n cuncors per fé na scultura sul parëi tla gran sala de chemun.&lt;ref&gt;[[Guido Insam]]: ''Lëur ziplà per la sala de cumun de Urtijëi'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 87.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja Tre Santi a Bulsan à Heindl Moroder ziplà na Madona&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/shorts/kA38juECsD4 Madona tla dlieja Tre Santi a Bulsan.]&lt;/ref&gt;

L portal dla dlieja de Eboli ie stat fat da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.koinemagazine.it/edilizia-di-culto/unita-e-crisi-del-racconto-la-porta-nel-xx-secolo Portal dla dlieja de Eboli.]&lt;/ref&gt;

Doi angiuli dan l gran autere dla dlieja San Rocco a [[Ravenna]].

Tla dlieja dl Carmine a [[Martina Franca]] scultures dla Pasca de Mei, Santa Teresa de Calcutta y Papa Giuani Paul II&lt;ref&gt;[https://www.comune.martinafranca.ta.it/Vivere-il-comune/Luoghi/Chiesa-del-Carmine Dlieja dl Carmine a Martina Franca.]&lt;/ref&gt;

Catordes stazions dla Via Crucis tla dlieja dl Sacro Cuer a [[Monza]]&lt;ref&gt;[https://www.urbipedia.org/hoja/Iglesia_del_Sagrado_Coraz%C3%B3n_(Monza) 14 stazions tla dlieja dl Sacro Cuer a Monza.]&lt;/ref&gt;.

L Crist sun streda che porta ala Madona de Pedralba ie stat ziplà da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.pami.info/censimento_santuari/schede/Basilica_Santuario_Madonna_di_Pietralba_Maria_Weissenstein.pdf Crist de Pedralba.]&lt;/ref&gt;.

Tla Dlieja de San Durich ie stata per ani metuda ora sun autere de Sant Ujep na cripl zipleda l ann 1954.

== Museum ==
Tl Museum Gherdëina [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000535 Cripl da Nadel zipleda da Heindl Moroder duneda dai fions], na [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000533 scultura de sas (Bellerophon) Madona cun Bambin y trëi angiuli], n [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001151, bozzetto de lën per la bedaia 25 ani dl Museum cun la Cësa di Ladins,] y [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001152 bozzetto dla bedaia dovia cun jënt de Gherdëina y chiena].

== Provinzia Südtirol ==
La Provinzia à trëi lëures de Heindl Moroder: na Madona de lën&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002762 Madona de lën dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;,n sunadëur de saxofon&lt;ref&gt;
[Https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002990 Sunadëur de saxofon.]
&lt;/ref&gt; y n angiul ziplà
&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002746 Angiul ziplà dla culezion dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;.

== Berstot ==
Danter i lerneri de Heindl Moroder ie stac [[Egon Rusina Moroder|Egon Moroder Rusina]] y si doi mutons Filip y Pauli.

== Ncëries ==
L ann 1964 à Heindl Moroder judà a mëter su la [[Jëuni de Mujiga de Gherdëina]], Jeunesses Musicales&lt;ref&gt;Leo Moroder Resciesa: ''25 ani Jëuni de mujiga de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl.80.&lt;/ref&gt;.
Heindl Moroder à laurà pra la [[Lia Mostra d’Ert]] y judà a mëter su si bibliotech. Dal 1963 al 1966 iel stat presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  y cun ël ie stai metù a ji i primes Dis Culturei Ladins&lt;ref&gt;[[Gilo Prugger]]: ''30 ani Union di Ladins de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 54 y 57.&lt;/ref&gt;.
Ël ie uni lità te Cunsëi de Chemun de Urtijëi dal 1964 al 1969 per l partit Democrazia Cristiana.

== Uneranzes ==
* &quot;Accademico Onorario&quot;. 
* Ël ie stat numinà &quot;Cavaliere&quot; y &quot;Ufficiale della Repubblica&quot; [[File:Cavaliere OMRI BAR.svg|40px]] [[File:Ufficiale OMRI BAR.svg|40px]]
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
*  [[Edgar Moroder]], Vinzenz Peristi: ''Heinrich Moroder - Doss.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 232-234.


{{DEFAULTSORT: Moroder, Heindl}}
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Familia Moroder]]</text>
      <sha1>6s6744kzmq6pad31uytadwzk16u6jai</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251719</id>
      <parentid>251717</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T09:27:59Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <comment>/* Lëures */</comment>
      <origin>251719</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7478" sha1="bf9u6mi8y5f3u5bthengsnuxe2699z6" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder jun.
|Auter inuem            = Heidl da Doss, Enrico Moroder Doss
|Foto                   = Crist de Heindl da Doss.jpg
|Descrizion foto        = Crist ziplà de zirm de Heindl Moroder.
|Nasciù/da              =  [[20 de setëmber]] [[1925]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[11 de fauré]] [[2012]]  
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  
|Operes cunesciudes     = Autere dla capela de Mastlé  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
'''Heindl Moroder''', o Heinrich Moroder jun. o Enrico Moroder Doss ([[20 de setëmber]] [[1925]] a [[Urtijëi]]; † ai [[11 de fauré]] [[2012]] a Urtijëi),  fova n [[scultëur]] a Urtijëi y sustenidëur dla [[cultura ladina]].
== Biografia ==
Si loma fova Agnes Kostner (1898 - 1985) da Stlujuc y si pere [[Heinrich Moroder]] de
Doss (1896 - 1974) patron de Doss Nuef. Si pere fova moler ma nce scialdi nteressà ai sasc, la vëtes geologiches de Gherdëina y ova metù su cun autri l [[Museum Gherdëina]].

Heindl Moroder fova stat lerner da [[Luis Insam |Luis Insam Tavela]], ma pona fovel stat giut tla Argentina da si berba [[Leo Moroder]].

== Familia ==
L ann 1953 se ova Heindl maridà cun Melitta Mussner dl
Snaider y à abù cin mutons: Fabio, Marco, Alessandra, Pauli y Filip. 

== Lëures ==
[[File:Ravenna, chiesa di San Rocco, interno.JPG|miniatura|left|Doi angiuli de Heindl Moroder tla dlieja de San Rocco a [[Ravenna]].]]
Tla [https://lld.wikipedia.org/wiki/Capeles_de_Gherd%C3%ABina#Santa_Cristina Capela de Fermeda] sun [[Mastlé]] al ziplà n relief &quot;l pensier dla criazion dl mond&quot;: n vëich la man putënta de Die, nibles y sula tiëra i tieres sciche rechli, gëi da mont y pësc y na scultura de San Hubertus patron di ciaciadëures&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La nueva Capela de Fermeda sun Mastlé.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1970, pl. 35&lt;/ref&gt;.

Per la [[Mont de Pana y Ciandevaves|capela de Mont de Pana]] à Heindl Moroder ziplà n relief dla Madona cun l Bambin&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''Mont de Pana y si capela.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja da Sacun na copia de n angiul sun la cansla&lt;ref&gt;Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''Copies per la dlieja da Sacun.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 64.&lt;/ref&gt;.

Na Madona zipleda da Heindl Moroder ie jita ntëur te duta la Talia, do vester stata benedida dal papa Pius XII&lt;ref&gt;[https://www.acistampa.com/story/10373/la-madonna-della-gioventu-francescana-in-pellegrinaggio-per-le-fraternita-di-ragusa-10373 Madonna della Gioventù Francescana zipleda da Heindl Moroder.]&lt;/ref&gt;.

Na foto de n act de bront mudelà da Heindl Moroder ie da udëi tl Calënder de Gherdëina 1983&lt;ref&gt;Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat dl ziplé zacan y tanc pa aldidancuei?'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 71.&lt;/ref&gt;. 

