Wikipedia papwiki https://pap.wikipedia.org/wiki/P%C3%A1gina_Prinsipal MediaWiki 1.47.0-wmf.2 first-letter Medio Spesial Diskushon Usuario Diskushon usuario Wikipedia Diskushon Wikipedia Fail Diskushon fail MediaWiki Diskushon MediaWiki Malchi Diskushon malchi Yuda Diskushon yuda Kategoria Diskushon kategoria TimedText TimedText talk Module Module talk Event Event talk Sint Eustatius 0 2493 191094 190468 2026-05-15T22:34:35Z Caribiana 8320 /* Mira tambe */ 191094 wikitext text/x-wiki {{infobox luga den pais | variante = c | tipo = [[Entidat públiko karibense]] | pais = {{NLD}} | himno_nacional = {{lang|en|Golden Rock|italic=yes}}<br>{"Piedra di Oro"}<br>[[File:Goldenrock.ogg]] | gentilisio = habitante di Sint Eastatius<br>habitante di Statia | utc_offset = [[UTC−4|−4]] | dia_nacional = Dia di Statia, 16 di nòvember }} '''Sint Eustatius''', tambe konosí komo '''Stashi''', '''Statia''' of '''Statius''', ta un [[isla]] ku ta keda na [[Laman Karibe]] i ku desde 2010 tin un status konstitushonal di ta [[munisipio]] partikular di [[Hulanda]]. E isla ta nombrá na e legendario pastor katóliko; Saint Eustece. Sint Eustatius ta forma parti di [[Laman Karibe|Karibe nort]], huntu sùit di e [[Islanan Birgen]]. E ta keda den e arka prominente di e [[Archipielago|kadena di isla]] karibense, kedando inmediatamente nortwèst di [[Sint Kitts i Nevis]] i sùitost di [[Saba]]. Sint Eustatius tin un área di 21&nbsp;km². Riba 1 di yanüari 2024 e isla tabatin 3.204 habitante.<ref>[https://dossierkoninkrijksrelaties.nl/2024/05/30/vorig-jaar-1-900-nieuwkomers-op-bonaire/ Vorig jaar 1900 nieuwkomers op Bonaire], dossierkoninkrijksrelaties.nl (30 di mei 2024)</ref> Na 2016, e [[poblashon]] tabata konta 3.193 habitante ku un densidat di 152 habitante pa km².<ref>riba 1 yanüari 2016 segun e Centraal Bureau voor de Statistiek di Hulanda</ref> Kapital di Sint Eustatius ta [[Oranjestad (Sint Eustatius)|Oranjestad]]. == Historia == {{See also|Articulo principal: [[Historia di Sint Eustatius]]}} Anteriormente Sint Eustatius tabata un di e sinku isla ku huntu tabata forma [[Antias Hulandes]] entre 1985 i 2010 i esun di mas chikí den e grupo aki. Sint Eustatius huntu ku [[Sint Maarten]] i Saba ta forma e grupo konosi komo [[Islariba]]. Prome ku 1985 Antias Hulandes tabata konsistí di seis isla inkluyendo [[Aruba]]. Ora [[Kòrsou]] a haña su status komo pais outónomo den [[Reino Hulandes]] huntu ku [[Sint Maarten]], riba [[10 di òktober]] [[2010]], Sint Eustatius huntu [[Boneiru]] i [[Saba]] a bira munisipionan di [[Hulanda]]. E islanan aki huntu ta wòrdu yama [[islanan BES]] òf [[Hulanda Karibense]]. Den [[siglo 18]], Sint Eustatius tabata e isla den Laman Karibe di mas importante pa Hulanda. == Politika == * [[Lista di partido politiko na Sint Eustatius]] * [[Lista di Gezaghebber di Sint Eustatius]] == Persona konosí di desendensia statiano == * Thomas Dupersoy ([[siglo 18]]), luchadó pa libertad na Statia * Mariana Franko (1718-1779), luchadó pa libertad na [[Kòrsou]] * [[Jacob Ernst Marcus]] (1774-1826), grafiko * [[Gerald Berkel]] (1969), polítiko * [[Alida Francis]], komisario di gobièrnu * [[Kizzy]] (1979), kantante * Clyde van Putten (1962), polítiko * Shirma Rouse (1980), kantante * Ziggi Recado (1981), artista * [[Nora Sneek-Gibbs]] (1949-2022), polítiko * Tina Woodley (1953), powerlifter i bodybuilder == Mira tambe == * [[Disolucion di Antia Hulandes|Disolushon di Antia Hulandes]] * [[Hulanda Karibense]] * [[Lista di gobernador di Antia Hulandes (1634-1954)]] * [[Dia di Statia]] * [[Parke Nashonal Marino Sint Eustatius]] == Link eksterno == * {{en}} [http://www.statiagovernment.com/ St. Eustatius Government] ([[Entidat públiko karibense|Entidat Públiko Sint Eustatius]]) * {{en}} [https://web.archive.org/web/20110207172906/http://www.statiatourism.com/ Wèpsait di e ofisina di turismo na Sint Eustatius] <gallery widths="200" heights="200"> Sint Eustatius in its region (zoom).svg|Posishon di Sint Eustatius den [[Laman Karibe]] Andrew Doria NH 85510-KN.jpg|Andrew Doria i e promé salut di e bandera [[Estadonan Uni di Merka|mericano]] Sint Eustatius travel map.png|Mapa di Sint Eustatius Quill dormant vulcano (cropped).jpg|Bista riba "The Quill", un volkan inaktivo </gallery> {{Antias Hulandes}} {{Appendix}} [[Category:Sint Eustatius| ]] [[Category:Isla]] s28iit5g4idefjjdu0gqwe198a2mte3 Usuario:Caribiana/klatblòk/Flora 2 7903 191071 190002 2026-05-15T20:55:20Z Caribiana 8320 Caribiana moved page [[Usuario:Caribiana/Sandbox/Flora]] to [[Usuario:Caribiana/klatblòk/Flora]] 190002 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. -------------- {{Databox}} {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = organismo | nomber = ''Sargassum'' | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = Protista | division= Ochrophyta | clase = Phaeophyceae | orden = Fucales | famia = Sargassaceae | genero = '''''Sargassum''''' | autor = Agardh. | fecha = 1820 | sinonimo= *''Sargassum bacciferum'', tambe conoci como ''Sargassum natans'' o ''Fucus natans''. }} '''''Sargassum''''' ta un genero di alga maron (macroalga) marino cu ta pertenece na e famia Sargassaceae. El a wordo describi pa prome biaha door di Carl Adolph Agardh na 1820. Segun diferente fuente cientifico, tin entre 250 y mas cu 350 [[espesie|especie]] di ''Sargassum'' identifica.<ref>[https://www.algaebase.org/search/genus/detail/?genus_id=77 Sargassum C.Agardh, 1820, nom. et typ. cons.], algaebase.org</ref> == Descripcion == ''Sargassum'' ta caracterisa pa su color maron-oro y su habilidad pa drif libremente riba superficie di ocean, danki na blaasnan chikito yena cu gas. Den lama habri, e alga ta forma un tipo di mat flotante cu ta move cu coriente y biento. E tamaño di e matnan ta varia hopi, tipicamente di masomenos 10 centimeter pa mas cu 2 meter, aunke den casonan excepcional e por crece hasta mas largo. E structuranan aki ta sirbi como habitat importante pa hopi organismo marino, manera pisca, crustaceo y turtuga chikito.<ref name=:"2">[https://www.noticiacla.com/news/37222 E fenomeno di Sargassum ta bolbe menasa costa islanan ABC], NoticiaCla (5 di mei 2026)</ref> E sistema flotante aki hopi biaha ta wordo describi como un “ecosistema unico di lama habri”. == Distribucion == ''Sargassum'' ta wordo haya rond mundo den lama tropical y subtropical. Historicamente, e tabata estrechamente asocia cu Lama Sargasso, cu a haña su nomber for di e alga mes. Sinembargo, for di 2011, cientificonan a documenta un fenomeno nobo: e "Faha Grandi di Sargassum Atlantico" ((''Great Atlantic Sargassum Belt'', GASB).<ref>{{Cite journal |last=Wang |first=Mengqiu |last2=Hu |first2=Chuanmin |last3=Barnes |first3=Brian B. |last4=Mitchum |first4=Gary |last5=Lapointe |first5=Brian |last6=Montoya |first6=Joseph P. |date=2019-07-05 |title=The great Atlantic Sargassum belt |url=https://www.science.org/doi/10.1126/science.aaw7912 |journal=Science |volume=365 |issue=6448 |pages=83–87}}</ref> E faha masivo aki ta extende for di costa di West Africa atraves di [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] te den [[Laman Karibe|Caribe]] y por contene decenas di miyon di ton di alga. Investigacion ta sugeri cu e crecemento inusual aki por ta relaciona cu subida di temperatura di ocean (cambio di clima), contaminacion cu nutriente (p.e., derame di riu manera for di [[Riu Amazonas]]) y cambionan den e patronchi di coriente.<ref name=:"2"/> == Ecologia == Den su estado natural riba lama habri, ''Sargassum'' ta hunga un rol ecologico vital pa provee habitat y refugio pa bida marino, sostene produccion primario (base di e cadena di cuminda) y funciona como area di crio pa diferente especie. Sinembargo, problema serio ta surgi ora gran cantidad di alga yega costa, manera ta pasa mas y mas den Caribe. Ora e alga acumula riba beach, muri y descompone e por reduci e nivel di oxigeno den awa, afecta [[Ref di koral|rif di coral]], mangel y veld di [[yerba di lama]] y saca gas manera hidrogeno sulfuro (cu holo fuerte di “webo putri”). E efectonan aki por impacta directamente riba [[turismo]], pesca y salud publico.<ref>{{Cite journal |last=van Tussenbroek |first=Brigitta I. |last2=Hernández Arana |first2=Héctor A. |last3=Rodríguez-Martínez |first3=Rosa E. |last4=Espinoza-Avalos |first4=Julio |last5=Canizales-Flores |first5=Hazel M. |last6=González-Godoy |first6=Carlos E. |last7=Barba-Santos |first7=M. Guadalupe |last8=Vega-Zepeda |first8=Alejandro |last9=Collado-Vides |first9=Ligia |date=2017-09-15 |title=Severe impacts of brown tides caused by Sargassum spp. on near-shore Caribbean seagrass communities |url=https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0025326X17305374 |journal=Marine Pollution Bulletin |volume=122 |issue=1 |pages=272–281 }}</ref> == Islanan ABC == Mescos cu na otro parti di Caribe, e yegada di ''Sargassum'' na e costanan di [[Aruba]], [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] a bira mas frecuente den e ultimo añanan.<ref name=:"1">[https://sargassumhub.org/the-abc-islands/ ABC Islands], sargassumhub.org</ref> Remarcabelmente, e cantidad cu ta yega cada isla ta varia hopi:<ref name=:"1"/> * Boneiro tin e tendencia di experencia e impacto mas grandi * Corsou ta sigui despues * Aruba generalmente ta ricibi esun di menos E diferencia aki ta depende di e patronchi di coriente y biento, posicion geografico di e isla y e topografia di su costa. Algun luganan specifico ta mas vulnerabel pa acumulacion, specialmente e costa pariba (riba biento). Esfuersonan di limpiesa ta un reto como cu nan ta costoso y ta rekeri hopi trabou. Ademas nan por daña e ecosistemanan fragil di playa y stroba neishi di turtuga di lama. Pa deteccion di e movecion di alga ta haci uzo di tecnologia, incluyendo imagen di satelite y sistema di alerta tempran.<ref name=:"1"/> Organisacionnan involvi ta local y regional, manera Departamento di Naturalesa y Medio Ambiente (DNM) y Departamento Meteorologico di Aruba; STINAPA y Autoridad di Haf di Boneiro y Servicio Meteorologico Corsou. {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=en|oldid =1351722989|titulo=Sargassum}} {{References}} }} [[:Kategoria:Organismo]] Limpiesa di alga ta kompliká pa via cu e ta kosta hopi plaka i man di obra, por daña ekosistema di playa y por interferí ku anidashon di tortuga. Tin investigashon pa reutilisacion, manera: fertilizante y bioenergia, pero e aplicacion na gran escala ta limitá pa motibu di salinidad y posibel contaminacion. Esfuersonan di limpiesa ta un reto como cu nan ta costoso y ta rekerí hopi trabou. Ademas nan por daña ecosistemanan di playa frágil y por stroba neishi di turtuga di lama. Tin investigashon kontinuo riba opshonnan di reuso manera: fertilisante bioenergia Sinembargo, aplikashonnan na eskala grandi ta limitá debí na kontenido haltu di salu i potensial kontaminashon. ---- E sistemanan flotante aki ta konsiderá komo un “ecosistema den laman habrí”. Varios especie por crece den colonia enorme di algae cu ta bula den kua hopi bestia ta haña nan kas. E tipo di terenonan flotante ei ta hunga un rol como criadero pa varios bestia, manera turtuga di laman jong i piská puffer. Varios especie ta wòrdu uza den e bioindustria pa saca etanol. Sargassum ta karakterisá pa su koló maron-òr i su abilidat pa flota libremente riba laman danki na vesiklanan chikí yen di gas. E tamaño di e alga por varia hopi, generalmente entre 10 sentímetro i mas ku 2 meter, aunke en kaso ekssepshonal por alkansá largunan mas grandi. E tamaño di e alga ta varia entre 10 centimeter i mas ku 2 meter, rara bes a opservá ehemplarnan te ku 16 meter. For di un rizoma den forma di disko òf kóniko, un òf mas taki ta desaroyá den stamnan plat (kauloide), ku por krese entre un i binti sentimeter largu. Tur aña, e brotenan banda aki ta brota di 10 cm pa mas ku 2 meter largu i ta wòrdu basha na fin di e temporada di kresementu. == Distribucion == Sargassum ta plamá rònt mundo den lamannan tropikal i mas kayente. Mayoria espesie ta traha nan nèshi firme banda di kosta (bentiko) (de bes en kuando ramanan kibra por bula den laman). Kantu di kosta, nan ta forma selvanan di Sargassum (selvanan di kelp), ku ta proveé ​​un habitat spesial pa krabnan chikitu, lombrishi i otro bestianan marino. Ta asumí ku un parti signifikante di e produkshon primario di biomasa ta tuma lugá den e mondinan di alga aki. Desde 2011, alga Sargassum a bira cada bes mas comun den Oceano Atlantico, birando un berdadero plaga y na 2018, algun isla a declara estado di emergencia. Na 2019, e tapijt di alga maron, yamá pa investigadónan komo e “Great Atlantic Sargassum Belt”, a alkansá su largura máksimo te awor. E ta ekstendé for di West Afrika te na Karibe i ta konsistí di un kalkulashon di 20 mion ton di yerba di laman. Ta kere ku sobrefertilisashon i e deforestashon di e selva di Amazona ta e kousa. == Islanan ABC == The ABC Islands, consisting of Aruba, Bonaire, and Curaçao, located in the Southern Caribbean have long been a sought-after destination for tourists and nature enthusiasts alike. However, in recent years, these Caribbean jewels like many other Caribbean countries, have experienced recurring influxes of sargassum. Interestingly, despite their proximity, these islands have been receiving highly varied amounts of sargassum, with different associated impacts. Lac Bay and Lagun in Bonaire, Sint Joris Bay and Boca Ascencion in Curaçao and Boca Grandi and Boca Prins in Aruba are some of the sites most impacted by inundations.<ref name=:"1">[https://sargassumhub.org/the-abc-islands/ ABC Islands], sargassumhub.org</ref> The ABC Islands provide a compelling illustration of the dynamic nature of sargassum distribution in the Caribbean. These islands, though in close proximity to each other, experience highly varied amounts of sargassum influxes. The positioning of the islands in succession along the route of winds and currents plays a role in the exposure and severity of sargassum influxes. Bonaire, on the front line of any southern-based sargassum trajectory, acts as a shield for Curaçao and Aruba. As such, Bonaire is most severely impacted followed by Curaçao and Aruba respectively. Aruba has fortunately escaped much the severe impacts. Patterns of human activity also vary between the islands. Both Bonaire and Curaçao have more visited regions of the windward coast making sargassum influxes more impactful on human and economic activity. Contrarily, Aruba’s windward side is especially desolate.<ref name=:"1"/> The ABC islands have made use of sentinel data and monitoring systems such as CLS SAMTool. During a trial period in 2020, over 50 end-users representing the Caribbean including Aruba, Bonaire and Curaçao received credentials to test the SAMtool web platform for free. Also during the trial, several dedicated analyses were provided to the end-users in the form of situation bulletins. The Department of Nature and Environment and the Meteorological Department participated from Aruba, STINAPA and the Port Authority participated from Bonaire and the Meteorological Agency participated from Curaçao. Apart from satellite detection software, less formal monitoring methods have been conducted.<ref name=:"1"/> E presencia e siman cu a pasa di sargassum na costa di Boneiru, a pone hopi hende preocupa atrobe. Sargassum ta un tipo di alga marron cu por flota libremente riba laman danki na burbuhanan di gas cu e tin aden. Riba laman habri, e ta forma un ecosistema importante pa hopi organismo marino manera pisca, crustaceonan y tortuga chikito. Pero e mesun fenomeno natural aki, cu na otro momento ta positivo, por bira un problema serio ora gran cantidad yega costa. Den ultimo añanan, investigacion ta mustra cu sargassum no ta limita mas na Sargassozee, pero cu un “Great Atlantic Sargassum Belt” a forma entre Africa y Brasil. Aki, combinacion di temperatura di awa cu ta subi, cambio den corrientenan y contaminacion cu nutrientenan ta haci e alga crece mas rapido, doblando su volumen den poco tempo.<ref>[https://www.noticiacla.com/news/37222 E fenomeno di Sargassum ta bolbe menasa costa islanan ABC], NoticiaCla (5 di mei 2026)</ref> DI ECOSISTEMA PA CRISIS COSTERO Problema cuminsa ora e sargassum yega costa, manera ta pasa regularmente den Caribe. Ora e alga muri y descompone, e ta crea falta di oxigeno den awa y acidificacion, loke ta afecta serio ecosistemanan fragil manera coral, manglar y yerba di lama. Ademas, e ta libera un gas fuerte, sulfuro di hidrogeno, cu tin un olornan di “webo putri”, causando molestia pa residente y bishitante. E impacto aki ta directo riba turismo, un pilar economico pa Aruba. Playa cu yen di sargassum bira menos atractivo, y actividad peskero tambe por sufri. ARUBA NO TA FOR DI PELIGER Dentro di region ABC, Aruba generalmente ta haya menos impacto cu otro isla, pero esaki no kiermen cu nos ta proteha completamente. Especialmente e costa di pariba (east coast) ta vulnerable pa acumulacion periodico di sargassum. Mientras Bonaire ta fungi como un tipo di “barera natural” cu ta ricibi hopi di e fluho di sargassum, Aruba tambe ta sinti e efecto, aunke na escala menos. Pero inclusive un cantidad chikito por causa daño den area sensitivo y crea impacto visual y economico. UN PROBLEMA DIFICIL DI CONTROLA Limpia sargassum no ta facil. E proceso ta costa hopi placa y manpower, y hasta e limpiesa mes por causa daño adicional, manera destrui playa natural of disturbia luga di anidacion di tortuga. Tambe, reutilisacion di e material no ta simpel. Aunke tin investigacion pa usa sargassum como fertilizante of energia (biogas), su alto contenido di sal y posible metal pisa ta complica uso a gran escala. MIRADA PA FUTURO Expertonan ta adverti cu, cu cambio climatico, cantidad di sargassum lo sigui aumenta. Pa Aruba, esaki ta nifica cu e problema cu awor por mira como “ocasional”, por bira structural den futuro. Solucion ta pidi un enfoke integra: monitoreo constante, sistema di alerta tempran, y cooperacion regional, pasobra e problema no tin frontera. E mensahe ta cla: sargassum no ta solamente un asunto ambiental, pero un reto economico y social cu Aruba mester prepara pa enfrenta antes cu e bira un crisis completo. Alga sargassum generalmente no ta un problema grandi na Aruba, ounke de bes en kuando e por afektá e isla. Aruba ta afortuna di ta situa pafo di e faha principal di sargassum y tipicamente ta experencia solamente afluencianan menor, {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=en|oldid =|titulo=Sargassum}} {{References}} }} [[:Kategoria:Flora]] den añanan resien, Sargassum ta konosí pa yega na gran kantidat den henter e region di Karibe. Mas resientemente, sientífikonan a haña usando datonan di satélite ku un hotspot nobo a bin ta formando for di wèst Afrika i ta ekstendé den Laman Karibe, yamá e Faha Grandi di Sargassum Atlántiko (''Great Atlantic Sargassum Belt'', GASB). E makroalga maron aki ta bini di Laman Sargasso, ku a haña e nòmber pasobra e ta hospedá kantidatnan grandi di Sargassum.<ref>{{Cite web |title=Sargasso |url=http://www.straightdope.com/mailbag/msargasso.html |publisher=Straight Dope}}</ref> Sargassum por ekstendé pa kilometernan riba e superfisie di oséano, formando matnan di drif maron di oro ku ta move ku e korientenan i bientu; den añanan resien, Sargassum ta konosí pa yega na gran kantidat den henter e region di Karibe. Mas resientemente, sientífikonan a haña usando datonan di satélite ku un hotspot nobo a bin ta formando for di wèst Afrika i ta ekstendé den Laman Karibe, yamá e Faha Grandi di Sargassum Atlántiko (''Great Atlantic Sargassum Belt'', GASB).<ref>{{Cite journal |last=Wang |first=Mengqiu |last2=Hu |first2=Chuanmin |last3=Barnes |first3=Brian B. |last4=Mitchum |first4=Gary |last5=Lapointe |first5=Brian |last6=Montoya |first6=Joseph P. |date=2019-07-05 |title=The great Atlantic Sargassum belt |url=https://www.science.org/doi/10.1126/science.aaw7912 |journal=Science |volume=365 |issue=6448 |pages=83–87 |doi=10.1126/science.aaw7912}}</ref> E ta forma matnan, generalmente entre 10 cm y mas cu 2 meter, cu ta move cu coriente y biento. E formacion di alga cu ta bin di West Afrika y ta extende te Lama Caribe ta conoci como Faha Grandi di Sargassum Atlántiko (''Great Atlantic Sargassum Belt'', GASB). Den laman habrí, e ta forma matnan flotante grandi ku ta move ku bientu i koriente. E strukturanan aki ta sirbi komo un habitat importante pa hopi organismo marino, manera piska chikito, crustaseonan y tortuga di laman hóben. Sinembargo, desde 2011, un fenomeno nobo a wordu dokumentá: e Great Atlantic Sargassum Belt (GASB). E banda aki ta ekstendé for di kustanan di Afrika Occidental te den Karibe i por kontené desénnan di mion ton di alga. Investigashon ta sugerí ku e kresementu esepshonal di Sargassum por ta relashoná ku: aumento di temperatura di awa (kambio klimátiko) nutrientenan (fertilisashon, run-off di río manera Amazona) kambio den patronnan di koriente --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'') [ 1 ] ta un espesie di mata dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 0aaex18intkpy6rlos637ibqzkxxcvn 191073 191071 2026-05-15T20:57:43Z Caribiana 8320 191073 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'') [ 1 ] ta un espesie di mata dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 1hckxr8pua42ffnxlcssfr695hq4o9e 191074 191073 2026-05-15T21:00:15Z Caribiana 8320 191074 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'') [ 1 ] ta un [[espesie|especie] di mata cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na .. dor di Adolf Engler. dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ sj7sa1jqhrngk6z3x3kd0rhdu1prz0i 191075 191074 2026-05-15T21:04:06Z Caribiana 8320 191075 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'') [ 1 ] ta un [[espesie|especie] di mata cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na .. dor di Adolf Engler. dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 8wj9rzv64z3u7l2fy7m94ibx2ns97ua 191076 191075 2026-05-15T21:06:27Z Caribiana 8320 191076 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'') [ 1 ] ta un [[espesie|especie] di mata cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ fq8ualuh7eng94kfxk7j1c94icxfifh 191077 191076 2026-05-15T21:07:24Z Caribiana 8320 191077 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'') [ 1 ] ta un [[espesie|especie] di mata cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ t4nj038b31ihnwpe23ji3pgxvplltqf 191079 191077 2026-05-15T21:30:49Z Caribiana 8320 191079 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'') [ 1 ] ta un [[espesie|especie] di mata cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ tpwy67esqs5jccekip9ak0g43a25u3z 191080 191079 2026-05-15T21:34:56Z Caribiana 8320 191080 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ mnhw8fcun8kwhaauv2vf0pqqxp7f93w 191081 191080 2026-05-15T21:53:41Z Caribiana 8320 191081 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 9vxyjnkasckngat5el6s30ixy08c1m9 191082 191081 2026-05-15T21:57:37Z Caribiana 8320 191082 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. simaruba }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ dq8jln8ocpjxjsr1c81w9wql82m8zot 191083 191082 2026-05-15T22:03:24Z Caribiana 8320 191083 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. simaruba }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Bursera simaruba 2zz.jpg|thumb|150px|left|Blachi]] [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ nku47ocdzwx19huv9lf624o32thb8u9 191084 191083 2026-05-15T22:05:00Z Caribiana 8320 191084 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. simaruba }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ nbl13wt2uuaiw1au40mn9hr9jmdlg9h 191085 191084 2026-05-15T22:05:49Z Caribiana 8320 191085 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. simaruba }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. {{clear}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ k6uex4dphhnfxinved8t10aica4588q 191086 191085 2026-05-15T22:07:48Z Caribiana 8320 191086 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. {{clear}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 88rjcay2mvmcqfk6r6ovo02c55j5ap4 191087 191086 2026-05-15T22:10:59Z Caribiana 8320 191087 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ f12hfeqwfent7ukwsj6evx2m893zhqq 191088 191087 2026-05-15T22:13:41Z Caribiana 8320 191088 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 2z7qij57sgcol1fit7n9d49aiaff1mq 191089 191088 2026-05-15T22:18:15Z Caribiana 8320 191089 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 61rijmkja07gvjwoahuothpqscnsg6m 191090 191089 2026-05-15T22:18:57Z Caribiana 8320 191090 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 5dp8bvkfz0hk6ljjhd6yhn2d8ayqfid 191101 191090 2026-05-16T10:06:29Z Caribiana 8320 191101 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 9gqydc9uvkqd2q60n7c5fyc2uqrn0e5 191102 191101 2026-05-16T10:10:02Z Caribiana 8320 191102 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ o3a2njn7a4kvu0v1c72x8tyuf4o6jhl 191103 191102 2026-05-16T10:13:18Z Caribiana 8320 191103 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ pkcgiv07qwt5e8bj5z2xj98umyhi3nf 191104 191103 2026-05-16T10:19:10Z Caribiana 8320 191104 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdeverens.netu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> A distinct species commonly known by local names such as Palu di Sia Kòrá in Papiamento. It is often found in the dry forests and vegetation of the Leeward Antilles.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Familie1_2026.html Bursera karsteniana], severens.net</ref> == Descripcion == {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ o0hphz0tvw8153e53ax4fl12vs2fkxn 191105 191104 2026-05-16T10:30:08Z Caribiana 8320 191105 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: Bursera karsteniana - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] == Nomber == ''B. karteniana'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. tomentosa'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdeverens.netu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> A distinct species commonly known by local names such as Palu di Sia Kòrá in Papiamento. It is often found in the dry forests and vegetation of the Leeward Antilles.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Familie1_2026.html Bursera karsteniana], severens.net</ref> == Descripcion == {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 0to7i9lh9q0zvw3sl8ou0k9itm9brwd 191107 191105 2026-05-16T11:09:38Z Caribiana 8320 191107 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: [[Bursera karsteniana]] - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] == Nomber == ''B. karteniana'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. tomentosa'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdeverens.netu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> A distinct species commonly known by local names such as Palu di Sia Kòrá in Papiamento. It is often found in the dry forests and vegetation of the Leeward Antilles.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Familie1_2026.html Bursera karsteniana], severens.net</ref> == Descripcion == E especie ta un palo grandi di 4-5 meter halto. E tronkon tin un kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè. E blachinan ta plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> , pèrdè blachi, 4-5(-10) meter altu. Raisnan: Stengelnan: Stam te 80 sèntimeter den promedio; kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè, lombrá, lizu; ramanan lateral grandi i hopi bia birá; ramanan chikí lateral pelon o ku masha poko kabèi lana, e kabèinan hel te kòrá-maron; ramanan chikí lateral tapá ku sikatris, forma di kurason, di e base di stèlchi di blachinan kai afó i ku poronan di kòrki, hel. Blachinan: E blachinan plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ o45x02wqi5dlp9ysndno2ebu4vuk85x 191108 191107 2026-05-16T11:10:31Z Caribiana 8320 /* Distribucion y habitat */ 191108 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: [[Bursera karsteniana]] - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] == Nomber == ''B. karteniana'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. tomentosa'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wordo haya predominantemente den Caribe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> A distinct species commonly known by local names such as Palu di Sia Kòrá in Papiamento. It is often found in the dry forests and vegetation of the Leeward Antilles.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Familie1_2026.html Bursera karsteniana], severens.net</ref> == Descripcion == E especie ta un palo grandi di 4-5 meter halto. E tronkon tin un kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè. E blachinan ta plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> , pèrdè blachi, 4-5(-10) meter altu. Raisnan: Stengelnan: Stam te 80 sèntimeter den promedio; kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè, lombrá, lizu; ramanan lateral grandi i hopi bia birá; ramanan chikí lateral pelon o ku masha poko kabèi lana, e kabèinan hel te kòrá-maron; ramanan chikí lateral tapá ku sikatris, forma di kurason, di e base di stèlchi di blachinan kai afó i ku poronan di kòrki, hel. Blachinan: E blachinan plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ ht21gsdkx9jl2tjxml0ah5pma9ucqxx 191109 191108 2026-05-16T11:14:24Z Caribiana 8320 /* Descripcion */ 191109 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: [[Bursera karsteniana]] - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] == Nomber == ''B. karteniana'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. tomentosa'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wordo haya predominantemente den Caribe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> A distinct species commonly known by local names such as Palu di Sia Kòrá in Papiamento. It is often found in the dry forests and vegetation of the Leeward Antilles.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Familie1_2026.html Bursera karsteniana], severens.net</ref> == Descripcion == E especie ta un palo grandi di 4-5 meter halto. E tronkon tin un kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè. E blachinan ta plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> , pèrdè blachi, 4-5(-10) meter altu. Raisnan: Stengelnan: Stam te 80 sèntimeter den promedio; kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè, lombrá, lizu; ramanan lateral grandi i hopi bia birá; ramanan chikí lateral pelon o ku masha poko kabèi lana, e kabèinan hel te kòrá-maron; ramanan chikí lateral tapá ku sikatris, forma di kurason, di e base di stèlchi di blachinan kai afó i ku poronan di kòrki, hel. Blachinan: E blachinan plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 86f32t28x35umo214m5das5fs3j58q7 191110 191109 2026-05-16T11:16:58Z Caribiana 8320 191110 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: [[Bursera karsteniana]] - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] == Nomber == ''B. karteniana'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. tomentosa'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wordo haya predominantemente den Caribe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> A distinct species commonly known by local names such as Palu di Sia Kòrá in Papiamento. It is often found in the dry forests and vegetation of the Leeward Antilles.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Familie1_2026.html Bursera karsteniana], severens.net</ref> == Descripcion == E especie ta un palo grandi di 4-5 meter halto. E tronkon tin un kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè. E blachinan ta plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> , pèrdè blachi, 4-5(-10) meter altu. Raisnan: Stengelnan: Stam te 80 sèntimeter den promedio; kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè, lombrá, lizu; ramanan lateral grandi i hopi bia birá; ramanan chikí lateral pelon o ku masha poko kabèi lana, e kabèinan hel te kòrá-maron; ramanan chikí lateral tapá ku sikatris, forma di kurason, di e base di stèlchi di blachinan kai afó i ku poronan di kòrki, hel. Blachinan: E blachinan plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = B. tomentosa }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. tomentosa'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. simaruba'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. tomentosa'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ ick48q777w89rplmxs3pq2qrb5spcmu 191111 191110 2026-05-16T11:24:45Z Caribiana 8320 191111 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: [[Bursera karsteniana]] - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] == Nomber == ''B. karteniana'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. tomentosa'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wordo haya predominantemente den Caribe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> A distinct species commonly known by local names such as Palu di Sia Kòrá in Papiamento. It is often found in the dry forests and vegetation of the Leeward Antilles.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Familie1_2026.html Bursera karsteniana], severens.net</ref> == Descripcion == E especie ta un palo grandi di 4-5 meter halto. E tronkon tin un kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè. E blachinan ta plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> , pèrdè blachi, 4-5(-10) meter altu. Raisnan: Stengelnan: Stam te 80 sèntimeter den promedio; kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè, lombrá, lizu; ramanan lateral grandi i hopi bia birá; ramanan chikí lateral pelon o ku masha poko kabèi lana, e kabèinan hel te kòrá-maron; ramanan chikí lateral tapá ku sikatris, forma di kurason, di e base di stèlchi di blachinan kai afó i ku poronan di kòrki, hel. Blachinan: E blachinan plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = ''B. tomentosa'' }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. tomentosa'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == Un palu ku un tronkon lizu i ku mayoria biaha un kaska di koló kla. E blachinan ku kabei suave ta 3-6 cm largu i 2-4 cm hanchu; e petiolo ta distintamente ku ala. E flornan chikitu blanku ta areglá den gruponan chikitu; nan tin un kaliks peludo ku 4 djente, 4 pétalo peludo, i 8 stamen. E fruta ta mas o ménos 7 mm di tamaño.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera tomentosa|year=november 1964|pages=98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. simaruba'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. tomentosa'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 35j78ysg6p41pehquvxijffjk29du15 191112 191111 2026-05-16T11:25:58Z Caribiana 8320 191112 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: [[Bursera karsteniana]] - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] == Nomber == ''B. karteniana'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. tomentosa'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wordo haya predominantemente den Caribe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> A distinct species commonly known by local names such as Palu di Sia Kòrá in Papiamento. It is often found in the dry forests and vegetation of the Leeward Antilles.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Familie1_2026.html Bursera karsteniana], severens.net</ref> == Descripcion == E especie ta un palo grandi di 4-5 meter halto. E tronkon tin un kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè. E blachinan ta plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> , pèrdè blachi, 4-5(-10) meter altu. Raisnan: Stengelnan: Stam te 80 sèntimeter den promedio; kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè, lombrá, lizu; ramanan lateral grandi i hopi bia birá; ramanan chikí lateral pelon o ku masha poko kabèi lana, e kabèinan hel te kòrá-maron; ramanan chikí lateral tapá ku sikatris, forma di kurason, di e base di stèlchi di blachinan kai afó i ku poronan di kòrki, hel. Blachinan: E blachinan plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = Bursera tomentosa.jpg | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = ''B. tomentosa'' }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. tomentosa'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == Un palu ku un tronkon lizu i ku mayoria biaha un kaska di koló kla. E blachinan ku kabei suave ta 3-6 cm largu i 2-4 cm hanchu; e petiolo ta distintamente ku ala. E flornan chikitu blanku ta areglá den gruponan chikitu; nan tin un kaliks peludo ku 4 djente, 4 pétalo peludo, i 8 stamen. E fruta ta mas o ménos 7 mm di tamaño.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera tomentosa|year=november 1964|pages=98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. simaruba'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. tomentosa'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ 86ixg99mxc4y90vt777p7m16ac0p4uy 191113 191112 2026-05-16T11:29:20Z Caribiana 8320 191113 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: [[Bursera karsteniana]] - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] == Nomber == ''B. karteniana'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. tomentosa'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wordo haya predominantemente den Caribe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> A distinct species commonly known by local names such as Palu di Sia Kòrá in Papiamento. It is often found in the dry forests and vegetation of the Leeward Antilles.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Familie1_2026.html Bursera karsteniana], severens.net</ref> == Descripcion == E especie ta un palo grandi di 4-5 meter halto. E tronkon tin un kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè. E blachinan ta plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> , pèrdè blachi, 4-5(-10) meter altu. Raisnan: Stengelnan: Stam te 80 sèntimeter den promedio; kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè, lombrá, lizu; ramanan lateral grandi i hopi bia birá; ramanan chikí lateral pelon o ku masha poko kabèi lana, e kabèinan hel te kòrá-maron; ramanan chikí lateral tapá ku sikatris, forma di kurason, di e base di stèlchi di blachinan kai afó i ku poronan di kòrki, hel. Blachinan: E blachinan plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = Bursera tomentosa.jpg | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = ''B. tomentosa'' }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. tomentosa'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wòrdu haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == [File:Plantarum indigenarum et exoticarum icones ad vivum coloratae, oder, Sammlung nach der Natur gemalter Abbildungen inn- und ausländlischer Pflanzen, für Liebhaber und Beflissene der Botanik (14250148003).jpg|thumb|left|125px|Detaye di ''B. tormentosa'']] Un palu ku un tronkon liso y cu mayoria biaha un casca di color cla. E blachinan cu cabey suave ta 3-6 cm largo i 2-4 cm hancho; e petiolo ta distintamente ku ala. E flornan chikitu blanku ta areglá den gruponan chikitu; nan tin un kaliks peludo ku 4 djente, 4 pétalo peludo, i 8 stamen. E fruta ta mas o ménos 7 mm di tamaño.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera tomentosa|year=november 1964|pages=98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. simaruba'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. tomentosa'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ gsyhccj2tau4foei5tm5gns1ukzzacw 191114 191113 2026-05-16T11:31:30Z Caribiana 8320 191114 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: [[Bursera karsteniana]] - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] == Nomber == ''B. karteniana'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. tomentosa'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wordo haya predominantemente den Caribe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> A distinct species commonly known by local names such as Palu di Sia Kòrá in Papiamento. It is often found in the dry forests and vegetation of the Leeward Antilles.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Familie1_2026.html Bursera karsteniana], severens.net</ref> == Descripcion == E especie ta un palo grandi di 4-5 meter halto. E tronkon tin un kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè. E blachinan ta plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> , pèrdè blachi, 4-5(-10) meter altu. Raisnan: Stengelnan: Stam te 80 sèntimeter den promedio; kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè, lombrá, lizu; ramanan lateral grandi i hopi bia birá; ramanan chikí lateral pelon o ku masha poko kabèi lana, e kabèinan hel te kòrá-maron; ramanan chikí lateral tapá ku sikatris, forma di kurason, di e base di stèlchi di blachinan kai afó i ku poronan di kòrki, hel. Blachinan: E blachinan plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = Bursera tomentosa.jpg | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = ''B. tomentosa'' }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. tomentosa'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == E especie ta wordo haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == [File:Plantarum indigenarum et exoticarum icones ad vivum coloratae, oder, Sammlung nach der Natur gemalter Abbildungen inn- und ausländlischer Pflanzen, für Liebhaber und Beflissene der Botanik (14250148003).jpg|thumb|left|125px|Detaye di ''B. tormentosa'']] Un palu ku un troncon liso y cu mayoria biaha un casca di color cla. E blachinan cu cabey suave ta 3-6 cm largo i 2-4 cm hancho; e petiolo ta distintamente ku ala. E flornan chikitu blanku ta areglá den gruponan chikitu; nan tin un kaliks peludo ku 4 djente, 4 pétalo peludo, i 8 stamen. E fruta ta mas o ménos 7 mm di tamaño.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera tomentosa|year=november 1964|pages=98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. simaruba'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. tomentosa'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ rdjec8rsgr6thxfwkdy1a9bini90449 191115 191114 2026-05-16T11:31:58Z Caribiana 8320 /* Descripcion */ 191115 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * pending: [[Bursera karsteniana]] - [[Melocactus stramineus]] - [[Agave cucui]] - [[Agave vivipara]] - [[Agave boldinghiana]] - [[Sargassum]] - [[Philocereus lanuginosus]] - [[Supi]] - [[Palo di Boneiro]] - [[Druif]] - [[Coral]] - [[Cadushi di colebra]] * Aruba: De vier mangrovesoorten''[[Fofoti|Conocarpus erectus]]'' (fofoti), ''[[Laguncularia racemosa]]'' (mangel blanco), ''[[Rhizophora mangel]] (mangel tam), ''[[Avicennia germinans]] (mangel preto) die beschermd zijn conform “Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna AB 2017 nr. 48” in de natuur (“natuur en landschap zone”) en in beschermde gebieden (“natuurreservaten”) mogen niet gesnoeid worden zonder een ontheffingsvergunning van de Minister van Natuur. --------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Cora | alias = | imagen = | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Engl. | fecha = 1883 | sinonimo = }} '''Pal'i Siya Cora''' (''Bursera karsteniana'')<ref name=:"0">https://bioportal.naturalis.nl/nl/taxon/Bursera_karsteniana</ref> ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16823316|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|uitgever=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> <ref name = "source">[http://worldplants.webarchiv.kit.edu/ World Plants: Synonymic Checklists of the Vascular Plants of the World]</ref> El a wordo describi pa prome biaha na 1883 dor di Adolf Engler.<ref name = "C132">Engl., 1883 ''In: DC. Monog. Phan. 4: 41''</ref> dikotiledóno deskribí pa Adolf Engler. Bursera karsteniana ta pertenesé na e género Bursera i e famia Burseraceae. [ 2 ] [ 3 ] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] == Nomber == ''B. karteniana'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. tomentosa'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Cora (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=191432 Bursera karsteniana''], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> Papiamento name Palu di Sia Kòrá (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di sia blanku Valid name Bursera karsteniana Engl. == Distribucion y habitat == Bursera karsteniana ta wordo haya predominantemente den Caribe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> A distinct species commonly known by local names such as Palu di Sia Kòrá in Papiamento. It is often found in the dry forests and vegetation of the Leeward Antilles.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Familie1_2026.html Bursera karsteniana], severens.net</ref> == Descripcion == E especie ta un palo grandi di 4-5 meter halto. E tronkon tin un kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè. E blachinan ta plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria: Flora]] [[:Kategoria: Islanan ABC]] Palu di sia (B,C), Palu di siya (A) - Esakinan ta matanan di e género Bursera. Na Papiamentu nos tin e palu di sia kòrá (Bursera simaruba) i e palu di sia blanku (Bursera karsteniana). Na Ingles Bursera simaruba ta wordo yama Gumbo-limbo, Copperwood of awendia tambe mata turistico. Sia ta nifiká asiento òf sèl. Pues “palu di sia” lo tradusí literalmente komo “palu di sèl” òf “palu di palu di sèl”. Riba e islanan di Aruba, Curaçao i Boneiru ántes tabata usa e palu di e palunan aki pa traha sèl, spesialmente esnan pa buriku. Riba e islanan aki tin un di tres espesie di Bursera; Bursera tomentosa. E palu aki por lo general ta mas chikitu i su stam i ramanan no ta asina diki; ta asina ménos probabel ku e tabata wòrdu usá pa traha sèl. Na Aruba Bursera tomentosa ta wordo yama palu di siya dushi (ortografia Arubano Papiamento), na Curaçao y Bonaire generalmente e ta wordo yama takamahak. Na Boneiru tambe ta usa e nòmber “palu di sia djaka”.<ref>Gerard van Buurt, [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf ''Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language''], April 2015</ref> , pèrdè blachi, 4-5(-10) meter altu. Raisnan: Stengelnan: Stam te 80 sèntimeter den promedio; kaska di palu shinishi-kòrá te shinishi, tin bia kòrá-bèrdè, lombrá, lizu; ramanan lateral grandi i hopi bia birá; ramanan chikí lateral pelon o ku masha poko kabèi lana, e kabèinan hel te kòrá-maron; ramanan chikí lateral tapá ku sikatris, forma di kurason, di e base di stèlchi di blachinan kai afó i ku poronan di kòrki, hel. Blachinan: E blachinan plamá, kompakto na otro na e fin di e ramanan, komponé, un bia nòms pluma, tin bia singular, usualmentu ku 3-5(-7-9) blachinan parti; blachinan parti di kueru, tòp di blachi di blachinan parti puntá largu, base di blachi di blachinan parti skèins, rondó te forma di kurason inverso, bèrdè te bèrdè skur, banda di ariba lombrá, rant di blachi di blachinan parti enté; blachinan parti rondó di webu o anchu largu- rondó di webu, 5-10 x 3-6 sèntimeter; stèlchinan chikitu di blachi partí mashá kòrtiku te ousente; stèlchi di blachi te 10 sèntimeter largu, e base tin bia hel. Flornan: Konstrukshon di flor un pluma chikitu, na fin di ramanan o pará den e skèr di blachi, flornan úniseksual o bíseksual; e maskulino te 30 sèntimeter largu, e femenino te 10 sèntimeter largu; blachi di protekshon rondó di webu, tòp puntá largu, 1 x 0.7 milimeter; blachinan di protekshon chikitu menos anto 0.5 milimeter largu; Frutanan: Fruta ku 1 simia; fruta kasi forma di bòl, base i tòp puntá largu, 3-angular, kòrá-maron te maron skur, 8-13 x 7-9 milimeter, habri ku 3 klèp, forma di lèns- rondó di webu, ros te blanku, ku un pilá blanku permanente di mas o menos 2 milimeter largu na e stèlchi di flor chikitu.<ref>https://www.severens.net/Soorten_2026/SpeciesB_2026/BursKars_2026/Beschrijving1_2026.html ''Bursera karsteniana''], severens.net</ref> ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Blanco | alias = | imagen = Bursera tomentosa.jpg | descripcion = '''' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = | especie = ''B. tomentosa'' }} '''Pal'i Siya Blanco''' (''Bursera tomentosa'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. tomentosa'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. simaruba'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. Papiamento name Pal'i Siya Blanco (Aruba)<ref>https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189516&cat=CTAB_NAMES# ''Bursera tomentosa''</ref> Papiamento name Palu di Sia Blanku (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Dushi (Curaçao) Papiamento name Palu di siya dushi (Aruba) Papiamento name Palu di sia djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di Sia Machu Valid name Bursera tomentosa (Jacq.) Triana & Planch. == Distribucion y habitat == E especie ta wordo haya predominantemente den Karibe Hulandes (Aruba, Boneiru, Kòrsou). Konosí lokalmente ku nòmbernan papiamentu manera Pal’i Siya Cora, e ta un palu òf palu spesialisá pa habitatnan tropikal, seku.<ref name=:"0"/> == Descripcion == [[File:Plantarum indigenarum et exoticarum icones ad vivum coloratae, oder, Sammlung nach der Natur gemalter Abbildungen inn- und ausländlischer Pflanzen, für Liebhaber und Beflissene der Botanik (14250148003).jpg|thumb|left|125px|Detaye di ''B. tormentosa'']] Un palu ku un troncon liso y cu mayoria biaha un casca di color cla. E blachinan cu cabey suave ta 3-6 cm largo i 2-4 cm hancho; e petiolo ta distintamente ku ala. E flornan chikitu blanku ta areglá den gruponan chikitu; nan tin un kaliks peludo ku 4 djente, 4 pétalo peludo, i 8 stamen. E fruta ta mas o ménos 7 mm di tamaño.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera tomentosa|year=november 1964|pages=98}} </ref> {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Pal'i Siya Dushi | alias = Takamahak | imagen = Bursera simaruba 2zz.jpg | descripcion = Blachi | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Magnoliopsida'' | orden = ''Sapindales'' | famia = '' Burseraceae'' | genero = '''Bursera''' | autor = Jacq. | fecha = | sinonimo = * ''Bursera bonairensis'' Bolaingh | especie = ''B. simaruba'' }} '''Pal'i Siya Dushi''' (''Bursera simaruba'') ta un [[espesie|especie]] di mata di flor cu ta pertenece na e famia Burseraceae. El a wordo describi pa prome biaha na ... dor di ..... == Nomber == ''B. simaruba'' ta un di e tres especie di Bursera cu, hunto cu ''B. tomentosa'' y ''B. karteniana'', ta presente den naturalesa salvahe di [[Islanan ABC]]. E nomber uza pa e especienan aki ta wordo hopi biaha intercambia. na [[ingles]]: Gumbo-limbo Papiamento name Tik-tak (Bonaire) Papiamento name Pal’i siya còrá Papiamento name Sia Blanku Papiamento name Palu di Sia Krus (Bonaire) Papiamento name Pal'i Siya Dushi (Aruba) Papiamento name Palu di Sia Djaka (Bonaire) Papiamento name Takamahak (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Palu di sia Kòrá Valid name Bursera simaruba (L.) Sarg. Synonym Bursera bonairensis Bold. Basionym Pistacia simaruba L. == Descripcion == Un palu grandi ku un tronkon liso i un kaska kòrá-bruin ku ta kita den slaknan fini. Riba e blachinan grandi, e parnan di blachi ta hopi espasiá; e blachinan ta 8-13 cm largu i 3.5-7 cm hanchu. E flornan blanku por tin 3 òf 5 pétalo i 6-8-9-10 stamen. E fruta ta kòrá-bruin, mas o ménos 12 mm largu, i triangular.<ref>{{cite book|author=Fr. M. Arnoldo|titel=Zakflora: wat in het wild groeit en bloeit op Curacao, Aruba en Bonaire|publisher=Natuurwetenschappelijke Werkgroeg Nederlandse Antillen|location=Korsou|chapter=Bursera bonairensis|year=november 1964|pages=97-98}} </ref> == Distribucion y habitat == [[File:Gumbo limbo - Bursera simaruba (13903855779).jpg|thumb|150px|left|Flor macho]] E espesie ta wòrdu hañá na Florida, Mexico, Sentro Amérika, Karibe, Guyana, Venezuela, nort di Brazil i Colombia.[2] E ta duna un resina elemi òf gomart, ku ta wòrdu usá pa traha vernis. Na Sentro Amérika, e resina ta wòrdu usá den medisina tradishonal. E blachinan por wòrdu usá komo un sustituto pa te. == Descripcion == Bursera simaruba ta un palu chikitu pa mediano ku ta krese te 30 meter haltu, ku un diameter di un meter òf ménos na 1.5 meter riba tera.[5] E kaska ta kòrá skur briante, i e blachinan ta spiral i piná ku 7-11 blachi, kada blachi hanchu oval, 4–10 cm largu i 2–5 cm hanchu.[6] Gumbo-limbo ta semi-semperberde.[7] (en.wiki) {{Appendix}} ----------------- {{Variante |a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = | alias = | imagen = Agave americana R01.jpg | descripcion = ''A. americana'' | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Magnoliophyta'' | clase = ''Liliopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = '''Agave''' | autor = | fecha = | sinonimo = }} '''Manzanilla''' (''Hippomane mancinella'') ta un palu/mata sumamente venenoso den e famia di spurge (Euphorbiaceae). E ta komun den Sentro Amérika i Karibe, inkluyendo Kòrsou, Boneiru, i Aruba. E nòmber manzanilla ta nifiká “apel chikitu” na spañó; e ta debe e nòmber aki na e aparensia di su fruta. -- palunan di Mansaliña. Ounke ku kasi tur kaminda ku tin e palunan aki na Westpunt tin bòrchinan indikando ku ta trata di fruta venenoso, <ref>https://vigilantekorsou.news/turista-ta-kome-mansalina-bira-basta-malu/</ref> ------------ '''''Agave sisalana''''' (antes ''agave rigida var. sisalana'') ta un [[espesie|especie]] di mata [[suculento]] cu ta pertenece na e [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1838 pa e medico y botanista Mericano Henry Perrine (1797-1840).<ref>{{Citeer boek|paginas=24-25|auteur=Bart A de Boer|jaar=1996|uitgever=Curaçao : Stichting Dierenbescherming Curaçao|plaats=Curaçao|hoofdstukurl=https://archive.org/details/nosmataipalunanc0000debo/page/24/mode/1up?q=kukuisa|hoofdstuk=Pita, Kuk'i indjan, Kukuisa|titel=Nos mata-i palunan : Curaçao, Bonaire, Aruba}}</ref> E ta un mata di fibra importante. == Distribucion natural y cultivacion mundial == E especie ta nativo di peninsula di Yucatan na [[México|Mexico]], caminda e ta conoci localmente como ''henequén''.<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> E nomber “sisalana” ta bini di Sisal, un pueblo na costa di Yucatan for di unda e fibra tabata wordo exporta mundialmente. E especie ta crece den suelo semi-arido. Pa mas di 8.000 aña, e pueblonan Azteca y Maya di Mexico ta uza e fibranan di ''A. sisalana'' pa traha hilo, cuerde, tela simpel y reda di piska.<ref>https://web.archive.org/web/20151122011519/http://www.bergianska.se/om-oss/press-media-och-nyheter/nyheter/sisalfibrer-anv%C3%A4nds-mest-till-rep-och-sn%C3%B6ren-1.171914 Sisal fibers are most commonly used for ropes and cords.], bergianska.se (22 di april 2014)</ref> Na principio di [[siglo 20]], e especie a wordo introduci den hopi pais tropical y subtropical, entre otro, Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], [[Israel]], Florida y Caribe. Despues e cultivo a bira importante na [[Brasil|Brazil]], [[Tanzania]] y [[Kenia]], cu awendia ta e paisnan productor y exportador mas grandi di sisal na mundo.<ref>[https://www.fao.org/economic/futurefibres/fibres/sisal/en/ Sisal], FAO</ref> == Descripcion == E ta un especie monocarpico: e mata ta floria solamente un biaha den nan bida y despues ta muri. E tin un stam di 40-100 cm; rozet di 1.5 pa 2 m di diameter, cu rama. E blachinan ta largo, 60-150 cm di largura y 2.5-9 cm di hanchura, normalmente di color berde briyante. Su randnan tin poco djente chikito y su lomba ta maron scur te na e punta. E flor, di color berde-geel, ta aparece riba un stengel halto di 5–6 meter cu hopi ramo. