Wikipedia lldwiki https://lld.wikipedia.org/wiki/Plata_prinzipala MediaWiki 1.47.0-wmf.8 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 0 2945 252018 236435 2026-06-24T16:42:54Z ~2026-36437-70 14006 qualche errore di lingua 252018 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}}[[File:Runcadic te Gherdëina Südtirol.jpg|miniatura|400px|La frazion de Runcadic.]]'''Runcadic''' ie na [[Frazion (Talia)|frazion]] dl chemun de [[Ciastel (BZ)|Ciastel]] te [[Gherdëina]]. Deberieda cun [[Sureghes]] y [[Bula]] iel una dla trëi frazions [[ladin|ladines]] dl chemun de [[Ciastel (BZ)|Ciastel]]. Ai 26 de setëmber dl 1901 ie unida cunsagreda a Runcadic na pitla capela pral luech da Passua de [[Josef Runggaldier|Sepl Runggaldier]]. Tl 1985 ie unida benedida na [[Dlieja Sant Ujep Runcadic|dlieja nueva]] dedicheda a Sant Ujep. Runcadic ie a man ciancia dl [[Derjon]] daujin a Urtijëi. La frazion à na populazion de presciapuech 600 persones. Runcadic à na [[scola elementera]] ladina. == Mejes de Runcadic == [[File:Lovis Corinth - Tiroler Landschaft mit Brücke - 2885 - Österreichische Galerie Belvedere.jpg|miniatura|left|Pitura dl puent de Stil de Lovis Corinth (Belvedere Viena)<ref>Bruno Perathoner: ''Lovis Corinth'' Calënder de Gherdëina 2001, Union di Ladins, Urtijëi 2000, p. 179. </ref>]] Bleje, (Poza), La Rodes, Pinter, Tlesura, Tlesura Dessot, Digon, Larenzan, Piciuel, Spizëch, Flinch, Mujenoi (Iocl), Peles, La Chëurt, Col Dessëura, Col Dessot, Poza Strëubl, Holderle, Crëusc, Flëigher, Tecul, Aldian, Cësanueva, Revisc, Fussieies, Ciaplé, Uliën, Arert (Darert), Costa, Val Dessëura, Val Dessot, Zinch (Boschier), Zinch (Cësanueva), Visot (Valzut), Rainel (Cësanueva), Passua Dessëura, Passua, Passua Dessot (Sontheimer), Passua Dedite, Passua Nueva, Pedescin, Tublà da Gustin, Cësa dl Loiner<ref>Barbara Lanz, Sonja Mitterer: ''Höfekarte Gröden.'' Museum Gherdëina, Urtijëi 2014, ISBN 978-88-909015-0-8.</ref> == Monumënc sota defendura == A Runggadic ie doi monumënc sota defendura dla Pruvinzia. L terzo monumënt fova l luech de Spizëch che ie brujà ju defin ai 23 de auril dl 2018<ref>''L vedl mesc da Spizëch ie vardù ju defin''. La Usc di Ladins, N. 16/2018 - 27 de auril 2018.</ref>. * Col de Sëura <ref>[https://www.provinz.bz.it/kunst-kultur/denkmalpflege/monumentbrowser-suche.asp?status=detail&id=15305 Col de Sëura, mej sota defendura dla Provinzia.]</ref>. * Piciuel dedite<ref>[https://www.provinz.bz.it/kunst-kultur/denkmalpflege/monumentbrowser-suche.asp?status=detail&id=15306 Piciuel dedite, cësa sota defendura dla Provinzia.]</ref> Sa Passua iel na pitla capela dedicheda a Sant'Ujep y fata su tl 1901<ref>[[Elsa Runggaldier]]:‘‘ Na vijita ala Capela da Passua‘‘. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 124.</ref>. <gallery mode=packed> Col de Sëura Runcadic.jpg|Col de Sëura. Piciuel Runggadic.jpg|Piciuel dedite. Spitzegg_Runggaditsch.jpg|Spizëgg dan che l ie vardù ju. </gallery> == Cëla nce == * [[Dlieja Sant Ujep Runcadic]] == Notes == <references /> [[Categoria:Gherdëina]] [[Categoria:Ladinia]] [[Categoria:Ciastel (chemun)]] qbwx3khz687la8kk2qozjpn9uiuof3a 0 3088 252016 251919 2026-06-24T15:42:51Z Asenoner 208 252016 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} {{Cherta lec de Gherdëina}} Te [[Gherdëina]] dal n valgun [[lech|lec]], scialdi pitli, che ie per la majera pert naturei y restei do la ultima [[dlaciazion Würm]], ala fin di [[Pleistozen]] y dl [[Diluvium]], dan ca. 12.000 ani<ref>''Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant''. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 11.</ref>. N valgun lec te Gherdëina ie artifiziei, doi te [[Sëlva]] y doi sun [[Mont de Sëuc]], per la majera pert fac per abiné adum l'ega da fé nëif. L majer numer di lec naturei ie sun [[Mastlé]]. I lec plu alauta de Gherdëina ie l [[Lech dl Dragon]] sun [[Mëisules]] a 2680 m., te [[Parch naturel Puez-Odles|Puez]] l [[Lech de Crespëina]] a 2.374 m., sun Mastlé l Lech da Iman a 2200 m. pona l Lech de Rijeda a 2141 m., l [[Lech Sant]] a 2100 m. l lech de Trëbe o Poza Zentrina a 2074 m., l Lech dl Mandl y i lec Pitl Vedl, Gran Iacun, Pertan, Fosch y dla Scaies, duc tl Bosch dla Vacëia sota l Lech Sant. Sun Juac ons l Lech da Ciampac a 1869 m. y te [[Val]] l Lech de Ciampedel che ie grand d'ansciuda canche la nëives se dlëiga y daldò belau nia plu da udëi. L Lech dl Dragon o i lec de Mëisules, ajache datrai n iel n valguni, se muda dassën uni an per via dl permafrost. Mo ti ani 1950 fova l parëi de dlacia dl lech aut 27 metri<ref>''I Lec de Mëisules (Lech dl dragon)''. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 62.</ref>. Pra l Lech dl Dragon ruvun a muever dala utia dl Pisciadù sun l troi 677 dl viëres de sud-uzidënt jan sul banch de Mëisules per na mesëura. L ji per rué pra l lech ie sfadiëus ajache l ne dà nia n drë troi ma l ie da zapé ora per sasons y salandrons. L Lech Sant ie n biotop rich de tieres y plantes, rich de pitli pësc tlamei Phoxinus phozinus o Phoxinus laevis (7-14 cm), per tudësch “Elritze, Pfrille, Pfrelle” y per talian “Sanguinerola”<ref>''Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant''. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 11, 15 y 17.</ref><ref>Vito Miribung: ''I tieres dl Lech Sant''. Calënder de Gherdëina 2014. pl. 97-101.</ref>. [[File:Lech dl Dragon bis.JPG|miniatura|L lech de Dragon sun Mëisules.]] [[File:Fishes in Lech Sant.jpg|miniatura|alt=''Pesces phoxinus'' dl [[Lech Sant]].|''Pesces phoxinus'' dl [[Lech Sant]].]] [[File:Lech de Lagustel Gherdeina.jpg|miniatura|alt=Lech de Lagustel suià ora d'instà|[[Lech de Lagustel]] suià ora d'instà]] Dl 1986, sul rone dlongia I Lech Sant, sot ala direzion de Franco Prinoth, ie unì giavà y ie unì giatà sù na odla de bront plutosc rera y mo autri pec sciche na lama de piëra, pizes de sëita de piëra, toc de scudelam y na piza de curtel de bront. Chësc nes disc che bele giut dan Gejù Crist fova l lech n luech de mpurtanza<ref>''Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant''. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 21.</ref>. Ntëur l Lech Sant y l Lech dl Dragon cuntovun zacan tel stories y lijëndes sgricëuses<ref> T. P. y D. T.: ''Stories da zacan (Lech sant, la zecuta, l dragon de Val Bandida, l orco, la buja dai coi)''. [[Calënder de Gherdëina]] 1914, pl. 68-69, 70-71.</ref><ref>''Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant''. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 9.