Per l'ucajion di 25 ani [[Museum Gherdëina|Museum de Gherdëina]] ie stac partì ora ai truepes cunlauradëures na bedaia de merit fata de arjënt do n mudel de Heindl Moroder. Da una na pert dia bedaia fova da udëi la [[Cësa di Ladins]] cun l Museum ngrandì y dal’autra pert pec dla vedla chiena&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina 1960-2010.'' Calënder de Gherdëina 2011, pl. 54.&lt;/ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001150 Bedaia d'arjënt 25 ani Museum de Gherdëina.].

L ann 1982 à Heindl Moroder giatà l terzo premi de 25 dal cunsëi de cumun de Urtijëi te n cuncors per fé na scultura sul parëi tla gran sala de chemun.&lt;ref&gt;[[Guido Insam]]: ''Lëur ziplà per la sala de cumun de Urtijëi'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 87.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja Tre Santi a Bulsan à Heindl Moroder ziplà na Madona&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/shorts/kA38juECsD4 Madona tla dlieja Tre Santi a Bulsan.]&lt;/ref&gt;

L portal dla dlieja de Eboli ie stat fat da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.koinemagazine.it/edilizia-di-culto/unita-e-crisi-del-racconto-la-porta-nel-xx-secolo Portal dla dlieja de Eboli.]&lt;/ref&gt;

Doi angiuli dan l gran autere dla dlieja San Rocco a [[Ravenna]].

Tla dlieja dl Carmine a [[Martina Franca]] scultures dla Pasca de Mei, Santa Teresa de Calcutta y Papa Giuani Paul II&lt;ref&gt;[https://www.comune.martinafranca.ta.it/Vivere-il-comune/Luoghi/Chiesa-del-Carmine Dlieja dl Carmine a Martina Franca.]&lt;/ref&gt;

Catordes stazions dla Via Crucis tla dlieja dl Sacro Cuer a [[Monza]]&lt;ref&gt;[https://www.urbipedia.org/hoja/Iglesia_del_Sagrado_Coraz%C3%B3n_(Monza) 14 stazions tla dlieja dl Sacro Cuer a Monza.]&lt;/ref&gt;.

L Crist sun streda che porta ala Madona de Pedralba ie stat ziplà da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.pami.info/censimento_santuari/schede/Basilica_Santuario_Madonna_di_Pietralba_Maria_Weissenstein.pdf Crist de Pedralba.]&lt;/ref&gt;.

Tla Dlieja de San Durich ie stata per ani metuda ora sun autere de Sant Ujep na cripl zipleda l ann 1954.

== Museum ==
Tl Museum Gherdëina [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000535 Cripl da Nadel zipleda da Heindl Moroder duneda dai fions], na [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000533 scultura de sas (Bellerophon) Madona cun Bambin y trëi angiuli], n [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001151, bozzetto de lën per la bedaia 25 ani dl Museum cun la Cësa di Ladins,] y [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001152 bozzetto dla bedaia dovia cun jënt de Gherdëina y chiena].

== Provinzia Südtirol ==
La Provinzia à trëi lëures de Heindl Moroder: na Madona de lën&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002762 Madona de lën dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;,n sunadëur de saxofon&lt;ref&gt;
[Https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002990 Sunadëur de saxofon.]
&lt;/ref&gt; y n angiul ziplà
&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002746 Angiul ziplà dla culezion dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;.

== Berstot ==
Danter i lerneri de Heindl Moroder ie stac [[Egon Rusina Moroder|Egon Moroder Rusina]] y si doi mutons Filip y Pauli.

== Ncëries ==
L ann 1964 à Heindl Moroder judà a mëter su la [[Jëuni de Mujiga de Gherdëina]], Jeunesses Musicales&lt;ref&gt;Leo Moroder Resciesa: ''25 ani Jëuni de mujiga de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl.80.&lt;/ref&gt;.
Heindl Moroder à laurà pra la [[Lia Mostra d’Ert]] y judà a mëter su si bibliotech. Dal 1963 al 1966 iel stat presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  y cun ël ie stai metù a ji i primes Dis Culturei Ladins&lt;ref&gt;[[Gilo Prugger]]: ''30 ani Union di Ladins de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 54 y 57.&lt;/ref&gt;.
Ël ie uni lità te Cunsëi de Chemun de Urtijëi dal 1964 al 1969 per l partit Democrazia Cristiana.

== Uneranzes ==
* &quot;Accademico Onorario&quot;. 
* Ël ie stat numinà &quot;Cavaliere&quot; y &quot;Ufficiale della Repubblica&quot; [[File:Cavaliere OMRI BAR.svg|40px]] [[File:Ufficiale OMRI BAR.svg|40px]]
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
*  [[Edgar Moroder]], Vinzenz Peristi: ''Heinrich Moroder - Doss.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 232-234.


{{DEFAULTSORT: Moroder, Heindl}}
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Familia Moroder]]</text>
      <sha1>bf9u6mi8y5f3u5bthengsnuxe2699z6</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251720</id>
      <parentid>251719</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T09:52:14Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251720</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="7622" sha1="71ojt7dd6uadgq8xzant9u9txp4978g" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder jun.
|Auter inuem            = Heidl da Doss, Enrico Moroder Doss
|Foto                   = Crist de Heindl da Doss.jpg
|Descrizion foto        = Crist ziplà de zirm de Heindl Moroder.
|Nasciù/da              =  [[20 de setëmber]] [[1925]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[11 de fauré]] [[2012]]  
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  
|Operes cunesciudes     = Autere dla capela de Mastlé  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
'''Heindl Moroder''', o Heinrich Moroder jun. o Enrico Moroder Doss ([[20 de setëmber]] [[1925]] a [[Urtijëi]]; † ai [[11 de fauré]] [[2012]] a Urtijëi),  fova n [[scultëur]] a Urtijëi y sustenidëur dla [[cultura ladina]].
== Biografia ==
Si loma fova Agnes Kostner (1898 - 1985) da Stlujuc y si pere [[Heinrich Moroder]] de
Doss (1896 - 1974) patron de Doss Nuef. Si pere fova moler ma nce scialdi nteressà ai sasc, la vëtes geologiches de Gherdëina y ova metù su cun autri l [[Museum Gherdëina]].

Heindl Moroder, do che l fova stat pra [[Hermann Moroder|Hermann Moroder da Jumbierch]] (nchin dl 1944), fova stat lerner da [[Luis Insam |Luis Insam Tavela]] y jit dal scultëur Franz Mersa (1909–1974) a [[Persenon]] y tla [[Argentina]] da si berba [[Leo Moroder]] (1950-1951).

== Familia ==
L ann 1953 se ova Heindl maridà cun Melitta Mussner dl
Snaider y à abù cin mutons: Fabio, Marco, Alessandra, Pauli y Filip. 

== Lëures ==
[[File:Ravenna, chiesa di San Rocco, interno.JPG|miniatura|left|Doi angiuli de Heindl Moroder tla dlieja de San Rocco a [[Ravenna]].]]
Tla [https://lld.wikipedia.org/wiki/Capeles_de_Gherd%C3%ABina#Santa_Cristina Capela de Fermeda] sun [[Mastlé]] al ziplà n relief &quot;l pensier dla criazion dl mond&quot;: n vëich la man putënta de Die, nibles y sula tiëra i tieres sciche rechli, gëi da mont y pësc y na scultura de San Hubertus patron di ciaciadëures&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La nueva Capela de Fermeda sun Mastlé.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1970, pl. 35&lt;/ref&gt;.

Per la [[Mont de Pana y Ciandevaves|capela de Mont de Pana]] à Heindl Moroder ziplà n relief dla Madona cun l Bambin&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''Mont de Pana y si capela.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja da Sacun na copia de n angiul sun la cansla&lt;ref&gt;Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''Copies per la dlieja da Sacun.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 64.&lt;/ref&gt;.

