Wikipedia roa_rupwiki https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Prota_fr%C3%A3ndz%C3%A3 MediaWiki 1.47.0-wmf.18 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikipedia Discuție Wikipedia Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 74434 209567 208449 2026-09-05T00:14:01Z InternetArchiveBot 12076 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 209567 wikitext text/x-wiki '''Muzicã armãneascã''' — [[Muzicâ|muzica]] caracteristicã ti [[Armãnji|Armãnjlji]]. Armãnjlji suntu grupã etnicã, rãspãndits pit Balcanlu tut, cari bãneadzã tu Arbinishii, Vãgãrii, Gãrtsii, Machidunii, Romãnii shi Sãrbii.<ref name=":0">[https://www.academia.edu/34296221 The ethnicity of Aromanians after 1990: the identity of a minority that behaves like a majority]</ref> Muzica armãneascã ari influentsã di muzica di alanti grupi etnitsi pit Balcan, cum easti atsea a Arbinesholr, Vãrgãrlor, Gretslor, Machidonjlji, Romãnjljiji shi altsã. Ma eara, muzica armãneascã, mutritã pit istoria, developã a ljei ahorghea caracteristichi dupu tsi s-aleadzi di alanti janruri di muzicã pi Balcan, a avea influentsã shi pi muzica a populilor cari li adusim aminti.<ref name=":1">[https://telegraf.al/kulture/muzika-tradicionale-arumune-kulture-e-lashte-e-vendeve-te-gadishullit-te-ballkanit-dhe-gjithe-europes-juglindore/ Muzika tradicionale arumune: Kulturë e lashtë e vendeve të Gadishullit të Ballkanit dhe gjithë Europës Juglindore]</ref> Muzica armãneascã nu eara detal studiatã di parti a cerctatorlor, multi ori eara bãgatã tu aumbrã di muzica alãntori grupi etnitsi pi Balcan.<ref name=":2">"Multipart singing among the Aromanians (Vlachs)". [https://books.google.com/books?id=Iga91qAoeDYC European Voices I: Multipart singing in the Balkans and the Mediterranean]</ref> Unã di caracteristichili printsipali a muzicãljei armãneascã easti importantsa a muzicãljei polifonicã (muzicã cu doi icã ma multsã cãntãtori), di ispeti ca muziciarlji armãneshtsã au tendentsii s-cãntã tu grupi.<ref name=":4">[https://adevarul.ro/locale/constanta/video-muzica-aromanilor-unica-lume-suna-cantecele-polifonice-impresionante-cantate-cor-barbati-1_5c236d61df52022f75eb4b5d/index.html VIDEO Muzica aromânilor este unică în lume. Cum sună cântecele polifonice impresionante cântate în cor de bărbați]</ref><ref name=":5">[https://www.researchgate.net/publication/340677974 Considerations regarding the ethno-cultural identity of the Aromanians in Dobrogea]</ref> Tu cãntarea a muzicãljei polifonicã lipseashti s-tinjiseascã regulili comuni la Armãnjlji. Ca exemplu, totna ari un cãntãtor printsipal cari ahurheashti s-cãntã shi ari rolji di lider, pi armãneashti cãnãscut sum numa "atselu tsi u lja" (cãnticlu). Ari shi a doilu cãntãtor, "atselu tsi u talji", cari ahurheashti s-cãntã diunã oarã dupu cãntãtorlu printsipal, a ari shi alti pozitsii. Muzica monofonicã (muzicã cu un cãntãtor) easti prezentã shi tu muzica armãneascã, shi mutritã pit istorii, easti ma multu analizatã di cãt muzica polifonicã.