</ref>. N lech, che nen ie for da udëi cun ega, ie l [[Lech de Lagustel]] o Lech de Tlancon, daujin al [[Troi Paian]] sot a [[Sëurasas]] a 1824 m. tl chemun de [[Santa Cristina]]<ref>[http://www.schule.provinz.bz.it/ms-st-ulrich/Lagustel/aspetto_geografico.htm Lech de Lagustel.]</ref>. Nce un n Lech sun Bulacia, dit ”Non Dessót” ie da udëi plutosc me d'ansciuda<ref>Cristl Moroder: ''Nosc léc''. [[Calënder de Gherdëina]], pl. 83.</ref><ref>[[Guido Insam]]: ''Calënder di mënsc cun chedri de lec tla valeda''. Calënder de Gherdëina, pl. 13''</ref>. == Lec alauta == <gallery> Lechdragon.jpg|[[Lech dl Dragon]] Lech Crespëina Odles Puex y Stevia te Gherdëina.jpg|[[Lech de Crespëina]] </gallery> == Lec de Santa Cristina == === Lec de Mastlé === <gallery> Lech da Iman sun Mastle Gherdeina.jpg|Lech da Iman. Lec da Rijeda sun Mastlé 2015.jpg|Lech da Rijeda. Lechsant_Sella.jpg|[[Lech Sant]]. Lech_da_Trëbe_Mastle.jpg|Lech da Trëbe. Lech_dl_Pitl_Vedl_Mastlé.jpg|Lech dl Pitl Vedl. Lech_dl_Gran_Iacun_Mastlé_Gherdëina.jpg|Lech dl Gran Iacun. Lech dla scaies Mastle Gherdeina.jpg|Lech dla Scaies. Lech_da_Pertan_y_Fermedes_sun_Mastlé.jpg|Lech da Pertan. Lech dl Mandl sun Mastle cun Secëda.jpg|Lech dl Mandl. </gallery> Autri pitli lec de Mastlé ie l Lech dla Coda sota la utia ''Gamsblut'', l Lech Fosch y l Lech Sot, che nen ie nia saurì da abiné ajache scundui tl bosch Vaceia. <ref>Chemun de Santa Cristina - cherta topografica y cherta ortofoto cun i toponims ladins. 2005, ISBN 88 8171 064 1.</ref> [[File:Lech Lagustel cun Saslonch y medel.jpg|miniatura|alt=L [[Lech de Lagustel]] cun l Saslonch.|L [[Lech de Lagustel]] cun l Saslonch.]] * [[Lech de Lagustel]], dit ënghe Lech de Tlancon sot a [[Sëurasas]]. * Lech de Chemun sot a [[Sasplat]]. * Lec dla buja dai Puntons sun [[Mont de Sëura]] == Lec te Sëlva == De pitli lec te Sëlva, datrai cun ega mé d'[[ansciuda]], ie<ref>Chemun de Sëlva - chertes ortofoto cun i toponims ladins, ISBN 978 88 8171 119-2.</ref>: * [[Lech dala Cioles]] sun [[Juac]] * [[Lech de Sciuz]] sun [[Daunëi]] * Lech de Tina o Lech da Plazola daujin a [[Larciunëi (Sëlva)|Larciunëi]]<ref>''Pra l lech de Tina'' [[La Usc di Ladins|La Usc di Ladins]] 1 nuëmber 1972, N.1 pl. 1-2.</ref> * Lech dl Sant sun [[Plan de Gralba ]] * Lech de Tramans y Pitl Lech de Tramans * Lech da Ciaslat * Lech da Ciurnadoi sun [[Ciaslat]] * Lech dai Ciavei sota [[Piz Culac]] <gallery> Lech_de_Ciaulonch_Ncisles_Gherdëina.jpg|[[Lech de Ciaulonch]] o Lech de Bleje. Selva_Sella_Saslonch_Lech_de_Ciampac.jpg|[[Lech de Ciampac]]. Lech_de_Ciampedel_y_Col_Turont_te_Val_te_Gherdëina.jpg|Lech de Ciampedel. Lech de Tina dinviern Sëlva.jpg|Lech de Tina/Plazola d'inviern. Lech de Sciuz.jpg|[[Lech de Sciuz]] d'instà. </gallery> == Lec artifiziei == [[File:Lech de Mont de Pana Cëndevaves.jpg|miniatura|Lech de Cëndevaves.]] * [[Lech de Bleje]] a 1981 m. ie n lech stuà su sula streda de [[Ncisles]]. * [[Lech de Frataces]] * [[Lech de Plan de Gralba]] * Lech de [[Mont de Pana y Ciandevaves|Cëndevaves]] sun la Pana Raida * Trei lec de Mont de Sëuc (pra l Sporthotel Sonne, pra la Edlweiss Hütte, te Sautria, pra l Dialer y sëura Compac) == Notes == <references/> == Bibliografia == * ''I Lec de Mëisules'' [[Calënder de Gherdëina]] 1951 pl. 62-65. * Guido Insam: ''Calënder di mënsc cun chedri de lec tla valeda''. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 4-27.'' * Cristl Moroder: ''Nosc léc''. Calënder de Gherdëina 1983, pl. 83-86. * ''Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant''. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 4-27. * Alex Moroder: ''Lech dl Dragon m. 2650 za.''. Calënder de Gherdëina 2006, pl. 122-124. * Elisabeth Kostner: ''L lech dl Dragon y la tueda dl permafrost sun Mëisules''. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 109 * Union di Ladins de Gherdëina: ''L lech de Frataces''. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 156 * Vito Miribung: ''I tieres dl Lech Sant''. Calënder de Gherdëina 2014. pl. 97-101. * Georg Kostner: ''N lech nuef sëura l Lech dl Dragon''. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 202 * Erica Mair Senoner: ''Lech Sant (poejia)''. Calënder de Gherdëina 2020, pl. 139 == Cëla ence == * [[Toponomastica de Gherdëina]] * [[Ruves de Gherdëina]] * [[Commons:Category:Bodies of water in Gherdëina|Eghes te Gherdëina sun Commons]] * [https://it.wikisource.org/wiki/I_le%C4%87_di_dragons Jan Batista Alton: ''I leć di dragons''. 1881.] * [https://it.wikisource.org/wiki/Le_lech_sant_de_Mastl%C3%A9 Jan Batista Alton:: ''Le lech sant de Mastlé''. 1881] == Inuemes online == * [https://www.dolomiti360.it/toponomastica/santacristina-map-name.html Inuemes dl chemun de Santa Cristina] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20211008140416/https://www.dolomiti360.it/toponomastica/santacristina-map-name.html |date=2021-10-08 }} == Cunliamënc == * [[Commons:Category:Bodies of water in Gherdëina|Fotos dla eghes de Gherdëina sun Commons.]] [[Categoria:Gherdëina|Lec]][[Categoria:Geografia dla Talia|Lec]][[Categoria:Lech|Lec de Gherdëina]] c0yrswlz6v7fcmeadbj4lm3l9jldajo 0 189738 252017 246439 2026-06-24T15:43:24Z Asenoner 208 252017 wikitext text/x-wiki {{gherdëina}} [[File:Lech_Lagustel_cun_Saslonch_y_medel.jpg|thumb|350px|L lech de Lagustel cun l [[Saslonch]] dovia.]]L '''lech de Lagustel''' ie n [[lech]] naturel tl bosch sota la mont de [[Sëurasas]] tl chemun de [[Santa Cristina]] te [[Gherdëina]]. L ie iusta dedite dal cunfin cul chemun de Urtijëi, y n valgun 100 metri dedite dal [[Pra de Peza]]. == Cëla nce == [[Lec de Gherdëina]] [[Categoria:Lech de Gherdëina|Lagustel]] qae3l74sy5h2t7ztnm5gts1r0pnci0d 1 192370 252015 251992 2026-06-24T15:25:27Z Asenoner 208 /* Stlejuc o Stlujuc? */ 252015 wikitext text/x-wiki == Stlejuc o Stlujuc? == Hoi [[Utente:Moroder|Wolfgang]], De gra per chësc articul. Ie minovi che chësc luech ës inuem '''Stlujuc'''. Te la prima foto vëijun ënghe la cësa ulache ie scrit lessù "Stlujuc". Ei nce abinà n articul sun la plata dl Museum de Gherdëina che rejona de Heinrich Kostner da '''Stlujuc''': https://www.museumgherdeina.it/la/4856 Perchël uloi damandé ciuna che fos na funtana che mostra l inuem scrit cun n "e". Po nsci pudons cunfrunté ciuna funtanes che scrij Stlujuc y ciunes che scrij Stlejuc y to na dezijion. De biei saluc, [[Utente:Asenoner|Asenoner]] ([[Discussioni utente:Asenoner|talk]]) 20:52, 22 jun 2026 (CEST) tbvfs8tpytuu5f77wp8ni9f1b1wqrzy