Wikipedia lldwiki https://lld.wikipedia.org/wiki/Plata_prinzipala MediaWiki 1.47.0-wmf.17 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 0 449 252913 252475 2026-08-29T18:48:36Z Moroder 67 252913 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}}[[File:Val_Gardena_dall'alto.JPG|miniatura|350px|La valeda de Gherdëina ududa da [[Ciampinëi]].]] [[File:Gherdëina NW da Ciampinoi.jpg|miniatura|350px|alt=La pert nord de Gherdëina d'inviërn ududa da [[Ciampinëi]].|La pert nord de Gherdëina d'inviërn ududa da Ciampinëi.]] '''Gherdëina''' ({{IPA-lld|ɡʀ̩ˈdɜi̯na|pron|Lld-Gherdëina.oga}}; [[badiot]] y [[ladin fodom|fodom]]: ''Gherdëna'', [[Ladin fascian|fascian]]: ''Gherdena''; [[tudësch]]: ''Gröden'', [[talian]]: ''Val Gardena'') ie na [[valeda]] tl raion dla [[Dolomites]] dla provinzia [[talia]]na de [[Südtirol]]. La valeda fina a vest te la [[Val dl Isarch]] a [[Pruca]] y a est finla cun la [[Grupa dl Sela]]. Te la rujeneda da uni di mienun cun ''Gherdëina'' normalmënter mé la pert [[ladin]]a de la valeda, che scumëncia da [[Pontives]] y va t'insom ala valeda. L tòch de la valeda a vest de Pontives toca geograficamënter pra Gherdëina, ma l vën ilò rujenà tudësch y l ne vën perchël nia cumpedà coche Gherdëina da n pont de ududa linguistich y culturel. Te Gherdëina rejona la majera pert de la populazion l [[ladin]] y perchël toca Gherdëina pra la [[Valedes ladines|cin' valedes ladines]] che adum fej ora la [[Ladinia]]. == Geografia == La valeda de Gherdëina ie longia zirca 25 km, scumëncia a [[Pruca]] tla [[val dl Isarch]] y va de viers de [[est]] nfin a ruvé pra l [[Grup dl Sela|Sela]] y sun i jëufs de [[Ju de Frara|Frea]] y [[Ju de Sela|dl Sela]]. Tres Gherdëina passa l ruf [[Derjon]], che cun na lunghëza de 26 km y n [[ciavuel idrografich]] de 199 km² ie un di ruves plu mpurtanc che ruva tl Isarch. === Gran eghes te Gherdëina === Te Gherdëina y ënghe tl rest dl Südtirol fova states de gran [[agajon]]s te l'instà y autonn dl 1882. Na desëina de persones fova mortes, te Sëlva fova unida ju na gran smueia, ngrum de cëses fova states desdrudes, mulins y bòsc. == Storia == [[File:Vita da paur te Gherdeina cun Bruno Stuflesser Petlin.mp3|miniatura|left|alt=Vita da paur te Gherdeina cun Bruno Stuflesser Petlin Zenz da Puent y Bruno Moroder dl Radio Ladin.|Vita da paur te Gherdëina cun Bruno Stuflesser-Petlin, Zenz da Puent y [[Bruno Moroder]] dl [[Radio Ladin de Gherdëina|Radio Ladin]].]] Tl 1027 ie Gherdëina rueda sota l [[Prinzipat dl Vëscul de Persenon|vëscul de Persenon]], o plu avisa sota si grofs, n iede sota l [[grof de Andechs]] y pona l [[grof de Tirol]]. === Opzion === L'ann 1939 ie stata la Opzion te Südtirol y n pudova to la dezijion de sen jì da cësa per se lascé sëura te n luech tl [[Terzo Reich]]. I optanc ie stac te Gherdëina l 81,1%. N cunfront te Badia l 18,3% y tl Mareo l 64,8%. N dut sen ie jites da Gherdëina 1110 persones<ref>{{Cite web |url=https://www.micura.it/upload-ladinia/files/524.pdf |title=Michael Wedekind: ''Das “Dritte Reich” und die “bleichen Berge”: Entwürfe und Implementierung nationalsozialistischer Volksgruppenpolitik in Ladinien''. Ladinia XXXVI (2012), &#91;&#91;Istitut Ladin Micurá de Rü&#93;&#93;, pl. 84. |access-date=2023-05-13 |archive-date=2023-05-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230511180747/https://www.micura.it/upload-ladinia/files/524.pdf |url-status=dead }}</ref>. === Inuemes de familia === I [[Cuinuemes de Gherdëina|inuemes de familia]] che vën dant l plu suënz te Gherdëina ie: [[Senoner]], [[Demetz]], [[Perathoner]], [[Runggaldier]], [[Insam]], [[Mussner]], [[Moroder]], [[Kostner]], [[Prinoth]], [[Stuffer]], [[Comploi]], [[Bernardi]], [[Kasslatter]], [[Ploner]], [[Vinatzer]], [[Hofer (inuem de familia)|Hofer]], [[Rabanser]], [[Schenk (inuem de familia)|Schenk]], [[Pitscheider]], [[Melchior Malsiner|Malsiner]], [[Lardschneider]], [[Pitschieler]], [[Delago]], [[Sotriffer]].<ref>{{Cite web |url=http://www.provinz.bz.it/astat/de/bevoelkerung/439.asp?&demographischestruktur_action=300&demographischestruktur_image_id=43369 |title=Sieglinde Strickner: ''Nachnamen in Südtirol 2004.'' Autonome Provinz Bozen-Südtirol Landesinstitut für Statistik - ASTAT Bozen 2005 |access-date=2024-06-19 |archive-date=2016-03-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160306033218/http://www.provinz.bz.it/astat/de/bevoelkerung/439.asp?&demographischestruktur_action=300&demographischestruktur_image_id=43369 |url-status=dead }}</ref> == Chemuns == [[File:Sëlva Wolkenstein Selva di Val Gardena Sella.jpg|thumb|Sëlva]] La valeda de Gherdëina cumpëida cater chemuns. === Sëlva === {{main|Sëlva}} L luech de Sëlva ie a 1.563 metri y à na populazion de presciapuech 2.600 abitanc<ref>https://www.selva.eu/la/Vita_dl_luech/Roba_nteressanta/Zifres_y_fac</ref>. L ie l luech plu ite insom ala valeda, l segondo majer de la valeda do [[Urtijëi]] y l majer per spersa. Te Sëlva ie i sedims dl [[ciastel de Val]] sota l crëp [[Stevia]] dl sec. XII, che fova di Maulrappen, pona di Vilanders y ala fin di Wolkenstein. Mpue plu inite te [[Val]] ie la capela de San Salvester cun pitures murales baroches.<br> La dliejia ie ''Santa Maria ad Nives'' y ie dl 1503, ma la ie unida ngrandida te n stil modern tl 1992. L [[Ciastel de Gherdëina|ciastel de Gherdëina]] (''Fischburg'') ie tl raion dl chemun de Sëlva y ie n palaz tert-renaissance fat su per ncëria dl Grof Engelhard Dietrich von Wolkenstein; l fova sënta de suneria, ma nce ciastel da ciacia cun deplù lec artifiziei per zidlé pësc. Aldidancuei iel privat y ne possa nia unì vijità. L luech de Sëlva ie caraterisà dal turism sibe d'instà che dantaldut d'inviern. Trëi furnadoies mëina alauta de viers de Frea/Dantercëpies y [[Ciampinëi]]. Mpurtant per l [[jì cun i schi|sport dai schi]] ie nce l raion de Plan de Gralba cun la furnadoia de Piz Sella. L purtoi ''[[Saslong]]'' ie cunesciù per la [[Copa dl Mond de schi alpin|garejedes de Copa dl Mond]] tenides uni ann. L raion de Val fej pert dl [[Parch natural Pöz-Odles|Parch Naturel Puez-Odles]]. [[File:Sant3.jpg|thumb|Santa Cristina]] === Santa Cristina === {{main|Santa Cristina}} L luech de Santa Cristina ie a 1430 metri de autëza y à na populazion de ntëur 2000 abitanc<ref>https://www.sanktchristina.eu/system/web/fakten.aspx?menuonr=219511655&sprache=4</ref>. L ie l mënder de i trëi luesc de Gherdëina per populazion. La [[Dlieja de Santa Cristina|dlieja]] vën recurdeda bele dl 1342 y ie una dla plu antiches dla valeda. La à na pert gotica y per l rest iela tl stil nazaren ala Gherdëina. Lëures di Trebinger Vinazer y na Santa Filomena de J.D.Mahlknecht ie la opres artistiches de majera valuta. Doi furnadoies porta ai raions [[Mastlé|Mont de Mastlé]] y de Monte Pana, referimënc dl turism da d'instà y da d'inviern. Vel architetures rurales tradiziuneles se à mantenì dantaldut tl ridl de Plesdinaz. === Urtijëi === {{main|Urtijëi}} [[File:Urtijei-2008.jpg|Nscila fova Urtijëi d'instà dl ann 2008. L univa fabricà dassënn.|thumb]] Urtijëi ie l majer luech de Gherdëina, a n' autëza de 1236 m., cun na populazion che ruva daujin ai 5000 abitanc<ref>{{Cite web |url=https://www.chemun.urtijei.bz.it/la/Vita_tl_luech/Nfurmazions_de_valor/Numeri_y_fac |title=Archive copy |access-date=2021-02-27 |archive-date=2022-01-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220117122055/https://www.chemun.urtijei.bz.it/la/Vita_tl_luech/Nfurmazions_de_valor/Numeri_y_fac |url-status=dead }}</ref>. La frazions de [[Sureghes]] che toca pra l chemun de Ciastel, toca sciche paesc y pluania pra Urtijëi. L raion de Col de Flam fova bele abità tl tëmp retich; testemunianzes iel da udëi tl Museum Gherdëina. Dl medieve ie i resć dl ciastel de Balest (Stetteneck), che ie mò da udëi sul col da Pincan. L ie l zënter scolastich dla valeda cun l Lizeo Artistich "Cademia", la Scola prufesciunela per l Artejanat artistich, y l Istitut Tecnich Economich "Raetia". Tlo iel nce la Direzion dla scolines ladines, la Direzion raionela dla scoles elementeres y mesanes y la Direzion dla scola de mujiga de Gherdëina. Da auzé ora ie nce la sënta dla [[Union Generela di Ladins dla Dolomites]], dla [[Union di Ladins de Gherdëina]] tla [[Cësa di Ladins]], ulache l ie nce l [[Museum Gherdëina]]. Nia dalonc ie la redazion prinzipela dla ''[[Usc di Ladins]]''. Sun Plaza de Sant Antone iel nce la sënta de [[Radio Gherdëina]], daujin al local di jëuni "Saut" y ala [[Mostra d' Ert]]. Te n local basite ala Cësa dla Cultura "[[Luis Trenker]] iel na esposizion permanënta dl artejanat artistich de Gherdëina. Danter i munumënc artistics de Urtijëi iel da lecurdé la [[Dliejia de San Durich|Dliejia de pluania]] cun lëures mpurtanc de J.D.Mahlknecht y autri... La dlieja de Sant' Antone à lëures di Vinazer. Te [[Curtina de Urtijëi|curtina]] iel la [[Dlieja de Sant'Ana (Urtijëi)|dlieja de Sant' Ana]], ulache l fova plu da giut la dlieja prinzipela dl luech. La dlieja plu vedla de Gherdëina ie la [[Dlieja da Sacun|dlieja da Sacun]], cun copies di lëures di Vinazer y na copia dla pitura dl gran autere de [[Franz Sebald Unterberger]] (I uriginei ie tl Museum Gherdëina). Danter I monumënc publichs iel da auzé ora l monumënt de [[Ludwig Moroder]] al ambolt [[Johann Baptist Purger|Purger]], che ova giaurì la streda de Gherdëina basora y l saudé roman de [[Johann Baptist Moroder|Batista Moroder]] dan Villa Venezia. Danter la operes plu nueves iel da nunzië la funtana dla ganes de Filip de Dos sun plaza "Raetia" y la funtana dla pitla plaza de San Antone cun scultures de Bruno Walpoth y Hermann Josef Runggaldier. Nce la vedla locomotif dla [[Ferata de Gherdëina|ferata de Gherdëina]] ie metuda ora sun la promeneda che fova n iede la stazion dla ferata. Urtijëi ie nce la sënta de n raion saniter y soziel y dla cësa per studënc "Assudëi". Na furnadoia cunliëia l paesc cun l gran raion de [[Mont Sëuc]]; n' autra cun la Mont de Mastlé. Na ferata ("Standseilbahn") mëina sun la mont de [[Resciesa]]. L turism ie scialdi svilupà cun strutures modernes y cin hotiei a cin stëiles. L zënter per jì a pé de Urtijëi à truepa butëighes y ustaries. [[File:Bula y Bulacia te Gherdëina.jpg|miniatura|Bula y Pinëi da Piz ju]] === Ciastel === {{main|Ciastel (chemun)|l1=Ciastel}} L chemun de Ciastel ie mé per na pert te Gherdëina. De la valeda fej pert si trëi frazions ladines: [[Sureghes]], [[Runcadic]], [[Bula]] y gran pert dla [[Mont de Sëuc]]. La rujeneda dl'oma dla majeranza dla valeda (85-90%) ie l [[Lingaz ladin|ladin]] ([[Ladin gherdëina|varianta gherdëina]]). === Laion === {{main|Laion}} Gran pert dl chemun de Laion toca geograficamënter pra Gherdëina, ma l ne vën nia cumpedà pra Gherdëina da n pont de ududa culturel y linguistich, ajache tl chemun de Laion ne vëniel nia rujenà ladin. == Dliejes == {{Culones-lista|colwidth=20em| *[[Dlieja de San Durich |Dlieja de San Durich (Urtijëi)]] *[[Dlieja de Sant'Ana (Urtijëi)]] *[[Dlieja de San Antone (Urtijëi)]] *[[Dlieja da Sacun]] *[[Dlieja Sant Ujep Runcadic]] *[[Dlieja San Lenert, Bula]] *[[Dlieja de Santa Cristina]] *[[Dlieja Santa Maria ad Nives]] }} == Ciastiei == * [[Ciastel de Gherdëina]] * [[Ciastel de Val]] * [[Ciastel Stetteneck]] == Mejes == * [[Mejes de Gherdëina]] == Eghes == * [[Ruves de Gherdëina]] * [[Lec de Gherdëina]] == Autri posć == Chësta ie na lista de posć, luesc y montes te Gherdëina. {{Culones-lista|colwidth=25em| * [[Val]] * [[Mastlé]] * [[Ncisles]] * [[Mont Sëuc]] * [[Resciesa]] * [[Secëda]] * [[Stevia]] * [[Mont de Pana y Ciandevaves]] }} == Storia de Gherdëina == * [[Fé zandli te Gherdëina]] * [[Turné te Gherdëina]] == L ladin de Gherdëina == {{prinzipel|Ladin gherdëina}} * [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscions?scutede-su-jent-conta-dla-vita-da-zacan Radio Gherdëina, trasmiscions: conta dla vita da zacan] * Anda Adele Moroder de Lenert conta per ladin de si nëinesc bera Vinzenz Moroder da Scurcià y anda Anna Maria Schmalzl (Moidl dl Pech). Dal Archiv Radio Ladin de Gherdëina tëut su da Alex Moroder. [[File:Adele_Moroder_Lenert.ogg | ]] == Cianties de Gherdëina == * [[Cianties de Gherdëina]] dal archiv dl [[Radio Ladin de Gherdëina]] == Cuntedes == * Paolo Alberto Leone: ''L’intrigo dei Legni Sacri. La prima indagine del Capitano Markkonn in Val Gardena e dintorni.'' Paolo Alberto Leone 2025, ISBN 9791222812311<ref>[https://ilmiolibro.kataweb.it/libro/gialli-noir/709196/lintrigo-dei-legni-sacri/ ''L'intrigo dei legni sacri''. Cunteda de Paolo Alberto Leone 2025]</ref> * Paolo Alberto Leone: ''Vacanze eccitanti. La seconda indagine del Capitano Markkonn in Val Gardena e dintorni.'' Paolo Alberto Leone 2026, ISBN 9791222818887<ref>[https://ilmiolibro.kataweb.it/libro/gialli-noir/735125/vacanze-eccitanti/ ''Vacanze eccitanti.'' Cunteda de Paolo Alberto Leone 2026.]</ref> ==Referënzes== <references/> == Bibliografia == * ([[Ujep Antone Vian]]): ''Gröden, der Grödner und seine Sprache. Von einem Einheimischen''. 1864; stampà da nuef tl 1980 Milano: Insubria; 1998 Bulsan: Rætia). Traduzion taliana de Tecla Runggaldier (1910–1979) „Gardena – Il Gardenese e la sua lingua“. Manuscrit tla bibliotech dla Union di Ladins de Gherdëina. * [[Franz Moroder]]: ''Das Grödner Thal''. Sezion Gherdëina dl "Deutscher u. Österreichischer Alpenverein". Urtijëi 1891. * [[Emil Terschak]]: ''Illustrierter Führer durch die Grödener Dolomiten''. Fischer & Bröckelmann, [[Berlin]] 1896. * [[Fritz Benesch]]: ''Bergfahrten in den Grödner Dolomiten''. Verlagsanstalt Bruckmann, [[Minca]] 1899. Cëla: A(lois) Pfreimbtner: ''Literatur und Kartographie. Fritz Benesch: Bergfahrten in den Grödner Dolomiten.'' [http://www.literature.at/viewer.alo?objid=1026175&page=270&zoom=3&viewmode=fullscreen ''Mitteilungen des Deutschen und Österreichischen Alpenvereins'', Jahrgang 1899, (Band XXV) (Online te Austrian Literature Online, ALO).]</ref>. * [[Wilhelm Moroder-Lusenberg]]: Die Marktgemeinde St. Ulrich in Gröden. Dispruch 1908. * Franz Moroder: Das Grödner Tal. 2. Edizion. Sezion Gherdëina dl "Deutscher u. Österreichischer Alpenverein". Urtijëi 1914. * ''Gherdëina dan 50 ani''. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 73-81. * Wilhelm Lutz: ''Gröden. Landschaft, Siedlung und Wirtschaft eines Dolomitenhochtales''. Tiroler Wirtschaftsstudien, 21. Dispruch 1966. * M.E. (Eduard Moroder?): ''Cristc te Val de Cherdëina''. Calënder de Gherdëina 1973, pl. 50-55. * [[Marina Demetz]]: ''Hausierhandel, Hausindustrie und Kunstgewerbe im Grödental vom 18. bis zum beginnenden 20. Jahrhundert.'' Tiroler Wirtschaftsstudien Bd. 38. Wagner, Dispruch 1987, ISBN 3-7030-0186-0. * Andreas Sanoner: ''Der Wirtschaftsraum Gröden: eine sozial- und wirtschaftsgeographische Struktur- und Prozeßanalyse''. [[Viena]] 1987. * Josef Nössing, Cristian Kollmann: ''Frühes Gröden. Im Spiegel der Siedlungs- und Namengeschichte. Neue Erkenntnisse.'' Museum GherdëinaUrtijëi/St. Ulrich 2023, ISBN 978 88 85868 06 9. == Da udëi mo == * [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/index.html Documënc, stampes, vedla fotos y truep d'auter de Gherdëina] * [[Commons:Hoher Landtag von Tirol!