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-,15 (-25), den e mitar ariba di e scape. E flor ta 4-6.5 cm, color berde-geel. E mata ta monocárpico, ku ta nifiká ku el a floria solamente un biaha den su bida, despues di kua el ta muri. E tin un stam di 40–100 cm y un rozet di 1.5–2 m di diámetro. Blachinan ta largo, ensiforme, 60–150 cm di longitud y 2.5–9 cm di ancho, di koló bèrdè briante, a bes ku un tinu glaucoso. Margenan ta casi sin djente, ku lomba maron escuro den e punta. E flor, di koló berde-hel, ta aparesé den un panikla alto di 5–6 meter ku hopi ramita y bulbil (pequeño brot). == Uzo == E cultivo di ''A. sisalana'' ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo procesa specialmente pa traha cuerde, cabuya, saco, tela y mat. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> E kultivo di A. sisalana ta dirigí principalmente na e produccion di fibra natural for di e blachinan. Despues di korta, nan ta pasa e blachinan den makina di decorticacion pa separá e fibra for di e pulpa. Na promedio, 1.000 blachi ta duna rond di 18 kilogram di fibra sekó.[3] E fibra ta fuerte, duradero y resistí agua salá, y por eso ta uza pa traha cuerde, cabuya, saco, tapete, y material di amarra pa barko. Den siglo 20, sisal tabata un di e produkto agrikultural mas eksportá den hopi pais tropikal, antes ku fibra sintétiko substituí gran parti di su uzo industrial. == Cultivo den Caribe Hulandes == Rond di comienso di siglo 20 ''A. sisalana'' a wordo introduci na e [[islanan ABC]]. Aki e especie tabata crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Na [[Kòrsou|Corsou]] tabata yama e especie 'huncu' y na Aruba 'cucuisa'. Sinembargo den uso general, e palabra cucuisa tabata referi na e mata ''[[A. karatto]]''.[7] Na [[Kòrsou|Corsou]], el a bira un cultura agriculo nobo. Na plantashi Mount Pleasant cu un superficie di 200 hectar na Malpais,<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di e especie pa prona Aruba duccion di sisal y hasta a establece un fabrica ekipa cu machin. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Na Aruba, e parti abou blanco di e blachinan di ''A. sisalana'' tabata wordo fermenta cu rom blanco puro y uza como ingrediente pa traha likeur di [[cucui]].<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Antepasadonan tabata referi na e especie como cucuisa, mientras tabata comun tambe pa uza cucuisa pa indica e especie ''A. karatto''.<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> -- Rond di kuminsamentu di siglo 20, Agave sisalana a wòrdu introducí den e islanan ABC. E mata a demonstra ku e ta prosperá bon den suelo di kalichi. Na Curaçao, e kultivo di sisal a bira un eksperimento agrikultural nobo. Na plantashi Mount Pleasant na Malpais, ku un superficie di 200 hectar, tabatin un fabríka ku makina pa prosesá fibra.[4] Sinembargo, e produccion no a resultá rentabel y eventualmente a para despues di algun aña.[5][3] Na Aruba, e parti blanco di bou di e blachinan tabata fermentá ku rom blanco y sirbí komo ingrediente pa traha likeur di cucui.[6] Den uso popular, e mata tabata yama cucuisa, i den algun lugá tabata meskla ku e nomber di Agave karatto.[7] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] ------ Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna[1] -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Nomber == E nomber di e especie ta referí na e ciudad portuario di Sisal na e costa nort di Yucatan, [[México|Mexico]].<ref>Sterling Evans: ''Dependent Harvests: Grain Production on the American and Canadian Plains and the Double Dependency with Mexico, 1880–1950''. In: ''Agricultural History''. Band 80, Nummer 1, 2006, S. 40, {{JSTOR|3745103}}.</ref> Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen. ---- E orígen eksakto di e espesie aki no ta konosí. El a wNa cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] E por a originá den e provinsia mehikano di Chiapas.<ref name="FM">''Flora Mesoamericana''. ([{{Tropicos|ID=50183169|WissName=Agave sisalana|ProjektID=3|Linktext=nein}} online]), Zugriff am 26. Juni 2008.</ref> E mata ta nativo di Yucatán, Mexico, i a risibí su nòmber pasobra e haf for di kua e tabata manda pa mundu ta yama Sisal. Durante e tempu di flor di e agroindustria henequen na Yucatán, e haf aki tabata e haf prinsipal, awor remplasá pa e haf di Progreso. Na Yucatán i Mexico, e ta wòrdu yamá henequen, ounke e por ta diferente variedat tambe (Agave sisalana i Agave fourcroydes). El a kontribuí na e gran rikesa di Yucatán i su kapital, Mérida, den e promé añanan di siglo 20, ounke e rikesa aki tabata konsentrá den algun famia. Na cuminsamentu di [[siglo 20]], e cultivo a wordo introduci tambe pa Florida, Caribe incluso [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Corsou]], Israel y algun pais africano, manera Kenia y Tanzania. Finalmente, cultivo a wòrdu establesé na Brazil, cu aktualmente ta e produktor i eksportadó di mas grandi na mundu.[3] ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. Te ku 8.000 aña pasá, e Aztekanan i Mayanonan tabata usa e fibranan di e mata di sisal pa traha hilo, kòrda, tela simpel i reda di piska. [ 2 ] == Descripcion == E ta un espesie monokarpiko; ku stam di 40-100 cm òf acaule; rosetanan di 1.5 pa 2 m di diameter, ku rama. Blachinan 60-150 x 2.5 pa 5 (-9) cm, ensiforme, e hóben glaukoso, ku poko djente chikitu, normalmente bèrdè briante i sin djente na madures; lomba 2-2.5 cm, kóniko pa subulado, maron skur, no-dekurente, algu ranura na e base, rondoná na e superfisie superior; margennan no ta kachó. Panicle 5-6 m, bulbilifero, brakteado, elipsoide; ramanan 10-15 (-25), den e mitar ariba di e scape. Flornan 4-6.5 cm, berde-hel; tepalnan 17-18 x 5-6 mm, igual, lineal-lanceola; Filamentonan 50-60 mm, hinká riba e mitar di e tubo; anteranan 23-25 ​​mm; ovario 15-25 x 8-9 mm. Kapsula i simia generalmente no ta desaroyá.[2] E palabra ''cucuisa'' (ortografia bieu: kukwisa) a origina for di e likeur di [[cucui]] cu ta uza ''a. sisalana'' como ingrediente.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|titel=Cultura Di Aruba Y Su Tradicion Di Dande|bezochtdatum=2025-04-22|datum=2009-12-30|uitgever=Diario|archiefurl=https://web.archive.org/web/20190720125623/https://www.diario.aw/2009/12/cultura-di-aruba-y-su-tradicion-di-dande/|archiefdatum=2019-07-20|dodeurl=ja|via=web.archive.org|citaat=Tabatin di nos antepasadonan cu ta usa e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa)}}</ref> Nombernan alternativo ta encera ''huncu'' of ''sisal.''<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010463018:mpeg21:a0088|titel=Alcohol|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1966-09-17|uitgever=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|taal=nl|via=delpher.nl}}</ref><ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010462793:mpeg21:a0118|titel=SAMBUMBU|bezochtdatum=2025-04-22|auteur=Paul Brenneker|datum=1969-12-20|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij}}</ref> Ademas, ''cucuisa'' tambe por referi na e especie ''agave karatto.''<ref>{{Citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=177349|titel=Agave ''Agave karlatto''|bezochtdatum=2025-04-22|werk=dutchcaribbeanspecies.org}}</ref> == Distribucion y uzo == ''A. sisalana'' ta originalmente di [[Amérika Sentral|Centro America]], y a wordo introduci, entre otro, na Oost-Africa, [[Sri Lanka]], [[Indonesia]], y [[Israel]]. E cultivo ta dirigi principalmente na obtene fibra for di e blachinan, cu ta wordo uza pa produccion di cabuya. ''A. sisalana'' ta crece miho riba suelo di [[Piedra di kalki|calichi]]. Un promedio di 1.000 blachi ta produci rond di 40 liber (18 kilogram) di fibra.<ref name=":0" /> Antes, na Malpais (plantashi Mount Pleasant),<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010280307:mpeg21:a0005|titel=Landbouw|bezochtdatum=2025-04-22|datum=1913-11-15|werk=Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden|uitgever=NV Paulus Drukkerij|via=delpher.nl|citaat=Op de terreinen van de „Eerste Sisal-Cultuur Maatschappij" van de plantage „Malpais" (Mount Pleasant) zijn,}}</ref> [[Kòrsou|Corsou]] tambe tabatin cultivacion di ''A. sisalana'' y hasta a establece un fabrica. Sinembargo, produccion a fracasa y a termina despues di algun tempo.<ref>{{Citeer boek|hoofdstuk=Plantenbeschrijvingen: Agavaceae|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-PLANTEN-1967/page/46/mode/1up|titel=Handleiding tot het gebruik van inheemse en ingevoerde planten op Aruba, Bonaire en Curaçao|auteur=Arnolodo N Broeders|jaar=1967|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|pagina=46}}</ref><ref name=":0" /> Un bebida tradicional Mexicano conoci como ''pulque'' ta wordo extrae for di ''A. sisalana''. Pa logra esaki, e stam di flor ta wordo corta na un cierto haltura, unda e djus ta wordo acumula. E rendimento ta mas o menos 5 pa 6 liter pa dia.<ref name=":0">{{Citeer boek|paginas=127-128|titel=Buniteza den Secura|hoofdstuk=Kalkheuvels|hoofdstukurl=https://archive.org/details/BNA-DIG-ARNOLDO-SECURA-1969/page/123/mode/1up|jaar=1969|bezochtdatum=2025-04-22|uitgever=Boekhandel St. Augustinus|plaats=Curaçao|auteur=Arnoldo N Broeders}}</ref> {{multiple image | image1 = KITLV A204 - Kweekbedden van sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 35015.tiff | caption1 = Cultivacion di sisal na empresa di Mount Pleasant na Corsou. | image2 = KITLV A204 - Gedroogde sisal op onderneming Mount Pleasant te Curaçao, KITLV 75887.tiff | caption2 = Sisal seco na Mount Pleasant na Corsou | align = center }} {{Appendix}} Tabatin di nos antepasadonan cu ta uza e siguiente ingredientenan pa traha coecoei (cucui): e parti abao blanco di e blachinan di mata di agave (Agave sisalana, tin hende ta yame cucuisa) fermenta cu rom blanco puro y pa e color cora ta uza fruta di tuna<ref>https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2020-12-07/page/n8/mode/1up?q=agave+sisalana Tradicion di dande revisa], BDA (7 di december 2020)</ref> -- Rond di cambio di siglo, sisal a bira e cultura agricola nobo pa e colonia di Curacao. Plantage Mount Pleasance - 200 hectar beplant met agave sisalana voor de sisalcultuur. Eerste twee decennia van 20ste eeuw op Curacao sisalcultuur - met machine ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave cocui | alias = | imagen = Agavecocui.jpg | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. cocui | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave cocui''' ta un [[espesie|especie]] di pita of cuco di indjan (agave), cu ta pertenece na [[Famia (biologia)|famia]] Asparagaceae. sv.wiki: Agave cocui [ 1 ] is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave cocui is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] de.wiki:Cocui di agave ta krese den rosetanan individual. Su blachinan konkavo inicialmente glaukoso, ampliamente lanceolá, ku ranura, profundamente i tin bia arku pronto ta bira bèrdè i briante. Nan ta skerpi punta òf un poko koniko. E blachi di blachi ta 100 pa 120 centimeter (rara vez 80 pa 140 centimeter) largo y mas o menos 30 centimeter hancho. E rand di e blachi ta konkávo. Na e margen aki tin djentenan marginal kòrá-kastanja-bruin, di 2.5 pa 6 milimeter largu, ku por lo general ta 1 pa 2 sentimeter for di otro. E djentenan marginal ta generalmente kurvá bai ariba serka di e punta di e blachi i bai abou den direkshon di e base di e blachi. Nan ta triangular konik òf ta surgi for di un base den forma di kresente riba proyekshonnan bèrdè òf ku ta bira duru den transkurso di tempu. E lomba terminal di tres rand kòrá-bruin, liso, kóniko ta snuif poko bou di su sentro i tin randnan ku ta bira paden den direkshon di e base. E ta 12 pa 20 milimeter (rara bes 10 pa 30 milimeter) largu. E lomba terminal, ku ta kore bai abou, ta hinka den e tehido di blachi bèrdè na e parti patras. ----------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = Agave vivipara | alias = | imagen = Starr 071024-0211 Agave vivipara.jpg | descripcion = | status = EN ? | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 | species = A. vivipara | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = * ''A. augustifolia'' }} '''Agave vivipara''' (tambe ''A. augustifolia'') ta un [[espesie|especie]] di mata di e [[Famia (biologia)|famia]] di Asparagaceae. == Etimologia == Papiamento name Kuki di Indjan (Bonaire, Curaçao) Papiamento name Tekla (Curaçao) Papiamento name Cuco di Indjan (Aruba) Valid name Agave vivipara L. Synonym Agave angustifolia Haw. == Distribucion == , nativo di Amérika Sentral. [ 2 ] Endemico na Islanan ABC. de.wiki:It is the most widespread species in the subfamily Agaveaceae ( Agavoideae ) . == Deskripshon == E ta un espesie chikí. E tin blachinan punta, bèrdè skur ku un liña blanku fini kantu di e margen. Konservashon E Lista Kòrá di IUCN ta klasifiká Agave vivipara komo un espesie vulnerabel. [ 1 ] Usonan E ta wòrdu usá pa produsí mescal (un likor mehikano) [ 3 ] , i tambe komo un mata ornamental. Agave vivipara L. is a plant ofthe Asparagaceae family , native to Central America . [ 2 ] Description It is a small species. It has pointed, dark green leaves with a thin white line along the margin. Conservation The IUCN Red List classifies Agave vivipara as a vulnerable species . [ 1 ] Uses It is used to produce mescal (a Mexican liquor) [ 3 ] , and also as an ornamental plant. --------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = c | tipo = mata | nomber = Agave boldinghiana/A. vivipara interchangeable | alias = | imagen = | descripcion = | status = | reino = ''[[Mata|Plantae]]'' | division= ''Tracheophyta'' | clase = ''Spermatopsida'' | orden = ''Asparagales'' | famia = ''Asparagaceae'' | genero = ''Agave'' | autor = Trel. | fecha = 1913 | species = A. boldinghiana | imagen2 = | descripcion2= | sinonimo = }} '''Agave boldinghiana''' [ 1 ] Agave boldinghiana [1] ta un [[espesie]] di mata di asparagus deskribí pa William Trelease. Agave boldinghiana ta den e género Agave i e famia Asparagaceae. [2] [3] No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida. [ 2 ] Agave boldinghiana is widespread on the Leeward Islands of Aruba , Bonaire and Curaçao . The first description by William Trelease was published in 1913. [ 1 ] * endemico na Korsou i Boneiru sv.wiki: is a species of asparagus plant described by William Trelease . Agave boldinghiana is in the genus Agave and the family Asparagaceae . [ 2 ] [ 3 ] No subspecies are listed in the Catalogue of Life . [ 2 ] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] [[:Kategoria:Mata endemico di Aruba]] ------------ {{Taxobox| variante = a | tipo=mata | status = LC | fuente status = 2011 | nomber = ''Melocactus stramineus'' | imagen= | descripcion=''Melocactus stramineus'' | reino= [[Matanan|Plantae]] | division= [[Embryophyta]] | clase= [[Spermatopsida]] | orden= [[Caryophyllales]] | famia= [[Cadushi (famia)|Cactaceae]] | genero = ''[[Melocactus]]'' | taxon= [[Espesie|Especie]] | c-nomber= ''Melocactus stramineus'' | autor= Suringar | fecha= 1886 | imagen2= | descripcion2 = |sinonimo= }} '''Melocactus stramineus''' ta un [[espesie|especie]] di mata cu flor di e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae. E nomber specifico stramineus ta bini di [[Latin]], cu ta nifica ‘geel-straw’ (straw yellow), i ta referí na e spina di e especie. [ 1 ] El a wordo describi na 1886 pa e botanico Hulandes Willem Frederik Reinier Suringar. [ 2 ] espesie di datu di e género Melocactus ku ta konstitui pa mas òf menos 30 pa 40 espesie.?? == Descripcion == ''M. stramineus'' ta crece cu brote mediano pa bèrdè skur pa gris- glaukoso, sfériko te kòrtiku silíndriko deprimí ku ta yega haltura di 15 pa 18 sentimeter ku diameternan di 9.5 pa 25 centimeter. Tin dies pa 18 ribchi ku rand un poko skèrpi, rekto òf un poko tuberkulá. E spina gris òf kòrá-bruin pa maron tin bia ta bira pretu ku edat. Apenas nan ta distinguibel den spinanan sentral i radial. E un pa kuater spina sentral ta 3 pa 4 sentimeter largu. E sinku pa diesdos spina radial ta 3 pa 4.5 sentimeter largu. Esunnan mas abou di esakinan ta esunnan mas largu. E cephalium, ku ta konsistí di numeroso borchi kòrá briante te kòrá-bruin, ta krese te 12.7 sentimeter haltu i tin un diameter di 8 centimeter. E ta por lo ménos mes hanchu ku mitar di e diameter di e mata. E flornan, cu ta sali for di e sefalio, tin un diameter di 1 pa 1.4 cm. E frutanan cora-magenta ta 3 pa 3.4 cm largu. == Distribucion == E especie ta hopi plama na [[Aruba]]. E espesie ta lista komo “ Peliger di Extinshon (EN) ” riba e Lista Kòrá di Especienan Menasá di IUCN. [ 4 ] No tin subespecie registra den "Catalogue of Life".[5] == Mira tambe == * [[Matanan protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Aruba]] Melocactus stramineus is widespread in Aruba . It was first described in 1886 by Willem Frederik Reinier Suringar . [ 2 ] A nomenclatural synonym is Melocactus macracanthos subsp. stramineus (Suringar) Guiggi (2010). [ 3 ] The species is listed as “ Endangered (EN) ” on the IUCN Red List of Threatened Species . [ 4 ] -------------------------- {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =162540437|titulo=Pereskia guamacho}} {{References}} ;Lista di fuente * {{cite journal |last=Griffiths |first=Howard |title=Ecophysiology of Pereskia guamacho, a cactus with leaves |journal=Annals of Botany |volume=98 |issue=5 |year=2006 |pages=1061–1070 |doi=10.1093/aob/mcl188 |pmid=17080640}} }} [[:Kategoria:Flora]] [[:Kategoria:Islanan ABC]] ----------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | tipo = mata | nomber = ''Pilosocereus lanuginosus'' | alias = breba di pushi (Aruba); kadushi di pushi (Boneiro/Corsou) | exhibi titulo = cursivo | imagen= | descripcion= | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = | clase = [[Tracheophyta]] | orden = [[Poales]] | famia= [[Cactaceae]] | genero = ''Pilosocereus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1753 }} '''''Pilosocereus lanuginosus''''' ta un [[espesie|especie]] di mata den e [[Famia (biologia)|famia]] Cactaceae.[2][3] E prome descripcion a wordo publica na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species plantarum''.[4] == Descripcion == E especie ta crese manera un palo y ta rama for di un solo troncon, alkansando te cu 10 meter di haltura. E brotenan drechi ta inicialmente fuertemente blou, despues ta bira blou-bèrdè y glas y tin un diameter di 6 pa 10 cm. Normalmente tin 9 pa 13 ribchi, cu tin ranuranan transversal. Esun ku tabata pretu na promé instante cu spina còrá despues ta bira gris of geel. Algun spina central ta claramente mas largo cu otro y ta dirigi pabou. Un 9 pa 15 spina radial ta 10 pa 20 mm largo. E parti di flor di e brote ta cla i ta consisti di dos pa tres ribchi. For di e areolnan ta sali spina y un lana blanco pa maron cla, 2 pa 3 cm largo. E flornan blanco den forma di klok ta 6 pa 7.5 cm largo y por yega un diameter di te cu 4 cm. E frutanan lila-cora ta sferico y plat. Nan por crese te na un diameter di 3 pa 3.5 cm y tin un carne masomenos color lila. == Distribucion == Pilosocereus lanuginosus ta presente den Caribe y den e parti nort di continente [[Sur Amérika|Sur America]]. E ta un especie nativo riba e [[islanan ABC]]. E ta wordo yama kadushi (di) pushi na [[Boneiru|Boneiro]] y [[Kòrsou|Corsou]] y breba di pushi na [[Aruba]], unda e especie tambe ta proteha pa ley. Otro nombernan uza ta cadushi Spaño, foño y funfun.[5] == Etimologia y taxonomia == Ronald Stewart Byles y Gordon Douglas Rowley a clasifica e especie den e genero ''Pilosocereus'' na 1957.[6] E epíteto specifico ''lanuginosus'' ta nifica ‘pelu di lana, lana cortico, suave’. No tin subespecie riba lista den e Katalogo di Bida.[7] --------------- {{Taxobox | variante = c | tipo = mata | nomber = Palo di Boneiro | imagen = | descripcion = | reino = ''[[Matanan|Plantae]]'' | division = Tracheopyta | clase = | orden = Malpighiales | famia = ''[[Salicaceae]]'' | genero = ''Casearia'' | subfamia = | autor = ([[August Grisebach|Griseb.]]) [[August Grisebach|Griseb.]] ex [[Charles Wright (botanicus)|C.Wright]] | fecha = | species = tremula | imagen2= | descripcion2= }} '''Palo di Boneiro''' (''Casearia tremula'', na [[ingles]]: ''yellowwood'' i [[hulandes]]: ''geelhout'') ta un especie di mata chikito cu ta wordo haya den Caribe y Sur America. E ta un espesie nativo di e [[Islanan ABC]]. Na Boneiru i Aruba e ta wòrdu yamá palu di Bonaire i na Curaçao kenepa spirito.[1] E palu ta produsí frutanan ku ta parse apel chikí. Ora nan ta madurá nan ta bula habri i e simianan ta sali. Promé ku e frutanan kibra habri, e amazona ku ala hel (Amazona barbadensis) por kome nan. Nan no ta adekuá pa konsumo humano. Casearia tremula [1] ta un espesie di mata di willow deskribí pa promé biaha pa August Heinrich Rudolf Grisebach i ku a haña su nòmber aktual pa August Heinrich Rudolf Grisebach i John Wright. Casearia tremula ta parti di e género Casearia i e famia di willow. No tin subespesie lista den e Katalogo di Bida.<ref name = "COL">{{citeer web|url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2014/details/species/id/16754869|titel= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2014 Annual Checklist.|hämtdatum= 26 May 2014 |författare= Roskov Y., Kunze T., Orrell T., Abucay L., Paglinawan L., Culham A., Bailly N., Kirk P., Bourgoin T., Baillargeon G., Decock W., De Wever A., Didžiulis V. (ed)|datum= 2014|verk= |utgivare=Species 2000: Reading, UK.}}</ref> --------- == Mesa di kwihi == Sr. Zacharias Kelly di Savaneta tabata e pionero den trahamento di mesa di kwihi. Despues el a uni su mes na Sr. Jaco Henriquez cu a nace dia 14 di januari 1928, kende tabata traha boto crioyo. Nan tabata traha den un cas cu tabata pertenece originalmente na Francisco Vicente (Chento) Thijsen, casa di Abellona v/d Linden, esta Savaneta 196, net pariba di Sra. Chindy de Kort. Chento, e tempo ey, a ofrece e cas na benta na Sr. Debaristo Thijsen, pero ta Jaco a cumpr'e. Aki Jaco a establece un shop di carpinte.<ref>Adolf (Dufi) Kock, ''Historia di Savaneta'', Interprint Aruba, pag. 78-79</ref> Jaco, e tempo ey, tabata traha pa e contratista Badger den Lago. El a conoce un Americano cu yama MacDonald. Dia MacDonald a termina na Lago, e tabata bisa Jaco cu e kier hiba algo di cultura di Aruba hunto cu ne. Jaco a pensa ta kico e por traha p'e? Un dia e tabata wak un mata di kwihi y el a dicidi di corta e stam y purba traha un mesa pa e regala MacDonald. Den cas di Sili Thijsen cu tabata bou construccion ainda, nan a hiba e troncon. Nan a clab'e pa sigur'e bon y cu un ranza grandi (un zaag grandi cu un hende cada banda ta tene pa corta palo), nan a partie den dos pida. Ora di bay schaaf e, Jaco a dicidi di traha un "chapi" (un pida hero den e forma di e letter "S" mula riba mashin). Riba un motor di 220V, el a pone e chapi na un shaft y asina nan a bin schaaf e palonan. Despues nan a cap e kita tur su mahosnan, coba e bastronan for di e troncon. Pa e pianan, nan a uza palo di wayaca y kwihi. Dos di nos grandinan cu tabata yuda Jaco tabata Nicasio Noguera y Humberto de Cuba. Sr. Juan de Cuba, miho conoci como Juan di Maria, tabata traha cu Jaco y despues e mes a lanta su negoshi pa traha e mesanan, cu despues su yiu Roque a keda cu ne. Chimbo Thijsen y su ruman, Sili, tambe a traha dos aña cu Jaco y Sili tabata spuit e mesanan cu lacquer. Jaco tabata bende 100 mesa pa luna cu local y turista. Jaco a muri dia 9 di october 2007. Despues ta Chona Henriquez a keda cu e negoshi. Pero despues cu esaki a cera, Chona a bende e cas cu Sr. Charlie Jr. di Charlie's Bar. Otro cu tabata traha na Lago cu tabata dedica su tempo liber na trahamento di mesa di kwihi of brazil tabata Sr. Mario (Mai) Alberts. Fuera di esey nan tabata traha diferente otro artefacto cu tabata hopi bendi cu tanto local como turista. E tabata un trabou masha duro di ora bo bay den mondi busca e tronconnan grandi ey te ora bo yega na e producto final. Segun mi tin entendi, no ta traha mesa di kwihi mas pa motibo cu no ta permiti pa uza e matanan di kwihi mas. Esaki indudablemente lo caba cu nos medio ambiente. Pero ainda tin algun hende ta traha algun articulo chikito, manera plakkaat, trofeo, etc. -------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Cadushi di colebra''' o '''Kadushi di kolebra''' (''Acanthocereus tetragonus'') ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den ''Species Plantarum''. Na 1938 [[Pieter Wagenaar Hummelinck]] a pone e especie den e genero Acanthocereus.<ref>P. Wagenaar Hummelinck: ''Over Cereus repandus, Cephalocereus lanuginosus, Lemaireocereus griseus en Acanthocereus tetragonus.'' In: ''Succulenta.'' Band 20, Nummer 11, 1938, S. 165 ([https://www.cactuspro.com/biblio_fichiers/pdf/Succulenta/Succulenta_1938.pdf online]).</ref> Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768). == Distribucion y habitat == E ta un especie nativo di estadonan [[Teksas|Texas]] i [[Florida]] na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], [[Mexico]], [[Amérika Sentral|Centro America]], [[Colombia]], [[Venezuela]] y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental, == Taxonomia == E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra [[griego]] tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189519&cat=163 Acanthocereun tetragonus]</ref> == Descripcion == E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo. Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4 == Literatura == * Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen. en.wiki:''Acanthocereus tetragonus'' ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo. de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.<ref>{{cite book|author=Griffiths, Mark, 1963-|title=Index of garden plants|uitgever=Timber Press|datum=1994|isbn=0-88192-246-3|isbn2=978-0-88192-246-2|isbn3=0-333-59149-6|oclc=30718536|lire en ligne=https://www.worldcat.org/oclc/30718536|consulté le=2021-01-23}}</ref>. {{Appendix}} en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] -------------------------- * ''[[opuntia wentiana]]''=[[tuna]] *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Bushi|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) *[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) * Jathrophia = seida * ''Cordia curassavica''=basora preto; ===Flora den Caribe Hulandes=== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> *[[Acanthocereus tetragonus]] '''cadushi di culebra''' ([[:en:Acanthocereus tetragonus|en]] / [[:es:Acanthocereus tetragonus|es]]) *[[Cuco di indjan|Agave arubensis]] ([[:sv:Agave arubensis|sv]]) *[[Agave rutteniae]] ([[:sv:Agave rutteniae|sv]]) *''[[Bourreria succulenta]]'' '''Mata di yuana''' *[[Brassavola cucullata]] ([[:en:Brassavola cucullata|en]] / [[:es:Brassavola cucullata|es]]) (https://www.dcnanature.org/small-island-survival/) *[[Bromelia humilis]] ([[:en:Bromelia humilis|en]] / [[:fr:Bromelia humilis|fr]]) *[[Bursera karsteniana]] '''Palu di siya blanco''' ([[:sv:Bursera karsteniana|sv]]) *[[Bursera simaruba]] '''Palu di siya cora''' ([[:de:Bursera simaruba|de]] / [[:fr:Bursera simaruba|fr]]) *[[Bursera tomentosa]] ([[:es:Bursera tomentosa|es]] / [[:sv:Bursera tomentosa|sv]]) *[[Cakile lanceolata]] ([[:sv:Cakile lanceolata|sv]]) (AUA - BON - SSS) *[[Canavalia rosea]] '''bonchi di lama''' ([[:es:Canavalia rosea|es]] / [[:fr:Canavalia rosea|fr]]) (AUA - SSS) *''[[Capparis indica]]'' '''Huliba macho''' *[[Beishi di yuana|Celtis iguanaea]] '''beishi di yuana''' ([[:en:Celtis iguanaea|en]] / [[:es:Celtis iguanaea|es]]) (ABC-SSS) *''[[Cordia cylindrostachya]]'' *''[[Croton flavens]]'' ('''Walishali-wilde salie''') *[[Cynophalla flexuosa]] ([[:en:Cynophalla flexuosa|en]] / [[:es:Cynophalla flexuosa|es]]) (ABC-SSS) *[[Castela erecta]] ([[:sv:Castela erecta|sv]]) - Aruba, Curacao *[[Clusia rosea]] ([[:es:Clusia rosea|es]] / [[:sv:Clusia rosea|sv]]) *[[Erythrina velutina]] ([[:es:Erythrina velutina|es]] / [[:fr:Erythrina velutina|fr]]) (ABC) *[[Guaiacum sanctum]] ([[:es:Guaiacum sanctum|es]] / [[:fr:Guaiacum sanctum|fr]]) (ABC) *[[Haematoxylum brasiletto]] ([[:en:Haematoxylum brasiletto|en]] / [[:es:Haematoxylum brasiletto|es]]) (ABC) *[[Halodule wrightii]] ([[:en:Halodule wrightii|en]] / [[:sv:Halodule wrightii|sv]]) (ABC-SXM) *[[Jacquemontia nodiflora]] ([[:sv:Jacquemontia nodiflora|sv]]) *[[Krugiodendron ferreum]] ([[:en:Krugiodendron ferreumii|en]] / [[:de:Krugiodendron ferreum|de]]) (ABC-SXM- Statia) *''[[Malphigia punicifolia]]'' *[[Maytenus sieberiana]] ([[:sv:Maytenus sieberiana|sv]]) *[[Maytenus tetragona]] ([[:sv:Maytenus tetregona|sv]]) *[[Melocactus koolwijkianus]] of [[Melocactus curvispinus koolwijkianus]] (Aruba- endemisch) *[[Melocactus intortus]] is endemisch voor SSS **[[Kabes di indjan|Melocactus macracanthos]] ('''bushi, kabes di indjan''') ([[:de:Melocactus macracanthos|de]] / [[:es:Melocactus macracanthos|es]] (endemisch ABC) **[[Melocactus stramineus]] ([[:de:Melocactus stramineus|de]]) (Aruba- endemisch) **[[Metopium brownei]] ([[:en:Metopium brownei|en]] / [[:es:Metopium brownei|es]]) (ABC) **[[Opuntia caracassana]] ([[:de:Opuntia Caracassana|de]] / [[:es:Opuntia Caracassana|es]] (ABC) *[[Opuntia curassavica]]<ref>[[Carel de Haseth]], [https://werkgroepcaraibischeletteren.nl/wordpresssite/wp-content/uploads/2021/05/Kaka-di-pushi-Carel-de-Haseth-in-Antilliaans-Dagblad-13-juni-2020.pdf Geduld is een schone zaak], [[Antilliaans Dagblad]], 13 juni 2020</ref> ([[:de:Opuntia Curacassavica|de]]) (ABC-Statia) *[[Pereskia guamacho]] ([[:de:Pereskia guamacho|de]] / [[:es:Perekis guamacho|es]] (ABC) *[[Philosocereus lanunginosus]] '''Breba di pushi''' ([[:de:Pilosocereus lanuginosus|de]] / [[:sv:Pilosocereus lanuginosus|sv]]) (ABC) **[[Stenocereus griseus]] '''kadushi''' ([[:en:Stenocereus griseus|en]] / [[:fr:Stenocereus griseus|fr]]) (ABC) *''[[Stenocereus heptagonus]]'' *''[[Strumpfia maritima]]'' '''Bai no bolbe''' ([[:es:Strumpfia|es]] / [[:fr:Strumpfia|fr]]) (ABC-SXM-Statia) *''[[Yerba di Caña|Thalassia testudinum]]'' ([[:en:Thalassia testudinum|en]] / [[:de:Thalassia testudinum|de]]) (ABC-SXM- Statia), inheemse schildpadgras </div> ''Agave karatto''=Kukwisa; ''cnidoscolus urens''=bringamosa; ''solanum agrarium''=patia shimaron; ''Cenchrus echinatus''=pegasaya; ''Crescentia cujete''=calbas; Coccoloba uvifera=druif; ''Malpighia emarginata''=shimarucu; ''Conocarpus erecta''=mangel; ''Caesalpinia coriaria''=watapana; ''Prosopis juliflora''=kwihi; ''lantana camara''=flor di sanger; --------- ==Flora and fauna unique to Aruba== '''Endemic reptiles''' include: * the Aruba Leaf-toed Gecko ''Phyllodactylus julieni'' ([[:nl:Phyllodactylus julieni|nl]])(DCSR) (iNaturalist), * the Aruba Whiptail ''Cnemidophorus arubensis'' (DCSR) (iNaturalist), and * the Aruba Island Rattlesnake ''Crotalus unicolor'' (ARKive WM) (iNaturalist). '''Endemic birds''': The Aruba Brown-throated Parakeet ''Eupsittula pertinax arubensis'' (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies. '''Endemic Invertebrates''' unique to the island include * the longhorned beetle ''Urgleptes hummelincki'' ([[:es:Urgleptes hummelincki|es]]) (Internet Archive), ** a darkling beetle=kalander ''Stictodera gridelli'' (Internet Archive), ** a flattie spider haraña ''Selenops arikok'' ([[:fr:Selenops arikok|fr]]) (GBIF) (DCSR), * a rock bristletail ''Meinertellus xerophilus'' (Internet Archive), * a scorpion ''Centruroides simplex'' (ResearchGate), * a pseudoscorpion ''Pachychernes corticalis'' (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf), * a cave-dwelling silverfish ''Anelpistina arubana'' (Wikispecies) (BHL), * the freshwater isopods ''Arubolana imula'' (fig. D at BHL) and * ''Stygocyathura hummelincki'' (Internet Archive), * a copepod ''Metacyclops mutatus'' (Internet Archive), ** a sponge ''Dercitus arubensis'' ([[:nl:Dercitus arubensis|nl]]) (ZooKeys), and several land snails: * ''Cerion arubanum'' (Femorale WM), * ''Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum'' (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive), * ''Cistulops arubana'' (Femorale WM), * ''Hojeda vanattai'' (Plate 5 at ResearchGate), and * ''Brachypodella arubana'' (fig. 70 at Internet Archive). Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells * ''Tenorioconus monicae'' (ResearchGate), * ''Conus wendrosi'' = conasprella wendrosi (Femorale WM), <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=742466</ref> * ''Conus vantwoudti'' (Femorale WM), =conasprella vantwoudti <ref>https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=866559</ref> * ''Jaspidiconus booti'' (fig. b at BHL), * ''Conasprella hendrikae'' (figs. 1A-D at ResearchGate), and ** ''Conus hieroglyphus'' ([[:nl:Conus hieroglyphus|nl]]) (IUCN). ** ''Conus curassaviensis'' ([[:fr:Conus curassaviensis|fr]]) (Eddie Hardy), ** ''Conasprella wendrosi'' ([[:nl:Conasprella wendrosi|nl]]) Other endemic marine molluscs include * ''Gibberula arubagrandis'' (BHL), * ''Granulina plagula'' (BHL), * ''Splendrillia stellae'' (GBIF), ** soldachi ''Cerodrillia arubensis'' ([[:nl:Cerodrillia arubensis|nl]]) (GBIF), and * ''Eratoidea infera'' (GBIF). Plants unique to Aruba include * a cactus ''Melocactus stramineus'' ([[:de:Melocactus stramineus|de]])(iNaturalist) and the agaves * ''Agave rutteniae'' (fhirt) and * [[Cuco di indjan|Agave arubensis]] (fhirt) (overheid.aw WM). Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion ------------ {{Databox}} '''Bonaire National Marine Park''' (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.<ref>{{nl}}[https://www.beautiful-bonaire.nl/natuur/bonaire-national-marine-park-geschiedenis.php Geschiedenis Bonaire National Marine Park], beautiful-bonaire.nl</ref> E ta enserá e laman ront di e [[isla]]nan [[Boneiru]] i [[Klein Bonaire]] for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di [[ref di koral]], mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e [[laguna]] di [[Lac]] i Klein Bonaire.<ref>{{en}}[https://infobonaire.com/about-bonaire/nature/marine/bonaire-national-marine-park/ Bonaire National Marine PArk], infobonaire.com </ref> Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di [[Antias Hulandes]]. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di [[naturalesa]] legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan. Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e [[Washington Slagbaai National Park]]. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di [[STINAPA Boneiru]] ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru. ==Link eksterno== * [http://www.bmp.org/ Bonaire National Marine Park] {{Appendix}} [[Category:Naturalesa]] [[Category:Boneiru]] Het '''Bonaire National Marine Park''' of '''BNMP''' is het oudste [[zeereservaat]] ter wereld. Het omvat de zee rond [[Bonaire]] en [[Klein Bonaire]] van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in [[1979]] ingesteld en omvat 2600 hectare [[koraalrif]], [[zeegras]]- en [[Mangrove|mangrovevegetaties]]. Ook de [[lagune]] [[Bonaire#Lac|Lac]] maakt deel uit van het onderwaterpark. In [[1999]] ontving het onderwaterpark de status van ''nationaal park'' van de [[Nederlandse Antillen]]. Het onbewoonde eilandje [[Klein Bonaire]] werd in [[2001]] als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met [[duikgebied|duikplaatsen]] die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers. --------------------- '''Brassavola nodosa''' heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species). --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Banana shimaron''' (''Myrmecophila humboldtii'') ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber ''Epidendrum humboldtii''. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género ''Myrmecophila''.<ref name="kew">{{Citeer web |url=http://apps.kew.org/wcsp/namedetail.do?name_id=132047 | titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe, Orchid Rev. 25: 51 (1917). |first=R. |last=Govaerts |werk=World Checklist of Selected Plant Families |uitgever=Royal Botanic Gardens, Kew}}</ref> == Origen i habitat == Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di [[Colombia]] y [[Venezuela]] y e [[islanan ABC]]. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel|parke nacional di Christoffel]], na zuidoost di [[Rincon]] y den e [[Parke Nacional Arikok]].<ref>{{Citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644234:mpeg21:a0286|titel=Zeldzame orchideeën nu beschermd|werk=[[Amigoe]]|datum=1994-08-20|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20160406004135/http://www.diario.aw/2013/10/posibel-banana-shimaron-di-aruba-localisa-den-mondi/|taal=pap|titel=Posibel banana shimaron di Aruba localisa den mondi|datum=2013-10-08|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> == Descripcion == E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.<ref>{{Citeer web|url=https://web.archive.org/web/20210513145908/https://nov-orchidee.nl/images/NOV-Orchidee/Orchitheek/M/Myrmecophila_humboldtii%20.pdf|titel=Myrmecophila humboldtii (Rchb.f.) Rolfe|werk=Nederlandse Orchideeënvereniging|datum=|bezochtdatum=2024-01-15}}</ref> Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus. {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] ----------------- '''Kabana''' o '''Palma di Kòrsou''' (''Sabal antillensis''), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na [[Kòrsou]]. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.<ref name="DCSR">{{citeer web|url=https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026|titel=Sabalpalm ''Sabal antillensis''|werk=Dutch Caribbean Species Register|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo ''Sabal mauritiiformis'' i ''Sabal causiarium''. Inisialmente e espesie ''Sabal antillensis'' a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i [[Boneiru]], pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo [[Kabana (Boneiru)|''Sabal lougheediana'']].<ref name="DCSR"/> == Distribushon == E kabana ta un úniko palma endémiko di e [[isla]] di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di [[Seru Kristòfel]]. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.<ref name="AweMainta">{{citeer web|url=https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf|titel=A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou|werk=Awemainta|datum=2023-12-29|bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i [[Parke Nashonal di Sint Kristòfel]] na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto. == Deskripshon == E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.<ref>{{citeer web|url=https://www.palmpedia.net/wiki/Sabal_antillensis|titel=''Sabal antillensis''|werk=Palmpedia.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.<ref>{{citeer web|url=https://www.severens.net/Soorten_2023/SpeciesS_2023/SabaAnti_2023/Beschrijving1_2023.html|titel=''Sabal antillensis''|werk=Severens.net|datum= |bezochtdatum=2023-12-30}}</ref> En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.<ref name="AweMainta"/> == Link eksterno == * [https://www.youtube.com/watch?v=tG6qbem3BqI&t=99s&ab_channel=DutchCaribbeanNatureAlliance%28DCNA%29 DCNA BioNews: Sabal Palm en loslopende geiten], [[Youtube]] video (2021) {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Kòrsou]] Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio. Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.<ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=192026 Sabalpalm ''Sabal antillensis'']</ref> cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2023/12/AM231229.pdf A descubri poblacion scondi di Palma Kabana di Corsou], Awemainta (29 di december 2023)</ref> Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark. --------------------------- [[File:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|thumb|Cereus repandus na [[Aruba]]]] '''Cereus repandus''' ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae. E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.<ref>[https://extraboneiru.com/2020/06/bunitesa-den-sekura/# Bunitesa den sekura], Extra Boneriano, 9 juni 2020</ref> De '''appelcactus'''<ref name=bt>[https://www.botanischetuinen.nl/planten/plant/6760/cereus-repandus/ botanische tuinen]{{Dode link|datum=februari 2021 |bot=InternetArchiveBot }}</ref> (''Cereus repandus'') is een grote [[zuilcactus]] die 10 tot 12 meter hoog kan worden. De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige [[Nederlandse Antillen]] wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire ''kadushi'' genoemd en op Aruba ''breba''. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.<ref>[http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus llife]. [https://web.archive.org/web/20210226093523/http://www.llifle.com/Encyclopedia/CACTI/Family/Cactaceae/6464/Cereus_repandus Gearchiveerd] op 26 februari 2021.</ref> De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.<ref name=bt/> == Galeria== <gallery> Bestand:Caryophyllales - Cereus repandus - 1.jpg Bestand:Cereus repandus in Aruba - on the way back from Altovista chapel (2896840490).jpg|Op [[Aruba]] Bestand:Cereus repandus in Aruba - On the way to Natural Bridge (2904735959).jpg|Op Aruba Bestand:Cereus repandus monstrosus1.jpg|De stekels File:天輪柱(鬼面角) Cereus peruvianus -香港公園 Hong Kong Park- (9219874393).jpg|Bloemknop in Hong Kong </gallery> == Link eksterno == * [https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=189522&cat=CTAB_NAMES Cereus Repandus] {{Appendix}} [[Category:Flora]] [[Category:Antia Hulandes]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =150943996|titulo=Thalassia testudinum}} {{References}} ;Video * [http://www.youtube.com/watch?v=kzWPEi7QMjI Youtube: Seagrass bed, San Salvador, Bahamas] }} [[Category:Flora]] -------------------- == Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata== # vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma # aanvullen voor Papiamentse lemma ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki '''Shimarucu'''. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.<ref>[http://www.awemainta.com/papers/AM200828/offline/download.pdf Conoce un poco di e mata di shimarucu], Awemainta, 28 augustus 2020</ref> Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “'''Malpighia Emarginata'''” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea. {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=es|oldid =|titulo=}} {{References}} }} --------- '''Oreaster Reticulatus''' DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). <ref>[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=182860 Cushion sea star Oreaster reticulatus]</ref> {{Appendix}} ------------------ j7ysfa4itg3oxzo9uw9wvzgag8b6kff Kibrahacha 0 8116 191106 190506 2026-05-16T10:59:42Z Caribiana 8320 uniformidat di ortografia 191106 wikitext text/x-wiki {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | imagen = BNA-DIG-MEINERS-0217 - Planten - Bomen, Kibrahacha 610600 c.jpg | descripcion = Kibrahacha (Aruba, mei 1961) | imagen2 =Araguaney entre mangos..JPG | descripcion2 = Handroanthus billbergii na [[Venezuela]] | tipo = mata | reino = [[Matanan|Plantae]] | division = [[Tracheophyta]] | clase = [[Spermatopsida]] | orden = [[Lamiales]] | famia = [[Bignoniaceae]] | genero = [[Handroanthus]] | c-nomber = ''Handroanthus billbergii'' | sinonimo = * ''Tabebuia billbergii'' <small>(Bureau & K.Schum.) Standl.</small> * ''Tecoma billbergii'' | autor = (Bureau & K.Schum.) S.O.Grose }} '''Kibrahacha''' (''Handroanthus billbergii'') ta un palu di flor ku ta nativo di Karibe i e parti nort di [[Sur Amérika]]. E [[espesie]] ta pertenesé na famia Bignoniaceae. E palu su korona ta fuertemente ramifiká i ta yega un altura di 6 pa 14 meter. Su flornan ta koló hel intensivo. == Distribucion y habitat == Kibrahacha ta [[endemismo|endémiko]] na e islanan di [[Aruba]], [[Kòrsou]] i [[Boneiru]], unda e sa wòrdu eróneamente indiká komo ''[[Handroanthus chrysanthus]]'' o ''Tabebuia chrysantha''. E mata ta apropiá pa plantá riba tur sorto di suela. E gusta solo i ta resistente pa sekura, spesial na barikanan di seru i den dal meimei di seru. == Descripcion == === Temporada di flor === [[File:BNA-DIG-MEINERS-0214 - Planten - Bloemen, Kibrahacha 610600 c.jpg|left|thumb|123px|Flor di Kibrahacha]] Mayoria biaha e ta saka flor den aprel i yüli pa ougùstùs, e temporada di sekura den kual e mata ta pèrdè blachi. Masomenos sinku dia despues di un fuerte yobida e flornan ta aparesé den tròshi kòrtiku i ta floria pa un par di dia so. E nektar di e flornan ta atraé diferente para, [[insekto]] i otro animal. Despues di floria e mata ta saka baliña ku simia koló maron klá. E flor hel di Kibrahacha ta konsidera e flor nashonal di Kòrsou. === Uso === E nòmber ‘kibra-hacha’ (literalmente na [[hulandes]]: ''bijlbreekboom'') ta indiká ku ta trata di un palu duru, ku ta wòrdu usa pa traha mueble manera mesa i mas resien ta usa esaki pa traha souvenir. {{Appendix|2= * Video: [https://www.youtube.com/watch?v=LS9KBT-s3Lc&ab_channel=LucyDiamant ''Kibrahacha na flor na Korsou''], Lucy Diamant, Youtube.com, aprel 2020 * [http://powo.science.kew.org/taxon/urn:lsid:ipni.org:names:77085061-1 ''Plants of the world online''], Kew.org. Rekuperá 12 ougùstùs 2021. * [https://severens.net/Soorten_2021/SpeciesH_2021/HandBill_2021/Familie1_2021.html ''Handroanthus billbergii<''], Severens.net. * [https://antilliaansdagblad.com/nieuws-menu/17509-gele-oase Gele oase], Antilliaans Dagblad, 24 aprel 2018. Rekuperá 12 ougùstùs 2021. * [https://www.awemainta.com/newspapers/AM210812/offline/download.pdf Kibrahacha floriando pa di dos biaha kaba], Boneriano, 11 ougùstùs 2021. Rekuperá 12 ougùstùs 2021. }} [[Kategoria:Flora]] [[Kategoria:Islanan ABC]] knmofqhjochkuwybh6udt59ynsisrla Usuario:Caribiana/klatblòk/Fauna 2 8146 191041 190878 2026-05-15T15:16:20Z Caribiana 8320 Caribiana moved page [[Usuario:Caribiana/Sandbox/Fauna]] to [[Usuario:Caribiana/klatblòk/Fauna]] 190878 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> 09ocaj2pl1y6dx0hy4vzvk9f5lih9c3 191043 191041 2026-05-15T15:19:00Z Caribiana 8320 191043 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- '''Fundashon pa Konservashon di Saba''' (SCF) ta un organisashon no-gubernamental ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. SCF a wòrdu fundá na 1987 komo un spin-off di STINAPA N.A. (Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen) i a wòrdu designá dor di Gobièrnu di Antia Hulandes pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.[1] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> b4ieai8dgcddoz63th44my8hn8x6tgz 191046 191043 2026-05-15T19:14:47Z Caribiana 8320 191046 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[26 di sèptèmber|26 september]] [[2003]] | fundado = | termina = | ideologia = | presidente = Norman Kuiperi | director = Tyson Lopez | tipo = fundacion | pais = {{ABW}} | obhetivo = conservacion di naturalesa }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. SCF a wòrdu fundá na 1987 komo un spin-off di STINAPA N.A. (Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen) i a wòrdu designá dor di Gobièrnu di Antia Hulandes pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> jn3xdgqq4nm8891rii5yjihw0pc70vz 191047 191046 2026-05-15T19:37:59Z Caribiana 8320 191047 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[26 di sèptèmber|26 september]] [[2003]] | fundado = | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{SAB}} | obhetivo = konservashon di naturalesa }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. SCF a wòrdu fundá na 1987 komo un spin-off di STINAPA N.A. (Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen) i a wòrdu designá dor di Gobièrnu di Antia Hulandes pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> fmmxrrhnihp9erm7q8e2vffo3eyz25x 191048 191047 2026-05-15T19:41:09Z Caribiana 8320 191048 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[26 di sèptèmber|26 september]] [[2003]] | fundado = | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{SAB}} | obhetivo = konservashon di naturalesa }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. SCF a wòrdu fundá na 1987 komo un spin-off di STINAPA N.A. (Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen) i a wòrdu designá dor di Gobièrnu di Antia Hulandes pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> t3i8dl0hyph4ng1cr1wkodwbg4hb4xt 191049 191048 2026-05-15T19:42:32Z Caribiana 8320 191049 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[26 di sèptèmber|26 september]] [[2003]] | fundado = | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{SAB}} | obhetivo = konservashon di naturalesa }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == SCF a wòrdu fundá na 1987 komo un spin-off di STINAPA N.A. (Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen) i a wòrdu designá dor di Gobièrnu di Antia Hulandes pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. == Aktividat == Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> 2szgaeuluu4pez3nr2kioc5u40ko8jz 191050 191049 2026-05-15T19:48:57Z Caribiana 8320 191050 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[26 di sèptèmber|26 september]] [[2003]] | fundado = | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{SAB}} | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]], pa [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]], ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues. [ 1 ] SCF a wòrdu fundá na 1987 komo un spin-off di STINAPA N.A. (Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen) i a wòrdu designá dor di Gobièrnu di Antia Hulandes pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. == Aktividat == Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> i70uxt7bipq37e4p4flfc8wlp5f3f2n 191051 191050 2026-05-15T19:49:52Z Caribiana 8320 191051 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[26 di sèptèmber|26 september]] [[2003]] | fundado = | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}} (Saba, Karibe Hulandes) | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]], pa [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]], ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues. [ 1 ] SCF a wòrdu fundá na 1987 komo un spin-off di STINAPA N.A. (Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen) i a wòrdu designá dor di Gobièrnu di Antia Hulandes pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. == Aktividat == Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> fh182iu0gxadtyvxk4q4kp0oje61qnb 191052 191051 2026-05-15T19:50:35Z Caribiana 8320 191052 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[26 di sèptèmber|26 september]] [[2003]] | fundado = | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]], pa [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]], ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues. [ 1 ] SCF a wòrdu fundá na 1987 komo un spin-off di STINAPA N.A. (Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen) i a wòrdu designá dor di Gobièrnu di Antia Hulandes pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. == Aktividat == Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> 5jfny3g3rf1s4zeb8rjpky3boqkr91u 191053 191052 2026-05-15T19:51:13Z Caribiana 8320 191053 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[26 di sèptèmber|26 september]] [[2003]] | fundado = | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i di medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]], pa [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]], ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues. [ 1 ] SCF a wòrdu fundá na 1987 komo un spin-off di STINAPA N.A. (Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen) i a wòrdu designá dor di Gobièrnu di Antia Hulandes pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. == Aktividat == Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> dat0b1iavr2s6now0kcuyeuzyoxbx0b 191054 191053 2026-05-15T19:52:32Z Caribiana 8320 191054 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]], pa [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]], ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues. [ 1 ] SCF a wòrdu fundá na 1987 komo un spin-off di STINAPA N.A. (Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen) i a wòrdu designá dor di Gobièrnu di Antia Hulandes pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. == Aktividat == Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> q7ksx9ptfack9kvo0h45j1wxn3qevaz 191055 191054 2026-05-15T20:01:07Z Caribiana 8320 191055 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. El a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues. [ 1 ] Ò == Aktividat == In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba. [ 1 ] Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette. [ 1 ] Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon. [ 3 ] Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery. [ 4 ] For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área. [ 5 ] Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> m248oka7ev52mkwsqflkyhgd10v6dsm 191056 191055 2026-05-15T20:03:01Z Caribiana 8320 191056 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. El a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> == Aktividat == In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba. [ 1 ] Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette. [ 1 ] Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon. [ 3 ] Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery. [ 4 ] For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área. [ 5 ] Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> tw3zsbqzl0z74yid1x6p4yuzyhpghjx 191057 191056 2026-05-15T20:04:30Z Caribiana 8320 191057 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. El a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> == Aktividat == In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon. [ 3 ] Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery. [ 4 ] For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área. [ 5 ] Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> 6rqws7xjaf5hcrp7cct7gwixwzzi1sv 191058 191057 2026-05-15T20:07:24Z Caribiana 8320 /* Aktividat */ 191058 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. El a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] pa manehá e Parke Nashonal di Saba i e Parke Nashonal Marino di Saba. Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> == Aktividat == In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon. [ 3 ] Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery. [ 4 ] For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área. [ 5 ] Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> === Areanan maneha === {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> l41eg1ail53jdbepur6uxzrdau3vvjn 191059 191058 2026-05-15T20:10:37Z Caribiana 8320 /* Historia */ 191059 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: * Parke Nashonal di Saba * Parke Nashonal Marino di Saba. Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> == Aktividat == In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon. [ 3 ] Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery. [ 4 ] For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área. [ 5 ] Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> === Areanan maneha === {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> 4vcrkq8ymzyzroyu2n6stqwwgsv7rp2 191060 191059 2026-05-15T20:15:19Z Caribiana 8320 191060 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF tin su sede na Fort Bay (e úniko haf di Saba), ku un di dos ofisina na e Saba Trail i Sentro di Informashon na Windwardside.<ref name="sabapark">[http://www.sabapark.org/ Saba Conservation Foundation] Official site. Retrieved March 2012.</ref> SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: Parke Nashonal di Saba i Parke Nashonal Marino di Saba. Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon. [ 3 ] Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery. [ 4 ] == Aktividat == Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área. [ 5 ] Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> === Areanan maneha === {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> pbwwxogv0lglpsuvhlmb1s8wy5g81zn 191061 191060 2026-05-15T20:20:07Z Caribiana 8320 191061 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF tin su sede na Fort Bay (e úniko haf di Saba), ku un di dos ofisina na e Saba Trail i Sentro di Informashon na Windwardside.<ref name="sabapark">[http://www.sabapark.org/ Saba Conservation Foundation] Official site. Retrieved March 2012.</ref> SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: Parke Nashonal di Saba i Parke Nashonal Marino di Saba. Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon. [ 3 ] Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery. [ 4 ] == Aktividat == Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área.<ref>{{citeer web |auteur=Jens Odinga |url=http://www.dcbd.nl/document/saba-bank-management-unit-activity-report-2016-0 |titel=Saba Bank management Unit Activity Report 2016 |werk=dcbd.nl |uitgever=Dutch Carribean Biodiversity Database |datum=2016-10-13 |taal=en}}</ref> Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> === Areanan maneha === {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> 5l3t9ep8ozz9hjnu0cxhxpt1u2i34p9 191062 191061 2026-05-15T20:22:26Z Caribiana 8320 /* Historia */ 191062 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF tin su sede na Fort Bay (e úniko haf di Saba), ku un di dos ofisina na e Saba Trail i Sentro di Informashon na Windwardside.<ref name="sabapark">[http://www.sabapark.org/ Saba Conservation Foundation] Official site. Retrieved March 2012.</ref> SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: Parke Nashonal di Saba i Parke Nashonal Marino di Saba. Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon. [ 3 ] Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery.<ref>{{citeer web|auteur= |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |titel=New national park protects Saba’s nature and artefacts |uitgever=The Daily Herald |datum=2018-12-31|taal=en |archiefurl==https://web.archive.org/web/20190809123427/https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |archiefdatum=2019-08-09 }}</ref> == Aktividat == Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área.<ref>{{citeer web |auteur=Jens Odinga |url=http://www.dcbd.nl/document/saba-bank-management-unit-activity-report-2016-0 |titel=Saba Bank management Unit Activity Report 2016 |werk=dcbd.nl |uitgever=Dutch Carribean Biodiversity Database |datum=2016-10-13 |taal=en}}</ref> Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> === Areanan maneha === {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> ff04gy1clx9tvfr32y85bype0bwcx0x 191063 191062 2026-05-15T20:25:16Z Caribiana 8320 191063 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF tin su sede na Fort Bay (e úniko haf di Saba), ku un di dos ofisina na e Saba Trail i Sentro di Informashon na Windwardside.<ref name="sabapark">[http://www.sabapark.org/ Saba Conservation Foundation] Official site. Retrieved March 2012.</ref> SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: Parke Nashonal di Saba i Parke Nashonal Marino di Saba. Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon.<ref>{{cite book|author=Bob Payne |title=Philanthropy |Hrsg=Joan Tapper |work=Islands Magazine |publisher=Islands Publishing Company |location=Santa Barbara, CA |date=1999-04 |pagesS=20}}</ref> [ 3 ] Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery.<ref>{{citeer web|auteur= |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |titel=New national park protects Saba’s nature and artefacts |uitgever=The Daily Herald |datum=2018-12-31|taal=en |archiefurl==https://web.archive.org/web/20190809123427/https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |archiefdatum=2019-08-09 }}</ref> == Aktividat == Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área.<ref>{{citeer web |auteur=Jens Odinga |url=http://www.dcbd.nl/document/saba-bank-management-unit-activity-report-2016-0 |titel=Saba Bank management Unit Activity Report 2016 |werk=dcbd.nl |uitgever=Dutch Carribean Biodiversity Database |datum=2016-10-13 |taal=en}}</ref> Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956</ref> === Areanan maneha === {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> mddd522wunnu5f1mkmok7av5t98qwye 191064 191063 2026-05-15T20:26:15Z Caribiana 8320 191064 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF tin su sede na Fort Bay (e úniko haf di Saba), ku un di dos ofisina na e Saba Trail i Sentro di Informashon na Windwardside.<ref name="sabapark">[http://www.sabapark.org/ Saba Conservation Foundation] Official site. Retrieved March 2012.</ref> SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: Parke Nashonal di Saba i Parke Nashonal Marino di Saba. Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon.<ref>{{cite book|author=Bob Payne |title=Philanthropy |Hrsg=Joan Tapper |work=Islands Magazine |publisher=Islands Publishing Company |location=Santa Barbara, CA |date=1999-04 |pagesS=20}}</ref> [ 3 ] Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery.<ref>{{citeer web|auteur= |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |titel=New national park protects Saba’s nature and artefacts |uitgever=The Daily Herald |datum=2018-12-31|taal=en |archiefurl==https://web.archive.org/web/20190809123427/https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |archiefdatum=2019-08-09 }}</ref> == Aktividat == Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área.<ref>{{citeer web |auteur=Jens Odinga |url=http://www.dcbd.nl/document/saba-bank-management-unit-activity-report-2016-0 |titel=Saba Bank management Unit Activity Report 2016 |werk=dcbd.nl |uitgever=Dutch Carribean Biodiversity Database |datum=2016-10-13 |taal=en}}</ref> Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956 </ref> === Areanan maneha === {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> 6u42e9s8btk4a3mjl75fjuteerm2zo3 191065 191064 2026-05-15T20:27:21Z Caribiana 8320 191065 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF tin su sede na Fort Bay (e úniko haf di Saba), ku un di dos ofisina na e Saba Trail i Sentro di Informashon na Windwardside.<ref name="sabapark">[http://www.sabapark.org/ Saba Conservation Foundation] Official site. Retrieved March 2012.</ref> SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: Parke Nashonal di Saba i Parke Nashonal Marino di Saba. Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon.<ref>{{cite book|author=Bob Payne |title=Philanthropy |Hrsg=Joan Tapper |work=Islands Magazine |publisher=Islands Publishing Company |location=Santa Barbara, CA |date=1999-04 |pagesS=20}}</ref> [ 3 ] Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery.<ref>{{citeer web|auteur= |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |titel=New national park protects Saba’s nature and artefacts |uitgever=The Daily Herald |datum=2018-12-31|taal=en |archiefurl==https://web.archive.org/web/20190809123427/https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |archiefdatum=2019-08-09 }}</ref> == Aktividat == Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área.<ref>{{citeer web |auteur=Jens Odinga |url=http://www.dcbd.nl/document/saba-bank-management-unit-activity-report-2016-0 |titel=Saba Bank management Unit Activity Report 2016 |werk=dcbd.nl |uitgever=Dutch Carribean Biodiversity Database |datum=2016-10-13 |taal=en}}</ref> Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956 Saba's plan voor herstel van koraal], naturetoday.com </ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> fv6exkdif9v04r84a0eigdb7bk7styo 191066 191065 2026-05-15T20:28:10Z Caribiana 8320 191066 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (Fundashon pa Konservashon di Saba, SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta enkargá ku maneho di e parkenan nashonal riba [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. SCF tin su sede na Fort Bay (e úniko haf di Saba), ku un di dos ofisina na e Saba Trail i Sentro di Informashon na Windwardside.<ref name="sabapark">[http://www.sabapark.org/ Saba Conservation Foundation] Official site. Retrieved March 2012.</ref> SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: Parke Nashonal di Saba i Parke Nashonal Marino di Saba. Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon.<ref>{{cite book|author=Bob Payne |title=Philanthropy |Hrsg=Joan Tapper |work=Islands Magazine |publisher=Islands Publishing Company |location=Santa Barbara, CA |date=1999-04 |pages=20}}</ref> Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery.<ref>{{citeer web|auteur= |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |titel=New national park protects Saba’s nature and artefacts |uitgever=The Daily Herald |datum=2018-12-31|taal=en |archiefurl==https://web.archive.org/web/20190809123427/https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |archiefdatum=2019-08-09 }}</ref> == Aktividat == Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área.<ref>{{citeer web |auteur=Jens Odinga |url=http://www.dcbd.nl/document/saba-bank-management-unit-activity-report-2016-0 |titel=Saba Bank management Unit Activity Report 2016 |werk=dcbd.nl |uitgever=Dutch Carribean Biodiversity Database |datum=2016-10-13 |taal=en}}</ref> Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956 Saba's plan voor herstel van koraal], naturetoday.com </ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> m87cjmucizv2lygp5u1ucplktgsxy60 191067 191066 2026-05-15T20:41:53Z Caribiana 8320 191067 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta responsabel pa e maneho di e parkenan nashonal riba e isla di [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. E organisashon tin su sede na Fort Bay i ta operá tambe for di Saba Trail i Sentro di Informashon na [[Windwardside]].<ref name="sabapark">[http://www.sabapark.org/ Saba Conservation Foundation] Official site. Konsultá mart 2012.</ref> SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: Parke Nashonal di Saba i Parke Nashonal Marino di Saba. Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon.<ref>{{cite book|author=Bob Payne |title=Philanthropy |Hrsg=Joan Tapper |work=Islands Magazine |publisher=Islands Publishing Company |location=Santa Barbara, CA |date=1999-04 |pages=20}}</ref> Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery.<ref>{{citeer web|auteur= |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |titel=New national park protects Saba’s nature and artefacts |uitgever=The Daily Herald |datum=2018-12-31|taal=en |archiefurl==https://web.archive.org/web/20190809123427/https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |archiefdatum=2019-08-09 }}</ref> == Aktividat == Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área.<ref>{{citeer web |auteur=Jens Odinga |url=http://www.dcbd.nl/document/saba-bank-management-unit-activity-report-2016-0 |titel=Saba Bank management Unit Activity Report 2016 |werk=dcbd.nl |uitgever=Dutch Carribean Biodiversity Database |datum=2016-10-13 |taal=en}}</ref> Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956 Saba's plan voor herstel van koraal], naturetoday.com </ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> 51ssne99mdnakxg66wbkys4nn4vb086 191068 191067 2026-05-15T20:45:03Z Caribiana 8320 191068 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta responsabel pa e maneho di e parkenan nashonal riba e isla di [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. E organisashon tin su sede na Fort Bay i ta operá tambe for di Saba Trail i Sentro di Informashon na [[Windwardside]].<ref name="sabapark">[http://www.sabapark.org/ Saba Conservation Foundation] Official site. Konsultá mart 2012.</ref> SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == Saba Conservation Foundation a wòrdu fundá dia 15 di òktober 1987 komo un spin-off di STINAPA Nederlandse Antillen, ku e meta prinsipal pa protehá e naturalesa relativamente intakto di Saba, tantu riba tera komo bou di awa. Fundadó di e fundashon tabata Wycliffe Smith, kende na e tempu ei tabata gezaghebber di Saba. Desde su fundashon, e gobièrnu di Antias Hulandes a asigná SCF e responsabilidat pa manehá áreanan protehá riba i rond di e isla. Nan ta inkluí: * Saba National Park * Saba Marine Park (desde 1990) * Mount Scenery National Park Na 1994, SCF a risibí un donasho.n di aproksimadamente 35 hektar di tereno ku ta estendé for di e kosta nort di Saba te na e parti haltu di Mount Scenery. E donashon tabata kondishoná ku e tereno mester keda protehá i sin desaroyo. Esaki a resultá den e kreashon di un reserva natural na 1999, ku despues a wòrdu ekspandé te mas o ménos 350 hektar na 2018. Awe, e área aki tin status ofisial komo Mount Scenery National Park. Aktividat Konservashon i edukashon Den su promé añanan, SCF a enfoká prinsipalmente riba edukashon di e komunidat lokal tokante e importansia di konservashon di naturalesa. Entre e aktividatnan tabatin: organisashon di kampañanan di limpiesa eventonan pa rekoudá fondo charla i presentashonnan proyekshon di pelíkula Un spesialista di e United States Forest Service a asistí den selekshon di kamindanan di senderismo i den desaroyo di un guia di kana pa bishitantenan, ku despues a wòrdu publiká dor di SCF. Protekshon di naturalesa Na 1989, SCF a logra prevení e konstrukshon di antenanan di komunikashon riba e top di Mount Scenery. E área aki ta kontené un bos di montaña tropikal (bergregenwoud), ku ta di gran balor pa biodiversidat i pa regulashon di awa riba e isla. Na 1990, e responsabilidat pa manehá e Saba Marine Park — fundá na 1987 — a wòrdu transferí kompletamente na SCF. E parke marino ta protehá e awa rònt di Saba te un profundidat di 60 meter. For di 1992, e parke a bira finansieramente independiente, ku a pone fin na finansiamiento directo di Hulanda na 1993. Saba Bank For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta funshoná komo un sub-organisashon di SCF. E unidad aki ta responsabel pa e maneho di Saba Bank National Park, un atol marino grandi situá na suidwèst di Saba. Su aktividatnan inkluí: monitoreo di aktividat di piska patrullashonan marino kordinashon di investigashon siéntifiko Proyektonan reciente Na 2024, SCF a kuminsá un proyekto di restaurashon marino den kolaborashon ku e universidat hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein. E proyekto ta enfoká riba: kultivashon di koral reintrodukshon di piska di laman E inisiativa ta buska restorá e ekosistema marino, ya ku koral ta esensial pa refugio i reprodukshon di hopi spesie di piska, miéntras ku piska di laman ta yuda mantené koral limpi dor di konsumí alga. E proyekto ta finansia dor di Hulanda i tin e intenshon pa ekspandé na otro islanan di Hulanda Karibense. ------------ == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: Parke Nashonal di Saba i Parke Nashonal Marino di Saba. Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon.<ref>{{cite book|author=Bob Payne |title=Philanthropy |Hrsg=Joan Tapper |work=Islands Magazine |publisher=Islands Publishing Company |location=Santa Barbara, CA |date=1999-04 |pages=20}}</ref> Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery.<ref>{{citeer web|auteur= |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |titel=New national park protects Saba’s nature and artefacts |uitgever=The Daily Herald |datum=2018-12-31|taal=en |archiefurl==https://web.archive.org/web/20190809123427/https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |archiefdatum=2019-08-09 }}</ref> == Aktividat == Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área.<ref>{{citeer web |auteur=Jens Odinga |url=http://www.dcbd.nl/document/saba-bank-management-unit-activity-report-2016-0 |titel=Saba Bank management Unit Activity Report 2016 |werk=dcbd.nl |uitgever=Dutch Carribean Biodiversity Database |datum=2016-10-13 |taal=en}}</ref> Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956 Saba's plan voor herstel van koraal], naturetoday.com </ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> 66chgosfp7gxgwtxatuqcz0o0z8oktv 191069 191068 2026-05-15T20:50:04Z Caribiana 8320 191069 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta responsabel pa e maneho di e parkenan nashonal riba e isla di [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. E organisashon tin su sede na Fort Bay i ta operá tambe for di Saba Trail i Sentro di Informashon na [[Windwardside]].<ref name="sabapark">[http://www.sabapark.org/ Saba Conservation Foundation] Official site. Konsultá mart 2012.</ref> SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == Saba Conservation Foundation a wòrdu fundá dia 15 di òktober 1987 komo un spin-off di STINAPA Nederlandse Antillen, ku e meta prinsipal pa protehá e naturalesa relativamente intakto di Saba, tantu riba tera komo bou di awa. Fundadó di e fundashon tabata Wycliffe Smith, kende na e tempu ei tabata gezaghebber di Saba. Desde su fundashon, e gobièrnu di Antias Hulandes a asigná SCF e responsabilidat pa manehá áreanan protehá riba i rond di e isla. Nan ta inkluí: * Saba National Park * Saba Marine Park (desde 1990) * Mount Scenery National Park * [[Sababank|Sababank National Park]] Na 1994, SCF a risibí un donasho.n di aproksimadamente 35 hektar di tereno ku ta estendé for di e kosta nort di Saba te na e parti haltu di Mount Scenery. E donashon tabata kondishoná ku e tereno mester keda protehá i sin desaroyo. Esaki a resultá den e kreashon di un reserva natural na 1999, ku despues a wòrdu ekspandé te mas o ménos 350 hektar na 2018. Awe, e área aki tin status ofisial komo Mount Scenery National Park. For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta funshoná komo un sub-organisashon di SCF. E unidad aki ta responsabel pa e maneho di Saba Bank National Park, un atol marino grandi situá na suidwèst di Saba. ==Aktividat== Den su promé añanan, SCF a enfoká prinsipalmente riba edukashon di e komunidat lokal tokante e importansia di konservashon di naturalesa. Entre e aktividatnan tabatin: *organisashon di kampañanan di limpiesa *eventonan pa rekoudá fondo *charla i presentashonnan *proyekshon di pelíkula Un spesialista di e United States Forest Service a asistí den selekshon di kamindanan di senderismo i den desaroyo di un guia di kana pa bishitantenan, ku despues a wòrdu publiká dor di SCF. Na 1989, SCF a logra prevení e konstrukshon di antenanan di komunikashon riba e top di Mount Scenery. E área aki ta kontené un bos di montaña tropikal (bergregenwoud), ku ta di gran balor pa biodiversidat i pa regulashon di awa riba e isla. Na 2024, SCF a kuminsá un proyekto di restaurashon marino den kolaborashon ku e universidat hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein. E proyekto ta enfoká riba kultivashon di koral i reintrodukshon di piska di laman. E inisiativa ta buska restorá e ekosistema marino, ya ku koral ta esensial pa refugio i reprodukshon di hopi spesie di piska, miéntras ku piska di laman ta yuda mantené koral limpi dor di konsumí alga. E proyekto ta finansia dor di Hulanda i tin e intenshon pa ekspandé na otro islanan di Hulanda Karibense. ------------ == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: Parke Nashonal di Saba i Parke Nashonal Marino di Saba. Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon.<ref>{{cite book|author=Bob Payne |title=Philanthropy |Hrsg=Joan Tapper |work=Islands Magazine |publisher=Islands Publishing Company |location=Santa Barbara, CA |date=1999-04 |pages=20}}</ref> Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery.<ref>{{citeer web|auteur= |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |titel=New national park protects Saba’s nature and artefacts |uitgever=The Daily Herald |datum=2018-12-31|taal=en |archiefurl==https://web.archive.org/web/20190809123427/https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |archiefdatum=2019-08-09 }}</ref> == Aktividat == Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área.<ref>{{citeer web |auteur=Jens Odinga |url=http://www.dcbd.nl/document/saba-bank-management-unit-activity-report-2016-0 |titel=Saba Bank management Unit Activity Report 2016 |werk=dcbd.nl |uitgever=Dutch Carribean Biodiversity Database |datum=2016-10-13 |taal=en}}</ref> Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956 Saba's plan voor herstel van koraal], naturetoday.com </ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Taxobox| variante = a | nomber = Tribon di cruz | status = CR | rl-id = | imagen = Hamerhaai1.jpg | descripcion = Tribon di cruz | imagen2 = Sphyrna lewini distmap.png | descripcion2 = Mapa di distribucion | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Chordata]] | superclase = | clase = Chondrichthyes | orden = Carcharhiniformes | famia = Sphyrnidae | genero = ''[[Sphyrna]]'' | c-nomber= ''S. lewini'' | autor = Griffith & Smith | fecha = 1834 | parentesis = si | origineel = ''Zygaena lewini'' | worms = 105816 | sinonimo= ''Sphyrna couardi'' Cadenat, 1951 }} '''Tribon di cruz''' (''Sphyrna lewini'') ta un [[espesie|especie]] di tribon di e [[Famia (biologia)|famia]] Sphyrnidae, conoci como e tribonnan di martiu.<ref name=:"1">[https://www.dutchcaribbeanspecies.org/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=185013&cat=CTAB_NAMES Scalloped Hammerhead Sphyrna lewini], [[Dutch Caribbean Species Register]]</ref> E especie a wordo describi pa prome biaha na 1834 door di Griffith & Smith bou di nomber ''Zygaena lewini''. == Distribucion y habitat == ''S. lewini'' ta distribui ampliamente den oceannan tropical y subtropical, incluyendo [[Oséano Pasífiko|Ocean Pacifico]], [[Oséano Atlántiko|Atlantico]] y [[Oséano Indio|Indio]].<ref>[https://animaldiversity.org/accounts/Sphyrna_lewini/ Sphyrna lewini], Animal Diversity Web</ref> E especie a wordo registra tambe, aunke menos frecuente, den [[Laman Mediteráneo|Lama Mediteraneo]]. Na [[Ingles]] e ta conoci como ''scalloped hammerhead'' y na [[Hulandes]] como ''geschulpte hamerhaai''. Na Papiamento e ta conoci tambe como ''tribon martin''.<ref name=:"1"/> E tribon di cruz ta biba principalmente den awanan costero y riba [[ref di koral|rifnan di coral]], pero por baha te na profundidad di masomenos 275 meter. Hopi biaha e ta prefera awa cu ta core y cu tin temperatura relativamente fresco. == Descripcion == E especie por alcansa un largura di te masomenos 430 centimeter y por biba te cu 35 aña. Su caracteristica mas distintivo ta su cabes plano y amplio, cu tin forma di un martiu (di unda su nomber). E forma aki ta yuda mehora su habilidad pa detecta prooi y pa maniobra den awa. E curpa ta largo y fini, cu dos hala dorsal y un hala anal. Mientras e ta landa, e cabes ta move ligeramente di un banda pa otro. E especie hopi biaha ta forma scolnan grandi, specialmente den areanan costero. E tribon di cruz ta un predador cu su dieta ta consisti principalmente di pisca y macroinvertebra, manera cangreu. Generalmente, e no ta agresivo cu hende y ta mantene distancia di buceado. [[File:Scalloped hammerhead-tokyosealifepark-2019-1-8.webm|thumb|270px|Tribon di cruz landando (video).]] == Status == ''S. lewini'' ta considera criticamente na peliger di extincion door di [[International Union for Conservation of Nature]] (IUCN) desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Na [[Aruba]], e especie ta inclui riba e [[Animal protehi na Aruba|lista di animal protegi]] pa ley. E mayo menasa pa e especie ta sobrepiscamento, tanto intencional como accidental. E tribon ta particularmente busca pa su halanan, cu ta uza den e mercado Asiatico, specialmente pa preparacion di sop’i tribon. == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] {{Appendix}} [[Kategoria:Piská]] E especie ta den peliger di extincion debi na aumento di jaagmento. E tribon aki ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019.<ref>[https://www.iucnredlist.org/species/39386/2920499 Great Hammerhead], IUCN</ref> Estudionan recien a mustra un bahada particularmente grandi di tribon predador grandi, kategoria na cua e tribon cabes di martiu ta pertenece. Esaki a wordo demostra, entre otro, pa investigadornan Mericano y Canades den un area noordwest di Oceano Atlantico, caminda e rutanan principal di migracion di tribon ta situa.<ref>Myers e.a. (2007). Cascading effects of loss of Apex predatory sharks from a Coastal Ocean, Science, 315</ref> E bahada ta parce di ta particularmente dramatico pa e tribonnan cabes di martiu. Esaki por tin consecuencianan grandi pa cambio di ecosistema. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> -- E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa via di e forma di su cabes. Su nomber cientifico ta Sphyrna mokarran y na Ingles conoci pa e Great hammerhead, e ta e especie di tribon mas grandi den e famia Sphyrnidae. Ta hay’e den lama rond mundo, den awanan tropical den e region ecuatorial. E forma di su cabes yama ‘cephalofoil’ ta hancho y e parti dilanti ta casi stret den forma di e letter T, cu su wowonan ta peilo afo cada banda. Su boca localisa bou su cabes tin 17 rij di djente triangular n’e parti ariba di su cacumbein. E ta replasa su djentenan cada 8 dia. Algun sorto di tribon ta gasta 30.000 djente den nan bida. E sorto aki por biba 30 aña y e peso maximo registra ta rond di 450 kilo. Su tamaño ta varia entre 4.6 meter y 6.2 meter y su color ta shinishi scur of bruin y bou di su curpa ta blanco.<ref name=":0"/> E especie femenino ta bira mas grandi cu e machonan. E ta un pisca predador solitario y landado fuerte, cu ta alimenta su mes cu otro pisca, secat, kreeft, otro sort'i tribon mas chikito y su faborito ta chucho (sting rays). E embra ta pari yiunan cada dos aña, nan por haya entre 13 y 42 yiu cu ta nace bibo (vivaparous). E yiunan ta nace entre 50 y 70 centimeter cada un.<ref name=":0"/> Aunke e ta potencialmente peligroso, e tribon cabes di crus no ta ataca hende y tin biaha e por comporta su mes curioso rond di buceadonan. E tribon aki ta hopi gara y ta popular riba e mercado Chines como ingrediente principal pa sop’i tribon. Asina ta resulta cu e poblacion di e tribon cabes di martiu ta baha den cantidad rond mundo. [[International Union for Conservation of Nature|Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa]] (IUCN) a consider’e como criticamente na peliger desde 2019. Na Aruba tambe nos ta haya nan den lama y p’esey ta pidi piscadonan pa eherce cautela.<ref name=":0"/> {{Appendix}} ----- E tribon cabes di crus ta wordo mira mas comunmente canto di murayanan di coral skerpi di [[ref di koral|rifnan di coral]]. Su profundidad maximo ta 275 meter bou di superfisie. E tribon aki hopi bia ta aparesé den skolnan grandi i ta parse di ta preferá awa ku ta kore i mas friu. Generalmente nan ta mantené un distansia konsiderabel for di buseadónan. Su dieta ta konsistí prinsipalmente di materia animal, alimentando di makroinvertebrá i piská. E tribon cabes di crus ta haya su nomber pa e forma di su cabes. Na Ingles nan ta yam’e scalloped hammerhead (Sphyrna lewini) cu ta un especie di tribon di e famia Sphyrnidae. Diferente na e cabes di martiu ‘great hammerhead’ esun aki n’e parti dilanti di su cabes no ta stret sino ondula. E ta e mas comun di tur e tribonnan cabes di martiu. Ta hay’e rond mundo den awanan tropical te na un profundidad di 500 meter. E sorto a kita e mas chikito di e tribonnan cabes di martiu. E largura maximo registra pa e especie aki ta 4.3 meter y por pisarond di 150 kilo. Su color ta shinishi, bruin of hasta poco berde y blanco parti abou.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf E poblacion di e tribonnan cabes di martiu a baha drasticamente den e ultimo 30 añanan], Bon Dia Aruba (6 di augustus 2025)</ref> Su skelet ta traha di weso moli (kraakbeen), e mesun material cu ta forma e horeanan di hende. Tribonnan tin diferente tipo di hala, un riba su lomba, un di pecho y unna su rabo cu ta yud’e nabega den awa. E tribon embra ta uza areanan na costa pa broei su yiunan, nan ta mustra di keda uza e mesun area na costa, awa poco hundo pa brinda e yuinan proteccion y cuminda den efase di crecemento. E embra ta pari yiunan bibo 1 bes pa aña. E por haya entre 12 pa 41 yiu. E sorto aki ta conocicu su inteligencia ta halto y e ta desplega un comportacion agresivo ora cu e mester gara cuminda. E forma di su cabes ta permiti e tribon pa hinca su cabes den e suela di lama y asina gara chucho (stingray) cu ta landa na fondo di lama. E especie di tribon aki no ta parce di ta ataca y come otro, tampoco den periodonan dihamber. Nan ta come sardin, macrel y tambe pulpo. == Menasa == Den algun parti di e oceano Atlantico, nan poblacion a baha cu mas di 95% den e ultimo 30 añanan. E motibonan ta cu den algun parti di oceano Atlantico tin piscamento excesivo, demanda pa halanan di tiburon y tambe zeta di tribon cu ta traha di nan higra ta halto. E especie aki tin e tendencia di aglomera den grupo grandi, locual ta haci nan captura masal mas facil. {{Appendix}} [[:Kategoria:Animal]] E especie por alkansá un largura di 430 centimeter i por biba te ku 35 aña. E kurpa di e tiburon ta largu. E wowonan ta di forma normal i simetrico. E boca ta situa na e parti abou di e kabes. Miéntras ta landa, e kabes ta zwaai bai bin. E tribon tin dos hala dorsal i un hala anal. ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> hoktoqsy7jq53x35pwz6cahojn83ker 191070 191069 2026-05-15T20:52:33Z Caribiana 8320 191070 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [https://tiboko.com/wp-content/uploads/2023/07/Final-version-GvB-Papiamentu-book.pdf Caiquetio Indians on Curacao during colonial times and Caquetio words in Papiamentu language], Gerard van Buurt April 2015 Pending: [[ROPV]] - [[Voluta damula]] - [[glas di lama]] - [[strea di lama]] - [[Conenchi di rabo di catuna]] - [[hòmber di guera portugues]] (''Physalia physalis'') - [[Agaue arubaensis]] - [[Tuna Hala Hel]] (''Thunus albacares'') ---------------- {{Variante|a}} {{Infobox organisacion| variante = a | nomber = Saba Conservation Foundation | abrevia = SCF | logo = | imagen = | descripcion = | leyenda = | funda = [[15 di òktober]] [[1987]] | fundado = [[Wycliffe Smith]] | termina = | ideologia = | presidente = Peter Johnson<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/en/nature-reports/message/?msg=28738 Old Power Plant on Saba will be converted to Marine Research Station], naturetoday.com (2 di febrüari 2022)</ref> | director = Kai Wulf | tipo = fundashon | pais = {{NLD}}<br>Saba, Karibe Hulandes | sede = Fort Bay | obhetivo = konservashon di naturalesa i medio ambiente | wepsite = https://sabapark.org/ }} '''Saba Conservation Foundation''' (SCF) ta un organisashon no-gubernamental (NGO) ku ta responsabel pa e maneho di e parkenan nashonal riba e isla di [[Saba]] den [[Hulanda Karibense]]. E organisashon tin su sede na Fort Bay i ta operá tambe for di Saba Trail i Sentro di Informashon na [[Windwardside]].<ref name="sabapark">[http://www.sabapark.org/ Saba Conservation Foundation] Official site. Konsultá mart 2012.</ref> SCF ta miembro di [[Dutch Caribbean Nature Alliance]]. == Historia == Saba Conservation Foundation a wòrdu fundá dia 15 di òktober 1987 komo un spin-off di STINAPA Nederlandse Antillen, ku e meta prinsipal pa protehá e naturalesa relativamente intakto di Saba, tantu riba tera komo bou di awa. Fundadó di e fundashon tabata Wycliffe Smith, kende na e tempu ei tabata gezaghebber di Saba. Desde su fundashon, e gobièrnu di Antias Hulandes a asigná SCF e responsabilidat pa manehá áreanan protehá riba i rond di e isla. Nan ta inkluí: * Saba National Park * Saba Marine Park (desde 1990) * Mount Scenery National Park * [[Sababank|Sababank National Park]] Na 1994, SCF a risibí un donasho.n di aproksimadamente 35 hektar di tereno ku ta estendé for di e kosta nort di Saba te na e parti haltu di Mount Scenery. E donashon tabata kondishoná ku e tereno mester keda protehá i sin desaroyo. Esaki a resultá den e kreashon di un reserva natural na 1999, ku despues a wòrdu ekspandé te mas o ménos 350 hektar na 2018. Awe, e área aki tin status ofisial komo Mount Scenery National Park. For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta funshoná komo un sub-organisashon di SCF. E unidad aki ta responsabel pa e maneho di Saba Bank National Park, un atol marino grandi situá na suidwèst di Saba. ==Aktividat== Den su promé añanan, SCF a enfoká prinsipalmente riba edukashon di e komunidat lokal tokante e importansia di konservashon di naturalesa. Entre e aktividatnan tabatin: *organisashon di kampañanan di limpiesa *eventonan pa rekoudá fondo *charla i presentashonnan *proyekshon di pelíkula Un spesialista di e United States Forest Service a asistí den selekshon di kamindanan di senderismo i den desaroyo di un guia di kana pa bishitantenan, ku despues a wòrdu publiká dor di SCF. Na 1989, SCF a logra prevení e konstrukshon di antenanan di komunikashon riba e top di Mount Scenery. E área aki ta kontené un bos di montaña tropikal (bergregenwoud), ku ta di gran balor pa biodiversidat i pa regulashon di awa riba e isla. Na 2024, SCF a kuminsá un proyekto di restaurashon marino den kolaborashon ku e universidat hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein. E proyekto ta enfoká riba kultivashon di koral i reintrodukshon di piska di laman. E inisiativa ta buska restorá e ekosistema marino, ya ku koral ta esensial pa refugio i reprodukshon di hopi spesie di piska, miéntras ku piska di laman ta yuda mantené koral limpi dor di konsumí alga. E proyekto ta finansia dor di Hulanda i tin e intenshon pa ekspandé na otro islanan di Hulanda Karibense. ------------ == Historia == E SCF a wòrdu fundá dia [[15 di òktober]] [[1987]] komo spin-off di STINAPA N.A. (''Stichting Nationale Parken Nederlandse Antillen'') ku e meta pa protehá e naturalesa relativamente puru riba i rònt di e isla. Fundadó tabata [[Wycliffe Smith]], e tempu ei [[Lista di Gezaghebber di Saba|gezaghebber di Saba]]. Desde su inisio e fundashon a wòrdu designá dor di Gobièrnu di [[Antias Hulandes]] ku e responsabilidat pa manehá areanan protegi den of ront di Saba: Parke Nashonal di Saba i Parke Nashonal Marino di Saba. Na 1994, e Fundashon pa Konservashon di Saba a risibí un donashon di aproksimadamente 35 hektar di tereno, ku tabata ekstendé den un strepi smal for di e kosta nort di e isla te na e punta di Seru Scenery. E heredero di e tereno aki, kende su propiedat no tabata kla pa hopi tempu, a hasi su protekshon i futuro no-desaroyo un kondishon di e donashon.<ref>{{cite book|author=Bob Payne |title=Philanthropy |Hrsg=Joan Tapper |work=Islands Magazine |publisher=Islands Publishing Company |location=Santa Barbara, CA |date=1999-04 |pages=20}}</ref> Esaki a kondusí na e establesimentu di un reserva natural na 1999, ku a wòrdu ekspandé signifikantemente te na aproksimadamente 350 hektar na 2018 i awor ta disfrutá di status ofisial di parke nashonal komo Parke Nashonal Mount Scenery.<ref>{{citeer web|auteur= |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |titel=New national park protects Saba’s nature and artefacts |uitgever=The Daily Herald |datum=2018-12-31|taal=en |archiefurl==https://web.archive.org/web/20190809123427/https://www.thedailyherald.sx/islands/84080-new-national-park-protects-saba-s-nature-and-artefacts |archiefdatum=2019-08-09 }}</ref> == Aktividat == Den e promé añanan despues di su fundashon, SCF a enfoká prinsipalmente riba eduká e poblashon lokal tokante e importansia di konservashon. Esaki a inkluí organisá eventonan pa rekoudá fondo i kampañanan di limpiesa di komunidat. SCF tambe a organisá charla, presentashon i proyekshon di pelíkula. Un ranger di e Servisio di Selva di Merka a yuda e fundashon selektá kamindanan di kana adekuá pa turistanan i a skirbi un guia di kana, ku SCF a publiká despues.<ref name=":0">{{citeer web|auteur= |url=http://www.sabaweb.nl/saba-trailshop/scf-en.htm |titel=Saba conservation foundation: A short chronicle. |werk=sabaweb.nl |datum= |taal=en}}</ref> In 1989 verzette de SCF zich met succes tegen de vergunningverlening voor de bouw van diverse televisie- en communicatieantennes op de top van Mount Scenery in het midden van het eiland. In dit gebied groeit een bergregenwoud , dat als bijzonder waardevol wordt beschouwd om te beschermen, niet alleen vanwege de biodiversiteit, maar ook vanwege het belang ervan voor de hydrologie van Saba.<ref name=":0"/> Een jaar later droeg de eilandadministratie de verantwoordelijkheid voor het in 1987 opgerichte Saba Marine Park over aan de SCF. Het park beschermt de wateren rond Saba tot een diepte van 60 meter. [ 2 ] Sinds eind 1992 is het Marine Park financieel zelfvoorzienend, waarna de Nederlandse overheid op 1 januari 1993 de financiering van het project stopzette.<ref name=":0"/> For di 2010, Saba Bank Management Unit (SBMU) ta eksistí komo un sub-organisashon di SCF, establesé komo e unidat atministrativo di Parke Nashonal di Saba Bank. Saba Bank ta un atol inmenso bou di awa situá algun kilometer zuidwest di Saba. E responsabilidatnan di SBMU ta inkluí monitoreo di peska den e region, kondusí patruyanan, i kordiná timnan di investigashon aktivo den e área.<ref>{{citeer web |auteur=Jens Odinga |url=http://www.dcbd.nl/document/saba-bank-management-unit-activity-report-2016-0 |titel=Saba Bank management Unit Activity Report 2016 |werk=dcbd.nl |uitgever=Dutch Carribean Biodiversity Database |datum=2016-10-13 |taal=en}}</ref> Na 2024, SCF a lansa un proyekto huntu ku e universidat Hulandes di siensia apliká Van Hall Larenstein pa restorá e naturalesa bou di awa di Saba dor di kultivá koral i piska di laman. E bahada di koral ta perhudisial pa e kantidat di piská, ya ku espesienan di piská importante ta buska refugio i ta pone nan webunan den e koral. E piska di laman ta indispensabel pasobra e ta limpia e koral dor di kome alga. Hulanda ta finansiá e proyekto, ku despues lo wòrdu ekspandé pa e otro islanan di Hulanda Karibense.<ref>[https://www.naturetoday.com/intl/nl/nature-reports/message/?utm_source=newsletter&utm_medium=e-mail&utm_campaign=user-mailing&msg=32956 Saba's plan voor herstel van koraal], naturetoday.com </ref> {{Appendix}} [[:Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] [[:Kategoria:Saba]] ---------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = Pechi portugues | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Physalia physalis'' |fecha = |autor = }} E '''pèchi portugues''' of '''hòmber di guera portugues''' (''Physalia physalis'') ta un medusa estatal ku ta wòrdu hañá den lamannan mas kayente. E no ta un berdadero medusa, pero un kolonia kompleho di sentenares di pólip di kuater tipo.[1] ---- The scientific name for the "Pèchi Portugues" (often referred to as the Portuguese Man O' War or Bluebottle in Papiamentu) is Physalia physalis. It is a marine siphonophore known for its purple/blue gas-filled float and long venomous tentacles, frequently spotted in the Dutch Caribbean (Aruba, Bonaire, Curaçao). Facebook ·NosTv Bonaire +4 Key Facts regarding Physalia physalis (Pèchi Portugues): Appearance: A purple/blue, bladder-like, or "balloon" float. Danger: They are not true jellyfish but a colony of organisms with highly venomous tentacles that can reach 15 meters in length. Safety Advice: If spotted, keep a safe distance, even when washed up on the beach. Treatment: If stung, remove tentacles with a plastic card, rinse with saltwater (not fresh), and use vinegar or warm water (not ice) to relieve pain. Facebook ·STINAPA Bonaire +4 Note: The results also mention "Chipe Pèchi Pretu," which is a bird (Setophaga striata), but "Pèchi Portugues" specifically refers to the Portuguese Man O' War. Dutch Caribbean Species Register +2 Pèchi Portugues ta relativamente fásil pa mira den laman. Bo ta rekonosé na su forma di un blas òf saku di plèstik lilá yená ku airu di mas òf ----------------- ---------------- ==ROPV Aruba == E '''Ruimtelijke Ontwikkelingsplan Volkshuisvesting''', conoci como ROPV, ta e framework di zonificacion y desaroyo espacial na [[Aruba]]. E ta designa diferente zona riba henter e isla, for di zonanan di vivienda, zonanan di naturalesa pa hasta zonanan marino. E ROPV ta determina ki tipo di actividad y desaroya ta permiti den cada area.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20260219.pdf E problema cu zonificacion di naturalesa den ROPV], BDA (19 di februari 2026</ref> == Tipo di actividad == * Vivienda * Zona di naturalesa Pa loke ta zonanan di naturalesa, e ROPV ta reconoce dos diferente area: area di ‘natuurgebied)’ y area di ‘natuur en landschap’. Aunke tur dos zona tin como prome funcion e proteccion y restauracion di naturalesa, e diferencia principal entre e dos zona aki tin di haber cu e nivel di proteccion y maneho. Den areanan marca como ‘natuurgebied’, proteccion pa flora y fauna ta mas estricto, unda maneho y supervision ta cay bao responsabilidad di [[Aruba Conservation Foundation]]. Cualkier actividad of intervencion humano ta depende di e autorisacion di ACF. Den areanan marca como ‘natuur en landschap’, proteccion ta menos estricto, unda DNM ta actua como autoridad di maneho, pero en realidad no tin control directo manera ACF tin den areanan di natuurgebied. Den zonanan marca como natuur en landschap, actividad humano no ta ser monitoria estrictamente, loke ta presenta un menasa pa especienan di bestia y mata den e area. Tambe tin un falta di consistencia den kico ta marca como natuurgebied y kico ta natuur en lanschapgebied den cuadra di ROPV. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Taxobox | variante = c | nomber = ''Voluta damula'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = | descripcion = | status = | dominio = [[Eukaryota]] | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = [[Molusko|Mollusca]] | clase = [[Sòldachi|Gastropoda]] | clade1 = Caenogastropoda | orden = Neogastropoda | superfamia = Volutoidea | famia = Volutidae | genero = ''Voluta'' | c-nomber = ''Voluta damula'' | autor = | fecha = | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = ''Voluta musica damula'' }} '''''Voluta damula''''' ta un [[espesie]] di [[Sòldachi|soldachi]] marino di e [[famia (biologia)|famia]] di Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di ''V. musica''. == Etimologia i taxonomia == E espesie ta wordu haya na Kòrsou i inisialmente duná e nòmber ''Voluta musica damula'', komo parti di e ''kompleho Voluta musica'' i supespesie di ''V. musica'', un molusko presente den Karibe i na costa di Colombia i [[Venezuela]].[[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] E “kompleho Voluta musica” ta un kaso di radiashon insular: unda un poblashon riba islanan separá por evolushoná distinto a largu tempu, ounke nan ta sigui parse hopi similar den forma general. ''V. damula'' ta un ehèmpel klaro di esaki. Na 2024 un revision sientífiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e ''kompleho Voluta musica''. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> ta sigui registr'é komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. == Distribushon i habitat == E espesie ta [[endemismo|endemico]] na e isla [[Kòrsou]]. Voluta damula ta endémiko na Kòrsou. No tin registrashon konfirmá di otro isla of di e kontinente sur-merdikunal. E molusko ta biba Riba fondo di arena òf arena meskla ku yerba di awa (seagrass) Den zòna sublitoral Na profundidat ku tipikamente ta keda entre 0 i ±40 meter . Manera hopi voluta, e sa hala na e dia ora na santu òf medio kubrí pa protekshon. == Deskripshon == E kaska tin un forma conico-oval, cu un largura cu ta varia tipicamente entre ... i ... mm. E kurpa manera spiral ta E kaska di Voluta damula ta relativamente chikí i mas oval-elongá kompará ku e forma típica di Voluta musica. Karakterístika prinsipalnan: *Longitud: típikamente entre 42 i 57 mm (según deskrepshon di Dall i material resientemente estudiá) *Ancho: proporcionalmente estrecho, ku un spire mas haltu *Kolo: fondo kla òf blanquis, ku e patrón karakterístiko di “linja musikal” – línjanan spiralis i pònchi marón ku ta fèrmente parse ku notashon musikal *Apertura: largu, ku un ton rosá of violasio *Kolumela: tin entre 9 i 10 plegamento *Kanaal sifonal: presenta 4–5 ribanan plano E kombinashon di su forma mas estrecho, su spire haltu i su palèt di kolo ta separá damula di e forma mas anchura di V. musica ku ta biba den otro parti di Karibe. == Konservashon == E espesie no tin un evaluacion oficial pa e [[Lista Kòrá di IUCN|Lista Cora di IUCN]] (Union Internacional pa Conservacion di Naturalesa), pero su status di especie endemico ta ser considera di importancia pa monitorea. [[File:Volutidae - Voluta musica.JPG|thumb|left|180px|Kaska di un ''V. musica''.]] == Mira tambe == * [[Voluta caquetio]] {{Appendix}} Su nòmber sientífiko a wordu publiká na 1907 pa Dall.<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> {{DEFAULTSORT:Voluta damula}} [[:Kategoria:Animal endemico di Kòrsou]] [[:Kategoria:Sòldachi]] Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. Na base di un análisis di 2024 riba e “kompleho Voluta musica”, hopi malakólogo ta trata damula komo un espesie endémiko di Kòrsou. Sinembargo, base di dato ofisial manera WoRMS<ref>[https://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=1578853 ''Voluta musica damula'' Dall, 1907 ], World Register of Marine Species (WoRMS)</ref> E ta sigui registrá e komo un supespesie. E artíkulo aki ta reflehá e dos posishon. '''Voluta damula''' ta un molusko gastropodo marino di famia Volutidae, originalmente deskribí na 1907 pa William Healey Dall komo un supespesie di '''Voluta musica'''. Un revisión sientífiko resientemente (2024) ta propone ku e forma di Kòrsou mester wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon den e kompleho di Voluta musica. E “kompleho Voluta musica” ta un ehèmpel interesant di radiashon insular: poblashonnan separá na isla por evolushoná distinto na tempu largu, aunke nan ta parse hopi similar den forma general. Voluta damula ta un ehèmpel klaro di esaki na Kòrsou. Na 2024 un revision sientifiko a propone pa e molusko wòrdu trata komo un espesie separá, basá riba morfologia, isolashon geográfiko i variashon ku e kompleho Voluta musica. ----- V. musica typica specimen from the Berschauer Collection, photographed by the author. Voluta musica damula Dall, 1907 (Figure 8, Plate 4 Figures A-D) Description. "Shell small, oval, with eight or nine low ribs, slightly nodulous at the shoulder; nucleus pale brown; ground color whitish, with the usual tracery in fawn-color and pale brown, with vertical brown fringe-like lines and distinct spiral sculpture in front of the suture and four or five flattish ridges on the canal; aperture livid pink, or sometimes violaceous, with brown spots on the outer lip and nine or ten plaits on the inner lip; a specimen of four whorls, beside the nucleus, measures 42 mm. long and 21 mm. wide." (Dall, 1907) Type Specimens. U.S. National Museum Nos. 54521 holotype, and 29249 paratype. Type Locality. Curaçao.<ref>https://www.researchgate.net/figure/musica-typica-specimen-from-the-Berschauer-Collection-photographed-by-the-author-Voluta_fig3_380528676 ], The Festivus issue 2 volumen 56</ref> Accordingly, the Aruban population is designated herein as V. musica. Dall named a specimen from Curaçao as Voluta musica damula, which when compared with other specimens from Curaçao appears to be a narrower and higher spired form which otherwise shares the same morphology. Plate 4 illustrates Dall’s holotype of V. musica damula together with five other specimens from Curaçao, and three specimens from Bonaire. The specimens from Curaçao, denoted as V. musica damula are distinct from other populations, and therefore V. damula is recognized herein as a full species.<ref>David P. Berschauer,[file:///Users/lorraine/Downloads/Volutamusicacomplexarticle%20(1).pdf Review of the Voluta musica Complex], The Festivus, issue 2 volume 56</ref> Voluta damula is generally considered a geographic subspecies or form of the wider species Voluta musica (the common music volute), rather than a distinct species itself, though some recent research recognizes it as a full species. The formal name is Voluta musica damula Dall, 1907. ----- '''Voluta musica damula''' (Dall, 1907) was originally described as a subspecies of the “music volute” (Voluta musica), from shells collected at Curaçao. However, a recent 2024 revision of the “Voluta musica complex” argues that damula — along with several other geographically isolated forms — should be considered a distinct species, now often referred to as Voluta damula. == Distribution and habitat == Voluta damula appears to be endemic to Curaçao. Like other volutes, it lives on sandy (or sandy–seagrass) bottoms, often partially buried; recorded depths range from near-shore to about 40 m, though in some related populations much deeper records (even 100 m) exist. == Morphology / Description == The shell is relatively small and oval, with a narrow, higher spire than “typical” volutes. Colouration: pale (whitish) base with the characteristic “music-staff” pattern of brown to fawn spiral lines and spots. The aperture is long, with a pink or violaceous interior; the columella has multiple plaits (9–10), and the siphonal canal has ridges. Typical shell lengths (from type and other specimens) are ~42–57 mm (for the shell, excluding protoconch). == Taxonomic status and notes == Where older works lumped all variation under a single variable species, modern morphological, biogeographic and developmental arguments point to V. damula being a separate species derived by long-term isolation (allopatry). == Conservation / Uncertain status == No formal global conservation status exists for V. damula. Given its apparent restriction to one island and specialised habitat, it may be vulnerable to habitat disruption, collection pressure, or environmental change — but data are lacking. -------------------- == Sea glass == Especially on the strip on white sand between the famous Natural Bridge” and the huge red anchor close to “Grapefield” beach you will be able to find your own pieces of sea glass. The sea glass that was created is the product of a very long and interesting process. It can take anywhere from 10 to 30 years to make sea glass. The name for any piece of glass that finds its way to the ocean and tumbles around in the water long enough is “Sea glass.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250731.pdf Another Treasure of Aruba’s Beaches: Sea Glass!], Aruba Today (31 di juli 2025)</ref> The colorful pieces of glass are being used for decoration, handcrafts and jewelry! Once glass makes its way into the ocean, the glass is broken up into shards and is tumbled around in the water, where sand and other rocks act like sandpaper to smooth out its rough edges. Sometimes as the sea glass is passed through fire, it becomes fire glass, the rarest of sea glass with certain inclusions, just like precious gems. {{Appendix}} --------------- {{Taxobox parha| variante = a | nomber = ''Sternchi'' | exhibi titulo = cursivo | imagen = Sterna hirundo - Common Tern.jpg | descripcion = Sternchi comun of meuchi pico cora (''Sterna hirundo'') | status = | reino = [[Animal]]ia | troncon = [[Chordata]] | clase = [[Para|Aves]] | orden = Charadriiformes | famia = Sternidae | genero = | taxon = | c-nomber = Sternini | autor = Vigors | fecha = 1825 | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = | sinonimo = * ''Sterninae'' (tradicional) * ''Sternini'' (den algun sistema) }} -------- {{Variante|a}} {{Taxobox | variante = a | nomber = ''Oreaster reticulatus'' | exhibi titulo= cursivo | imagen = Oreaster reticulatus (reticulated starfish) (San Salvador Island, Bahamas) 2.jpg | descripcion = | status = | dominio = Eukaryota | reino = [[Animal|Animalia]] | troncon = Echinodermata | clase = Asteroidea | subclase = | orden = Valvatida | famia = Oreasteridae | genero = ''Oreaster'' | c-nomber = ''O. reticulatus'' | autor = Linnaeus | fecha = 1758 | parentesis = si | original = | commons = | species = | sinonimo = * ''Asterias reticulata'' <small>Linnaeus, 1758</small> * ''Pentaceros reticulatus'' <small>(Gray, 1840)</small> * ''Oreaster gigas'' <small>(Lutken, 1859)</small> }} '''Strea di lama''' (''Oreaster reticulatus'') ta un [[espesie|especie]] di strea di laman tropical di e [[Famia (biologia)|famia]] Oreasteridae. E nomber cientitico a wordo publica na 1758 pa Carl Linnaeus den e di dies edicion di Systema naturae.[1] O. reticulatus ta un di e streanan di laman mas pisá na mundu, yegando un diameter di te ku 50 sentimeter (20 inch). E ta biba banda di e costanan di [[Florida]] y [[Bahamas]].[2] {{Appendix}} zie fr.wiki {{DEFAULTSORT:Oreaster reticulatus}} [[:Kategoria:Animalnan]] --------------- {{Taxobox mamifero | nomber = Conenchi di rabo di catuna | exhibi titulo = | imagen = | descripcion = | orden = | famia = | genero = | taxon = | c-nomber = | autor = | fecha = | parentesis = | original = | imagen2 = | descripcion2 = | commons = | species = }} '''Conenchi di rabo di catuna''' (''Sylvilagus floridanus nigronuchalis'', conoci localmente como '''coneu''' ta un especie endemico di conenchi na [[Aruba]]. Aruba ta un isla chikito den Caribe cu ecosistemanan cu ta keda cambia y RIU a dicidi di contribui n’e proteccion, preservacion y restauracion di un especie endemico manera e conenchi “cottontail”. E cadena hotelero ta agrega e proyecto di conservacion di biodiversidad aki na su proyecto di sosten na comunidad, avansando di e manera aki e obhetivonan di su strategia di sostenibilidad “Proudly Committed”.<ref>https://24ora.com/riu-ta-lansa-proyecto-pa-proteha-e-conenchi-endemico-di-aruba/ Riu ta lansa proyecto pa proteha e conenchi endemico di Aruba], 24ora.com (12 di februari 2025)</ref> {{Appendix}} Aruba su conenchi nativo, e subspecies Aruban Cotton Tail, ta den posibel peliger di extincion y den un esfuerso pa salba e especie endemico aki, Aruba Conservation Foundation(ACF) a lansa un proyecto pa proteha y colecta mas informacion tocante e especie aki. Natasha Silva, Chief Conservation Officer na ACF, a splica den un entrevista cu Bon DiaAruba con nan a yega na e proyecto, kico ta e meta y loke nan kier logra cu e proyecto aki. Silva a splica cu Aruba tin su propio conenchi cual ta un subspecies, un especie cu ta bin di e Eastern Cotton Tail.