Wikipedia lldwiki https://lld.wikipedia.org/wiki/Plata_prinzipala MediaWiki 1.47.0-wmf.13 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 2 2450 252607 252523 2026-08-04T15:10:14Z Moroder 67 /* Plates criëdes sun WP ladina */ 252607 wikitext text/x-wiki [[File:Wolfgang Moroder by Bonnie 2020.jpg|miniatura|Moroder tl 2020]] {{Gherdëina}} [[File:Flag_of_Ladinia.svg|bordo|right|30x30px]] '''Ladin Gherdëina''' Bon dì. Son [[Wolfgang Moroder|Wolfgang Moroder de Rusina]], nasciù a [[Urtijëi]] mut de [[Alex Moroder|Alex]] y [[Paula Grossrubatscher|Paula]]. Son dutor n pension. * Presidënt dl [[Museum Gherdëina]] dal 2006 al 2018. * Cumëmber d'unëur dla [[Union di Ladins de Gherdëina]], 2022<ref>Union di Ladins de Gherdëina: ''Roland Verra y Wolfgang Moroder cumëmbri d'unëur dla ULG''. [[Calënder de Gherdëina]] 2023, pl. 58-63.</ref>. * Me plesc fe fotos per Wikipedia. *[[c:User:Moroder|Wolfgang Moroder sun Wikimedia Commons]] == Wikipedia ladina == Scriji scialdi de mi familia, ajache pënsi che la nformazions che ei, de nteres storich y per autra jënt de Gherdëina y dant al dut per i jëuni, jissa scenó perdudes. Ciche savon de nosc antenac y de nosta storia l savon me ajache l ie stat scrit o cuntà. Truep ie bel jit perdù. La Wikipedia ie da me ora l drë post ajache duc possa scrì iló y liejer iló te uni mumënt y la nfurmazions ne va nia perdudes. === Interview === * [[Moroder/interview|Interview de Sofia Stuflesser cun Wolfgang Moroder y Alexander Prinoth sun la Wikipedia ladina y sun la Wikipedia n generel per tudësch.]] [[File:Jita di Studënc de Gherdëina ti Grijons.jpg|miniatura|Edgar Moroder cun la grupa di Studënc de Gherdëina a Mustèr tl [[Grijon]] ai 26 de lugio 1966. Da man ciancia: Leo Martiner, Hugo Senoner, Theodor Riffesser, Romeo Sommavilla, Heinz Stuflesser, Rafael Insam, Ambros Widmer, Heini Senoner, [[Pepi Martiner]], Erwin Messner, Wolfgang Moroder, Waltraud Santifaller, Mario Perathoner y [[Edgar Moroder]]<ref>Wolfgang Moroder: ''Viac culturel di studënc de Gherdëina ti Grijons''. [[Calënder de Gherdëina]] 1968, pl. 35.</ref>.]] == Quinto Dì Culturel Academich Ladin == ''N « fotograf » uel « fotegrafé » cun si « fotoaparat » per fe na bona « fotegrafia ». Chësta paroles ie nternaziuneles. La medema paroles dije-n per tudësch: Ein « Photograph » will mit seinem « Photoapparat » « photo- graphieren », um eine gute « Photographie » zu machen. N Franzëus dise: Un « photographe » veut « photographier » avec son appareil « photogra­ phique » pour faire une bonne « photographie ». Y nsci via: Te duta la rusnedes dl mond ie-l daniëura la medema paroles. Ma per I gherdëina chësc ne ti plesc nia al jëun '''Wolfgang Moroder'''. El à crià la nueva paroles: N «pultradëur» uel «pultré ju» cun si «pultradoi» per fe n bon « pultré ». Nen ie pa chësta na bona idea? N bon chert de vin sibe apustà al daulëibon custode dl muséum tla Cësa di Ladins!'', '''Willi Huch''': ''L problem d! vocabular ladin tl spiedi d’autra rusnedes''. Relazion a unëur dl Quinto Dì Culturel Academich Ladin y a unëur y utl dla Rusneda de Gherdëina. Urtijëi 27 d’agost 1967. Calënder de Gherdëina 1968, pl. 45. [[File:Willi Huch Wolfgang Moroder pultré ju.ogg|miniatura|L Prof Willi Huch al 5 Cungres Ladin a Urtijëi]] == Video TV TGA == * [http://www.tmltv.it/video_on_demand.php?id_menu=65&id_video=60325&pag= Wolfgang