Na Madona zipleda da Heindl Moroder ie jita ntëur te duta la Talia, do vester stata benedida dal papa Pius XII&lt;ref&gt;[https://www.acistampa.com/story/10373/la-madonna-della-gioventu-francescana-in-pellegrinaggio-per-le-fraternita-di-ragusa-10373 Madonna della Gioventù Francescana zipleda da Heindl Moroder.]&lt;/ref&gt;.

Na foto de n act de bront mudelà da Heindl Moroder ie da udëi tl Calënder de Gherdëina 1983&lt;ref&gt;Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat dl ziplé zacan y tanc pa aldidancuei?'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 71.&lt;/ref&gt;. 

Per l'ucajion di 25 ani [[Museum Gherdëina|Museum de Gherdëina]] ie stac partì ora ai truepes cunlauradëures na bedaia de merit fata de arjënt do n mudel de Heindl Moroder. Da una na pert dia bedaia fova da udëi la [[Cësa di Ladins]] cun l Museum ngrandì y dal’autra pert pec dla vedla chiena&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina 1960-2010.'' Calënder de Gherdëina 2011, pl. 54.&lt;/ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001150 Bedaia d'arjënt 25 ani Museum de Gherdëina.].

L ann 1982 à Heindl Moroder giatà l terzo premi de 25 dal cunsëi de cumun de Urtijëi te n cuncors per fé na scultura sul parëi tla gran sala de chemun.&lt;ref&gt;[[Guido Insam]]: ''Lëur ziplà per la sala de cumun de Urtijëi'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 87.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja Tre Santi a Bulsan à Heindl Moroder ziplà na Madona&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/shorts/kA38juECsD4 Madona tla dlieja Tre Santi a Bulsan.]&lt;/ref&gt;

L portal dla dlieja de Eboli ie stat fat da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.koinemagazine.it/edilizia-di-culto/unita-e-crisi-del-racconto-la-porta-nel-xx-secolo Portal dla dlieja de Eboli.]&lt;/ref&gt;

Doi angiuli dan l gran autere dla dlieja San Rocco a [[Ravenna]].

Tla dlieja dl Carmine a [[Martina Franca]] scultures dla Pasca de Mei, Santa Teresa de Calcutta y Papa Giuani Paul II&lt;ref&gt;[https://www.comune.martinafranca.ta.it/Vivere-il-comune/Luoghi/Chiesa-del-Carmine Dlieja dl Carmine a Martina Franca.]&lt;/ref&gt;

Catordes stazions dla Via Crucis tla dlieja dl Sacro Cuer a [[Monza]]&lt;ref&gt;[https://www.urbipedia.org/hoja/Iglesia_del_Sagrado_Coraz%C3%B3n_(Monza) 14 stazions tla dlieja dl Sacro Cuer a Monza.]&lt;/ref&gt;.

L Crist sun streda che porta ala Madona de Pedralba ie stat ziplà da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.pami.info/censimento_santuari/schede/Basilica_Santuario_Madonna_di_Pietralba_Maria_Weissenstein.pdf Crist de Pedralba.]&lt;/ref&gt;.

Tla Dlieja de San Durich ie stata per ani metuda ora sun autere de Sant Ujep na cripl zipleda l ann 1954.

== Museum ==
Tl Museum Gherdëina [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000535 Cripl da Nadel zipleda da Heindl Moroder duneda dai fions], na [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000533 scultura de sas (Bellerophon) Madona cun Bambin y trëi angiuli], n [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001151, bozzetto de lën per la bedaia 25 ani dl Museum cun la Cësa di Ladins,] y [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001152 bozzetto dla bedaia dovia cun jënt de Gherdëina y chiena].

== Provinzia Südtirol ==
La Provinzia à trëi lëures de Heindl Moroder: na Madona de lën&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002762 Madona de lën dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;,n sunadëur de saxofon&lt;ref&gt;
[Https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002990 Sunadëur de saxofon.]
&lt;/ref&gt; y n angiul ziplà
&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002746 Angiul ziplà dla culezion dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;.

== Berstot ==
Danter i lerneri de Heindl Moroder ie stac [[Egon Rusina Moroder|Egon Moroder Rusina]] y si doi mutons Filip y Pauli.

== Ncëries ==
L ann 1964 à Heindl Moroder judà a mëter su la [[Jëuni de Mujiga de Gherdëina]], Jeunesses Musicales&lt;ref&gt;Leo Moroder Resciesa: ''25 ani Jëuni de mujiga de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl.80.&lt;/ref&gt;.
Heindl Moroder à laurà pra la [[Lia Mostra d’Ert]] y judà a mëter su si bibliotech. Dal 1963 al 1966 iel stat presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  y cun ël ie stai metù a ji i primes Dis Culturei Ladins&lt;ref&gt;[[Gilo Prugger]]: ''30 ani Union di Ladins de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 54 y 57.&lt;/ref&gt;.
Ël ie uni lità te Cunsëi de Chemun de Urtijëi dal 1964 al 1969 per l partit Democrazia Cristiana.

== Uneranzes ==
* &quot;Accademico Onorario&quot;. 
* Ël ie stat numinà &quot;Cavaliere&quot; y &quot;Ufficiale della Repubblica&quot; [[File:Cavaliere OMRI BAR.svg|40px]] [[File:Ufficiale OMRI BAR.svg|40px]]
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
*  [[Edgar Moroder]], Vinzenz Peristi: ''Heinrich Moroder - Doss.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 232-234.


{{DEFAULTSORT: Moroder, Heindl}}
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Familia Moroder]]</text>
      <sha1>71ojt7dd6uadgq8xzant9u9txp4978g</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251721</id>
      <parentid>251720</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T10:50:14Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251721</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8781" sha1="04vhr824lnktfz02lpu3jjtkgeeywsv" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder jun.
|Auter inuem            = Heidl da Doss, Enrico Moroder Doss
|Foto                   = Crist de Heindl da Doss.jpg
|Descrizion foto        = Crist ziplà de zirm de Heindl Moroder.
|Nasciù/da              =  [[20 de setëmber]] [[1925]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[11 de fauré]] [[2012]]  
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  
|Operes cunesciudes     = Autere dla capela de Mastlé  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
'''Heindl Moroder''', o Heinrich Moroder jun. o Enrico Moroder Doss ([[20 de setëmber]] [[1925]] a [[Urtijëi]]; † ai [[11 de fauré]] [[2012]] a Urtijëi),  fova n [[scultëur]] a Urtijëi y sustenidëur dla [[cultura ladina]].
== Biografia ==
Si loma fova Agnes Kostner (1898 - 1985) da Stlujuc y si pere [[Heinrich Moroder]] de
Doss (1896 - 1974) patron de Doss Nuef. Si pere fova moler ma nce scialdi nteressà ai sasc, la vëtes geologiches de Gherdëina y ova metù su cun autri l [[Museum Gherdëina]].

Heindl Moroder, do che l fova stat pra [[Hermann Moroder|Hermann Moroder da Jumbierch]] (nchin dl 1944), fova stat lerner da [[Luis Insam |Luis Insam Tavela]] y jit dal scultëur Franz Mersa (1909–1974) a [[Persenon]] y tla [[Argentina]] da si berba [[Leo Moroder]] (1950-1951).

== Familia ==
L ann 1953 se ova Heindl maridà cun Melitta Mussner dl
Snaider y à abù cin mutons: Fabio, Marco, Alessandra, Pauli y Filip. 