|Lëtra da Gherdëina per la ferata ca. 1910 (tudësch)]] * [[Scola d'Ert Urtijëi]] * [[Fé zandli te Gherdëina]] * [https://www.peer.tv/de/video/die-groedner-buckelkraemer Video sun i Zandlëc de Gherdëina. Peer.TV]. * [[Ëiles de Gherdëina che zipla]] * [[Turné te Gherdëina]] * [[Toponomastica de Gherdëina]] * Gherdëina tl Vocabolar dl ladin leterar [[File:Vocabolardlladinleterar.pdf|page=484|right|120px]] ==Galaria de fotografies== <gallery mode="packed-hover" heights="150"> File:Elisabeth of Hungary Moroder.jpg|Santa Elisabeta tla dlieja de Urtijëi. File:Furnadoia de Seceda y Resciesa.JPG|[https://blog.wikimedia.org/2013/07/09/wikimedia-commons-picture-of-the-day-seceda-cable-car/ Picture of the day] on July 9, 2013|Da Secëda. File:Crëusc de Secëda d inviern.jpg|Crëusc de Secëda. File:Mont de Seuc y l Saslong.jpg|Mont de Sëuc d'auton File:Val Mont dal Ega y Ncisles.jpg|Val Mont dal Ega y Ncisles. File:Col Turond Ciampanil de Lietres Val Sëlva Gherdëina.jpg|Col Turond Ciampanil de Lietres. File:Lech da Pertan y Fermedes sun Mastlé.jpg|Lech da Pertan y Fermedes sun Mastlé. File:Ncisles Val Mont dal Ega Gherdeina.jpg|Ncisles Val Mont dal Ega Gherdeina. File:Poststeig Gröden Pontives.jpg|Troi dla Posta. File:Sa la crëusc sun Resciesa Gherdeina.jpg|Sa la crëusc sun Resciesa. File:Odles Stevia Col dala Pieres.jpg|La Odles y Stevia. File:Physoplexis comosa ot sgrinfles dl malan Teufelskralle Stevia Gherdëina.jpg|Sgrinfles dl malan. File:Ëures Resciesa Mont de dora Crist Gherdëina.jpg|Mont de dora sun Resciesa. File:Dlieja Sacun Santa Barbara.JPG|Santa Barbara tla dlieja da Sacun. </gallery> ==Referënzes== <references/> [[Categoria:Dolomites]] [[Categoria:Ladinia]] [[Categoria:Gherdëina]] [[Categoria:Valedes de Südtirol]] llsevy3kpl0nbtjzk1ii24vhhti0jdz 252916 252913 2026-08-30T06:03:10Z Asenoner 208 /* Inuemes de familia */ 252916 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}}[[File:Val_Gardena_dall'alto.JPG|miniatura|350px|La valeda de Gherdëina ududa da [[Ciampinëi]].]] [[File:Gherdëina NW da Ciampinoi.jpg|miniatura|350px|alt=La pert nord de Gherdëina d'inviërn ududa da [[Ciampinëi]].|La pert nord de Gherdëina d'inviërn ududa da Ciampinëi.]] '''Gherdëina''' ({{IPA-lld|ɡʀ̩ˈdɜi̯na|pron|Lld-Gherdëina.oga}}; [[badiot]] y [[ladin fodom|fodom]]: ''Gherdëna'', [[Ladin fascian|fascian]]: ''Gherdena''; [[tudësch]]: ''Gröden'', [[talian]]: ''Val Gardena'') ie na [[valeda]] tl raion dla [[Dolomites]] dla provinzia [[talia]]na de [[Südtirol]]. La valeda fina a vest te la [[Val dl Isarch]] a [[Pruca]] y a est finla cun la [[Grupa dl Sela]]. Te la rujeneda da uni di mienun cun ''Gherdëina'' normalmënter mé la pert [[ladin]]a de la valeda, che scumëncia da [[Pontives]] y va t'insom ala valeda. L tòch de la valeda a vest de Pontives toca geograficamënter pra Gherdëina, ma l vën ilò rujenà tudësch y l ne vën perchël nia cumpedà coche Gherdëina da n pont de ududa linguistich y culturel. Te Gherdëina rejona la majera pert de la populazion l [[ladin]] y perchël toca Gherdëina pra la [[Valedes ladines|cin' valedes ladines]] che adum fej ora la [[Ladinia]]. == Geografia == La valeda de Gherdëina ie longia zirca 25 km, scumëncia a [[Pruca]] tla [[val dl Isarch]] y va de viers de [[est]] nfin a ruvé pra l [[Grup dl Sela|Sela]] y sun i jëufs de [[Ju de Frara|Frea]] y [[Ju de Sela|dl Sela]]. Tres Gherdëina passa l ruf [[Derjon]], che cun na lunghëza de 26 km y n [[ciavuel idrografich]] de 199 km² ie un di ruves plu mpurtanc che ruva tl Isarch. === Gran eghes te Gherdëina === Te Gherdëina y ënghe tl rest dl Südtirol fova states de gran [[agajon]]s te l'instà y autonn dl 1882. Na desëina de persones fova mortes, te Sëlva fova unida ju na gran smueia, ngrum de cëses fova states desdrudes, mulins y bòsc. == Storia == [[File:Vita da paur te Gherdeina cun Bruno Stuflesser Petlin.mp3|miniatura|left|alt=Vita da paur te Gherdeina cun Bruno Stuflesser Petlin Zenz da Puent y Bruno Moroder dl Radio Ladin.|Vita da paur te Gherdëina cun Bruno Stuflesser-Petlin, Zenz da Puent y [[Bruno Moroder]] dl [[Radio Ladin de Gherdëina|Radio Ladin]].]] Tl 1027 ie Gherdëina rueda sota l [[Prinzipat dl Vëscul de Persenon|vëscul de Persenon]], o plu avisa sota si grofs, n iede sota l [[grof de Andechs]] y pona l [[grof de Tirol]]. === Opzion === L'ann 1939 ie stata la Opzion te Südtirol y n pudova to la dezijion de sen jì da cësa per se lascé sëura te n luech tl [[Terzo Reich]]. I optanc ie stac te Gherdëina l 81,1%. N cunfront te Badia l 18,3% y tl Mareo l 64,8%. N dut sen ie jites da Gherdëina 1110 persones<ref>{{Cite web |url=https://www.micura.it/upload-ladinia/files/524.pdf |title=Michael Wedekind: ''Das “Dritte Reich” und die “bleichen Berge”: Entwürfe und Implementierung nationalsozialistischer Volksgruppenpolitik in Ladinien''. Ladinia XXXVI (2012), &#91;&#91;Istitut Ladin Micurá de Rü&#93;&#93;, pl. 84. |access-date=2023-05-13 |archive-date=2023-05-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230511180747/https://www.micura.it/upload-ladinia/files/524.pdf |url-status=dead }}</ref>. === Inuemes de familia === {{main|Cuinuemes de Gherdëina}} I [[Cuinuemes de Gherdëina|inuemes de familia]] che vën dant l plu suënz te Gherdëina ie: [[Senoner]], [[Demetz]], [[Perathoner]], [[Runggaldier]], [[Insam]], [[Mussner]], [[Moroder]], [[Kostner]], [[Prinoth]], [[Stuffer]], [[Comploi]], [[Bernardi]], [[Kasslatter]], [[Ploner]], [[Vinatzer]], [[Hofer (inuem de familia)|Hofer]], [[Rabanser]], [[Schenk (inuem de familia)|Schenk]], [[Pitscheider]], [[Melchior Malsiner|Malsiner]], [[Lardschneider]], [[Pitschieler]], [[Delago]], [[Sotriffer]].<ref>{{Cite web |url=http://www.provinz.bz.it/astat/de/bevoelkerung/439.asp?&demographischestruktur_action=300&demographischestruktur_image_id=43369 |title=Sieglinde Strickner: ''Nachnamen in Südtirol 2004.'' Autonome Provinz Bozen-Südtirol Landesinstitut für Statistik - ASTAT Bozen 2005 |access-date=2024-06-19 |archive-date=2016-03-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160306033218/http://www.provinz.bz.it/astat/de/bevoelkerung/439.asp?&demographischestruktur_action=300&demographischestruktur_image_id=43369 |url-status=dead }}</ref> == Chemuns == [[File:Sëlva Wolkenstein Selva di Val Gardena Sella.jpg|thumb|Sëlva]] La valeda de Gherdëina cumpëida cater chemuns. === Sëlva === {{main|Sëlva}} L luech de Sëlva ie a 1.563 metri y à na populazion de presciapuech 2.600 abitanc<ref>https://www.selva.eu/la/Vita_dl_luech/Roba_nteressanta/Zifres_y_fac</ref>. L ie l luech plu ite insom ala valeda, l segondo majer de la valeda do [[Urtijëi]] y l majer per spersa. Te Sëlva ie i sedims dl [[ciastel de Val]] sota l crëp [[Stevia]] dl sec. XII, che fova di Maulrappen, pona di Vilanders y ala fin di Wolkenstein. Mpue plu inite te [[Val]] ie la capela de San Salvester cun pitures murales baroches.<br> La dliejia ie ''Santa Maria ad Nives'' y ie dl 1503, ma la ie unida ngrandida te n stil modern tl 1992. L [[Ciastel de Gherdëina|ciastel de Gherdëina]] (''Fischburg'') ie tl raion dl chemun de Sëlva y ie n palaz tert-renaissance fat su per ncëria dl Grof Engelhard Dietrich von Wolkenstein; l fova sënta de suneria, ma nce ciastel da ciacia cun deplù lec artifiziei per zidlé pësc. Aldidancuei iel privat y ne possa nia unì vijità. L luech de Sëlva ie caraterisà dal turism sibe d'instà che dantaldut d'inviern. Trëi furnadoies mëina alauta de viers de Frea/Dantercëpies y [[Ciampinëi]]. Mpurtant per l [[jì cun i schi|sport dai schi]] ie nce l raion de Plan de Gralba cun la furnadoia de Piz Sella. L purtoi ''[[Saslong]]'' ie cunesciù per la [[Copa dl Mond de schi alpin|garejedes de Copa dl Mond]] tenides uni ann. L raion de Val fej pert dl [[Parch natural Pöz-Odles|Parch Naturel Puez-Odles]]. [[File:Sant3.jpg|thumb|Santa Cristina]] === Santa Cristina === {{main|Santa Cristina}} L luech de Santa Cristina ie a 1430 metri de autëza y à na populazion de ntëur 2000 abitanc<ref>https://www.sanktchristina.eu/system/web/fakten.aspx?menuonr=219511655&sprache=4</ref>. L ie l mënder de i trëi luesc de Gherdëina per populazion. La [[Dlieja de Santa Cristina|dlieja]] vën recurdeda bele dl 1342 y ie una dla plu antiches dla valeda. La à na pert gotica y per l rest iela tl stil nazaren ala Gherdëina. Lëures di Trebinger Vinazer y na Santa Filomena de J.D.Mahlknecht ie la opres artistiches de majera valuta. Doi furnadoies porta ai raions [[Mastlé|Mont de Mastlé]] y de Monte Pana, referimënc dl turism da d'instà y da d'inviern. Vel architetures rurales tradiziuneles se à mantenì dantaldut tl ridl de Plesdinaz. === Urtijëi === {{main|Urtijëi}} [[File:Urtijei-2008.jpg|Nscila fova Urtijëi d'instà dl ann 2008. L univa fabricà dassënn.|thumb]] Urtijëi ie l majer luech de Gherdëina, a n' autëza de 1236 m., cun na populazion che ruva daujin ai 5000 abitanc<ref>{{Cite web |url=https://www.chemun.urtijei.bz.it/la/Vita_tl_luech/Nfurmazions_de_valor/Numeri_y_fac |title=Archive copy |access-date=2021-02-27 |archive-date=2022-01-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220117122055/https://www.chemun.urtijei.bz.it/la/Vita_tl_luech/Nfurmazions_de_valor/Numeri_y_fac |url-status=dead }}</ref>. La frazions de [[Sureghes]] che toca pra l chemun de Ciastel, toca sciche paesc y pluania pra Urtijëi. L raion de Col de Flam fova bele abità tl tëmp retich; testemunianzes iel da udëi tl Museum Gherdëina. Dl medieve ie i resć dl ciastel de Balest (Stetteneck), che ie mò da udëi sul col da Pincan. L ie l zënter scolastich dla valeda cun l Lizeo Artistich "Cademia", la Scola prufesciunela per l Artejanat artistich, y l Istitut Tecnich Economich "Raetia". Tlo iel nce la Direzion dla scolines ladines, la Direzion raionela dla scoles elementeres y mesanes y la Direzion dla scola de mujiga de Gherdëina. Da auzé ora ie nce la sënta dla [[Union Generela di Ladins dla Dolomites]], dla [[Union di Ladins de Gherdëina]] tla [[Cësa di Ladins]], ulache l ie nce l [[Museum Gherdëina]]. Nia dalonc ie la redazion prinzipela dla ''[[Usc di Ladins]]''. Sun Plaza de Sant Antone iel nce la sënta de [[Radio Gherdëina]], daujin al local di jëuni "Saut" y ala [[Mostra d' Ert]]. Te n local basite ala Cësa dla Cultura "[[Luis Trenker]] iel na esposizion permanënta dl artejanat artistich de Gherdëina. Danter i munumënc artistics de Urtijëi iel da lecurdé la [[Dliejia de San Durich|Dliejia de pluania]] cun lëures mpurtanc de J.D.Mahlknecht y autri... La dlieja de Sant' Antone à lëures di Vinazer. Te [[Curtina de Urtijëi|curtina]] iel la [[Dlieja de Sant'Ana (Urtijëi)|dlieja de Sant' Ana]], ulache l fova plu da giut la dlieja prinzipela dl luech. La dlieja plu vedla de Gherdëina ie la [[Dlieja da Sacun|dlieja da Sacun]], cun copies di lëures di Vinazer y na copia dla pitura dl gran autere de [[Franz Sebald Unterberger]] (I uriginei ie tl Museum Gherdëina). Danter I monumënc publichs iel da auzé ora l monumënt de [[Ludwig Moroder]] al ambolt [[Johann Baptist Purger|Purger]], che ova giaurì la streda de Gherdëina basora y l saudé roman de [[Johann Baptist Moroder|Batista Moroder]] dan Villa Venezia. Danter la operes plu nueves iel da nunzië la funtana dla ganes de Filip de Dos sun plaza "Raetia" y la funtana dla pitla plaza de San Antone cun scultures de Bruno Walpoth y Hermann Josef Runggaldier. Nce la vedla locomotif dla [[Ferata de Gherdëina|ferata de Gherdëina]] ie metuda ora sun la promeneda che fova n iede la stazion dla ferata. Urtijëi ie nce la sënta de n raion saniter y soziel y dla cësa per studënc "Assudëi". Na furnadoia cunliëia l paesc cun l gran raion de [[Mont Sëuc]]; n' autra cun la Mont de Mastlé. Na ferata ("Standseilbahn") mëina sun la mont de [[Resciesa]]. L turism ie scialdi svilupà cun strutures modernes y cin hotiei a cin stëiles. L zënter per jì a pé de Urtijëi à truepa butëighes y ustaries. [[File:Bula y Bulacia te Gherdëina.jpg|miniatura|Bula y Pinëi da Piz ju]] === Ciastel === {{main|Ciastel (chemun)|l1=Ciastel}} L chemun de Ciastel ie mé per na pert te Gherdëina. De la valeda fej pert si trëi frazions ladines: [[Sureghes]], [[Runcadic]], [[Bula]] y gran pert dla [[Mont de Sëuc]]. La rujeneda dl'oma dla majeranza dla valeda (85-90%) ie l [[Lingaz ladin|ladin]] ([[Ladin gherdëina|varianta gherdëina]]). === Laion === {{main|Laion}} Gran pert dl chemun de Laion toca geograficamënter pra Gherdëina, ma l ne vën nia cumpedà pra Gherdëina da n pont de ududa culturel y linguistich, ajache tl chemun de Laion ne vëniel nia rujenà ladin. == Dliejes == {{Culones-lista|colwidth=20em| *[[Dlieja de San Durich |Dlieja de San Durich (Urtijëi)]] *[[Dlieja de Sant'Ana (Urtijëi)]] *[[Dlieja de San Antone (Urtijëi)]] *[[Dlieja da Sacun]] *[[Dlieja Sant Ujep Runcadic]] *[[Dlieja San Lenert, Bula]] *[[Dlieja de Santa Cristina]] *[[Dlieja Santa Maria ad Nives]] }} == Ciastiei == * [[Ciastel de Gherdëina]] * [[Ciastel de Val]] * [[Ciastel Stetteneck]] == Mejes == * [[Mejes de Gherdëina]] == Eghes == * [[Ruves de Gherdëina]] * [[Lec de Gherdëina]] == Autri posć == Chësta ie na lista de posć, luesc y montes te Gherdëina. {{Culones-lista|colwidth=25em| * [[Val]] * [[Mastlé]] * [[Ncisles]] * [[Mont Sëuc]] * [[Resciesa]] * [[Secëda]] * [[Stevia]] * [[Mont de Pana y Ciandevaves]] }} == Storia de Gherdëina == * [[Fé zandli te Gherdëina]] * [[Turné te Gherdëina]] == L ladin de Gherdëina == {{prinzipel|Ladin gherdëina}} * [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscions?scutede-su-jent-conta-dla-vita-da-zacan Radio Gherdëina, trasmiscions: conta dla vita da zacan] * Anda Adele Moroder de Lenert conta per ladin de si nëinesc bera Vinzenz Moroder da Scurcià y anda Anna Maria Schmalzl (Moidl dl Pech). Dal Archiv Radio Ladin de Gherdëina tëut su da Alex Moroder. [[File:Adele_Moroder_Lenert.ogg | ]] == Cianties de Gherdëina == * [[Cianties de Gherdëina]] dal archiv dl [[Radio Ladin de Gherdëina]] == Cuntedes == * Paolo Alberto Leone: ''L’intrigo dei Legni Sacri. La prima indagine del Capitano Markkonn in Val Gardena e dintorni.'' Paolo Alberto Leone 2025, ISBN 9791222812311<ref>[https://ilmiolibro.kataweb.it/libro/gialli-noir/709196/lintrigo-dei-legni-sacri/ ''L'intrigo dei legni sacri''. Cunteda de Paolo Alberto Leone 2025]</ref> * Paolo Alberto Leone: ''Vacanze eccitanti. La seconda indagine del Capitano Markkonn in Val Gardena e dintorni.'' Paolo Alberto Leone 2026, ISBN 9791222818887<ref>[https://ilmiolibro.kataweb.it/libro/gialli-noir/735125/vacanze-eccitanti/ ''Vacanze eccitanti.'' Cunteda de Paolo Alberto Leone 2026.]