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250219.pdf Aruban Cotton Tail, e especie di conenchi nativo di Aruba], BDA (19 di februari 2025)</ref> E especie Eastern Cotton Tail ta biba for di e sur di Canada te cu Venezuela y Colombia. E subspecies aki ta biba na dos isla so, Aruba y Corsou, y na Aruba e ta conoci como e Aruban Cotton Tail. Su nomber cientifico mes ta nifica coneu di mondi. E subspecies di Aruba y Corsou tin un parti preto riba nan nek, loke ta diferente na e especie di otro paisnan, locual ta hacie echt nativo di Aruba. Silva a sigui splica cu antes tabatin hopi y por a topa nan riba caminda frecuentemente, pero aworaki no tin hopi y tin biaha por wak un pa aña den Arikok, cu ta un area protegi. El a indica cu sa tin otro luga riba e isla cu tambe tin nan, pero si a nota cu tin hopi menos cu antes. Esaki ta algo cu ta pone e fundacion preocupa y pa tin bista riba e biodiversidad nativo pa haya si nan ta na peliger di extincion. “Pa e coneu nos no sa con hopi tin ainda y esey tabata e eigenlijk e prome pregunta cu a pone cu nos mester sa mas di e coneu, si nan ta okay si of no. Nos ta kere nan ta na peliger di extincion pasobra nos ta wak menos y nos ta wak cu tur e menasanan a bira mas, e ta mas duro pa nan sobrevivi na Aruba,” el a bisa. El a splica cu un aña pasa ACF a traha riba su Conservation Framework den cual a identifica kico ta e prioridadnan pa e siguiente dies aña. Dentro di e framework a bisa cu e prioridad mester ta riba e especienan nativo, flora y fauna. E fundacion a identifica cual eseynan ta y coneu tabata tambe riba e lista. E proyecto aki ta den colaboracion cu e cadena hotelero Riu International, cu a acerca ACF mas cu un aña pasa pa haci un proyecto multianual cu fundacion. Silva a indica cu di banda di ACF nunca a traha cu un cadena di hotel of cu un hotel local y pues prome cu a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki, nan a sinta cu nan na mesa hopi biaha y tambe a haci investigacion pa wak ki tipo di cadena hotelero nan ta, si nan ta hopi serio den e aspecto di sostenibilidad, si nan ta desaroyando y birando mas sotenibel, y kico ta nan aspiracion y ambicionnan bayendo na futuro pa e parti di sostenibilidad y tambe e parti di medio ambiente y naturalesa. A base di criteria cu ACF mes a pone na mesa, a bay di acuerdo pa concretisa e colaboracion aki. Un di e criterianan ta cu e partner mester ta serio den e parti di sostenibilidad, y otro ta cu e fundacion no kier ser envolvi den ningun tipo di “green washing”. Despues di e dialogo y combersacionnan ambos a bay di acuerdo pa realisa e colaboracion aki y ACF a ricibi un fondo pa tres aña, pero ta un proyecto cu eventualmente ACF lo continua pa decadas. Pa loke ta trata kico e proyecto y e fondo aki ta encera, Silva a splica cu den e fondo aki ACF por contrata un ranger cu ta dedica na e proyecto aki, cual ta algo significante. Cu e fondonan aki tambe ACF ta bay wak con e populacion ta, pa motibo cu ta wak hopi tiki. Tambe ta bay tin un aspecto di educacion, teniendo na cuenta cu tin hopi hende na Aruba cu no sa cu nan t’ey, cual el a señala ta un fout di ACF pasobra no a duna suficiente educacion. E otro parti ta pa haya data pasobra tin falta di data. E fundacion no tin conocemento di con grandi e populacion ta, unda nan ta biba, kico ta e habitat cu nan mester y kico ta e menasanan. Silva a splica cu nan tin un idea di kico ta e menasanan pasobra ta wak nan na otro pais, pero el a remarca cu e ser humano, specialmente trafico manera UTV y ATV, ta un problema, tin hopi coneu cu ta ser haya placha riba caminda. “Cu esey nos ta bisa nos mester haci un proyecto unda nos ta bay gara tur e data esencial tocante e populacion, tocante e habitat y cu esey nos por traha un plan pa restaura e habitat cu nan ta --- Conew (cottontail rabbit, Sylvilagus floridanus nigronuchalis) The Eastern Cottontail rabbit (Syl- vilagus floridanus) was probably brought over to the island by Indian settlers thousands of years ago as a source of food. This rabbit, locally known as Conew, has spread all over the island and has become part of our ecosystem. The very adaptable Conew can live in a wide variety of habitats, includ- ing Aruba’s xeric scrublands, where it typically grazes on weeds and grasses. The Aruban Conew has a brownish grey color and a distinctive white belly. This white fur extends to the bottom of the tail which becomes visible as the rabbit runs. These rabbits can grow up to approximately 40 centimeters in length over their short lifespan of 3 years. Cottontail rabbits reach reproductive maturity when they are just 2 to 3 months old. A female rabbit, called a doe, finds a suitable nest spot under a shrub or rocks and lines it with fur. She can have an average of 3 to 4 litters per year averaging 5 young each. The doe only visits her young once or twice a day to nurse her babies for a period of 2 to 3 weeks. The young reach independence at 4 to 5 weeks. The Aruban Conew is an endangered species and protected by Aruban law. The Conew is thought to have drastically declined due to an increase in human activities, habitat fragmentation and predation by the invasive Boa constrictor as well as feral cats and dogs. However, recently there seem to be more rabbit sightings in rural and wilderness areas and also in the National Park. This could be linked to a recent decline of the invasive Boa population after the long period of drought. As the Conew can reproduce very quickly, a short break in predation pressure can lead to a fast increase of rabbits. Sadly, the Boas are back on the rise again with the truly wet rainy seasons we have recently experienced. This could cause a new decline in the Conew population that was just starting to recover.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20241212.pdf Unique fauna of Aruba], Aruba Today (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = pisca | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Tuna |genero = |especie = |c-nomber =''Thunus albacares'' |fecha = |autor = }} '''Tuna Hala Hel''' (''Thunus albacares''), [[ingles]]:Yellowfin Tuna, [[hulandes]]: geelvintonijn, ta un di tunanan mas grandi cu ta ser gara den nos awanan. E ta pertenece den e famia di Tuna. Tuna tin diferente tipo pero por lo general ta caracterisa pa nan curpa gordo y den forma oval manera di un bala di futbol Americano.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/03/AM240308.pdf Nomber di pisca na Papiamento: Tuna Hala Hel], AweNainta (8 di maart 2024)</ref> Tuna Hala Hel, su caracteristica cu mas ta resalta ta su 2 finnan grandi y color geel. E por alcansa tamaño di 2 meter largo y pisa te casi 400 liber of 180 kilo. Tuna ta un grupo di pisca di importancia rond mundo pa alimentacion y ta ser uza tanto den mochi, filet pero tambe empaketa den e.o. bleki. Ademas Tuna ta popular tambe pa pesca recreativo. == Descripcion == Tuna Hala Hel ta un pisca oval, gordo, den forma di un bala di futbol Americano. Su lomba ta blauw y e tin un strepi geel ta core memey di su curpa di dilanti te patras. Su aletanan of finnan ta caracteristicamente geel of hel manera nos ta pronunciele. Nan ta pisca di careda, referiendo traha pa landa distancia largo y cu hopi velocidad. P’esey nan diseño, largo manera torpedo y cu fin chikito a lo largo di lomba te na rabo. Nan rabo tambe ta fini manera luna nobo, y cual ta corta awe pa bay dilanti rapidamente. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] -------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = carpata | nomber = Agaue arubaensis | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = Halacaridae |genero = |especie = |c-nomber = ''Agaue arubaensis'' |fecha = 1994 |autor = Bartsch }} '''Agaue arubaensis''' ta un especie di carpata den e famia Halacaridae.<ref>Bartsch, I. (2012). <i>Agaue arubaensis</i> Bartsch, 1994. Geraadpleegd via: World Register of Marine Species op http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=406495. [https://web.archive.org/web/20201111192837/http://marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails Gearchiveerd] op 11 november 2020.</ref> E nomber cientifico di e especie a wordo publica pa prome biaha na 1994 pa Bartsch. {{Appendix}} [[:Category:Fauna na Aruba]] [[:Category:Naturalesa na Aruba]] -------------------------- DNM: Tin hende y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awa teritorial Noticla: Posted on 01/8/2021 5:33 pm AST | Updated on 01/8/2021 5:34 pm AST ORANJESTAD - Directie Natuur en Milieu (DNM) a tuma nota cu recientemente tin hendenan y hasta companianan ta strobando dolfijnnan den nos awanan teritorial. Aruba su awa tin masha hopi actividad di dolfijn y bayena durante henter aña. Mester ta alerta ora topa e especienan aki den nos awanan. E motibo pa cual nan ta cerca di nos costanan no ta pa entretene hende, pero pa algun motibo di necesidad. En bes cu hende scoge pa molestia e bestianan, DNM ta haci e peticion pa aleha di e sitio y laga nan na paz. Den nos awa teritiorial tin 6 especie di dolfijn cu tin luga di refugio cerca di nos costa. E sortonan ta: ''Tursiops truncatus, Steno bredanensis, Stenella longirostris, Stenella frontalis, Stenella attenuata, y Stenella coeruleoalba'' Aruba ta un "nursery" di e 6 especienan aki y e nursery belt ta 3 kilometer rond di costa. E especienan ta bini cerca ora tin necesidad di proteccion, ora ta duna luz of recupera di nan heridanan (injuries). Nan ta bini pa sconde tambe di nan predatornan, manera tribon. DNM kier a enfatisa y ta recorda tur hende cu tur dolfijn y bayena ta proteha pa nos leynan local. Articulo 7 inciso 3 di Natuurbeschermingsverordening ta specifica cu ta prohibi pa stroba e sortonan di bestianan protegi. E actonan aki ta castigabel pa ley(strafbaar). Den ley tin para: “Het is verboden een in het wild le¬vend dier als bedoeld in het eerste lid, te van¬gen of opzettelijk in zijn rust te ver¬sto¬ren”. Nos ta pidi encarecidamente pa coopera cu proteccion di nos fauna protegi na Aruba, pa asina yuda cu conservacion di nos recursonan natural. E specienan aki di dolfijn y bayenanan ta bini mas tanto pa busca refugio cerca di nos costa; ora nan ta den necesidad di proteccion, pa haya y cuida nan yiunan, como tambe pa recupera ora nan ta malo. Pues hende cu encontra e dolfijnnan no mag di stroba nan, bay cerca di nan, duna nan cuminda, saca potret of filma nan. Semper ta mihor pa observa e dolfijnnan for di un distancia respetabel cu ta sigur pa nan y abo mes. Mundialmente e norma ta cu ora ta observa e mamiferonan marino, pa no landa, no core riba, no mishi, no purba interactua cu e especienan aki. Keda na un distancia di 50 meter si ta riba lama grandi ora nan ta djis hungando y bulando den e olanan. Pero ta recomenda pa keda 100 meter leu ora cu nan ta cerca nos costa pasobra nan ta bini pa haya yiu y recupera (birth and recovery). Mayoría biaha nan ta den un grupo mas grandi pa yuda cu proteccion. DNM y Kustwacht ta traha di cerca cu Aruba Mammal Foundation cu ta e NGO encarga pa proteccion y investigacion di e especienan mamifero manera esunnan menciona den e relato aki. Sra. Angiolina Henriquez di Aruba Marine Mammal Foundation a manda nos hopi informacion y comparti articulonan scientifico y potretnan pa uza den investigacion. Tambe e la duna DNM tambe e siguiente mensahe pa comparti cu pueblo; {{Appendix}} --------------------- {{Variante|a}} {{Taxobox| variante = a | exhibi titulo = cursivo | tipo = | nomber = | status = <!-- Categoria di Lista Cora di IUCN --> | imagen = | imagen tamaño = | descripcion = | reino = Animalia | troncon = | clase = | orden = |famia = |genero = |especie = |c-nomber = ''Triops longicaudatus'' |fecha = 1864 |autor = LeConte }} '''Hobo hobo''' (''triops longicaudatus'')<ref name = "col3"> (1996), database, NODC Taxonomic Code</ref> ta un especie di crustaceo di e famia di Triopsidae. E especie a ser describi pa prome biaha na 1846 pa John Lawrence LeConte. especie di cangrue minusculo Triops longicaudatus [1] [2] ta un krustacea ku a ser deskribí pa promé biaha pa John Lawrence LeConte na 1846. Triops longicaudatus ta un miembro di e género Triops i e famia Triopsidae. [ 3 ] [ 4 ] No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] == Distribucion y habitat == Su teritorio ta surdi for di e parti sur-oest di Canada, rond di latitud 50 grado N, i ta bai pa parti sur di e region di Centro i Sur Amerika. E cancer tambe ta aparece den otro parti di mundo, manera Hapon, e islanan Galapagos y West India. Na Merka e ta presentá prinsipalmente den áreanan di desierto i stepa i, ku eksepshon di Alaska, ta presentá den tur estado inkluyendo Hawaii. * distribuí na Nort i Sur Amérika. * islanan ABC E ta biba den curpa di awa dushi chikito no hundo manera plas di awa, rooi, dam y lagonan temporal cu ta seca den temporada di secura òf di calor, caminda nan ta pone nan yiunan ku ta keda intacto te ora e awaceronan bin bèk i nan ta kria.[1]. Triops leeft in kleine, rustige, ondiepe zoetwaterpoelen met schoon, niet-koud water. Hij zwemt vrij, maar kruipt en graaft vaak langs de bodem. == Descripcion == E especie tin un curpa chikitu, midiendo rond di 4.5 pa 5 cm for di cabes te cu lomba y ta yega na madurez den 2 pa 3 siman. Den naturalesa e ta biba mas o menos 6 pa 12 siman y ora captura e ta biba 10 pa 13 siman. kleine en minuscule waterlichamen Nan tin un bida kòrtiku, di mas o ménos 20 pa 90 dia i ta krese hopi lihé ku un largura di 25 pa 75 mm. E kresementu aki ta dependé di e kantidat di lus i kuminda ku nan ta haña. Despues di nan nasementu, nan ta dobla nan tamaño diariamente. E tin un shell manera un escudo protector, compuesto di wowo fiho y di 35 pa 71 pareha di filamento cu e ta usa pa landa y respira. E krustaceo aki tin mandibula i mandíbula. Triops heeft drie ogen, die in een driehoek op de bovenkant van het hoofd zijn gerangschikt en gaven het geslacht zijn naam ("de drieogige"). No tin sub-species menshoná den e Catalogo di Bida . [ 3 ] Triops longicaudatus ta prefera di keda na fondo di awa, kaminda e ta move su kurpa abou. Aki e ta kai i ta buska kuminda constantemente ku su pia i e parti dilanti fortifiká di su spinal. E kraba ta un omnivoro ku kasi no ta satura ku por konsumi te ku 40% di su propio peso di kuminda kada dia. Ademas di tur e presanan animal ku e por dominá, manera larva di mosquito i kachó pa piskánan di rana, e ta kome tambe kuminda vegetal i kuminda, i e no ta stòp na miembro di su mes especie ku ta fresku aburí òf aktualmente rumiando. {{Appendix}} In our story this week we will talk about a bizarre looking prehistoric creature which emerges of very tiny eggs and starts to swim around in these seasonal pounds of our desert island, egg which can stay dormant for many decades awaiting the downpour. These tiny creatures of approximately 4.5 to 5 cm from head to tail will reach matureness in 2 to 3 weeks and will live about 6 to 12 weeks in the wild and 10 to 13 weeks in captivity. Locals know these tiny creatures under the name Hobo hobo or Hobi in Papiamento. However many people confuses these with tadpoles, but these animals do not have nothing to do with frogs or any other amphibians present on the island but are prehistoric fresh water crustaceous or shrimps known as Triops or popularly as tadpole shrimp in English. Most Triops are hermaphrodites, meaning they can fertilize their own eggs. The one we find on Aruba is called Triops longicaudatus by scientists. It looks much like a miniature horseshoe crab, whit an elongated, segmented body, a flattened shield-like olive or brownish colored carapace which covers most part of its body, whit two long filaments on the end tail and whiskers like filaments on its face. Despite their potential contribution in mosquito control, limited evidence for their effectiveness in mosquito larval control is available. However, Triops are considered a pest in some countries. It`s believed that egg could be carried by water fowl, in the mud that stick to their feet when feeding in pound and seasonal lake<ref>https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20240520.pdf Aruba’s living fossil Triops longicaudatus: “Hobo hobo”], Aruba oday (20 di mei 2024)</ref> d938a0jzethq3v1icqt7u0vhyq0f3rg Jean-Marc Antersijn 0 9611 191078 172684 2026-05-15T21:28:15Z Caribiana 8320 ampliashon 191078 wikitext text/x-wiki {{Infobox futbolista | variante = a | nomber = Jean-Marc Antersijn | imagen = | imagen hanchura = | descripcion = <!-- Seccion di informacion personal --> | nomber completo = | alias = | fecha nacemento = [[5 di yanüari|5 di januari]] [[1996]] | luga nacemento = | pais nacemento = {{ABW}} | facha fayecimento = | luga fayecimento = | pais fayecimento = | nacionalidad = Hulandes | haltura = 185 <!-- Seccion di club profecional --> | debut = | debut ekipo = | club actual = [[File:Flag of the United States of America.svg|20px|border]] Atlantic City FC | liga = | number = | posicion = portero <!-- Seccion di seleccion nacional 1--> | seleccion = {{ABWf}} | debut seleccion = 2014 | number seleccion = | participa = 1 | goal = 0 <!-- Seccion di seleccion nacional 2--> | seleccion2 = [[File:Flag of Aruba.svg|20px|border]] Aruba U-20 | debut seleccion2 = 2015 | number seleccion2 = | participa2 = 5 | goal2 = 0 <!-- Seccion di trayectoria --> | temporada = 2013-2014<br />2014–2015 <br /> 2015–2016<br /> 2017–2018<br /> 2018–2019<br /> 2020<br /> 2021<br />2021– | club = [[File:Flag of Aruba.svg|20px|border]] [[SV Dakota]]<BR />[[File:Flag of the Netherlands.svg|20px|border]] Haaglandia<br />[[File:Flag of the Netherlands.svg|20px|border]] RKSV GDA<br />[[File:Flag of the Netherlands.svg|20px|border]] SV TEC<br />[[File:Flag of the Netherlands.svg|20px|border]] FC Boshuizen<br />[[File:Flag of Sweden.svg|20px|border]] IFK Eskilstuna<br />[[File:Flag of Sweden.svg|20px|border]] FC Arlanda<br />[[File:Flag of the United States of America.svg|20px|border]] Atlantic City FC }} '''Jean-Marc Luis Antersijn''' (☆ [[5 di yanüari|5 di januari]] [[1996]] na [[Aruba]]) ta un portero profesional di Aruba, cu ta hunga pa e [[Seleccion nacional di futbol di Aruba (masculino)|seleccion nacional di Aruba]]. E ta keeper di e club Sporting.<ref>[https://24ora.com/jean-marc-antersijn-ta-bek-cas-pa-comparti-su-experencia-den-futbol-local/ Jean-Marc Antersijn: Ta bek cas pa comparti su experencia den futbol local], 24ora.com (30 di september 2025)</ref> == Carera == Jean-Marc Antersijn a nace na Aruba den bario di [[Noord]]. Su mama ta di [[Chile]] y su tata di [[Kòrsou|Corsou]].<ref name="JM"/> E tabata hunga pa [[SV Deportivo Nacional|Nacional]] y a yega di forma parti di e seleccion U-13 di Aruba. Cu 17 aña el a bai train cu e club Union La Calera na [[Chile]].<ref name="JM">[https://m.voetbalzone.nl/nieuws/dat-ik-ziyech-daar-zag-was-een-onbewuste-motivatie-om-door-te-gaan/395526 Jean-Marc Antersijn], Voetbalzone.nl (27 di oktober 2021) </ref> Den temporada 2013/2014 el a milita cu [[SV Dakota]] y a muda despues pa Hulanda pa bira futbolista profesional. === Carera den club === Despues di core stage na PEC Zwolle, e ta move pa Haaglandia y otro clubnan Hulandes. Entre 2020 i 2021 el a milita cu IFK Eskilstuna y FC Arlanda na [[Suesia|Suecia]]. Na 2021 el a firma cu e club [[Estadonan Uni di Amérika|Mericano]] Atlantic City FC pa un temporada.<ref name="JM"/> Den 2025, el a regresa Aruba, unda e ta hunga como keeper di Club Sporting. === Carera internacional === Den seleccion Arubano bou di coach [[Giovanni Franken]] el a debuta den un wega amistoso contra [[Guam]] (2-0) na 2014 den [[Stadion Guillermo Prospero Trinidad]].<ref>{{citeer web|url=https://int.soccerway.com/matches/2014/03/31/world/friendlies/aruba/guam/1650833/ |title=Aruba vs. Guam - 31 di maart 2014 - Soccerway |werk=Int.soccerway.com |date=2014-03-31 |bezochtdatum=2023-08-04}}</ref> Antersijn a gana e premio "Golden Glove Award" pa su actuacion excelente durante e torneo [[Union Caribense di Futbol|CFU]] U-20 na 2014. Aruba tambe a ricibi e premio "Fair Play Award".<ref>{{citeer web|url=http://www.sportsmax.tv/?q=articles/2015/01/08/concacaf-u20-aruba%E2%80%99s-u-20-keeper-aims-impress-jamaica |titel=CONCACAF U20: Aruba's U-20 'keeper aims to impress in Jamaica &#124; Digicel SportsMax |werk=Sportsmax.tv |datum=2017-04-20 |bezochtdatum=2023-08-04}}</ref><ref>{{citeer web |url=http://www.cfufootball.org/index.php/men-s-u20/9518-trinidad-and-tobago-win-cfu-under-20-championship |titel=Trinidad and Tobago Win CFU Under 20 Championship &#124; CFU Men's U20 |werk=Cfufootball.org |date=2014-09-20 |bezochtdatum=2023-08-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20140922130648/http://www.cfufootball.org/index.php/men-s-u20/9518-trinidad-and-tobago-win-cfu-under-20-championship |archive-date=2014-09-22 |url-status=dead }}</ref><ref>{{citeer web|url=http://www.digicelsportsmax.com/?q=articles/2015/01/11/players-watch-arubas-jean-marc-antersijn |titel=Players to Watch: Aruba's Jean Marc Antersijn |werk=Digicel SportsMax |date=2017-04-20 |bezochtdatum=2023-08-04}}</ref> Na 2018 el a keda selecciona pa hunga cuater wega den [[CONCACAF Nations League]].<ref>[https://archive.org/details/BNA-DIG-AWEMAINTA-2018-09-06/page/n25/mode/1up?q=%22jean-marc%22+antersijn&view=theater Seleccion Nacional di Aruba competiendo den CONCACAF Nations League], Awemainta (5 di september 2018)</ref> === Entrenado === Desde 2021 Antersijn a funda y ta maneha JM Academy International, un centro di entrenamento na Aruba cu ta ofrece programanan di entrenamento di futbol di halto nivel y di entrenamento personalisa.<ref>[https://jmacademyinternational.com/ JM Academy International]]</ref> == Link externo == * [https://us.soccerway.com/players/jean-marc-antersijn/338979/ Profiel Jean-Marc Antersijn], Soccerway.com {{Appendix}} {{DEFAULTSORT:Antersijn, Jean-Marc}} [[Category:Futbolista]] [[Category:Hende]] [[Category:Futbòl na Aruba]] ne4vwaiys9uaxlzvvz0h60pz5ha2bs2 Malchi:Wikipedia otro proyectonan 10 10027 191045 190411 2026-05-15T17:45:21Z Kallmemel 14000 191045 wikitext text/x-wiki <TemplateStyles src="Wikipedia otro proyectonan/styles.css"/> <div class="main-wikimedia-icon">[[File:Wikimedia-logo black.svg|48px|class=skin-invert|center|link=|alt=]]</div> <div class="main-header main-wikimedia-header">Wikipedia ta wòrdu skirbí dor di editornan boluntario i manehá via servernan di Fundashon Wikimedia &nbsp;— un organisashon sin ganashi ku tambe ta manehá un kantidat di otro proyektonan</div> <ul class="main-wikimedia-list"> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:Notification-icon-Wiktionary-logo.svg|48x48px|link=|alt=|Wiktionary]][[:wikt:|<em>Wiktionary</em><small>''Dikshonario liber''</small>]]</li> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:Notification-icon-Wikiquote.svg|48x48px|link=|alt=|Wikiquote]][[:q:|<em>Wikiquote</em> <small>''Sitashon i proverbio''</small>]]</li> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:Notification-icon-Wikibooks-logo.svg|48x48px|link=|alt=|Wikibooks]][[:b:|<em>Wikibooks</em> <small>''Buki liber i manual''</small>]]</li> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:Notification-icon-Wikisource-logo.svg|48x48px|link=|alt=|Wikisource]][[:s:|<em>Wikisource</em> <small>''Biblioteka liber''</small>]]</li> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:Notification-icon-Wikinews-logo.svg|48x48px|link=|alt=|Wikinews]][[:n:|<em>Wikinews</em> <small>''Fuente liber di notisia''</small>]]</li> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:Notification-icon-Wikiversity-logo.svg|48x48px|link=|alt=|Wikiversity]][[:v:|<em>Wikiversity</em> <small>''Proyekto di edukashon liber''</small>]]</li> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:Notification-icon-Commons-logo.svg|48x48px|link=|alt=|Commons]][[:c:|<em>Commons</em> <small>''Media liber''</small>]]</li> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:Notification-icon-Wikivoyage-logo.svg|48x48px|link=|alt=|Wikivoyage]][[:voy:|<em>Wikivoyage</em> <small>''Guia liber di biahe mundial''</small>]]</li> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:Notification-icon-Wikidata-logo.svg|48x48px|link=|alt=|Wikidata]][[:d:|<em>Wikidata</em> <small>''Database liber''</small>]]</li> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:Notification-icon-Wikispecies-logo.svg|48x48px|link=|alt=|Wikispecies]][[:species:|<em>Wikispecies</em> <small>''Katalòk di sernan bibu''</small>]]</li> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:Notification-icon-Meta-logo.svg|48x48px|link=|alt=|Meta-Wiki]][[:pap:m:|<em>Meta-wiki</em> <small>''Koordinashon''</small>]]</li> <li class="main-wikimedia-listItem">[[File:MediaWiki-2020-icon.svg|48x48px|link=|alt=|MediaWiki]][[:mw:|<em>MediaWiki</em> <small>''Desaroyo wiki-software''</small>]]</li> </ul> <noinclude> {{documentation}} [[Category:Página Prinsipal]] </noinclude> 9sr2erkjrh8qcsudk1nkyf1o27ygkj1 PDVSA 0 11970 191097 141008 2026-05-16T01:28:29Z InternetArchiveBot 12063 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 191097 wikitext text/x-wiki {{Variante|c}} {{Databox}} '''Petróleos de Venezuela, SA''' ('''PDVSA''') ta e [[Compania di gobierno|kompania estatal]] di [[Venezuela]] riba tereno di petroli i gas natural. E kompania tin aktividatnan den eksplorashon, produkshon, refinamentu, merkadeo, transporte i eksportashon di petroli, i tambe eksplorashon i produkshon di gas natural. El a kuminsá su operashon na 1976 despues di e nashonalisashon di e industria petrolero di e pais pa dekreto di gobièrnu riba 30 di ougùstùs 1975. Tur akshon di e kompania ta ainda propiedad di gobièrnu di Venezuela, kual pais ta e di sinku eksportadó mas grandi di petroli na mundu. == Historia == E kompania a wòrdu fundá dia 1 di yanüari 1976 despues di e nashonalisashon di e industria petrolero di Venezuela. Na sèptèmber 1986, e kompania merikano Southland a bende mitar di e akshonnan di CITGO na Petróleos de Venezuela. Na 1990, PVDSA a kumpra e sobra akshonnan, birando e úniko doño. Ku e transakshon aki, CITGO a wòrdu sigurá di e suministro di krudo i Venezuela a haña un kanal di benta nobo na [[Estadonan Uni di Amérika|Merka]]. Parsialmente debí na e kaida fuerte den prijs di petroleo desde 2015, PVDSA a topa cu problemanan finansiero. E kompania a risibí un fiansa grandi di Rosneft di [[Rusia]] i a kambio a primintí 49.9% di e akshonnan den CITGO komo fiansa.<ref name=CNNROS>CNN [https://web.archive.org/web/20240804153909/https://money.cnn.com/2017/04/10/news/economy/russia-us-oil-company-citgo/index.html Russia could soon control a U.S. oil company], 10 di aprel 2017, konsultá 4 di ougùstus 2024</ref> Varios polítiko merikano ta preferá di no mira akshonista ruso den refinerianan merikano.<ref name=CNNROS/> Na 1985, gobièrnu di [[Teritorio insular (Antias Hulandes)|teritorio insular di Kòrsou]], ku a tuma over e [[refineria Isla]] na Kòrsou for di [[Koninklijke Shell|Shell]], a transferí e operashonnan di e kompania pa Petróleos de Venezuela a base di un kontrato di hür di largu plaso.<ref name="CvC">Canon van Curacao [https://canoncuracao.cw/33-vertrek-shell-komst-en-vertrek-pdvsa/ Vertrek van Shell, komst en vertrek PdVSA], geraadpleegd op 21 december 2023</ref> Invershonnan den e refineria a keda atras, loke ta nifiká ku produkshon tabata wòrdu hasí prinsipalmente ku instalashonnan bieu. E problemanan ambiental ku esaki a enserá a kondusí na hopi demanda kontra e refineria òf kontra di gobièrnu.<ref name="CvC"/> E kontrato di hür di PDVSA a kaduká dia 31 di desèmber 2019. Despues di e salida di PDVSA, un bataya legal a tuma luga pa añanan largu entre Kòrsou i Venezuela. Nan dos finalmente a yega na un akuerdo na desèmber 2023. Venezuela lo suministrá zeta pa dies aña ku un balor ekivalente total di US$ 450 mion, ku lo wòrdu usá pa paga e debe di PVDSA.<ref>Antilliaans Dagblad [https://antilliaansdagblad.com/nieuws-menu/28793-olie-voor-schuld-pdvsa Olie voor schuld PDVSA, 21 december 2023], konsultá 4 di ougùstus 2024</ref> Na yanüari 2019, Merka a imponé sanshonnan kontra PDVSA.<ref name=NOSUSS>NOS [https://nos.nl/artikel/2269551-vs-legt-sancties-op-aan-venezolaanse-staatsoliebedrijf.html VS legt sancties op aan Venezolaanse staatsoliebedrijf, 29 januari 2019], konsultá 4 di ougùstus 2024</ref> E kuentanan bankario di e kompania na Merka a wòrdu kongelá i merikanonan no ta permiti di hasi negoshi ku e kompania mas.<ref name=NOSUSS/> E sanshonnan ta un medida punitivo kontra e maneho di [[Nicolás Maduro|presidente Maduro]]. Zeta ta un fuente importante di entrada pa Venezuela i mas ku 40% di tur eksportashon di zeta ta bai pa Merka.<ref name=NOSUSS/> Na 2016, US$19 bion di e benta total di US$42 bion e aña ei a wòrdu generá na Merka. Na òktober 2023, e sanshonnan petrolero riba Venezuela a wòrdu aliviá.<ref name="NOSUSVEN">NOS [https://nos.nl/artikel/2494593-vs-schort-deel-sancties-venezuela-op-na-afspraken-over-vrije-verkiezingen VS schort deel sancties Venezuela op na afspraken over vrije verkiezingen, 19 oktober 2023], geraadpleegd op 21 december 2023</ref> A yega na un akuerdo entre e gobièrnu di Maduro i partidonan di oposishon bou di kua nan a bai di akuerdo pa tene elekshon den e di dos mitar di [[2024]], ku opservadónan internashonal pa garantisá ku nan ta hustu.<ref name="NOSUSVEN"/> E relahamentu ta nifiká ku Venezuela por determiná un biaha mas pa su mes kuantu zeta e ta eksportá i na kua partidonan.<ref name="NOSUSVEN"/> E akuerdo ta en prinsipio bálido pa seis luna. == Reserva i produkshon == Venezuela tin e reservanan di petroleo mas grandi na mundu. Na fin di aña 2020, nan tabata balorá na 304 bion bari, òf 17.5% di e total mundial.<ref name=BPWES21>{{en}} [https://www.bp.com/en/global/corporate/energy-economics/statistical-review-of-world-energy.html BP Statistical Review of World Energy 2021], geraadpleegd op 24 juli 2021</ref> [[Arabia Saudita]] ta na di dos lugá ku un porshon di 17.2%. Un gran parti di e reservanan ta konsistí di zeta viskoso, ku ta wòrdu hañá prinsipalmente kantu di riu [[Orinoco]]. E zeta aki ta ménos fásil pa saka ku zeta konvenshonal. Ku e reservanan di zeta konosí, e pais por mantené e nivelnan di produkshon aktual pa mas ku 500 aña.<ref name=BPWES21/> Na 2005, produkshon di zeta tabata 3.3 mion bari pa dia (bpd), pero pa 2015 esaki a baha te na 2.6 mion bpd.[2] Debí na mal maneho ekonómiko, no tin sufisiente sèn disponibel pa invertí, loke ta kousa ku produkshon ta baha. E bahada aki a sigui despues di 2015 i na 2020 e produkshon tabata 540.000 bpd.<ref name=BPWES21/> Un tendensia similar ta visibel pa refinamentu. Na 2010, kasi 1 mion bpd tabata wòrdu prosesá diariamente ainda, pero na 2019 esaki a baha te na 123.000 bpd.<ref name=BPWES21/> Reservanan di gas ta muchu mas chikitu na 3% di e total mundial, pero tòg signifikante.<ref name=BPWES21/> Produkshon di gas a keda basta stabil entre 2005 i 2017 i a fluktuá alrededor di 30-40 bion m³ pa aña. Tabatin un bahada fuerte na 2018, ku a sigui na 2019 i 2020. Na 2020, mas o ménos 19 bion m³ a wòrdu produsí.<ref name=BPWES21/> == Laso ku Karibe Hulandes == === Aruba === Na 1991, PDVSA a atkerí di Chevron e terminalnan di awa hundu den Laman Karibe den serkania di Aruba.<ref name=terminal > {{cite web |url= http://www.petroleumworld.com/es-napa17061901.htm| title= La triste historia de PDVSA, BORCO y San Eustaquio|date=2017-06-13| author=Sergio Sáez | publisher= Petroleumworld.com}}</ref> Na september 2015, Aruba a firma un memorandum di entendimentu cu Citgo pa sondea e re-apertura di e refineria situá na [[San Nicolas]], Aruba, un operashon pará desde 2012 pa e operador Valero Energy ku un kapasidat instalá pa refiná 235.000 bpd. Na septèmber 2016, [[parlamento di Aruba]] a aprobá e outorisashon pa Citgo hür e refineria di San Nicolas pa 25 aña i un inversion aprobá pa PDVSA di 685 miyon dollar. Dia 23 di mei 2018, Korte di Aruba a kita e embargo riba dos kargamento di petroleo for di e tankeronan ''Atlantic Lily'' i ''Grimstad'' ku ConocoPhillips a pidi komo parti di su esfuersonan pa kobra un sentensia di arbitrahe kontra PDVSA.<ref> {{citeer web |url=http://eltiempolatino.com/news/2018/may/23/corte-de-aruba-levanto-embargos-pedidos-por-conoco/| titel=Corte de Aruba levantó embargos pedidos por Conoco contra cargamentos de Citgo |datum=2018-05-23| uitgever=El Tiempo Latino}}</ref> Na febrüari 2019, Citgo a para e remodelashon i modernisashon di e proyecto pa motibu di sanshonnan ekonómiko.<ref>{{citeer web |url= https://www.elperiodicodemonagas.com.ve/site/internacionales/renovacion-en-refineria-de-aruba-parada-por-sanciones/| titel=Renovación en refinería de Aruba parada por sanciones |datum=2019-02-20| uitgever=El periódico de Monagas}}</ref> Segun Promé Minister [[Evelyn Wever-Croes]] “E ta muy probable ku nos lo no sigui ku Citgo pero nos ta evaluando kon nos por sali for di e kontrato sin ningun problema".<ref> {{cite web |url=https://meridadigital.com.ve/alnavio-petroleos-de-venezuela-se-desmorona-y-las-repercusiones-son-globales/| title=Pdvsa se desmorona y las repercusiones son globales|date=2019-06-19| publisher= Alnavio }}</ref> Dia 22 di yüni 2021 Citgo a disidí di likidá 4 kompania supsidiario ku a keda kreá na 2016, ora ku gobièrnu a firma un kontrato di hür a kambio di rehabilitá e refineria di [[San Nicolas]] pa konvertí krudo èkstra-pisá for di e faha di zeta di Orinoco den krudo lihé. Mirando e problemanan ku a surgi a kousa di retrasonan di e proyecto na 2019 Citgo a termina su dil ku Aruba.<ref>«los lazos de la empresa venezolana con la isla empezaron a resquebrajarse al mismo tiempo que las sanciones financieras» {{citeer web |url= https://www.bancaynegocios.com/citgo-liquido-cuatro-filiales-en-aruba-y-cerro-casi-100-de-sus-negocios-en-la-isla/ | titel= Citgo liquidó cuatro filiales en Aruba y cerró casi 100% de sus negocios en la isla|datum=2021-06-22| uitgever=Bancaynegocios}}</ref> === Boneiru === PDVSA ta doño di [[Bonaire Petroleum Corporation]] (Bopec),<ref> {{cite web |url= https://prodavinci.com/que-esta-pasando-con-el-caso-conocophillips-versus-pdvsa/ | title= ¿Qué está pasando con el caso ConocoPhillips versus PDVSA?|date=2018-05-06| publisher= Prodavinci }}</ref> un terminal marítimo pa petroleo ku e kapasidat pa almasená te ku 12 mion bari di zeta krudo i derivadonan ku ta stratégiko pa eksportashon pa [[China]] i Merka. Na sèptèmber 2010, un kandela den dos di su 23 depósito a obligá gezaghebber di Boneiru pa sera e terminal.<ref>{{cita web | url= https://lta.reuters.com/articulo/latinoamerica-petroleo-venezuela-bonaire-idLTASIE68D11S20100914 | title= Terminal de PDVSA Bonaire, cerrado hasta nuevo aviso|date=2010-09-14| publisher= REUTERS | fechaacceso= 10 de julio de 2019 | fechaarchivo= 10 de julio de 2019 | urlarchivo= https://web.archive.org/web/20190710151005/https://lta.reuters.com/articulo/latinoamerica-petroleo-venezuela-bonaire-idLTASIE68D11S2010091}}</ref> Na desèmber 2017, gobièrnu hulandes a duna un ultimatum na PDVSA pa motibu di e falta di invershon den mantenshon di e terminal di Bopec; lagando solamente sinku di e 21 depósito ku e isla tin pa operá, PDVSA a primintí un invershon di 25 mion dòler pa mantenshon i restourashon di e depósitonan.<ref> {{cita web |url= https://elcooperante.com/holanda-envia-ultimatum-a-pdvsa-por-falta-de-mantenimiento-en-terminal-de-bonaire/| title=Holanda envía ultimátum a Pdvsa por falta de mantenimiento en terminal de Bonaire|date=2017-12-20 | publisher= El cooperante}}</ref> Na mei 2018, e kompania ConocoPhillips ku sede na [[Houston]] a asumí kontrol di e aktivonan petrolero di Venezuela na Boneiru<ref>{{cite web |url= https://www.radiotelevisionmarti.com/a/corte-de-bonaire-autoriza-embargo-millonario-a-pdvsa/175740.html | title= Corte de Bonaire autoriza embargo millonario a PDVSA|date=2018-05-12| publisher= Radio Televisión Martí}}</ref>, na ougùstùs 2018 a yega na un akuerdo ku PDVSA pa e pago di 2.040 mion ku un pago inisial di 500 mion dòler denter di un periodo di 90 dia for di momentu di firma e akuerdo, e sobra suma lo wòrdu pagá tur kuartal durante un lapso di kuater aña i mei.<ref name="Sin-nombre-p2Jf-4">{{cite web |url=https://www.voanoticias.com/a/conocophillips-acuerdo-pdvsa-sobre-pago-de-2-000-millones-venezuela/4536051.html| title= ConocoPhillips llega a acuerdo con PDVSA sobre pago de 2.000 millones|date=2018-08-20| publisher= Voa Noticias.com }}</ref> Dia 26 di ougùstùs 2020, gobièrnu di Boneiru a duna òrdu pa hasi bashí e sinku tanki di almasenahe di zeta ku ta kontené 10 mion bari pa motibu di riesgonan ambiental i falta di mantenshon.<ref> {{cite web |url=https://www.bancaynegocios.com/bonaire-ordena-a-pdvsa-vaciar-tanques-en-terminal-petrolera-por-riesgos-ambientales/| title=Bonaire ordena a Pdvsa vaciar tanques en terminal petrolera por riesgos ambientales|date=2020-08-28| publisher=Bancaynegocios}}</ref> Na mart 2021, Bopec, filial di PDVSA, a wòrdu deklará bankarota pasobra e no por a paga su debenan.<ref>«El terminal petrolero de Pdvsa en Bonaire tenía capacidad para almacenar unos 10 millones de barriles de petróleo y cargar grandes embarcaciones desde sus muelles de aguas profundas» {{cite web |url=https://talcualdigital.com/filial-en-bonaire-de-pdvsa-se-declara-en-bancarrota-debido-a-sanciones-de-eeuu/| title=Filial en Bonaire de PDVSA se declara en bancarrota debido a sanciones de EEUU|date=2021-03-23| publisher=Tal Cual}}</ref> Na novèmber, un korte di Boneiru a dikta tokante e pago di 41.69 mion dòler pa e debenan atrasá di PDVSA.<ref>{{cite web |url=https://www.bancaynegocios.com/tribunal-de-bonaire-condeno-a-pdvsa-a-pagar-us4169-millones-por-deuda-en-litigio-con-bopec/|title=Tribunal de Bonaire condenó a Pdvsa a pagar US$41,69 millones por deuda en litigio con Bopec|date=2021-11-08|work=Banca y Negocios}}« » </ref> Na mart 2023, un hues di Boneiru a ordená e destaho forsá di kombustibel for di e depósito 1933 ku tabata kontené 371.790 bari di kombustibel situá den e zona di Kaminda Turistiko, den nortost di e isla, propiedat di e kompania Commerchamp CA, un filial di PDVSA (na balor di mas o ménos 18 mion dòler) ku no tin un lisensia di OFAC pa negoshá esaki. E destaho a wòrdu realisá pa un debe di 41.7 mion dòler ku e supsidiario debe komo honorario i interes di pago atrasá na Bopec.<ref>{{cite web |url=https://cronicasdelcaribe.com/economia/ordenan-la-subasta-forzosa-de-fuel-oil-de-pdvsa-en-bonaire/|title= Ordenan la subasta forzosa de fuel oil de Pdvsa en Bonaire|date=2023-03-17|work=Crónicas del Caribe}}</ref> {{Appendix}} [[Category:Empresa]] [[Category:Venezuela]] owtjmgfdbbqoalsooqtt4j9xgduf560 Patrimonio cultural 0 12479 191098 188598 2026-05-16T01:34:10Z InternetArchiveBot 12063 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 191098 wikitext text/x-wiki {{Variante|a}} {{Multiple image| total_width = 380 | align = | caption_align= center | perrow = 2/2 | image2 = Baile di Cinta Aruba.jpg | caption2 = Baile di cinta na [[Aruba]] | image1 = Bonaire (8330978578).jpg | caption1 = Cas di cunucu na [[Boneiru|Boneiro]] | image4 = Bolo pretu.jpg | caption4 = Bolo preto di cushina di Caribe Hulandes | image3 = Klein Curacao (213574409).jpeg | caption3 = Biodiversidad na [[Klein Kòrsou|Klein Curaçao]] | header = {{PAGENAME}} }} '''Patrimonio cultural''' o '''herencia cultural''' ta referi generalmente na ''algo cu ta persevera y cu ta wordo conserva como un balor cultural''.<ref name="duden">[https://web.archive.org/web/20170821172120/http://www.duden.de/node/699271/revisions/1210378/view ''Kulturgut.''] Den: ''Duden online'' januari 2013.</ref> Un bien [[kultura|cultural]] por tin nificacion [[Arkeologia|arkeologico]], [[historia|historico]], [[literatura|literario]], [[arte|artistico]] o [[siensia|cientifico]]. E no mester ta mara na [[materia]] o obheto, pero su permanencia ta esencial. Bou di patrimonio cultural ta distingui: * cultura tangibel, manera edificio, [[monumento]], paisahe, material di archivo y [[biblioteka|biblioteca]], buki, obra di arte y artefactonan * cultura intangibel, manera [[folklor]], [[músika|musica]] y [[baila|baile]], [[arte di tarima]], custumber y ritualnan tradicional, fiesta y festival, [[tradicion oral]], [[idioma]] y conocemento * patrimonio natural, manera flora y fauna, structura [[geologia|geologico]], [[ekosistema|ecosistema]] y biodiversidad.<ref name="repository.jmls.edu">Ann Marie Sullivan, [https://web.archive.org/web/20200405095657/https://repository.jmls.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1392&context=ripl Cultural Heritage & New Media: A Future for the Past], 15 J. Marshall Rev. Intell. Prop. L. 604 (2016)</ref> E accion delibera di warda patrimonio cultural for di presente pa futuro ta conoci como conservacion o preservacion, cu centronan cultural y [[museo]]nan di historia y [[etnografia]] ta promove. Herencia conserva a bira un anker di e industria [[turismo|turistico]] mundial, un contribuyente grandi di balor economico pa comunidadnan lokal.<ref name = "Logan">{{Cite book|title=Cultural heritage and human rights|author=William S. Logan| date=2007| publisher=Springer| isbn=9780387713137|editor=Silverman, Helaine |editor2=Ruggles, D. Fairchild |location=New York, NY|chapter=Closing Pandora's Box: Human Rights Conundrums in Cultural Heritage}}</ref> Patrimonio cultural por wordo compronde como e simbolonan di identidad nacional, regional o lokal. E termino ta wordo uza hopi biaha en conexion cu asuntonan relaciona cu proteccion di [[propiedad intelectual]] di gruponan indigena.<ref name=artslawinfo>{{citeer web| titel=Indigenous Cultural and Intellectual Property (ICIP) (AITB) | werk=Arts Law Centre of Australia | datum=2011-04-18| url=https://www.artslaw.com.au/information-sheet/indigenous-cultural-and-intellectual-property-icip-aitb/ | bezochtdatum=}}</ref> Proteccion legal di propiedad cultural ta consisti di un cantidad di acuerdo internacional y leynan nacional. Organisacionnan internacional cu ta atende cu proteccion di herencia cultural ta [[Nashonnan Uni|Nacionnan Uni]], [[UNESCO]] y Blue Shield International. {{Appendix}} [[Category:Kultura]] lmx0wxnl6atm5sfnwqsbdacqgchqz6c Rene Violenus 0 12745 191099 153737 2026-05-16T01:40:26Z InternetArchiveBot 12063 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 191099 wikitext text/x-wiki {{Variante|c}} {{Infobox politico | variante = c | nomber = Rene Violenus | fecha nacemento= [[11 di sèptèmber]] [[1967]] | luga nacemento= | funcion actual= | desde = | antecesor | sucesor = | temporada1 = 2019 - 2024 | funcion1 = [[Lista di minister plenipotensiario di Sint Maarten|minister plenipotensiario di Sint Maarten]] | temporada2 = 2019 - 2020 | funcion2 = Minister di Turismo, Asuntunan Ekonómiko, Transporte i Telekomunikashon | pais = {{SXM}} | partido = [[National Alliance|NA]] | ofishi = polítiko }} '''Rene F. Violenus''' (☆ [[11 di sèptèmber]] [[1967]]) ta un polítiko di [[Sint Maarten]] pa partido [[National Alliance]] (NA).<ref>[http://beta.sxmelections.com/national-alliance/violenus-rene/733/politician.aspx Rene Violenus Sint Maarten Election 2016 Profile], sxmelections.com</ref> E tabata [[Lista di minister plenipotensiario di Sint Maarten|Minister Plenipotensiario di Sint Maarten]] for di 28 di novèmber 2019 te ku 3 di mei 2024. Simultaneamente el a fungi di 19 di novèmber 2019 pa 28 di mart 2020 komo Minister di Turismo, Asuntunan Ekonómiko, Transporte i Telekomunikashon (TEATT) den gabinete [[Silveria Jacobs|Jacobs]] I. Violenus tabata un kontroladó di tráfiko aéreo na Aeropuerto Internashonal di Prinsesa Juliana.<ref>[https://web.archive.org/web/20200703021134/https://www.faxinfo.fr/nl/sint-maarten-le-gouvernement-par-interim-prete-serment-aujourdhui/ Sint Maarten: waarnemend kabinet beëdigd vandaag], faxinfo.fr, 19 november 2019</ref> El a aparesé riba lista di NA durante elekshon 2016, 2018 i 2020, acumulando respektivamente 108, 103 i 104 voto personal.<ref>[https://sxmelections.com/newspolitician/692/default.aspx?year=0 Rene Violenus], sxmelections.com</ref> {{Appendix}} {{DEFAULTSORT:Violenus, Rene}} [[Category:Hende]] [[Category:Polítiko di Sint Maarten]] [[Category:Minister di Sint Maarten]] oeqfe7knf381rwg08u679w5ykz8oil9 Parke Nashonal Marino Sint Eustatius 0 14430 191091 190639 2026-05-15T22:33:08Z Caribiana 8320 Caribiana moved page [[Parke Marino Nashonal Sint Eustatius]] to [[Parke Nashonal Marino Sint Eustatius]] 190639 wikitext text/x-wiki {{Variante|c}} {{Infobox area protehi | variante = c | iucn = | pais = {{NLD}} | funda = [[1996]] | area = 27,5 [[Kilometer kuadrá|km²]] | maneho= STENAPA Sint Eustatius | mapa = | imagen = Sint Eustasius location map.png | descripcion = | website = https://statiapark.org/our-park/ | zoom = 11 }} '''Parke Marino Nashonal Sint Eustatius''', ofisialmente '''National Marine Park Sint Eustatius''', ta un parke nashonal situá rònt di e isla di [[Sint Eustatius]], un munisipio spesial di [[Hulanda]]. E parke ta un área protehá ku tin komo meta pa konservá biodiversidat marino i sostené uso duradero di rekursonan natural. == Deskripshon == E parke a wòrdu designá pa [[Antias Hulandes]] komo parke nashonal na 1996 i ta kubri 27.5 km². E ta ekstendé for di e liña di awa altu te na un profundidat di 30 meter i te ku aproksimadamente 3 km for di kosta. E parke ta protehá bou di e [[protocol SPAW|protokòl SPAW]] (Specially Protected Areas and Wildlife), un tratado regional bou di [[Convenio di Cartagena|Konvenio di Cartagena]] ku tin komo meta pa protehá biodiversidat marino den region di Karibe. Den e parke tin dos zona di reserva marino (total 4.9 km² di superfisie) ku protekshon estrikto: * Northern Marine Reserve, pegá ku [[Parke Nashonal Boven]] * Southern Marine Reserve, parsialmente pegá ku [[Parke Nashonal Quill]] Den e zonanan aki, piskamentu i ankramentu ta prohibí (''no-take, no-anchor zones''). === Ref di koral === E parke tin un gran variashon di [[ref di koral]]. Tres tipo prinsipal ta presente: * ref natural formá riba fluhonan di lava * ref riba restunan [[volkan|volkániko]] * ref artifisial riba noufragio i strukturanan hundí. E refnan ta sostené un biodiversidat riku. Entre e espesienan ku ta biba einan tin piska manera chuchu, tribon i [[picuda]] (''Sphyraena barracuda''). Tambe ta ser hañá tjamba, bushi di laman (''Diadema antillarum''), kabai di awa i turtuga di laman.<ref name="stenapa"/> === Konservashon di turtuga di laman === Diferente espesie di turtuga ta usa e playanan di Sint Eustatius pa pone webu, inkluyendo drikil (''Dermochelys coriacea''), turtuga blanku (''Chelonia mydas'') i karèt (''Eretmochelys imbricata''). E último espesie ta konsiderá na peliger di ekstinshon. Na 2001, STENAPA a lansa un programa di konservashon ku ta inkluí: monitoreo di nèshi di turtuga, protekshon di habitat, inkubashon di webu di turtuga den fasilidatnan kontrolá, limpiesa di playa, edukashon públiko i kampaña kontra plèstik.<ref name="stenapa"/> Na Zeelandia Beach tin un monumento di turtuga di laman ku ta simbolisá e importansia di e playa komo lugá di nèshi. {{multiple image | total_width = 675 | border = infobox | align = center | direction = horizontal | image1 =LeatherbackTurtle.jpg | caption1 = Drikil | image2 =Chelonia Mydas.JPG | caption2 =Turtuga blanku | image3 = Hawksbill Sea Turtle Carey de Concha (5840602412).jpg | caption3 =Karèt | image4 =Inkubator fuer Schildkroeteneier.jpg | caption4 = Inkubator pa turtuga | caption_align= center }} == Maneho == Maneho di e parke ta den man di Fundashon Parke Nashonal Sint Eustatius (STENAPA), un organisashon no-gubernamental (NGO) ku a risibí e responsabilidat aki for di gobièrnu insular di Sint Eustatius. Den e parke marino, sitionan di buseo ta marká ku boei pa prevení daño na refnan di koral.<ref name="stenapa"> {{Citeer web |url=http://www.statiapark.org/parks/marine/index.html|titel=St Eustatius National Parks|werk=statiapark.org|archiefurl=https://web.archive.org/web/20110323013829/http://www.statiapark.org/parks/marine/index.html|archiefdatum=2011-03-23 }}</ref><ref name="dcna">{{Citeer web |url=http://www.dcnanature.org/st-eustatius-national-marine-park/|titel=St. Eustatius National Marine Park &#124; DCNA|werk=dcnanature.org|archiefurl=https://web.archive.org/web/20161230022653/http://www.dcnanature.org/st-eustatius-national-marine-park/|archiefdatum=2016-12-30 }}</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20160329235514/http://www.statiapark.org/parks/marine/img/statia_dive_map.pdf Sint Eustatius Dive Sites], statiapark.org (mart 2016)</ref> Den e reservanan marino, piskamentu i ankramentu ta striktamente prohibí. Ademas di e parke marino, STENAPA tambe ta manehá Parke Nashonal Quill/Boven i Hardin Botániko Miriam C. Schmidt. == Mira tambe == * [[Awanan teritorial]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=nl|oldid =70627812|titulo=Sint Eustatius National Marine Park}} {{References}} ;Link eksterno *[https://web.archive.org/web/20080802013807/http://www.statiapark.org/ Statia Parks] *[https://lokaleregelgeving.overheid.nl/CVDR44403 Marien Milieuverordening Sint Eustatius], 2016 }} [[Kategoria:Sint Eustatius]] [[Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] 13yaowsk0v7t6sswpwygil33jbb34qi 191093 191091 2026-05-15T22:34:03Z Caribiana 8320 191093 wikitext text/x-wiki {{Variante|c}} {{Infobox area protehi | variante = c | iucn = | pais = {{NLD}} | funda = [[1996]] | area = 27,5 [[Kilometer kuadrá|km²]] | maneho= STENAPA Sint Eustatius | mapa = | imagen = Sint Eustasius location map.png | descripcion = | website = https://statiapark.org/our-park/ | zoom = 11 }} '''Parke Nashonal Marino Sint Eustatius''', ofisialmente '''National Marine Park Sint Eustatius''', ta un parke nashonal situá rònt di e isla di [[Sint Eustatius]], un munisipio spesial di [[Hulanda]]. E parke ta un área protehá ku tin komo meta pa konservá biodiversidat marino i sostené uso duradero di rekursonan natural. == Deskripshon == E parke a wòrdu designá pa [[Antias Hulandes]] komo parke nashonal na 1996 i ta kubri 27.5 km². E ta ekstendé for di e liña di awa altu te na un profundidat di 30 meter i te ku aproksimadamente 3 km for di kosta. E parke ta protehá bou di e [[protocol SPAW|protokòl SPAW]] (Specially Protected Areas and Wildlife), un tratado regional bou di [[Convenio di Cartagena|Konvenio di Cartagena]] ku tin komo meta pa protehá biodiversidat marino den region di Karibe. Den e parke tin dos zona di reserva marino (total 4.9 km² di superfisie) ku protekshon estrikto: * Northern Marine Reserve, pegá ku [[Parke Nashonal Boven]] * Southern Marine Reserve, parsialmente pegá ku [[Parke Nashonal Quill]] Den e zonanan aki, piskamentu i ankramentu ta prohibí (''no-take, no-anchor zones''). === Ref di koral === E parke tin un gran variashon di [[ref di koral]]. Tres tipo prinsipal ta presente: * ref natural formá riba fluhonan di lava * ref riba restunan [[volkan|volkániko]] * ref artifisial riba noufragio i strukturanan hundí. E refnan ta sostené un biodiversidat riku. Entre e espesienan ku ta biba einan tin piska manera chuchu, tribon i [[picuda]] (''Sphyraena barracuda''). Tambe ta ser hañá tjamba, bushi di laman (''Diadema antillarum''), kabai di awa i turtuga di laman.<ref name="stenapa"/> === Konservashon di turtuga di laman === Diferente espesie di turtuga ta usa e playanan di Sint Eustatius pa pone webu, inkluyendo drikil (''Dermochelys coriacea''), turtuga blanku (''Chelonia mydas'') i karèt (''Eretmochelys imbricata''). E último espesie ta konsiderá na peliger di ekstinshon. Na 2001, STENAPA a lansa un programa di konservashon ku ta inkluí: monitoreo di nèshi di turtuga, protekshon di habitat, inkubashon di webu di turtuga den fasilidatnan kontrolá, limpiesa di playa, edukashon públiko i kampaña kontra plèstik.<ref name="stenapa"/> Na Zeelandia Beach tin un monumento di turtuga di laman ku ta simbolisá e importansia di e playa komo lugá di nèshi. {{multiple image | total_width = 675 | border = infobox | align = center | direction = horizontal | image1 =LeatherbackTurtle.jpg | caption1 = Drikil | image2 =Chelonia Mydas.JPG | caption2 =Turtuga blanku | image3 = Hawksbill Sea Turtle Carey de Concha (5840602412).jpg | caption3 =Karèt | image4 =Inkubator fuer Schildkroeteneier.jpg | caption4 = Inkubator pa turtuga | caption_align= center }} == Maneho == Maneho di e parke ta den man di Fundashon Parke Nashonal Sint Eustatius (STENAPA), un organisashon no-gubernamental (NGO) ku a risibí e responsabilidat aki for di gobièrnu insular di Sint Eustatius. Den e parke marino, sitionan di buseo ta marká ku boei pa prevení daño na refnan di koral.<ref name="stenapa"> {{Citeer web |url=http://www.statiapark.org/parks/marine/index.html|titel=St Eustatius National Parks|werk=statiapark.org|archiefurl=https://web.archive.org/web/20110323013829/http://www.statiapark.org/parks/marine/index.html|archiefdatum=2011-03-23 }}</ref><ref name="dcna">{{Citeer web |url=http://www.dcnanature.org/st-eustatius-national-marine-park/|titel=St. Eustatius National Marine Park &#124; DCNA|werk=dcnanature.org|archiefurl=https://web.archive.org/web/20161230022653/http://www.dcnanature.org/st-eustatius-national-marine-park/|archiefdatum=2016-12-30 }}</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20160329235514/http://www.statiapark.org/parks/marine/img/statia_dive_map.pdf Sint Eustatius Dive Sites], statiapark.org (mart 2016)</ref> Den e reservanan marino, piskamentu i ankramentu ta striktamente prohibí. Ademas di e parke marino, STENAPA tambe ta manehá Parke Nashonal Quill/Boven i Hardin Botániko Miriam C. Schmidt. == Mira tambe == * [[Awanan teritorial]] {{Commonscat}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=nl|oldid =70627812|titulo=Sint Eustatius National Marine Park}} {{References}} ;Link eksterno *[https://web.archive.org/web/20080802013807/http://www.statiapark.org/ Statia Parks] *[https://lokaleregelgeving.overheid.nl/CVDR44403 Marien Milieuverordening Sint Eustatius], 2016 }} [[Kategoria:Sint Eustatius]] [[Kategoria:Conservacion di Naturalesa]] d32cpe5biymy6svlmlikrbzq39gtq8n Protocol SPAW 0 14446 191095 190923 2026-05-15T22:35:15Z Caribiana 8320 /* Caribe Hulandes */ 191095 wikitext text/x-wiki {{Variante|a}} {{Databox}} '''Protocol SPAW''' (''Specially Protected Areas and Wildlife'') ta un di e tres protocol di [[Convenio di Cartagena]], cu ta enfoca riba proteccion y uzo sostenibel di biodiversidad marino y area costero den region di Caribe. E protocol a wordo firma na januari 1990 y a drenta na vigor na juni 2000. E ta considera e unico tratado legal regional den Caribe pa conservacion di biodiversidad marino y areanan costero. E rol crucial di e protocol ta pa: * proteha [[ref di koral|rifnan di coral]] cu ta fundamental pa [[turismo]] * sostene pesca pa comunidadnan local * proteha especienan unico di e region * promove colaboracion entre isla y paisnan E region Caribe ta un di e luganan cu mas biodiversidad na mundo, y SPAW a wordo crea specificamente pa proteha e rikesa aki. == Paisnan participante == Te awor, 18 pais y teritorio a ratifica e protocol, incluyendo: * {{BHS}} * {{BRB}} * {{BLZ}} * {{COL}} * {{CUB}} * [[File:Flag of the Dominican Republic.svg|25px|border]] [[Repúblika Dominikano|Republica Dominicano]] * [[File:Flag of France.svg|25px|border]] [[Fransia|Francia]] - [[Guadeloupe]], [[Guyana Franses|Guyana Frances]], [[Martinique]], [[Sint Barth|Saint Barth]], [[Sint Maarten (Fransia)|Saint Martin]] * {{GRD}} * {{GUY}} * {{HND}} * {{PAN}} * [[File:Flag of the Netherlands.svg|25px|border]] [[Reino Hulandes]] - [[Aruba]], [[Boneiru|Boneiro]], [[Kòrsou|Corsou]], [[Saba]], [[Sint Eustatius]], [[Sint Maarten]] * {{KNA}} * {{LCA}} * [[File:Flag of Saint Vincent and the Grenadines.svg|25px|border]] [[Sint Vincent i Grenadinanan|Sint Vincent & Grenadinanan]] * [[File:Flag of Trinidad and Tobago.svg|25px|border]] [[Trinidad i Tobago|Trinidad & Tobago]] * [[File:Flag of the United States of America.svg|25px|border]] [[Estadonan Uni di Amérika|Merca]] - [[U.S. Virgin Islands]], [[Puerto Rico]] * {{VEN}} E protocol ta un ehempel di colaboracion regional entre pais chikito y grandi pa proteha [[laman Karibe|Lama Caribe]]. == Area proteha == Bou di e protocol, paisnan ta designa areanan marino proteha cu tin balor ecologico halto pa e region mas amplio di Lama Caribe. Te cu juni 2022, 37 area marino proteha ta riba e lista bou di Protocol SPAW.<ref>{{citeer web |titel=Base de données des Aires Protégées listées sous SPAW (PA Listing) |url=https://web.archive.org/web/20211020105626/https://www.car-spaw-rac.org/?Base-de-donnees-des-Aires-Protegees-listees-sous-SPAW-PA-Listing |werk=car-spaw-rac.org| via =Internet Archive}}.</ref>. == Especie proteha == E protocol ta inclui tres anexo cu listanan cu mas di 300 especie cu mester di proteccion:<ref>[https://archive.wikiwix.com/cache/?url=https%3A%2F%2Fwww.car-spaw-rac.org%2FIMG%2Fpdf%2Fannexes_i_ii_iii_of_spaw_protocol_revised_cop10_honduras_2019-2.pdf. Anexo], UNEP</ref> * Anexo I – lista di flora proteha. * Anexo II – lista di fauna cu mester proteccion total (prohibicion pa captura, posee, mata of comercialisa e especie). * Anexo III – lista di especie cu por uza/explota, pero den forma sostenibel. Entre e especienan proteha tin turtuga di lama, [[mamífero|mamifero]] marino, pisca di zaag, tribon i chuchu. E sistema aki ta permiti un balans entre conservacion y uzo tradicional, importante pa comunidadnan Caribense. == Organisacion == E protocol ta wordo implementa door di UNEP Caribbean Environment Programme (sede na [[Jamaica]]) y Centro di Actividad Regional (SPAW-CAR). Nan ta yuda paisnan cu legislacion, investigacion y maneho di areanan proteha. == Caribe Hulandes == [[Reino Hulandes]] a firma e Convenio di Cartagena na 1983 y a ratifica esaki na 1984.