== Lëures ==
[[File:Ravenna, chiesa di San Rocco, interno.JPG|miniatura|left|Doi angiuli de Heindl Moroder tla dlieja de San Rocco a [[Ravenna]].]]
Tla [https://lld.wikipedia.org/wiki/Capeles_de_Gherd%C3%ABina#Santa_Cristina Capela de Fermeda] sun [[Mastlé]] al ziplà n relief &quot;l pensier dla criazion dl mond&quot;: n vëich la man putënta de Die, nibles y sula tiëra i tieres sciche rechli, gëi da mont y pësc y na scultura de San Hubertus patron di ciaciadëures&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La nueva Capela de Fermeda sun Mastlé.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1970, pl. 35&lt;/ref&gt;.

Per la [[Mont de Pana y Ciandevaves|capela de Mont de Pana]] à Heindl Moroder ziplà n relief dla Madona cun l Bambin&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''Mont de Pana y si capela.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja da Sacun na copia de n angiul sun la cansla&lt;ref&gt;Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''Copies per la dlieja da Sacun.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 64.&lt;/ref&gt;.

Na Madona zipleda da Heindl Moroder ie jita ntëur te duta la Talia, do vester stata benedida dal papa Pius XII&lt;ref&gt;[https://www.acistampa.com/story/10373/la-madonna-della-gioventu-francescana-in-pellegrinaggio-per-le-fraternita-di-ragusa-10373 Madonna della Gioventù Francescana zipleda da Heindl Moroder.]&lt;/ref&gt;.

Na foto de n act de bront mudelà da Heindl Moroder ie da udëi tl Calënder de Gherdëina 1983&lt;ref&gt;Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat dl ziplé zacan y tanc pa aldidancuei?'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 71.&lt;/ref&gt;. 

Per l'ucajion di 25 ani [[Museum Gherdëina|Museum de Gherdëina]] ie stac partì ora ai truepes cunlauradëures na bedaia de merit fata de arjënt do n mudel de Heindl Moroder. Da una na pert dia bedaia fova da udëi la [[Cësa di Ladins]] cun l Museum ngrandì y dal’autra pert pec dla vedla chiena&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina 1960-2010.'' Calënder de Gherdëina 2011, pl. 54.&lt;/ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001150 Bedaia d'arjënt 25 ani Museum de Gherdëina.].

L ann 1982 à Heindl Moroder giatà l terzo premi de 25 dal cunsëi de cumun de Urtijëi te n cuncors per fé na scultura sul parëi tla gran sala de chemun.&lt;ref&gt;[[Guido Insam]]: ''Lëur ziplà per la sala de cumun de Urtijëi'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 87.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja Tre Santi a Bulsan à Heindl Moroder ziplà na Madona&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/shorts/kA38juECsD4 Madona tla dlieja Tre Santi a Bulsan.]&lt;/ref&gt;

L portal dla dlieja de Eboli ie stat fat da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.koinemagazine.it/edilizia-di-culto/unita-e-crisi-del-racconto-la-porta-nel-xx-secolo Portal dla dlieja de Eboli.]&lt;/ref&gt;

Doi angiuli dan l gran autere dla dlieja San Rocco a [[Ravenna]].

Tla dlieja dl Carmine a [[Martina Franca]] scultures dla Pasca de Mei, Santa Teresa de Calcutta y Papa Giuani Paul II&lt;ref&gt;[https://www.comune.martinafranca.ta.it/Vivere-il-comune/Luoghi/Chiesa-del-Carmine Dlieja dl Carmine a Martina Franca.]&lt;/ref&gt;

Catordes stazions dla Via Crucis tla dlieja dl Sacro Cuer a [[Monza]]&lt;ref&gt;[https://www.urbipedia.org/hoja/Iglesia_del_Sagrado_Coraz%C3%B3n_(Monza) 14 stazions tla dlieja dl Sacro Cuer a Monza.]&lt;/ref&gt;.

L Crist sun streda che porta ala Madona de Pedralba ie stat ziplà da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.pami.info/censimento_santuari/schede/Basilica_Santuario_Madonna_di_Pietralba_Maria_Weissenstein.pdf Crist de Pedralba.]&lt;/ref&gt;.

Tla [[Dlieja de San Durich]] ie unida metuda ora nchin al ann 1978 sun autere de Sant Ujep na cripl zipleda da Heindl Moroder l ann 1954.
''De chësta cripl scrisc Paulina Moroder, diretëura dl Museum Gherdëina: La cripl de Heindl Moroder reprejentea l’adorazion dl Bambin tl cianel, cun bo y musciat, Maria y Ujep, y pastri cun si biesces y aniei. La cumposizion fej mo referimënt ala criples panoramiches y orientieles che dala fin dl’Otcënt insù nchin ti ani Cincanta fej pert dla gran produzion d’ert sacrela dla berstots a Urtijëi. L stil dl ziplé y l tai ie dal’autra pert bel caraterisà dal prozes de modernisazion y astrazion che sënta ite nce te Gherdëina do la prima viera mundiela y che Heindl Moroder sviluperà
inant cun linies mo plu tleres y profil astrat di musc te si lëur persunel ti ani daunì. Tla figures dla cripl
dl 1954 iel mo da ntraudëi l stil tipich dla berstot de Luis Insam dl Tavela, ulache l jëunn Heindl fova
jit a mparé... Scebën che la gesticulazion dla figures ie reserveda, mantënn i details dl muvimënt y
dl’esprescion dla figures purempò na intensità dl sentimënt, crian na emozion particulera a ti cialé. La
stala cun l paesaj ie pludessegur n lëur fat su da bera Albert Moroder de Sodlieja.''

== Museum ==
Tl Museum Gherdëina [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000535 Cripl da Nadel zipleda da Heindl Moroder duneda dai fions], na [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000533 scultura de sas (Bellerophon) Madona cun Bambin y trëi angiuli], n [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001151, bozzetto de lën per la bedaia 25 ani dl Museum cun la Cësa di Ladins,] y [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001152 bozzetto dla bedaia dovia cun jënt de Gherdëina y chiena].

== Provinzia Südtirol ==
La Provinzia à trëi lëures de Heindl Moroder: na Madona de lën&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002762 Madona de lën dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;,n sunadëur de saxofon&lt;ref&gt;
[Https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002990 Sunadëur de saxofon.]
&lt;/ref&gt; y n angiul ziplà
&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002746 Angiul ziplà dla culezion dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;.

== Berstot ==
Danter i lerneri de Heindl Moroder ie stac [[Egon Rusina Moroder|Egon Moroder Rusina]] y si doi mutons Filip y Pauli.

== Ncëries ==
L ann 1964 à Heindl Moroder judà a mëter su la [[Jëuni de Mujiga de Gherdëina]], Jeunesses Musicales&lt;ref&gt;Leo Moroder Resciesa: ''25 ani Jëuni de mujiga de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl.80.&lt;/ref&gt;.
Heindl Moroder à laurà pra la [[Lia Mostra d’Ert]] y judà a mëter su si bibliotech. Dal 1963 al 1966 iel stat presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  y cun ël ie stai metù a ji i primes Dis Culturei Ladins&lt;ref&gt;[[Gilo Prugger]]: ''30 ani Union di Ladins de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 54 y 57.&lt;/ref&gt;.
Ël ie uni lità te Cunsëi de Chemun de Urtijëi dal 1964 al 1969 per l partit Democrazia Cristiana.

== Uneranzes ==
* &quot;Accademico Onorario&quot;. 
* Ël ie stat numinà &quot;Cavaliere&quot; y &quot;Ufficiale della Repubblica&quot; [[File:Cavaliere OMRI BAR.svg|40px]] [[File:Ufficiale OMRI BAR.svg|40px]]
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
*  [[Edgar Moroder]], Vinzenz Peristi: ''Heinrich Moroder - Doss.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 232-234.