</ref> ==Referënzes== <references/> == Bibliografia == * ([[Ujep Antone Vian]]): ''Gröden, der Grödner und seine Sprache. Von einem Einheimischen''. 1864; stampà da nuef tl 1980 Milano: Insubria; 1998 Bulsan: Rætia). Traduzion taliana de Tecla Runggaldier (1910–1979) „Gardena – Il Gardenese e la sua lingua“. Manuscrit tla bibliotech dla Union di Ladins de Gherdëina. * [[Franz Moroder]]: ''Das Grödner Thal''. Sezion Gherdëina dl "Deutscher u. Österreichischer Alpenverein". Urtijëi 1891. * [[Emil Terschak]]: ''Illustrierter Führer durch die Grödener Dolomiten''. Fischer & Bröckelmann, [[Berlin]] 1896. * [[Fritz Benesch]]: ''Bergfahrten in den Grödner Dolomiten''. Verlagsanstalt Bruckmann, [[Minca]] 1899. Cëla: A(lois) Pfreimbtner: ''Literatur und Kartographie. Fritz Benesch: Bergfahrten in den Grödner Dolomiten.'' [http://www.literature.at/viewer.alo?objid=1026175&page=270&zoom=3&viewmode=fullscreen ''Mitteilungen des Deutschen und Österreichischen Alpenvereins'', Jahrgang 1899, (Band XXV) (Online te Austrian Literature Online, ALO).]</ref>. * [[Wilhelm Moroder-Lusenberg]]: Die Marktgemeinde St. Ulrich in Gröden. Dispruch 1908. * Franz Moroder: Das Grödner Tal. 2. Edizion. Sezion Gherdëina dl "Deutscher u. Österreichischer Alpenverein". Urtijëi 1914. * ''Gherdëina dan 50 ani''. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 73-81. * Wilhelm Lutz: ''Gröden. Landschaft, Siedlung und Wirtschaft eines Dolomitenhochtales''. Tiroler Wirtschaftsstudien, 21. Dispruch 1966. * M.E. (Eduard Moroder?): ''Cristc te Val de Cherdëina''. Calënder de Gherdëina 1973, pl. 50-55. * [[Marina Demetz]]: ''Hausierhandel, Hausindustrie und Kunstgewerbe im Grödental vom 18. bis zum beginnenden 20. Jahrhundert.'' Tiroler Wirtschaftsstudien Bd. 38. Wagner, Dispruch 1987, ISBN 3-7030-0186-0. * Andreas Sanoner: ''Der Wirtschaftsraum Gröden: eine sozial- und wirtschaftsgeographische Struktur- und Prozeßanalyse''. [[Viena]] 1987. * Josef Nössing, Cristian Kollmann: ''Frühes Gröden. Im Spiegel der Siedlungs- und Namengeschichte. Neue Erkenntnisse.'' Museum GherdëinaUrtijëi/St. Ulrich 2023, ISBN 978 88 85868 06 9. == Da udëi mo == * [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/index.html Documënc, stampes, vedla fotos y truep d'auter de Gherdëina] * [[Commons:Hoher Landtag von Tirol!|Lëtra da Gherdëina per la ferata ca. 1910 (tudësch)]] * [[Scola d'Ert Urtijëi]] * [[Fé zandli te Gherdëina]] * [https://www.peer.tv/de/video/die-groedner-buckelkraemer Video sun i Zandlëc de Gherdëina. Peer.TV]. * [[Ëiles de Gherdëina che zipla]] * [[Turné te Gherdëina]] * [[Toponomastica de Gherdëina]] * Gherdëina tl Vocabolar dl ladin leterar [[File:Vocabolardlladinleterar.pdf|page=484|right|120px]] ==Galaria de fotografies== <gallery mode="packed-hover" heights="150"> File:Elisabeth of Hungary Moroder.jpg|Santa Elisabeta tla dlieja de Urtijëi. File:Furnadoia de Seceda y Resciesa.JPG|[https://blog.wikimedia.org/2013/07/09/wikimedia-commons-picture-of-the-day-seceda-cable-car/ Picture of the day] on July 9, 2013|Da Secëda. File:Crëusc de Secëda d inviern.jpg|Crëusc de Secëda. File:Mont de Seuc y l Saslong.jpg|Mont de Sëuc d'auton File:Val Mont dal Ega y Ncisles.jpg|Val Mont dal Ega y Ncisles. File:Col Turond Ciampanil de Lietres Val Sëlva Gherdëina.jpg|Col Turond Ciampanil de Lietres. File:Lech da Pertan y Fermedes sun Mastlé.jpg|Lech da Pertan y Fermedes sun Mastlé. File:Ncisles Val Mont dal Ega Gherdeina.jpg|Ncisles Val Mont dal Ega Gherdeina. File:Poststeig Gröden Pontives.jpg|Troi dla Posta. File:Sa la crëusc sun Resciesa Gherdeina.jpg|Sa la crëusc sun Resciesa. File:Odles Stevia Col dala Pieres.jpg|La Odles y Stevia. File:Physoplexis comosa ot sgrinfles dl malan Teufelskralle Stevia Gherdëina.jpg|Sgrinfles dl malan. File:Ëures Resciesa Mont de dora Crist Gherdëina.jpg|Mont de dora sun Resciesa. File:Dlieja Sacun Santa Barbara.JPG|Santa Barbara tla dlieja da Sacun. </gallery> ==Referënzes== <references/> [[Categoria:Dolomites]] [[Categoria:Ladinia]] [[Categoria:Gherdëina]] [[Categoria:Valedes de Südtirol]] tuvcxfkte4yswebkwvppzyqcsaf1l7o 2 2450 252912 252823 2026-08-29T18:24:41Z Moroder 67 252912 wikitext text/x-wiki [[File:Wolfgang Moroder by Bonnie 2020.jpg|miniatura|Moroder tl 2020]] {{Gherdëina}} [[File:Flag_of_Ladinia.svg|bordo|right|30x30px]] '''Ladin Gherdëina''' Bon dì. Son [[Wolfgang Moroder|Wolfgang Moroder de Rusina]], nasciù a [[Urtijëi]] mut de [[Alex Moroder|Alex]] y [[Paula Grossrubatscher]]. Son dutor n pension. * Presidënt dl [[Museum Gherdëina]] dal 2006 al 2018. * Cumëmber d'unëur dla [[Union di Ladins de Gherdëina]], 2022<ref>Union di Ladins de Gherdëina: ''Roland Verra y Wolfgang Moroder cumëmbri d'unëur dla ULG''. [[Calënder de Gherdëina]] 2023, pl. 58-63.</ref>. * 15 de agost 2026 a [[Dispruch]] bedaia de merit dl Land Tirol<ref>Nathalie Stuffer:''Medaies de merit dal Land Tirol. Dedizion y pascion recunesciudes cun na bedaia.'' La usc di Ladins 21 de agost 2026 Nr. 32, pl. 1 y 7.</ref>. * Me plesc fe fotos per Wikipedia. *[[c:User:Moroder|Wolfgang Moroder sun Wikimedia Commons]] == Wikipedia ladina == Scriji scialdi de mi familia, ajache pënsi che la nformazions che ei, de nteres storich y per autra jënt de Gherdëina y dant al dut per i jëuni, jissa scenó perdudes. Ciche savon de nosc antenac y de nosta storia l savon me ajache l ie stat scrit o cuntà. Truep ie bel jit perdù. La Wikipedia ie da me ora l drë post ajache duc possa scrì iló y liejer iló te uni mumënt y la nfurmazions ne va nia perdudes. === Interview === * [[Moroder/interview|Interview de Sofia Stuflesser cun Wolfgang Moroder y Alexander Prinoth sun la Wikipedia ladina y sun la Wikipedia n generel per tudësch.]] [[File:Jita di Studënc de Gherdëina ti Grijons.jpg|miniatura|Edgar Moroder cun la grupa di Studënc de Gherdëina a Mustèr tl [[Grijon]] ai 26 de lugio 1966. Da man ciancia: Leo Martiner, Hugo Senoner, Theodor Riffesser, Romeo Sommavilla, Heinz Stuflesser, Rafael Insam, Ambros Widmer, Heini Senoner, [[Pepi Martiner]], Erwin Messner, Wolfgang Moroder, Waltraud Santifaller, Mario Perathoner y [[Edgar Moroder]]<ref>Wolfgang Moroder: ''Viac culturel di studënc de Gherdëina ti Grijons''. [[Calënder de Gherdëina]] 1968, pl. 35.</ref>.]] == Quinto Dì Culturel Academich Ladin == ''N « fotograf » uel « fotegrafé » cun si « fotoaparat » per fe na bona « fotegrafia ». Chësta paroles ie nternaziuneles. La medema paroles dije-n per tudësch: Ein « Photograph » will mit seinem « Photoapparat » « photo- graphieren », um eine gute « Photographie » zu machen. N Franzëus dise: Un « photographe » veut « photographier » avec son appareil « photogra­ phique » pour faire une bonne « photographie ». Y nsci via: Te duta la rusnedes dl mond ie-l daniëura la medema paroles. Ma per I gherdëina chësc ne ti plesc nia al jëun '''Wolfgang Moroder'''. El à crià la nueva paroles: N «pultradëur» uel «pultré ju» cun si «pultradoi» per fe n bon « pultré ». Nen ie pa chësta na bona idea? N bon chert de vin sibe apustà al daulëibon custode dl muséum tla Cësa di Ladins!'', '''Willi Huch''': ''L problem d! vocabular ladin tl spiedi d’autra rusnedes''. Relazion a unëur dl Quinto Dì Culturel Academich Ladin y a unëur y utl dla Rusneda de Gherdëina. Urtijëi 27 d’agost 1967. Calënder de Gherdëina 1968, pl. 45. [[File:Willi Huch Wolfgang Moroder pultré ju.ogg|miniatura|L Prof Willi Huch al 5 Cungres Ladin a Urtijëi]] == Video TV TGA == * [http://www.tmltv.it/video_on_demand.php?id_menu=65&id_video=60325&pag= Wolfgang Moroder spiega Wikipedia sul TV TGA (Ai 8 de agost 2021 - scumëncia al al menut 6.45)] * Wolfgang Moroder sun "Dai Crëps dl Sela" [http://www.raibz.rai.it/feed.php?id=18 Trei ntervistes con Ivan Senoner ai 30 de lugio, 8 de agost y 15 de agost 2021] * Sun '''TV Mediateca Rai Ladinia''' :[http://www.raibz.rai.it/la/index.php Ntervista ai 06-05-2021 20:55 Scenar ert y cultura: I Schuhplattler, scumëncia al al menut 7.00 Wolfgang Moroder] * [https://autonomiae.bz.it/it/testimonianze/ Wolfgang Moroder rejona sun l'autonomia sun plaza [[Silvius Magnago]] a Bulsan.] * [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2022/12/tra-cripl-storica-rudolf-moroder-da-lenert-0c358f15-73ba-498f-bf5f-1ff9002985e9.html Ntervista sun TRAIL sula cripl de Rudolf Moroder Lenert ai 23 de dezëmber 2022.] * Ntervista cun Oswald sun Radio Gherdëina: Cripl de Rudolf Moroder ai 23 de dezëmber 2022. * [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscions?ewald-moroder-ciaculea-cun#anchor-sendung Ntervista cun Ewald Moroder sun Radio Gherdëina ai 17 de jené 2023] * Ntervista cun Bruno Maruca: ''Scultëures storics de Gherdëina''. La Usc di Ladins, 12 de mei 2023, pl. 25. * [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2024/01/cripl-museum-gherdeina-36ba1821-4214-49eb-a737-c193117aa8f6.html?nxtep TRAIL sun la cripl de Nadel De Rudolf Moroder Lenert depënta da Josef Moroder Lusenberg|Ntervista TRAIL sun la cripl de Nadel De Rudolf Moroder Lenert depënta da Josef Moroder Lusenberg] * [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2024/02/trail-taa-web--1302-trail-2200-s-radio-ladin-b62d22b0-fe37-4a43-b8fd-34a7a93b08f3.html Storia dl Radio Ladin de Gherdëina - TRAIL.] * [https://www.peer.tv/de/video/die-groedner-buckelkraemer Video sun i Zandlëc de Gherdëina. Peer.TV] == Stories de Gherdëina == * [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/index.html Plata persunela cun documënc sun Gherdëina] Una dla prima plates Internet de Gherdëina. == Curs de Wikipedia ladina == Curs online urganisá dala Union di Ladins de Gherdëina # [https://www.youtube.com/watch?v=hOo_ehb6AOY&t=46s curs su Youtube, prima pert] # [https://www.youtube.com/watch?v=tgPcVg8etNA&t=1275s curs su Youtube, segonda pert] == Plates criëdes sun WP ladina == {{Culones-lista|colwidth=25em| *[[Calënder de Gherdëina]] *[[Johann Baptist Walpoth]] *[[Col de Ronc]] *[[Nos Ladins]] *[[Rudolf Moroder]] *[[Adele Moroder]] *[[Ludwig Moroder]] *[[Alex Moroder]] *[[Josef Moroder Jumbiërch]] *[[Martin Vinazer]] *[[Sureghes]] *[[Fie]] *[[Radio Ladin de Gherdëina]] *[[Cësa di Ladins]] *[[L'amik di Ladins‎]] *[[A chi legge]] *[[Der Ladiner]] *[[Concordia]] *[[Bruno Moroder]] *[[Grupa Ruscél]] *[[Lia Mostra d’Ert]] *[[Vinzenz Maria Demetz]] *[[Dlieja de San Durich]] *[[Alois Kostner]] *[[Vinzenz Moroder-Resciesa]] *[[Mastlé]] *[[Secëda]] *[[Egon Rusina Moroder]] *[[Batista Vinatzer]] *[[Peter Demetz-Fëur]] *[[Luis Piazza]] *[[Guido Balsamo Stella]] *[[Val]] *[[Scola d'Ert Urtijëi]] *[[Ferdinand Stuflesser]] *[[Catores]] *[[Ciastel Stetteneck]] *[[Radio Gherdëina Dolomites]] *[[TV TCA Ladina]] *[[Armin Moroder]] *[[Cason de Resciesa]] *[[Stevia]] *[[Sacun]] *[[L Brunsin]] *[[Tel Tipes|tel Tipes]] *[[Ncisles]] *[[Pepi Martiner]] *[[UNIKA Val Gardena]] *[[Urbejidla]] *[[Cuecenes]] *[[Dlieja da Sacun]] *[[Iender]] *[[Toponomastica de Gherdëina]] *[[Lec de Gherdëina]] *[[Cësa Rusina]] *[[Ruves de Gherdëina]] *[[Cianties de Gherdëina]] *[[Ciastel de Gherdëina]] *[[Ciastel de Val]] *[[Dlieja de San Antone (Urtijëi)|Dlieja de San Antone]] *[[Dlieja de Sant'Ana (Urtijëi)]] *[[Curtina de Urtijëi]] *[[Fé zandli te Gherdëina]] *[[Paula Grossrubatscher]] *[[Turné te Gherdëina]] *[[Cason de Piëralongia]] *[[Ëiles de Gherdëina che zipla]] *[[Dolomitale]] *[[Mont de Pana y Ciandevaves]] *[[Gilo Prugger]] *[[Bibliotech ladina Malia da Cudan]] *[[Amalia Anderlan Obletter]] *[[Genoveva Costner]] *[[Dlieja Santa Maria ad Nives]] *[[Dlieja de Santa Cristina]] *[[Dlieja San Lenert, Bula]] *[[Dlieja Sant Ujep Runcadic]] *[[Pic]] *[[Capeles de Gherdëina]] *[[Capela sal Crist]] *[[Madona di Àbeti]] *[[Franz Grünewald]] *[[Josef Rifesser]] *[[Christian Trebinger]] *[[Friedrich Moroder]] *[[Jakob Sotriffer]] *[[Emil Terschak]] *[[Rudolf Vallazza]] *[[Gana La Usc dles Ladines]] *[[Carolina Kostner]] *[[Johann Burgauner]] *[[Belsy]] *[[Teatro alla Scala]] *[[Giustina Demetz]] *[[Cirillo Dell’Antonio]] *[[Johann Baptist Moroder]] *[[Francësch Tavella]] *[[Vincenzo Valier dit l Spinalonga]] *[[Bruscia]] *[[Karin Moroder]] *[[Lisa Demetz]] *[[Stina Walpoth Moroder]] *[[Luisa Walpoth Demetz]] *[[Isolde Kostner]] *[[Fini Martiner Moroder‎]] *[[Aurelia Moroder Langer‎]] *[[Mili Schmalzl]] *[[Annemarie Moroder]] *[[Felizita Unterplatzer Moroder]] *[[Trina Kasslatter Bernardi]] *[[Alexia Runggaldier]] *[[Ingrid Runggaldier]] *[[Babi Pitschieler]] *[[Franz Dantone]] *[[Elsa Runggaldier]] gran pert dl articul. *[[Carla Lezuo]] *[[Trudi Vallazza]] *[[Milia Insam Kostner]] *[[Christa Perathoner]] *[[Edgar Moroder]] *[[Hans Perathoner]] *[[Puntives]] *[[Vinzenz Peristi]] *[[Edberte Moroder]] *[[Śepl Obletter]] *[[Katharina Bernardi]] *[[Siegfried Moroder]] *[[Jakob Crepaz-Maidl]] *[[Dominik Holzknecht]] *[[Philomena Prinoth Moroder]] *[[Cassian Dapoz]] *[[Franz Prugger]] *[[Maria Ursula Welponer]] *[[Arcangiul Lardschneider]] laurà lessù *[[Palua Dedite]] *[[Scultëures de Gherdëina]] *[[Hans Sontheimer]] *[[Sabedin]] *[[Peter Nocker]] *[[Luis Insam]] *[[Cnodla]] *[[Doss dl Preve ]] *[[Costamula]] *[[Lara Malsiner]] *[[Raimund Mureda]] *[[Albino Pitscheider]] *[[Villa Rudolfine]] *[[Otto Moroder]] *[[Hermann Moroder]] *[[Caiot]] *[[Lenèrt]] *[[Johann Baptist Purger]] *[[Tone Pitscheider]] *[[Josef Mersa]] *[[Guido Insam]] *[[Sepl Rifesser]] *[[Schnürlsteig]] *[[Eduard Senoner]] *[[Giuani Demetz]] *[[Bivach dl Saslonch]] *[[Pilat]] *[[Tramans]] laurà lessù *[[Sepl Senoner Ronch]] *[[Martin Demetz]] *[[Balest]] *[[Martin (Urtijëi)]] *[[Familia Franchetti]] *[[Via nfiëreda Furcela de Saslonch]] *[[Bulacia]] *[[Max Moroder]] *[[Franz Insam]] *[[Levisc Antone Insam]] *[[Manduchel]] *[[Vigil Dorigo]] *[[Giacobe Mussner]] *[[Georg Runggaldier]] *[[Christian Delago]] *[[Joseph Anton Mahlknecht]] *[[Marchiò Molziner]] *[[Franz Haider]] *[[Bernardin Pitschieler]] *[[Iuchin Unterplatzer]] *[[Plans de Cunfin]] *[[Markus Vallazza]] *[[Antone Daprè]] *[[Giovanni Battista Holnaider]] *[[Col Ciarnacëi]] *[[Ji cun la crëusc]] *[[Norbert Kostner]] *[[Ernst Prinoth]] *[[Antone Perathoner]] *[[Giuana Prugger]] *[[Leo Crepaz]] *[[Furmescere]] *[[Andrea Desalla ]] *[[Fussel de Grialëces]] *[[Josef Barth]] *[[Luis Trenker]] laurà lessù *[[Marx Sittich von Wolkenstein]] *[[Josef Grossrubatscher]] *[[Productiva]] *[[Arturo Tanesini]] *[[Lotte Nogler]] *[[Lech Sant]] *[[Cuca]] *[[Col Raiser]] *[[Rudi Moroder]] *[[Vinzenz