Moroder spiega Wikipedia sul TV TGA (Ai 8 de agost 2021 - scumëncia al al menut 6.45)] * Wolfgang Moroder sun "Dai Crëps dl Sela" [http://www.raibz.rai.it/feed.php?id=18 Trei ntervistes con Ivan Senoner ai 30 de lugio, 8 de agost y 15 de agost 2021] * Sun '''TV Mediateca Rai Ladinia''' :[http://www.raibz.rai.it/la/index.php Ntervista ai 06-05-2021 20:55 Scenar ert y cultura: I Schuhplattler, scumëncia al al menut 7.00 Wolfgang Moroder] * [https://autonomiae.bz.it/it/testimonianze/ Wolfgang Moroder rejona sun l'autonomia sun plaza [[Silvius Magnago]] a Bulsan.] * [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2022/12/tra-cripl-storica-rudolf-moroder-da-lenert-0c358f15-73ba-498f-bf5f-1ff9002985e9.html Ntervista sun TRAIL sula cripl de Rudolf Moroder Lenert ai 23 de dezëmber 2022.] * Ntervista cun Oswald sun Radio Gherdëina: Cripl de Rudolf Moroder ai 23 de dezëmber 2022. * [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscions?ewald-moroder-ciaculea-cun#anchor-sendung Ntervista cun Ewald Moroder sun Radio Gherdëina ai 17 de jené 2023] * Ntervista cun Bruno Maruca: ''Scultëures storics de Gherdëina''. La Usc di Ladins, 12 de mei 2023, pl. 25. * [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2024/01/cripl-museum-gherdeina-36ba1821-4214-49eb-a737-c193117aa8f6.html?nxtep TRAIL sun la cripl de Nadel De Rudolf Moroder Lenert depënta da Josef Moroder Lusenberg|Ntervista TRAIL sun la cripl de Nadel De Rudolf Moroder Lenert depënta da Josef Moroder Lusenberg] * [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2024/02/trail-taa-web--1302-trail-2200-s-radio-ladin-b62d22b0-fe37-4a43-b8fd-34a7a93b08f3.html Storia dl Radio Ladin de Gherdëina - TRAIL.] * [https://www.peer.tv/de/video/die-groedner-buckelkraemer Video sun i Zandlëc de Gherdëina. Peer.TV] == Stories de Gherdëina == * [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/index.html Plata persunela cun documënc sun Gherdëina] Una dla prima plates Internet de Gherdëina. == Curs de Wikipedia ladina == Curs online urganisá dala Union di Ladins de Gherdëina # [https://www.youtube.com/watch?v=hOo_ehb6AOY&t=46s curs su Youtube, prima pert] # [https://www.youtube.com/watch?v=tgPcVg8etNA&t=1275s curs su Youtube, segonda pert] == Plates criëdes sun WP ladina == {{Culones-lista|colwidth=25em| *[[Calënder de Gherdëina]] *[[Johann Baptist Walpoth]] *[[Col de Ronc]] *[[Nos Ladins]] *[[Rudolf Moroder]] *[[Adele Moroder]] *[[Ludwig Moroder]] *[[Alex Moroder]] *[[Josef Moroder Jumbiërch]] *[[Martin Vinazer]] *[[Sureghes]] *[[Fie]] *[[Radio Ladin de Gherdëina]] *[[Cësa di Ladins]] *[[L'amik di Ladins‎]] *[[A chi legge]] *[[Der Ladiner]] *[[Concordia]] *[[Bruno Moroder]] *[[Grupa Ruscél]] *[[Lia Mostra d’Ert]] *[[Vinzenz Maria Demetz]] *[[Dlieja de San Durich]] *[[Alois Kostner]] *[[Vinzenz Moroder-Resciesa]] *[[Mastlé]] *[[Secëda]] *[[Egon Rusina Moroder]] *[[Batista Vinatzer]] *[[Peter Demetz-Fëur]] *[[Luis Piazza]] *[[Guido Balsamo Stella]] *[[Val]] *[[Scola d'Ert Urtijëi]] *[[Ferdinand Stuflesser]] *[[Catores]] *[[Ciastel Stetteneck]] *[[Radio Gherdëina Dolomites]] *[[TV TCA Ladina]] *[[Armin Moroder]] *[[Cason de Resciesa]] *[[Stevia]] *[[Sacun]] *[[L Brunsin]] *[[Tel Tipes|tel Tipes]] *[[Ncisles]] *[[Pepi Martiner]] *[[UNIKA Val Gardena]] *[[Urbejidla]] *[[Cuecenes]] *[[Dlieja