{{DEFAULTSORT: Moroder, Heindl}}
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Familia Moroder]]</text>
      <sha1>04vhr824lnktfz02lpu3jjtkgeeywsv</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251722</id>
      <parentid>251721</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T10:54:17Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251722</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8800" sha1="0ijw9entcsci2817di91xrozw48tuc0" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder jun.
|Auter inuem            = Heidl da Doss, Enrico Moroder Doss
|Foto                   = Crist de Heindl da Doss.jpg
|Descrizion foto        = Crist ziplà de zirm de Heindl Moroder.
|Nasciù/da              =  [[20 de setëmber]] [[1925]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[11 de fauré]] [[2012]]  
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  
|Operes cunesciudes     = Autere dla capela de Mastlé  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
'''Heindl Moroder''', o Heinrich Moroder jun. o Enrico Moroder Doss ([[20 de setëmber]] [[1925]] a [[Urtijëi]]; † ai [[11 de fauré]] [[2012]] a Urtijëi),  fova n [[scultëur]] a Urtijëi y sustenidëur dla [[cultura ladina]].
== Biografia ==
Si loma fova Agnes Kostner (1898 - 1985) da Stlujuc y si pere [[Heinrich Moroder]] de
Doss (1896 - 1974) patron de Doss Nuef. Si pere fova moler ma nce scialdi nteressà ai sasc, la vëtes geologiches de Gherdëina y ova metù su cun autri l [[Museum Gherdëina]].

Heindl Moroder, do che l fova stat pra [[Hermann Moroder|Hermann Moroder da Jumbierch]] (nchin dl 1944), fova stat lerner da [[Luis Insam |Luis Insam Tavela]] y jit dal scultëur Franz Mersa (1909–1974) a [[Persenon]] y tla [[Argentina]] da si berba [[Leo Moroder]] (1950-1951).

== Familia ==
L ann 1953 se ova Heindl maridà cun Melitta Mussner dl
Snaider y à abù cin mutons: Fabio, Marco, Alessandra, Pauli y Filip. 

== Lëures ==
[[File:Ravenna, chiesa di San Rocco, interno.JPG|miniatura|left|Doi angiuli de Heindl Moroder tla dlieja de San Rocco a [[Ravenna]].]]
Tla [https://lld.wikipedia.org/wiki/Capeles_de_Gherd%C3%ABina#Santa_Cristina Capela de Fermeda] sun [[Mastlé]] al ziplà n relief &quot;l pensier dla criazion dl mond&quot;: n vëich la man putënta de Die, nibles y sula tiëra i tieres sciche rechli, gëi da mont y pësc y na scultura de San Hubertus patron di ciaciadëures&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La nueva Capela de Fermeda sun Mastlé.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1970, pl. 35&lt;/ref&gt;.

Per la [[Mont de Pana y Ciandevaves|capela de Mont de Pana]] à Heindl Moroder ziplà n relief dla Madona cun l Bambin&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''Mont de Pana y si capela.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja da Sacun na copia de n angiul sun la cansla&lt;ref&gt;Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''Copies per la dlieja da Sacun.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 64.&lt;/ref&gt;.

Na Madona zipleda da Heindl Moroder ie jita ntëur te duta la Talia, do vester stata benedida dal papa Pius XII&lt;ref&gt;[https://www.acistampa.com/story/10373/la-madonna-della-gioventu-francescana-in-pellegrinaggio-per-le-fraternita-di-ragusa-10373 Madonna della Gioventù Francescana zipleda da Heindl Moroder.]&lt;/ref&gt;.

Na foto de n act de bront mudelà da Heindl Moroder ie da udëi tl Calënder de Gherdëina 1983&lt;ref&gt;Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat dl ziplé zacan y tanc pa aldidancuei?'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 71.&lt;/ref&gt;. 

Per l'ucajion di 25 ani [[Museum Gherdëina|Museum de Gherdëina]] ie stac partì ora ai truepes cunlauradëures na bedaia de merit fata de arjënt do n mudel de Heindl Moroder. Da una na pert dia bedaia fova da udëi la [[Cësa di Ladins]] cun l Museum ngrandì y dal’autra pert pec dla vedla chiena&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina 1960-2010.'' Calënder de Gherdëina 2011, pl. 54.&lt;/ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001150 Bedaia d'arjënt 25 ani Museum de Gherdëina.].

L ann 1982 à Heindl Moroder giatà l terzo premi de 25 dal cunsëi de cumun de Urtijëi te n cuncors per fé na scultura sul parëi tla gran sala de chemun.&lt;ref&gt;[[Guido Insam]]: ''Lëur ziplà per la sala de cumun de Urtijëi'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 87.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja Tre Santi a Bulsan à Heindl Moroder ziplà na Madona&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/shorts/kA38juECsD4 Madona tla dlieja Tre Santi a Bulsan.]&lt;/ref&gt;

L portal dla dlieja de Eboli ie stat fat da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.koinemagazine.it/edilizia-di-culto/unita-e-crisi-del-racconto-la-porta-nel-xx-secolo Portal dla dlieja de Eboli.]&lt;/ref&gt;

Doi angiuli dan l gran autere dla dlieja San Rocco a [[Ravenna]].

Tla dlieja dl Carmine a [[Martina Franca]] scultures dla Pasca de Mei, Santa Teresa de Calcutta y Papa Giuani Paul II&lt;ref&gt;[https://www.comune.martinafranca.ta.it/Vivere-il-comune/Luoghi/Chiesa-del-Carmine Dlieja dl Carmine a Martina Franca.]&lt;/ref&gt;

Catordes stazions dla Via Crucis tla dlieja dl Sacro Cuer a [[Monza]]&lt;ref&gt;[https://www.urbipedia.org/hoja/Iglesia_del_Sagrado_Coraz%C3%B3n_(Monza) 14 stazions tla dlieja dl Sacro Cuer a Monza.]&lt;/ref&gt;.

L Crist sun streda che porta ala Madona de Pedralba ie stat ziplà da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.pami.info/censimento_santuari/schede/Basilica_Santuario_Madonna_di_Pietralba_Maria_Weissenstein.pdf Crist de Pedralba.]&lt;/ref&gt;.

Tla [[Dlieja de San Durich]] ie unida metuda ora nchin al ann 1978 sun autere de Sant Ujep na cripl zipleda da Heindl Moroder l ann 1954.
''De chësta cripl scrisc Paulina Moroder, diretëura dl Museum Gherdëina: La cripl de Heindl Moroder reprejentea l’adorazion dl Bambin tl cianel, cun bo y musciat, Maria y Ujep, y pastri cun si biesces y aniei. La cumposizion fej mo referimënt ala criples panoramiches y orientieles che dala fin dl’Otcënt insù nchin ti ani Cincanta fej pert dla gran produzion d’ert sacrela dla berstots a Urtijëi. L stil dl ziplé y l tai ie dal’autra pert bel caraterisà dal prozes de modernisazion y astrazion che sënta ite nce te Gherdëina do la prima viera mundiela y che Heindl Moroder sviluperà
inant cun linies mo plu tleres y profil astrat di musc te si lëur persunel ti ani daunì. Tla figures dla cripl
dl 1954 iel mo da ntraudëi l stil tipich dla berstot de Luis Insam dl Tavela, ulache l jëunn Heindl fova
jit a mparé... Scebën che la gesticulazion dla figures ie reserveda, mantënn i details dl muvimënt y
dl’esprescion dla figures purempò na intensità dl sentimënt, crian na emozion particulera a ti cialé. La
stala cun l paesaj ie pludessegur n lëur fat su da bera Albert Moroder de Sodlieja.''

== Museum ==
Tl Museum Gherdëina ie tenì su na [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000535 Cripl da Nadel zipleda da Heindl Moroder duneda dai fions], na [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000533 scultura de sas (Bellerophon) Madona cun Bambin y trëi angiuli], n [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001151, l bozzetto de lën per la bedaia 25 ani dl Museum cun la Cësa di Ladins,] y l [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001152 bozzetto dla bedaia dovia cun jënt de Gherdëina y chiena].