Demetz]] *[[Edmund Runggaldier]] *[[Tré zedules]] *[[Joachina Mussner]] *[[Giuani Enrich]] *[[Leo Demetz]] *[[Ottavia Kostner]] *[[Café Demetz]] *[[Pazifica Lardschneider Glück]] *[[Ciaulonch]] *[[Ludwig Norman-Neruda]] *[[Franz Josef Noflaner]] *[[Furnes]] *[[Mestier]] *[[Dantersasc]] *[[Odles]] *[[Ludwig Schmalzl de Ronc]] *[[Pitoch ziplà]] *[[Rusina Vinatzer]] *[[Decassian]] *[[Anna Perathoner Declara]] *[[Schi te Gherdëina]] *[[Luis Senoner]] *[[Nfiereda de Mëisules]] *[[Mene]] *[[Ëifomes de Gherdëina]] *[[Ianesc (ustaria)]] *[[Chemun (mont)]] *[[Hartl (mont)]] *[[Craut]] *[[Linacia]] *[[Leo Delago]] *[[Anton Anderlan]] *[[Televijion]] *[[Marina Demetz]] *[[Elisabeth Lardschneider]] *[[Stefania Pitschieler]] *[[Ivan Senoner]] *[[Juebia grassa]] *[[Villa Grohmann]] *[[Gebrüder Moroder]] *[[Menza Nogler Pitscheider]] *[[Bibliotech San Durich]] *[[Bocia de Mont]] *[[Luis Moroder]] *[[Cumpania di Scizri Urtijëi]] *[[Gustin]] *[[Marcadënc de Gherdëina]] *[[Heinrich Moroder]] *[[Demëine Mahlknecht]] *[[Sepl Rifesser junior]] *[[Josef Oberbacher]] *[[Buja dal Fiër]] *[[Cristl Moroder Levigi]] *[[David Piazza]] *[[Carlo Verra sen.]] *[[Alois Colli]] *[[Anton Runggaldier]] *[[Heindl Moroder|Heindl Moroder Doss]] *[[Stlejuc]] *[[Ildefons Perathoner]] *[[Basilio Moroder]] *[[Adolf Keim]] *[[Alois Canins]] *[[Furdenan]] *[[Josef Runggaldier|Ujep Runggaldier]] laurà lessù *[[Luis Kostner Stlejuc]] *[[Vinzenz Mussner sen.]] *[[Nduradëur]] *[[Dessëniadëur]] *[[Alois Walpoth]] *[[Michl Gaslitter]] *[[Franz Runggaldier Nevaves]] *[[Maria Perathoner]] }} == Scri per ladin == “Me sa che scri per ladin ie sche rué sun na luna y me sa bel. Me sa de vester te na cësa povester foresta ma ciauda y nia tl frëid dl fulestier. Scri per ladin me sa nce de mëter sota scunanza n ciof rer, ciofes che ne po inió crëscer do che ei messù rujené duta la autra rujenedes. Me sa de julé inò te n paravis de mi sëmies, de rué de reviërs te mi lecorc da pitl tla valeda ulache son nasciù.” Wolfgang Moroder == Notes == <references/> == Sandbox == *[[Utente:Moroder/Articul|Bio scultëur]] *[[Utente:Moroder/Urtijëi|Slata Doss]] *[[Utente:Moroder/Calënder de Gherdëina|Plata ueta]] *[[Utente:Moroder/Martin Vinazer| Persones de Gherdëina]] *[[Utente:Moroder/natura|TREMOT TE GHERDËINA Y TLA VALEDA DL ISARCH]] *[[Utente:Moroder/media|Uet]] *[[Utente:Moroder/Media II|Ianesc]] *[[Utente:Moroder/Stevia|Geografia]] == Templates == *<nowiki>{{Moroder}}</nowiki> ::{{Moroder}} [[bar:Benutzer:moroder]] [[de:Benutzer:Moroder]] [[en:User:Moroderen]] [[es:usuario:moroderes]] [[fr:Utilisateur:Moroder]] [[fur:Utent:Moroder]] [[ia:Usator:Moroder]] [[it:utente:moroder]] [[vec:utente:Moroder]] [[lmo:Druvadur:Moroder]] [[Categoria:Uem|Moroder, Wolfgang]] [[Categoria:Fotografia|Moroder, Wolfgang]] bnvajrrdjdh8xg7eqyxrpabi6n87z4p 3 2452 252909 252245 2026-08-29T12:13:35Z Asenoner 208 /* Cuinuemes de Gherdëina */ nuova sezione 252909 wikitext text/x-wiki Un grande ringraziamento per essere venuto ad aiutare Wikipedia in lingua ladina.--[[Utente:Mizardellorsa|Mizardellorsa]] ([[Discussioni utente:Mizardellorsa|talk]]) 11:22, 5 dez 2020 (CET) Bun domisdé. Dër bel giulan. I á scancelé la usc sciöche damané y i rengrazi dla comunicaziun. I me la cunforti sön Osta colaboraziun inant al ampliamënt dla Wikipedia Ladina y dantadöt ince al contribut de Ostes beles fotografies (cun didascalia por ladin). Cun de bi salüc--[[Utente:Starladin|Starladin]] ([[Discussioni utente:Starladin|talk]]) 13:48, 3 fau 2021 (CET) Bonasëra, i á sëgn porvé da daurí Commons dala Plata prinzipala y i á odü che le link funzionëia. I ne sá nia ci problem avisa che ëis y pro ci plates. De chësc vers podesses damané diretamenter a Mizar. Al se deura ince le link ala Biblioteca de Wikisource. Le link vá ala plata prinzipala y da jí jö pert vëgnel sö düc i lingac, danter chisc ince le ladin. N link diret ala Biblioteca por ladin è te vigni caje [https://wikisource.org/wiki/Main_Page/Ladin chiló]. Ince te chësc caje, por detais en cunt dla biblioteca por ladin ves aconsiëii da damané a Mizar, co ti é sté do diretamënter. Cun de bi salüc--[[Utente:Starladin|Starladin]] ([[Discussioni utente:Starladin|talk]]) 18:55, 5 fau 2021 (CET) : Bona sëira {{ping|Starladin}}, de gra dla resposta. # [https://it.wikipedia.org/wiki/Discussioni_utente:Mizardellorsa Discussioni_utente:Mizardellorsa] me a dit de damandé a os. Me spieghi miec. Sula [[Plata prinzipala]] dla WP ladina iel l logo de Wikisource. Sce n clica sul logo de Wikisource vëniel ora [https://wikisource.org/wiki/Main_Page chesta plata generela] de Wikisource cun n valguna rusnedes ma ne vëiji nia l link per la Wikisource ladina. L fossa drët fe n cunliamënt direct cun la Wikisource ladina. # Commons: me sa de avei capì che sun la plata de na persona sula Wikipedia ladina vën ora l cunliament automatich sun Commons sce l ie registrá sota Wikidata y sceno nen iel nia possibl fe n cunliamënt. Vëira? De gra --[[Utente:Moroder|Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 19:33, 5 fau 2021 (CET) == Wikisource ladina ne dal nia == {{ping|Starladin}} [https://wikisource.org/wiki/Main_Page/Ladin chiló] Chësc nen ie nia l cunliamënt cun Wikisource ladina ma cun la plata generela de Wikisource. Wikisource ladina ne dal nia = existiert nicht!--[[Utente:Moroder|Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 16:49, 8 fau 2021 (CET) Bun de. Sciöche bele scrit y sciöche i á odü che al Ves é gnü splighé da Mizar, la plata che se deura al link [https://wikisource.org/wiki/Main_Page/Ladin Wikisource por ladin] é la plata dla Biblioteca digitala por ladin co é atualmënter dan man, te chëra che al vëgn bele sö desënes d’auturs ladins y cënc de tesć por ladin coiüs adöm aladô di auturs. Porchël él important che al sides n link diret a chësta plata dala Plata Prinzipala. Sce i sëis tan interessé a Wikisource por ladin y ais les competënzes por dé n contribut te chësc ciamp, podëis ti damané diretamënter a Mizar, co á fat n grandiscimo laur de recoiüda y publicaziun di tesć, daidán insciö ince da porté al reconescimënt dla Wikipedia por ladin. Atramënter sëis perié da respeté le gran laur de chi co se á dé jö dassënn por porté al reconescimënt dla Wikipedia por ladin y á arjunt chësc obietif. Giulan.--[[Utente:Starladin|Starladin]] ([[Discussioni utente:Starladin|talk]]) 10:09, 12 fau 2021 (CET) :Bon dì. De gra per la resposta. Me lasci però nia gën di che ne "respetei" (ajache ne capësci ncè nia ciuldí) nia l lëur de Mizar, che ei rengrazià persunalmënter. Chël che ne va nia bën ie, che sun la singula plates o articuli de Wikipedia ladina ie duta la fotos (che danter l'auter per la masra pert ei fat ie), ajache chël va contra la linees guida dla WP n generel. Chëstes disc che la plates/articuli ne daussa nia vester na colezion de fotos o de testsc o listes, ma muessa avëi n valor enciclopedich chël ulëssa nce di, che les dëssa vester scemples, saurí da capí (übersichtlich). Perchël me ei mpermetù de mudè truep dl lëur che Mizar á fat y ti l ei ncë dit. N autra cossa che ie nia stat saurí da capí per me, ma rate encë truepes autri, cie o co ie la Wikisource ladina. Ajache chëla che ie sën (de gra Starladin per avëi fat l cunliamënt sun la plata pinzipala) ie coche me à spiegá Mizar nia ufiziele " ''Sicuramente il fatto che non ci sia un collegamento è un errore da correggere, ma lo può fare solo l'amministratore Starladin La pagina è :Wikiladinia che si raggiunge, però solo attraverso oldwikisource scrivendo dentro la doppia parentesi quadra oldwikisource:MainPage/Ladin e non è ripresa da wikidata. Anche la duplicazione tra it.wikisource e old.wikisource è un errore da eliminare. Bisogna però essere tutti uniti per mettere ordine--Mizar (ζ Ursae Maioris) (msg) 16:46, 5 feb 2021 (CET)''" Saluc de cuer --[[Utente:Moroder|Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 12:54, 12 fau 2021 (CET) Bun domisdé, i sëis dër bel invié al evënt online en gaujiun dl aniversar de Wikipedia dediché ala cultura ladina en jöbia ai 25 de forá dales 18 a [https://moodle.wikimedia.it/mod/bigbluebuttonbn/view.php?id=270 chësc link]. Cun de bi salüc--[[Utente:Starladin|Starladin]] ([[Discussioni utente:Starladin|talk]]) 16:09, 23 fau 2021 (CET) : De gra. Fasrei sënzauter pea --[[Utente:Moroder|Wolfgang Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 17:04, 23 fau 2021 (CET) == Traduzione == Potrebbe tradurre questo in ladino, per favore? L'Occidental, più tardi ribattezzato Interlingue, è una lingua ausiliaria internazionale creata da Edgar de Wahl e pubblicata inizialmente nel 1922. I principali testi letterari in Occidente sono apparsi su Cosmoglotta. Alcuni testi originali pubblicati come libri separati sono: * ''Krasina, raconta del subterrania del Moravian carst'', pubblicato nel 1938 da Jan Amos Kajš. Grazies mille. --[[Utente:Caro de Segeda|Caro de Segeda]] ([[Discussioni utente:Caro de Segeda|talk]]) 07:54, 13 sët 2021 (CEST) {{Gherdëina}} ({{ping|Caro de Segeda}}Vuol dire che é scitto nell'idioma della Val Gardena) L Occidental, plu tert tlamà Interlingue, ie na rujeneda ausiliaria nternaziunela crieda da Edgar de Wahl y publicheda l prim iëde tl 1922. I tesć letereres de masra mpurtanza tl uzidënt ie stac publichei su Cosmoglotta. Vel testc uriginei publichei sche libri a pert ie: * ''Krasina, raconta del subterrania del Moravian carst'', publicà tl 1938 da Jan Amos Kajš. Saluti --[[Utente:Moroder|Wolfgang Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 09:00, 13 sët 2021 (CEST) == Coordinate geografiche == Alcune Wikipedie. ad esempio quella in lingua latina, hanno creato un sistema che riprendono da Wikidata per le città non solo le coordinate geografiche, ma anche gli altri dati essenziali. Si potrebbe trovare chi è in grado di importare un sistema simile in wikipedia in lingua ladina ampliandolo anche per le montagne ecc. Io sono in materia analfabeta.--[[Utente:Mizardellorsa|Mizardellorsa]] ([[Discussioni utente:Mizardellorsa|talk]]) 09:19, 3 nuë 2021 (CET) :@[[Utente:Mizardellorsa|Mizardellorsa]]{{ping|Moroder}} Ie vëij che chësc tema dal bel da plu giut. @[[Utente:Moroder|Moroder]]Tu me oves pu damandà de junté la coordinedes sainsom ala plata tl piz a man drëta. Sce n ti cëla ala Wikipedia taliana o nglëija, po ie de fat for la coordinedes sainsom a man drëta tl piz. Cie che vëije ënghe ie che sota l titul de la plata ie ilò for scrit "From Wikipedia, the free encyclopedia" o "Da Wikipedia, l'enciclopedia libera". Dala Wikipedia tudëscia ne ie chël nia l caje. Pra la taliana y nglëija ie pona la coordinedes for a l'autëza de chëla scrita, a man drëta. Sun la Wikipedia ladina ne ie nia chëla scrita (sciche pra la tudëscia, y ënghe sciche pra la lombarda y veneta). Ie rate che chëla pudës vester na rajon ciuldì che n ne vëij nia la coordinedes sainsom a man drëta.<br>Sun la Wikipedia tudëscia vëijun mpo la coordinedes sainsom, ënghe zënza chëla scrita sota l titul. Perchël cie che pudëssi prué a fé ie to l codesc de la Wikipedia tudëscia.<br>Biei saluc, [[Utente:Asenoner|Asenoner]] ([[Discussioni utente:Asenoner|talk]]) 15:08, 7 lug 2022 (CEST) == Plu links a na plata == Hoi Wolfgang, tu oves pu fat na modifica dan n valgun dis ala plata [[Jëuni de Mujiga]] ulache ie oi metù n link a na cërta persona plu de un n iede. Ie capësce che chël ne dëssun nia fé. Ie me damande però sce l ne da nia mpo n valguna situazions ulache l va bën al fé. Chëstes ie per ejëmpl: #Sce ei n test cun na foto che à n sotatitul/descrizion, po mëti suënz n link sun na cërta parola tl test dl articul y po ënghe sun la medema parola tl sotatitul de la foto, ajache chëla ne fej nia pert dl test. Po nsci un che ti cëla n iede ala foto vëij l link bel snel, y un che liej n iede l test vëij ënghe l link.<br> #Sce l test ie scialdi lonch, y na parola/definizion vën dant n valgun iedesc, po metëssi magari n link n doi iedesc, sainsom dl articul y japé. Mi ragiunamënt ie che n articul lonch ne liejun suënz nia da suinsom nfin japé, ma magari liejun n paragraf. Po sce ilò vën dant na parola y ie ulës gën savëi cie che la uel di, ma la n'à nia n link brum, po muessi jì a crì chësta parola sainsom tl articul. Chël ie mpue ncomper, y un ne sa povester nianca che chësta parola à n link brum plu insù tl articul. Chësta fova mi idea ciuldi che tl articul ''Jëuni de Mujiga'' ovi metù per ejëmpl l link a Stefan Demetz te la lista di presidënc, ënghe sce l fova bel dant. Ajache me mpensovi che un magari se cialës mé la lista y basta. Ma dessegur ne ie chël articul nia tan lonch y mi idea de mëter plu links medemi te articuli lonc à l problem che l ne da deguna definizion de can che n articul devënta lonch.<br> Generell proi ie a mëter l plu links che la va, zënza i mëter dopli tl medem paragraf naturalmënter, ajache i links ie la putënza de Wikipedia, che tu pos scumencé a liejer de zech y te tliché tres nfin a liejer dut zech d'auter.<br>Cie ne'n dijës'a?<br> Biei saluc, [[Utente:Asenoner|Asenoner]] ([[Discussioni utente:Asenoner|talk]]) 16:57, 8 lug 2022 (CEST) : Ciao Alexander sci de velch es bën rejon. N messëssa udëi coche ie la guidelines sul'autra WPs. Sënz'auter ie da mëter i links doi iëdesc sul infobox y sul test. Assudëi --[[Utente:Moroder|Wolfgang Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 09:07, 9 lug 2022 (CEST) == Categoria "uem/fëna" tl template sui artisć == Hoi Wolfgang,<br> Ie é mudà tl [[template:infobox artist|template sui artisć]] la categoria "uem/fëna" te doi categories, "uem" y "fëna". Nscì pon crì ora la drëta definizion, ajache "uem/fëna" me savova for bel mpue feter. Ie son po jit te uni articul che adrova chësc template y ei cumedà ora la categoria. <br> Biei saluc, [[Utente:Asenoner|Asenoner]] ([[Discussioni utente:Asenoner|talk]]) 01:34, 12 dez 2022 (CET) :Va bën, de gra [[Utente:Moroder|Wolfgang Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 10:11, 12 dez 2022 (CET) == Foto y articul dl mëns == Hoi Wolfgang.<br> Coche te es povester udù ei pruà mpue a mëter ite n nuef look ala plata prinzipela. L ne ie mo nia finà, ma per ntant iel śën ilò da udëi n articul dl mëns, na foto dl mëns y n "rest dl mond" dl mëns. Chisc muderà uni mëns, perchël fossl da abiné 12 articuli y 12 fotos. Per ntant ei mé metù ite l articul y la foto per agost. <br> Es'a tu vel fotos o articuli che te rates che fossa bel a mëter leprò per un di mënsc? Magari fossl nce nteressant a avëi na foto o n articul che à mpue da n fé cul mëns, sciche roba da d'inviern o da d'instà.