da Sacun]] *[[Iender]] *[[Toponomastica de Gherdëina]] *[[Lec de Gherdëina]] *[[Cësa Rusina]] *[[Ruves de Gherdëina]] *[[Cianties de Gherdëina]] *[[Ciastel de Gherdëina]] *[[Ciastel de Val]] *[[Dlieja de San Antone (Urtijëi)|Dlieja de San Antone]] *[[Dlieja de Sant'Ana (Urtijëi)]] *[[Curtina de Urtijëi]] *[[Fé zandli te Gherdëina]] *[[Paula Grossrubatscher]] *[[Turné te Gherdëina]] *[[Cason de Piëralongia]] *[[Ëiles de Gherdëina che zipla]] *[[Dolomitale]] *[[Mont de Pana y Ciandevaves]] *[[Gilo Prugger]] *[[Bibliotech ladina Malia da Cudan]] *[[Amalia Anderlan Obletter]] *[[Genoveva Costner]] *[[Dlieja Santa Maria ad Nives]] *[[Dlieja de Santa Cristina]] *[[Dlieja San Lenert, Bula]] *[[Dlieja Sant Ujep Runcadic]] *[[Pic]] *[[Capeles de Gherdëina]] *[[Capela sal Crist]] *[[Madona di Àbeti]] *[[Franz Grünewald]] *[[Josef Rifesser]] *[[Christian Trebinger]] *[[Friedrich Moroder]] *[[Jakob Sotriffer]] *[[Emil Terschak]] *[[Rudolf Vallazza]] *[[Gana La Usc dles Ladines]] *[[Carolina Kostner]] *[[Johann Burgauner]] *[[Belsy]] *[[Teatro alla Scala]] *[[Giustina Demetz]] *[[Cirillo Dell’Antonio]] *[[Johann Baptist Moroder]] *[[Francësch Tavella]] *[[Vincenzo Valier dit l Spinalonga]] *[[Bruscia]] *[[Karin Moroder]] *[[Lisa Demetz]] *[[Stina Walpoth Moroder]] *[[Luisa Walpoth Demetz]] *[[Isolde Kostner]] *[[Fini Martiner Moroder‎]] *[[Aurelia Moroder Langer‎]] *[[Mili Schmalzl]] *[[Annemarie Moroder]] *[[Felizita Unterplatzer Moroder]] *[[Trina Kasslatter Bernardi]] *[[Alexia Runggaldier]] *[[Ingrid Runggaldier]] *[[Babi Pitschieler]] *[[Franz Dantone]] *[[Elsa Runggaldier]] gran pert dl articul. *[[Carla Lezuo]] *[[Trudi Vallazza]] *[[Milia Insam Kostner]] *[[Christa Perathoner]] *[[Edgar Moroder]] *[[Hans Perathoner]] *[[Puntives]] *[[Vinzenz Peristi]] *[[Edberte Moroder]] *[[Śepl Obletter]] *[[Katharina Bernardi]] *[[Siegfried Moroder]] *[[Jakob Crepaz-Maidl]] *[[Dominik Holzknecht]] *[[Philomena Prinoth Moroder]] *[[Cassian Dapoz]] *[[Franz Prugger]] *[[Maria Ursula Welponer]] *[[Arcangiul Lardschneider]] laurà lessù *[[Palua Dedite]] *[[Scultëures de Gherdëina]] *[[Hans Sontheimer]] *[[Sabedin]] *[[Peter Nocker]] *[[Luis Insam]] *[[Cnodla]] *[[Doss dl Preve ]] *[[Costamula]] *[[Lara Malsiner]] *[[Raimund Mureda]] *[[Albino Pitscheider]] *[[Villa Rudolfine]] *[[Otto Moroder]] *[[Hermann Moroder]] *[[Caiot]] *[[Lenèrt]] *[[Johann Baptist Purger]] *[[Tone Pitscheider]] *[[Josef Mersa]] *[[Guido Insam]] *[[Sepl Rifesser]] *[[Schnürlsteig]] *[[Eduard Senoner]] *[[Giuani Demetz]] *[[Bivach dl Saslonch]] *[[Pilat]] *[[Tramans]] laurà lessù *[[Sepl Senoner Ronch]] *[[Martin Demetz]] *[[Balest]] *[[Martin (Urtijëi)]] *[[Familia Franchetti]] *[[Via nfiëreda Furcela de Saslonch]] *[[Bulacia]] *[[Max Moroder]] *[[Franz Insam]] *[[Levisc Antone Insam]] *[[Manduchel]] *[[Vigil Dorigo]] *[[Giacobe Mussner]] *[[Georg Runggaldier]] *[[Christian Delago]] *[[Joseph Anton Mahlknecht]] *[[Marchiò Molziner]] *[[Franz Haider]] *[[Bernardin Pitschieler]] *[[Iuchin Unterplatzer]] *[[Plans de Cunfin]] *[[Markus Vallazza]] *[[Antone Daprè]] *[[Giovanni Battista Holnaider]] *[[Col Ciarnacëi]] *[[Ji cun la crëusc]] *[[Norbert Kostner]] *[[Ernst Prinoth]] *[[Antone Perathoner]] *[[Giuana Prugger]] *[[Leo Crepaz]] *[[Furmescere]] *[[Andrea Desalla ]] *[[Fussel de Grialëces]] *[[Josef