== Provinzia Südtirol ==
La Provinzia à trëi lëures de Heindl Moroder: na Madona de lën&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002762 Madona de lën dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;,n sunadëur de saxofon&lt;ref&gt;
[Https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002990 Sunadëur de saxofon.]
&lt;/ref&gt; y n angiul ziplà
&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002746 Angiul ziplà dla culezion dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;.

== Berstot ==
Danter i lerneri de Heindl Moroder ie stac [[Egon Rusina Moroder|Egon Moroder Rusina]] y si doi mutons Filip y Pauli.

== Ncëries ==
L ann 1964 à Heindl Moroder judà a mëter su la [[Jëuni de Mujiga de Gherdëina]], Jeunesses Musicales&lt;ref&gt;Leo Moroder Resciesa: ''25 ani Jëuni de mujiga de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl.80.&lt;/ref&gt;.
Heindl Moroder à laurà pra la [[Lia Mostra d’Ert]] y judà a mëter su si bibliotech. Dal 1963 al 1966 iel stat presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  y cun ël ie stai metù a ji i primes Dis Culturei Ladins&lt;ref&gt;[[Gilo Prugger]]: ''30 ani Union di Ladins de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 54 y 57.&lt;/ref&gt;.
Ël ie uni lità te Cunsëi de Chemun de Urtijëi dal 1964 al 1969 per l partit Democrazia Cristiana.

== Uneranzes ==
* &quot;Accademico Onorario&quot;. 
* Ël ie stat numinà &quot;Cavaliere&quot; y &quot;Ufficiale della Repubblica&quot; [[File:Cavaliere OMRI BAR.svg|40px]] [[File:Ufficiale OMRI BAR.svg|40px]]
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
*  [[Edgar Moroder]], Vinzenz Peristi: ''Heinrich Moroder - Doss.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 232-234.


{{DEFAULTSORT: Moroder, Heindl}}
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Familia Moroder]]</text>
      <sha1>0ijw9entcsci2817di91xrozw48tuc0</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251723</id>
      <parentid>251722</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T10:57:53Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>251723</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8804" sha1="159i1a4s9xk8wdvo9qpqf1zwn2tne3h" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder jun.
|Auter inuem            = Heidl da Doss, Enrico Moroder Doss
|Foto                   = Crist de Heindl da Doss.jpg
|Descrizion foto        = Crist ziplà de zirm de Heindl Moroder.
|Nasciù/da              =  [[20 de setëmber]] [[1925]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[11 de fauré]] [[2012]]  
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  
|Operes cunesciudes     = Autere dla capela de Mastlé  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
'''Heindl Moroder''', o Heinrich Moroder jun. o Enrico Moroder Doss ([[20 de setëmber]] [[1925]] a [[Urtijëi]]; † ai [[11 de fauré]] [[2012]] a Urtijëi),  fova n [[scultëur]] a Urtijëi y sustenidëur dla [[cultura ladina]].
== Biografia ==
Si loma fova Agnes Kostner (1898 - 1985) da Stlujuc y si pere [[Heinrich Moroder]] de
Doss (1896 - 1974) patron de Doss Nuef. Si pere fova moler ma nce scialdi nteressà ai sasc, la vëtes geologiches de Gherdëina y ova metù su cun autri l [[Museum Gherdëina]].

Heindl Moroder, do che l fova stat pra [[Hermann Moroder|Hermann Moroder da Jumbierch]] (nchin dl 1944), fova stat lerner da [[Luis Insam |Luis Insam Tavela]] y jit dal scultëur Franz Mersa (1909–1974) a [[Persenon]] y tla [[Argentina]] da si berba [[Leo Moroder]] (1950-1951).

== Familia ==
L ann 1953 se ova Heindl maridà cun Melitta Mussner dl
Snaider y à abù cin mutons: Fabio, Marco, Alessandra, Pauli y Filip. 

== Lëures ==
[[File:Ravenna, chiesa di San Rocco, interno.JPG|miniatura|left|Doi angiuli de Heindl Moroder tla dlieja de San Rocco a [[Ravenna]].]]
Tla [https://lld.wikipedia.org/wiki/Capeles_de_Gherd%C3%ABina#Santa_Cristina Capela de Fermeda] sun [[Mastlé]] al ziplà n relief &quot;l pensier dla criazion dl mond&quot;: n vëich la man putënta de Die, nibles y sula tiëra i tieres sciche rechli, gëi da mont y pësc y na scultura de San Hubertus patron di ciaciadëures&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La nueva Capela de Fermeda sun Mastlé.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1970, pl. 35&lt;/ref&gt;.

Per la [[Mont de Pana y Ciandevaves|capela de Mont de Pana]] à Heindl Moroder ziplà n relief dla Madona cun l Bambin&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''Mont de Pana y si capela.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja da Sacun na copia de n angiul sun la cansla&lt;ref&gt;Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''Copies per la dlieja da Sacun.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 64.&lt;/ref&gt;.

Na Madona zipleda da Heindl Moroder ie jita ntëur te duta la Talia, do vester stata benedida dal papa Pius XII&lt;ref&gt;[https://www.acistampa.com/story/10373/la-madonna-della-gioventu-francescana-in-pellegrinaggio-per-le-fraternita-di-ragusa-10373 Madonna della Gioventù Francescana zipleda da Heindl Moroder.]&lt;/ref&gt;.

Na foto de n act de bront mudelà da Heindl Moroder ie da udëi tl Calënder de Gherdëina 1983&lt;ref&gt;Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat dl ziplé zacan y tanc pa aldidancuei?'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 71.&lt;/ref&gt;. 

Per l'ucajion di 25 ani Museum Gherdëina ie stac partì ora ai truepes cunlauradëures na bedaia de merit fata de arjënt do n mudel de Heindl Moroder. Da una na pert dia bedaia fova da udëi la [[Cësa di Ladins]] cun l Museum ngrandì y dal’autra pert pec dla vedla chiena&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina 1960-2010.'' Calënder de Gherdëina 2011, pl. 54.&lt;/ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001150 Bedaia d'arjënt 25 ani Museum de Gherdëina.].

L ann 1982 à Heindl Moroder giatà l terzo premi de 25 dal cunsëi de cumun de Urtijëi te n cuncors per fé na scultura sul parëi tla gran sala de chemun.&lt;ref&gt;[[Guido Insam]]: ''Lëur ziplà per la sala de cumun de Urtijëi'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 87.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja Tre Santi a Bulsan à Heindl Moroder ziplà na Madona&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/shorts/kA38juECsD4 Madona tla dlieja Tre Santi a Bulsan.]&lt;/ref&gt;

L portal dla dlieja de Eboli ie stat fat da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.koinemagazine.it/edilizia-di-culto/unita-e-crisi-del-racconto-la-porta-nel-xx-secolo Portal dla dlieja de Eboli.]&lt;/ref&gt;

Doi angiuli de Heindl Moroder ie da udëi dan l gran autere dla dlieja San Rocco a [[Ravenna]].

Tla dlieja dl Carmine a [[Martina Franca]] scultures dla Pasca de Mei, Santa Teresa de Calcutta y Papa Giuani Paul II&lt;ref&gt;[https://www.comune.martinafranca.ta.it/Vivere-il-comune/Luoghi/Chiesa-del-Carmine Dlieja dl Carmine a Martina Franca.]&lt;/ref&gt;

Catordes stazions dla Via Crucis tla dlieja dl Sacro Cuer a [[Monza]]&lt;ref&gt;[https://www.urbipedia.org/hoja/Iglesia_del_Sagrado_Coraz%C3%B3n_(Monza) 14 stazions tla dlieja dl Sacro Cuer a Monza.]&lt;/ref&gt;.