<br> De biei saluc,<br> Alexander [[Utente:Asenoner|Asenoner]] ([[Discussioni utente:Asenoner|talk]]) 10:31, 29 ago 2023 (CEST) :Ciao Alexander. Sci, nscila ie la plata bel plu viva. Sciche articul dl mëns pudëssun mëter de dezëmber [[Schi te Gherdëina]] cun chësta foto [[:File:Groomed_skirun_from_Seceda_Val_Gardena.jpg]] Saluc Wolfgang [[Utente:Moroder|Wolfgang Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 12:51, 3 sët 2023 (CEST) ::Hoila. Va bën, danke! ::Perdrët, coche l sistem ie śën, toca pra la ''"foto dl mëns"'' ënghe n articul, l ne ie nia mé na foto. Chël uel di che per uni mëns adroi in teoria doi articuli. Ma l ie n bon scumenciamënt, po abinerei pa bën mo zech ;) ::Saluc, [[Utente:Asenoner|Asenoner]] ([[Discussioni utente:Asenoner|talk]]) 14:00, 15 sët 2023 (CEST) :::Posses mëter l'articul [[Mastlé]]. Saluc Wolfgang [[Utente:Moroder|Wolfgang Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 14:18, 15 sët 2023 (CEST) Bun de Wolfgang, al é cina ai 16 de setëmber la lita por confermé la inciaria dla funziun de aministradëssa tl Portal de Comunità te [[Wikipedia:Aministradus/Riconferme/Starladin/4|chësta seziun]] y i damani prëibel da tó pert. Dër bel giulan dla colaboraziun. Cun de bi salüc,--[[Utente:Starladin|Starladin]] ([[Discussioni utente:Starladin|talk]]) 14:01, 11 sët 2023 (CEST) Bon di @[[Utente:Moroder|Wolfgang]], co vala pa?<br> Ne se on giut nia plu audì y ie ne son da n'ann incà nia plu tan atif tlo sun Wikipedia. Ei abù scialdi da lëur cun plu robes. Da n'ann incà lëuri sun n pruiet da na pert che ie na plataforma per mparé rujendes che son tl lëur de mëter n pé. La à inuem LinguaMerse, sce te nteressea ti dé na udleda. :)<br> Co vala pa da te? Cie fes'a de bel?<br> Uloi mé mo di che al mumënt fos inò la veles per me cunfermé coche aministradëur de la Wikipedia, scincajo che te ulësses lité per me.<br> De biei saluc, [[Utente:Asenoner|Asenoner]] ([[Discussioni utente:Asenoner|talk]]) 16:46, 12 mer 2025 (CET) :Ciao Alexander, de gra per ti mesage. Nce ie ei lascià do n pue de scri sun Wikipedia. Sën lëuri scialdi per l Museum Gherdëina y autri proiec. Me ei nce lascià mëter sun lista dla SVP de Urtijëi per la lites chemuneles, do che i me à damandà. Uei cialé de purté inant i proiec culturei y dant al dut la frabica dla Cësa di Ladins. N bel salut [[Utente:Moroder|Wolfgang Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 18:48, 12 mer 2025 (CET) ::Hoi Wolfgang, ::Wow, scialdi nteressant! L ie for bel a udëi zachei che lëura cun gran pascion sun proiec. Cie sort de lëur fejes'a per l Museum de Gherdëina? ::Y che te eies sun la lista dla SVP, cie sort de lëur/ruolo fajësses'a ilò? Ie son tan dalonc dala pulitica lochela te Südtirol che ne sei nia drë cie me nmaginé. Te metësses'a coche candidat per deventé ambolt? ::N bel salut -- [[Utente:Asenoner|Asenoner]] ([[Discussioni utente:Asenoner|talk]]) 12:10, 13 mer 2025 (CET) :::Feji n pue dl dut per l Museum, nce vijites menedes, consulënzes per la storia de Gherdëina y per l'ert de Gherdëina. Me ei lascià mëter sun lista ma de segur nia per deventé ambolt, ma per cialé de mené inant la costruzion dla Cësa di Ladins. L ie na lista daviërta (nia scric ite al partit) cun truepes jëuni y cun l 50% de ëiles. Ciao [[Utente:Moroder|Wolfgang Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 13:27, 13 mer 2025 (CET) ==Votaziun== Bun de Wolfgang, i speri che ara vais bun cun te. I te lasci al savëi che al vëgn a s'al dé la prozedöra de renovamënt de mia inciaria de aministradú tla Wikipedia ladina da incö cina ai 25 de setëmber sot a chësta plata: * [[Wikipedia:Aministradus/Riconferme/Starladin/5]] I aprijess dër tüa partezipaziun ala votaziun. Damperfora giulan dla atenziun y de bi salüc, --[[Utente:Starladin|Starladin]] ([[Discussioni utente:Starladin|talk]]) 10:09, 19 sët 2025 (CEST) :Va bën, gën [[Utente:Moroder|Wolfgang Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 17:01, 19 sët 2025 (CEST) == Stlejuc == Hoi [[Utente:Moroder|Wolfgang]], Ei udù che te es scrit n articul sul luech de [[Stlejuc]] y sun n valguna persones de Stlejuc. De gra per chisc articuli. Ie ei na dumanda sun cie che reverda l'ortografia dl inuem "Stlejuc". Sul articul sun Stlejuc es metù leprò n valguna fotos y sun la prima vëijun la cësa ulache sul mur ie scrit lessù '''"Stlujuc"''' cun na '''"u"'''. Ei nce abinà n articul sun la plata dl Museum de Gherdëina che rejona de Heinrich Kostner da '''Stlujuc''' cun na '''"u"''': https://www.museumgherdeina.it/la/4856 Perchël uloi damandé ciuna che fos na funtana che mostra l inuem scrit cun na "e". Po nsci pudons cunfrunté ciuna funtanes che scrij Stlujuc y ciunes che scrij Stlejuc y to na dezijion. De biei saluc, [[Utente:Asenoner|Asenoner]] ([[Discussioni utente:Asenoner|talk]]) 11:34, 26 jun 2026 (CEST) :Ciao :Me ei tenì dant al dut ala cherta :* Adolf Andreas Kostner: La slata Kostner da Stlejuc. Calënder de Gherdëina 2012, pl. 121-128. :* Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014, ISBN 978-88-909015-0-8 :coche mustrà tla bibliografia ma nce a chesta cherta :* Cherta dl Chemun de Urtijëi cun i inuems ladins. Lia per Natura y Usanzes. :Tl Calënder ie danz Stlujuc numinà 110 iëdesc y Stlejuc me 65 iëdesc. :Nce tla cherta dl Istitut Ladin ie scrit Stlujuc :Ie me ei tenì sul la cherta dl Museum di mejes. :N bel salut :Wolfgang [[Utente:Moroder|Wolfgang Moroder]] ([[Discussioni utente:Moroder|talk]]) 13:41, 26 jun 2026 (CEST) ::Hoi [[Utente:Moroder|Wolfgang]], ::Danke per la spiegazion. Eh, sce tramedoi inuemes vën dant po pon dessegur adurvé tramedoi y fé tler che sibe un che l'auter va bën. ::Ie mëti pa su n redirect ajoche chi che chir Stlujuc ruve ënghe tl drë post. Ei nce juntà pro n paragraf sun l'ortografia. Chësta ie mé na pruposta, pudon logisch la mudé. ::N bel salut, [[Utente:Asenoner|Asenoner]] ([[Discussioni utente:Asenoner|talk]]) 12:23, 30 jun 2026 (CEST) == Cuinuemes de Gherdëina == Hoi [[Utente:Moroder|Wolfgang]], Ei scumencià a scrì n articul sui [[cuinuemes de Gherdëina]]. Ie rate che chësta ie eher ti area de expertise. Ues'a tu ti cialé y magari junté pro n valguna robes? Ie rate che sun chësc tema fossl scialdi da scrì. Ie é scrì plu che auter sun l'etimologia di inuemes. N pudës ënghe scrì zech sui blasons. De biei saluc, [[Utente:Asenoner|Asenoner]] ([[Discussioni utente:Asenoner|talk]]) 14:13, 29 ago 2026 (CEST) e3joem0fyegj52it372bn7i2d4l6ccb 0 3219 252917 246059 2026-08-30T06:11:11Z Asenoner 208 252917 wikitext text/x-wiki {{gherdëina}}{{Per|la furnadoia|Ciampinoi}}[[File:Ciampinëi Tramans Piz Sela crëp dl Sela Gherdëina.jpg|thumb|La mont de Ciampinëi ududa da vest.]]'''Ciampinëi''' o '''Ciandepinëi''' (ënghe cunesciuda dal inuem [[talianisazion|talianisà]] ''Ciampinoi'') ie na [[mont]] te [[Gherdëina]] a sud dl luech de [[Sëlva]]. Sainsom de la mont a 2.248 metri ie la stazion de la [[furnadoia]] ''[[Ciampinoi]]'' che porta su da Sëlva. N ruva ënghe su da [[S. Cristina]] cun l [[lift dai stuei]] ''Sochers'', y ënghe da Vallongia su cun l lift dai stuei ''Piza Pransëies''.<br> Daujin a Ciampinëi ie la Piza Pransëies, auta 2.254 metri, che à sainsom n Crist ziplà da [[Franz Senoner de Santuel]]. [[File:Ciampinëi y Sochers2.jpg|thumb|La mont de Ciampinëi ududa da [[Plesdinaz]]. A man drëta l [[Saslonch]].]] == Purtoies == Da sainsom de Ciampinëi pea via n grum de [[purtoi]]es da [[jì cui schi]]. L plu cunesciù ie la ''[[Saslong]]'', ulache vën fates [[Copa dl Mond de schi alpin|garejedes de schi de copa dl mond]]. Ciampinëi toca ënghe pra la [[Sellaronda]]. [[File:Fis_Ski_World_Cup_Val_Gardena_Ciampinoi_start.jpg|thumb|left|Ciampinëi sainsom dl purtoi ''[[Saslong]]'' ntan na [[Copa dl Mond de schi alpin|garejeda de schi de copa dl mond]].]] {{Montes de Gherdëina}} [[Categoria:Montes de Gherdëina]] [[Categoria:Sëlva]] {{coord|46|32|21|N|11|45|08.8|E|display=title}} rwitvecinn7rp1zi0zzzsvyb97xxq9u 828 3443 252914 22407 2026-08-30T02:50:10Z ChomponU Pongsawet 14699 Update from [[d:Special:GoToLinkedPage/enwiki/Q13107716|master]] using [[mw:Synchronizer| #Synchronizer]] 252914 Scribunto text/plain local p = {} local args = {} local origArgs = {} local root local empty_row_categories = {} local category_in_empty_row_pattern = '%[%[%s*[Cc][Aa][Tt][Ee][Gg][Oo][Rr][Yy]%s*:[^]]*]]' local has_rows = false local yesno = require("Module:Yesno") local lists = { plainlist_t = { patterns = { '^plainlist$', '%splainlist$', '^plainlist%s', '%splainlist%s' }, found = false, styles = 'Plainlist/styles.css' }, hlist_t = { patterns = { '^hlist$', '%shlist$', '^hlist%s', '%shlist%s' }, found = false, styles = 'Hlist/styles.css' } } local function has_list_class(args_to_check) for _, list in pairs(lists) do if not list.found then for _, arg in pairs(args_to_check) do for _, pattern in ipairs(list.patterns) do if mw.ustring.find(arg or '', pattern) then list.found = true break end end if list.found then break end end end end end local function isUntitledChildBox(sval) return sval and ( sval:match( '^%s*<%s*[Tt][Rr]' ) or sval:match( '^%s*\127[^\127]*UNIQ%-%-templatestyles%-%x+%-QINU[^\127]*\127%s*<%s*[Tt][Rr]' ) ) end local function fixChildBoxes(sval, tt) local function notempty( s ) return s and s:match( '%S' ) end if notempty(sval) then local marker = '<span class=special_infobox_marker>' local s = sval -- start moving templatestyles and categories inside of table rows local slast = '' while slast ~= s do slast = s s = mw.ustring.gsub(s, '(</[Tt][Rr]%s*>%s*)(%[%[%s*[Cc][Aa][Tt][Ee][Gg][Oo][Rr][Yy]%s*:[^]]*%]%])', '%2%1') s = mw.ustring.gsub(s, '(</[Tt][Rr]%s*>%s*)(\127[^\127]*UNIQ%-%-templatestyles%-%x+%-QINU[^\127]*\127)', '%2%1') end -- end moving templatestyles and categories inside of table rows s = mw.ustring.gsub(s, '(<%s*[Tt][Rr])', marker .. '%1') s = mw.ustring.gsub(s, '(</[Tt][Rr]%s*>)', '%1' .. marker) if s:match(marker) then s = mw.ustring.gsub(s, marker .. '%s*' .. marker, '') s = mw.ustring.gsub(s, '([\r\n]|-[^\r\n]*[\r\n])%s*' .. marker, '%1') s = mw.ustring.gsub(s, marker .. '%s*([\r\n]|-)', '%1') s = mw.ustring.gsub(s, '(</[Cc][Aa][Pp][Tt][Ii][Oo][Nn]%s*>%s*)' .. marker, '%1') s = mw.ustring.gsub(s, '(<%s*[Tt][Aa][Bb][Ll][Ee][^<>]*>%s*)' .. marker, '%1') s = mw.ustring.gsub(s, '^(%{|[^\r\n]*[\r\n]%s*)' .. marker, '%1') s = mw.ustring.gsub(s, '([\r\n]%{|[^\r\n]*[\r\n]%s*)' .. marker, '%1') s = mw.ustring.gsub(s, marker .. '(%s*</[Tt][Aa][Bb][Ll][Ee]%s*>)', '%1') s = mw.ustring.gsub(s, marker .. '(%s*\n|%})', '%1') end if s:match(marker) then local subcells = mw.text.split(s, marker) s = '' for k = 1, #subcells do if k == 1 then s = s .. subcells[k] .. '</' .. tt .. '></tr>' elseif k == #subcells then local rowstyle = ' style="display:none"' if notempty(subcells[k]) then rowstyle = '' end s = s .. '<tr' .. rowstyle ..'><' .. tt .. ' colspan=2>\n' .. subcells[k] elseif notempty(subcells[k]) then if (k % 2) == 0 then s = s .. subcells[k] else s = s .. '<tr><' .. tt .. ' colspan=2>\n' .. subcells[k] .. '</' .. tt .. '></tr>' end end end end -- the next two lines add a newline at the end of lists for the PHP parser -- [[Special:Diff/849054481]] -- remove when [[:phab:T191516]] is fixed or OBE s = mw.ustring.gsub(s, '([\r\n][%*#;:][^\r\n]*)$', '%1\n') s = mw.ustring.gsub(s, '^([%*#;:][^\r\n]*)$', '%1\n') s = mw.ustring.gsub(s, '^([%*#;:])', '\n%1') s = mw.ustring.gsub(s, '^(%{%|)', '\n%1') return s else return sval end end -- Cleans empty tables local function cleanInfobox() root = tostring(root) if has_rows == false then root = mw.ustring.gsub(root, '<table[^<>]*>%s*</table>', '') end end -- Returns the union of the values of two tables, as a sequence. local function union(t1, t2) local vals = {} for k, v in pairs(t1) do vals[v] = true end for k, v in pairs(t2) do vals[v] = true end local ret = {} for k, v in pairs(vals) do table.insert(ret, k) end return ret end -- Returns a table containing the numbers of the arguments that exist -- for the specified prefix. For example, if the prefix was 'data', and -- 'data1', 'data2', and 'data5' exist, it would return {1, 2, 5}. local function getArgNums(prefix) local nums = {} for k, v in pairs(args) do local num = tostring(k):match('^' .. prefix .. '([1-9]%d*)$') if num then table.insert(nums, tonumber(num)) end end table.sort(nums) return nums end -- Adds a row to the infobox, with either a header cell -- or a label/data cell combination. local function addRow(rowArgs) if rowArgs.header and rowArgs.header ~= '_BLANK_' then has_rows = true has_list_class({ rowArgs.rowclass, rowArgs.class, args.headerclass }) root :tag('tr') :addClass(rowArgs.rowclass) :addClass( isUntitledChildBox( rowArgs.header ) and 'infobox-hiddenrow' or nil ) :cssText(rowArgs.rowstyle) :tag('th') :attr('colspan', '2') :addClass('infobox-header') :addClass(rowArgs.class) :addClass(args.headerclass) -- @deprecated next; target .infobox-<name> .infobox-header :cssText(args.headerstyle) :cssText(rowArgs.rowcellstyle) :wikitext(fixChildBoxes(rowArgs.header, 'th')) if rowArgs.data and not yesno(args.decat) then root:wikitext( '[[Category:Pages using infobox templates with ignored data cells]]' ) end elseif rowArgs.data and rowArgs.data:gsub(category_in_empty_row_pattern, ''):match('^%S') then has_rows = true has_list_class({ rowArgs.rowclass, rowArgs.class }) local row = root:tag('tr') row:addClass(rowArgs.rowclass) row:cssText(rowArgs.rowstyle) if rowArgs.label then row :tag('th') :attr('scope', 'row') :addClass('infobox-label') -- @deprecated next; target .infobox-<name> .infobox-label :cssText(args.labelstyle) :cssText(rowArgs.rowcellstyle) :wikitext(rowArgs.label) :done() else row:addClass( isUntitledChildBox( rowArgs.data ) and 'infobox-hiddenrow' or nil ) end local dataCell = row:tag('td') dataCell :attr('colspan', not rowArgs.label and '2' or nil) :addClass(not rowArgs.label and 'infobox-full-data' or 'infobox-data') :addClass(rowArgs.class) -- @deprecated next; target .infobox-<name> .infobox(-full)-data :cssText(rowArgs.datastyle) :cssText(rowArgs.rowcellstyle) :wikitext(fixChildBoxes(rowArgs.data, 'td')) else table.insert(empty_row_categories, rowArgs.data or '') end end local function renderTitle() if not args.title then return end has_rows = true has_list_class({args.titleclass}) root :tag('caption') :addClass('infobox-title') :addClass(args.titleclass) -- @deprecated next; target .infobox-<name> .infobox-title :cssText(args.titlestyle) :wikitext(args.title) end local function renderAboveRow() if not args.above then return end has_rows = true has_list_class({ args.aboveclass }) root :tag('tr') :addClass( isUntitledChildBox( args.above ) and 'infobox-hiddenrow' or nil ) :tag('th') :attr('colspan', '2') :addClass('infobox-above') :addClass(args.aboveclass) -- @deprecated