<ref name=":2" /> Shi pi ninga atsea tsi easti unic janru muzical, muzica armãneascã ari ma multi variatsii, stiluri shi modusi ti a ljei cãntari cari poati s-clasificheadzã dupu statili tu cari bãneadzã shi cari pot s-ampartã pi ma multi variatsii shi stiluri.<ref name=":1" /> Tu vãrã di subjanrurli a muzicãljei armãneascã scad shi baladi, cãntits ti dansu, cãntits epitsi shi liritsi.<ref name=":5" /> Azã existeadzã ma multi proecti shi organizatsii culturali cari s-alumtã ti avigljeari a muzicãljei alishtei grupã etnicã. Exemplu easti [[sutsata sãrbeascã-armãneascã "Lunjina"]] dit Sãrbii, cari la anlu 2021 publicã ca lucreadzã pi atsea ta-s editeadzã CD-uri cu armãneascã muzicã traditsionalã.<ref>[https://www.rts.rs/page/magazine/ci/story/501/zanimljivosti/4380272/srpsko---cincarsko-drustvo.html Српско-цинцарско друштво "Луњина" чува језик и традицију "народа без отаџбине"]</ref> Altu exemplu easti proectului "Avigljearea shi promovarea a traditsiilor a cãntãtorlor a Farsherots Armãnj di Dobrogia", organizt di ma multi organizatsii armãneshtsã tu Romãnii.<ref name=":4" /> Andau exempli di cãnãscuti numi armãneshtsã, cãntãtori populari icã cãntãtori cari pricad a comunitatiljei armãneascã suntu Eli Fara,<ref>[http://www.panorama.com.al/eli-fara-mysafire-speciale-ne-festivalin-%E2%80%98%E2%80%99fantana-di-malma%E2%80%99%E2%80%99/ Eli Fara, mysafire speciale në festivalin "Fantana di Malma"]</ref> Elena Gheorghe,<ref>[https://www.profm.ro/stiri/news/muzica/de-ziua-aromanilor-elena-gheorghe-face-spectacolul-luna-alba-la-sala-palatului-88708 De Ziua Aromânilor, Elena Gheorghe face spectacolul "Lunâ Albâ" la Sala Palatului]</ref> Nicos Caracostas,<ref>[https://www.trikalaidees.gr/%CE%BF%CE%B9-%CE%B1%CF%81%CE%BC%CE%AC%CE%BD%CE%BF%CE%B9-%CE%BC%CE%BF%CF%85%CF%83%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CE%AF-%CF%84%CF%89%CE%BD-%CF%84%CF%81%CE%B9%CE%BA%CE%AC%CE%BB%CF%89%CE%BD-%CE%B1%CF%80%CF%8C-%CF%84/ Οι Αρμάνοι μουσικοί των Τρικάλων από τον Ασπροπόταμο μέχρι το Μαλακάσι]</ref> Toshe Proeschi,<ref>[https://web.archive.org/web/20250126214114/https://www.magazin.mk/%D0%B5%D0%B4%D0%B8%D0%BD%D0%B0%D0%B5%D1%81%D0%B5%D1%82-%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B8%D0%BD%D0%B8-%D0%B1%D0%B5%D0%B7-%D1%82%D0%BE%D1%88%D0%B5/ Единаесет години без Тоше]</ref> Parashchevi Simacu<ref>[https://gazetadielli.com/cdo-shekull-vellezer/ "Cdo shekull Vëllezër"!]</ref> shi Adrian Uzum.<ref>[https://www.fanatik.ro/a-murit-adrian-uzum-cantaretul-de-muzica%CC%86-arma%CC%82neasca%CC%86-avea-37-de-ani-19441665 A murit Adrian Uzum. Cântărețul de muzică armânească avea 37 de ani]</ref> Multu importantu cãntic armãnescu easti [[Dimãndarea pãrinteascã]], cari easti himnã a Armãnjlor.<ref name=":0" /> Altu cãntic opular armãnescu easti cãnticlu traditsional ''Di la [[Aminciu]] pãnã la Amarea''.<ref>[https://books.google.com/books?id=5sg0EAAAQBAJ Vlachica: Mountaintops Above a Stormy Sea of Contending Empires]</ref> == Referentsã == {{Reflist|2}} [[Categorie:Armãnj]] jqzihi3f4qpt9hs8sm3f33uw075rf41