L Crist sun streda che porta ala Madona de Pedralba ie stat ziplà da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.pami.info/censimento_santuari/schede/Basilica_Santuario_Madonna_di_Pietralba_Maria_Weissenstein.pdf Crist de Pedralba.]&lt;/ref&gt;.

Tla [[Dlieja de San Durich]] ie unida metuda ora nchin al ann 1978 sun autere de Sant Ujep na cripl zipleda da Heindl Moroder l ann 1954.
''De chësta cripl scrisc Paulina Moroder, diretëura dl Museum Gherdëina: La cripl de Heindl Moroder reprejentea l’adorazion dl Bambin tl cianel, cun bo y musciat, Maria y Ujep, y pastri cun si biesces y aniei. La cumposizion fej mo referimënt ala criples panoramiches y orientieles che dala fin dl’Otcënt insù nchin ti ani Cincanta fej pert dla gran produzion d’ert sacrela dla berstots a Urtijëi. L stil dl ziplé y l tai ie dal’autra pert bel caraterisà dal prozes de modernisazion y astrazion che sënta ite nce te Gherdëina do la prima viera mundiela y che Heindl Moroder sviluperà
inant cun linies mo plu tleres y profil astrat di musc te si lëur persunel ti ani daunì. Tla figures dla cripl
dl 1954 iel mo da ntraudëi l stil tipich dla berstot de Luis Insam dl Tavela, ulache l jëunn Heindl fova
jit a mparé... Scebën che la gesticulazion dla figures ie reserveda, mantënn i details dl muvimënt y
dl’esprescion dla figures purempò na intensità dl sentimënt, crian na emozion particulera a ti cialé. La
stala cun l paesaj ie pludessegur n lëur fat su da bera Albert Moroder de Sodlieja.''

== Museum ==
Tl Museum Gherdëina ie tenì su na [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000535 Cripl da Nadel zipleda da Heindl Moroder duneda dai fions], na [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000533 scultura de sas (Bellerophon) Madona cun Bambin y trëi angiuli], n [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001151, l bozzetto de lën per la bedaia 25 ani dl Museum cun la Cësa di Ladins,] y l [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001152 bozzetto dla bedaia dovia cun jënt de Gherdëina y chiena].

== Provinzia Südtirol ==
La Provinzia à trëi lëures de Heindl Moroder: na Madona de lën&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002762 Madona de lën dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;,n sunadëur de saxofon&lt;ref&gt;
[Https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002990 Sunadëur de saxofon.]
&lt;/ref&gt; y n angiul ziplà
&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002746 Angiul ziplà dla culezion dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;.

== Berstot ==
Danter i lerneri de Heindl Moroder ie stac [[Egon Rusina Moroder|Egon Moroder Rusina]] y si doi mutons Filip y Pauli.

== Ncëries ==
L ann 1964 à Heindl Moroder judà a mëter su la [[Jëuni de Mujiga de Gherdëina]], Jeunesses Musicales&lt;ref&gt;Leo Moroder Resciesa: ''25 ani Jëuni de mujiga de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl.80.&lt;/ref&gt;.
Heindl Moroder à laurà pra la [[Lia Mostra d’Ert]] y judà a mëter su si bibliotech. Dal 1963 al 1966 iel stat presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  y cun ël ie stai metù a ji i primes Dis Culturei Ladins&lt;ref&gt;[[Gilo Prugger]]: ''30 ani Union di Ladins de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 54 y 57.&lt;/ref&gt;.
Ël ie uni lità te Cunsëi de Chemun de Urtijëi dal 1964 al 1969 per l partit Democrazia Cristiana.

== Uneranzes ==
* &quot;Accademico Onorario&quot;. 
* Ël ie stat numinà &quot;Cavaliere&quot; y &quot;Ufficiale della Repubblica&quot; [[File:Cavaliere OMRI BAR.svg|40px]] [[File:Ufficiale OMRI BAR.svg|40px]]
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
*  [[Edgar Moroder]], Vinzenz Peristi: ''Heinrich Moroder - Doss.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 232-234.

{{DEFAULTSORT: Moroder, Heindl}}
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Familia Moroder]]</text>
      <sha1>159i1a4s9xk8wdvo9qpqf1zwn2tne3h</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>251729</id>
      <parentid>251723</parentid>
      <timestamp>2026-06-11T11:21:30Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <minor />
      <origin>251729</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8796" sha1="7v7mnpc6o17hi5m8pdmx1qen8125ku8" xml:space="preserve">{{Gherdëina}}
{{Infobox artist
|Inuem                  = Heinrich Moroder jun.
|Auter inuem            = Heidl da Doss, Enrico Moroder Doss
|Foto                   = Crist de Heindl da Doss.jpg
|Descrizion foto        = Crist ziplà de zirm de Heindl Moroder.
|Nasciù/da              =  [[20 de setëmber]] [[1925]] a Urtijëi
|Mort/a                 =  [[11 de fauré]] [[2012]]  
|Suplì/da               =  Urtijëi
|Educazion              =  
|Cunesciù/da per        = Presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  
|Operes cunesciudes     = Autere dla capela de Mastlé  
|Muvimënt               =
|Uem/fëna               =  
|Firma                  = 
}}
'''Heindl Moroder''', o Heinrich Moroder jun. o Enrico Moroder Doss ([[20 de setëmber]] [[1925]] a [[Urtijëi]]; † ai [[11 de fauré]] [[2012]] a Urtijëi),  fova n [[scultëur]] a Urtijëi y sustenidëur dla [[cultura ladina]].
== Biografia ==
Si loma fova Agnes Kostner (1898 - 1985) da Stlujuc y si pere [[Heinrich Moroder]] de
Doss (1896 - 1974) patron de Doss Nuef. Si pere fova moler ma nce scialdi nteressà ai sasc, la vëtes geologiches de Gherdëina y ova metù su cun autri l [[Museum Gherdëina]].

Heindl Moroder, do che l fova stat pra [[Hermann Moroder|Hermann Moroder da Jumbierch]] (nchin dl 1944), fova stat lerner da [[Luis Insam |Luis Insam Tavela]] y jit dal scultëur Franz Mersa (1909–1974) a [[Persenon]] y tla [[Argentina]] da si berba [[Leo Moroder]] (1950-1951).

== Familia ==
L ann 1953 se ova Heindl maridà cun Melitta Mussner dl
Snaider y à abù cin mutons: Fabio, Marco, Alessandra, Pauli y Filip. 

== Lëures ==
[[File:Ravenna, chiesa di San Rocco, interno.JPG|miniatura|left|Doi angiuli de Heindl Moroder tla dlieja de San Rocco a [[Ravenna]].]]
Tla [https://lld.wikipedia.org/wiki/Capeles_de_Gherd%C3%ABina#Santa_Cristina Capela de Fermeda] sun [[Mastlé]] al ziplà n relief &quot;l pensier dla criazion dl mond&quot;: n vëich la man putënta de Die, nibles y sula tiëra i tieres sciche rechli, gëi da mont y pësc y na scultura de San Hubertus patron di ciaciadëures&lt;ref&gt;Friedrich Moroder: ''La nueva Capela de Fermeda sun Mastlé.'' [[Calënder de Gherdëina]] 1970, pl. 35&lt;/ref&gt;.

Per la [[Mont de Pana y Ciandevaves|capela de Mont de Pana]] à Heindl Moroder ziplà n relief dla Madona cun l Bambin&lt;ref&gt;[[Elsa Runggaldier]]: ''Mont de Pana y si capela.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 37.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja da Sacun na copia de n angiul sun la cansla&lt;ref&gt;Śepl Mussner, Vinzenz Mussner, [[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''Copies per la dlieja da Sacun.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl. 64.&lt;/ref&gt;.