next; target .infobox-<name> .infobox-above :cssText(args.abovestyle) :wikitext(fixChildBoxes(args.above,'th')) end local function renderBelowRow() if not args.below then return end has_rows = true has_list_class({ args.belowclass }) root :tag('tr') :addClass( isUntitledChildBox( args.below ) and 'infobox-hiddenrow' or nil ) :tag('td') :attr('colspan', '2') :addClass('infobox-below') :addClass(args.belowclass) -- @deprecated next; target .infobox-<name> .infobox-below :cssText(args.belowstyle) :wikitext(fixChildBoxes(args.below,'td')) end local function addSubheaderRow(subheaderArgs) if subheaderArgs.data and subheaderArgs.data:gsub(category_in_empty_row_pattern, ''):match('^%S') then has_rows = true has_list_class({ subheaderArgs.rowclass, subheaderArgs.class }) local row = root:tag('tr') row:addClass(subheaderArgs.rowclass) row:addClass( isUntitledChildBox( subheaderArgs.data ) and 'infobox-hiddenrow' or nil ) local dataCell = row:tag('td') dataCell :attr('colspan', '2') :addClass('infobox-subheader') :addClass(subheaderArgs.class) :cssText(subheaderArgs.datastyle) :cssText(subheaderArgs.rowcellstyle) :wikitext(fixChildBoxes(subheaderArgs.data, 'td')) else table.insert(empty_row_categories, subheaderArgs.data or '') end end local function renderSubheaders() if args.subheader then args.subheader1 = args.subheader end if args.subheaderrowclass then args.subheaderrowclass1 = args.subheaderrowclass end local subheadernums = getArgNums('subheader') for k, num in ipairs(subheadernums) do addSubheaderRow({ data = args['subheader' .. tostring(num)], -- @deprecated next; target .infobox-<name> .infobox-subheader datastyle = args.subheaderstyle, rowcellstyle = args['subheaderstyle' .. tostring(num)], class = args.subheaderclass, rowclass = args['subheaderrowclass' .. tostring(num)] }) end end local function addImageRow(imageArgs) if imageArgs.data and imageArgs.data:gsub(category_in_empty_row_pattern, ''):match('^%S') then has_rows = true has_list_class({ imageArgs.rowclass, imageArgs.class }) local row = root:tag('tr') row:addClass(imageArgs.rowclass) row:addClass( isUntitledChildBox( imageArgs.data ) and 'infobox-hiddenrow' or nil ) local dataCell = row:tag('td') dataCell :attr('colspan', '2') :addClass('infobox-image') :addClass(imageArgs.class) :cssText(imageArgs.datastyle) :wikitext(fixChildBoxes(imageArgs.data, 'td')) else table.insert(empty_row_categories, imageArgs.data or '') end end local function renderImages() if args.image then args.image1 = args.image end if args.caption then args.caption1 = args.caption end local imagenums = getArgNums('image') for k, num in ipairs(imagenums) do local caption = args['caption' .. tostring(num)] local data = mw.html.create():wikitext(args['image' .. tostring(num)]) if caption then data :tag('div') :addClass('infobox-caption') -- @deprecated next; target .infobox-<name> .infobox-caption :cssText(args.captionstyle) :wikitext(caption) end addImageRow({ data = tostring(data), -- @deprecated next; target .infobox-<name> .infobox-image datastyle = args.imagestyle, class = args.imageclass, rowclass = args['imagerowclass' .. tostring(num)] }) end end -- When autoheaders are turned on, preprocesses the rows local function preprocessRows() if not args.autoheaders then return end local rownums = union(getArgNums('header'), getArgNums('data')) table.sort(rownums) local lastheader for k, num in ipairs(rownums) do if args['header' .. tostring(num)] then if lastheader then args['header' .. tostring(lastheader)] = nil end lastheader = num elseif args['data' .. tostring(num)] and args['data' .. tostring(num)]:gsub( category_in_empty_row_pattern, '' ):match('^%S') then local data = args['data' .. tostring(num)] if data:gsub(category_in_empty_row_pattern, ''):match('%S') then lastheader = nil end end end if lastheader then args['header' .. tostring(lastheader)] = nil end end -- Gets the union of the header and data argument numbers, -- and renders them all in order local function renderRows() local rownums = union(getArgNums('header'), getArgNums('data')) table.sort(rownums) for k, num in ipairs(rownums) do addRow({ header = args['header' .. tostring(num)], label = args['label' .. tostring(num)], data = args['data' .. tostring(num)], datastyle = args.datastyle, class = args['class' .. tostring(num)], rowclass = args['rowclass' .. tostring(num)], -- @deprecated next; target .infobox-<name> rowclass rowstyle = args['rowstyle' .. tostring(num)], rowcellstyle = args['rowcellstyle' .. tostring(num)] }) end end local function renderNavBar() if not args.name then return end has_rows = true root :tag('tr') :tag('td') :attr('colspan', '2') :addClass('infobox-navbar') :wikitext(require('Module:Navbar')._navbar{ args.name, mini = 1, }) end local function renderItalicTitle() local italicTitle = args['italic title'] and mw.ustring.lower(args['italic title']) if italicTitle == '' or italicTitle == 'force' or italicTitle == 'yes' then root:wikitext(require('Module:Italic title')._main({})) end end -- Categories in otherwise empty rows are collected in empty_row_categories. -- This function adds them to the module output. It is not affected by -- args.decat because this module should not prevent module-external categories -- from rendering. local function renderEmptyRowCategories() for _, s in ipairs(empty_row_categories) do root:wikitext(s) end end -- Render tracking categories. args.decat == turns off tracking categories. local function renderTrackingCategories() if yesno(args.decat) then return end if args.child == 'yes' then if args.title then root:wikitext( '[[Category:Pages using embedded infobox templates with the title parameter]]' ) end elseif #(getArgNums('data')) == 0 and mw.title.getCurrentTitle().namespace == 0 then root:wikitext('[[Category:Articles using infobox templates with no data rows]]') end end --[=[ Loads the templatestyles for the infobox. TODO: FINISH loading base templatestyles here rather than in MediaWiki:Common.css. There are 4-5000 pages with 'raw' infobox tables. See [[Mediawiki_talk:Common.css/to_do#Infobox]] and/or come help :). When we do this we should clean up the inline CSS below too. Will have to do some bizarre conversion category like with sidebar. ]=] local function loadTemplateStyles() local frame = mw.getCurrentFrame() local hlist_templatestyles = '' if lists.hlist_t.found then hlist_templatestyles = frame:extensionTag{ name = 'templatestyles', args = { src = lists.hlist_t.styles } } end local plainlist_templatestyles = '' if lists.plainlist_t.found then plainlist_templatestyles = frame:extensionTag{ name = 'templatestyles', args = { src = lists.plainlist_t.styles } } end -- See function description local base_templatestyles = frame:extensionTag{ name = 'templatestyles', args = { src = 'Module:Infobox/styles.css' } } local templatestyles = '' if args['templatestyles'] then templatestyles = frame:extensionTag{ name = 'templatestyles', args = { src = args['templatestyles'] } } end local child_templatestyles = '' if args['child templatestyles'] then child_templatestyles = frame:extensionTag{ name = 'templatestyles', args = { src = args['child templatestyles'] } } end local grandchild_templatestyles = '' if args['grandchild templatestyles'] then grandchild_templatestyles = frame:extensionTag{ name = 'templatestyles', args = { src = args['grandchild templatestyles'] } } end return table.concat({ -- hlist -> plainlist -> base is best-effort to preserve old Common.css ordering. -- this ordering is not a guarantee because the rows of interest invoking -- each class may not be on a specific page hlist_templatestyles, plainlist_templatestyles, base_templatestyles, templatestyles, child_templatestyles, grandchild_templatestyles }) end -- common functions between the child and non child cases local function structure_infobox_common() renderSubheaders() renderImages() preprocessRows() renderRows() renderBelowRow() renderNavBar() renderItalicTitle() renderEmptyRowCategories() renderTrackingCategories() cleanInfobox() end -- Specify the overall layout of the infobox, with special settings if the -- infobox is used as a 'child' inside another infobox. local function _infobox() if args.child ~= 'yes' then root = mw.html.create('table') root :addClass(args.subbox == 'yes' and 'infobox-subbox' or 'infobox') :addClass(args.bodyclass) -- @deprecated next; target .infobox-<name> :cssText(args.bodystyle) has_list_class({ args.bodyclass }) renderTitle() renderAboveRow() else root = mw.html.create() root :wikitext(args.title) end structure_infobox_common() return loadTemplateStyles() .. root end -- If the argument exists and isn't blank, add it to the argument table. -- Blank arguments are treated as nil to match the behaviour of ParserFunctions. local function preprocessSingleArg(argName) if origArgs[argName] and origArgs[argName] ~= '' then args[argName] = origArgs[argName] end end -- Assign the parameters with the given prefixes to the args table, in order, in -- batches of the step size specified. This is to prevent references etc. from -- appearing in the wrong order. The prefixTable should be an array containing -- tables, each of which has two possible fields, a "prefix" string and a -- "depend" table. The function always parses parameters containing the "prefix" -- string, but only parses parameters in the "depend" table if the prefix -- parameter is present and non-blank. local function preprocessArgs(prefixTable, step) if type(prefixTable) ~= 'table' then error("Non-table value detected for the prefix table", 2) end if type(step) ~= 'number' then error("Invalid step value detected", 2) end -- Get arguments without a number suffix, and check for bad input. for i,v in ipairs(prefixTable) do if type(v) ~= 'table' or type(v.prefix) ~= "string" or (v.depend and type(v.depend) ~= 'table') then error('Invalid input detected to preprocessArgs prefix table', 2) end preprocessSingleArg(v.prefix) -- Only parse the depend parameter if the prefix parameter is present -- and not blank. if args[v.prefix] and v.depend then for j, dependValue in ipairs(v.depend) do if type(dependValue) ~= 'string' then error('Invalid "depend" parameter value detected in preprocessArgs') end preprocessSingleArg(dependValue) end end end -- Get arguments with number suffixes. local a = 1 -- Counter variable. local moreArgumentsExist = true while moreArgumentsExist == true do moreArgumentsExist = false for i = a, a + step - 1 do for j,v in ipairs(prefixTable) do local prefixArgName = v.prefix .. tostring(i) if origArgs[prefixArgName] then -- Do another loop if any arguments are found, even blank ones. moreArgumentsExist = true preprocessSingleArg(prefixArgName) end -- Process the depend table if the prefix argument is present -- and not blank, or we are processing "prefix1" and "prefix" is -- present and not blank, and if the depend table is present. if v.depend and (args[prefixArgName] or (i == 1 and args[v.prefix])) then for j,dependValue in ipairs(v.depend) do local dependArgName = dependValue .. tostring(i) preprocessSingleArg(dependArgName) end end end end a = a + step end end -- Parse the data parameters in the same order that the old {{infobox}} did, so -- that references etc. will display in the expected places. Parameters that -- depend on another parameter are only processed if that parameter is present, -- to avoid phantom references appearing in article reference lists. local function parseDataParameters() preprocessSingleArg('autoheaders') preprocessSingleArg('child') preprocessSingleArg('bodyclass') preprocessSingleArg('subbox') preprocessSingleArg('bodystyle') preprocessSingleArg('title') preprocessSingleArg('titleclass') preprocessSingleArg('titlestyle') preprocessSingleArg('above') preprocessSingleArg('aboveclass') preprocessSingleArg('abovestyle') preprocessArgs({ {prefix = 'subheader', depend = {'subheaderstyle', 'subheaderrowclass'}} }, 10) preprocessSingleArg('subheaderstyle') preprocessSingleArg('subheaderclass') preprocessArgs({ {prefix = 'image', depend = {'caption', 'imagerowclass'}} }, 10) preprocessSingleArg('captionstyle') preprocessSingleArg('imagestyle') preprocessSingleArg('imageclass') preprocessArgs({ {prefix = 'header'}, {prefix = 'data', depend = {'label'}}, {prefix = 'rowclass'}, {prefix = 'rowstyle'}, {prefix = 'rowcellstyle'}, {prefix = 'class'} }, 50) preprocessSingleArg('headerclass') preprocessSingleArg('headerstyle') preprocessSingleArg('labelstyle') preprocessSingleArg('datastyle') preprocessSingleArg('below') preprocessSingleArg('belowclass') preprocessSingleArg('belowstyle') preprocessSingleArg('name') -- different behaviour for italics if blank or absent args['italic title'] = origArgs['italic title'] preprocessSingleArg('decat') preprocessSingleArg('templatestyles') preprocessSingleArg('child templatestyles') preprocessSingleArg('grandchild templatestyles') end -- If called via #invoke, use the args passed into the invoking template. -- Otherwise, for testing purposes, assume args are being passed directly in. function p.infobox(frame) if frame == mw.getCurrentFrame() then origArgs = frame:getParent().args else origArgs = frame end parseDataParameters() return _infobox() end -- For calling via #invoke within a template function p.infoboxTemplate(frame) origArgs = {} for k,v in pairs(frame.args) do origArgs[k] = mw.text.trim(v) end parseDataParameters() return _infobox() end return p kueb5p6xeoq6x7bxu2zyyl7pmxgesrs 0 192525 252906 252904 2026-08-29T12:09:45Z Asenoner 208 252906 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} N numer relatif pitl de [[cuinuem]]es vën purtei da la maiuranza de la populazion de [[Gherdëina]]. Chisc ie i cuinuemes tradiziunei de Gherdëina che, te si forma moderna, ie na forma germaniseda dl inuem de n [[luech da paur]], de na persona or de n [[ridl]] te Gherdëina.<ref>{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> Chësta tabela mostra su i cuinuemes che vën dant l plu suënz te Gherdëina y coche i se à svilupà. {| class="wikitable" ! Cuinuem modern ! Vedla forma ladina ! Urigin y svilupamënt |- | '''Senoner''' | '''Zanon / Sanon''', uriginalmënter da '''Jan''' | Chësc cuinuem ie documentà tres la forma da plu da giut de ''da Zanon''. Zanon fova l inuem de na cësa o de n luech da paur y semea che ala fin vëniel da dal inuem de na persona ''Jan'' o ''Johann''. L svilupamënt fova perchël zirca chësc: ''Jan → Zanon/Sanon → da Zanon → Senoner''.<ref>{{cite web |title=Senoner |url=https://de.wikipedia.org/wiki/Senoner |website=Wikipedia |language=de |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Runggaldier''' | '''Rungaudie / Runcaudie''' | Chësc cuinuem ie unì a se l dé da la forma germaniseda dl luech da paur ''Rungaudie'', nce scrit coche ''Runcaudie''.