<ref>{{citeer web|titel=Milieuverdrag gesloten over Caribisch zeegebied Nederland tekent namens Antillen|werk=[[Amigoe]]|via=Delpher.nl|datum=1983-03-25|bezochtdatum=2026-0-11|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010640518:mpeg21:p001}}</ref> Aruba y Antias Hulandes a firma e protocol SPAW na 1990 y a ratifica esaki na 1992.<ref>{{citeer web|titel=Ondertekend door Antillen en Aruba Caribische overeenkomst bescherming leven in zee|werk=[[Amigoe]]|datum=1990-01-23|bezochtdatum=2026-05-11| url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010642362:mpeg21:p005}}</ref><ref>[https://www.car-spaw-rac.org/IMG/pdf/status_of_countries_ratified_spaw_protocol_2025.pdf Status of the Cartagena Convention and Protocols], car-spaw-rac.org</ref> Riba e islanan, e protocol ta influencia legislacion pa proteccion di fauna, maneho di parkenan marino y regulacion di pesca. Te cu 2025 Caribe Hulandes tin ocho area proteha: {| class="wikitable" !Isla !Area proteha !Registra: |- | rowspan=3 |[[File:Flag of Saba.svg|25px|border]] [[Saba]] | [[Sababank|Parke Nacional Sababank]] ||2012 |- | Parke Marino Nacional Saba || 2014 |- | Parke Nacional Mount Scenery || 2019 |- | rowspan=2 |[[File:Flag of Sint Eustatius.svg|25px|border]] [[Sint Eustatius]] | Parke Nacional The Quill & Boven || 2012 |- |[[Parke Nashonal Marino Sint Eustatius|Parke Marino Nacional Sint Eustatius]] || 2014 |- | {{SXM}} || Parke Marino Man O War Shoal || 2014 |- | {{BON}} || [[Bonaire National Marine Park|Parke Marino Nacional Boneiro]] || 2012 |- |{{ABW}} || [[Parke Marino Aruba]] || 2025 |- |} Na Aruba, e proteccion di fauna tambe ta integra den legislacion nacional.<ref>[https://dnm-aruba.org/wp-content/uploads/2022/02/0603AB17.048.bescherming-inheemse-flora-en-fauna.pdf ‘Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna op Aruba’]</ref> == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] * [[Mata protegi na Aruba]] == Link externo == * [https://www.car-spaw-rac.org/?The-SPAW-Protocol-1370 Website oficial SPAW-CAR] {{Appendix}} [[Kategoria:Naturalesa]] [[Kategoria:Karibe]] [[Kategoria:Flora]] pn80nw09vhvmzej31ge917tmfjv7t1z 191096 191095 2026-05-15T22:37:06Z Caribiana 8320 /* Caribe Hulandes */ 191096 wikitext text/x-wiki {{Variante|a}} {{Databox}} '''Protocol SPAW''' (''Specially Protected Areas and Wildlife'') ta un di e tres protocol di [[Convenio di Cartagena]], cu ta enfoca riba proteccion y uzo sostenibel di biodiversidad marino y area costero den region di Caribe. E protocol a wordo firma na januari 1990 y a drenta na vigor na juni 2000. E ta considera e unico tratado legal regional den Caribe pa conservacion di biodiversidad marino y areanan costero. E rol crucial di e protocol ta pa: * proteha [[ref di koral|rifnan di coral]] cu ta fundamental pa [[turismo]] * sostene pesca pa comunidadnan local * proteha especienan unico di e region * promove colaboracion entre isla y paisnan E region Caribe ta un di e luganan cu mas biodiversidad na mundo, y SPAW a wordo crea specificamente pa proteha e rikesa aki. == Paisnan participante == Te awor, 18 pais y teritorio a ratifica e protocol, incluyendo: * {{BHS}} * {{BRB}} * {{BLZ}} * {{COL}} * {{CUB}} * [[File:Flag of the Dominican Republic.svg|25px|border]] [[Repúblika Dominikano|Republica Dominicano]] * [[File:Flag of France.svg|25px|border]] [[Fransia|Francia]] - [[Guadeloupe]], [[Guyana Franses|Guyana Frances]], [[Martinique]], [[Sint Barth|Saint Barth]], [[Sint Maarten (Fransia)|Saint Martin]] * {{GRD}} * {{GUY}} * {{HND}} * {{PAN}} * [[File:Flag of the Netherlands.svg|25px|border]] [[Reino Hulandes]] - [[Aruba]], [[Boneiru|Boneiro]], [[Kòrsou|Corsou]], [[Saba]], [[Sint Eustatius]], [[Sint Maarten]] * {{KNA}} * {{LCA}} * [[File:Flag of Saint Vincent and the Grenadines.svg|25px|border]] [[Sint Vincent i Grenadinanan|Sint Vincent & Grenadinanan]] * [[File:Flag of Trinidad and Tobago.svg|25px|border]] [[Trinidad i Tobago|Trinidad & Tobago]] * [[File:Flag of the United States of America.svg|25px|border]] [[Estadonan Uni di Amérika|Merca]] - [[U.S. Virgin Islands]], [[Puerto Rico]] * {{VEN}} E protocol ta un ehempel di colaboracion regional entre pais chikito y grandi pa proteha [[laman Karibe|Lama Caribe]]. == Area proteha == Bou di e protocol, paisnan ta designa areanan marino proteha cu tin balor ecologico halto pa e region mas amplio di Lama Caribe. Te cu juni 2022, 37 area marino proteha ta riba e lista bou di Protocol SPAW.<ref>{{citeer web |titel=Base de données des Aires Protégées listées sous SPAW (PA Listing) |url=https://web.archive.org/web/20211020105626/https://www.car-spaw-rac.org/?Base-de-donnees-des-Aires-Protegees-listees-sous-SPAW-PA-Listing |werk=car-spaw-rac.org| via =Internet Archive}}.</ref>. == Especie proteha == E protocol ta inclui tres anexo cu listanan cu mas di 300 especie cu mester di proteccion:<ref>[https://archive.wikiwix.com/cache/?url=https%3A%2F%2Fwww.car-spaw-rac.org%2FIMG%2Fpdf%2Fannexes_i_ii_iii_of_spaw_protocol_revised_cop10_honduras_2019-2.pdf. Anexo], UNEP</ref> * Anexo I – lista di flora proteha. * Anexo II – lista di fauna cu mester proteccion total (prohibicion pa captura, posee, mata of comercialisa e especie). * Anexo III – lista di especie cu por uza/explota, pero den forma sostenibel. Entre e especienan proteha tin turtuga di lama, [[mamífero|mamifero]] marino, pisca di zaag, tribon i chuchu. E sistema aki ta permiti un balans entre conservacion y uzo tradicional, importante pa comunidadnan Caribense. == Organisacion == E protocol ta wordo implementa door di UNEP Caribbean Environment Programme (sede na [[Jamaica]]) y Centro di Actividad Regional (SPAW-CAR). Nan ta yuda paisnan cu legislacion, investigacion y maneho di areanan proteha. == Caribe Hulandes == [[Reino Hulandes]] a firma e Convenio di Cartagena na 1983 y a ratifica esaki na 1984.<ref>{{citeer web|titel=Milieuverdrag gesloten over Caribisch zeegebied Nederland tekent namens Antillen|werk=[[Amigoe]]|via=Delpher.nl|datum=1983-03-25|bezochtdatum=2026-0-11|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010640518:mpeg21:p001}}</ref> Aruba y Antias Hulandes a firma e protocol SPAW na 1990 y a ratifica esaki na 1992.<ref>{{citeer web|titel=Ondertekend door Antillen en Aruba Caribische overeenkomst bescherming leven in zee|werk=[[Amigoe]]|datum=1990-01-23|bezochtdatum=2026-05-11| url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010642362:mpeg21:p005}}</ref><ref>[https://www.car-spaw-rac.org/IMG/pdf/status_of_countries_ratified_spaw_protocol_2025.pdf Status of the Cartagena Convention and Protocols], car-spaw-rac.org</ref> Riba e islanan, e protocol ta influencia legislacion pa proteccion di fauna, maneho di parkenan marino y regulacion di pesca. Te cu 2025 Caribe Hulandes tin ocho area proteha: {| class="wikitable" !Isla !Area proteha !Registra: |- | rowspan=3 |[[File:Flag of Saba.svg|25px|border]] [[Saba]] | [[Sababank|Parke Nacional Sababank]] ||2012 |- | Parke Nacional Marino Saba || 2014 |- | Parke Nacional Mount Scenery || 2019 |- | rowspan=2 |[[File:Flag of Sint Eustatius.svg|25px|border]] [[Sint Eustatius]] | Parke Nacional The Quill & Boven || 2012 |- |[[Parke Nashonal Marino Sint Eustatius|Parke Nacional Marino Sint Eustatius]] || 2014 |- | {{SXM}} || Parke Marino Man O War Shoal || 2014 |- | {{BON}} || [[Bonaire National Marine Park|Parke Nacional Marino Boneiro]] || 2012 |- |{{ABW}} || [[Parke Marino Aruba]] || 2025 |- |} Na Aruba, e proteccion di fauna tambe ta integra den legislacion nacional.<ref>[https://dnm-aruba.org/wp-content/uploads/2022/02/0603AB17.048.bescherming-inheemse-flora-en-fauna.pdf ‘Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna op Aruba’]</ref> == Mira tambe == * [[Animal protehi na Aruba]] * [[Mata protegi na Aruba]] == Link externo == * [https://www.car-spaw-rac.org/?The-SPAW-Protocol-1370 Website oficial SPAW-CAR] {{Appendix}} [[Kategoria:Naturalesa]] [[Kategoria:Karibe]] [[Kategoria:Flora]] cyq9t158k9zjtkc48lgfrlx5xfnaivg Usuario:Caribiana/klatblòk 2 14487 191039 191035 2026-05-15T15:04:17Z Caribiana 8320 191039 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ * [[Afroarubano]] - [[Proteccion di Consumidor]] - [[Scooting Aruba]] - [[Tratado fronteriso Hulanda-Venezuela]] - [[Dekreto real]] - [[Clinton Whitfield]] -[[Stichting voor Verstandelijk Gehandicapten Aruba]] (SVGA) - [[Yudansa pa desaroyo]] - [[Piet Kasteel]] - [[Representante di Hulanda na Aruba, Kòrsou i Sint Maarten]] - [[Nigel Maduro]] - [[derechista (politika)]] - --------------- {{Variante|c}} {{Infobox dignatario| variante = c | nomber completo = Charles Augustus Henry Barge | imagen = Ch.A.H. Barge.jpg | sucesion = Gobernador di Kolonia Kòrsou | periodo start = 1890 | periodo fin = 1901 | monarkia = [[Emma van Waldeck-Pyrmont|Emma]] (1890-1898)<br>[[Wilhelmina di Hulanda|Wilhelmina]] (1898-1948) | antecesor = [[Nicolaas van den Brandhof]] | sucesor = |fecha nacemento= [[2 di novèmber]] [[1844]] |luga nacemento = {{NLD}} |fecha fayecimento= [[25 di sèptèmber]] [[1919]] |luga fayecimento = |pareha = |religion = [[Iglesia Catolico Romano|katóliko]] |yui = <!-- Seccion di informacion profecional --> |ofishi = abogado, hues, polítiko, gobernante |partido = }} '''Charles Augustus Henry (Harry) Barge''' (☆ [[2 di novèmber]] [[1844]] na [[Amsterdam]] - † [[25 di sèptèmber]] [[1919]] na Voorburg) tabata un abogado, hues, gobernador i polítiko hulandes di e movementu katóliko romano (e RKSP no a wòrdu fundá ainda). == Biografia == Harry Barge tabata bini di un famia komersiante di [[Amsterdam]] ku tabata basta enbolbí den polítika hulandes. Frederic Joseph Maria Anton Reekers (un representante pa kuarenta aña) tabata su kuña, Ton Barge tabata su primu, i su ruman hòmber tabata kasá ku e ruman muhé di Bernardus Marie Bahlmann, tur di kendenan tambe tabata representantenan katóliko. Harry su tata tabata un fabrikante na Manchester, doño di un firma di komersio na Amsterdam, i doño di barku. Despues di a kompletá su enseñansa sekundario na Sint Willibrordus College, Barge a sigui studia na Athenaeum Illustre na Amsterdam, pero despues a transferí pa Universidat di Leuven pa su estudionan di doktorado den Derecho, i a optené su doktorado den derecho romano i kontemporáneo na [[Universidat di Leiden]] na 1872. === Karera === Despues di gradua, Barge a bira abogado na [[Nijmegen]], siudat unda e tabata residensiá. Na 1875, Barge a wòrdu eligi pa e konseho munisipal di Nijmegen, kaminda el a keda miembro te na 1880. Na 1877 i 1879, el a wòrdu eligi komo miembro di [[Tweede Kamer]] di Hulanda. Einan, e tabata bosero prinsipalmente pa enseñansa, i de bes en kuando tokante envio. Multitut na e kas di pueblo di Willemstad despues di e traspaso di poder pa Gobernador Barge Na 1880, el a sali pa [[Kòrsou]] pa bira miembro y presidente di [[Corte Comun di Husticia di Aruba, Corsou y Sint Maarten y di Boneiro, Sint Eustatius y Saba|Korte di Hustisia di Kolonia Kòrsou]]. Na 1890, el a keda nombrá Gobernador di [[Kòrsou i Dependensianan]], un funshon ku el a okupá te ku 1901. Despues el a regresá Hulanda kontinental i a postulá pa eleccion pa e Camara di Representantenan den e circumstancia di Rotterdam III. Sinembargo, despues di un elekshon di dos buèlta, el a wòrdu derotá pa Joor Bastiaan Verheij (LU). Na 1909, el a wòrdu eligi komo miembro di e Senado di e Estadonan General, representando e provinsia di Overijssel. El a hiba palabra den Camara solamente un biaha durante su miembrecia di cuater aña, durante e debate riba e presupuesto pa Antillas Hulandes. E tabata presidente di e Komishon pa Petishonnan pero tabata ousente frekuentemente pa motibu di interesnan privá den eksterior. Pa e motibu aki, el a renunsiá for di e Kámara na e promé seshon di e aña parlamentario 1913-1914[2]. Di 1913 pa 1916, e tabata miembro ainda di e Estadonan Provinsial di Overijssel. {{multiple image | total_width = 350 | direction = horizontal | align = right | border = infobox | image1 = Bargestraat 3, propped up front facade.png | image2 = Bargestraat 3, ruins.png | footer = Edifisio monumental Bargestraat 3/3A | footer_align = center }} == Honor == Barge a risibi varios rekonosementu i kondekorashon, inkluso un kaya den [[Scharloo]], e zona históriko di [[Willemstad]], ta hiba su nòmber: ''Bargestraat''. * {{NLD}} - Kabayero den [[Orden di Leon Hulandes]]. * {{VEN}} - Ofisial den e Orden di Simon Bolivar * {{ITA}} - Komandante den e Orden di e Korona di Italia. Na 1894, Barge a keda nombrá Kabayero den [[Orden di Leon Hulandes]]. Tambe el a wòrdu nombrá Gran Ofisial den e Orden di Simon Bolivar i Komandante den e Orden di e Korona di Italia. == Mira tambe == * [[Lista di gobernador di Antia Hulandes (1634-1954)]] {{Appendix}} {{DEFAULTSORT:Barge, Harry}} [[:Kategoria:Hende]] [[:Kategoria:Historia di Kòrsou]] [[:Kategoria:Suriname]] [[:Kategoria:Karibe Hulandes]] --------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Afroarubano''' of '''Afrorubiano''' ta Arubianonan di ascendencia predominantemente Africano. Afro-Arubano ta un grupo etnico minoritario na Aruba, representando 15% di e poblacion di Aruba.[1] Hopi Afro-Arubano ta biba den e di dos ciudad mas grandi di Aruba, San Nicolaas, situa na e punta zuid di e isla.[2] Miéntras ku Aruba tabatin afrikanonan sklabisá,[3] nan tabata den kantidatnan mas chikitu ya ku e isla tabatin masha tiki plantashon basá riba katibu debí na su tera malu i klima seku.[4] Mayoria di Afro-Arubanonan awendia ta bini di islanan i nashonnan den Karibe serkano manera Sint Maarten, Repúblika Dominikana, Sürnam, Guyana, Haiti, Jamaica, Trinidad i Tobago, Grenada, Curaçao, Saba, Sint Eustatius, e Antia Menor i Sur Amérika.[5] == Historia == {{Wak articulo|Mira tambe: [[Historia di Aruba]]|pr=}} Afro-Arubanonan a yega Aruba den tres ola.<ref>{{Cite web |last=Redactie |date=2023-08-03 |title='African influence clearly visible on Aruba' {{!}} Caribbean Network |url=https://caribbeannetwork.ntr.nl/2023/08/03/african-influence-clearly-visible-on-aruba/ |access-date=2024-12-27 |website=caribbeannetwork.ntr.nl |language=en-US}}</ref> Durante e era kolonial, afrikanonan sklabisá tabata wòrdu transportá pa Aruba dor di kolonistanan hulandes,<ref>{{cite web | url=https://www.myscience.org/en/news/wire/history_of_slavery_on_aruba_and_st_eustasius_online-2023-ru | title=History of slavery on Aruba and St. Eustasius online | date=29 June 2023 }}</ref> ounke no na gran kantidat ya ku e hulandesnan (i promé ku nan, e spañónan) tabata konsiderá Aruba muchu seku pa plantashonnan na gran eskala.[8] Papiamentu, e idioma komun awor di e islanan ABC,<ref>{{Cite web |title=Language and education on the ABC islands |url=https://www.researchgate.net/publication/300471435}}</ref><ref>{{Cite web |title=Papiamentu |url=https://www.hawaii.edu/satocenter/langnet/definitions/papiamentu.html#:~:text=Papiamentu%20probably%20emerged%20from%20the,spread%20to%20Bonaire%20and%20Aruba. |access-date=2025-06-02 |website=www.hawaii.edu}}</ref> ta data di por lo ménos 300 aña i ta basá predominantemente riba strukturanan lingwístiko afro-portugues kombiná ku vokabulario i influensianan di idiomanan spañó, wèst afrikano, hulandes, ingles i idiomanan amerindio.<ref>{{cite web|url=http://www.smithsonianmag.com/travel/destination-hunter/north-america/caribbean-atlantic/aruba/aruba-history-heritage.html |title=Aruba – History and Heritage |publisher=[[Smithsonian Institution]] |access-date=2013-06-20}}</ref><ref>{{Citation |title=Aruba |date=2025-03-25 |work=The World Factbook |url=https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/aruba/ |archive-url=https://web.archive.org/web/20250330035846/https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/aruba/ |url-status=dead |archive-date=March 30, 2025 |access-date=2025-03-30 |publisher=Central Intelligence Agency |language=en}}</ref> Papiamentu a yega Aruba for di Kòrsou. Promé ku siglo 20, mayoria di e Arubianonan pretu probablemente a yega liber òf sklabisá for di Kòrsou òf for di Afrika via Kòrsou, òf desendiente di migrantenan anterior for di Kòrsou, ku histórikamente tabata un di e hafnan di komersio di katibu hulandes mas grandi den Karibe.[13] Migrashon na eskala chikí for di Kòrsou, i for di otro islanan den Karibe, pa Aruba a sigui despues di emansipashon. Katibunan no a forma un kultura Afro Karibense separá i despues di emansipashon na 1863, katibunan anterior a integrá den e sosiedat liber rápidamente (Alofs 2003a. Durante henter [[siglo 20|siglo binti]], hopi imigrante for di Antias Britániko (esta for di Trinidad i Grenada), Sint Maarten, Saba, Sint Eustatius, i otro islanan a establesé nan mes na [[San Nicolas]], esta pa traha den e industria petrolero di Aruba. Hopi a trese nan idioma krioyo i dialektonan ingles lokal pa e cuidad,[14] desaroyando despues den loke awe ta konosí komo Ingles di San Nicolaas (tambe konosí lokalmente komo Ingles di Bush, Ingles Sani, Ingles We, Papiamentu di Pueblo etc.).[15][16][17][18][19] Den siglo 21, mayoria di e imigrantenan di descendiente Afrikano mas recien pa Aruba ta bini di un entrada nobo di migrantenan laboral Haitiano, Surinameño, Kurasoleño i Dominikano.[20] {{Appendix}} [[:Kategoria:Historia di Aruba]] ----- Afrorubiano ta residentenan di Aruba cu ta rastrea nan ascendencia te na Africa sub-Sahariano, primordialmente pa medio di e descendientenan di hendenan esclavo treci pa colonizadornan Hulandes den siglo 17 y despues imigrantenan di otro islanan di Caribe. Contrario na hopi teritorio Caribense, Aruba su economia tabata carece di plantacionnan na gran escala, resultando den un poblacion esclaviza relativamente chikito cu nunca a surpasa 21% di e total di habitantenan, cu esclavitud aboli na 1863, liberando apenas 496 individuo. Esaki a kondusí na e desaroyo di un kultura di kampesino distinto bou di Afro-Arubanonan liberá, sentra riba agrikultura na eskala chikí, peska i migrashon laboral di temporada, miéntras ku meskla ku poblashonnan indígena di Caquetio i Oropeo a krea un núkleo Mestizo-Krioyo mesklá ku ta definí gran parti di e komposishon étniko di Aruba.[1][2] Den siglo 20, e deskubrimentu di zeta den añanan 1920 a atraé olanan signifikante di trahadónan afro-karibense di paisnan manera Trinidad, Barbados, Jamaica i Haiti, ku a yena funshonnan den e refinerianan i gradualmente a elevá nan status sosioekonómiko riba e poblashon tradishonal pa mitar di siglo. E migrantenan aki, huntu ku imigrashon kontinuo mará na e kambio pa turismo despues di 1985, a enrikesé e sosiedat pluralista di Aruba, ku awor ta konsistí di mas ku 40 nashonalidat, ounke tenshonnan étniko de bes en kuando ta surgi entre residentenan establesé pa hopi tempu i yegadanan mas nobo, inkluyendo gruponan afro-karibense di stereotipo relashoná ku kriminalidat. Afro-Arubanonan awendia ta kontribuí prominentemente na sektornan manera konstrukshon, hospitalidat i trabou doméstiko, ku hende muhé di Haiti i Jamaica frekuentemente empleá komo kuido di kas; nan ta forma un kalkulashon di 15% di e poblashon komo Arubiano Pretu, ku un meskla mas amplio Oropeo/Am -------------- {{Variante|a}} {{infobox organisacion | variante = a | nomber = Scouting Aruba | abrevia = | imagen = WikiProject Scouting fleur-de-lis trefoil.svg | funda = April 23, 2000. | pais = {{ABW}} | sede = | afilia = | presidente = | tipo = | obhetivo = desaroyo di | lema = ''Wees paraat'' | cantidad_miembro = | koepel = | europeo = | internacional = Interamerican Region of the World Organisation of the Scout Movement | website = https://www.facebook.com/ScoutingAruba }} '''Scouting Aruba''' ta e organisacion nacional di scouts Arubano, funda na 2000. == Historia == E ta comparti un historia comun cu e otro Antiyanan Hulandes te na e separacion politico di e isla for di Hulanda. Scouting Aruba ta un Full Member of the Interamerican Region of the World Organisation of the Scout Movement. Scouting Aruba ta consisti di 13 grupo, dividi den 3 distrito. Tin un grupo di Scout pa hende ku limitashon mental i físiko. Scouting Aruba tin 456 miembro te ku 2021.[1] Scoutnan na Aruba ta participa den hopi campamento den Caribe, hopi biaha nan ta biaha cu boto pa campa riba islanan den cercania hunto cu Scoutnan di paisnan bisiña. Riba 27 di febrüari 2016, World Scout Committee a rekonosé Scouting Aruba komo e Organisashon Nashonal di Scout di Aruba i a otorgá esaki Miembresia Kompleto di WOSM ku derecho di voto.[2] E sertifikado di miembresia a wòrdu presentá na e organisashon den e di 41 Konferensia Mundial di Scout, ku a wòrdu kondusí na Baku di Azerbaijan na 2017. Programa i idealnan Kastor-edat 5 pa 7 (mucha hòmber i mucha muhé) Yunan di edat 7 pa 10 (sekshonnan miksto ta eksistí) Scoutnan di edat 10 pa 14 (sekshonnan miksto ta eksistí) Eksploradónan-edat 15 pa 18 (mucha hòmber i mucha muhé) Rovers-edat 18 pa 23 (mucha hòmber i mucha muhé) E Lema Scout ta Sea Prepara, Semper Prepara na Papiamento, y Weest Paraat na Hulandes. E emblema di Scouting Aruba ta consisti di simbolonan di Scouting y colornan cu ta coresponde cu e bandera di Aruba. E dos streanan di sinku punto ta wòrdu kita for di e Fleur-de-lis i pone riba otro. E logo ta diseñá pa Sr. Juan Martijn.[3] ----------------- {{Variante|a}} {{infobox organisacion | variante = a | nomber = Scouting Aruba | abrevia = | imagen = WikiProject Scouting fleur-de-lis trefoil.svg | funda = April 23, 2000. | pais = {{ABW}} | sede = | afilia = | presidente = | tipo = | obhetivo = desaroyo di | lema = ''Wees paraat'' | cantidad_miembro = | koepel = | europeo = | internacional = Interamerican Region of the World Organisation of the Scout Movement | website = https://www.facebook.com/ScoutingAruba }} '''Padvindstersvereniging van de Nederlandse Antillen''' (Asosiashon di Guia, PNA) ta un organisashon nashonal di guia den [[Karibe Hulandes]]. == Historia == E prome guianan riba Curaçao a cuminsa na Mei 1930 bao di e bandera di Dutch Girl Guides Guild. Esaki pronto a bira e Gremio di Guides di Niernan Hulandes Curaçao. E kantidat di miembronan a krese den transkurso di añanan ku sosten di NPG. Na 1967, NPG a entrega un peticion na Region di Hemisferio Occidental di WAGGGS encuanto si por establece un colaboracion cu Dutch Girl Guides Guild Curaçao pa asina logra un miho alineacion cu e organisacion su ubicacion geografico. Gremio Scout Hulandes Curaçao a bira un organisacion independiente na aña 1972. Cinco aña despues, e organisacion su nomber a wordo cambia pa Gremio Scout di Antiyas Hulandes. E Girl Scouts i Guides a plama den henter e isla. Desde mei 1993, tin un seccion pa muchanan di 4 pa 6 aña, esta e Elvitas. Esaki tabata na honor di Sra. Norma Elisabeth-Galaraga, kende tabata e prome Guia riba e isla pa tuma e Promesa. Na aña 1995 a kuminsá un sírkulo pre-Brown i un sírkulo di Brownie na isla di Boneiru, tambe bou di organisashon di Girl Scout Guild di Antia Hulandes. Durante e di 35 konferensha di WAGGGS na Hong Kong na 2014, e organisashon a risibí su nòmber aktual, Asosiashon di Guia PNA. E organisashon aktualmente tin 11 grupo (10 riba Kòrsou, 1 riba Boneiru) ku un total di 220 miembro na 2017. E Asosiashon di Guia PNA ta miembro di Asosiashon Mundial di Girl Guides i Girl Scouts. E organisashon tambe ta afiliá na e Vilashon Karibense pa Guia.<ref>https://nl.scoutwiki.org/Asosiashon_di_Guia_PNA </ref> ---- en.wiki: '''Padvindstersvereniging van de Nederlandse Antillen''' (PNA, Asosiashon di Guia di Mucha muhé di Antia Hulandes) ta e organisashon nashonal di Guia di Antia Hulandes anterior. E ta sirbi 461 miembro (te ku 2003). Fundá na 1930, e organisashon pa mucha muhé so a bira un miembro asosiá di e Asosiashon Mundial di Guia di Mucha Muhé i Scout Muhé na 1978 i miembro kompletu na 1981. E ta sirbi 461 miembro den 11 grupo di Guia, 10 grupo di Guia na Kòrsou, 1 na Boneiru, niun na Sint Maarten, Saba i Sint Eustatius.<ref name="PNA">{{cite web |url=http://pnagirls.tripod.com/ |title=Padvindstersvereniging van de Nederlandse Antillen |publisher=Padvindstersvereniging van de Nederlandse Antillen |accessdate=2010-08-05 |archive-date=2019-01-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190119111111/http://pnagirls.tripod.com/ |url-status=dead }}</ref> [[File:Collectie NMvWereldculturen, TM-10021662, Repronegatief 'Een groep padvindsters', fotograaf niet bekend, 1947.jpg|right|thumb|Girl Scouts na Corsou, 1947]] ==Programa i idealnan == E asosiashon ta dividí den kuater sekshon segun edat;[1] Elvita - di edat 4 pa 7 Kabouter - edatnan di 8 pa 10 aña Guia Menor - edatnan di 11 pa 14 Mayor di Guia - di 15 pa 18 aña E Lema di Girl Scout ta Sea Prepara, Sea Preparado na Papiamento, y Weest Paraat na Hulandes. E badge di e Padvindstersvereniging van de Nederlandse Antillen ta basa riba e badge di ex organisacion di Girl Scouts Hulandes, Het Nederlands Padvindsters Gilde. E badge ta konsistí di un strea di dies punto pa e dies liñanan den e lei di Girl Scouts riba un Trefoil pa Girl Scouting/Guide. Padvindstersvereniging van de Nederlandse Antillen ta comparti nan sede cu Scouting Antiano y otro ex organisacionnan hubenil di Antiyas Hulandes. {{Appendix}} [[:Kategoria:Karibe Hulandes]] ------------------ {{Databox}} '''Proteccion di consumidor''' ta referi na e totalidad di esfuerso y medida destina pa proteha hende den nan rol como [[consumidor]] di producto of servicio. E ta inclui legislacion y hurisprudencia (ley di consumidor) y tambe funcionnan delega pa gobierno na organisacionnan di consumidor (e movemento di consumido). E meta di proteccion di consumidor ta pa garantisa e calidad di producto y servicio, pa preveni consumidornan di sufri daño fisico, psicologico of economico door di e producto of servicionan cu nan ta consumi, y pa optene reparacion y compensacion pa daño unabes sufri como resultado di consumo. == Ley di consumidor == Legislacion di consumidor ta encera tur ley y regulacion crea pa proteccion di consumidor. Specificamente, ley di consumidor tin como meta “pa proteha e consumido den su relacion cu e productor-bendedo pa asina restaura e balansa economico y legal entre nan dos.”<ref name="Witte">{{Cite book |last=De Witte |first=Mieke |coauthors=An Vermeersch |date=2004 |title=Europees consumentenrecht |url=https://books.google.com/books?id=xHWDsYbbr78C&pg=PA13 |location=Antwerpen |publisher=Maklu |page=13 |isbn=9789062159611 |accessdate=11 juni 2018|archiefurl=https://web.archive.org/web/20230618075706/https://books.google.com/books?id=xHWDsYbbr78C&pg=PA13|archiefdatum=2023-06-18}}</ref> El a wordo desaroya pa mehora e posicion huridico di consumidornan verso productornan ora esaki a resulta necesario den e di dos mita di [[siglo 20|siglo binti]] cu e ascenso di e sociedad consumido. Derecho di consumidor ta pues un ramo di ley relativamente nobo, cu tin biaha no ta ni wordo reconoce como un ramo di ley separa. Pesey e ta un amalgama di reglanan cu por wordo clasifica den e dominio priva, publico y criminal.<ref name="Witte"/> === Aruba === Minister di Finansa, Asunto Economico y Sector Primario, mr. Geoffrey Wever ta anuncia cu riba Dia Internacional di Consumidor 15 di maart 2026 e “Landsverordening bestuursrechterlijke handhaving consumentenbescherming” lo drenta na vigor. E ley aki lo fortifica di manera significativo e proteccion di consumidor y ta duna Aruba Fair Trade Authority (AFTA) un rol importante den supervision y aplicacion di e ley pa proteha derechonan di consumidor.<ref>[https://24ora.com/awe-ley-di-consumidor-ta-drenta-na-vigor-na-aruba/ Awe Ley di Consumidor ta drenta na vigor na Aruba], [[24ora]] (15 di maart 2026)</ref> Proteccion di consumidor ta un pilar importante di e maneho economico di Gabinete AVP- FUTURO. Manera palabra den Programa di Gobernacion 2025- 2028 riba pagina 34 “lo introduci e ley di proteccion di consumidor pa proteha e consumidor y crea un mercado mas transparente y husto. Lo presenta e ley aki na Parlamento y implementa door di Aruba Fair Trade Authority”. Despues cu Parlamento a trata y aproba e ley (''Landsverordening bestuursrechtelijke handhaving consumentenbescherming'') riba 18 di juni 2025,<ref>[https://antilliaansdagblad.com/nieuws-menu/aruba/31326-wetgeving-bescherming-consumenten-aangenomen Wetgeving bescherming consumenten aangenomen], [[Antilliaans Dagblad]] (24 di juni 2025)</ref> via un decreto nacional di 27 di februari 2026, e ley di proteccion di consumidor lo drenta na vigor riba 15 di maart 2026, riba Dia Internacional di Consumidor. * Aruba Fair Trade Authority (AFTA)<ref>[[Dick Drayer]], [https://www.aruba.nu/nieuws/consument/83940/aruba-zet-grote-stap-met-consumentenbescherming Aruba zet grote stap met consumentenbescherming], aruba.nu (24 di december 2025)</ref> === Corsou === Ley di consumidor na [[Kòrsou|Corsou]] ta wordo influencia door di tanto legislacion local komo derecho hulandes, ku ta konta pa Kòrsou como pais konstituyente denter di Reino. Derechonan di consumidor na Corsou ta wòrdu protehá dor di un kombinashon di regulashonnan lokal, regulashonnan hulandes, i kuadro internashonal.<ref>https://www.lawgratis.com/blog-detail/consumer-law-curacao-netherlands</ref> E legislacion primario ku ta regla protekshon di konsumidó na Kòrsou ta encera, e Codigo Civil di Corsou, Le di Protekshon di Konsumidó (Wet Consumentenbescherming), y regulacionnan di [[Union Oropeo|Union Europeo]] y legislacion Hulandes: Organisacionnan: * Fundashon pa Konsumidó Curaçao * Stichting Consumenten Belangen Curaçao<ref>https://www.curacao.nu/nieuws/nieuws-van-bonaire-curacao/41127/oprichting-stichting-consumenten-belangen-curacao</ref> === Hulanda === E Ley di Implementashon riba e Modernisashon di e Direktiva di Protekshon di Konsumidó, ku ta prohibí, entre otro kosnan, e publiká òf tin post di revishonnan falso riba internèt, a drenta na vigor dia 28 di mei 2022. E ley a cambia Buki 6 di e Kódigo Sivil, e Lei di Enforsamentu di Protekshon di Konsumidó i e ley di Preis[3][4][6][6] === Merca === Na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca]] un variedad di ley tanto na nivel federal como estatal cu ta regula asuntonan di consumidor for di cuminsamentu di siglo 20. Entre nan ta e Ley Federal di Kuminda, Remedi i Kosmetika, Lei di Práktikanan di Kobransa di Debe Hustu, e Lei di Raportahe di Krédito Hustu, Lei di Bèrdat den Prestamo, Lei di Fakturashon di Krédito Hustu, i e Lei di Gramm–Leach–Bliley. Leinan federal di protekshon di konsumidó ta wòrdu enforsá prinsipalmente dor di e Komishon Federal di Komersio, e Ofisina di Protekshon Finansiero di Konsumidó, e Atministrashon di Kuminda i Remedi, i e Departamentu di Hustisia di Merca. {{Appendix}} [[:Kategoria:Economia]] [[:Kategoria:Sociedad]] Protekshon di konsumidó ta referí na e totalidat di medidanan, politika i institushonnan destina pa protehá hende den nan rol komo konsumidó di produkto òf servisio. Esaki ta inkluí legislashon i hurisprudensia (ley di konsumidó), asina tambe aktividatnan di gobièrnu i organisashonnan di konsumidó ku ta defendé interes di publiko. E meta di protekshon di konsumidó ta pa: garantisá kalidat i seguridat di produktonan i servisionan prevení ku konsumidónan sufri daño físiko, sikológiko òf ekonómiko promovê transparensia den merkado asegurá posibilidat di reparashon òf kompensashon ora daño a sosodé Protekshon di konsumidó ta konsiderá un elemento importante den politika ekonómiko i regulashon di merkado. Derecho di konsumidó Derecho di konsumidó ta e ramo di ley ku ta trata relashonnan entre konsumidónan i produsentenan òf bendedónan. Legislashon di konsumidó ta intenta reduci e desequilibrio ku por eksistí entre e dos parti, pasobra produsentenan generalmente tin mas informashon i poder ekonómiko ku konsumidónan.<ref>[1]</ref> Derecho di konsumidó a desaroyá principalmente den segunda mitar di siglo binti, den paralelo ku e ekspanshon di e llamada sociedad di konsumidó. E rama aki di ley ta relativamente nobo i, den hopi sistema hurídiko, e ta forma un kombinashon di regla di: derecho privá (kontraktnan i responsabilidat) derecho públiko (regulashon di merkado) derecho penal (sanksion kontra fraude òf praktikanan ilegal) Instrumentonan di protekshon Medidanan di protekshon di konsumidó por inkluí, entre otro kosnan: regulashon riba seguridat di produktonan obligashon pa informashon klaro i etiketahe protekshon kontra publicidat engañoso regla riba garantia i devolushon di produktonan supervison di merkado dor di autoridatnan públiko Ademas, organisashonnan di konsumidó por asistí publiko ku informashon, konseho i representashon den konfliktonan ku empresanan. Protekshon di konsumidó segun pais Aruba Na Aruba, protekshon di konsumidó ta wòrdu fortifiká ku introdukshon di legislashon spesífiko. Parlamento di Aruba a aproba e Landsverordening bestuursrechtelijke handhaving consumentenbescherming riba 18 di juni 2025.<ref>[3]</ref> Via un decreto nasional di 27 di februari 2026, e ley aki lo drenta na vigor riba 15 di maart 2026, coincidiendo ku Dia Internashonal di Konsumidó. E ley ta duna e Aruba Fair Trade Authority (AFTA) un rol importante den supervision i enforsamentu di derechonan di konsumidó.<ref>[2]</ref> E introdukshon di e ley tabata parti di e Programa di Gobernashon 2025–2028, ku a enfatisá kreashon di un merkado mas transparente i hustu. Kòrsou Na Kòrsou, protekshon di konsumidó ta basa riba un kombinashon di legislashon lokal i influensia di derecho hulandes. Komo pais konstituyente den Reino di Hulanda, hopi prinsipionan di derecho di konsumidó hulandes tin influensia riba e sistema legal di Kòrsou.<ref>[5]</ref> Regulashonnan relevante por inkluí: Kódigo Sivil di Kòrsou legislashon lokal tokante protekshon di konsumidó influensia di norma internashonal i europeano Organisashonnan lokal ku ta defendé interes di konsumidó ta inkluí: Fundashon pa Konsumidó Curaçao Stichting Consumenten Belangen Curaçao<ref>[6]</ref> Hulanda Na Hulanda, derechonan di konsumidó ta fortemente influensiá dor di legislashon di Union Europeo. Un ehèmpel reciente ta e Wet implementatie modernisering consumentenbescherming, ku a drenta na vigor dia 28 di mei 2022. E ley aki a introducí, entre otro kosnan: prohibishon di revishonnan falso riba internet regla mas estrikto pa transparensia di prijs mas protekshon kontra praktikanan komersial engañoso E legislashon aki a modifica, entre otro, Buki 6 di e Kódigo Sivil hulandes i e ley di enforsamentu di protekshon di konsumidó.<ref>[3]</ref> Estados Unidos Na Estados Unidos, protekshon di konsumidó ta regula dor di un gran kantidat di ley federal i estatal. Entre e mas konosí tin: Federal Food, Drug, and Cosmetic Act Fair Debt Collection Practices Act Fair Credit Reporting Act Truth in Lending Act Fair Credit Billing Act Gramm–Leach–Bliley Act Enforsamentu di e leyinan aki ta wòrdu realisá prinsipalmente dor institushonnan manera: Federal Trade Commission (FTC) Consumer Financial Protection Bureau (CFPB) Food and Drug Administration (FDA) Department of Justice (DOJ) Mira tambe Konsumidó Derecho di konsumidó ------------------ {{infobox persona | variante = c | nomber = René van Nie | nomber completo = René Gerrit Anton van Nie | fecha nacemento= [[1 di yanüari|1 di januari]] [[1939]] | luga nacemento = {{NLD}} | fecha fayecimento= [[23 di mei]] [[2017]] | luga fayecimento = {{ABW}} | causa morto = paro cardiaco | residencia = | alma mater = | ofishi = cineasta, director di cine, periodista, escritor | periodo activo = | conoci pa = ''Kind van de Zon'' (1975) | lenga literario = Hulandes | website = }} {{DEFAULTSORT:Nie, René van}} [[:Kategoria:Direktor di sine]] [[:Kategoria:Eskritor]] [[:Kategoria:Hulanda]] [[:Kategoria:Aruba]] ------------------- == Cas floria == titel van dit verslag is "Het erfgoed en de betekenis van de versierde <<"Cunucuhuizen op Aruba">>. Dit rapport is toegevoegd aan de bestaande nationale erfgoedcollectie, maar er zullen brochures beschikbaar zijn voor openbaar gebruik. Studenten hebben toegang om ze te gebruiken voor schoolpresentaties of spreekbeurten. Dit rapport is gemaakt door Romy van Vuren, een stagiair van de Universiteit van Utrecht, onder begeleiding van mevrouw Webb-Kock. Dit rapport bevat gedetailleerde informatie over de betekenis van de symbolen op de versierde huizen op Aruba, de namen van de siermetselaar gespecialiseerd in deze techniek, geschiedenis en architectuur van Aruba. Het bevat ook een lijst van de versierde huizen op Aruba. Er zijn meer dan 200 prachtig versierde huizen met een verscheidenheid aan symbolen zoals: gordijnfiguur, ster, bloem, vogelbek en halvemaan enz. De term voor deze versierde huizen is "bloemrijke huizen" of "versierde huizen". Meer informatie vindt u in deze flyer en bij de Departamento Arubiana. Zie ook: • boek Bouwen op de Wind Cas Floria of Cas decora zijn zeer bijzondere versierde huizen op Aruba, die mogelijk alleen op Aruba voorkomen. Het is een unieke bouwstijl die dateert van rond het einde van de 19e tot het begin van de 20ste eeuw. Decoraties werden gemaakt met een extra pleisterlaag en later van cement. Versierde gevellijsten met symbolen die mogelijk afkomstig zijn van indianen. Deze verklaring is onwaarschijnlijk. De symbolen werden puur ter decoratie aangebracht op de woning, sommige symbolen hebben een betekenis. 1920 - Cas floriá a cuminsa na Aruba, esta e adorno bunita di figura di cortina, strea, flor, pico di parha, medio luna, etc. na rand di heut ofna skina di cas. E promé cas cu a haña e adorno aki tabata di Bernardo Eman Croes na Pos Chikito. Dos Metsla di Noord, Julian (Janchi) Christiaans y Goy Semeleer a tmha e cas aki na aña 1920 y a duné e adorno di flor bou di heut y di clos pilar na e skinanan. Pesey na e casnan na Pos Chikito y Sabana Basora tin masha hopi. Por tin mas o menos 200 pa 300 cas na Aruba y e floriamento aki te na aña 1944. Janchi Christiaans tabata un discipulo di su tata Hose Christiaans y di famia Donati. Famia Donati a dorna hopi cas figurci di cortina, directamente cu man y sin usa patronchi, manera Janchi Christiians despues tabata usci. Awor tin cdgun cas cu ta wordu trahá, estilo Arubicmo cu tambe ta usa e floriamento aki pa mentené nos cultura. -------- [[File:Caribbean maritime boundaries map.svg|thumb|Mapa di e frontera maritimo di [[Karibe Hulandes|Caribe Hulandes]].]] E '''frontera Reino Hulandes-Fransia''' ta referi na e fronteranan entre [[Reino Hulandes]] y [[Fransia]] den nan respectivo teritorionan den [[Laman Karibe|Lama Caribe]]. Esaki ta trata di fronteranan di tera y maritimo entre [[Sint Maarten]] y Fransia ([[Sint Maarten (Fransia)|Saint Martin]]); Sint Eustatius y Fransia, y entre Saba y Fransia. == Historia == Reino Hulandes tin un frontera ku Fransia riba e isla di Sint Maarten, tabatin un frontera ku Fransia na Suramérika entre 1815 i 1975 – promé ku independensia di Sürnam – i tabatin un frontera ku Fransia na Europa entre 1815 i 1830/39 – promé ku independensia di Bélgika. Aunke Hulanda tin frontera solamente cu Belgica y Alemania na Europa, Reino Hulandes tambe ta comparti un frontera cu Francia. E frontera aki ta pasa dor di e isla di Sint Maarten, un di e tres Islanan di Biento (SSS). Na 1648, Fransia i Repúblika Hulandes a bai di akuerdo pa dividí Sint Maarten den un porshon franses i un porshon hulandes, loke a keda formalisá den e Tratado di Concordia. E tratado aki a stipulá ku e parti sùit di e isla tabata pertenesé na Hulanda i e parti nort na Fransia. E tratado a inkluí akuerdonan riba un zona ekonómiko, asistensia mutuo den kaso di atakenan, i un presensia militar riba e isla.[8] Sinembargo, e Tratado di Concordia no ta menciona of establece un frontera. Sinembargo, áreanan importante (na e tempu ei) ta dividí.[9] Apesar di e Tratado di Concordia, Sint Maarten lo a cambia di man varios biaha mas. Entre 1648 i 1816, e porshon hulandes lo a wòrdu okupá pa periodonan kòrtiku tres biaha mas pa e inglesnan i kuater biaha pa e fransesnan.[8] Despues ku Bélgika a haña independensia (1830/1839), Reino Hulandes a pèrdè su frontera ku Fransia na Europa. Despues ku e relashonnan entre Hulanda i Fransia a keda normalisá na 1839, e dos paisnan a negoshá un tratado nobo, e Konvenshon Franco-Hulandes di 1839. E tratado aki lo a reafirmá algun provishon di e Tratado di Konkordia, komo ku e vershonnan original di e Tratado di Konkordia a bai pèrdí.[10] == Sint Maarten == E frontera nashonal na Sint Maarten ta un frontera habrí, ounke e área no ta forma parti di e Zona di Schengen. Reino Hulandes y Republica Frances ta mantene nan mesun control na frontera ora un hende yega e isla. Pa garantisá konfidensialidat mutuo di e kòntròlnan di frontera aki, duana hulandes ta permití pa patruyá awanan franses i duana franses ta permití pa patruyá awanan hulandes. Sinembargo, e servisionan respektivo no ta permití pa tuma akshon den awanan di otro. Si wardakosta hulandes opservá algu den awanan franses rònt di Saint-Martin, e mester alertá outoridatnan franses, i vise vèrsa. Pa haci posibel control di pasaheronan aereo cu ta drenta, Reino Hulandes y Republica Frances a cera e tratado di control di frontera na aeropuertonan di Sint Maarten na 1994. E tratado aki no a drenta na vigor te na 2007, ya cu e Estadonan General Hulandes prome a spera un posicion cla di e Estadonan di Antiyas Hulandes. Na 2016, e Tratado entre Gobièrnu di Reino Hulandes i Gobièrnu di Repúblika Franses tokante delimitashon marítimo den Karibe a keda konkluí, ku ta regulá e fronteranan marítimo hulandes-franses rònt di Sint Maarten, Saba, i Sint Eustatius.[11] Na 2023, 207 aña despues di e tratado di 1816, e frontera di tera a wòrdu establesé sin ambiguidat den e Tratado entre e Gobièrnu di Reino Hulandes i e Gobièrnu di e Repúblika Franses tokante e demarkashon di frontera entre e Reino di Hulanda (Sint Maarten) i e Repúblika Franses (Saint-Martin)[12] ku awor ta definí definitivamente e tereno tambe rant. E tratado aki a sigui un disputa riba e frontera rònt di e pueblo di Oyster Pond[13] ku a kondusí na un disputa entre Hulanda i Fransia na 2016.[14] Sinembargo e tratado aki ainda no a drenta na vigor. Algun di e fronteranan aki ta wòrdu establesé dor di tratadonan, pero no ta tur frontera marítimo den Karibe ta wòrdu establesé ofisialmente. nl.wiki: Rijksgrens van Nederland == Mira tambe == * [[Awanan teritorial]] * [[Zona continuo]] * [[Zona economico exclusivo]] * [[Tratado di Frontera Reino Hulandes-Venezuela]] [[:Kategoria:Geografia]] [[:Kategoria:Karibe Hulandes]] [[:Kategoria:Reino Hulandes]] E pais autonomo di Sint Maarten tin, banda di un zona continuo chikito, solamente awanan teritorial, sin un EEZ propio. E frontera marítimo entre Sint Maarten y e parti franses di e isla a wordo estableci door di un tratado entre Reino Hulandes y Fransia, firmá dia [[6 di aprel|6 di april]] [[2016]]. E tratado aki a drenta na vigor dia 1 di april 2017. -------- === Maneho === E maneho di e zonanan EEZ di Caribe Hulandes ta den man di Reino Hulandes, pero e derecho pa uza nan recurso marino ta comparti. Segun ''Rijkswet instelling exclusieve economische zone'' (Ley di Reino institucion zona exclusivo economico) di 2010, Hulanda (gobierno di Reino) tin e autoridad pa: * proteha y maneha e ambiente marino; * controla pesca, mineral y hidrocarburo den fondo marino; * comparti y firma acuerdonan internacional referente e EEZ. Pa e seis islanan mes e ley ta duna: * derecho pa uza e recurso natural pa desaroyo di [[turismo]], investigacion y energia renovabel (por ehempel parke di biento of solar den lama); * maneho di pesca den e awa teritorial (12 miya nautico rond di e isla); * un rol consultativo den maneho di sostenibilidad di Reino. E situacion aki ta un refleho di e structura special di Reino Hulandes: pa e awanan teritorial (12 miya nautico) e islanan tin competencia amplio, mientras pa e zona EEZ (te 200 miya nautico) e soberania final ta keda cu Reino. == Mira tambe == * [[Awanan teritorial]] * [[Zona economico exclusivo]] {{Appendix}} [[:Kategoria:Reino Hulandes]] [[:Kategoria:Venezuela]] ------------ Loke bo ta hasi pa Wikipedia na Papiamentu ta berdaderamente importante. Dor di forma e artíkulonan aki ku struktura sólido, idioma kla i profundidat kultural, bo ta yuda sigurá ku lektornan di Papiamentu tin akseso na e mesun kalidat di konosementu ku na ingles, hulandes òf spañó — pero ankrá den nan propio historia i bista di mundu. Loke bo ta hasiendo ta bruha distansia ku pertenensia. Asta for di leu, e trabou aki ta tene bo konektá ku Karibe Hulandes na un manera profundo i signifikante. Dor di dokumentá historia, kultura, símbolonan i memoria kolektivo na Papiamentu, bo no ta djis editá artíkulonan — bo ta salbaguardiá identidat i ta sigurá ku futuro generashonnan, unda ku nan por biba, por rekonosé nan mes den nan idioma i historianan. Tin algu poderoso den kontribuí for di un distansia: e ta mustra ku kultura no ta limitá pa geografia. E ta biba kaminda hende ta preokupá sufisiente pa kuid’é. Bo satisfakshon ta bini di un lugá hopi real — esaki ta trabou di herensia. I e ta mustra apsolutamente den e kuido, presishon i rèspèt ku bo ta trese na kada artíkulo. ------- Het driekantje is een driehoekig muntstuk ter waarde van vijftig cent. Bij gebrek aan pasmunt is in het begin van de vorige eeuw aan Cobus Naar, Papa Cochi genaamd, recht verleend dollarstukken te versnijden. Ze heten y o t i n cor t a, of ook wel placa di Shon Cochi. Ze behoren thans tot de zeer zeldzame munten. ------------------ {{Variante|c}} {{Databox}} {{Multiple image | align = right | total_width = 270 | border = | header = '''Turismo krusero''' | header_align = center | perrow = 1/1/2 | image1 = RCI Sovereign of the Seas (cropped).jpg | image2 = Carnival Sunshine Curacao 2014 (cropped).jpg | caption1 = ''Sovereign of the Seas'' | caption2 = ''Carnival Sunshine'' | image3 = | caption3 = | image4 = Promenade on the Allure od the Seas (7710182244).jpg | image5 = Overall room view of Sky Suite 1198 aboard the Celebrity Equinox (6686283819).jpg | caption_align = center | footer = Interior luhoso di un krusero i un kabina | footer_align = center }} ---------------- {{Variante|a}} {{infobox persona |variante = a | nomber = Clinton Whitfield | nomber completo = Clinton Hathaway Whitfield | ofishi = empresario | distincion = Oficial den [[Orden di Oranje-Nassau]] <small>(1968)</small> }} '''Clinton Hathaway Whitfield''' (☆ [[1911]] na [[Sint Eustatius]] - † [[12 di yanüari|12 di januari]] [[1993]] na Aruba?) tabata un empresario Arubano, kende tabata pionero den industria turistico y dirigente di sector priva Arubano. == Biografia == Clinton Whitfield a nace na Sint Eustatius y a muda pa [[Kòrsou|Corsou]] pa continua su estudio na nivel di Mulo. El a cuminsa su carera profesional den servicio publico na Aruba. Despues di 13 aña di servicio el a cambia pa sector priva y a habri su tienda “Whitfield Dress Shop” den [[Caya G.F. (Betico) Croes]]. Segun cu e industria di turismo a crece el a expande cu tiendanan na varios lokalidad di hotel, particularmente na [[Palm Beach]]. Den e comunidad empresarial Arubano Whitfield tabata un figura yamativo. Como un “startupper” eminente el a laga su marca riba hopi organisacion Arubano como tambe internacional.<ref>Opstarter Arubaanse zakenleven overleden. "Amigoe". Curaçao, 13-01-1993, p. 5. Geraadpleegd op Delpher op 11-10-2025, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644609:mpeg21:p005</ref> Na 1945 e tabata co-fundador di [[Aruba Trade & Industry Association]] (ATIA). Na 1950 el a wordo eligi como presidente di ATIA y a sirbi shete aña den e funcion aki. E tabata un miembro di directiva di Camara di Comercio (KvK) di 1951 pa 1975, interumpi solamente pa shete luna na 1963. E tabata internacionalmente orienta y a promove relacionnan cu paisnan den region: Venezuela, Colombia, Puerto Rico, Repúblika Dominikana i Trinidad & Tobago. El a representa KvK Aruba den e Camaranan di Comercio di America, un plataforma di 51 camara, cu tabata tin como meta fortalece e lasonan economico y baha e bareranan di comercio den [[Latinoamerica]] y Caribe. Na 1961 el a wordo eligi como presidente di Camara di Aruba y na juni di e aña ey a fungi como anfitrion pa e Convencion Anual di Camaranan di Comercio di Americas. * gedurende 25 jaar Bestuurslid van de Kamer, waarvan 6 jaar in de functie van Voorzitter. * "a blda miembro alavez vlce-presidente di Regentenraad di [[Horacio Oduber Hospital]]. J*3 30 ana senor Whitfield a duna vn contribucion valioso na e desarollo di nos hospitaal, pa cual nos ta masha agradecido. * De Kiwanis Club van Aruba maakt met diep leedwezen het overlijden bekend van de heer CLINTON H. WHITFIELD in leven: Organisator "Charter Member" en gewezen voorzitter van de Kiwanis Club of Aruba; Gewezen "Lt. Governor" van Division 26 en Gewezen Governor van de Eastern Canada en Caribbean District van Kiwanis International; "Life Member" van Kiwanis International.<ref> Advertentie. "Amigoe". Curaçao, 16-01-1993, p. 13. Geraadpleegd op Delpher op 11-10-2025, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010644612:mpeg21:p013</ref> Na 1962 el a wòrdu eligi komo presidente di e Kámaranan di Komersio di e Amérika i a bishitá mas ku diesseis pais den Latino Amérika. For di 1964 pa 1967 Whitfield a wordo reeligi como presidente di Aruba Chamber. E tabata miembro fundado di Liaison trade committee Aruba-Curacao, presidente di Aruba Tourism Commission, vice-presidente di hunta di supervision di Aruven NV (desaroyador/doño di Aruba Caribbean Hotel), miembro di hunta di comisario di Stichting Ziekenverzorging Aruba (operador di hospital). Repetidamente Whitfield a wòrdu designá komo “delegado ofisial di komersio” pa representá gobièrnu Antiano den reunionnan di komersio na nivel internashonal. For di 1964 el a dedica su mes na e seccion Aruba di Kiwanis International, di cual e tabata fundado, prome presidente y despues eligi como gobernador regional. Na 1979 el a keda nombra den Conseho Consultativo di Antias Hulandes (Raad van Advies). Whitfield a fayece na edad di 82 ana despues di un kebrante di salud. E tabata casa cu Louisa (Mosa) Whitfield-Davelaar. == Honor == Pa su méritonan el a ricibi na 1968 un condecoracion real como Oficial (''officier'') den [[Orden di Oranje-Nassau]]. Kiwanis Club of Aruba ta otorga anualmente na e alumnonan sobresaliente di [[Colegio Arubano]] e ''Clinton Whitfield Outstanding Student Award''.<ref>{{citeer web|url=https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250806.pdf|titel= A tene evento di entrega di Clint Whitfield Outstanding Student Awards|werk=Bon Dia Aruba|datum=2025-08-06|format=pdf}}</ref> {{Appendix}} Clinton Hathaway “Clint” Whitfield tabata un empresario y dirigente di sector priva Arubano. E a nase na Sint Eustatius na 1910 y a muda pa Aruba despues di su estudio na Korsou. Na Aruba el a trahá promé den servicio público, pero pronto a drenta den negoshi propio y a fundá Whitfield Dress Shop den Caya G.F. (Betico) Croes, cu eventualmente a crece cu varios sucursal den hotelnan di Palm Beach. Whitfield tabata un pionero den desaroyo di turismo y comercio Arubano. El tabata co-fundador di Aruba Trade & Industry Association (ATIA) na 1945 y a sirbi komo su presidente durante hopi aña. El a forma parti di Camara di Comercio di Aruba, representando e isla den reunionnan internashonal di camaranan di comercio den Caribe y Latino-Amérika. Aparte di su actividad empresarial, Whitfield tabata miembro fundadó di Kiwanis Club of Aruba y su prome presidente. Den 1968 el a wordo kondecorá komo Oficial den Orden di Oranje-Nassau pa su kontribushon na komunidat. E ta tambe rekorda pa e Clinton Whitfield Outstanding Student Award, otorgá anualmente na alumnonan sobresaliente di Colegio Arubano. Clinton Whitfield a fayece na Aruba na 12 di januari 1993 na edat di 82 aña. E tabata casá cu Louisa (Mosa) Whitfield-Davelaar. -- Got it — back to Clinton Whitfield only. I cleaned up the concise biography you wanted and added the two items you specified (longtime trustee of Horacio Oduber Hospital and member of the Raad van Advies). I kept it short, neutral and ready for Wikipedia/Papiamento use. --- '''Clinton Hathaway Whitfield''' (☆ 1910, Sint Eustatius – † 12 di januari 1993, Aruba) tabata un empresario y dirigente prominente den sector privado di Aruba. Despues di su edukashon den Kòrsou, el a muda pa Aruba unda el a kominsá den serviciu públiko y despues a fundá su negocio, *Whitfield Dress Shop*, ku sucursales na zona hotelero di Palm Beach. Whitfield tabata un pionero den desaroyo di turismo y comercio arubano. El tabata co-fundador di **Aruba Trade & Industry Association (ATIA)** (1945) i a sirbi komo su presidente. Tambe a ocupa diferente posishon den **Camara di Comercio di Aruba** y a representá Aruba den kontexthonan komersial internashonal den Latino-America y Karibe. Ademas di su labor empresarial, Whitfield a kontribuí intensamente na servicionan komunidario. El tabata miembro fundadó di **Kiwanis Club of Aruba** i a sirbi como su presidente; el premio **Clinton Whitfield Outstanding Student Award** ta sigui rekonosé su kontribushon den edukashon. Whitfield tambe tabata un miembro di largo durashon di e **Board of Trustees** di **Horacio Oduber Hospital**, un pos ku el a keda ocupa te su morto. Ademàs, el a forma parti di e **Raad van Advies** di Antias Hulandes, kontribuyendo na asesoria polítiko-komunitario. Pa su merito den servisio komun i profesional, el a ricibí den 1968 e kondecorashon real **Oficial (Officier) den Orden di Oranje-Nassau**. Clinton Whitfield a fayece na Aruba dia **12 di januari 1993** na edat di 82 aña. El tabata kasá ku **Louisa (Mosa) Whitfield-Davelaar**. [[:Kategoria:Aruba]] --------------- {{Variante|a}} {{Infobox fabrica| variante = a |nomber = Coastal Aruba Refining Company }} '''Coastal Aruba Refining Company''', miho conoci como '''Coastal''', tabata un refineria petrolero na [[San Nicolas]], Aruba, cu a opera entre 1991 i prinsipio di e aña 2001 como compania subsiadiario di The Coastal Corporation di Merca. E refineria tabata anteriormente conoci como [[Lago Oil & Transport Company]], y su reapertura na 1991 a representa un capitulo nobo den e historia industrial petrolero di Aruba. [[Category:Empresa]] [[Category:Aruba]] [[Category:Historia]] == Historia == Despues di e ciere di Lago Oil & Transport Company na maart 1985, e instalacion industrial grandi na San Nicolas a keda sin uso. * el a pasa den man di Gobierno * a cuminsa cu desmantelacion di e instalacionnan Na aña 1989, The Coastal Corporation, un compania Merikano fundá pa empresario [[Oscar Wyatt|Oscar S. Wyatt Jr.]], a mustra interes pa reactiva e refineria. Bou di e liderato di Wyatt y cu apoyo di Gobierno di Aruba, un acuerdo final pa reapertura di e refineria a wordo logra y oficialisa na 1991 bou di nomber Coastal Aruba Refining Company N.V. , durante e gabinete di Henny Eman I i Nelson Oduber I. E refineria a haya un periodo di tax holiday pa stimula inversion, y a kambia nomber pa Coastal Aruba Refining Company N.V. E acuerdo tabata inclui un tax holiday pa stimula e inversionnan grandi cu a sigui, manera e instalacion di dos ‘delay coker’ balora na mas cu 250 miyon dollar pa haci e refineria financieramente factibel y competitivo riba mercado internacional di productonan di petroleo. E reapertura di e refineria a duna centenares di hende empleo, directo y indirecto, y a reestablece e rol industrial di San Nicolas den economia Arubano.