Na Madona zipleda da Heindl Moroder ie jita ntëur te duta la Talia, do vester stata benedida dal papa Pius XII&lt;ref&gt;[https://www.acistampa.com/story/10373/la-madonna-della-gioventu-francescana-in-pellegrinaggio-per-le-fraternita-di-ragusa-10373 Madonna della Gioventù Francescana zipleda da Heindl Moroder.]&lt;/ref&gt;.

Na foto de n act de bront mudelà da Heindl Moroder ie da udëi tl Calënder de Gherdëina 1983&lt;ref&gt;Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat dl ziplé zacan y tanc pa aldidancuei?'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 71.&lt;/ref&gt;. 

Per l'ucajion di 25 ani Museum Gherdëina ie stac partì ora ai truepes cunlauradëures na bedaia de merit fata de arjënt do n mudel de Heindl Moroder. Da una na pert dia bedaia fova da udëi la [[Cësa di Ladins]] cun l Museum ngrandì y dal’autra pert pec dla vedla chiena&lt;ref&gt;Robert Moroder: ''Museum de Gherdëina 1960-2010.'' Calënder de Gherdëina 2011, pl. 54.&lt;/ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001150 Bedaia d'arjënt 25 ani Museum de Gherdëina.].

L ann 1982 à Heindl Moroder giatà l terzo premi de 25 dal cunsëi de cumun de Urtijëi te n cuncors per fé na scultura sul parëi tla gran sala de chemun.&lt;ref&gt;[[Guido Insam]]: ''Lëur ziplà per la sala de cumun de Urtijëi'' Calënder de Gherdëina  1983, pl. 87.&lt;/ref&gt;.

Per la dlieja Tre Santi a Bulsan à Heindl Moroder ziplà na Madona&lt;ref&gt;[https://www.youtube.com/shorts/kA38juECsD4 Madona tla dlieja Tre Santi a Bulsan.]&lt;/ref&gt;

L portal dla dlieja de Eboli ie stat fat da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.koinemagazine.it/edilizia-di-culto/unita-e-crisi-del-racconto-la-porta-nel-xx-secolo Portal dla dlieja de Eboli.]&lt;/ref&gt;

Doi angiuli de Heindl Moroder ie da udëi dan l gran autere dla dlieja San Rocco a [[Ravenna]].

Tla dlieja dl Carmine a [[Martina Franca]] scultures dla Pasca de Mei, Santa Teresa de Calcutta y Papa Giuani Paul II&lt;ref&gt;[https://www.comune.martinafranca.ta.it/Vivere-il-comune/Luoghi/Chiesa-del-Carmine Dlieja dl Carmine a Martina Franca.]&lt;/ref&gt;

Catordes stazions dla Via Crucis tla dlieja dl Sacro Cuer a [[Monza]]&lt;ref&gt;[https://www.urbipedia.org/hoja/Iglesia_del_Sagrado_Coraz%C3%B3n_(Monza) 14 stazions tla dlieja dl Sacro Cuer a Monza.]&lt;/ref&gt;.

L Crist sun streda che porta ala Madona de Pedralba ie stat ziplà da Heindl Moroder&lt;ref&gt;[https://www.pami.info/censimento_santuari/schede/Basilica_Santuario_Madonna_di_Pietralba_Maria_Weissenstein.pdf Crist de Pedralba.]&lt;/ref&gt;.

Tla [[Dlieja de San Durich]] ie unida metuda ora nchin al ann 1978 sun autere de Sant Ujep na cripl zipleda da Heindl Moroder l ann 1954.
''De chësta cripl scrisc Paulina Moroder, diretëura dl Museum Gherdëina: La cripl de Heindl Moroder reprejentea l’adorazion dl Bambin tl cianel, cun bo y musciat, Maria y Ujep, y pastri cun si biesces y aniei. La cumposizion fej mo referimënt ala criples panoramiches y orientieles che dala fin dl’Otcënt insù nchin ti ani Cincanta fej pert dla gran produzion d’ert sacrela dla berstots a Urtijëi. L stil dl ziplé y l tai ie dal’autra pert bel caraterisà dal prozes de modernisazion y astrazion che sënta ite nce te Gherdëina do la prima viera mundiela y che Heindl Moroder sviluperà
inant cun linies mo plu tleres y profil astrat di musc te si lëur persunel ti ani daunì. Tla figures dla cripl
dl 1954 iel mo da ntraudëi l stil tipich dla berstot de Luis Insam dl Tavela, ulache l jëunn Heindl fova
jit a mparé... Scebën che la gesticulazion dla figures ie reserveda, mantënn i details dl muvimënt y
dl’esprescion dla figures purempò na intensità dl sentimënt, crian na emozion particulera a ti cialé. La
stala cun l paesaj ie pludessegur n lëur fat su da bera Albert Moroder de Sodlieja.''

== Museum ==
Tl Museum Gherdëina ie tenì su na [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000535 Cripl da Nadel zipleda da Heindl Moroder duneda dai fions], na [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640000533 scultura de sas (Bellerophon) Madona cun Bambin y trëi angiuli], n [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001151, l bozzetto de lën per la bedaia 25 ani dl Museum cun la Cësa di Ladins,] y l [https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/640001152 bozzetto dla bedaia dovia cun jënt de Gherdëina y chiena].

== Provinzia Südtirol ==
La Provinzia à trëi lëures de Heindl Moroder: na Madona de lën&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002762 Madona de lën dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;,n sunadëur de saxofon&lt;ref&gt;
[Https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002990 Sunadëur de saxofon.]
&lt;/ref&gt; y n angiul ziplà
&lt;ref&gt;[https://objekte-museen-archive.provinz.bz.it/Details/bz/400002746 Angiul ziplà dla culezion dla Provinzia.]&lt;/ref&gt;.

== Berstot ==
Danter i lerneri de Heindl Moroder ie stac [[Egon Rusina Moroder|Egon Moroder Rusina]] y si doi mutons Filip y Pauli.

== Ncëries ==
L ann 1964 à Heindl Moroder judà a mëter su la [[Jëuni de Mujiga de Gherdëina]], Jeunesses Musicales&lt;ref&gt;Leo Moroder Resciesa: ''25 ani Jëuni de mujiga de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl.80.&lt;/ref&gt;.
Heindl Moroder à laurà pra la [[Lia Mostra d’Ert]] y judà a mëter su si bibliotech. Dal 1963 al 1966 iel stat presidënt dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]  y cun ël ie stai metù a ji i primes Dis Culturei Ladins&lt;ref&gt;[[Gilo Prugger]]: ''30 ani Union di Ladins de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 54 y 57.&lt;/ref&gt;.
Ël ie uni lità te Cunsëi de Chemun de Urtijëi dal 1964 al 1969 per l partit Democrazia Cristiana.

== Uneranzes ==
* &quot;Accademico Onorario&quot;. 
* Ël ie stat numinà &quot;Cavaliere&quot; y &quot;Ufficiale della Repubblica&quot; [[File:Cavaliere OMRI BAR.svg|40px]] [[File:Ufficiale OMRI BAR.svg|40px]]
== Notes ==
&lt;references /&gt;

== Bibliografia ==
*  [[Edgar Moroder]], Vinzenz Peristi: ''Heinrich Moroder - Doss.'' Calënder de Gherdëina 2013, pl. 232-234.

{{DEFAULTSORT: Moroder, Heindl}}
[[Categoria:Persones de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona ladina]]
[[Categoria:Artist]]
[[Categoria:Scultëures de Gherdëina]]
[[Categoria:Persona de Urtijëi‎]]
[[Categoria:Moroder]]</text>
      <sha1>7v7mnpc6o17hi5m8pdmx1qen8125ku8</sha1>
    </revision>
  </page>
</mediawiki>