Barth]] *[[Luis Trenker]] laurà lessù *[[Marx Sittich von Wolkenstein]] *[[Josef Grossrubatscher]] *[[Productiva]] *[[Arturo Tanesini]] *[[Lotte Nogler]] *[[Lech Sant]] *[[Cuca]] *[[Col Raiser]] *[[Rudi Moroder]] *[[Vinzenz Demetz]] *[[Edmund Runggaldier]] *[[Tré zedules]] *[[Joachina Mussner]] *[[Giuani Enrich]] *[[Leo Demetz]] *[[Ottavia Kostner]] *[[Café Demetz]] *[[Pazifica Lardschneider Glück]] *[[Ciaulonch]] *[[Ludwig Norman-Neruda]] *[[Franz Josef Noflaner]] *[[Furnes]] *[[Mestier]] *[[Dantersasc]] *[[Odles]] *[[Ludwig Schmalzl de Ronc]] *[[Pitoch ziplà]] *[[Rusina Vinatzer]] *[[Decassian]] *[[Anna Perathoner Declara]] *[[Schi te Gherdëina]] *[[Luis Senoner]] *[[Nfiereda de Mëisules]] *[[Mene]] *[[Ëifomes de Gherdëina]] *[[Ianesc (ustaria)]] *[[Chemun (mont)]] *[[Hartl (mont)]] *[[Craut]] *[[Linacia]] *[[Leo Delago]] *[[Anton Anderlan]] *[[Televijion]] *[[Marina Demetz]] *[[Elisabeth Lardschneider]] *[[Stefania Pitschieler]] *[[Ivan Senoner]] *[[Juebia grassa]] *[[Villa Grohmann]] *[[Gebrüder Moroder]] *[[Menza Nogler Pitscheider]] *[[Bibliotech San Durich]] *[[Bocia de Mont]] *[[Luis Moroder]] *[[Cumpania di Scizri Urtijëi]] *[[Gustin]] *[[Marcadënc de Gherdëina]] *[[Heinrich Moroder]] *[[Demëine Mahlknecht]] *[[Sepl Rifesser junior]] *[[Josef Oberbacher]] *[[Buja dal Fiër]] *[[Cristl Moroder Levigi]] *[[David Piazza]] *[[Carlo Verra sen.]] *[[Alois Colli]] *[[Anton Runggaldier]] *[[Heindl Moroder|Heindl Moroder Doss]] *[[Stlejuc]] *[[Ildefons Perathoner]] *[[Basilio Moroder]] *[[Adolf Keim]] *[[Alois Canins]] *[[Furdenan]] *[[Josef Runggaldier|Ujep Runggaldier]] laurà lessù *[[Luis Kostner Stlejuc]] *[[Vinzenz Mussner sen.]] *[[Nduradëur]] *[[Dessëniadëur]] *[[Alois Walpoth]] *[[Michl Gaslitter]] *[[Franz Runggaldier Nevaves]] *[[Maria Perathoner]] }} == Scri per ladin == “Me sa che scri per ladin ie sche rué sun na luna y me sa bel. Me sa de vester te na cësa povester foresta ma ciauda y nia tl frëid dl fulestier. Scri per ladin me sa nce de mëter sota scunanza n ciof rer, ciofes che ne po inió crëscer do che ei messù rujené duta la autra rujenedes. Me sa de julé inò te n paravis de mi sëmies, de rué de reviërs te mi lecorc da pitl tla valeda ulache son nasciù.” Wolfgang Moroder == Notes == <references/> == Sandbox == *[[Utente:Moroder/Articul|Bio scultëur]] *[[Utente:Moroder/Urtijëi|Slata Doss]] *[[Utente:Moroder/Calënder de Gherdëina|Plata ueta]] *[[Utente:Moroder/Martin Vinazer| Persones de Gherdëina]] *[[Utente:Moroder/natura|TREMOT TE GHERDËINA Y TLA VALEDA DL ISARCH]] *[[Utente:Moroder/media|Uet]] *[[Utente:Moroder/Media II|Ianesc]] *[[Utente:Moroder/Stevia|Geografia]] == Templates == *<nowiki>{{Moroder}}</nowiki> ::{{Moroder}} [[bar:Benutzer:moroder]] [[de:Benutzer:Moroder]] [[en:User:Moroderen]] [[es:usuario:moroderes]] [[fr:Utilisateur:Moroder]] [[fur:Utent:Moroder]] [[ia:Usator:Moroder]] [[it:utente:moroder]] [[vec:utente:Moroder]] [[lmo:Druvadur:Moroder]] [[Categoria:Uem|Moroder, Wolfgang]] [[Categoria:Fotografia|Moroder, Wolfgang]] q6b7nsus9xl2fybwzpkoa1zyqxiybeu 0 189639 252609 252371 2026-08-05T08:17:33Z Asenoner 208 252609 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} {{Infobox artist |Inuem = David Piazza |Auter inuem = David da Cudan |Foto = Crist cësa Cudan 2 Urtijëi.jpg |Descrizion foto = Crist de David a Urtijëi |Nasciù/da = [[18 de juni]] [[1911]] a Urtijëi |Mort/a = [[9 de jené]] [[1992]] |Suplì/da = Urtijëi |Educazion = Giuani Piazza |Cunesciù/da per = |Operes cunesciudes = |Muvimënt = |Uem/fëna = |Firma = }}'''David Piazza''', (* 18 de juni 1911 a [[Urtijëi]], [[Südtirol]] - † ai 9 de jené 1992 a Urtijëi, Südtirol), fova n [[scultëur]] de [[Gherdëina]]. == Biografia == Ël ie nasciù sa Cudan, nvedl mej de Urtijëi, si loma fova Tresl Soraperra <ref>[[Leo Crepaz]]:''La seniëura sot al bosch.'' Calënder de Gherdëina 1957, pl. 30-32.</ref> y si pere Giuani Piazza (1880-1948) da Cudan n sculé de [[Josef Moroder Jumbiërch|Sepl Moroder da Jumbiërch]]. N si fra fova l scultëur [[Luis Piazza]]. Ël ova scumencià a ziplé cun si pere<ref>Vinzenz Mussner: ''Móstri scultëures de Urtijëi che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl.100.</ref>. David à vivù duta si vita cun si sor Stina y ëi se cruziova nce dl luech da Cudan. L'ann 1935 à David cun autri trëi jëuni fat su na itia tl bosch sëura Pincan per se scuender sce i fossa unì cherdei per la viëra tla Abissinia<ref>Konrad Senoner Fudlé: ''Desertëures ntan la [[Segonda Viera Mundiela]].'' Calënder de Gherdëina pl. 247-247.</ref>. Mort iel ntan che l veslova la vaces te stala sa Cudan. == Notes == <references /> [[File:David Piazza Urtijëi santa da mort.jpeg|250px|sinistra|Santa de David Piazza]] == Bibliografia == * Hansi Moroder: ''L luech da Cudan.'' Calënder de Gherdëina 2009, pl. 77. * Martin Obletter: ''David da Cudan, ntan che l mëina ju lënia cun la luesa da corni tl pra da Cudan. Fotografia fata ti ani 1968-1970.'' Calënder de Gherdëina 2020, pl. 31. {{DEFAULTSORT: Piazza, David}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona ladina]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi‎]] 0nx9r37izxs252gw5nbbqd81ljffa76 252610 252609 2026-08-05T08:17:50Z Asenoner 208 252610 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} {{Infobox artist |Inuem = David Piazza |Auter inuem = David da Cudan |Foto = Crist cësa Cudan 2 Urtijëi.jpg |Descrizion foto = Crist de David a Urtijëi |Nasciù/da = [[18 de juni]] [[1911]] a Urtijëi |Mort/a = [[9 de jené]] [[1992]] |Suplì/da = Urtijëi |Educazion = Giuani Piazza |Cunesciù/da per = |Operes cunesciudes = |Muvimënt = |Uem/fëna = |Firma = }}'''David Piazza''', (* 18 de juni 1911 a [[Urtijëi]], [[Südtirol]] - † ai 9 de jené 1992 a Urtijëi, Südtirol), fova n [[scultëur]] de [[Gherdëina]]. == Biografia == David Piazza ie nasciù sa Cudan, nvedl mej de Urtijëi, si loma fova Tresl Soraperra <ref>[[Leo Crepaz]]:''La seniëura sot al bosch.'' Calënder de Gherdëina 1957, pl. 30-32.</ref> y si pere Giuani Piazza (1880-1948) da Cudan n sculé de [[Josef Moroder Jumbiërch|Sepl Moroder da Jumbiërch]]. N si fra fova l scultëur [[Luis Piazza]]. Ël ova scumencià a ziplé cun si pere<ref>Vinzenz Mussner: ''Móstri scultëures de Urtijëi che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl.100.</ref>. David à vivù duta si vita cun si sor Stina y ëi se cruziova nce dl luech da Cudan. L'ann 1935 à David cun autri trëi jëuni fat su na itia tl bosch sëura Pincan per se scuender sce i fossa unì cherdei per la viëra tla Abissinia<ref>Konrad Senoner Fudlé: ''Desertëures ntan la [[Segonda Viera Mundiela]].'' Calënder de Gherdëina pl. 247-247.