<ref>[https://www.facebook.com/permalink.php/?story_fbid=115369700292757&id=102193561610371&locale=ml_IN Caya Oscar Wyatt jr], Facebook - Nos Historia Nos Herencia (2020)</ref> == Operacionnan == Durante su operacion, Coastal Aruba a introduce diferente mehoranan tecnico, inclui instalacion di dos delay coker units balora na mas cu US$250 miyon (fuente lokal necesaria). E modernisacion aki a permiti refineria pa procesa crudo mas pesado y compiti den mercado global di productonan di petroleo. E refineria a duna trabou pa varios centenar di Arubanonan, tanto directo como indirekto, i a stimula e ekonomia di San Nicolas un biaha mas. == Benta y ciere == Den 2001, despues di e retiro di Oscar Wyatt, The Coastal Corporation a wordo bende cu El Paso Natural Gas Company, cual a asumi e operacion den Aruba pa un periodo mas cortico. E operacion di Coastal Aruba eventualmente a caba poco despues, y e instalacion a pasa den man di otro manejadornan, inclui Valero Energy Corporation y mas laat Citgo Petroleum Corporation, cu a uz’e refineria te su ciere final den 2012. Legado E periodo di Coastal Aruba Refining Company ta considera un etapa transitorio pero importante den e historia di refineria di San Nicolas. A traves di e esfuersonan di Oscar Wyatt y su kompania, Aruba a logra reaktiva su refineria despues di seis aña di inaktividad. Den 2013, como un forma di rekonosimentu, e Theaterstraat den San Nicolas a wordo renombra na Caya Oscar Wyatt Jr., den honor di fundador di Coastal Corporation. == Referencia == “Oscar Wyatt pleads guilty in Iraq Oil-for-Food case.” United States Department of Justice, Press Release (2007). Amigoe di Aruba, edicionnan di 1991 i 2013 (pa reaperura di refineria y cambio di nomber di caya). “El Paso to acquire Coastal Corporation.” The New York Times, 2000. Valero Energy Corporation Annual Report, 2005. CITGO Aruba Refinery official history page (archival). ------------------- {{infobox persona | variante = a }} '''Oscar Sherman Wyatt Jr.''' (☆11 di yüli 1924 na Beaumont, [[teksas|Texas]] – †8 di òktober [[2025]] na [[Houston]]) tabata un empresario [[Estadonan Uni di Amérika|Merikano]] y fundador di The Coastal Corporation. E tabata conoci pa su papel den e industria petrolero internacional y pa su relacion cu [[Aruba]] na fin di e añanan 1980, ora cu su compania a reactiva e refineria di [[Lago Oil & Transport Company|Lago]] bou di e nomber di Coastal Aruba. == Biografia == Oscar Wyatt a nace den un famia humilde na Beaumont, Texas. Na edad di solamente 16 aña el a haya su licencia pa bula avion. El a studia na ingenieria mecanico na Texas A&M University. Durante Segundo Guera Mundial el a bandoná su estudio temporalmente pa drenta den servício militar y na edad di 21 aña, el a keda condecora como piloto di combate. Despues di guera, el a completa su estudio en preparacion pa un carera den industria petrolero. Na 1950, Wyatt a cuminsa su propio negoshi den sector energetico. El a financia un compania chikito yama Hardly Able Oil Company, cu despues di tempo a desaroya den Coastal Oil & Gas Company, mas laat conoci como The Coastal Corporation. Bou di su liderato y vision, Coastal a crece pa bira un di e companianan di energia mas importante di Merca, cu operacionnan den petroleo, gas natural, transporte y refinamento. Na fin di e añanan 1980, despues di e ciere di e refineria di Lago na 1985, Wyatt — via Coastal Corporation — a mustra interes pa reactiva e planta na [[San Nicolas]].<ref>{{citeer web|titel=Belangstelling bij twee firma's voor raffinaderij|werk=[[Amigoe]]|datum=1989-06-15|via=Delpher.nl|bezochtdatum=2025-10-14|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010642628:mpeg21:p005}}</ref> Den e negociacionnan bou di e Gabinete Oduber I a yega na un acuerdo final, cu a resulta den reapertura di refineria na 1991.<ref>{{citeer web|titel=Na vijf jaar vloeit weer olie|werk=[[Amigoe]]|datum=1990-11-22|bezochtdatum=2025-10-14|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010643956:mpeg21:p005}}</ref> E refineria a haya e nomber di "Coastal Aruba Refining Company". Na 1997, Oscar Wyatt a retira como presidente di The Coastal Corporation, pero el a keda sirbi como presidente ehecutivo te na januari 2001, ora cu e compania a wordo bendi cu El Paso Natural Gas Corporation, bou cual compania e operacion di refineria na Aruba a continua pa un periodo relativamente corto prome cu esaki a pasa over pa Valero Energy Corporation. Den 2007, Oscar Wyatt a wordo acusa di a haci pagonan ilicito pa [[Irak]] bou di e programa di Oil-for-Food di [[Nashonnan Uni|Nacionnan Uni]]. Den un corte federal na Manhattan el a admití cu compania a manda pagonan ilegal durante e sancionnan internacional contra Irak. El a ricibi un condena di prizon di un aña, cual el a cumpli cune na 2008.<ref>[https://web.archive.org/web/20080103173430/http://www.chron.com/disp/story.mpl/front/5420278.html Oscar Wyatt reports to prison in Beaumont], Houston Chronicle (2 di januari 2008)</ref> Oscar Sherman Wyatt Jr. a fayece dia 8 di òktober 2025 na Houston, na edad di 101 aña. E tabata casa y tabata tata di cuater yiu. Su yiu homber Oscar (Trey) Wyatt III, a muda pa Aruba durante e periodo di Coastal Aruba y a casa cu e politico Arubano, [[Mervin Wyatt-Ras]]. Na 2013, como muestra di gratitud pa su aporte, a renombra Theaterstraat, e caya cu ta core paralelo cu e muraya di refineria te cu [[Zeewijk]], den su honor ''Caya Oscar Wyatt Jr.'' <ref>[https://archive.org/details/BNA-DIG-BONDIA-2013-01-29/page/n13/mode/1up?q=caya+oscar+wyatt A desvela Caya Oscar Wyatt jr. na San Nicolas ayera tardi], Bon Dia Aruba (29 di januari 2013)</ref> {{Appendix}} . Na 28 di yüli 2013, e Theaterstraat a kambia nomber ofisialmente na Caya Oscar Wyatt Jr. Den e periodo aki, e refineria tabata rekonosé komo un di e mas competitivo den region, i Wyatt mes tabata konsiderá komo un empresario ku hopi kurashi, determinashon i visión industrial. Su nomber ta keda asoshá ku un periodu di renasementu industrial pa Aruba i ku un erensia di liderazgo entreprenedor. == Honor == Komo muestra di gratitud pa su aportashon, e caya paralelo ku e muraya di refineria te cu Zeewijk a wòrdu renombrá den su honor. Na 28 di yüli 2013, e Theaterstraat a kambia nomber ofisialmente na Caya Oscar Wyatt Jr. Den e periodo aki, e refineria tabata rekonosé komo un di e mas competitivo den region, i Wyatt mes tabata konsiderá komo un empresario ku hopi kurashi, determinashon i visión industrial. Venta di Coastal i bida mas tadia Na 1997, Oscar Wyatt a retirá komo presidente di Coastal Corporation, pero el a keda sirbi komo presidente ehecutivo te na yanuari 2001, ora cu e compania a wordo bendi cu El Paso Natural Gas Company. Poco despues, e operashon di Coastal Aruba a pasa bou di El Paso Corporation, ku a kontinyá por un periodo mas kortiko promé ku e refineria a sera definitivamente. Legado i famia Oscar Wyatt su aportashon na Aruba ta konsiderá un kapítulo importante den historia industrial di e isla. E yu di Oscar Wyatt, Oscar “Trey” Wyatt III, a muda pa Aruba durante e periodu di Coastal Aruba, a bira un siudadano hulandés i a kasá ku Mervin Ras, polítika arubiano i aktualmente minister di Asuntunan Social i Salú Públiko di Aruba. E union aki a keda simboliko pa e lazo familiar i histórico entre e famia Wyatt i Aruba. Falesementu Oscar Sherman Wyatt Jr. a fayesé na Houston, Texas, riba 8 di òktober 2025, na edat di 101 aña. Su nomber ta keda asoshá ku un periodu di renasementu industrial pa Aruba i ku un erensia di liderazgo entreprenedor. Den Aruba su nomber ta keda honra ku Caya Oscar Wyatt Jr. na San Nicolas, komo rekonosimiento pa su kontribushon den e reaktivashon di refineria di Lago den fin di e anjanan 1980 i prinsipio di anjanan 1990. {{Stub}} {{DEFAULTSORT:Wyatt, Oscar}} [[Category:Hende]] ------------------- {{Variante|c}} {{Databox}} Un '''Dekreto Real''' (DR), na [[hulandes]]: ''Koninklijk Besluit'', KB, ta un dekreto di gobièrnu di Hulanda. Aunke e Rei ta firma e dekreto prome, loke por duna e impresion cu e ta sostene esaki personalmente, e no ta personalmente responsabel. Pa e motibu aki, dekretonan real ta wòrdu kofirmá pa e minister(nan) i/òf sekretario(nan) di estado konserní; esaki ta wòrdu yamá kontra-firma. E diferensianan entre un lei formal i un Dekreto Real ta: * Un ley formal tambe mester wordo adopta door di Parlamento. * Un Decreto Real por wordo emiti door di gobierno sin e cooperacion directo di Parlamento. * Un Dekreto Real por wòrdu revisá pa un korte kontra e Konstitushon, miéntras ku un lei formal no por. * Un Dekreto Real, ora e ta kontené un provishon generalmente obligatorio, ta un lei supstansial. Un Dekreto Real (KB) ta un desishon di gobièrnu ku ta wòrdu tumá sin konsentimentu di e Estadonan General. Un distinshon ta wòrdu hasi entre un Orden Atministrativo General (AMvB) i un Dekreto Real regular òf menor. Tin dos tipo di Dekreto Real. E promé ta regardá òrdu atministrativo general i por wòrdu mirá komo un ekstenshon di legislashon. E di dos ta regardá aktonan atministrativo manera nombramentu di alkaldenan, Komisarionan di Rei, i ofisialnan hudisial responsabel pa atministrashon di hustisia.<ref>https://www.eerstekamer.nl/begrip/koninklijk_besluit</ref> Dekreto Real Un Dekreto Real (RD) ta un desishon di gobièrnu tumá sin e konsentimentu di e Estadonan General.<ref>https://www.denederlandsegrondwet.nl/id/vi9xmf878tqq/koninklijk_besluit#:~:text=Een%20koninklijk%20besluit%20(KB)%20is,een%20gewoon%20of%20klein%20KB%20.</ref> Ta hasi un distinshon entre un òrdu atministrativo general (AMvB) i un RD standart òf menor. Un RD standart ta regulá, entre otro, e nombramentu i retiro di funshonarionan (ministernan, Komisarionan di Rei, Konseheronan di Estado, alkaldenan, etc.). Mayoria di e Dekretonan Real ta basá riba un lei formal. Esaki ta konstituí legislashon delegá: e lei ta stipulá ku reglanan por wòrdu elaborá mas aleu. Si esaki no ta e kaso, e ta wòrdu yamá un RD ‘independiente’. E Konseho di Estado ta emití un opinion di konseho riba un RD. Un RD ta wordo publica den Gazette Oficial (Staatsblad). {{Appendix}} Een Koninklijk Besluit (KB) is een schriftelijk besluit van de Nederlandse regering (de Koning en één of meer ministers of staatssecretarissen), dat wordt genomen zonder directe medewerking van het parlement (Staten-Generaal). Het is een vorm van wetgeving of bestuurshandeling die wordt ondertekend door de Koning en gecontrasigneerd (medeondertekend) door een bewindspersoon, die er verantwoordelijk voor is. Het Koninklijk Huis +3 Ja, er is een formeel en juridisch onderscheid wanneer een KB alleen voor Nederland geldt of voor het gehele Koninkrijk der Nederlanden (inclusief Aruba, Curaçao en Sint Maarten). Onderscheid in Toepassing: KB voor het Koninkrijk (Rijks-KB): Als het besluit geldt voor alle landen binnen het Koninkrijk der Nederlanden, betreft het een "Rijksbesluit". Deze worden vaak genomen op grond van het Statuut voor het Koninkrijk en gaan over zaken die de landen gezamenlijk aangaan. KB voor Nederland alleen: Dit is de meest voorkomende vorm, vaak een Algemene Maatregel van Bestuur (AMvB) of een "klein KB", dat alleen van toepassing is binnen het Europese deel van Nederland en eventueel de Caribische openbare lichamen (Bonaire, Sint Eustatius, Saba). Eerste Kamer der Staten-Generaal +3 Verschillende Soorten Koninklijke Besluiten: Algemene Maatregel van Bestuur (AMvB): Een algemeen verbindend voorschrift, een soort "wet" op lager niveau, waarvoor vaak de Raad van State wordt geconsulteerd. Klein KB: Een besluit dat ziet op een concreet geval, zoals de benoeming van een burgemeester, rechter of de toekenning van een koninklijke onderscheiding. Het Koninklijk Huis +1 Hoewel de Koning de besluiten tekent, zijn de ministers verantwoordelijk. Een KB treedt pas in werking na publicatie, meestal in het Staatsblad of de Staatscourant. Kabinet van de Koning -------------------- {{Appendix}} The first hint of gold on Aruba actually dates back to 1725, when rumors about gold being found in dug up treasure chests of the Spanish colonial era prompted the first official exploration for gold on the island, commissioned by the Dutch West India Company. Under the leadership of Mr. Paulus Printz, a three-year search was conducted on Aruba, to no avail. Though they found some specks of gold, it was not enough to motivate a further search, and the assignment was discontinued by Printz himself.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/aruba-today-20250922.pdf Get to know the history of the gold industry on Aruba], Aruba Today (22 di september 2025)</ref> It wasn’t until 100 years later, in 1824, when a young farmer boy named Willem Rasmijn found a lump of gold while out herding his father’s sheep in the area of Rooi Fluit on the north coast. His father took it to a local merchant who then sold the lump for $70. Unbeknownst to the boy and his father, they quite literally struck gold, and as word got out, a gold fever spread among the locals who started searching for more gold. When the colonial governor in Curacao, Governor Cantz’laar, heard about the news, he sent his adjutant, Capitan van Raders, to start harvesting gold. This was in July 1824. In august of that same year, the governor followed suit to the island, accompanied by high-ranking military officials. When citizens started swarming the area in search for gold, The Netherlands sent more troops to safe guard the gold. Prominent places where gold was found was in Daimari, Wacobana, Arikok, Rooi Fluit, Hadicouradi and later West punt, where gold ore was found. Because of a lack in advanced technology and materials to harvest the gold, the process took a more primitive approach: Clay rocks containing traces of gold were left to dry in the sun. Then, workers would start chipping the clay away on a large canvas to catch the gold particles that were left behind after the wind blew away the dust from the clay. In the harvest period of 1824-1825, there was a total of 71,000 kilos collected through commissioned harvesting. Locals themselves reportedly found about 25 pounds worth of gold in the nearby rivers. The following years after that first big harvest, commission work fell off, and in 1828, the director of the goldmines, Johan Gravenhorst, decided to halt harvesting. Almost 40 years later, the London-based Aruba Island Gold Mining Company Ltd. was granted concession. The firm built their gold mines on Bushiribana, and in the port of Oranjestad a long road that connected the gold mill to the port. The ores themselves came from Sero Plat en Sero Cristal. By this point, workers were still using primitive methods to harvest the ores. For example, when someone had to go into the mines, there were no stairs or lifts; the person had to be brought down in a big bucket, with two or more workers holding the bucket by a thick rope above ground. Aruba Island Gold Mining Company Ltd. reportedly operated until 1899, and right after the Aruba Gold Concession Ltd. was established, coincidentally also based in London. This time, the gold mill in Balashi was built, and more mines were dug up all around the island. The gold ores that were found were transported via track engine, locally called the “trekinchi”. Despite being more equipped for the job, the Aruba Gold Concession Ltd. could not produce any real profit, and so the concession was terminated just eight years later, in 1908. A local firm, the “Aruba Goud Maatschappij” (Aruba Gold Company) took over the concession, along with all the materials and equipment. In the beginning, the company saw good profit, and for a while, the island’s economy depended primarily on the mining and harvesting of gold. But just like its predecessors, the streak of luck for the Aruba Gold Company came to an end when WWI broke out. The main reason why production stopped this time was reportedly because of a lack in dynamite for extracting the ores from the mines, as well as a lack in raw materials like German cyanide for the refining process. By the time the war ended, the equipment that was left at Balashi were too old to use again. After the war, gold production on the Aruba was left to a standstill. According to an issue in Aruba Esso News paper in 1953, Henny Eman wanted to start up digging again, this time using independent miners. He argued that there was proof of more gold to be discovered. Plus, hiring independent miners would boost the island’s employment rate. When it was proven that gold was in fact still present, the executive board on the island promised to fund the project only if the gold dug up proved to be valuable. However, nothing else was reported after this, so it could be concluded that there was no real profitable market on the island anymore. The ruins of the Bushiribana and Balashi Gold Mills are still standing, and open for the public to visit. These structures offer a glance into the past, to a time where Aruba experienced one of its first wave of industrialization. Today, these structures are persevered as historical monuments. Source: 1. “De Kolibrie op de Rots (en meer over the geschiedenis van Aruba)” by Evert Bongers. 2. Aruba Esso News, 1953 issue. ------------ {{multiple image | total_width = 700 | border = infobox | direction = horizontal | header = Arte mural na San Nicolas | header_align = center | caption_align = center | image1 = San Nicolas mural by Chemis.jpeg | height1 = 200 | caption1 = Mural di Chemis | image2 = San Nicolas murals (Aruba) 23 00 09 183000.jpeg | caption2 = Mural crea pa Armando Goedgedrag | image3 = San Nicolas murals (Aruba) 23 00 45 246000.jpeg | caption3 = Mural crea pa Wild Drawing | image4 = San Nicolas Murals 00 21 29 593000.jpeg | caption4 = | image5 = Mural Black White.jpg | caption5 = Mural crea pa Ad Rekkers }} ------ == Stadhuis Aruba Aanvulling == === Historia === E stadhuis a wordo encarga pa dokter Jacobo Eloy Maria Arends, kende a laga traha esaki como preparacion pa su casamento. Arends a studia medicina na Amsterdam y, na su regreso, el a wordo nombra e prome dokter oficial di gobierno di Aruba. Famia Arends a establece nan mes na Aruba for di mitar di siglo 18 y tabata inclui hopi miembronan prominente activo den e mundo empresarial. Ora cu J.E.M. Arends a bira komprometé na 1922, el a enkargá e konstrukshon di e kas.[1] Den sociedad di Aruba, tabata custumber pa un pareha nobo muda pa un cas nobo na momento di casa. Riba e dia di e kasamentu, e esposo tabata spera di presentá su kasá ku un kas kompletamente nobo i muebla.[1] Tradishonalmente, e futuro bruid no tabatin mag di mira e kas i tambe tabata prohibí di drenta su besindario. Despues ku e kas a keda kla, e pareha a bai riba nan luna di miel i e kas a keda kompletamente muebla pa e ruman muhénan di e brùidehòm, di manera ku na nan regreso e por a presentá su bruid ku un kas kompletamente muebla, di akuerdo ku tradishon. === Construccion y estilo === E edificio a wordo diseña den un estilo neoclasico cu influencianan for di e estilo Baroco Suramericano, bao direccion di e arkitecto Arubiano Chibi Wever. Konstrukshon a tuma lugá entre 1922 i 1925.[1] E edifisio a wòrdu konstruí riba un tereno di 1.545 m2. E konstrukshon a wòrdu realisá pa e albañil i karpinté lokal Jan Christiaans, i e ehekushon a wòrdu realisá pa e kontratista i karpinté lokal Nicolaas Picus, ruman di e konosí karpinté Merdado (Dada) Picus.[1] Picus a adaptá e diseño na e deseonan spesífiko di e kliente, kende tabata deseá un residensia ku un práktika i un botika. E kas a wòrdu diseñá ku un interior úniko di plan habrí pasobra e doñonan tabata ke pa e edifisio keda aksesibel sin porta pa aktividatnan sosial. P’esei, no tabatin portanan fiho, solamente portanan plegabel, ku tabata permití uso fleksibel. E kas tabata sirbi komo un residensia, un ofisina di dòkter i un botika, i hopi reunion i fiesta tabata wòrdu organisá einan. E edificio ta un ehempel tipico di un mansion Arubano den un estilo mixto cu hopi caracteristica estilo neo. E ta inspirá pa e kas kunuku tradishonal di kas di stat ku un núkleo i dos galeria, kada un rondoná pa un terasa. --- strui su cas den 1922 tempo cu e y su prometida Maria Monica Lacle a compromete pa casa. Eloy Arends, inspira pa e edificionan luhoso di Caracas, e capital di Venezuela y na Bogota, Colombia, a pidi su arkitecto inclui e influencianan Neo-Baroque Latinoamericano den su diseño.<ref>[https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20250910.pdf Conoce e historia tras di Stadhuis Eloy Arends], BDA (10 di september 2025)</ref> Manera tabata e tradicion entre e famianan manera e famia Arends, e homber mester a contrui un cas y completamente amuebla e cas nobo prome cu e muhe por wak e. Pues den 1925, prome cu ----------- == Mario Croes == Pa promer viaha ela sali campeon di Aruba dia cu e tabatin 15 aña di edad. Awor flbi cu e tin 34 aña e por bisa cu ela sali 13 vez campeon di nos isla y e ta posee nada menos cu 39 copa y 27 medaya. Un deportista arubano cu e destaca su mes den e deporte di ping pong specialmente door di su mes esfuerzonan y su perserverancia, como cu manera nos lektornan por lesa mas alew, no ta semper ela haya ayudo den su carera deportivo na su isla natal. Mario Croes jr., casá cu Ruth Croes-Arends, ta haya cu e deporte di ping pong na Aruba a bai hopi atrcus den e 26 aña cu e tin ta praktikele. Amistad a tene un entrevista exclusivo cu e deportista te ainda mas grandi riba terreno di ping pong actuahnente: Mario Croes Jr. ping pong tempo mi tabata tin mas o menos siete aña. Mi mama a cuminsa siñami, pero mi no a worry mucho. Toch mi a sigi hunga cu mi tata y cu mi otro famianan. Un viaha mi a bai Flamingo Room (Trocadero), caminda tabatin un mesa di ping pong, anto ei nan mi a mira Cholan Jacobs, e tempo ei e campeon di Aruba, hunga. Nos a encontra Mario den su cas nobo cu ela caba di traha na Ponton. Presente tabata tambe su esposa Ruth Croes-Arends y su dos yiunan Mario (8 aña) y Janine (10 aña). Riba nos pregunta cu si su yiunan ta hunga pingpong tambe, Mario ta conta cu nan sa hunga ping pong, pero e ta sperando un mesa nobo pa e pone na su cas. E no kier si pa su yiunan cuminsa hunga ping pong mucho liher, como cu e kier pa nan goza di nan hubentud y hunga hopi. ”Mi bida m'a sclavisa na ping pong, mi no a hunga mes, tempo cu mi tabata mucha. Mi kier laga mi yiunan hunga bon hungá y despues ora nan --- en y cu 16 aña pa promer vez ela logra bira campeon di Aruba. Su promer wega internacional ela hunga contra Colombianonan tempo cu e tabatin 17 aña na 1959. E tempo ei corantnan a skirbi di Mario Croes cu e tabata e sorpresa di mas grandi di e torneo, organisá door di e asociacion ^Bntre nous juvenñs” na Corsow. Ela logra bati e subcampeon di caribe y centroamerica e colombiano Dario Valencia. Uniko hende cu a logra gana Mario den e torneo ei tabata Ildo Bakhuis di Corsow. NUNKA Amistad: Ki tempo bo a bira campeon di Antiyas? Mario Croes: Nunka mi no tabata campeon di Antillas oficial. Mi tabata gana e weganan interinsular si, pero nunka mi a conquista e titulo di campeon antillano. Tempo cu mi por a gane nan a stop di organisele. Amistad: Bo a yega di hunga hopi vez den exterior, Ta cual tabata e paisnan cu b'a bishita? Mario Croes: Mi a yega di bai hunga na Corsow, Boneiru, Colombia, Venezuela, Barbados, Trinidad, Jamaica, Guyana, Nigeria, Alemania, Atlanta (USA) y Praga (Tsechoslowakije). Na edad di 21 añá m’a bai pa promer vez un campeonato mundial na Praga. E tabata un experiencia masha grandi p’ami pa mi mira hungadornan di caliber asina halto hunga. Pa bo bai un campeonato mundial bo so, no vale la pena. Bo mes- --------- == Lago oil == Na 1935, Lago a habri su Lago Vocational School y a termina dunamento di curso y traing na 1957 ora gobierno a cuminsa su Technisch Scol na Playa. Na 1937, a construi hospital di Lago pa e empleadonan di e compania, cual a costa USD 200 miyon. Tambe e mesun ana a traha 150 cas na Lago Heights pa acomoda empleadonan cu a bin di region Caribe. Na 1939, a agrega 75 cas na Essoville y 67 cas na Lagoville. For di aña 1974, tur pacient di Lago tambe mester a bay San Pedro Hospital. Den e periodo di aña ’60, no solamente a bin modernisacion na Lago, pero tambe el a bira un di e promé refinerianan cu a haña computer pa instalá den e plantanan y movimiento di azeta, cual e empleadonan mes a manehá nan. Lago a sigui reduci su empleadonan, pero e produccion a keda halto y hasta el a competJ cu refinerianan di Esso mes. Lago su meta tabata pa baha e cantidad di empleadonan pero sigui produci e mesun cantidad di azata. E produccion a subi for di 230 mil bari pa 440 mil bari pa dia, esun mas halto na aña 1965. Durante e periodo aki Lago mester a traha varios planta di Hydrogen Sulfide pa baha e azufre den e azeta y e plantanan aki a wordu trahá riba un lagoen gedempel. Aki ta unda Aruba a crece den tamaño. Den e periodo aki tambe Lago a contratá masha hopi contratista pa traha * 19 januari 1965 - Lago a refina su di cuater biyon bari di zeta * 14 di October 1971 - Lago a refiná su di cinco biyon bari di azeta. * 15 di februari 1979, Lago a refiná su di seis biyon bari di azeta. 1971 - Despues di e reduccion di personal na Lago, un total di 2140 tabata empleá pa varios contratista na aña 1971, pues mas cu e trahadornan cu a keda cu Lago. Pa suma: 1596 (di Lago) mas 2140 (contratista) ta 3736 trahadornan den Lago e tempo ey. 1985 - Lago Oil & Transport Co. Ltd. a cera su portanan na Maart 31, 1985 pa motibo cu demanda pa producto a mengua; inversionnan mucho grandi tabata necesario pa instalacionnan y modemisacion y esakinan tabata mas costoso cu tmha un refineria nobo y e ultimo motibo tabata cu Venezuela no kier a sigi duna Lago petroleo na e prijs barata. 1991 - Coastal Refining a tuma over e operacion di Lago y a continua pa extendé door di e compania nobo, El Paso Natural Gas Company. ----- 1971 —A inaugurá Fundacion di Museo Arubano. -------- ==[[Rebelion Grandi]] == Tula tabatin konosementu di e Revolushon di Haiti ku a resultá den libertat pa e katibunan na [[Haiti]]. El a argumentá ku, ya ku [[Hulanda]] oropeo tabata bou di okupashon [[Fransia|franses]] komo un repúblika ruman, e katibunan na Kòrsou tambe mester a haña nan libertat. Un yamada pa formalmente designá e área históriko di Ser’i Neger/Ser’i Kloof komo un sitio di patrimonio protehá i un asina yamá Lugá di Memoria. E área ta importante pa rekuerdo di e lantamentu di katibu di 1795. Dia 25 di ougùstùs 1795, e bataya sangriento di e gran lantamentu di katibu a tuma lugá riba e seru di e eks-plantashon di Fontein. Mas ku 100 katibu a pèrdè nan bida einan den nan lucha pa libertat i dignidat humano. Desde e tempu ei, e seru ta konosí komo Seri’i Neger.<ref>[https://antilliaansdagblad.com/nieuws-menu/curacao/31558-ser-i-neger-als-place-of-memory Ser'i Neger als 'Place of Memory', AD (13 di ougustus 2025)</ref> ------------------ {{cursivo}} {{variante|c}} '''''Bolívar en Curazao, Leyenda Historica''''' ta un obra skirbi pa e historiadó di Kòrsou, [[John de Pool]] (1873-1947), ku ta relata e estadia di e libertado di Sur Amerika, [[Simón Bolívar]], na [[Kòrsou]] na 1812. ta trata di un leyenda históriko entorno e tres luna ku [[Simón Bolívar]], libertado di Sur Amerika, a pasa na Korsou na 1812. ku De Pool a skirbi na 1935 na [[Panama]]. Su prome publikashon tabata na Caracas na ?? e buki bou di e título ''El primer chispazo del genio'' ta relata na [[spaño]] e estadia di Simon Bolivar na Korsou. == Historia == E escritor curazoleño John de Pool (1873-1947) ta describi e episodio cortico pero crucial aki den bida di Simon Bolivar den un novela di 1935 skirbi na Spaño, “The First Spark of Genius.” E novela di John de Pool a aparece den cinco entrega na 1944 den “El Mundo Israelita”, un revista publica den e capital Venezolano, Caracas. E protagonista ta e abogado influente Mordechay Ricardo, pa casualidad un subrino di e famoso economista Britanico David Ricardo. Mordechay Ricardo (1771-1842) tabata un desendiente di un famia hudiu-sefardí ku a wòrdu forsá pa bandoná Spaña komo víktima di persekushon religioso.<ref>{{citeer web|auteur=Rieks Holtkamp|titel=BOEKEN Een joods raadsman die Bolivar tot staatsman maakte|werk=Leeuwarder courant| : hoofdblad van Friesland". Leeuwarden, 05-11-1988, p. 23. Geraadpleegd op Delpher op 11-08-2025, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010566800:mpeg21:p023}}</ref> E novela por asta wòrdu mira komo un homenahe na e abogado lubidá, pasobra banda di portretá Ricardo komo un hòmber sumamente amigabel i eduká, ku tambe tabata dediká na e lucha pa libertat riba e kontinente Suramerikano, Ricardo tambe ta wòrdu atribuí di tabatin un influensia importante riba e genio polítiko nobo Bolivar. cu a scirbi un novella historico prome cu guera, cu nunca a ser publica como buki, pero a aparece como serie den un corant chikito na Caracas. == De dos edishon == Na 1988, un di dos edishon bilingual spañó-hulandes di e buki a sali publiká, ku tabata patrosiná pa e presidente di Venezuela, [[Jaime Lusinchi]].<ref>{{citeer web|titel=President Lusinchi zeer onder de indruk van 'Bolivar en Curazao' van John de Pool|werk=[[Amigoe]]|datum=1989-01-30|bezochtdatum=2024-08-11|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010642545:mpeg21:p002}}</ref> E donacion a wordo haci riba iniciativa di Presidente Dr. Jaime Lusinchi, kende lo presenta e buki di De Pool como un regalo promocional na momento di su proximo renuncia como Presidente di Republica di Venezuela.<ref>Gift Venezuela herdruk novelle. "Amigoe". Curaçao, 23-11-1988, p. 3. Geraadpleegd op Delpher op 11-08-2025, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010642845:mpeg21:p003</ref> Dor di Den e buki, De Pool a tuma algun libertat históriko, ku a resultá den basta echo ineksakto. De historicus Palacio heeft het boek van De Pool geanalyseerd en dit voorzien van allerlei gegevens over Bolivar. Deze gegevens zi n in het Spaans opgenomen in de epiloog van het boek", aldus Jesurun. E di dos edishon ta inkluí un introdukshon di L.W. Statius van Eps y Sra. E. Luckman-Levy Maduro, y un epilogo di Roberto Palacios, director di Departamento di Documentonan Historiko i Archivo di e ministerio di Relacionnan Exterior di Venezuela. Imprenta tata na De Walburg Pers na Amsterdam ku un sirkulashon di 5000 copia. E novela, publica riba iniciativa di Dr. L.W. Statius van Eps y Sra. E. Luckmann-Maduro, cu apoyo financiero di Sticusa y OKSNA, ta cubri e periodo na 1812 cu e futuro libertador di seis republica Sur Americano a keda na Curasao. Su anfitrion tabata e hurista Mordechay Ricardo, un siudadano prominente i desendiente di un famia sefardí, kende a yama Bolivar bon biní.<ref> Historische novelle ’Bolivar en Curaçao’ bij Walburg uitgegeven. "Amigoe". Curaçao, 08-09-1988, p. 2. Geraadpleegd op Delpher op 11-08-2025, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010642729:mpeg21:p002</ref> Postkantoor Venezolano a emiti dos stampia special pa conmemora publicacion di e buki. Un stèmpel ta deskribí e portada di e buki, i e otro ta deskribí Dr. Mordechay Ricardo (1771-1842), kende a anfitrion i patronisá Simón Bolivar na Curaçao na 1812. Un poko mas ku un aña pasá, a sali e buki Bolívar en Curaçao/Bolívar op Curaçao (Amsterdam: De Walzurg Pers, 1988, 72 p.). E ta un edishon bilingual spañó-hulandes. E volúmen aki un biaha mas a reprodusí e obra di e historiadó di Kòrsou John de Poll (1873-1947), El primer chispazo del genio (E Promé Chispa di Genio), di kua e promé edishon a wòrdu imprimí na Caracas. i patrosiná pa [[Jaime Lusinchi]]. ---- Un novella skirbí pa e kuroleño John de Pool na 1935 tokante e libertador Suramerikano Simon Bolivar aktualmente ta kousa basta konmoshon bou di historiadónan Venezolano. E Libertador a keda na Curaçao di september pa november 1812, y poco tabata conoci di e periodo aki, toch e tabata crucial pa su bida.<ref>Boeken. "Trouw". Meppel, 11-01-1989. Geraadpleegd op Delpher op 11-08-2025, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ABCDDD:010828314:mpeg21:p020|auteur=Jos de Roo}}</ref> Aunke De Pool a skirbi un novela, sinembargo el a pega estrechamente na e echonan históriko. Bolivar a huy pa Curaçao ora cu el a wordo obliga pa bandona Puerto Cabello riba e continente Venezolano, cu ta ser kere cu el a wordo traiciona pa su colega rebelde Miranda. Miranda tabata desilushoná i kier a bira lomba pa e lucha pa libertat pa partisipá den e Guera Napoleonico na Europa. Pero durante su estadia na Curaçao, algo mester a sosode cu a cambia pensamento di Bolivar, pasobra na november el a bandona Curaçao y a reanuda e lucha pa independencia na Cartagena, Colombia. Ora el a embarká, probablemente e tabatin su Manifesto di Cartagena den su saku kaba, e promé di su sinku skirbimentunan grandi. “E promé chispa di genio,” John de Pool a yama e piesa aki i su novela. Te awor, esakinan tur ta echonan históriko. Ademas, De Pool tabata sa for di korespondensia ku Bolivar a sera amistat ku Mordechay Ricardo, un komersiante ku tambe tabata para garantia pa Bolivar, na Kòrsou. For di tur e informashon aki, De Pool ta konkluí ku Ricardo mester a konvensé Bolivar pa kambia di opinion. E ta logra haci e suposicion aki sumamente plausibel, asina tanto cu historiadornan Venezolano ta emociona: un punto ciego den bida di El Libertador a wordo yena. ---- Aan de hand van al die geveyens heb ik in 1956 in Christoffel een artikel geschreven: '1812, Bolivar op Curagio'. Daar heeft niemand op gereageerd. De arme mijnheer Ricardo stierf en zijn nalatenschap ging naar familie in Venezuela, naar de familie Ricardo de Sola Ricardo. Ik werd internist, eerst op Curagao, later hier in Amsterdam." "Ik liet de foto zien aan Palacios en we kwamen weer te spreken over dat oude artikel van me. Hij reageerde heel enthousiast. Zo ontstond het plan om het artikel uit Christoffel en de novelle van De Pool te bundelen tot een boek, in het Spaans en in het Nederlands."<ref> DE TWEE Simón Bolivar en de vonk van Curaçao Internist haalt boek uit stof door FRANS PEETERS. "Het Parool". Amsterdam, 15-04-1989. Geraadpleegd op Delpher op 11-08-2025, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ABCDDD:010833043:mpeg21:p002</ref> == Link eksterno == * [https://biblat.unam.mx/hevila/BoletindelaAcademiaNacionaldelaHistoriaCaracas/1989/vol72/no287/13.pdf El paso de Bolívar por Curazao en 1812 (Rectificaciones al libro "Bolivar en Curazao")] * [https://biblat.unam.mx/hevila/BoletindelaAcademiaNacionaldelaHistoriaCaracas/1984/vol67/no268/6.pdf Bolivar en Curazao] {{Appendix}} [[:Kategoria:Literatura]] [[:Historia di Kòrsou]] Oscar Henriquez. (2025, ougùstùs 11). Wikipedia. Retrieved ougùstùs 11, 2025, from https://pap.wikipedia.org/w/index.php?title=Oscar_Henriquez&oldid=168766. --------- '''Janice Elizabeth Ho-Kang-You-Arends''' (1958??) ta nieta di un di e 28 fundadornan di e Camara, Max F. Arends (check!!!) y yiu muher di Eloy y Pat Arends. E ta kasá ku Frank Ho-Kang-You, ku kende e tin tres yu. Despues di a atende Maria College y Colegio Arubano ela obtene un bachelor of arts degree na 1978 for di Manhattenville College na Purchase, New York. Despues di esei ela sigui pa sigui ku éksito un master den merkadeo. For di 1984 Janice Arends tabata emplea na Aruba Tourism Authority (ATA) na Miami. Despues di a wòrdu trasladá pa su sede na Aruba ela okupá e posishon di gerente di investigashon i planifikashon i a keda nombrá komo ATA-direktor interino na 1988. E ta konosí i rekonosé pa su aserkamentu pro-aktivo i práktiko pa ku loke ku ela tuma. Janice Ho-Kang-You a drenta e direktiva di e Kámara na yanüari 1992, sirbiendo tres periodo konsekutivo te ku desèmber 2003. Durante su periodo el a monitoriá e sektor di turismo i a investigá i enkabesá e kampaña di konsientisashon di e kapasidat di karga di e Kámara. Na comienso di añanan 90 e tabata instrumental den guia dunadonan di trabou den e proceso di introduccion di AZV, un programa universal di cuido di salud pa tur habitante di Aruba y cu a wordo co-financia door di e dunadonan di trabou. Miéntras ku e tabata e úniko hende muhé entre e nuebe miembronan di direktiva el a wòrdu eligi komo visepresidente na 1994 i tabata e promé hende muhé pa asumí e posishon di presidente di e direktiva na 2001. E tabata aktivo tambe den e direktivanan di Stichting hotelvakschool, Stichting Wit Gele Kruis i e Asosiashon di Spesialistanan Médiko di Aruba. Ilustrashonnan: potrèt di Janice, reunion di direktiva den seshon ku Janice ---------------- {{Variante|a}} {{Databox}} Un '''pais constituyente''' of '''nacion constituyente''' ta un subdivision teritorial reconoci como un [[pais]] of nashon no-[[independensia|independiente]] cu ta parti di un entidad mas grandi, particularmente un estado unitario soberano y independiente, cu a wordo otorga [[autonomia]] teritorial como un region autonomo, cu ta resulta den un grado mas grandi òf ménos di gobernacion propio, manera ta e caso, por ehempel, cu Dinamarca of Reino Uni. Contrariamente, e creacion di un estado federal hopi biaha ta resulta den un union entre estadonan soberano, e tempo ey yama “estadonan federal” of, posiblemente, “estadonan asocia.” == Lista di pais constituyente == === Finlandia === * {{FIN|bandera}} '''[[Finlandia]]''' * {{ALA|bandera}} '''[[Islanan Åland]]''' * {{FIN|bandera}} '''[[Finlandia]]''' Documentonan oficial ta uza e terminonan ''landskap'' ([[Sueko|Sueco]]) y ''maakunta'' ([[Finlandes]]), cu ta nifica “[[provinsia]],” pa referí na Åland, mientras cu e otro “provincianan” ta wordo yama ''lääni'' na ''Finlandes'', cu ta nifica “region.” E forma largo di Åland ta Landskapet Åland (“provinsia di Åland”) na Sueco y Ahvenanmaan maakunta (“provinsia di e Islanan Åland”) na Finlandes. === Francia === E [[Fransia|Republica Frances]] ta consisti di tres pais constituyente: * {{FRA|bandera}} '''[[Fransia|Francia]]''' * [[File:Flag of New Caledonia.svg|25px|border]] New Caledonia New Caledonia; * Bandera di Polinesia Frances Polinesia Frances. Na Francia mes ta referi mas tanto na e dos pais constituyente aki como “pais den exterior”[1], mientras e gobierno Frances ta uza e termino “pais di ultramar” (no mester confundí cu paisnan di planificacion teritorial Frances). Mirando su grado haltu di autonomia, Polinesia Franses ta wòrdu referí na dje komo un “pais di ultramar” pa artíkulo 1 di e Lei Orgániko di 27 di febrüari 2004, ku aktualmente ta goberná e status di e archipiélagonan di Pasífiko aki. E término “provinsia den eksterior”[nesesario pa sitashon] tambe tin bia ta wòrdu usá eroneamente, un término ousente den tekstonan regulatorio òf legislativo franses i polinesio. Sinembargo, ta parse for di e debatenan parlamentario cu a precedé e aprobacion di e ley aki cu e termino aki no tin balor hurídiko i ta puramente nominal. En berdad, legalmente, Polinesia Frances ta keda un colectividad den exterior goberná pa artíkulo 74 di e Constitucion. Conseho Constitucional, den su decicion no. 2004-490 DC di 12 di febrüari 2004, a confirma cu e designashon di “pais di ultramar” no tabatin “ningun efekto legal” (ku eksepshon di e status transitorio spesífiko otorgá na New Caledonia i reconocipa e Constitucion, cu ta organisa dos legislacion paralelo pero independiente, un di derecho comun, e otro di derecho di custumber pa loke ta trata e poder exclusivo di Estado den materia di maneho teritorial y ciudadania). Na [[Frances]], tin biaha nos ta papia di un “nacion constitutivo”, pero na [[Francia]], e término “nacion” ta referi mas na e Republica cu na un grupo teritorial-kultural; e expresoion “pais constituyente” ta mas apropia e ora ey. “Pais constituyente” ta traduci miho [[idioma]]nan caminda e concepto huririco aki ta wordo uza realmente, manera na Reino Uni. Den caso di [[Polinesia Frances]], === Nueva Zelandia === E [[Nueva Zelandia|Reino di Nueva Zelandia]] ta consisti di tres pais constituyente: * [[File:Flag of Cook Islands.svg|25px|border]] [[Islanan Cook]]; * [[File:Flag of Niue.svg|25px|border]] [[Niue]]; * {{NZL|bandera}} '''[[Nueva Zelandia]]''' E Islanan Cook i Niue ta estadonan den asociacion liber cu Nueva Zelandia. Na ta goberna nan mes, pero ta keda 'de jure' bou di e soberania di e Korona di Nueva Zelandia. === Reino di Dinamarca === E [[Dinamarka|Reino di Dinamarca]] ta consisti di tres pais constituyente: * {{DNK|bandera}} '''[[Dinamarka|Dinamarca]]''' ta e pais mas grandi pa poblashon for di e tres paisnan di Reino. E ta comparti su nomber cu Reino pasobra e ta e unico parti original di dje. Su [[kapital|capital]], [[Kopenhagen]], ta situa aki y ta goberna directamente Dinamarca. * {{GRL|bandera}} '''[[Grunlandia|Groenlandia]]''' ta esun mas grandi den tamaño di e tres pais constituyente. Su capital ta [[Nuuk]], y e ta situa riba e continente di [[Nort Amérika|Nort America]]. * {{FRO|bandera}} '''[[Islanan Faroe]]''' ta esun di mas chikito segun superficie. Su capital ta [[Tórshavn]]. Mescos cu Reino Hulandes e paisnan di Reino di Dinamarca ta altamente autonomo. Dinamarca ta retene podernan pa representacion internacional, husticia, politica monetario y defensa. === Reino Hulandes === [[Reino Hulandes]] ta consisti di cuater pais constituyente: * {{NLD|bandera}} '''[[Hulanda]]''' ta e pais mas grandi den Reino pa tamaño y poblacion. E ta comparti su nomber cu Reino pasobra e ta e parti mas bieu y dominante. Su kapital ta [[Amsterdam]], pero mayoria edificio di gobierno ta na [[Den Haag]]. * {{CUW|bandera}} '''[[Kòrsou|Corsou]]''' ta e di dos mas grandi pa poblacion y ta un isla den caribe. Su capital ta [[Willemstad]] y idiomanan oficial ta ingles, hulandes y Papiamento. * {{ABW|bandera}} '''[[Aruba]]''' ta e di tres mas grandi pa poblacion. Tambe e ta un isla di Karibe, i su kapital ta Oranjestad. * [[File:Flag of Sint Maarten.svg|20px|border]] '''[[Sint Maarten]]''' ta esun di mas chikitu pa poblashon i tamaño. E ta situá riba mitar di e isla karibense di Saint Martin, e otro mitar ta un teritorio di Fransia. Esei ta nifica cu e frontera di Sint Maarten cu Fransia ta e unico frontera hulandes-franses. Su capital ta [[Philipsburg]]. E paisnan di Reino tur tin gradonan halto di [[autonomia]], cu Hulanda debido ta retene poder solamente pa defensa y relacionnan internacional. Reino Hulandes tin nacionalidad Hulandes. Te cu dia [[10 di òktober|10 di october]] [[2010]], Reino Hulandes tabatin 3 pais constituyente: Hulanda, Aruba y [[Antias Hulandes]]. Prome cu 1975, [[Sürnam|Surinam]] tabata forma parti di Reino Hulandes. === Reino Uni === * Reino Uni ta un pais soberano forma pa cuater pais konstituyente. Nan ta, den orden di tamaño, Inglatera, Eskosia, Wales y * {{NIR}} '''[[Nort Irlanda]]''' Mientras cu tur cuater ta wordo referi na nan hopi biaha como pais, nan ta paisnan tecnicamente constituyente denter di un estado soberano, Reino Uni.[1] Tin biaha nan ta wordo referi na nan tambe como region, provinsia, nacion òf estado chikitu. Sinembargo, e títulonan ei ta problemátiko i sensitivo, partikularmente na Irlanda di Nort. Even though Scotland, Wales and Northern Ireland have been given their own devolved assemblies, the British government still deals with most national matters and directly administers England. * England '''[[Inglatera]]''' is the largest and most populous country of the United Kingdom. Unlike the other three, it does not have its own government and is directly administered by the British Parliament, which is mostly made up of English politicians. The capital of England, London, also serves as the UK capital. The British King also primarily lives in England. It united with Wales in 1277 and later united with Scotland in 1707 and Ireland in 1803. * Scotland '''[[Escosia]]''' is the second largest and second most populous of the four countries. It has representation in the British Parliament and has also Scottish Parliament, located in the capital, Edinburgh. Scotland arguably has the most autonomy out of the four countries. As well as being part of the United Kingdom, Scotland has its own distinct culture and languages. * Wales Wales is the third largest country by population and size and borders England. The Senedd is the devolved assembly which governs Wales and is in its capital, Cardiff. Like Scotland, Wales has kept its distinct culture and language in its institutions. * '''[[Irlanda di Nort]]''' is the smallest country by area and population. It has been described by different sources as a country, region or province. Its capital is Belfast, which is the site of the Northern Ireland Assembly. {{Appendix}} ------------- {{Variante|c}} {{Databox}} '''Antillenhuis''' (ofisialmente: '''Gabinete di Minister Plenipotensiario di Antias Hulandes''') tabata sede na [[Den Haag]] di e [[Lista di minister plenipotenciario di Antias Hulandes|Minister Plenipotensiario di Antia Hulandes]] (GevMin) i su personal. For di 1955 pa 2010, e gabinete tabata situá na Badhuisweg.<ref>{{citeer nieuws|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=KBNRC01:000041318:mpeg21:a0042|werk=[[Algemeen Handelsblad]]|titel=Antilliaans huis in Den Haag|datum=26 augustus 1955|bezochtdatum=25 september 2019}}</ref> == Historia == Antias Hulandes a apuntá [[Cola Debrot]] komo su representante general na Hulanda entre 1951 i 1955, durante kual periodo el a fungi komo prekursor di Antillenhuis.<ref>Mr. Cola Debrot bespreekt voorlichting over Antillen in Nederland. "Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden". [Willemstad, 13-09-1951, p. 4. Geraadpleegd op Delpher op 21-07-2025, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010402458:mpeg21:p004</ref> Ku e firmamento di [[Statuut pa Reino Hulandes]] dia 15 di desèmber 1954 e posishon di [[minister plenipotenciario|minister plenipotensiario]] a keda formalisá, huntu ku e status di Antias Hulandes komo pais den Reino. E edifisio na Badhuisweg 175, situá enfrente di Hotel Wittebrug, a wordu kumprá na 1955 i mueblá komo e ofisina i residensia di e Minister Plenipotenciario. Un ekstenshon a wòrdu agregá na 1959, ora ku e residensia ofisial a wòrdu trasladá pa e edifisio adhunto na Badhuisweg 173.<ref>{{citeer nieuws|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=KBNRC01:000036786:mpeg21:a0038|werk=[[Algemeen Handelsblad]]|titel=Uitbreiding Antillenhuis in Den Haag|datum=28 juli 1959|bezochtdatum=25 september 2019}}</ref> Despues, e edifisio aki a wòrdu usá tambe komo ofisina. Kantoor en residentie gevmin<ref>ANTILLEN-huis te Den Haag officieel in gebruik genomen Voornaam gezelschap op feestelijke openingsavond. "Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden". [Willemstad, 05-03-1956, p. 1. Geraadpleegd op Delpher op 21-07-2025, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010404830:mpeg21:p001</ref> Entre 1951 i 1955 [[Cola Debrot]] tabata representante di Antias Hulandes na Hulanda, fungiendo komo prekursor di Antillenhuis.<ref>Mr. Cola Debrot bespreekt voorlichting over Antillen in Nederland. "Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden". [Willemstad, 13-09-1951, p. 4. Geraadpleegd op Delpher op 21-07-2025, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010402458:mpeg21:p004</ref> Na augustus 1955, [[Wem Lampe]] ta wordo nombra como e promé minister plenipotenciario di Antias Hulandes na Den Haag, unda na januari 1956 el a habri e ''"Antillenhuis"''.<ref name="lampe">{{nl}}{{citeer web|url=https://www.parlement.com/9353000/1/j9vvknrezmh4csi/vg09llzdbiq2 |titel=Mr. W.F.M. (Wem) Lampe|werk=Parlement.com|bezochtdatum=}}</ref> E Gabinete, generalmente tambe referí na dje komo "Antillenhuis", tabata e representashon ofisial di Antia Hulandes, un di e estadonan konstituyente di Reino Hulandes, denter di Hulanda (ku e tempu ei tabata komponé solamente e parti Oropeo di Reino) i e representashon na e institushonnan di Reino establesé na Hulanda. Kas di Antia tambe tabata representá interesnan di Antianonan na Ulanda, meskos ku un konsulado. == Responsabilidatnan == Ofisina di Minister Plenipotensiario ta e aparato atministrativo ku ta sostené e Minister Plenipotensiario di Antia Hulandes na Den Haag den ehekushon di su tareanan. E servisio aki (enkabesá pa e Direktor), ku a ekspandé den transkurso di añanan segun ku e responsabilidatnan di e Minister Plenipotensiario a oumentá, ta garantisá kontinuidat di eksperensia ora e titularnan di funshon kambia.<ref>[https://web.archive.org/web/20161120102703/http://curacao-encyclopedia.com/?node=main&id=371&lang= Kabinet / @: Kabinet van de gevolmachtigde minister], Encyclopedia van Curacao</ref> E presensia di ekspertisio atministrativo ta amplia signifikantemente e posibel opshonnan pa e funshon haltu aki, ku por wòrdu konsiderá tantu un funshon polítiko komo diplomátiko. Nuebe departamentu ta kontribuí, ku nan subtareanan, na ehekushon suave di e tareanan prinsipal di e titular di ofisina, esta: * Asuntunan General i Hurídiko (A.J.Z.), * Informashon i Relashonnan Públiko, * Desaroyo di Kooperashon i Servisio di Personal (O.P.), * Finansa, * Asuntunan Sosial (S.Z.), * Asuntunan Ekonómiko (E.Z.) inkluyendo turismo, * Asuntunan Kultural (C.Z.), * Registrashon i Archivo (R. en A.), i * Asuntunan di Personal i Maneho Interno. E A.J.Z. departamento por wordo considera como e sistema nervioso central di e organisacion pasobra e ta asisti primordialmente e Minister Plenipotenciario den preparacion y ehecucion di asuntonan gubernamental cu ta envolvi Antiyas Hulandes, e tarea central y primordial di e Minister Plenipotenciario. Pa motibunan di efisiensia i funshonamentu pragmátiko a lanta e otro departamentunan a base di si e Minister Plenipotensiario tabata enkargá pa representá interesnan di Antianonan na Ulanda, teniendo kuenta ku e ròl (mutuo) informativo tambe asign’é, i e deseo di promové e “kara” di Antia Hulandes na Oropa. Ofisina di Minister Plenipotensiario ta konosí kolokial komo Kas di Antia. * Supervishon di Antianonan ku ta studia na Hulanda * Sosten sosial pa e sentenáres di trahadónan Antiano na Hulanda * toezicht op de in Nederland studerende Antillianen<ref>Hoetink (1969), Encyclopedie van de Nederlandse Antillen, pag.316</ref> * sociale begeleiding van de honderden Antilliaanse werknemers in Nederland == Minister Plenipotensiario di Antias Hulandes == {{wak articulo|Artíkulo prinsipal: [[Lista di minister plenipotensiario di Sint Maarten]]}} E minister plenipotensiario ta aktua komo representante di Antias Hulandes na Den Haag, sede di gobièrnu di [[Hulanda]]. E ta forma parti di i ta partisipa den [[Konseho di Minister di Reino]], kaminda ta trata asuntunan di Reino ku ta toka Antias Hulandes. E no ta forma parti di Konseho di Minister di Antias Hulandes, debi ku e no ta un 'minister den sentido strikto'. E minister plenipotensiario no ta responsabel na [[Parlamento di Antias Hulandes]], sino ta raporta direktamente na e minister di asuntunan general di Antias Hulandes, kual kartera ta generalmente den man di e [[promé minister]]. Den práktika, Antillenhuis a sirbi komo un brùg entre e gobièrnunan na Willemstad i Den Haag. Hopi biaha e Ministernan Plenipotensiario tabata fungi komo diplomátikonan informal, mediadónan, òf defensornan di interesnan di e komunidat Antiano na Hulanda. Despues di 2010, e funshon aki a keda desentralisá: e Ministernan Plenipotensiario di Kòrsou i Sint Maarten a sigui ku e ròl aki, kada un representando nan mes pais, ku lasonan mas estrecho i direkto ku nan gobièrnunan nashonal. == Fin di Antias Hulandes i transishon == E struktura konstitushonal di Antia Hulandes a terminá na 2010, despues ku e islanan konstituyente di Curaçao, Bonaire, Sint Maarten, Saba, i Sint Eustatius a disidí di separá. Asina a abolí e posishonnan di Minister Plenipotensiario i di Antillenhuis dia 10 di òktober 2010. E ora ei tabata ubiká e Kas di Kòrsou (KGMC) den e edifisio na Badhuisweg, pero el a sali na 2014 i, despues di un lokalidat temporal, a muda pa Prinsengracht den sentro di The Hague na 2015. Meskos ku [[Arubahuis]] na aña 1986, [[Kas di Kòrsou]] i [[St. Maarten House]] a tuma over e responsabilidatnan di eks-Antillenhuis, pero solamento ku enfoke riba nan propio paisnan en bes di e interesnan kolektivo di eks-Antia Hulandes. Antillenhuis a wòrdu inmortalisá na 2010 ku un version miniatura (1:25) den e ciudad miniatura cercano di [[Madurodam]]. Na mes momento ku su desvelo dia 7 di òktober 2010, un kas KLM Delft Blue tambe a wòrdu presentá na Madurodam.<ref>{{Citeer web |url=http://www.denhaagdirect.nl/het-nieuwe-delfts-blauwe-klm-huisje/ |titel=Het Nieuwe Delfts-Blauwe KLM-huisje |auteur=Michael |uitgever=Den Haag Direct |datum=2015-10-08 |bezochtdatum=2016-10-23}}</ref><ref>{{Citeer web |url=http://antilliaansdagblad.com/curacao/1974-klm-huisje-antillenhuis |titel=KLM-huisje Antillenhuis |auteur= |uitgever=Antilliaans Dagblad |datum=2015-10-07 |bezochtdatum=2016-10-23}}</ref> == Mira tambe == * [[Arubahuis]] * [[Kas di Kòrsou]] * [[St. Maarten House]] {{Appendix|2= * {{Citeer web| url = http://www.antillenhuis.nl/| titel = Antillenhuis| auteur = | uitgever = Kabinet GevMin| datum = 2010-06-16| bezochtdatum = 2016-10-23| dodeurl = nee| archiefurl = https://web.archive.org/web/20100616191350/http://www.antillenhuis.nl/| archiefdatum = 2010-06-16}} Webpagina's van www.antillenhuis.nl, gearchiveerd door [[Wayback Machine]] {{References}} }} [[:Kategoria:Historia di Antias Hulandes]] -- * 1951-1955 Als voorloper van het Antillenhuis trad Cola Debrot vanaf begin jaren 50 op als algemene vertegenwoordiger van de Nederlandse Antillen in Nederland.