<ref name="selvafoto">{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Kasslatter''' | '''Ciaslat''' | Chësc cuinuem vën dal inuem dl ridl de ''Ciaslat''. Te si forma germaniseda oven tenì l'ortografia ladina y juntà pro l suffix tudësch ''-er''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Insam''' | '''Insom / Insùm''' | Formes storiches de chësc inuem ie ntra l'auter ''Insùm'', ''Insòm'' y plu tert ''Insam''. L inuem va zeruch al [[latin]] ''in summo monte'', che fej referimënt a n luech da paur sëura [[Santa Cristina]]. La families Insam vën ala fin dutes da chësc luech da paur.<ref name="Baumhauer1992">{{cite journal |last=Baumhauer |first=Marianne |title=Ein Ladiner in Tarasp |journal=Bündner Monatsblatt |year=1992 |pages=443–455 |url=https://www.e-periodica.ch/cntmng?pid=bmb-002%3A1992%3A0%3A%3A613 |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Mussner''' | '''Mus''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mus'', adum cul suffix tudësch ''-er''.<ref name="GfbV">{{cite web |title=I Ladins dles Dolomites – Die Dolomitenladiner: Unterrichtseinheit über die ladinische Sprachgemeinschaft |url=https://www.gfbv.it/3dossier/ladin/ladin.pdf |publisher=Gesellschaft für bedrohte Völker – Lia por i popui manacês |date=2001–2005 |page=11 |format=PDF |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Moroder''' | '''Mureda / Murada''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mureda'' o ''Murada'', a name associated with a masonry-built house and related to Ladin ''muré'', "to build or wall with masonry". The Germanized form became ''Moroder''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Kostner''' | '''Costa''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Costa'', which was adapted into the Germanized surname ''Kostner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Ploner''' | '''Plan''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''[[Plan]]'', adapted into the Germanized form ''Ploner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Pitscheider''' | '''Pecëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Pecëi''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Stuflesser''' | '''Stufles''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Stufles''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Lardschneider''' | '''Larcenëi / Larciunëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Larcenëi'' o ''Larciunëi''.<ref name="GfbV" /> |} L muster de chisc inuemes ie chësc: :''L inuem ladin de n post, na cësa o n luech da paur → desiniazion per la familia che vën da chël post → cuinuem adatà cun ortografia tudëscia.'' L suffix tudësch ''-er'' vën for inò dant te chisc cuinuemes, ajache l tudësch adrova scialdi l ''-er'' per inuemes che desmostra l'uriginn o la asoziazion cun n post. Chësc prozes a purtà formes sciche ''Costa → Kostner'', ''Mureda → Moroder'', ''Mus → Mussner'', ''Pecëi → Pitscheider'', ''Stufles → Stuflesser'', and ''Larcenëi → Lardschneider''.<ref name="gfbv" /> ''Insam'' ie mpue n auter svilupamënt, ajache l ne à nia l suffix ''-er''. L semea perchël de raprejenté na adatazion fonetica y ortografica dl inuem ladin ''Insom'' or ''Insùm''.<ref name="Baumhauer1992" /> L cuinuem '''Demetz''' raprejentea n'autra uriginn. L ladin ''demez'', che uel di "demez da tlo", tl cajo dl cuinuem pudës vester stat adurvà per miné "cun uriginn de n post demez da tlo", per na familia che ie unida da lonc caprò. Chësta teoria ie però manco tlera.<ref>{{cite web |title=Vocabolar dl ladin leterar – D |url=https://wikisource.org/wiki/Vocabolar_dl_ladin_leterar/Vocabolar/D |website=Wikisource |access-date=29 August 2026 }}</ref> ==Referënzes== <references/> dk5d22wuzqs3qbcjjbriq218c7wbfgb 252907 252906 2026-08-29T12:10:24Z Asenoner 208 252907 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} N numer relatif pitl de [[cuinuem]]es vën purtei da la maiuranza de la populazion de [[Gherdëina]]. Chisc ie i cuinuemes tradiziunei de Gherdëina che, te si forma moderna, ie na forma germaniseda dl inuem de n [[luech da paur]], de na persona or de n [[ridl]] te Gherdëina.<ref>{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> Chësta tabela mostra su i cuinuemes che vën dant l plu suënz te Gherdëina y coche i se à svilupà. {| class="wikitable" ! Cuinuem modern ! Vedla forma ladina ! Urigin y svilupamënt |- | '''Senoner''' | '''Zanon / Sanon''', uriginalmënter da '''Jan''' | Chësc cuinuem ie documentà tres la forma da plu da giut de ''da Zanon''. Zanon fova l inuem de na cësa o de n luech da paur y semea che ala fin vëniel da dal inuem de na persona ''Jan'' o ''Johann''. L svilupamënt fova perchël zirca chësc: ''Jan → Zanon/Sanon → da Zanon → Senoner''.<ref>{{cite web |title=Senoner |url=https://de.wikipedia.org/wiki/Senoner |website=Wikipedia |language=de |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Runggaldier''' | '''Rungaudie / Runcaudie''' | Chësc cuinuem ie unì a se l dé da la forma germaniseda dl luech da paur ''Rungaudie'', nce scrit coche ''Runcaudie''.<ref name="selvafoto">{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Kasslatter''' | '''Ciaslat''' | Chësc cuinuem vën dal inuem dl ridl de ''Ciaslat''. Te si forma germaniseda oven tenì l'ortografia ladina y juntà pro l suffix tudësch ''-er''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Insam''' | '''Insom / Insùm''' | Formes storiches de chësc inuem ie ntra l'auter ''Insùm'', ''Insòm'' y plu tert ''Insam''. L inuem va zeruch al [[latin]] ''in summo monte'', che fej referimënt a n luech da paur sëura [[Santa Cristina]]. La families Insam vën ala fin dutes da chësc luech da paur.<ref name="Baumhauer1992">{{cite journal |last=Baumhauer |first=Marianne |title=Ein Ladiner in Tarasp |journal=Bündner Monatsblatt |year=1992 |pages=443–455 |url=https://www.e-periodica.ch/cntmng?pid=bmb-002%3A1992%3A0%3A%3A613 |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Mussner''' | '''Mus''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mus'', adum cul suffix tudësch ''-er''.<ref name="GfbV">{{cite web |title=I Ladins dles Dolomites – Die Dolomitenladiner: Unterrichtseinheit über die ladinische Sprachgemeinschaft |url=https://www.gfbv.it/3dossier/ladin/ladin.pdf |publisher=Gesellschaft für bedrohte Völker – Lia por i popui manacês |date=2001–2005 |page=11 |format=PDF |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Moroder''' | '''Mureda / Murada''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mureda'' o ''Murada'', a name associated with a masonry-built house and related to Ladin ''muré'', "to build or wall with masonry". The Germanized form became ''Moroder''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Kostner''' | '''Costa''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Costa'', which was adapted into the Germanized surname ''Kostner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Ploner''' | '''Plan''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''[[Plan]]'', adapted into the Germanized form ''Ploner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Pitscheider''' | '''Pecëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Pecëi''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Stuflesser''' | '''Stufles''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Stufles''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Lardschneider''' | '''Larcenëi / Larciunëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Larcenëi'' o ''Larciunëi''.<ref name="GfbV" /> |} L muster de chisc inuemes ie chësc: ''L inuem ladin de n post, na cësa o n luech da paur → desiniazion per la familia che vën da chël post → cuinuem adatà cun ortografia tudëscia''. L suffix tudësch ''-er'' vën for inò dant te chisc cuinuemes, ajache l tudësch adrova scialdi l ''-er'' per inuemes che desmostra l'uriginn o la asoziazion cun n post. Chësc prozes a purtà formes sciche ''Costa → Kostner'', ''Mureda → Moroder'', ''Mus → Mussner'', ''Pecëi → Pitscheider'', ''Stufles → Stuflesser'', and ''Larcenëi → Lardschneider''.<ref name="gfbv" /> ''Insam'' ie mpue n auter svilupamënt, ajache l ne à nia l suffix ''-er''. L semea perchël de raprejenté na adatazion fonetica y ortografica dl inuem ladin ''Insom'' or ''Insùm''.<ref name="Baumhauer1992" /> L cuinuem ''Demetz'' raprejentea n'autra uriginn. L ladin ''demez'', che uel di "demez da tlo", tl cajo dl cuinuem pudës vester stat adurvà per miné "cun uriginn de n post demez da tlo", per na familia che ie unida da lonc caprò. Chësta teoria ie però manco tlera.<ref>{{cite web |title=Vocabolar dl ladin leterar – D |url=https://wikisource.org/wiki/Vocabolar_dl_ladin_leterar/Vocabolar/D |website=Wikisource |access-date=29 August 2026 }}</ref> ==Referënzes== <references/> 148vgy6phwujh3qdk2h4xesrrx5cncm 252908 252907 2026-08-29T12:10:46Z Asenoner 208 252908 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} N numer relatif pitl de [[cuinuem]]es vën purtei da la maiuranza de la populazion de [[Gherdëina]]. Chisc ie i cuinuemes tradiziunei de Gherdëina che, te si forma moderna, ie na forma germaniseda dl inuem de n [[luech da paur]], de na persona or de n [[ridl]] te Gherdëina.<ref>{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> Chësta tabela mostra su i cuinuemes che vën dant l plu suënz te Gherdëina y coche i se à svilupà. {| class="wikitable" ! Cuinuem modern ! Vedla forma ladina ! Urigin y svilupamënt |- | '''Senoner''' | '''Zanon / Sanon''', uriginalmënter da '''Jan''' | Chësc cuinuem ie documentà tres la forma da plu da giut de ''da Zanon''. Zanon fova l inuem de na cësa o de n luech da paur y semea che ala fin vëniel da dal inuem de na persona ''Jan'' o ''Johann''. L svilupamënt fova perchël zirca chësc: ''Jan → Zanon/Sanon → da Zanon → Senoner''.<ref>{{cite web |title=Senoner |url=https://de.wikipedia.org/wiki/Senoner |website=Wikipedia |language=de |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Runggaldier''' | '''Rungaudie / Runcaudie''' | Chësc cuinuem ie unì a se l dé da la forma germaniseda dl luech da paur ''Rungaudie'', nce scrit coche ''Runcaudie''.<ref name="selvafoto">{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Kasslatter''' | '''Ciaslat''' | Chësc cuinuem vën dal inuem dl ridl de ''Ciaslat''. Te si forma germaniseda oven tenì l'ortografia ladina y juntà pro l suffix tudësch ''-er''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Insam''' | '''Insom / Insùm''' | Formes storiches de chësc inuem ie ntra l'auter ''Insùm'', ''Insòm'' y plu tert ''Insam''. L inuem va zeruch al [[latin]] ''in summo monte'', che fej referimënt a n luech da paur sëura [[Santa Cristina]]. La families Insam vën ala fin dutes da chësc luech da paur.<ref name="Baumhauer1992">{{cite journal |last=Baumhauer |first=Marianne |title=Ein Ladiner in Tarasp |journal=Bündner Monatsblatt |year=1992 |pages=443–455 |url=https://www.e-periodica.ch/cntmng?pid=bmb-002%3A1992%3A0%3A%3A613 |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Mussner''' | '''Mus''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mus'', adum cul suffix tudësch ''-er''.<ref name="GfbV">{{cite web |title=I Ladins dles Dolomites – Die Dolomitenladiner: Unterrichtseinheit über die ladinische Sprachgemeinschaft |url=https://www.gfbv.it/3dossier/ladin/ladin.pdf |publisher=Gesellschaft für bedrohte Völker – Lia por i popui manacês |date=2001–2005 |page=11 |format=PDF |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Moroder''' | '''Mureda / Murada''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mureda'' o ''Murada'', a name associated with a masonry-built house and related to Ladin ''muré'', "to build or wall with masonry". The Germanized form became ''Moroder''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Kostner''' | '''Costa''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Costa'', which was adapted into the Germanized surname ''Kostner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Ploner''' | '''Plan''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''[[Plan]]'', adapted into the Germanized form ''Ploner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Pitscheider''' | '''Pecëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Pecëi''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Stuflesser''' | '''Stufles''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Stufles''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Lardschneider''' | '''Larcenëi / Larciunëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Larcenëi'' o ''Larciunëi''.<ref name="GfbV" /> |} L muster de chisc inuemes ie chësc: ''L inuem ladin de n post, na cësa o n luech da paur → desiniazion per la familia che vën da chël post → cuinuem adatà cun ortografia tudëscia''. L suffix tudësch ''-er'' vën for inò dant te chisc cuinuemes, ajache l tudësch adrova scialdi l ''-er'' per inuemes che desmostra l'uriginn o la asoziazion cun n post. Chësc prozes a purtà formes sciche ''Costa → Kostner'', ''Mureda → Moroder'', ''Mus → Mussner'', ''Pecëi → Pitscheider'', ''Stufles → Stuflesser'', and ''Larcenëi → Lardschneider''.<ref name="GfbV" /> ''Insam'' ie mpue n auter svilupamënt, ajache l ne à nia l suffix ''-er''. L semea perchël de raprejenté na adatazion fonetica y ortografica dl inuem ladin ''Insom'' or ''Insùm''.<ref name="Baumhauer1992" /> L cuinuem ''Demetz'' raprejentea n'autra uriginn. L ladin ''demez'', che uel di "demez da tlo", tl cajo dl cuinuem pudës vester stat adurvà per miné "cun uriginn de n post demez da tlo", per na familia che ie unida da lonc caprò. Chësta teoria ie però manco tlera.<ref>{{cite web |title=Vocabolar dl ladin leterar – D |url=https://wikisource.org/wiki/Vocabolar_dl_ladin_leterar/Vocabolar/D |website=Wikisource |access-date=29 August 2026 }}</ref> ==Referënzes== <references/> ipb9xqpss6kxkeotf4lluzzpsu6cczy 252910 252908 2026-08-29T14:24:40Z Asenoner 208 252910 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} N numer relatif pitl de [[cuinuem]]es te [[Gherdëina]] vën purtei da la maiuranza de la populazion. Chisc ie i cuinuemes tradiziunei de Gherdëina che, te si forma moderna, ie na forma germaniseda dl inuem de n [[luech da paur]], de na persona or de n [[ridl]] te Gherdëina.