</ref>. Mort iel ntan che l veslova la vaces te stala sa Cudan. == Notes == <references /> [[File:David Piazza Urtijëi santa da mort.jpeg|250px|sinistra|Santa de David Piazza]] == Bibliografia == * Hansi Moroder: ''L luech da Cudan.'' Calënder de Gherdëina 2009, pl. 77. * Martin Obletter: ''David da Cudan, ntan che l mëina ju lënia cun la luesa da corni tl pra da Cudan. Fotografia fata ti ani 1968-1970.'' Calënder de Gherdëina 2020, pl. 31. {{DEFAULTSORT: Piazza, David}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona ladina]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi‎]] jkdwk0c4ffb1f7t73nvcix5osjnzwcj 252611 252610 2026-08-05T08:19:26Z Asenoner 208 /* Biografia */ 252611 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} {{Infobox artist |Inuem = David Piazza |Auter inuem = David da Cudan |Foto = Crist cësa Cudan 2 Urtijëi.jpg |Descrizion foto = Crist de David a Urtijëi |Nasciù/da = [[18 de juni]] [[1911]] a Urtijëi |Mort/a = [[9 de jené]] [[1992]] |Suplì/da = Urtijëi |Educazion = Giuani Piazza |Cunesciù/da per = |Operes cunesciudes = |Muvimënt = |Uem/fëna = |Firma = }}'''David Piazza''', (* 18 de juni 1911 a [[Urtijëi]], [[Südtirol]] - † ai 9 de jené 1992 a Urtijëi, Südtirol), fova n [[scultëur]] de [[Gherdëina]]. == Biografia == David Piazza ie nasciù sa [[Cudan]], n vedl [[mesc]] de Urtijëi. Si loma fova Tresl Soraperra <ref>[[Leo Crepaz]]:''La seniëura sot al bosch.'' Calënder de Gherdëina 1957, pl. 30-32.</ref> y si pere Giuani Piazza (1880-1948) da Cudan, n sculé de [[Josef Moroder Jumbiërch|Sepl Moroder da Jumbiërch]]. N si fra fova l scultëur [[Luis Piazza]]. Ël ova scumencià a ziplé cun si pere<ref>Vinzenz Mussner: ''Móstri scultëures de Urtijëi che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl.100.</ref>. David à vivù duta si vita cun si sor Stina y ëi se cruziova nce dl luech da Cudan. L'ann 1935 à David cun autri trëi jëuni fat su na itia tl bosch sëura Pincan per se scuender sce i fossa unì cherdei per la [[viëra te l'Abissinia]]<ref>Konrad Senoner Fudlé: ''Desertëures ntan la [[Segonda Viera Mundiela]].'' Calënder de Gherdëina pl. 247-247.</ref>. Mort iel ntan che l veslova la vaces te stala sa Cudan. == Notes == <references /> [[File:David Piazza Urtijëi santa da mort.jpeg|250px|sinistra|Santa de David Piazza]] == Bibliografia == * Hansi Moroder: ''L luech da Cudan.'' Calënder de Gherdëina 2009, pl. 77. * Martin Obletter: ''David da Cudan, ntan che l mëina ju lënia cun la luesa da corni tl pra da Cudan. Fotografia fata ti ani 1968-1970.'' Calënder de Gherdëina 2020, pl. 31. {{DEFAULTSORT: Piazza, David}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona ladina]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi‎]] nd0bkm17lqpe97l2m6t7u8h5tm7o4e7 252612 252611 2026-08-05T08:22:15Z Asenoner 208 252612 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} {{Infobox artist |Inuem = David Piazza |Auter inuem = David da Cudan |Foto = Crist cësa Cudan 2 Urtijëi.jpg |Descrizion foto = Crist de David a Urtijëi |Nasciù/da = [[18 de juni]] [[1911]] a Urtijëi |Mort/a = [[9 de jené]] [[1992]] (cun {{Età|1911|06|18|1992|01|09}} ani) a Urtijëi |Suplì/da = Urtijëi |Educazion = Giuani Piazza |Cunesciù/da per = |Operes cunesciudes = |Muvimënt = |Uem/fëna = |Firma = }}'''David Piazza''', (* 18 de juni 1911 a [[Urtijëi]], [[Südtirol]] - † ai 9 de jené 1992 a Urtijëi, Südtirol), fova n [[scultëur]] de [[Gherdëina]]. == Biografia == David Piazza ie nasciù sa [[Cudan]], n vedl [[mesc]] de Urtijëi. Si loma fova Tresl Soraperra <ref>[[Leo Crepaz]]:''La seniëura sot al bosch.'' Calënder de Gherdëina 1957, pl. 30-32.