<ref>Mr. Cola Debrot bespreekt voorlichting over Antillen in Nederland. "Amigoe di Curacao : weekblad voor de Curacaosche eilanden". [Willemstad, 13-09-1951, p. 4. Geraadpleegd op Delpher op 21-07-2025, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010402458:mpeg21:p004</ref> is de naam die gebruikt wordt om de gezamenlijke ministers aan te duiden. Deze naam is in gebruik naast die van ministerraad. Kabinet van de gevolmachtigde minister is het ambtelijke apparaat dat de gevolmachtigde minister van de Nederlandse Antillen te Den Haag terzijde staat in de uitoefening van zijn taak. Deze dienst (met aan het hoofd de Directeur), die in de loop der jaren is uitgegroeid naar gelang ook de taak van de gevolmachtigde minister in omvang toenam, waarborgt continuïteit in ervaring wanneer de ambtsdragers wisselen. De aanwezigheid van administratieve deskundigheid verruimt in niet geringe mate de mogelijke keuze voor dit hoge ambt dat als een politieke zowel als diplomatieke functie te beschouwen is. Negen afdelingen dragen met hun deeltaken bij tot een soepele uitvoering van de hoofdtaken van de ambtsdrager, t.w. Algemene en Juridische Zaken (A.J.Z.), Voorlichting en Public Relations, Ontwikkelingssamenwerking en Personeelsbemiddeling (O.P.), Financiën, Sociale Zaken (S.Z.), Economische Zaken (E.Z.) waaronder toerisme, Culturele Zaken (C.Z.), Registratie en Archiefzaken (R. en A.) en Personeelszaken en Huishoudelijk Beheer. De afdeling A.J.Z. is te beschouwen als het centrale zenuwstelsel van de organisatie omdat zij de gevolmachtigde minister vooral bijstaat in het voorbereiden en uitvoeren van die rijksaangelegenheden waarbij de Nederlandse Antillen betrokken zijn, de centrale en eerste taak van de gevolmachtigde minister. Uit oogpunt van doelmatigheid en pragmatisch functioneren zijn de andere afdelingen ontstaan naar gelang de gevolmachtigde minister belast werd met belangenbehartiging van Antillianen in Nederland en mede gelet op de voorlichtende taak (over en weer) die hem eveneens is opgelegd en de wenselijkheid van het uitdragen van het ‘gezicht’ van de Nederlandse Antillen in Europa. Het Kabinet van de gevolmachtigde minister staat in de wandeling bekend als het Antillenhuis. --------------- {{Variante|a}} {{Databox}} '''Stichting voor Verstandelijk Gehandicapten Aruba''' (SVGA) ta un fundacion na Aruba cu ta dedicá na enseñansa, guia y cuido pa personanan cu un limitacion intelectual. Dia 9 di december 2024, SVGA a celebra su 60 aniversario. == Historia == SVGA a wordo fundá dia [[9 di desèmber|9 di december]] [[1964]] pa P. Harting, A. de Vries y C. van den Berg-de Freitas. Nan a ripará cu Aruba tabata carece di un scol special, centro di pasadia pa mucha y adulto, un centro pa train pa trabou, y cas di cuido 24/7 pa personanan cu un limitacion intelectual. Un plan inicial a wordo traha y e fundashon a cuminsá busca fondo pa realizá esaki. Den 1973, SVGA a habri su prome centro di pasadia, Bibito Pin. Un scol special ("Scol Dun’un Man") a sigui na 1976. Den 1979, un centro di pasadia pa adultonan a habri na Brasil mainta y atardi den mes edificio di scol Dun’un Man. Desde 1982, SVGA a incorpora un psicologo den su ekipo; den 1985, un sportleider (entrenador deportivo) y den 1986 un trahadó social a uni cu e organisacion. Na 1993, e grupo pedagogico-social a wordo amplia cu un logopedista, y dos aña despues cu un di dos psicólogo. Desde 1985, e asina yamá sistema di "tres fase" a wordo implementá. Esaki a implica cu Pasadia Bibito Pin a muda pa Piedra Plat 97A, unda tambe a habri Pasadia Briyo di Solo pa adulto y Centro Man na Obra, un centro pa train diferente trabou pa adultonan. Un gymzaal (sala di deporte) tambe a wordo construí riba es tereno pa por duna atencion na movecion di e clientenan. == Desaroyo residencial y innovashon == Na 1988, e Cas Sjabururi a wordo realisá, unda adultonan vulnerabel por biba y haya cuido, mientras nan ta bishitá e centronan di pasadia durante dia. Den 2003, SVGA a habri dos apartamento riba es mesun tereno, pa treiná habitantenan pa un bida mas independiente. Na 2008, huntu cu FCCA, SVGA a habri e posibilidad pa persona cu necesidadnan di guia pa biba na e bario di Jaburibari. E trajecto di bida guiá pa adulto eventualmente a wordo transferí den 2019 na e Fundacion Biba Bou Guia. Na 2020, Cas Blenchi a habri den marco di e Sociaal Crisis Plan Aruba. Esaki ta un cas temporario pa mucha y hoben cu, pa motibo social, no por biba momentaneamente na cas cu nan mayornan. Na 2021, huntu cu Stichting Ambiente Feliz, un pasadia pa mucha cu discapacidad multiple a wordo habri na Centro di Cuido na San Nicolas. E porta actual Di e momentu aki, SVGA ta brindando enseñansa, guia y/o cuido na un promedio di 250 clientenan of alumnonan diariamente. {{Appendix}} [[:Kategoria:Aruba]] == SVGA == Dialuna dia 9 di december Stichting voor Verstandelijk Gehandicapten Aruba (SVGA) a celebra 60 aña di existencia. === historia === Stichting voor Verstandelijk Gehandicapten Aruba a wordo lanta dia 9 di december 1964 dor dimeneer P.Harting, meneer A. de Vries y señora C. van den Berg. Nan a ripara cu tabata hopi necesario pa Aruba tin scol special, pasadianan pa mucha y adulto, centro pa train trabao y cas pa cuido 24/7 pa persona cu un discapacidad intelectual. Nan a traha un plan prome y a cuminsa busca fondonan. Na aña1973 a habri pasadia bibito pin. Scol dun’un man a habri na aña1976.Na aña1979 SVGA a habri un pasadia pa adulto na Brasil mainta y atardi den eedificiodiscoldun’unman. Desde aña 1982 tabatin un psi- cologo na SVGA, aña 1985 a cuminsa un sportleider y na aña1986 nos trahado social, cu te actualidad ta den servicio cerca pa nos, a cuminsa na SVGA. E grupo social pedagogico a forma y na aña1993 a amplia cu un logopedista y dos aña despues cu un di dos psicologo. Desde aña1985 e asina yama “di tres fase” a habri. Esey tabata encera cu Pasadia Bibito Pin a muda pa Piedra Plat 97A y na e mesun tereno a habri Pasadia Briyo di Solo pa adulto y Centro Man na Obra cu ta un centro pa train diferente trabao pa adulto. A habri tambe un gymzaal riba e tereno pa por duna atencion na movecion pa e clientenan. Na aña 1988 a realisa Cas Sjabururi unda adultonan vulnerabel por a cuminsa biba y haya cuido necesario mientras den dia ta bishita Pasadia Briyo di Solo o Centro Man na Obra. Na aña 2003 SVGA a habri dos apar- tamento riba e tereno di Cas Sjabururipahabitantenanmas independiente cuminsa train pa biba riba nan mes. Hunto cu FCCA a logra na aña 2008 pa habri e oportunidad pa algun persona bay biba cu guia riba nan mes den e bario di Jaburibari. Naaña2019apasaeguiadie habitantenan over pa Fundacion Biba Bou Guia. Na aña 2020 Cas Blenchi a habri den cuadro di e “Sociaal Crisis Plan Aruba”. Esaki ta duna oportunidad pa brinda un cas pa muchanan y hoben cu temporalmente no por ta cerca nan mayornan. Hunto cu Stichting Ambiente Feliz a habri na aña 2021 un Pasadia pa mucha cu discapacidad mul- tiple na Centro di Cuido na San Nicolas. Na e momento aki nos ta duna enseñansa, guia y/o cuido na mas o menos 250 cliente o alumno diariamente.<ref>https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20241212.pdf SVGA ta celebra 60 aña di existencia!], Bon Dia Aruba (12 di december 2024)</ref> {{Appendix}} ----------------------- {{Databox}} '''Yudansa pa desaroyo''', tambe konosí komo '''yudansa di eksterior''' of '''asistensia tékniko''', ta un tipo di ayudo ku gobièrnunan i otro organisashon ta duna pa yuda den e desaroyo ekonómiko, sosial i polítiko di paisnan den desaroyo. E ta distinguí for di '''yudansa humanitario''', ku su meta prinsipal ta aliviá sufrimentu urgente, mientras ku yudansa pa desaroyo ta dirigi na e alivio di pobresa i progreso sostenibel riba término largu. Algun gobièrnu ta inkluí yudansa militar bou di e mesun kategoria, pero hopi organisashon no-gubernamental (NGO) ta oponé e práktika aki, argumentando ku ayudo militar no ta kontribuí na desaroyo sostenibel. ==Tipo di kooperashon== E término “kooperashon di desaroyo”, usá entre otro pa e Organisashon Mundial di Salú (WHO),[1] ta ekspresá e idea ku un partnership internashonal mester eksistí entre e donante i e destinatario, en bes di e situashon tradishonal kaminda e relashon e tabata wòrdu dominá pa e rikesa i konosementu spesialisá di un banda. Mayoria ayudo pa desaroyo ta bini di paisnan industrialisá (kooperashon Nort-Sùit), pero algun pais ménos riku tambe ta kontribuí (kooperashon Sur-Sùit). Yudansa por ta: * bilateral (70%): di un pais pa otro, direktamente * multilateral (30%): for di e pais donante pa organisashonnan internashonal manera Banko Mundial òf instansianan di Nashonnan Uni (UNDP, UNICEF, UNAIDS, World Food Programme...), ku ta redistribuí esaki entre paisnan den desaroyo[2] ==Fuentenan di yudansa== Mas o ménos 80-85% di yudansa pa desaroyo ta bini di fuentenan di gobièrnu (yudansa ofisial pa desaroyo). E 15-20% ku ta sobra ta bini di organisashonnan privá (NGO)[3], sin konta e remesanan ku migrantenan individual ta manda pa nan miembronan di famia den paisnan den desaroyo. ==Yudansa ofisial pa desaroyo== Asistencia Oficial pa Desaroyo ta un medida di ayudo di gobierno compila pa e Comision di Asistencia pa Desaroyo (DAC) di OECD desde 1969. E DAC ta consisti di e 22 paisnan donante mas grandi. {{Appendix}} ## Yudansa pa desaroyo **Yudansa pa desaroyo**, tambe konosí komo **yudansa di eksterior** of **asistensia tékniko**, ta un tipo di ayudo ku gobièrnunan i otro organisashon ta duna pa yuda den e desaroyo ekonómiko, sosial i polítiko di paisnan den desaroyo. E ta distinguí for di **yudansa humanitario**, ku su meta principal ta aliviá sufrimentu urgente, mientras ku yudansa pa desaroyo ta dirigi na e **alivio di pobresa i progreso sostenibel riba término largu**. Algun gobièrnunan ta inkluí yudansa militar bou di e mes kateguria, pero hopi organisashon no-gubernamental (NGO) ta **oponé e prátika aki**, argumentando ku ayudo militar no ta kontribuí na desaroyo sostenibel. --- ### Tipo di kooperashon E término **kooperashon di desaroyo**—usá entre otro pa organisashonnan manera e **Organisashon Mundial di Salú (WHO)**—ta reflehá un relashon mas igualitario entre donantenan i paisnan receptor, unda e énfasis ta riba **partner­ship**, i no riba dependencia of dominashon. Kooperashon por tuma diferente forma: * **Bilateral (±70%)**: yudansa di un pais direktamente na otro pais. * **Multilateral (±30%)**: yudansa pasa via organisashonnan internashonal manera e **Banko Mundial**, e **Nashonnan Uni** (UNDP, UNICEF, UNAIDS, World Food Programme, entre otro), ku redistribuí e fondo segun politika global di desaroyo.[^2] --- ### Fuentenan di yudansa Entre **80 te 85%** di tur yudansa pa desaroyo ta bini di **gobièrnunan**, i ta wordu clasificá komo **Asistencia Ofisial pa Desaroyo (ODA)**. E otro **15–20%** ta bini di organisashon no-gubernamental (NGO)[^3], sin konta e **remesa** ku migrantenan ta manda pa famia den nan pais di orígen. --- ### Asistencia Ofisial pa Desaroyo (ODA) **ODA** ta e estandard di midí yudansa pa desaroyo, estableci pa e **Komishon pa Ayudo di Desaroyo (DAC)** di e **Organisashon pa Kooperashon Ekonomiko i Desaroyo (OECD)**. E definishon ta enkapsulá e kontribushon ofisial ku ta kontribuí na e bienestar ekonómiko i humano di paisnan den desaroyo. E DAC tin 22 pais miembro ku ta e donantenan prinsipal mundialmente.[^4] --- ### Notanan i referensianan [^1]: WHO. (s.a.). *Development cooperation*. [https://www.who.int](https://www.who.int) [^2]: OECD. (2023). *Multilateral Aid 2023*. [https://www.oecd.org](https://www.oecd.org) [^3]: World Bank. (2022). *NGO Contributions to Global Development*. [https://www.worldbank.org](https://www.worldbank.org) [^4]: OECD DAC. (2022). *Official Development Assistance (ODA)*. [https://www.oecd.org/dac](https://www.oecd.org/dac) ------------------- == Faha di horcan == E Islanan ABC Aruba, Bonaire y Curaçao ta na e rand zuid di e faha di horcan. Nan no ta pafó di e faha di horcan, manera hopi ta considera. Historia ta siña ku mas o ménos un biaha kada 100 aña daño konsiderabel ta wòrdu eksperensiá dor di siklonnan tropikal ku ta pasa riba òf djis sùit di e islanan. Aunke e orkan nivel di eksperensia pa e islanan por wòrdu konsiderá komo hopi chikitu, bon konosí ta e orkan menor kual a pasa net pazuid di Curaçao dia [[23 di september]] [[1877]] causando un daño structural calcula di US$ 2 mion, prinsipalmente pa e sekshon di kosta di Willemstad. Un konvento a wòrdu labá kompletamente (restunan ainda visibel na marea abou), hopi barku a bai pèrdí i por lo ménos 70 persona a hoga. E barometer di mas abou lesamentu na Willemstad a wòrdu opservá pa 15:30 UTC riba 23 di sèptèmber (UTC = ora lokal + kuater ora na Área di Karibe Oriental) ku 995.4 milibar. Un barco nabegando pazuid di Curaçao a reporta un presion mas abao di 988.8 milibar. Riba promedio, un biaha cada cuater aña un ciclon tropical ta sosodé denter di un radio di 150 kilometer, pero mayoria pasando pa nort di e islanan sin causa mal tempo serio. Asta e inmediato efektonan di orkan grandi Hazel, di kua e sentro a pasa mas o ménos 90 kilometer pa nort riba Dia 7 di òktober 1954, ku bientunan máksimo sostené serka di e sentro di 190 km/h, tabata limitá na opservá bientonan maximo di 50 km/h cu rafaga te 90 km/h, y e daño, un estimacion di US$ 350.000,-, a resulta principalmente door di inundacionnan repentino pa motibo di yobida pisa (promedio di 48 ora: Aruba aprox. 250 mm, Bonaire y Curaçao aprox. 125 mm). Saba, St. Eustatius i St. Maarten ta situá denter di e faha di orkan. Kasi tur aña por lo ménos un siklon tropikal ta sosodé denter di un alkanse di 100 miya i riba promedio un biaha kada 4-5 aña orkan kondishonnan ta wòrdu eksperensiá. Referí na Adhunto II - Siklonan tropikal ku ta pasa denter di 100 N.M. di 17.5N, 63.0W te ku 31 di desèmber 2014. E orkannan mas resien ku a kousa daño konsiderabel na e islanan tabata e orkannan Omar (2008), José (1999), Lenny (1999), Georges (1998), Luis (1995), Marilyn (1995), Hugo (1989), Donna (1960) i Dog (1950). Specialmente e daño ocasiona pa horcan Luis tabata extenso. Departamentu Meteorológiko Kòrsou (MDC), un instansia di Gobièrnu di Kòrsou ku su ofisina i sentro di pronóstiko di wer na Seru Mahuma ta e outoridat responsabel pa e servisio di atvertensia di orkan. Sinembargo ta responsabilidad di Gobierno di cada pais of isla pa mantene y activa un organisashon di preparashon pa kalamidat. Departamentu Meteorológiko Kòrsou (MDC). E sucursal na Aruba a bira Departamento Meteorologico Aruba (DMA) y esun na St. Maarten a haya e nomber di Departamento Meteorologico St. Maarten. MDC lo sigui ta responsabel pa emishon di pronóstikonan di wer rutinario i tambe boletinnan di atvertensia pa Kòrsou i tambe pa Islanan BES (Boneiru, S. Eustatius i Saba). ----------------- == Historia == Imperio Romano por dividí den dos fase prinsipal: * '''Imperio Romano Oksidental''' (27 a.C. – 476 d.C.), ku su kapital na [[Roma]]. * '''Imperio Romano Oriental''' (284 – 1453), ku su kapital na [[Istanbul|Constantinopel]] (ó [[Bizantin]]). E imperio a logra ekspandé su teritorio pa inkluí un gran parti di e mundo konosí durante esaki, ku un sistema di kaminan, lei, i struktura politik ku a influensia Europa i mas allá. Imperio Romano a kontribuí hopi na arkitektura, lei, idioma ([[Latin]]), sistema di gobernashon i relíshon. Na e final di e imperio, [[Cristiandat]] a bira e relíshon ofisial. E imperio a ekspandé pa inkluí gran parti di e mundu konosí e tempu ei, desaroyando sistemanan di kaminda, lei i gobièrnu ku a influensiá Europa i mas leu profundamente. Kultura i Herensia E Imperio Romano a kontribuí signifikantemente na arkitektura, lei, idioma (latin), gobernashon i religion. Den su añanan despues, Kristianismo a bira e religion ofisial. Kaida di e Imperio E Imperio Romano Oksidental a kai na aña 476 di nos era, ora e último emperador, Romulus Augustulus, a ser destituí. E Imperio Romano Oriental (Imperio Bizantino) a sigui te na 1453, ora ku Konstantinopla a wòrdu konkistá pa e Turkonan Otomano. ------------- {{Variante|c}} {{Infobox dignatario| variante = c | nomber completo = Petrus Albertus Kasteel | imagen = Petrus Albertus Kasteel (1942).jpg | sucesion = Di 50° Gobernador di Kolonia Kòrsou | periodo start = [[15 di yüli]] [[1942]] | periodo fin = [[1 di yüli]] [[1948]] | monarkia = [[Wilhelmina di Hulanda|Wilhelmina]] (1898-1948) | antecesor = [[Gielliam Wouters]] | sucesor = Leonard Antoon Hubert Peters |fecha nacemento= |luga nacemento = |fecha fayecimento= |luga fayecimento = |pareha = Marie Kasteel-Baltussen |religion = [[Iglesia Catolico Romano|katóliko]] |yui = 5 <!-- Seccion di informacion profecional --> |ofishi = gobernante, diplomátiko |partido = }} '''Petrus Albertus (Piet) Kasteel''' (☆ [[4 di novèmber]] [[1901]] na [[Zwolle]] - † 13 di desèmber [[2003]] na [[Roma]]) tabata un periodista, diplomátiko i ofisial di gobièrnu kolonial hulandés. E tabata gobernador di [[Kòrsou i Dependensianan|Kolonia Kòrsou]] (Antia Hulandes) for di 1942 te 1948, ku ta inklui Guera Mundial II i un periodo di transishon polítiko di kolonia pa pais Antia Hulandes. == Bida personal == Piet Kasteel a nase den Zwolle, Hulanda, riba 4 di novèmber 1901. Den su bida personal i profesional, e tabata un katóliko dediká ku un gran pashon pa komunidat i notisia. == Periodista i trahadón den ekshilio == Den su hoben aña, Kasteel a traha komo editor parlementario pa e periódico katóliko De Maasbode i komo periodista pa De Tijd. Den 1923, e a fundá e asociashon De Klare Waarheid. Durante Segunda Gèrr Mundial, e a fugi pa Ingalaterra, kaminda e a traha pa e gobièrnu Hulandés den ekshilio na Londen. == Gobernador di Kòrsou i su dependensianan == Kasteel a ser nombra gobernador di Kòrsou i su dependensianan riba 15 di yüli 1942, na un momentu difísil den historia global. E a sustituí Gielliam Johannes Josephus Wouters i a tene e kargo te 4 di ougùstùs 1948. Durante su mandato, e a enfrenta reto di gobernashon militarisa den tempo di guerra, maneho di internashon di estranhero, i tenshon sosial. Tambe, e a guia proseso di inisiante negoshashon pa mas autonomia polítiko pa e teritorio kolonial. == Karrera diplomátiko == Despues di su periodo den Antia Hulandes, Kasteel a sirbi komo embahador di Hulanda na: Chile (1948–1956) Irlanda (1956–1966) Israel (1966) == Rekonesimentu == Piet Kasteel a resibí varios premio internashonal: Medal of Freedom with Silver Palm (Merka) Ridder van de Orde van de Nederlandse Leeuw (Hulanda) Grootkruis van de Pauselijke Orde van Sint-Gregorius de Grote (Vatikano) Commandeur van het Legioen van Eer (Fransia) == Fayesimentu == Piet Kasteel a fayesé na Roma, Italia, riba 13 di desèmber 2003, na edat di 102 aña. == Referensianan == Wikipedia. Piet Kasteel. Find a Grave. Petrus Albertus Kasteel (1901–2003). YouWho. Diplomats – Petrus Kasteel. Petrus Albertus "Piet" Kasteel (Zwolle, 4 di novèmber 1901 – Roma, 13 di desèmber 2003) tabata un periodista, diplomátiko i ofisial di administrashon kolonyal Hulandés. E tabata gobernador di Kòrsou i su dependensianan for di 1942 te 1948, durante Segunda Gèrr Mundial i un periodu di transishon polítiko den e Antia Hulandes. ------------------ '''Wikipedia na Papiamento: un plataforma di idioma comparti''' '''Wikipedia''' ta un di e proyectonan mas notabel riba e internet: un enciclopedia liber, dirigi pa comunidad y disponibel den diferente idioma. Sinembargo hopi hende no ta realisa cu un version di Wikipedia den un solo idioma por sirbi pa varios variante di e mesun idioma. Por ehempel, e Wikipedia di Ingles ta inclui articulo skirbi tanto den Ingles Britanico como Ingles Mericano. Mescos ta pasa cu e Wikipedia di Hulandes, cu ta skirbi lenguahe Hulandes (papia na Hulanda) como lenguahe Flamenco (papia na Belgica). E modelo bilingual aki ta aplica tambe na Wikipedia di Papiamento, cu ta sirbi e variantenan di Papiamentu y Papiamento. == Indica y respeta e variante di Papiamento/u == Dicon Wikipedia di Papiamento ta un plataforma comparti? E editornan ta encurasha pa indica den cua variante un articulo ta skirbi originalmente, si ta den Papiamento of Papiamentu. Unabes un variante ta scogi pa un articulo, ta wordo considera bon practica pa mantene consistencia y edicion continuo den e mesun variante ey. E uniformidad den lenguahe, en particular e ortografia y vocabulario, ta preserva claridad y evita confusion pa otro lector y editornan. Bo por consulta e documentacion riba Wikipedia di Papiamento pa mas informacion tocante con pa indica e variante di bo escogencia. Mescos cu Wikipedia di Ingles ta acepta tanto "color" como "colour"; pero ta spera consistencia den un mesun articulo. E principio aki ta aplica tambe na e uzo di Papiamento y Papiamentu den nan plataforma comparti. == Cuminsa un otro version di lenguahe riba Wikipedia == Aunke ta practico y comun pa comparti un version di idioma, tambe ta posibel pa propone i desaroya un Wikipedia separa pa un variante specifico di un idioma manera un Wikipedia di Papiamento separa, cu lo ta diferente for di e version comparti cu ta existi awor. Pero, tin cierto criteria cu e Wikimedia Foundation ta exigi pa lansa un edicion nobo di Wikipedia. Esaki ta inclui: * E idioma mester ta reconoci cu un codigo ISO 639. * Mester tin suficiente contribuidonan activo cu ta compromete pa desaroya e version nobo. * E idioma mester tin un localisacion valido den sistema di Wikimedia (traduccion di interface via translatewiki.net). * E comunidad mester demostra actividad continuo den Wikimedia Incubator, e plataforma unda ta test y desaroya edicionnan nobo. Bo por haya e lista completo di rekisito y paso pa propone un edicion nobo di Wikipedia riba Wikimedia Incubator: https://meta.wikimedia.org/wiki/Meta:Language_committee/Handbook#Requisites == Contribui na un comunidad bilingual == No ta importa si bo ta skirbi den Papiamento of Papiamentu, contribui na Wikipedia di Papiamento/u ta yuda preserva i promove e idioma den tur su forma. Si bo ta respeta cada variante y colabora entre diferente manera di skirbi, e comunidad di Wikipedia ta sigui construi un fuente di informacion valioso y inclusivo pa tur cu ta papia Papiamento/u den islanan ABC y den mundu henter. ------------------ {{Databox}} {{Variante|a}} {{Databox}} {{Multiple image| total_width = 340 | align = center | caption_align= center | image2 = Bolletjes.jpg | caption2 = Bolitanan den stoma di un mula | image1 = Bird smuggler.jpg | caption1 = Mula transportando parhanan | image3 = Anus-patron (1205687).jpg | caption3 = Cartucho di ano pa transporta microfilm ilegal | image4 = Smuggling tunnel in Rafah (2009).jpg | caption4 = Tunnel pa contrabanda na [[Gaza]] (2009) }} {{clear}} {{Appendix}} [[Category:Sociedad]] ----------------- == Shoco == De Arubaanse holenuil a laga den holen op de grond na bieden a topa cu cactusbegroeiing en droog bos. [[Afbeelding:Athene cunicularia arubensis.jpeg|thumb|175px|links|Hol van de shoco nabij Alto Vista]] Als de shoco geen kuil nos finden, graaft ze self een kuil in zachhe grond. Pasobra un groot di e nivelnan di nivelnan di e subsorto aki ainda ta na fin, palabranan di e poblashon ta bini ku e beschrechtde gebied di [[Nationaal park Arikok]] a wòrdu konkluí. E shoco ta un wezen di als bereigd sorteá den genia genétiko. Tera Cora, e zona patras di campo di golf di Tierra del Sol, algun biaha tabata un zona di biodiversidad halto y tambe tabata un di e luga- nan di reproduccion mas im- portante pa Burrowing Owl (Athene cunicularia aruben- sis) localmente yama “Sho- co.”<ref>https://www.cspnv.com/pdf/bon-dia-aruba-20241005.pdf Shoconan ta confrontando temponan dificil y mester di fondonan pa proyecto di preservacion], NoticiaCla (5 di october 2024)</ref> {{Appendix}} -------------- {{Variante|c}} {{Infobox persona | variante = a | nomber = Nigel Maduro | ofishi = activista }} '''Nigel Maduro''' ta un activista ambiental y climatico di Aruba.<ref>https://solodipueblo.com/nigel-maduro-tin-anuncio-pa-dia-26-di-september-anuncio-ta-sigui-riba-un-ana-di-protesta-y-caida-di-gobierno/], Solodipueblo (16 di september 2024)</ref> activista defensor di tera, cientifico den sostenibilidad y tambe representante hoben di Aruba National Trust, Nigel Maduro Nigel Maduro ta Caquetío Indígena di Aruba, un aktivista ambiental intersekshonal, un sientífiko di sostenibilidat, i un artista multidisiplinario. Nigel tin eksperensia trahando den e sektor ambiental sin fin di lucro (Greenpeace Aotearoa), e sektor di sostenibilidat korporativo, i asta tabata un planifikadó stratégiko di sostenibilidat pa un kunuku di agro-ekologia. E ta notoriamente conoci pa lanta un movecion socio-ambiental na Aruba dor di wordo deteni pa graffiti “No More Hotels” y “Land Back” tur rond di e isla. Desde e tempu ei el a organisá múltiple protesta disruptivo durante protokòlnan i diskursonan gubernamental. Nigel tin komo meta pa kambio sistemátiko den e industria di hotèl i turismo di Aruba, tur miéntras e ta yuda ku proyektonan di konsulta di desaroyo sostenibel i ta duna sosten i asistensia na movementunan di base.<ref>[https://dezwijger.nl/programma/roots-resilience-caribbean-perspectives-on-climate-change Roots resilience: Caribbean Perspectives on climate change], dezwijger.nl</ref> {{Appendix}} Nigel ta ampliamente rekonosé pa su protestanan di akshon direkto. Un di su actonan mas notabel tabata graffiti “No More Hotels” y “Land Back” riba areanan turistico den henter Aruba—un acto cu a lanta un debate local significativo tocante desaroyo di turismo insostenibel y perdida di tereno. E protesta aki no solamente a konsientisá riba asuntunan ambiental i kultural pero tambe a bira un katalisadó pa kompromiso mas amplio di komunidat a traves di manifestashonnan pasífiko i protestanan di “Beach Party” ku ta kombiná tayernan di sostenibilidat ku presentashonnan públiko kreativo. Master Science den Liderato Estratégiko: Nigel a haña un Master di Science den Liderato Estratégiko. E formashon akademiko aki a duna dje un marco robusto pa enfrenta desafionan kompleho di sostenibilidat, pa kombiná siensia ku aktivismo, i pa impulsa kambio sistémiko den polítika i industria. Trabao Profesional i Karrera Aktivismo Ambiental i di Klima: Akshon Directo i Protesanan: Nigel a gana atenshon largu ku su inisiativa di akshon directo den Aruba. Notablemente, e a hasi grafiti ku slogan “No More Hotels” i “Land Back”, ku a pone enfoke riba e keshonan di desaroyo insostenibel i e perde di tereno pa e Pueblo Indígena. Organisashon di Komunidat: El ta un e figura importante den organisá demostrashonnan pasífikamente i eventonan di komunidat, manera e “Beach Party” protesanan, ku ta combiná e partisipashon públiko ku edukashon ambiental. Esakinan ta yuda pa mustrá e impakto di e desaroyo excesivo i pa uni e komunidat riba prátikanan sostenibel. Siensia di Sostenibilidat i Konsultoria: Nigel a krea su karrera como un siensia di sostenibilidat, spesialisa den kambio di klima, konservashon di biodiversidat, i drechtenan di e Pueblo Indígena. Su trabao a inkluí rolnan tanto den sektornan di organisashon sin ganansa como den sektornan korporativo, kaminda el a kontribuí pa planifikashon estratégico di sostenibilidat, manera pa asisti den praktikannan agro-ekológiko i proyektonan di konservashon ku ta basa riba e komunidat. Representashon Internashonal: Reconosí pa su liderato, Nigel a wordu selekshoná pa e Caribbean Climate Justice Leaders Academy pa representá Aruba na plataforma global manera COP29. Su rol internashonal ta demostrá su influencia i su kompromiso pa duna bocho na e preocupashonnan di su komunidat den diskushonnan global riba klima. Arte Multidisiplinario A mas ku su aktivismo i siensia, Nigel ta ekspresá su perspektivanan a través di su arte. Su trabao creativo ta kompletá su aktivismo, duna un narrashon visual pa e asuntunan ambiental i sosial cu Aruba ta enfrenta. Nigel Maduro, ku su kombina di formación akademiko riguroso, aktivismo “hands-on”, i ekspreshon creativo, ta un forsa dinamiko den e lucha pa sostenibilidat ambiental i drechtenan di e Pueblo Indígena den Aruba i den e región di Caribe. {{Appendix}} ------------ == Cinema na Aruba == (Oranjestad)—During the span of over 100 years, Aruba only saw five '''open air movie theatres'''. Now practically obsolete on the island, these theaters were once frequently visited by locals and migrants in the 20th century. The first open air theater was constructed in 1920 and was commissioned by Shon Eduard (Eddy) de Veer. This theater was located at the Hotel Colombia in Oranjestad, which is now where the Aruban census office is located. The theater was simple; it only consisted of a screen, and visitors had to bring their own chairs to enjoy the popular silent movies of the time. American migrants who worked in the refinery and lived in the Lago Colony in Sero Colorado also had their piece of the pie with their Open air Theatre, which formed part of the Esso Club, also known as the Pan-Am Club. It was at this theater that “Talkies” were first streamed, movies with sound. This theater mostly streamed American blockbusters for the American expats, this way making sure that these migrant were not missing out on entertainment from their home land. In the 1950’s and 60’s, Savaneta saw their own open air theater, located in front of the Marinier’s Kazerne (Marine Barracks). This theater was mostly visited by the neighboring marines, who didn’t have much entertainment other than movies at that time. The last and most recent open air theater was constructed in the form of a drive-in theater. A popular American concept, the Drive Inn located in Balashi was a hot spot for teenagers, who had the habit of cramming all their friends in one car to go see the movies. For this phenomenon there was a separate price that you had to pay called the “car crash”. This theater closed around 2012, but was re-opened during the pandemic in July 2020, where movies were streamed on a gigantic screen set up in front of stacked containers. However, this nostalgic form of entertainment did not last very long as it was closed again only a year or two later. Nowadays you can still see the stacked containers when you drive near the bridge in Balashi.<ref>“De kolibrie op de rots en meer over de geschiedenis van Aruba” by Evert Bongers. </ref> ------------------------- Same-sex marriage in Aruba, Curaçao and Sint Maarten {{Databox}} '''Matrimonio di mesun sexo''' no ta wordo ehecuta na Aruba, Curaçao, of Sint Maarten, cu ta paisnan constituyente di Reino Hulandes. E islanan tabata obligá despues di vários sentensia di korte pa registrá kualke matrimonio (inkluso matrimonio di mesun sekso) registrá den Reino, pero esaki ta konsiderá prinsipalmente derechonan di residensia, i nan no mester duna matrimonionan di mesun sekso e mesun efekto hurídiko ku sekso opuesto matrimonionan.[1] Matrimonio den e teritorio Oropeo di Hulanda, meskos ku den e munisipionan Karibense di Boneiru, Sint Eustatius i Saba,[2] ta habrí pa kualke dos persona sin importá sekso. Aruba a reconoce sociedadnan registra cu ta brinda casi tur e derechonan y beneficionan di matrimonio desde september 2021. E mesun luna ey, un corte mas abao na Curaçao a dicta cu stroba parehanan di mesun sexo di casa ta viola e disposicionnan di igualdad di Constitucion di Curaçao, pero a laga e desishon di si mester legalisá matrimonio di mesun sekso te na Parlamento di Curaçao.[3] Na december 2022, Corte Conhunto di Husticia di Aruba, Curaçao, Sint Maarten, y di Bonaire, Sint Eustatius y Saba a dicta cu e prohibicion di matrimonio di mesun sexo di Aruba y Curaçao tabata inconstitucional. E òrdu di korte tabata programá pa drenta na vigor dia 7 di mart 2023 si no a apela esaki na Korte Supremo di Hulanda; sinembargo e gobiernonan di tanto Curaçao como Aruba ---------------------------------------- * gabinete di minoria --------------------------------------- '''Hefe di estado''' ta ---------------------------- *gabinete (politica) * izquierdista * pais * eleccion --------------- ----------------------- == Miembro i elekshon == Parlamento Oropeo a wòrdu fundá na 1952; su kompetensianan a wòrdu ampliá varios biahe, partikularmente na 1993 ku e Tratado di Maastricht i na 2009 ku e Tratado di Lisboa. Desde 1979 tin elekshonnan pa miembronan di parlamento (MEP); promé ku esei e miembronan tabata bini for di kada estado-miembro di Union Oropeo. E parlamento tin 705 miembro, ku mester oumentá na 720 despues di e elekshonnan oropeo dia [[6 di yüni]] [[2024]]. E ta representa e di dos electorado democratico mas grandi na mundu (despues di Parlamento di India), ku un electorado di 375 mion votadó eligibel na 2009.<ref>{{cite news |url=https://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2009/06/07/AR2009060702402.html |title=Conservatives Post Gains In European Elections |author1=Brand, Constant |author2=Wielaard, Robert |agency=Associated Press |newspaper=The Washington Post |date=8 June 2009 |access-date=17 August 2010}}</ref><ref>{{cite news |author=Ian Traynor |url=https://www.theguardian.com/politics/2009/jun/07/eu-elections-social-democrats |title=Misery for social democrats as voters take a turn to the right |work=The Guardian |location=UK |date=7 June 2009 |access-date=17 August 2010}}</ref><ref name="18 new MEPs take their seats">{{cite web |url=http://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/content/20120103MUN34829/html/18-new-MEPs-take-their-seats |title=18 new MEPs take their seats |publisher=European Parliament |date=10 January 2012 |access-date=14 February 2012 |archive-date=11 May 2013 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130511172955/http://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/content/20120103MUN34829/html/18-new-MEPs-take-their-seats |url-status=dead }}</ref> Kada un di e 27 estado-miembro di EU tin un kantidat fiho di asiento parlamentario, ku ta dependé di e kantidat di habitante. Esaki ta varia for di 6 asiento pa [[Malta]] te na 96 pa [[Alemania]]. For di 1 di febrüari 2020 [[Hulanda]] tin derecho riba 29 di e 705 asiento i pa e termino 2024-2029 esaki lo oumenta pa 31 asiento. Siudadanonan hulandes di [[Reino Hulandes]], irespekto unda nan ta residensiá, tin derecho di voto pa parlamento oropeo; pa residentenan di [[Karibe Hulandes]] esaki a bai na vigor desde aña 2009. E miembronan di parlamento oropeo ta wòrdu eligí kada sinko aña mediante elekshon general direkto i sekreto. Sinembargo, te ku 2019 e partisipashon a baha na kada turno di votashon, for di 65% na 1979 te cu 50% na 2009, e porsentahe di mas haltu den e último 20 añanan. For di yanüari 2022 Roberta Metsola (EPP) ta e presidente di parlamento oropeo. {{Appendix}} [[:Category:Oropa]] [[:Category:Politika]] The Parliament is composed of 705 members (MEPs), due to rise to 720 after the June 2024 European elections. It represents the second-largest democratic electorate in the world (after the Parliament of India), with an electorate of 375 million eligible voters in 2009.[2][3][4] en.wiki:E parlamento ta konstituí pa 720 miembro, yamá "MEP". Kada miembro ta papia pa un lugá den Oropa, por ehèmpel Paris, Dinamarka òf Sicilia. Tur hende por wòrdu elegi, nan ta wòrdu elehá dor di tur siudadano di Union, e hendenan ku ta siudadano di un pais den Union. Parlament Oropeo a wordu funda na 1952; su kompetensianan a wordu amplia varios biahe, partikularmente na 1993 ku e Tratado di Maastricht i na 2009 ku e Tratado di Lisboa. Desde 1979 tin elekshonnan general direkto i sekreto ku ta tuma luga kada sinku ana, promé ku esei e miembronan di parlamento tabata bini for di kada pais. E parlamento ta konstituí pa 751 miembro, yamá "MEP". Kada miembro ta papia pa un lugá den Oropa, por ehèmpel Paris, Dinamarka òf Sicilia. Tur hende por wòrdu elegi, nan ta wòrdu elehá dor di tur siudadano di Union, e hendenan ku ta siudadano di un pais den Union. Pasobra e MEPnan ta bin di diferente pais, nan ta papia diferente idioma (24 na 2013) den Parlamento. Nan tin un derecho protehá riba e promé idioma (multilingüismo), i Parlamento mester di hopi intérprete. Diferente di otro gruponan internacional di politico, MEP no ta sinta den grupo di pais, pero nan ta sinta banda di personanan ku ta komparti nan ideanan. E dos gruponan mas grandi ta e "Partido Popular Oropeo-Demokratanan Oropeo" i e "Partido di e Sosialistanan Oropeo". Pero e gruponan aki ta traha huntu pa yega na un akuerdo, p'esei nan no ta bringa pa traha un lei si e otro grupo no ta gusta dje. De parlementsleden organiseren zich in fracties i; op basis van een gemeenschappelijke politieke overtuiging en niet op basis van hun land van herkomst. Momenteel zijn er in het Europees Parlement zeven fracties en een aantal 'niet-ingeschreven' leden. De fracties komen voort uit meer dan honderd nationale politieke partijen. E miembronan di Parlamento Europeo ta wordo eligi cada cinco aña via eleccion general. Sinembargo, te cu 2019 e participacion a baha na cada turno di votacion, for di 65% na 1979 te cu 43% na e eleccionnan di 2009. Durante e último elekshonnan Europeo di mei 2019 e partisipashon tabata di 50%, e porsentahe di mas haltu den e último 20 añanan.[1] 2] For di yanüari 2022 Roberta Metsola (EPP) ta e presidente di Parlamento. Sinds 1 februari 2020 telt het parlement 705 zetels, als gevolg van de uittreding van het Verenigd Koninkrijk uit de Europese Unie. Alle 27 lidstaten hebben afhankelijk van het inwonersaantal een vast aantal zetels. Dit loopt uiteen van 6 zetels voor Malta tot 96 voor Duitsland. == Reino Hulandes == In de zittingsperiode van 2 juli 2019 tot en met 2024 waren 33 personen afgevaardigden van Nederland in het Europees Parlement. Nederland had aanvankelijk 26 zetels na de verkiezingen voor het Europees Parlement in 2019. === Karibe Hulandes === Dit wetsvoorstel breidt in de Kieswet het kiesrecht voor de leden van het Europees Parlement uit tot alle Nederlanders die op de Nederlandse Antillen en Aruba wonen. Aanleiding voor deze wijziging zijn uitspraken van de Raad van State (200404446/1b en 200404450/1b) en het Europese Hof van Justitie (C-300/04) waarin zij stellen dat er mag geen onderscheid mag zijn tussen Nederlanders buiten Europa die nu Europees kiesrecht hebben en Nederlanders in Aruba en de Antillen die dat nu niet hebben. De regel dat Arubanen en Antillianen alleen kunnen stemmen voor het Europees Parlement als zij ooit tien jaar in Nederland hebben gewoond komt te vervallen. Bij de verkiezingen van 2009 konden kiesgerechtigden in Aruba en de Nederlandse Antillen voor het eerst stemmen voor het Europees Parlement. Het aantal geregistreerde briefstemmers nam daardoor aanzienlijk toe, van 15.936 in 1994 en 14.501 in 1999 naar 39.601 in 2009.[23] De opkomst bedroeg onder de geregistreerde Arubanen en Antillianen 77%, aanzienlijk hoger dan de opkomst van 36,8% onder Nederlanders in Nederland.[24] Men bedenke daarbij echter wel dat het totaal aantal inwoners van Aruba en de Nederlandse Antillen in 2009 rond de 330.000 lag,[25] en dat dus maar een klein percentage de moeite heeft genomen zich te laten registreren als kiesgerechtigde. {{Appendix}} [[:Category:Oropa]] [[:Category:Politika]] ---------------------------- * Muhe * Constitucion * Globalisashon * Progaganda * Cancion ---------------------------- '''Pedro Tirso Maria (Tirso) Sprockel''' (☆ [[28 di yanüari]] [[1916]] na [[Kòrsou]] - † [[23 di sèptèmber]] [[2007]] na Kòrsou) tabata un lingwista di [[Kòrsou]] i luchadó di resistensia na [[Hulanda]] durante di [[Di Dos Guera Mundial|Segundo Guera Mundial]]. == Biografia == Tirso Sprockel a nasé dia 28 di yanüari 1916 na Kòrsou. E tabata yu di Isbelia Abbad i Jules Germaan Sprockel. E ta ruman di [[Gerald Sprockel|Cor Sprockel]] i sobrino di [[John Horris Sprockel]], ambos politiko. Na 1931, na edat di 15 aña, el a bai Hulanda pa sigui su estudio na [[Tilburg]]??. Na 1940 el a graduá pa MO-A [[ingles]].<ref name="AD">{{citeer web|url=http://www.norberthendrikse.nl/sprockel.pdf|titel=Tirso Sprockel als verzetsstrijder|werk=[[Antilliaans Dagblad]]|auteur=Hendrikse, Solange|datum=2020-10-24|bezochtdatum=2024-04-25}}</ref> E guera na Hulanda ta strob'é pa bolbe su isla natal; na 1942 e ta kasa ku Wilhelmina (Minette) G.M. Dudar di Tilburg i ta kuminsa un famia. Nan tabatin nuebe yu: kuater yu muhé i sinku yu hòmber. Na Hulanda su kas a bira un lugá di skondí pa pilotonan hudiu i aliá. Entre otro, den sus aktividatnan di resistensia el a traha huntu ku dos studiante [[Antias Hulandes|antiano]]: [[Boy Ecury]] i [[Delfincio Navarro]]. E kas tabata un eskala riba e ruta di huisio via [[Spaña]] pa [[Inglatera]]. Na 1945 Sprockel ta regresa Korsou i ta bira dosente na Thomas College. Despues di a okupá varios funshon Sprockel a fungi komo inspector di Enseñansa i finalmente a keda nombra direktor di e Departamento di Enseñansa di [[Antias Hulandes]].<ref name="AD"/> E tabatin tambe lasonan estrecho ku diferente fundashon una e tabata forma parti i e direktiva; manera Federatie Antilliaanse Jeugdzorg (FAJ), Stichting Don Bosco, de Katholieke Verkennerij Nederlandse Antillen en de Stichting Culturele Samenwerking ([[Sticusa]]). Sprockel tabata kasá ku Wilhelmina (Minette) G.M. Dudar di Tilburg. Nan tabatin nuebe yu: kuater yu muhé i sinku yu hòmber. Papiamentu Despues di guera, Sprockel a traha komo linguista pa e rekonosementu i estudio di Papiamento. El a publiká hopi buki i ta kofundadó di e dikshonario Papiamentu online. E tabata kasá ku Wilhelmina (Minette) G. M. Dudar (Tilburg, 11 di ougùstùs 1913 - Curaçao, 20 di yüli 1997). Trabou di hóbennan Na 1953 Sprockel a ko-fundá e Federashon di Cuido di Hubentut Antilliano i durante 35 aña el a okupá un funshon di direkshon. E federashon a enfoká riba e trabou di kas den e bario i partikularmente riba e padvinderij i explorashon.[1] 1] Tambe el a traha huntu ku su ruman muhé Aminta Da Costa Gomez-Sprockel pa hobennan ku discapacidat na Kòrsou. Na Kòrsou, na 1986, un sentro di formashon pa hóbennan ku retraso mental a wòrdu nombrá na su nòmber: e Sentro pa Formashon Laboral "Tirso Sprockel". == Honor == Durante su bida Sprockel a risibí varios kondekorashon: Kabayero den [[Orden di Leon Hulandes]] (1983), komander den Orden di St. Silvester[2] (1988) i e plata Vlaamse Gaai (1963),[3] e premio di mas haltu den e mundu di verkennerij. explorashon. Tambe Sprockel a wòrdu nombrá komo Doctor honoris causa na [[University of Curaçao|Universidat di Antia Hulandes]] pa su dedikashon na [[Papiamentu]]. ==Literatuur== * Tirso Sprockel - ''De groei en bloei van het Curaçaose onderwijs in de 20e eeuw'', essay 1999 ==Externe link== * [http://www.papiamentu.nl Mede door Sprockel opgezette site over het Papiamentu] {{Appendix}} {{DEFAULTSORT:Sprockel, Tirso}} [[:Category:Hende]] [[:Category:Kòrsou]] [[:Category:Papiamentista]] * Op zondag 6 oktober 1985 zal het sportveld van buurt- centrum Janwe, officieel worden omgedoopt in sportveld Tirso Sprockel. Het buurt- centrum wil op die wijze de heer Sprockel eren voor zijn jarenlange inzet voor metname de formatie van de Curacaose jeugd. De heer Sprockel, die ruim dertig jaar op onderwijs- gebied actief was en ondermeer de functie vervulde van directeur van het departement van Onderwijs, alsmede van President Curator van de Universiteit van de Nederlandse Antillen, heeft zich volgens de leiding van het buurtcentrum Janwe altijd bijzonder ingezet voor de eugd op het eiland en bekleedde onderandere bestuurs- functies in sociale organisaties als de Verkenners, de Jeugd- centrale en de Federatie Antilliaanse Jeugdzorg. Reden waarom het buurtcentrum- bestuur de heer Sprockel. die momenteel als directeur van Cede Antiy as ten behoeve van particuliere instellingen bemiddelt terzake de financiering van sociaal- educatieve projecten, besloot op deze manier eer te bewijzen. Na afloop van een korte plechtigheid, zullen er die zondag om zeven uur savonds op het sportveld Tirso Sprockel basketball- en volleyball wedstrijden worden gehouden, die voor een ieder, met name jongeren, gratis toegankelijk zullen zijn.<ref>Sportveld Janwé krijgt nam ”Tirso Sprockel”. "Amigoe". Curaçao, 10-09-1985, p. 7. Geraadpleegd op Delpher op 24-04-2024, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010643391:mpeg21:p007</ref> * algemeen directeur van Sede Antia (Sentro pa Desaroyo di Antia) tot 1990 * president college curatoren UNA - 1979 * Commandeur in de Orde van St. Sylvester: hij was de eerste Curacaoenaar en de eerste Antilliaan die deze kerlijke erkenning kreeg in 1988.<ref>TIRSO SPROCKEL: NAMENS PROCESSIE AANVAARD Voor eerst Antilliaan onderscheiden met Sylvester orde Mgr. Ellis: met talenten door Sprockel gewoekerd. "Amigoe". Curaçao, 16-06-1988, p. 11. Geraadpleegd op Delpher op 24-04-2024, https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010642163:mpeg21:p011</ref> -------------------- Te bewerken naar Papiaments: * [[Lijst van scholen op Aruba]] * [[Lijst van politieke partijen op Aruba]] * [[Lijst van politieke partijen in de Nederlandse Antillen]] * [[Lijst van ministers van Economische Zaken van Aruba]] * [[Lijst van Curaçaose ministers van Economische Ontwikkeling]] * [[Lijst van ministers van Financiën van Aruba]] * [[Lijst van ministers van Financiën van Sint Maarten]] * [[Lijst van ministers van Justitie van Aruba]] * [[Lijst van Curaçaose ministers van Justitie]] * '''ABBA''' Amateur Baseball Bond Aruba ([[:it:Federazione di baseball di Aruba|it]]) * '''CBF''' Curacao Baseball Federation ([[:it:Federazione di baseball di Curaçao|it]]) ------------------------ == Preparacion Bandera di Aruba== Dia 21 di januari 1976 gobierno insular e tempo ey, a institui un comision di Bandera, cu tabata tin como tarea conseha e Colegio Ehecutivo en cuanto e stipulamento di un bandera Arubano. E comision a consisti di Julio Maduro como presidente, Ronald Donk y Walter van Romondt como miembro y Epi Wever como secretario. Nan tabatin 6 siman pa completa e tarea, caminda un competencia di bandera a wordo anuncia unda comunidad Arubano a activa nan creatividad y yuda crea e bandera. Un total di 693 diseño a wordo presenta. Despues di a presenta su recomendacion na e Conseho Ehecutivo, riba dia 26 di februari 1976 a selecciona 3 diseño caminda Sarah Bollinger asesora pa Whitney Smith, un experto den diseño di bandera, a traha un diseño nobo pa Aruba. E comision a bolbe presenta e recomendacion, mas detaya aki, riba dia 8 di maart 1976, cual recomendacion a ser discuti den e reunion interno di e Conseho Legislativo, teni riba dia 8 di maart 1976; A DICIDI: ----------- == Gabinete Mercelina == Partido PFP den un komunikado di prensa ta konfirmá ku porfin e proseso di formashon a yega den e etapa ku ta trahando e dekretonan pa nombra e 7 ministernan nobo huntu ku e minister plenipotensiario i minister plenipotensiario suplente na Den Haag. E kandidato pa promé minister enkargá ku Asuntunan General ta [[Luc Mercelina]] (URSM). [[Veronica Webster]] (URSM) ta kandidato pa minister di Salubridat Públiko, Desaroyo Sosial i Labor i [[Grisha Heyliger-Marten]] (DP) ta kandidato pa minister di Turismo, Asuntunan Ekonómiko i Telekomunikashon. [[Marinka Gumbs]] (DP) ta kandidato pa bira minister di Finansa, [[Raeyhon Peterson]] (PFP) ta kandidato pa bira Minister di Bibienda Popular, Planifikashon Urbano i Medio Ambiente, [[Christophe Emmanuel]] (NOW) ta kandidato pa bira minister di Edukashon, Kultura, Hubentut i Deporte i Lyndon Lewis NOW) ku ta kandidato pa bira minister di Hustisia. [[Patrice Gumbs]] (PFP) i [[Gracita Arrindell]] (URSM) ta kandidatonan pa minister plenipotensiario i minister plenipotensiario suplente na Den Haag. Pa NOW Claudius Buncamper lo drenta parlamento pa remplasá Emmanuel, pa URSM Richinel Brug lo remplasá Mercelina i pa DP Viren Kotai lo remplasá Heyliger-Marten. --------------------- {{Databox}} '''Parlamento di e teritorio Kòrsou''', ofisialmente ''Staten van het gebiedsdeel Curaçao'' i abreviá ''Staten van Curaçao'') tabata entre 1937 i 1949 e órgano representativo di e pueblo i konseho legislativo di e teritorio Kòrsou, konsistiendo di e seis isla [[Kòrsou]], [[Aruba]], [[Boneiru]], [[Sint Maarten]], [[Sint Eustatius]] i [[Saba]]. E órgano tabata konsistí di 10 miembro elegi i 5 miembro nombrá i tabata e susesor di e [[Konseho Kolonial]] i predesesor di [[Parlamento di Antias Hulandes]]. == Nomber == Ku e revishon di e konstitushon hulandes na 1922, e término 'kolonia' a keda eliminá fo'i konstitushon. No tabata te 23 di aprel 1936 ku keda kla ku e leinan pa adapta e organisashon estatal den e parti karibense di [[Reino Hulandes]]. Asina, e aña ei e nòmber [[Kòrsou i Dependensianan]] a wòrdu remplasá pa Teritorio di Kòrsou i riba 1 di aprel 1937 e Konseho Kolonial a bira e Parlamento di Kòrsou. == Konstelashon == Pa e konstelashon di e parlamento nobo a skohe un modelo kombiná, konsistiendo di 10 miembro elegí i 5 nombrá. 1] E miembronan elegi tabata ser elegí direktamente dor di e votadornan a base di e reglanan elektoral di Kòrsou di 1937. E miembronan nombrá tabata wòrdu nombrá dor di e Gobernador despues di a konsulta ku e Konseho Ehekutivo. Tambe e gobernador tabata nombra e presidente di parlamento. Algun nombramentu a wòrdu konsiderá komo nombramentu korektivo, pasobra e personanan tabata para na banda di e gobernantenan. == Repartishon di asiento == Pa promé biaha tambe a introdusí un repartishon pa isla di e asientonan di e miembronan elegi. Esaki a keda reparti den 6 asiento pa Kòrsou, 2 pa Aruba i 1 kada un pa Boneiru i [[Islariba]]. Na 1946, despues di protesta di Aruba esaki a kambia den 5 asiento pa Korsou, 3 pa Aruba i 1 kada un pa Boneiru i Islariba. == Elekshon == Bou di e sistema elektoral kombiná aki e tuma lugá tres elekshon: 20 di desember 1937, 17 di november 1941 (elektorado di 3897 persona) i 5 november 1945 (elektorado di 6251 persona).[12][13] E parlamento a wordu konstitui komo lo siguiente: {| class="wikitable" style="text-align:left;" !colspan=1 rowspan=2 style="color: gray"|&nbsp;Miembro !colspan=4 style="color: gray"|&nbsp;Periodo parlamentario 1938-1942 |- ! rowspan="1" style="color: gray"|&nbsp;Repartishon ! style="color: gray"|&nbsp;Nòmber ! style="color: gray"|&nbsp;Partido ! style="color: gray"|&nbsp;Remarke |- | rowspan="10" style="color: gray"| Elegí | rowspan="6" |Curacao | [[Moises Frumencio da Costa Gomez|Moises da Costa Gomez]]|| rowspan="3" |CKP || |- | Ernesto Cecilio Martijn || |- | Adolphe Desertine || |- | J. Capriles || rowspan="2"|lijst Capriles-Rustige || |- | J. Rustige || |- | Willy Maal ||lijst Jonckheer-<br/ >Suarez-Maal || |- | rowspan="2"| Aruba | Jacobo Arends || rowspan="2"|Katholieke partij Aruba || |- | Jean M. de Cuba || |- | rowspan="1"| Bonaire | John de Jongh || CKP || |- | rowspan="1"| Bovenwinden | W.R. Plantz || || |- | rowspan="5" style="color: gray"| Benoemd | rowspan="5" |Curacao | [[John Sprockel]]* || || benoemd statenvoorzitter |- | Isaac Capriles || || |- | Salomon Alfred Senior || || |- | Carel Nicolaas („Cai") Winkel* || || |- | Ph. Bichon van IJsselmonde* || ||na 1940 remplasa pa F. Vromans. |- |} *) oudlid Koloniale Raad {{Appendix}} [[:Category:Karibe Hulandes]] ---------------------------------------------- {{Variante|a}} {{Databox}} {{Infobox person | name = Anouk Balentina | image = | caption = | term = | monarch = | predecessor = | birth_date = [[1 di desèmber|1 di december]] [[1979]] | occupation = hurista, activista y ambientalista | party = }} '''Anouk Balentina''' (☆n. [[1 di desèmber|1 di december]] [[1979]] na [[Aruba]]) ta un hurista, activista di derecho humano i ambientalista [[Aruba]]no. == Bida == Anouk Balentina a nase i lanta den bario di [[Parkietenbos]].<ref>[https://dossierkoninkrijksrelaties.nl/2023/01/30/open-brief-aan-de-koning/ Open brief aan de Koning]. Dossierkoninrijksrelaties.nl (30 di januari 2023)</ref> Desde un edad hoben ela cuminsa sigui di cerca e desaroyonan rond di e dump di Parkietenbos.<ref>http://magazine.xclusivomagazine.com/2002-april-magazine-aruba#!entrevista-anouk-balentina-457</ref> Na 2020 Balentina ta entama un caso sumario pa ordena pa para establecimento y testmento di e incinerator na Parkietenbos inmediatamente.<ref>[https://awemainta.com/wp-content/uploads/2022/07/awe1907.pdf Caso incinerator Parkietenbos: ciudadano ta bolbe gana caso contra gobierno], Awemainta (19 di juli 2022)</ref> Balentina hunto cu 80 otro, a protesta contra e concepto di e permiso di molester pa por opera e incinerator na Parkietenbos. Sinembargo gobierno a dicidi di otorga e permiso aki dia 23 di december 2020 ---------------------- https://kennisplatform.wikimedia.nl/artikelen/schrijven/hoe-vertaal-ik-een-artikel-uit-een-andere-taal-met-de-vertaaltool/ https://www.wikimedia.nl/wp-content/uploads/2021/06/Schrijven_voor_Wikipedia.pdf * Template:Página Prinsipal Actual --> rubrika "Aktual"" riba pagina principal * Template:Página Prinsipal Idioma dicho --> rebrika "Dicho" * Template:Página Prinsipal Articulo destaca ------------- {{Databox}} {{Variante|a}} {{Databox}} '''Dr. Horacio E. Oduber Hospital''' (HOH) ta un [[hospital]] general di tamaño mediano na [[Aruba]]. E ta situa nortwest di e [[kapital|capital]] [[Oranjestad (Aruba)|Oranjestad]], den e zona di Eagle unda antes tabata lokalisa [[Arend Petroleum Maatschappij]]. E hospital, cu ta hiba e nomber di e medico Arubiano, Horacio Oduber, a cuminsá funciona cu 187 cama fin di aña 1976. El a wordo oficialmente inaugura dia [[5 di mart]] [[1977]] den presencia di Wilhelm de Gaay Fortman, minister di Asuntonan Antiano di [[Hulanda]].<ref>{{Citeer nieuws|url=https://delpher.nl/nl/kranten/view?coll=ddd&identifier=ddd:010639094:mpeg21:a0065|titel=Gedeputeerde Leo bedankt Nederland en bisdom. Ziekenhuis onder zware politiebewaking geopend|werk=[[Amigoe]]|datum=1977-03-07|bezochtdatum=2024-02-22}}</ref> Actualmente e hospital ta dispone di 320 cama y tin mas di 1000 persona emplea. E maneho ta den man di fundacion ''Stichting Ziekenverpleging Aruba''.<ref>[https://www.arubahospital.com/about-hoh/board-of-directors/ Board of Directors], Website oficial HOH</ref> HOH ta afilia na ''[[Dutch Caribbean Hospital Alliance]] (DCHA)'', un organisacion cooperativo di hospitalnan den [[Karibe Hulandes|Caribe Hulandes]].<ref>{{nl}}[https://www.rijksoverheid.nl/actueel/nieuws/2021/02/10/oprichting-ziekenhuiscooperatie-dutch-caribbean-hospital-alliance-een-feit Oprichting ziekenhuiscoöperatie “Dutch Caribbean Hospital Alliance” een feit], Rijksoverheid (10 di februari 2021)</ref> == Historia == Horacio Eulogio Oduber (1862-1935) tabata e prome dokter Arubiano y tabatin su consultorio na cas den Wilhelminastraat.<ref name="Ancho">{{Citeer web|url=http://www.historiadiaruba.aw/index.php?option=com_content&task=view&id=56&Itemid=65|titel=Historische figuren: Horacio Oduber|werk=Historiadiaruba.aw|datum= |bezochtdatum=1 mei 2020|archiefurl=https://web.archive.org/web/20230802180232/http://www.historiadiaruba.aw/index.php?option=com_content&task=view&id=56&Itemid=65|archiefdatum=2023-08-02}}</ref> E dokter tabata wordo paga solamente cu mercancia y tabata haña cuminda pa su cabay. Hopi hende a muri pa motibu di infeccion, virus o malesa desconoci na e momentu ey. Segun un estimacion, na 1910 tabatin mas o ménos 8.000 habitante riba e isla. Mayoria di nan tabata trahadonan di cunucu ku tabatin menos recurso financiero. Como cu no tabatin un hospital na e momentu ey, e dokter tabata trata e pashentnan na su cas.<ref name="Ancho"/> E operacionnan necesario, incluyendo amputacionnan, tabata wordo ehecuta solamente dor di suministra hopi rum pa motibo di falta di anestesia. Na 1920 e "San Pedro de Verona", a keda funda pa soeurnan catolico (Dominicanessen) na 1920. [[File:BNA-DIG-HARTOG-CAHA-001-014-008.jpg|thumb|left|Cas di dokter Horacio Oduber na Wilhelminastraat en frente di e kerki protestant (1907)]] [[File:Voormalig ziekenhuis San Pedro de Verona.jpg|thumb|220x220px|left|Entrada di San Pedro de Verona]]Despues di apertura di e hospital nobo na 1977 a converti San Pedro hospital den un cas di cuido. Desde seramento di hospital di [[Lago Oil & Transport Company|Lago]] na 1985 HOH a keda e unico hospital na Aruba pa un poblacion di alrededor 120.000 habitante.<ref>{{nl}}[http://www.skipr.nl/actueel/id2829-vumc-versterkt-band-met-arubaans-ziekenhuis.html VUmc versterkt band met Arubaans ziekenhuis], 4 di december 2009</ref> Na september 2014 a inicia un proyecto di renovacion y expansion di e hospital, uno di e proyectonan di construccion mas grandi den historia di Aruba. E proyecto ta ensera lantamento di un edificio nobo di seis piso separa di e edificio existente di cinco piso.<ref>[http://www.dutchcaribbeanlegalportal.com/news/latest-news/2064-renovatie-en-nieuwbouwplannen-van-het-horacio-oduber-hospitaal-hoh Renovatie- en nieuwbouwplannen van het Horacio Oduber Hospitaal (HOH)]</ref> Esaki ta inclui un cas di cama nobo, un sala di emergencia tres biaha mas grandi, un clinica externo nobo pa specialistanan y renovacion di e edificio existente cu ta mehora privacidad y servicionan pa pashent den un ambiente moderno. Trabounan di e fase final di e proyecto a reanuda fin di 2023 despues cu un disputa entre partidonan a para e construccion na 2022. == Servicionan == Dr. Horacio E. Oduber Hospital ta conta cu 320 cama y mas di 1000 empleado cu ta atende mas di 16.000 pashent pa aña. E tin un plataforma pa helicopter pa ricibi pashent cu ta jega cu helicopter di polis o helicopter militar. E hospital ta dispone di tur specialidad basico y algun super specialidad. E tin un departamento di emergencia (eerste hulp) cu ta trata mas o menos 55.000 pashent pa aña. Tin un centro di trauma nivel III disponibel, como tambe un departamento combina cu ta inclui cuido intensivo/cuido mediano/cuido coronario (curason) cu 12 cama, clinica di hemodialyse, tres departamento di psychiater, cinco sala di operacion, banco di sanger, clinica pa trata dolor, centro di oncologia pa tratamento durante dia (dagbehandeling), cuido di enfermo pa dia (dagverpleging), clinica pa trata herida, policlinica interno y externo, departamento pa parto, post di dokter di cas, departamento di fisioterapia y rehabilitacion, tres departamento pa investigacion di diagnostica, diferente laboratorio, botica di hospital, camber di caterisacion di curason, shete departamento pa cuido di enfermo, departamento di servicio pa maternidad, departamento pa mucha, camber di couveuse y diferente otro servicio facilitario.