<ref>{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> Chësta tabela mostra su i cuinuemes che vën dant l plu suënz te Gherdëina y coche i se à svilupà. {| class="wikitable" ! Cuinuem modern ! Vedla forma ladina ! Urigin y svilupamënt |- | '''Senoner''' | '''Zanon / Sanon''', uriginalmënter da '''Jan''' | Chësc cuinuem ie documentà tres la forma da plu da giut de ''da Zanon''. Zanon fova l inuem de na cësa o de n luech da paur y semea che ala fin vëniel da dal inuem de na persona ''Jan'' o ''Johann''. L svilupamënt fova perchël zirca chësc: ''Jan → Zanon/Sanon → da Zanon → Senoner''.<ref>{{cite web |title=Senoner |url=https://de.wikipedia.org/wiki/Senoner |website=Wikipedia |language=de |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Runggaldier''' | '''Rungaudie / Runcaudie''' | Chësc cuinuem ie unì a se l dé da la forma germaniseda dl luech da paur ''Rungaudie'', nce scrit coche ''Runcaudie''.<ref name="selvafoto">{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Kasslatter''' | '''Ciaslat''' | Chësc cuinuem vën dal inuem dl ridl de ''Ciaslat''. Te si forma germaniseda oven tenì l'ortografia ladina y juntà pro l suffix tudësch ''-er''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Insam''' | '''Insom / Insùm''' | Formes storiches de chësc inuem ie ntra l'auter ''Insùm'', ''Insòm'' y plu tert ''Insam''. L inuem va zeruch al [[latin]] ''in summo monte'', che fej referimënt a n luech da paur sëura [[Santa Cristina]]. La families Insam vën ala fin dutes da chësc luech da paur.<ref name="Baumhauer1992">{{cite journal |last=Baumhauer |first=Marianne |title=Ein Ladiner in Tarasp |journal=Bündner Monatsblatt |year=1992 |pages=443–455 |url=https://www.e-periodica.ch/cntmng?pid=bmb-002%3A1992%3A0%3A%3A613 |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Mussner''' | '''Mus''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mus'', adum cul suffix tudësch ''-er''.<ref name="GfbV">{{cite web |title=I Ladins dles Dolomites – Die Dolomitenladiner: Unterrichtseinheit über die ladinische Sprachgemeinschaft |url=https://www.gfbv.it/3dossier/ladin/ladin.pdf |publisher=Gesellschaft für bedrohte Völker – Lia por i popui manacês |date=2001–2005 |page=11 |format=PDF |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Moroder''' | '''Mureda / Murada''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mureda'' o ''Murada'', a name associated with a masonry-built house and related to Ladin ''muré'', "to build or wall with masonry". The Germanized form became ''Moroder''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Kostner''' | '''Costa''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Costa'', which was adapted into the Germanized surname ''Kostner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Ploner''' | '''Plan''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''[[Plan]]'', adapted into the Germanized form ''Ploner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Pitscheider''' | '''Pecëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Pecëi''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Stuflesser''' | '''Stufles''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Stufles''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Lardschneider''' | '''Larcenëi / Larciunëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Larcenëi'' o ''Larciunëi''.<ref name="GfbV" /> |} L muster de chisc inuemes ie chësc: ''L inuem ladin de n post, na cësa o n luech da paur → desiniazion per la familia che vën da chël post → cuinuem adatà cun ortografia tudëscia''. L suffix tudësch ''-er'' vën for inò dant te chisc cuinuemes, ajache l tudësch adrova scialdi l ''-er'' per inuemes che desmostra l'uriginn o la asoziazion cun n post. Chësc prozes a purtà formes sciche ''Costa → Kostner'', ''Mureda → Moroder'', ''Mus → Mussner'', ''Pecëi → Pitscheider'', ''Stufles → Stuflesser'', and ''Larcenëi → Lardschneider''.<ref name="GfbV" /> ''Insam'' ie mpue n auter svilupamënt, ajache l ne à nia l suffix ''-er''. L semea perchël de raprejenté na adatazion fonetica y ortografica dl inuem ladin ''Insom'' or ''Insùm''.<ref name="Baumhauer1992" /> L cuinuem ''Demetz'' raprejentea n'autra uriginn. L ladin ''demez'', che uel di "demez da tlo", tl cajo dl cuinuem pudës vester stat adurvà per miné "cun uriginn de n post demez da tlo", per na familia che ie unida da lonc caprò. Chësta teoria ie però manco tlera.<ref>{{cite web |title=Vocabolar dl ladin leterar – D |url=https://wikisource.org/wiki/Vocabolar_dl_ladin_leterar/Vocabolar/D |website=Wikisource |access-date=29 August 2026 }}</ref> ==Referënzes== <references/> c45p7firslfbmx4el8bk81wgp824bml 252911 252910 2026-08-29T14:25:13Z Asenoner 208 252911 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} N numer relatif pitl de [[cuinuem]]es te [[Gherdëina]] vën purtei da la maiuranza de la populazion. Chisc ie i cuinuemes tradiziunei de Gherdëina che, te si forma moderna, ie suënz unic a se l dé da na forma germaniseda dl inuem de n [[luech da paur]], de na persona or de n [[ridl]] te Gherdëina.<ref>{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> Chësta tabela mostra su i cuinuemes che vën dant l plu suënz te Gherdëina y coche i se à svilupà. {| class="wikitable" ! Cuinuem modern ! Vedla forma ladina ! Urigin y svilupamënt |- | '''Senoner''' | '''Zanon / Sanon''', uriginalmënter da '''Jan''' | Chësc cuinuem ie documentà tres la forma da plu da giut de ''da Zanon''. Zanon fova l inuem de na cësa o de n luech da paur y semea che ala fin vëniel da dal inuem de na persona ''Jan'' o ''Johann''. L svilupamënt fova perchël zirca chësc: ''Jan → Zanon/Sanon → da Zanon → Senoner''.<ref>{{cite web |title=Senoner |url=https://de.wikipedia.org/wiki/Senoner |website=Wikipedia |language=de |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Runggaldier''' | '''Rungaudie / Runcaudie''' | Chësc cuinuem ie unì a se l dé da la forma germaniseda dl luech da paur ''Rungaudie'', nce scrit coche ''Runcaudie''.<ref name="selvafoto">{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Kasslatter''' | '''Ciaslat''' | Chësc cuinuem vën dal inuem dl ridl de ''Ciaslat''. Te si forma germaniseda oven tenì l'ortografia ladina y juntà pro l suffix tudësch ''-er''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Insam''' | '''Insom / Insùm''' | Formes storiches de chësc inuem ie ntra l'auter ''Insùm'', ''Insòm'' y plu tert ''Insam''. L inuem va zeruch al [[latin]] ''in summo monte'', che fej referimënt a n luech da paur sëura [[Santa Cristina]]. La families Insam vën ala fin dutes da chësc luech da paur.<ref name="Baumhauer1992">{{cite journal |last=Baumhauer |first=Marianne |title=Ein Ladiner in Tarasp |journal=Bündner Monatsblatt |year=1992 |pages=443–455 |url=https://www.e-periodica.ch/cntmng?pid=bmb-002%3A1992%3A0%3A%3A613 |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Mussner''' | '''Mus''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mus'', adum cul suffix tudësch ''-er''.<ref name="GfbV">{{cite web |title=I Ladins dles Dolomites – Die Dolomitenladiner: Unterrichtseinheit über die ladinische Sprachgemeinschaft |url=https://www.gfbv.it/3dossier/ladin/ladin.pdf |publisher=Gesellschaft für bedrohte Völker – Lia por i popui manacês |date=2001–2005 |page=11 |format=PDF |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Moroder''' | '''Mureda / Murada''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mureda'' o ''Murada'', a name associated with a masonry-built house and related to Ladin ''muré'', "to build or wall with masonry". The Germanized form became ''Moroder''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Kostner''' | '''Costa''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Costa'', which was adapted into the Germanized surname ''Kostner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Ploner''' | '''Plan''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''[[Plan]]'', adapted into the Germanized form ''Ploner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Pitscheider''' | '''Pecëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Pecëi''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Stuflesser''' | '''Stufles''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Stufles''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Lardschneider''' | '''Larcenëi / Larciunëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Larcenëi'' o ''Larciunëi''.<ref name="GfbV" /> |} L muster de chisc inuemes ie chësc: ''L inuem ladin de n post, na cësa o n luech da paur → desiniazion per la familia che vën da chël post → cuinuem adatà cun ortografia tudëscia''. L suffix tudësch ''-er'' vën for inò dant te chisc cuinuemes, ajache l tudësch adrova scialdi l ''-er'' per inuemes che desmostra l'uriginn o la asoziazion cun n post. Chësc prozes a purtà formes sciche ''Costa → Kostner'', ''Mureda → Moroder'', ''Mus → Mussner'', ''Pecëi → Pitscheider'', ''Stufles → Stuflesser'', and ''Larcenëi → Lardschneider''.<ref name="GfbV" /> ''Insam'' ie mpue n auter svilupamënt, ajache l ne à nia l suffix ''-er''. L semea perchël de raprejenté na adatazion fonetica y ortografica dl inuem ladin ''Insom'' or ''Insùm''.<ref name="Baumhauer1992" /> L cuinuem ''Demetz'' raprejentea n'autra uriginn. L ladin ''demez'', che uel di "demez da tlo", tl cajo dl cuinuem pudës vester stat adurvà per miné "cun uriginn de n post demez da tlo", per na familia che ie unida da lonc caprò. Chësta teoria ie però manco tlera.<ref>{{cite web |title=Vocabolar dl ladin leterar – D |url=https://wikisource.org/wiki/Vocabolar_dl_ladin_leterar/Vocabolar/D |website=Wikisource |access-date=29 August 2026 }}</ref> ==Referënzes== <references/> 93vntlkhdrodsfcle7byr7ach7zygp0 252915 252911 2026-08-30T05:45:51Z Asenoner 208 252915 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} N numer relatif pitl de [[cuinuem]]es te [[Gherdëina]] vën purtei da la maiuranza de la populazion. Chisc ie i cuinuemes tradiziunei de Gherdëina che, te si forma moderna, ie suënz unic a se l dé da na forma germaniseda dl inuem de n [[luech da paur]], de na persona or de n [[ridl]] te Gherdëina.<ref>{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> Chësta tabela mostra su i cuinuemes che vën dant l plu suënz te Gherdëina y coche i se à svilupà. {| class="wikitable" ! Cuinuem modern ! Vedla forma ladina ! Urigin y svilupamënt |- | '''[[Senoner]]''' | '''Zanon / Sanon''', uriginalmënter da '''Jan''' | Chësc cuinuem ie documentà tres la forma da plu da giut de ''da Zanon''. Zanon fova l inuem de na cësa o de n luech da paur y semea che ala fin vëniel da dal inuem de na persona ''Jan'' o ''Johann''. L svilupamënt fova perchël zirca chësc: ''Jan → Zanon/Sanon → da Zanon → Senoner''.<ref>{{cite web |title=Senoner |url=https://de.wikipedia.org/wiki/Senoner |website=Wikipedia |language=de |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Runggaldier''' | '''Rungaudie / Runcaudie''' | Chësc cuinuem ie unì a se l dé da la forma germaniseda dl luech da paur ''Rungaudie'', nce scrit coche ''Runcaudie''.<ref name="selvafoto">{{cite web |title=Selva Gardena – storia e famiglie |url=https://www.selvafoto.it/it/libro-selva-gardena.html?article_id=26 |website=Selvafoto.it |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Kasslatter''' | '''Ciaslat''' | Chësc cuinuem vën dal inuem dl ridl de ''Ciaslat''. Te si forma germaniseda oven tenì l'ortografia ladina y juntà pro l suffix tudësch ''-er''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Insam''' | '''Insom / Insùm''' | Formes storiches de chësc inuem ie ntra l'auter ''Insùm'', ''Insòm'' y plu tert ''Insam''. L inuem va zeruch al [[latin]] ''in summo monte'', che fej referimënt a n luech da paur sëura [[Santa Cristina]]. La families Insam vën ala fin dutes da chësc luech da paur.<ref name="Baumhauer1992">{{cite journal |last=Baumhauer |first=Marianne |title=Ein Ladiner in Tarasp |journal=Bündner Monatsblatt |year=1992 |pages=443–455 |url=https://www.e-periodica.ch/cntmng?pid=bmb-002%3A1992%3A0%3A%3A613 |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Mussner''' | '''Mus''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mus'', adum cul suffix tudësch ''-er''.<ref name="GfbV">{{cite web |title=I Ladins dles Dolomites – Die Dolomitenladiner: Unterrichtseinheit über die ladinische Sprachgemeinschaft |url=https://www.gfbv.it/3dossier/ladin/ladin.pdf |publisher=Gesellschaft für bedrohte Völker – Lia por i popui manacês |date=2001–2005 |page=11 |format=PDF |access-date=29 August 2026 }}</ref> |- | '''Moroder''' | '''Mureda / Murada''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Mureda'' o ''Murada'', a name associated with a masonry-built house and related to Ladin ''muré'', "to build or wall with masonry". The Germanized form became ''Moroder''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Kostner''' | '''Costa''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Costa'', which was adapted into the Germanized surname ''Kostner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Ploner''' | '''Plan''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''[[Plan]]'', adapted into the Germanized form ''Ploner''.<ref name="selvafoto" /> |- | '''Pitscheider''' | '''Pecëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Pecëi''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Stuflesser''' | '''Stufles''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Stufles''.<ref name="GfbV" /> |- | '''Lardschneider''' | '''Larcenëi / Larciunëi''' | Chësc cuinuem ven dala forma germaniseda dl inuem dl luech ''Larcenëi'' o ''Larciunëi''.<ref name="GfbV" /> |} L muster de chisc inuemes ie chësc: ''L inuem ladin de n post, na cësa o n luech da paur → desiniazion per la familia che vën da chël post → cuinuem adatà cun ortografia tudëscia''. L suffix tudësch ''-er'' vën for inò dant te chisc cuinuemes, ajache l tudësch adrova scialdi l ''-er'' per inuemes che desmostra l'uriginn o la asoziazion cun n post. Chësc prozes a purtà formes sciche ''Costa → Kostner'', ''Mureda → Moroder'', ''Mus → Mussner'', ''Pecëi → Pitscheider'', ''Stufles → Stuflesser'', and ''Larcenëi → Lardschneider''.<ref name="GfbV" /> ''Insam'' ie mpue n auter svilupamënt, ajache l ne à nia l suffix ''-er''. L semea perchël de raprejenté na adatazion fonetica y ortografica dl inuem ladin ''Insom'' or ''Insùm''.<ref name="Baumhauer1992" /> L cuinuem ''Demetz'' raprejentea n'autra uriginn. L ladin ''demez'', che uel di "demez da tlo", tl cajo dl cuinuem pudës vester stat adurvà per miné "cun uriginn de n post demez da tlo", per na familia che ie unida da lonc caprò. Chësta teoria ie però manco tlera.<ref>{{cite web |title=Vocabolar dl ladin leterar – D |url=https://wikisource.org/wiki/Vocabolar_dl_ladin_leterar/Vocabolar/D |website=Wikisource |access-date=29 August 2026 }}</ref> ==Referënzes== <references/> dj4bmsqi70ditnzlgsbnwwfuj6stmmg