</ref> y si pere Giuani Piazza (1880-1948) da Cudan, n sculé de [[Josef Moroder Jumbiërch|Sepl Moroder da Jumbiërch]]. N si fra fova l scultëur [[Luis Piazza]]. Ël ova scumencià a ziplé cun si pere<ref>Vinzenz Mussner: ''Móstri scultëures de Urtijëi che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri.'' Calënder de Gherdëina 1981, pl.100.</ref>. David à vivù duta si vita cun si sor Stina y ëi se cruziova nce dl luech da Cudan. L'ann 1935 à David cun autri trëi jëuni fat su na itia tl bosch sëura Pincan per se scuender sce i fossa unì cherdei per la [[viëra te l'Abissinia]]<ref>Konrad Senoner Fudlé: ''Desertëures ntan la [[Segonda Viera Mundiela]].'' Calënder de Gherdëina pl. 247-247.</ref>. Mort iel ai 9 de jené 1992 cun 80 ani ntan che l vejelova la vaces te stala sa Cudan. == Notes == <references /> [[File:David Piazza Urtijëi santa da mort.jpeg|250px|sinistra|Santa de David Piazza]] == Bibliografia == * Hansi Moroder: ''L luech da Cudan.'' Calënder de Gherdëina 2009, pl. 77. * Martin Obletter: ''David da Cudan, ntan che l mëina ju lënia cun la luesa da corni tl pra da Cudan. Fotografia fata ti ani 1968-1970.'' Calënder de Gherdëina 2020, pl. 31. {{DEFAULTSORT: Piazza, David}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona ladina]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi‎]] alb709h00qemxk009ttxpialygswrzv 0 192487 252606 2026-08-04T14:58:40Z Moroder 67 Creata pagina con "{{Gherdëina}} [[File:Maria Perathoner da Nudrëi.jpeg|miniatura|alt=Maria da Nudrëi te na scultura de Fini Martiner.|Maria da Nudrëi te na scultura de Fini Martiner.]] '''Maria Perathoner''', dita ncé '''Maria da Nudrëi''' (* [[30 de utober]] [[1900]] a [[Urtijëi]]; † [[24 de nuvëmber]] [[1982]] ie stata n' ëila de Gherdëina. == Vita == Fia de Tone Perathoner paur da Nudrëi, l meje plu alauta sun «tl Piz» de Urtijëi. Ëila dijova for che la fova nasciu..." 252606 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Maria Perathoner da Nudrëi.jpeg|miniatura|alt=Maria da Nudrëi te na scultura de Fini Martiner.|Maria da Nudrëi te na scultura de Fini Martiner.]] '''Maria Perathoner''', dita ncé '''Maria da Nudrëi''' (* [[30 de utober]] [[1900]] a [[Urtijëi]]; † [[24 de nuvëmber]] [[1982]] ie stata n' ëila de Gherdëina. == Vita == Fia de Tone Perathoner paur da Nudrëi, l meje plu alauta sun «tl Piz» de Urtijëi. Ëila dijova for che la fova nasciuda ajache nscila nen ovla nia drë de dlecurdé l ann. Te si familia ovi dassën la stënta y cun dodesc ani ala bel messù ji a patron a judé. D inviërn cuntovla coche i messova ji sun [[Mastlé]] a fën cun la slita y l bò, dl gran frëit y de coche la sbrisciova sun tla nëives cun la galotes che la nen ova nianca de drë ciauzei. La cuntova pona che canche la fova a cësa, duc messova judé al pere a ziplé ciavei; mesa ch’la nuetes stajovi sù. Canche l pere jiva a vënder de sades damandova la fëna sce l jisa a cumpré ite ma ël univa bradlan a cësa y dijova che l à me giapà tant per cumpré i cëiresc che i adurvova duta l'ena. Cun 23 ani fovela ruveda sa l luech de Resciesa, da bera [[Vinzenz