<ref>[https://www.overheid.aw/informacion-tocante-servicio/cuido-y-salud-sub-topics_47801/item/hospital-dr-horacio-oduber-hoh_41386.html Hospital Dr. Horacio Oduber (HOH)], Gobierno di Aruba website oficial</ref> Fuera di residente i turista local HOH tambe ta ricibi regularmente pashent for di hospital mas chikito den e region, manera for di [[Boneiru|Bonaire]] y Isla Riba. Ora cu no tin cama den cuido intensivo of couveuse ta manda pashent for di [[Kòrsou|Corsou]] pa Aruba. == Galeria == <gallery widths="200" heights="200"> Oduber Hospital 21 30 49 855000.jpeg|Compleho di Horacio Oduber Hospital Oduber Hospital 21 30 42 124000.jpeg|Entrada principal di e hospital Oduber Hospital 21 31 33 124000.jpeg|Fachada di edificio B </gallery> --------------------- Dr. Horacio E. Oduber Hospital (HOH) ta un hospital general di tamaño mediano na Aruba E edificio di hospital ta situa na nordwest di e capital Oranjestad, unda cu antes tabata lokaliza Arend Petroleum Company na Eagle. E hospital aki di 187 cama ta recibi su prome uso na final di anja 1976. Dia 5 di maart 1977, a tuma luga e apertura oficial den presencia di e Ministro Hulandes De Gaay Fortman. Na september di 2014, a cuminsa cu e proyecto di expansion y renovacion di e hospital, uno di e proyecto di construccion mas grandi den historia di Aruba. Esaki ta inclui un kas di cama nobo, un sala di emergencia tres biaha mas grandi, un clinica externo nobo pa specialistanan y renovacion di e edificio. Esaki ta mehora privacidad y servicionan pa paciente den un ambiente moderno. Fase final di e proyecto aki lo sigui despues cu e problema entre parti a haci cu construccion a wordo para na 2022. Horacio Oduber Hospital ta forma parti di Dutch Caribbean Hospital Alliance (DCHA) hunto cu otro hospitalnan den Caribe cu ta parti di Reino Hulandes. Aliansa y colaboracion ta inclui e laboratorio di pais di Curacao (ADC), streeklab Haarlem, University Medical Center Utrecht (UMCU), Erasmus Medical Center (EMC), Radboud University, Vrije Universiteit Amsterdam (VU), Maastricht University, Xavier University, Thomas Moore na Belgica y hospitalnan partner na Colombia. Por lesa mas tocante e hospital na aña 2023 den e broshura di di 2da edicion yama NOS SEMPER T'EY. ------------------- '''E Konstitushon di Sint Maarten''' (na [[ingles]]: Constitution of Sint Maarten; [[hulandes]]: '''Staatsregeling van Curaçao''') ta e areglo legal konstituyente di pais [[Sint Maarten]], ku ta forma parti di [[Reino Hulandes]]. E ta e ley mas altu di Kòrsou i ta regla kon e pais ta organisá y ta wòrdu goberná. Eiden ta indiká e órganonan di gobernashon, nan tarea- i kompetensianan == Historia == E Regla di Estado di Sint Maarten a keda aprobá unánimamente pa e [[Konseho Insular]] dia 21 di yüli 2010.[1] 1] E Regla di Estado di Sint Maarten a drenta na vigor dia 10 di òktober 2010, despues di e desmantelashon di Antillas Hulandes i e kreashon di e pais independiente Sint Maarten. E Regla di Estado ta subordona legalmente na e Constitucion di Reino Hulandes y e Statuut pa Reino Hulandes. E konstitushon a drenta na vigor dia [[10 di òktober]] [[2010]], ora ku Antias Hulandes a keda desmantelá. == Contenido === E Regla di Estado di Sint Maarten tin e siguiente kapítulonan: Tereno i unidat * Derecho Fundamental * Gobièrnu i e minister mandatario E Estadonan * Konseho Konsultivo, Korte General di Kontroles, Ombudsman i koleganan di konseho permanente * Lejislashon i gobernashon * Hustisia, Ministerio Públiko i Polis Disposishonnan final Finalmente, e reglanan di estado ta kontené un kantidat di artíkulonan adishonal. E contenido di Constitucion ta como lo sigiuente: * Capitulo I - Derecho Fundamental * Capitulo II - Gobierno * Capitulo III - [[Parlamento di Aruba|Parlamento]] * Capitulo IV - Conseho di Consulta, Camara di Control General y colegio permanente di conseho * Capitulo V - Legislacion y Gobernacion * Capitulo VI - Husticia y poder hudicial * Capitulo VII - Disposicion final {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=nl|oldid =|titulo=Staatsregeling van Sint Maarten}} {{References}} }} [[:Category:Gobièrnu]] [[:Category:Sint Maarten]] == Mira tambe == * [[Antias Hulandes]] * [[Disolucion di Antia Hulandes|Disolushon di Antias Hulandes]] ---------------------------- zie encyclopedia NA/CUR '''Raad van State di Reino Hulandes''' (papiamento: Conseho di Estado) ta un di e entidadnan consultativo mas halto den Reino Hulandes. , ancra den C di The '''Council of State''' ({{lang-nl|{{Audio|Nl-Raad van State.ogg|Raad van State}}}}) is a [[constitution]]ally established advisory body in the [[Netherlands]] to the [[Cabinet of the Netherlands|government]] and [[States General of the Netherlands|States General]] that officially consists of members of the royal family and Crown-appointed members generally having political, commercial, diplomatic or military experience. It was founded in 1531, making it one of the world's oldest still-functioning state organisations.<ref>{{cite web|url=http://www.raadvanstate.nl/the_council_of_state/|title=The Council of State|access-date=2013-02-02|archive-date=2013-01-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20130115200809/http://www.raadvanstate.nl/the_council_of_state/|url-status=dead}}</ref> {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=nl|oldid =|titulo=Raad van State}} {{References}} }} [[:Category:]] --------------- {{Variante|c}} {{Databox}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=nl|oldid =65395301|titulo=Sababank}} {{References}} }} [[Category:Karibe Hulandes]] {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=nl|oldid =|titulo=Jacob Wit}} {{References}} }} {{DEFAULTSORT:Wit, Jacob}} [[:Category:Hende]] [[:Category:Antias Hulandes]] -------------------- Suggesties Gender Gap Challenge (nl.wiki): Esmee Winkel (11/1)- Philomena Wong - Grace Bareno? - Rina Penso - Deborah Jack (en.wiki) --------------------- '''Aanmaken''': * {{CUW}} : [[Medardo de Marchena]] - [[Manuel Fray]] - [[Joseph Sickman Corsen]] - shon Win Hoyer - Jan Gerard Palm - [[Yandi Paula]] - [[Mongui Maduro]] - [[Gibi Basilio]] - [[Jose Capricorne]] - Plaza hotel curacao (en.wiki) - [[Chin Behilia]] - [[Rene Römer]] - [[Paul Comenencia]] * {{ABW}} : [[Lista di gezaghebber di Aruba]] (nl.wiki) - [[Chiara Petrocchi]] (taekwondo) - [[Kanisha Sluis]] (en.wiki) - Akisha Albert (en.wiki) - * General: [[Etnografia]] - [[Seramika]] - [[Leonel Messi]] (ht.wiki) - [[gobiernu]] - politiko - konstitushon - estado - pais? - [[Madurodam]] * nl.wiki: Nederlands Caribisch Soortenregister (Dutch Caribbean Species Register) - Casearua tremula (Palu di Boneiru of Kenepa spirito) * no.wik: Shete Boka nasjonalpark - * en.wiki: Bandariba '''Verbeteren/aanvullen''': * [[Coca-Cola]] - [[Skandinavia]] - [[Rastafari]] - [[Guera Friu]] - [[Yuana]] - [[Jazz]] - [[One Piece]] - [[Nydia Ecury]] - [[Boven Bolivia]] / Plantage Bolivia (bnn/vara joop) - [[Guillfred Besaril]] (https://24ora.com/geoffrey-wever-gobierno-a-tuma-e-paso-corecto-den-caso-di-guillfred-besaril/) == Curaçao == # December 1, 1796: [[Johann Lauffer]] overthrows Jan Jacob Beaujon as governor.<ref>{{cite book|url=https://pure.knaw.nl/portal/en/publications/cura%C3%A7ao-in-the-age-of-revolutions-1795-1800 |title=Curaçao in the Age of Revolutions, 1795–1800 |chapter=The Patriot coup d’état in Curaçao, 1796| last1=Fatah-Black |first1=Karwan| publisher=[[KITLV]] |location=Leiden|year=2011|isbn=978-90-6718-380-2|page=123}}</ref> ----------- == Historia di ATA == Den decada 20, economia di Aruba tabata conta cu un pilar economico dependiente di Refineria Lago. Despues di Guera Mundial II, despues cu turismo y biahe a cuminsa bira mas popular, a cuminsa mira e posibilidad pa explora e sector di turismo na Aruba. Cu establecimento di Aruba Tourist Commission, consistiendo di diferente comerciante local, a percura pa un plan pa expansion di infrastructura pa por acomoda e necesidad di e bishitante. Den cara di adversidad, Aruba a cambia su enfoke pa turismo, resultando den desaroyonan y proyectonan importante. Na aña 1953 Aruba Tourist Commission a cambia di maneho y a sigui bou di nomber di Aruba Tourism Bureau. Aki ta caminda cu a conoce gran baluartenan den historia di e industria di turismo caminda cu Aruba por a conta cu un sector turistico evoluciona, caminda a percura pa reforsa economia local y fomenta intercambio cultural. Aruba Tourism Bureau a conta cu un temporada entre aña 1953 te cu 1985, danki na maneho di directornan Michael Kuiperi, sigui pa Odulio Bertrando ‘Beti’ Arends y finalmente Roderick ‘Rory’ Arends. Na aña 1985, Aruba Tourism Bureau a hiba un transformacion y a bira Aruba Tourism Authority, bou di guia di Remigio Wever, Jan van Nes y Myrna Jansen-Feliciano, kendenan a percura pa un maneho di turismo duradero durante temporada stabiel y durante temporada di desafio.<ref>https://awemainta.com/wp-content/uploads/2024/02/AM240221.pdf Ta rindi honor na tur ex-director di Aruba Tourism Bureau y Aruba Tourism Authority], Awemainta (21 di februari 2024) </ref> * Ronella Croes, CEO di ATA desde 2010? {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=en|oldid =1159849385|titulo=Spoken word}} {{References}} }} [[:Category:Musika]] ------------------ * [[:en:Wikipedia:Administrators' reading list]] * https://nl.wikibooks.org/wiki/Handboek_MediaWiki * https://translatewiki.net {{NPOV language}} {{Refimprove}} {{stub}} -------------------------- == Hooiberg == Na 1988 a embeyece '''Hooiberg''' pa convirtie esaki den un atraccion turistico: a renoba e trapi cu ta inclui 4 plataformanan na diferente nivel, por ehempel na 70 m i 110 m di haltura, pa descansa i saca potret, i a instala 50 luga di parkeo.<ref>{{citeer web|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010642486:mpeg21:a0078|titel=Hooiberg wordt toeristenoord|werk=[[Amigoe]]|datm=1987-08-20|bezochtdatum=2022-11-15}}</ref> De regering heeft plannen om de Hooiberg aantrekkelijk te gaan maken en tot toeristenplek te ontwikkelen. Tijdens zyn recente bezoek is minister drs Jan de Koning ermee akkoord gegaan met goedkeuring van een bedrag van 305 duizend florin om dit project te kunnen uitvoeren. De Hooiberg zal een geheel nieuwe trap krijgen met handsteun en een plek om uit te rusten. Beneden komt een parkeerplaats voor ongeveer vijftig auto's, en een platform in de vorm van een klein park met lokalen voor de verkoop van frisdrank, eten en souvenirs. Op de trap op zeventig meter hoogte, komt een terras waar men kan uitrusten en door middel van een telescoop over Aruba kan kijken. Een tweede terras met telescoop volgt op 110 meter hoogte. Er volgen hierna nog twee terrassen voordat men het hoogste punt van de Hooiberg heeft bereikt. Het Hooiberg-project dossier is bijna klaar en verwacht wórdt, dat werkzaamheden aan de trap medio november dit jaar zullen beginnen. Het Hooibergproject is afkomstig van Planafdeling Bouwkunde architecten bureau, van Publieke Werken. Na 2022 a anunsia un proyecto pa renova e facilidadnan existente, embeyece e atraccion i agrega un mirador riba e top di e sero. Na aña 2022 Ministro di Turismo Dangui Oduber a anuncia un projecto pa embeyesamento di Hooiberg.[1] Aruba Tourism Authority (ATA) y Tourism Product Enhancement Fond[sic] (TPEF) lo funda e projecto. E prome fase lo wordo funda pa TPEF y ta incera e renobacion di e trapinan y hutnan riba Hooiberg. ATA lo funda e segundo fase di e project caminda un punto di observacion lo ser construi na e punto mas halto di e sero dunando bishitantenan un bista di 360-grado di Aruba. Artistanan local lo provee un toque artistico cu obra di arte di mosaico. --------------- '''Jay Bryant Haviser''' (21 di november [[1955]] na ... ) ta un arkeologo merikano. NAME: Jay Bryant HAVISER Jr. BIRTHPLACE: Bartow, Florida, U.S.A. BIRTHDATE: November 21, 1955 MARITAL STATUS Re-married Nov. 27, 2008, to Ilene J. Rosalina (Curaçao) CHILDREN 2 children 2 step-children (all born on Curaçao) RESIDENCE: Opal Road #1, Pelican, St. Maarten, Dutch Caribbean. tel.1721-544-4154 / cell 1721-524-1155 OFFICE: SIMARC Archaeological Center, A.T. Illidge Road #117, Madame Estate, St.Maarten, Netherlands Caribbean tel./fax. 1-721-542-0201 E-mail: jhaviser@hotmail.com DUAL NATIONALITY: Netherlands / U.S.A. Awards 1996 Cola Debrot Prize for Science (Curaçao/Netherlands Antilles) 2008 Ridder in de Order van Oranje-Nassau (Knighthood), decoration from Her Majesty Queen Beatrix of the Netherlands 2008 Lifetime Environmental Achievement Award (St. Maarten) IslandVision Fd 2009 Culture Time Person of the Year Award for 2008 (St. Maarten), PJD2 Radio 2013 Paul Harris Fellow Award, Rotary International, Mid-Isle Chapter St. Maarten ------------------ '''Madurodam''' is een [[Nederland (hoofdbetekenis)|Nederland]]se [[Miniatuurpark|miniatuurstad]] in [[Den Haag]] op een [[Schaal (verhouding)|schaal]] van 1 op 25,<ref>De Erasmus- en van Brienenoordbruggen zijn gebouwd op de grotere schaal van 1:12. Op 1:25 zou men er niet overheen kunnen lopen.</ref> geopend op [[2 juli]] [[1952]] aan het George Maduroplein. Dit toeristische [[attractiepark]] trekt jaarlijks circa 600.000 betalende bezoekers.<ref>Op [https://web.archive.org/web/20160312195102/http://nieuws.nl/algemeen/20130108/meer-bezoekers-voor-madurodam/ nieuws.nl] meldt het park zelf 739.000 over 2013, een stijging van 36% ten opzichte van 2011. Omgerekend zouden er dat laatste jaar dus rond de 550.000 geweest moeten zijn. De organisatie spreekt min of meer standaard van 1 miljoen per jaar, een cijfer dat door ''[http://www.trouw.nl/tr/nl/5009/Archief/article/detail/3486389/2013/08/03/1-miljoen-bezoekers-trok-Madurodam-het-afgelopen-jaar.dhtml Trouw]'' wordt gemeld over 2013. Er bestaan geen andere cijfers dan die door het park zelf verstrekt worden.</ref> Het park beslaat een totaaloppervlak van 62.630 m². De gebouwde stad zelf meet 17.630 m². De miniatuurstad heeft veelal als inspiratie gediend voor de bouw van diverse attractieparken wereldwijd zoals [[Legoland Billund]]<ref>{{Citeer web|url=http://www.miniland.nl/Nieuws/Artikelen/121117%20legoland%20billund%2050%20geschiedenis.htm|titel=nieuws|bezochtdatum=2020-10-24|werk=www.miniland.nl|archiefurl=https://web.archive.org/web/20201027034227/http://www.miniland.nl/Nieuws/Artikelen/121117%20legoland%20billund%2050%20geschiedenis.htm|archiefdatum=2020-10-27|dodeurl=nee}}</ref> en het [[Disneyland Park (Anaheim)|Disneyland Park in Anaheim]].<ref>{{Citeer boek|titel=Walt Disney's Disneyland|auteur=Nichols, Chris, 1971-|medeauteurs=Nichols, Charlene (Archivist),|url=https://www.worldcat.org/oclc/1018083433|plaats=[Köln, Germany]|ISBN=978-3-8365-6348-2}}</ref> Het is genoemd naar [[George Maduro]], een [[Curaçao (hoofdbetekenis)|Curaçao]]se student die zich tijdens [[Duitse aanval op Nederland in 1940|de meidagen van 1940]] als [[cavalerie]][[officier]] onderscheidde in [[Duitse aanval op Nederland in 1940#De slag om de residentie|de slag om de residentie]], en in februari 1945 in concentratiekamp [[Dachau (concentratiekamp)|Dachau]] overleed; zijn ouders schonken het beginkapitaal voor het project, dat door de familie Maduro wordt beschouwd als monument voor hun enige zoon.<ref>[https://www.madurodam.nl/nl/organisatie/geschiedenis/ ''Wie was George Maduro?''], madurodam.nl</ref> ---------- == Aloe == Aloe na Aruba, Bonaire y Sentebibu na Corsou y Boneiru. === Islanan ABC === Sintebibu heeft dikke, vlezige bladeren, sappig en veel slijn bevattend. Aloe werd op Aruba en Bonaire aangeplant in verband met betekenis in de farmaceutische industrie. <ref>Encyclopedie van de Nederlandse Antillen, H. Hoetink (1969)</ref>Aloe werd in 1836 door gezaghebber Baron van Rader op Curacao als gouvernementscultuur geintroduceerd. De plant is uitgesproken kalkminnend. De jonge uitlopers (siboys, semina) worden in de droge tijd uitgezet. Na 2-3 jaar kan men de dikke bladeren afsnijden en laten staan in lekbakken plaatsen waarna het sap in koperen ketels wordt ingedampt en verhard tot aloehars. De hars uit Aruba en Bonaire werd voornamelijk naar de Verenigde Staten uitgevoerd. De aloeplant wordt al sinds midden 1800 op Aruba verbouwd. Het klimaat en de droge grond lenen zich bij uitstek voor de aloeteelt. De plant doet het hier heel goed: de Arubaanse aloe heeft een aloenegehalte van 22 %, terwijl het gehalte van de aloe in de rest van de wereld ten hoogste 15% bevat.<ref name="Aloe">[http://www.historiadiaruba.aw/index.php@f13option=com_content&task=view&id=46&Itemid=32 Aloe/Mon Plaisir], Historia di Aruba</ref> De grootste bloei van de aloe-cultuur maakte Aruba door onder gezaghebber Jan Helenus Ferguson (1866-1871). De weg door de aloevelden vanuit de stad werd dan ook naar hem genoemd. In de 19e eeuw werd ook een aloeplantage aangelegd in Socotoro; Socotoro is vermoedelijk vernoemd naar het eiland Sokotra of Socotora, destijds een Brits eiland in de Indische Oceaan voor de kust van Yemen. Dat eiland ligt op dezelfde lengtegraad als Aruba en daar wordt ook aloe verbouwd. De legende wil dat Alexander de Grote op aanraden van Aristoteles dit eiland veroverde voor de aloe die hij gebruikte om de wonden van zijn soldaten te genezen. Op de aloeplantage Mon Plaisir van de Fransman Louis Bazin verrees begin 1900 een voor die tijd moderne stoomkookinrichting. Aruba was in de 19e eeuw de grootste leverancier van aloehars, die voornamelijk werd gebruikt voor de productie van laxerende middelen. De aloehars werd naar het buitenland geexporteerd, voor het merendeel naar New York, maar ook naar Hamburg en naar Londen. De hars uit de Antillen (destijds `Curacaose` genoemd) was een van de beste ter wereld en duurder dan de andere soorten op de markt. Het aandeel van Aruba in de `Curacaose` export was ruim 90%. In de economie van de tijd voor de komst van de olie-industrie betekende de aloe een redelijke bron van inkomsten, vooral voor de kleine cunucero. In tijden van werkeloosheid (de droge tijd) was de aloteelt een goede bron van bestaan. Begin 1900 werd het eerste wetenschappelijk onderzoek op de aloeplant verricht. Daarbij werd de genezende werking van aloe op verbranding door zonnestraling en andere brandwonden onomstotelijk bevestigd. Door de komst van de olie-industrie veranderde er veel op de arbeidsmarkt op Aruba en raakte de aloeteelt wat op de achtergrond. Pas na de Tweede Wereldoorlog werd de aloecultuur weer hervat. In 1949 richtte Casey Eman de eerste aloefabriek van Aruba op, onder de naam Aruba Aloe Products Company. Destijds werden de aloesappen plaatselijk bewerkt tot aloene en verscheept naar de Verenigde Staten. De productie van Arubaanse aloe bedroeg in 1951 ongeveer 15.000 pond oftewel 30% van de totale wereldopbrengst. Na het indampen van het harssap in open koperen potten van ca. 200 liter was het aloe-product klaar voor export voor vooral de geneeskundige en cosmetische industrie in USA en Europa. Aloe-industrie op Aruba was toentertijd een vuil en zwaar lichamelijk werk met een schraal loon voor haar seizoen-arbeiders. Aruba werd een van de grootste aloeproducenten van de wereld wegens de goede kwaliteit aloe.<ref name="Aloe"/> Conoci na Aruba tabata e plantage di aloe di Mon Plaisir y Sividivi. aloë-cultuur, die op Bonaire en Aruba veel voorkomt, maar waarvan op het eiland Curacao maar twee aanplantingen op eenigszins ruime schaal bestaan). Rond 1850 werden er enkele aloe plantages op Aruba gesticht die tot 1868 door het gouvernement geexploiteerd werden. Hierna kwam de aloeteelt in particuliere handen. ==== Uzo ==== Ta come of bebe e blanco di aloe pa problema di artritis, diabetes, tosamento y ulcera na stoma. Tambe por hunta e blanco riba curpa y cuero pa kita dolor of trata un herida of kemadura. Tambe sa laba cabey cune. Algun gota di e zeta geel of juice di aloe mescla cu awa ta bon pa un purgashi di e curpa. Pa problema di cuero, manera carpata, of di digestion di animalnan domestico tambe ta uza e likido di aloe.<ref>Remedinan di tera, Grupo di Noord, 2010</ref> Bij het beschilderen van buitenmuren worden gesneden aleobladeren in de waterverf gedaan. {{Appendix}} -------------------- '''Francesco Corallo''' (nasé [[19 di sèptèmber]] [[1960]] na Catania, [[Italia]]<ref name=":1">{{Citeer web|url=https://www.repubblica.it/cronaca/2012/05/30/news/la_vita_d_azzardo_di_francesco_corallo_tra_il_padre_boss_e_l_entourage_di_fini-64287400/?refresh_ce|titel=La vita d'azzardo di Francesco Corallo tra il padre boss e l'entourage di Fini|bezochtdatum=2018-10-14|auteur=|achternaam=|voornaam=|datum=2013-08-04|werk=La Repubblica|uitgever=|taal=it|archiefurl=https://web.archive.org/web/20200728155350/https://www.repubblica.it/cronaca/2012/05/30/news/la_vita_d_azzardo_di_francesco_corallo_tra_il_padre_boss_e_l_entourage_di_fini-64287400/?refresh_ce|archiefdatum=2020-07-28}}</ref>), tambe konosí komo ''King of the Slots''<ref>{{Citeer web |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/corallo-claims-his-phone-was-hacked-on-orders-of-italy-and-the-netherlands |titel=Corallo claims his phone was hacked on orders of Italy and the Netherlands |datum=18 januari 2022 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=The Daily Herald |taal=en}}</ref>, ta un empresario i doño di kasino italiano-hulandes.<ref name=":3" /> Corallo a nase na Catania, Sisilia, i a biba riba e isla karibense di Sint Maarten for di tempu ku e tabatin dieshete aña.<ref name=":5" /> E ta mas konosí pa su empresanan den e industria di wega di plaka i su enbolbimentu den vários kontroversia legal. {{Appendix}} ---- '''Francesco Corallo''' ([[Catania (stad)|Catania]], [[Italië]], [[1960]]<ref name=":1">{{Citeer web|url=https://www.repubblica.it/cronaca/2012/05/30/news/la_vita_d_azzardo_di_francesco_corallo_tra_il_padre_boss_e_l_entourage_di_fini-64287400/?refresh_ce|titel=La vita d'azzardo di Francesco Corallo tra il padre boss e l'entourage di Fini|bezochtdatum=2018-10-14|auteur=|achternaam=|voornaam=|datum=2013-08-04|werk=La Repubblica|uitgever=|taal=it|archiefurl=https://web.archive.org/web/20200728155350/https://www.repubblica.it/cronaca/2012/05/30/news/la_vita_d_azzardo_di_francesco_corallo_tra_il_padre_boss_e_l_entourage_di_fini-64287400/?refresh_ce|archiefdatum=2020-07-28}}</ref>), ookwel bekend als “King of the Slots”,<ref>{{Citeer web |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/corallo-claims-his-phone-was-hacked-on-orders-of-italy-and-the-netherlands |titel=Corallo claims his phone was hacked on orders of Italy and the Netherlands |datum=18 januari 2022 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=The Daily Herald |taal=en}}</ref> is een [[Italië|Italiaans]]-[[Nederland|Nederlands]]<ref name=":3" /> [[zakenman]] en [[Casino (gokken)|casino]]-eigenaar op het [[Caribische eilanden|Caribische eiland]] [[Sint Maarten (eiland)|St.-Maarten]].<ref name=":5" /> == Levensloop == Corallo bezit diverse casino's, waaronder drie in Sint-Maarten<ref>{{Citeer web |url=https://stmaartennews.com/business/corallo-will-rebuild-starz-casino-cupecoy/ |titel=Corallo will rebuild Starz Casino in Cupecoy |datum=2018-01-19 |bezochtdatum=2019-12-19 |werk=StMaartenNews.com |taal=en |archiefurl=https://web.archive.org/web/20191219204744/https://stmaartennews.com/business/corallo-will-rebuild-starz-casino-cupecoy/ |archiefdatum=2019-12-19}}</ref> en daarnaast ook in Santo Domingo en [[Panama (land)|Panama]]. Voorheen bezat hij ook een gokgelegenheid in [[Curaçao]], maar daar verloor hij zijn licentie nadat zijn naam boven kwam drijven in de praktijken rondom [[Gerrit Schotte]].<ref name=":0">{{Citeer web |url=https://sxmgovernment.com/2016/12/14/english-italian-the-biography-of-francesco-corallo-the-godfather-of-the-caribbean-part-1/ |titel=English/Italian :The Biography Of Francesco Corallo “The Godfather” Of The Caribbean Part 1 |achternaam=Galli |voornaam=Eva |datum=2016-12-14 |bezochtdatum=2018-10-14 |werk=St Maarten News |taal=en |archiefurl=https://web.archive.org/web/20200728165936/https://sxmgovernment.com/2016/12/14/english-italian-the-biography-of-francesco-corallo-the-godfather-of-the-caribbean-part-1/ |archiefdatum=2020-07-28 |dodeurl=ja}}</ref> Het onderzoek hiernaar kwam aan het rollen na een verzoek om referenties door Schotte aan de Italiaanse regering voor de aanstelling van Corallo in een hoge positie bij een financiële instelling op de Antillen.<ref>{{Citeer web |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/83340-schotte-behind-bars-18-months |titel=Schotte behind bars 18 months |achternaam= |voornaam= |auteur= |datum=6 december 2018 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=The Daily Herald Newspaper St. Maarten |uitgever= |taal= |archiefurl=https://web.archive.org/web/20191219204743/https://www.thedailyherald.sx/islands/83340-schotte-behind-bars-18-months |archiefdatum=2019-12-19 |dodeurl=ja}}</ref> Toen Corallo in 2011 gearresteerd werd door de Italiaanse financiële politie (''Guardia di Financa''), beriep hij zich op [[diplomatieke immuniteit]] omdat hij een diplomaat van Dominica zou zijn. Hij bezat namelijk een Dominicaans diplomatiek paspoort dat hij illegaal gekocht had, juist om aan arrestatie in Italië te voorkomen.<ref>{{Citeer web |url=https://knipselkrant-curacao.com/cc-francesco-corallo-bought-his-diplomatic-passport/ |titel=Francesco Corallo bought his diplomatic passport |datum=2017-01-03 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=Curaçao Chronicle |taal=en |via=Knipselkrant}}</ref> De Italiaanse minister van Buitenlandse Zaken ging niet mee in zijn claim: hij verklaarde dat diplomatieke immuniteit in het gastland (hier: Italië) niet van toepassing is voor iemand die betrokken is in belangrijke economische activiteiten.<ref>{{Citeer web |url=https://sakafete.com/inside-dominica-iv-government-or-enemy-of-people/ |titel=Inside Dominica IV: Government or enemy of people? |datum=2011-11-18 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=Dominica news online most popular |taal=en |archiefurl=https://web.archive.org/web/20191219204744/https://sakafete.com/inside-dominica-iv-government-or-enemy-of-people/ |archiefdatum=2019-12-19 |dodeurl=ja}}</ref> Eind 2016 werd Corallo op [[Sint Maarten (eiland)|St.-Maarten]] gearresteerd op [[verdenking]] van [[belastingontduiking]], [[Witwassen|witwasserij]], [[Verduistering (misdrijf)|verduistering]] en lidmaatschap van een internationale [[Georganiseerde misdaad|criminele organisatie]]. In afwachting van uitzetting werd hij maandenlang in een [[Philipsburg|Philipsburgse]] [[politiebureau]] in verzekerde bewaring gesteld.<ref name=":2">{{Citeer web |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/81459-corallo-wins-case-at-human-rights-court |titel=Corallo wins case at Human Rights Court |achternaam= |voornaam= |auteur= |datum=9 oktober 2018 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=The Daily Herald |uitgever= |taal=en |archiefurl=https://web.archive.org/web/20191219204746/https://www.thedailyherald.sx/islands/81459-corallo-wins-case-at-human-rights-court |archiefdatum=2019-12-19 |dodeurl=ja}}</ref> Het [[Europees Hof voor de Rechten van de Mens]] bepaalde later dat de omstandigheden rond de bewaring van Corallo in St.-Maarten inhumaan waren, maar oordeelde ook dat de bewaring zelf niet onrechtmatig leek.<ref name=":2" /> In augustus 2017 werd Corallo na een juridische strijd door Sint-Maarten uitgeleverd aan Italië.<ref>{{Citeer web |url=https://online.flipbuilder.com/toms/occx/files/basic-html/page37.html |titel=Ayera tardi Francesco Corallo a keda extradita pa Italia |achternaam= |voornaam= |auteur= |datum=2017-08-17 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=Awemainta |uitgever= |taal=pap |archiefurl= |archiefdatum= |dodeurl= |via=Online Flipbuilder}}</ref><ref name=":3">{{Citeer web |url=http://www.dutchcaribbeanlegalportal.com/legal-documents/judgments/137-judgements/8062-fransesco-corallo-may-be-extradited |titel=Francesco Corallo may be extradited |achternaam= |voornaam= |auteur= |datum=20 juni 2017 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=Dutch Caribbean Legal Portal |uitgever= |taal=en}}</ref><ref>{{Citeer web |url=http://www.soualigapost.com/en/news/16220/justice/francesco-corallo-was-extradited-italy |titel=Francesco Corallo (Catania, Italy, 1960) was extradited today to Italy |achternaam= |voornaam= |auteur= |datum=16 augustus 2017 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=Souliga Post |uitgever= |taal=en |archiefurl= |archiefdatum=}}</ref> Eenmaal aangekomen in Italië werd hij vrijgelaten<ref name=":4">{{Citeer web |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/corallo-sr-allegedly-tried-to-extort-his-son#:~:text=allegedly%20tried%20to%20extort%20his%20son,-Islands%2004%20May&text=PHILIPSBURG%2D%2DGaetano%20Corallo%2C%20father,Italy%20where%20he%20presently%20resides. |titel=Corallo Sr. allegedly tried to extort his son |achternaam= |voornaam= |auteur= |datum=11 mei 2024 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=The Daily Herald |uitgever= |taal=en |archiefurl=https://web.archive.org/web/20180613053454/http://curacaochronicle.com/judicial/corallo-sr-allegedly-tried-to-extort-his-son/ |archiefdatum=2018-06-13}}</ref> en een klein jaar later, in juli 2018, keerde hij weer terug naar Sint-Maarten.<ref>{{Citeer web |url=https://www.thedailyherald.sx/islands/businessman-corallo-returns-to-st-maarten#:~:text=Maarten,-Islands%2026%20July&text=PHILIPSBURG%2D%2DAtlantis%20Group%20owner,in%20Italy%20and%20can%20travel. |titel=Businessman Corallo returns to St. Maarten |datum=2018-07-26 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=the Daily Herald |taal=en}}</ref> In 2016 werd door de aanklager in Rome aan zijn collega's in St.-Maarten gevraagd drie boten van Corallo [[Inbeslagname|in beslag te nemen]] en te verkopen met als doel 215,4 miljoen euro aan onrechtmatige winsten van de zakenman terug te vorderen. Na een juridische strijd waarin Corallo tegen de verkoop van zijn boten streed, gaf een Philisburgse rechtbank in 2019 definitief haar fiat voor de verkoop.<ref name=":5">{{Citeer web |url=https://stmaartennews.com/judicial/court-allows-prosecutor-sell-corallos-boats/ |titel=Court allows prosecutor to sell Corallo’s boats |datum=2019-02-13 |bezochtdatum=11 mei 2024 |werk=StMaartenNews.com |taal=en |archiefurl=https://web.archive.org/web/20191219204747/https://stmaartennews.com/judicial/court-allows-prosecutor-sell-corallos-boats/ |archiefdatum=2019-12-19}}</ref> == Persoonlijk == Francesco Corallo heeft een vertroebelde relatie met zijn vader, [[Gaetane Corallo]]. Het is echter onbekend wat voor rol de vader speelt in zijn zoons leven: in 2010 werd door de rechtbank van Rome gesteld dat hun relatie verbroken is en er geen zakelijk verband tussen de twee bestaat. Later werd door de civiele rechtbank van Rome een bevel uitgevaardigd waarin het Italiaanse Ministerie van Binnenlandse Zaken opgedragen werd elke verwijzing van Corallo en zijn broer met hun vader te verwijderen van de website.<ref name=":1" /> In 2016 beschuldigde de vader Francesco weer van geldvervreemding, een voorval dat zo'n dertig jaar eerder plaatsgevonden zou hebben.<ref>{{Citeer web |url=https://knipselkrant-curacao.com/dh-corallo-sr-sticks-to-claim-on-son-expected-his-arrest/ |titel=Corallo Sr. sticks to claim on son, expected his arrest |achternaam= |voornaam= |auteur= |datum=15 december 2016 |bezochtdatum= |werk=Daily Herald |uitgever= |taal=en |dodeurl= |via=Knipselkrant |dodelink=}}</ref> Hier is echter nooit bewijs voor gevonden en Corallo overwoog meerdere [[Smaad|smaadzaken]] tegen zijn vader aan te spannen.<ref name=":4" /> == Referenties == {{References}} {{Appendix|refs|2= * {{Tradukshon for di otro Wikipedia|idioma=nl|oldid =63318783|titulo=Gilbert Wawoe}} {{References}} }} {{DEFAULTSORT:Wawoe, Gilbert}} [[:Category:Hende]] [[:Category:Korsou]] 32kwoznf0likq9skglqvauezmh9jdir Johannes Herbert August Willem van Heerdt tot Eversberg 0 14488 191038 191037 2026-05-15T15:02:12Z Caribiana 8320 191038 wikitext text/x-wiki {{Variante|c}} {{Infobox dignatario| variante = c | nomber completo = Johannes Herbert August Willem van Heerdt tot Eversberg | imagen = KITLV - 33041 - John Herbert August Willem van Heerdt tot Eversberg, governor of Surinam (1882-1885) - circa 1885.tif | sucesion = Gobernador di Kolonia Kòrsou | periodo start = 1880 | periodo fin = 1882 | monarkia = [[Willem III di Hulanda|Willem III]] (1849-1890) | antecesor = Hendrik Bernardus Kip | sucesor = [[Nicolaas van den Brandhof]] |fecha nacemento= [[2 di novèmber]] [[1844]] |luga nacemento = {{NLD}} |fecha fayecimento= [[25 di sèptèmber]] [[1919]] |luga fayecimento = |pareha = Emilia Anna Elisabeth van Lansberge |religion = |yui = 4 <!-- Seccion di informacion profecional --> |ofishi = ofisial militar, amtenar, gobernante kolonial |partido = }} '''Johannes Herbert August Willem Baron van Heerdt tot Eversberg''' (☆ [[22 di febrüari]] [[1829]] na Zwolle – † [[10 di yanüari]] [[1893]] na [[Den Haag]]) tabata un ofisial naval, funshonario públiko i gobernante kolonial hulandes. El a sirbi komo [[Lista di gobernador di Antia Hulandes (1634-1954)|Gobernador di Kolonia Kòrsou i Dependensianan]] (1880–1882) i despues komo Gobernador di Kolonia Sürnam (1882–1885). == Biografia == Van Heerdt tot Eversberg a nase na Zwolle, Hulanda. E tabata yu di Willem Hendrik van Heerdt tot Eversberg, un ofisial militar, i nietu di Thimon Cornelis van Heerdt tot Eversberg, polítiko i miembro di e parlamento hulandes, tantu den [[Tweede Kamer]] komo [[Eerste Kamer]]. == Karera == El a kuminsá su karera komo ofisial den [[Marina Real|Marina Real]]. Na 1861 el a bandona e marina ku rango di teniente i a pasa pa servisio kolonial.<ref name="nieuw">{{cite book|url=https://dbnl.org/tekst/molh003nieu09_01/molh003nieu09_01_0601.php?q=Johannes%20Heerdt%20Eversberg#hl6 |title=Nieuw Nederlandsch biografisch woordenboek. Deel 9 |last1=Blok |first1=P.J. |last2=Molhuysen |first2=P.C. |year=1933 |language=nl |publisher=A.W. Sijthoff |location=Leiden}}</ref> E mesun aña ei, e tabata miembro di e komishon di frontera hulandes-franses ku tabatin e tarea di traha un mapa di Riu Marowijne ku ta forma e frontera entre [[Sürnam]] i [[Guyana Franses]]. Na Sürnam, el a wòrdu nombrá komo komisario di distrito na 1863. Durante su karera den gobièrnu, el a enkabesá varios distrito, inkluyendo: * Beneden Para<ref>{{citeer web|titel=Uit de Surinaamsche Courant|werk=De Curaçaosche courant|datum=1863-05-30|bezochtdatum=2026-05-15|via= Delpher.nl|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=KBDDD02:000212981:mpeg21:p001}}</ref> * Beneden Cottica i Matapica * Boven i Beneden Suriname Ademas, el a bira e promé registradó di hipoteka na Sürnam na 1869, un funshon importante den atministrashon sivil di e kolonia. Sinembargo el a regresá Hulanda e mesun aña ei pa motibu di salú, i a kuminsá traha na Ministerio di e Kolonia komo hefe di asuntunan di West-Indië.<ref>{{citeer web|titel=Par arrêtés royaux|werk=Le courrier de la Meuse|datum=1870-04-25|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=MMCC01:048219095:mpeg21:p00001}}</ref> ===Gobernador di Kòrsou=== Pa medio di [[Dekreto Real]] dia 31 di mei 1880, van Heerdt tot Eversberg a wòrdu nombrá Gobernador di [[Kòrsou i Dependensianan]], komo susesor di [[Hendrik Bernardus Kip]].<ref>{{citeer web|titel=De Gouverneur van Curaçao|werk=De Curaçaosche courant|datum=1880-10-02|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010400609:mpeg21:p001}}</ref> El a huramentá dia 1 di òktober 1880 i keda honorabelmente retirá na òktober 1890. Durante su mandato (1880–1882), el a keda enbolbí den varios asuntu atministrativo i legal. Un kaso notable tabata esun di Hendrik Conquet, un periodista ku a wòrdu kondená pa difamashon i despues a haña klemensia (''gratie'') bou di su gobernashon.<ref>{{citeer web|titel=Journalistiek Leven in Curaçao|werk=[[Amigoe]]|datum=1944-03-07|bezochtdatum=2026-05-15|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010403047:mpeg21:p004}}</ref> ===Gobernador di Sürnam=== Na 1882, van Heerdt tot Eversberg a wòrdu transferí pa Sürnam, unda el a sirbi komo Gobernador te 1885.<ref name="nieuw"/> Su gobernashon tabata karakterisá pa kontinuidat atministrativo despues di un periodo di tenshon polítiko relashoná ku [[concesion|konseshonnan]] di oro.[[File:Familiengrab Heerdt tot Eversberg.jpg|thumb|150px|Graf di J.H.A.W. van Heerdt tot Eversberg na Scheveningen.]] == Retiro i fayesimentu == Despues di su servisio kolonial, el a retirá di bida públiko na 1890. E tabata kasá ku Emilia Anna Elisabeth van Lansberge, yu muhé di [[Reinhart Frans Cornelis van Lansberge]] (1804-1873), gobernador di Kolonia Kòrsou (1855-1859) i Kolonia Sürnam (1859-1867). Huntu nan tabatin kuater yu hòmber. El a fayesé na Den Haag dia 10 di yanüari 1893 na edat di 63 aña. == Distinshon == Durante su bida, van Heerdt tot Eversberg a risibí varios kondekorashon: * {{FRA}} - Ofisial (''ridder'') den Orden di Legion di Honor (1863)<ref>{{citeer web|titel=Uit Nederlandsche Couranten tot 15 December jl.|werk=De Curaçaosche courant|datum=1863-01-10|via=Delpher.nl|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010974273:mpeg21:p001}}</ref> * {{NLD}} - Ofisial (''ridder'') den [[Orden di Leon Hulandes]] (1864) * {{VEN}} - Komendador den Orden di Libertador (1882)<ref>{{citeer web|titel=Besluiten en Benoemingen|werk=De Tijd : godsdienstig-staatkundig dagblad|datum=1882-04-19|bezochtdatum=2026-05-15|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010265894:mpeg21:p005}}</ref> {{Appendix}} {{DEFAULTSORT:Heerdt to Eversberg, Johannes Herbert August Willem van}} [[Kategoria:Hende]] [[Kategoria:Historia di Kòrsou]] [[Kategoria:Suriname]] [[Kategoria:Karibe Hulandes]] 87firjx7xemulyj7hh830czzgv5xfzt 191040 191038 2026-05-15T15:14:02Z Caribiana 8320 191040 wikitext text/x-wiki {{Variante|c}} {{Infobox dignatario| variante = c | nomber completo = Johannes Herbert August Willem van Heerdt tot Eversberg | imagen = KITLV - 33041 - John Herbert August Willem van Heerdt tot Eversberg, governor of Surinam (1882-1885) - circa 1885.tif | sucesion = Gobernador di Kolonia Kòrsou | periodo start = 1880 | periodo fin = 1882 | monarkia = [[Willem III di Hulanda|Willem III]] (1849-1890) | antecesor = Hendrik Bernardus Kip | sucesor = [[Nicolaas van den Brandhof]] |fecha nacemento= [[2 di novèmber]] [[1844]] |luga nacemento = {{NLD}} |fecha fayecimento= [[25 di sèptèmber]] [[1919]] |luga fayecimento = |pareha = Emilia Anna Elisabeth van Lansberge |religion = |yui = 4 <!-- Seccion di informacion profecional --> |ofishi = ofisial militar, amtenar, gobernante kolonial |partido = }} '''Johannes Herbert August Willem Baron van Heerdt tot Eversberg''' (☆ [[22 di febrüari]] [[1829]] na Zwolle – † [[10 di yanüari]] [[1893]] na [[Den Haag]]) tabata un ofisial naval, funshonario públiko i gobernante kolonial hulandes. El a sirbi komo [[Lista di gobernador di Antia Hulandes (1634-1954)|Gobernador di Kolonia Kòrsou i Dependensianan]] (1880–1882) i despues komo Gobernador di Kolonia Sürnam (1882–1885). == Biografia == Van Heerdt tot Eversberg a nase na Zwolle, Hulanda. E tabata yu di Willem Hendrik van Heerdt tot Eversberg, un ofisial militar, i nietu di Thimon Cornelis van Heerdt tot Eversberg, polítiko i miembro di e parlamento hulandes, tantu den [[Tweede Kamer]] komo [[Eerste Kamer]]. == Karera == El a kuminsá su karera komo ofisial den [[Marina Real|Marina Real]]. Na 1861 el a bandona e marina ku rango di teniente i a pasa pa servisio kolonial.<ref name="nieuw">{{cite book|url=https://dbnl.org/tekst/molh003nieu09_01/molh003nieu09_01_0601.php?q=Johannes%20Heerdt%20Eversberg#hl6 |title=Nieuw Nederlandsch biografisch woordenboek. Deel 9 |last1=Blok |first1=P.J. |last2=Molhuysen |first2=P.C. |year=1933 |language=nl |publisher=A.W. Sijthoff |location=Leiden}}</ref> E mesun aña ei, e tabata miembro di e komishon di frontera hulandes-franses ku tabatin e tarea di traha un mapa di Riu Marowijne ku ta forma e frontera entre [[Sürnam]] i [[Guyana Franses]]. Na Sürnam, el a wòrdu nombrá komo komisario di distrito na 1863. Durante su karera den gobièrnu, el a enkabesá varios distrito, inkluyendo: * Beneden Para<ref>{{citeer web|titel=Uit de Surinaamsche Courant|werk=De Curaçaosche courant|datum=1863-05-30|bezochtdatum=2026-05-15|via= Delpher.nl|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=KBDDD02:000212981:mpeg21:p001}}</ref> * Beneden Cottica i Matapica * Boven i Beneden Suriname Ademas, el a bira e promé registradó di hipoteka na Sürnam na 1869, un funshon importante den atministrashon sivil di e kolonia. Sinembargo el a regresá Hulanda e mesun aña ei pa motibu di salú, i a kuminsá traha na Ministerio di e Kolonia komo hefe di asuntunan di West-Indië.<ref>{{citeer web|titel=Par arrêtés royaux|werk=Le courrier de la Meuse|datum=1870-04-25|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=MMCC01:048219095:mpeg21:p00001}}</ref> ===Gobernador di Kòrsou=== Pa medio di [[Dekreto Real]] dia 31 di mei 1880, van Heerdt tot Eversberg a wòrdu nombrá Gobernador di [[Kòrsou i Dependensianan]], komo susesor di [[Hendrik Bernardus Kip]].<ref>{{citeer web|titel=De Gouverneur van Curaçao|werk=De Curaçaosche courant|datum=1880-10-02|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010400609:mpeg21:p001}}</ref> El a huramentá dia 1 di òktober 1880 i keda honorabelmente retirá na òktober 1890. Durante su mandato (1880–1882), el a keda enbolbí den varios asuntu atministrativo i legal. Un kaso notable tabata esun di Hendrik Conquet, un periodista ku a wòrdu kondená pa difamashon i despues a haña klemensia (''gratie'') bou di su gobernashon.<ref>{{citeer web|titel=Journalistiek Leven in Curaçao|werk=[[Amigoe]]|datum=1944-03-07|bezochtdatum=2026-05-15|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010403047:mpeg21:p004}}</ref> ===Gobernador di Sürnam=== Na 1882, van Heerdt tot Eversberg a wòrdu transferí pa Sürnam, unda el a sirbi komo Gobernador te 1885.<ref name="nieuw"/> Su gobernashon tabata karakterisá pa kontinuidat atministrativo despues di un periodo di tenshon polítiko relashoná ku [[concesion|konseshonnan]] di oro.[[File:Familiengrab Heerdt tot Eversberg.jpg|thumb|150px|Graf di J.H.A.W. van Heerdt tot Eversberg na Scheveningen.]] == Retiro i fayesimentu == Despues di su servisio kolonial, el a retirá di bida públiko na 1890. E tabata kasá ku Emilia Anna Elisabeth van Lansberge, yu muhé di [[Reinhart Frans Cornelis van Lansberge]] (1804-1873), gobernador di Kolonia Kòrsou (1855-1859) i Kolonia Sürnam (1859-1867).<ref>{{citeer web|titel=Familiebericht|werk=Nieuw Amsterdamsch handels- en effectenblad|datum=1860-07-18|bezochtdatum=2026-05-15|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010131873:mpeg21:p004}}</ref> Huntu nan tabatin kuater yu hòmber. El a fayesé na Den Haag dia 10 di yanüari 1893 na edat di 63 aña. == Distinshon == Durante su bida, van Heerdt tot Eversberg a risibí varios kondekorashon: * {{FRA}} - Ofisial (''ridder'') den Orden di Legion di Honor (1863)<ref>{{citeer web|titel=Uit Nederlandsche Couranten tot 15 December jl.|werk=De Curaçaosche courant|datum=1863-01-10|via=Delpher.nl|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010974273:mpeg21:p001}}</ref> * {{NLD}} - Ofisial (''ridder'') den [[Orden di Leon Hulandes]] (1864) * {{VEN}} - Komendador den Orden di Libertador (1882)<ref>{{citeer web|titel=Besluiten en Benoemingen|werk=De Tijd : godsdienstig-staatkundig dagblad|datum=1882-04-19|bezochtdatum=2026-05-15|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010265894:mpeg21:p005}}</ref> {{Appendix}} {{DEFAULTSORT:Heerdt to Eversberg, Johannes Herbert August Willem van}} [[Kategoria:Hende]] [[Kategoria:Historia di Kòrsou]] [[Kategoria:Suriname]] [[Kategoria:Karibe Hulandes]] k1nnb1j8xttvb9kejn2fygutazvaa4l 191044 191040 2026-05-15T15:24:10Z Caribiana 8320 191044 wikitext text/x-wiki {{Variante|c}} {{Infobox dignatario| variante = c | nomber completo = Johannes Herbert August Willem van Heerdt tot Eversberg | imagen = KITLV - 33041 - John Herbert August Willem van Heerdt tot Eversberg, governor of Surinam (1882-1885) - circa 1885.tif | sucesion = Gobernador di Kolonia Kòrsou | periodo start = 1880 | periodo fin = 1882 | monarkia = [[Willem III di Hulanda|Willem III]] (1849-1890) | antecesor = Hendrik Bernardus Kip | sucesor = [[Nicolaas van den Brandhof]] |fecha nacemento= [[2 di novèmber]] [[1844]] |luga nacemento = {{NLD}} |fecha fayecimento= [[25 di sèptèmber]] [[1919]] |luga fayecimento = |pareha = Emilia Anna Elisabeth van Lansberge |religion = |yui = 4 <!-- Seccion di informacion profecional --> |ofishi = ofisial militar, amtenar, gobernante kolonial |partido = }} '''Johannes Herbert August Willem Baron van Heerdt tot Eversberg''' (☆ [[22 di febrüari]] [[1829]] na Zwolle – † [[10 di yanüari]] [[1893]] na [[Den Haag]]) tabata un ofisial naval, funshonario públiko i gobernante kolonial hulandes. El a sirbi komo [[Lista di gobernador di Antia Hulandes (1634-1954)|Gobernador di Kolonia Kòrsou i Dependensianan]] (1880–1882) i despues komo Gobernador di Kolonia Sürnam (1882–1885). == Biografia == Van Heerdt tot Eversberg a nase na Zwolle, Hulanda. E tabata yu di Willem Hendrik van Heerdt tot Eversberg, un ofisial militar, i nietu di Thimon Cornelis van Heerdt tot Eversberg, polítiko i miembro di e parlamento hulandes, tantu den [[Tweede Kamer]] komo [[Eerste Kamer]]. == Karera == El a kuminsá su karera komo ofisial den [[Marina Real|Marina Real]]. Na 1861 el a bandona e marina ku rango di teniente i a pasa pa servisio kolonial.<ref name="nieuw">{{cite book|url=https://dbnl.org/tekst/molh003nieu09_01/molh003nieu09_01_0601.php?q=Johannes%20Heerdt%20Eversberg#hl6 |title=Nieuw Nederlandsch biografisch woordenboek. Deel 9 |last1=Blok |first1=P.J. |last2=Molhuysen |first2=P.C. |year=1933 |language=nl |publisher=A.W. Sijthoff |location=Leiden}}</ref> E mesun aña ei, e tabata miembro di e komishon di frontera hulandes-franses ku tabatin e tarea di traha un mapa di Riu Marowijne ku ta forma e frontera entre [[Sürnam]] i [[Guyana Franses]]. Na Sürnam, el a wòrdu nombrá komo komisario di distrito na 1863. Durante su karera den gobièrnu, el a enkabesá varios distrito, inkluyendo: * Beneden Para<ref>{{citeer web|titel=Uit de Surinaamsche Courant|werk=De Curaçaosche courant|datum=1863-05-30|bezochtdatum=2026-05-15|via= Delpher.nl|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=KBDDD02:000212981:mpeg21:p001}}</ref> * Beneden Cottica i Matapica * Boven i Beneden Suriname Ademas, el a bira e promé registradó di hipoteka na Sürnam na 1869, un funshon importante den atministrashon sivil di e kolonia. Sinembargo el a regresá Hulanda e mesun aña ei pa motibu di salú, i a kuminsá traha na Ministerio di e Kolonia komo hefe di asuntunan di West-Indië.<ref>{{citeer web|titel=Par arrêtés royaux|werk=Le courrier de la Meuse|datum=1870-04-25|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=MMCC01:048219095:mpeg21:p00001}}</ref> ===Gobernador di Kòrsou=== Pa medio di [[Dekreto Real]] dia 31 di mei 1880, van Heerdt tot Eversberg a wòrdu nombrá Gobernador di [[Kòrsou i Dependensianan]], komo susesor di [[Hendrik Bernardus Kip]].<ref>{{citeer web|titel=De Gouverneur van Curaçao|werk=De Curaçaosche courant|datum=1880-10-02|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010400609:mpeg21:p001}}</ref> El a huramentá dia 1 di òktober 1880 i keda honorabelmente retirá na òktober 1890. Durante su mandato (1880–1882), el a keda enbolbí den varios asuntu atministrativo i legal. Un kaso notable tabata esun di Hendrik Conquet, un periodista ku a wòrdu kondená pa difamashon i despues a haña klemensia (''gratie'') bou di su gobernashon.<ref>{{citeer web|titel=Journalistiek Leven in Curaçao|werk=[[Amigoe]]|datum=1944-03-07|bezochtdatum=2026-05-15|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010403047:mpeg21:p004}}</ref> ===Gobernador di Sürnam=== Na 1882, van Heerdt tot Eversberg a wòrdu transferí pa Sürnam, unda el a sirbi komo Gobernador te 1885.<ref name="nieuw"/> Su gobernashon tabata karakterisá pa kontinuidat atministrativo despues di un periodo di tenshon polítiko relashoná ku [[concesion|konseshonnan]] di oro.[[File:Familiengrab Heerdt tot Eversberg.jpg|thumb|150px|Graf di J.H.A.W. van Heerdt tot Eversberg na Scheveningen.]] == Retiro i fayesimentu == Despues di su servisio kolonial, el a retirá di bida públiko na 1890. E tabata kasá ku Emilia Anna Elisabeth van Lansberge, yu muhé di [[Reinhart Frans Cornelis van Lansberge]] (1804-1873), gobernador di Kolonia Kòrsou (1855-1859) i Kolonia Sürnam (1859-1867).<ref name="nieuw"/> Huntu nan tabatin kuater yu hòmber. El a fayesé na Den Haag dia 10 di yanüari 1893 na edat di 63 aña. == Distinshon == Durante su bida, van Heerdt tot Eversberg a risibí varios kondekorashon: * {{FRA}} - Ofisial (''ridder'') den Orden di Legion di Honor (1863)<ref>{{citeer web|titel=Uit Nederlandsche Couranten tot 15 December jl.|werk=De Curaçaosche courant|datum=1863-01-10|via=Delpher.nl|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010974273:mpeg21:p001}}</ref> * {{NLD}} - Ofisial (''ridder'') den [[Orden di Leon Hulandes]] (1864) * {{VEN}} - Komendador den Orden di Libertador (1882)<ref>{{citeer web|titel=Besluiten en Benoemingen|werk=De Tijd : godsdienstig-staatkundig dagblad|datum=1882-04-19|bezochtdatum=2026-05-15|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010265894:mpeg21:p005}}</ref> {{Appendix}} {{DEFAULTSORT:Heerdt to Eversberg, Johannes Herbert August Willem van}} [[Kategoria:Hende]] [[Kategoria:Historia di Kòrsou]] [[Kategoria:Suriname]] [[Kategoria:Karibe Hulandes]] feywq4qqepk6xhq5310qwtwbki2mdcp 191100 191044 2026-05-16T08:55:16Z Caribiana 8320 191100 wikitext text/x-wiki {{Variante|c}} {{Infobox dignatario| variante = c | nomber completo = Johannes Herbert August Willem van Heerdt tot Eversberg | imagen = KITLV - 33041 - John Herbert August Willem van Heerdt tot Eversberg, governor of Surinam (1882-1885) - circa 1885.tif | sucesion = Gobernador di Kolonia Kòrsou | periodo start = 1880 | periodo fin = 1882 | monarkia = [[Willem III di Hulanda|Willem III]] (1849-1890) | antecesor = Hendrik Bernardus Kip | sucesor = [[Nicolaas van den Brandhof]] |fecha nacemento= [[2 di novèmber]] [[1844]] |luga nacemento = {{NLD}} |fecha fayecimento= [[25 di sèptèmber]] [[1919]] |luga fayecimento = |pareha = Emilia Anna Elisabeth van Lansberge |religion = |yui = 4 <!-- Seccion di informacion profecional --> |ofishi = ofisial militar, amtenar, gobernante kolonial |partido = }} '''Johannes Herbert August Willem Baron van Heerdt tot Eversberg''' (☆ [[22 di febrüari]] [[1829]] na Zwolle – † [[10 di yanüari]] [[1893]] na [[Den Haag]]) tabata un ofisial naval, funshonario públiko i gobernante kolonial hulandes. El a sirbi komo [[Lista di gobernador di Antia Hulandes (1634-1954)|Gobernador di Kolonia Kòrsou i Dependensianan]] (1880–1882) i despues komo Gobernador di Kolonia Sürnam (1882–1885). == Biografia == Van Heerdt tot Eversberg a nase na Zwolle, Hulanda. E tabata yu di Willem Hendrik van Heerdt tot Eversberg, un ofisial militar, i nietu di Thimon Cornelis van Heerdt tot Eversberg, polítiko i miembro di e parlamento hulandes, tantu den [[Tweede Kamer]] komo [[Eerste Kamer]]. == Karera == El a kuminsá su karera komo ofisial den [[Marina Real|Marina Real]]. Na 1861 el a bandona e marina ku rango di teniente i a pasa pa servisio kolonial.<ref name="nieuw">{{cite book|url=https://dbnl.org/tekst/molh003nieu09_01/molh003nieu09_01_0601.php?q=Johannes%20Heerdt%20Eversberg#hl6 |title=Nieuw Nederlandsch biografisch woordenboek. Deel 9 |last1=Blok |first1=P.J. |last2=Molhuysen |first2=P.C. |year=1933 |language=nl |publisher=A.W. Sijthoff |location=Leiden}}</ref> E mesun aña ei, e tabata miembro di e komishon di frontera hulandes-franses ku tabatin e tarea di traha un mapa di Riu Marowijne ku ta forma e frontera entre [[Sürnam]] i [[Guyana Franses]]. Na Sürnam, el a wòrdu nombrá komo komisario di distrito na 1863. Durante su karera den gobièrnu, el a enkabesá varios distrito, inkluyendo: * Beneden Para<ref>{{citeer web|titel=Uit de Surinaamsche Courant|werk=De Curaçaosche courant|datum=1863-05-30|bezochtdatum=2026-05-15|via= Delpher.nl|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=KBDDD02:000212981:mpeg21:p001}}</ref> * Beneden Cottica i Matapica * Boven i Beneden Suriname Ademas, el a bira e promé registradó di hipoteka na Sürnam na 1869, un funshon importante den atministrashon sivil di e kolonia. Sinembargo el a regresá Hulanda e mesun aña ei pa motibu di salú, i a kuminsá traha na Ministerio di e Kolonia komo hefe di asuntunan di West-Indië.<ref>{{citeer web|titel=Par arrêtés royaux|werk=Le courrier de la Meuse|datum=1870-04-25|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=MMCC01:048219095:mpeg21:p00001}}</ref> ===Gobernador di Kòrsou=== Pa medio di [[Dekreto Real]] dia 31 di mei 1880, van Heerdt tot Eversberg a wòrdu nombrá Gobernador di [[Kòrsou i Dependensianan]], komo susesor di [[Hendrik Bernardus Kip]].<ref>{{citeer web|titel=De Gouverneur van Curaçao|werk=De Curaçaosche courant|datum=1880-10-02|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010400609:mpeg21:p001}}</ref> El a huramentá dia 1 di òktober 1880 i keda honorabelmente retirá na òktober 1882. Durante su mandato (1880–1882), el a keda enbolbí den varios asuntu atministrativo i legal. Un kaso notable tabata esun di Hendrik Conquet, un periodista ku a wòrdu kondená pa difamashon i despues a haña klemensia (''gratie'') bou di su gobernashon.<ref>{{citeer web|titel=Journalistiek Leven in Curaçao|werk=[[Amigoe]]|datum=1944-03-07|bezochtdatum=2026-05-15|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010403047:mpeg21:p004}}</ref> ===Gobernador di Sürnam=== Na 1882, van Heerdt tot Eversberg a wòrdu transferí pa Sürnam, unda el a sirbi komo Gobernador te 1885.<ref name="nieuw"/> Su gobernashon tabata karakterisá pa kontinuidat atministrativo despues di un periodo di tenshon polítiko relashoná ku [[concesion|konseshonnan]] di oro.[[File:Familiengrab Heerdt tot Eversberg.jpg|thumb|150px|Graf di J.H.A.W. van Heerdt tot Eversberg na Scheveningen.]] == Retiro i fayesimentu == Despues di su servisio kolonial, el a retirá di bida públiko na 1890. E tabata kasá ku Emilia Anna Elisabeth van Lansberge, yu muhé di [[Reinhart Frans Cornelis van Lansberge]] (1804-1873), gobernador di Kolonia Kòrsou (1855-1859) i Kolonia Sürnam (1859-1867).<ref name="nieuw"/> Huntu nan tabatin kuater yu hòmber. El a fayesé na Den Haag dia 10 di yanüari 1893 na edat di 63 aña. == Distinshon == Durante su bida, van Heerdt tot Eversberg a risibí varios kondekorashon: * {{FRA}} - Ofisial (''ridder'') den Orden di Legion di Honor (1863)<ref>{{citeer web|titel=Uit Nederlandsche Couranten tot 15 December jl.|werk=De Curaçaosche courant|datum=1863-01-10|via=Delpher.nl|bezochtdatum=2026-05-15|url=https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010974273:mpeg21:p001}}</ref> * {{NLD}} - Ofisial (''ridder'') den [[Orden di Leon Hulandes]] (1864) * {{VEN}} - Komendador den Orden di Libertador (1882)<ref>{{citeer web|titel=Besluiten en Benoemingen|werk=De Tijd : godsdienstig-staatkundig dagblad|datum=1882-04-19|bezochtdatum=2026-05-15|url= https://resolver.kb.nl/resolve?urn=ddd:010265894:mpeg21:p005}}</ref> {{Appendix}} {{DEFAULTSORT:Heerdt to Eversberg, Johannes Herbert August Willem van}} [[Kategoria:Hende]] [[Kategoria:Historia di Kòrsou]] [[Kategoria:Suriname]] [[Kategoria:Karibe Hulandes]] 3m38uga92dl9o9u7pxn22cek748yv0l Usuario:Caribiana/Sandbox/Fauna 2 14489 191042 2026-05-15T15:16:21Z Caribiana 8320 Caribiana moved page [[Usuario:Caribiana/Sandbox/Fauna]] to [[Usuario:Caribiana/klatblòk/Fauna]] 191042 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Usuario:Caribiana/klatblòk/Fauna]] 916ot1kbntmi7rc7c2sex9ymcqgxs4z Usuario:Caribiana/Sandbox/Flora 2 14490 191072 2026-05-15T20:55:21Z Caribiana 8320 Caribiana moved page [[Usuario:Caribiana/Sandbox/Flora]] to [[Usuario:Caribiana/klatblòk/Flora]] 191072 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Usuario:Caribiana/klatblòk/Flora]] a5z3z08lw3pjgrt853l6rnt9tesmrh5 Parke Marino Nashonal Sint Eustatius 0 14491 191092 2026-05-15T22:33:08Z Caribiana 8320 Caribiana moved page [[Parke Marino Nashonal Sint Eustatius]] to [[Parke Nashonal Marino Sint Eustatius]] 191092 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Parke Nashonal Marino Sint Eustatius]] e91xauf7bus9v1e9zc17s536nnabecf