Moroder-Resciesa|Vinzënz]]. Ilo messòvela judé a fé stroc, lavé guant y fonc y leprô mo vejlé 4-5 cë de bestiam che fova te stala. La fova tan cuntënta de ste ilo, che la giapova assé da maië y duc fova valënc limpea. Canche la fëna de Vinzenz da Resciesa, Stina da Cialian, fova morta dal [[Mel sëch|mel sëch]] ala messù judé a tre su si 7 fions, la plu vedla ova 11 ani. L ann 1939 ie Maria Perathoner jita a servì pra Mariana Kostner Grossrubatscher sa Rusina y ie stata ilo finche Marianna Kostner ie morta l ann 1971. Do la mort de si patrona iela jita a sté te si cësa sa Nudrëi ulache la ie unida giateda morta tl pra sëura cësa ulache la ie morta, doche la fova jita a to vel rames tl bosch. == Bibliografia == * [[Paula Grossrubatscher]]: ''Maria da Nudrëi.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl. 181-184 * Hansi Moroder: ''L luech da Resciesa y mi antenac''. Calënder de Gherdëina 2010, pl. 77-80. {{DEFAULTSORT:Perathoner Maria}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi]] rdrjzxpde2fhb7yqetedu9lsimlsjr5 252608 252606 2026-08-04T15:41:17Z Moroder 67 252608 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Maria Perathoner da Nudrëi.jpeg|miniatura|alt=Maria da Nudrëi te na scultura de Fini Martiner.|Maria da Nudrëi te na scultura de Fini Martiner.]] '''Maria Perathoner''', dita ncé '''Maria da Nudrëi''' (* [[30 de utober]] [[1900]] a [[Urtijëi]]; † [[24 de nuvëmber]] [[1982]] ie stata n' ëila de Gherdëina. == Vita == Fia de Tone Perathoner paur da Nudrëi, l meje plu alauta sun «tl Piz» de Urtijëi. Ëila dijova for che la fova nasciuda ajache nscila nen ovla nia drë de dlecurdé l ann. Te si familia ovi dassën la stënta y cun dodesc ani ala bel messù ji a patron a judé. D inviërn cuntovla coche i messova ji sun [[Mastlé]] a fën cun la slita y l bò, dl gran frëit y de coche la sbrisciova sun tla nëives cun la galotes che la nen ova nianca de drë ciauzei. La cuntova pona che canche la fova a cësa, duc messova judé al pere a ziplé ciavei; mesa ch’la nuetes stajovi sù. Canche l pere jiva a vënder de sades damandova la fëna sce l jisa a cumpré ite ma ël univa bradlan a cësa y dijova che l à me giapà tant per cumpré i cëiresc che i adurvova duta l'ena. Cun 23 ani fovela ruveda sa l luech de Resciesa, da bera [[Vinzenz Moroder-Resciesa|Vinzënz]]. Ilo messòvela judé a fé stroc, lavé guant y fonc y leprô mo vejlé 4-5 cë de bestiam che fova te stala. La fova tan cuntënta de ste ilo, che la giapova assé da maië y duc fova valënc limpea. Canche la fëna de Vinzenz da Resciesa, Stina da Cialian, fova morta dal [[Mel sëch|mel sëch]] ala messù judé a tre su si 7 fions, la plu vedla ova 11 ani. L ann 1939 ie Maria Perathoner jita a servì pra Mariana Kostner Grossrubatscher sa Rusina y ie stata ilo finche Marianna Kostner ie morta l ann 1971. Do la mort de si patrona iela jita a sté te si cësa sa Nudrëi ulache la ie unida giateda morta tl pra sëura cësa ulache la ie morta, doche la fova jita a to vel rames tl bosch. == Bibliografia == * [[Paula Grossrubatscher]]: ''Maria da Nudrëi.'' Calënder de Gherdëina 1992, pl. 181-184 * Hansi Moroder: ''L luech da Resciesa y mi antenac''. Calënder de Gherdëina 2010, pl. 77-80. {{DEFAULTSORT:Perathoner Maria}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi]] [[Categoria:Fëna]] iwedt1sy5omq0eh2tvrvxs13chisl8l