Wikipedia roa_tarawiki https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le MediaWiki 1.47.0-wmf.2 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria Portale 'Ngazzaminde d'u Portale TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Wikipedia:Cinque pilastri 4 2001 151880 129760 2026-05-16T02:07:56Z YiFeiBot 5435 migrazione automatica di 1 collegamenti interwiki a [[d:Wikidata:Pagina_principale|Wikidata]], [[d:q4656249]] 151880 wikitext text/x-wiki {{5pilastri}} Tutte le [[Wikipedia:Raccomandazioni_e_linee_guida|linee guida]] di [[Wikipedia]] si basano su '''cinque pilastri''' che ne definiscono le caratteristiche: # [[File:BluePillar.svg|35px|left]] '''[[Wikipedia:Cosa Wikipedia non è|Wikipedia è un'enciclopedia]]''' che comprende gli elementi tipici delle enciclopedie "generiche", delle enciclopedie "specialistiche" e degli almanacchi. [[Wikipedia:Cosa Wikipedia non è|Wikipedia '''non''' è]] una raccolta indiscriminata di informazioni. Non è una raccolta di fonti primarie ma piuttosto uno strumento di divulgazione secondaria; non è un [[wikt:Pagina principale|dizionario]] né un palco per comizi, né un [[n:Pagina principale|giornale]]; non è neanche un luogo dove fare [[Wikipedia:Autobiografie/Bozza|autopromozione]], o un banco di prova per l'anarchia o la democrazia; non è neppure una web directory né un posto dove inserire le proprie opinioni, esperienze o argomentazioni; tutti i contributori devono sforzarsi di seguire le policy comunitariamente fissate sulla [[Wikipedia:Verificabilità|verificabilità]] e sul divieto di [[Wikipedia:Niente ricerche originali|ricerche originali]]. # [[File:GreenPillar.svg|35px|left]] '''[[Wikipedia:Punto di vista neutrale|Wikipedia ha un punto di vista neutrale]]''', questo significa che non si deve esprimere un singolo punto di vista all'interno delle voci. A volte questo richiede di riportare le diverse teorie inerenti la voce trattata; tali teorie debbono essere rappresentate in modo chiaro, imparziale e con il supporto delle fonti, in modo da permettere a chi legge di comprendere quale punto di vista la teoria rappresenti. Nessun punto di vista deve essere riportato come "la migliore teoria" o come "la verità", ma deve essere il più possibile supportato da [[Wikipedia:cita le fonti|fonti autorevoli]], specialmente nelle [[Wikipedia:la versione sbagliata|voci controverse]]. Quando scoppia un conflitto su quale sia la versione maggiormente neutrale, è necessario [[Wikipedia:la versione sbagliata|bloccare la voce]] e procedere allo sviluppo della stessa, tramite il confronto nella pagina di discussione. # [[File:YellowPillar.svg|35px|left]] '''[[Wikipedia:Testo della GNU Free Documentation License|Wikipedia è libera]]''', il suo contenuto è quindi modificabile da chiunque. Tutto il testo è rilasciato sotto la licenza [[GNU Free Documentation License|GNU Free Documentation License (GFDL)]] e può essere citato o distribuito in accordo con essa. Si tenga presente che [[Aiuto:Modifica|le voci possono essere modificate da chiunque]] e non sono sotto il controllo di un singolo; di conseguenza ciascuna voce aggiunta o modificata può essere a sua volta modificata liberamente e ridistribuita dalla comunità. Non inserire materiale protetto da [[Wikipedia:Copyright|copyright]] o con licenze in contrasto con la [[GNU Free Documentation License|GFDL]]. # [[File:OrangePillar.svg|35px|left]] '''[[Wikipedia:Wikiquette|Wikipedia ha un codice di condotta]]''': occorre rispettare ciascun wikipediano anche quando non si è d'accordo con lui; ci si comporti civilmente cercando di prediligere il [[Wikipedia:WikiLove|WikiLove]] ed evitando [[Wikipedia:niente attacchi personali|attacchi personali]] o facili generalizzazioni; si evitino inutili [[Wikipedia:edit war|edit war]] cercando di non ricorrere a [[Wikipedia:Regola dei tre ripristini di pagina|ripetuti ripristini di pagina]]; si ricordi che ci sono {{NUMBEROFARTICLES}} voci nella Wikipedia in italiano su cui lavorare e discutere; si agisca in buona fede senza mai [[Wikipedia:Non danneggiare Wikipedia per sostenere una tua opinione|danneggiare Wikipedia per sostenere il proprio punto di vista]], valutando il lavoro altrui con una prospettiva di [[Wikipedia:presumi la buona fede|buona fede]]. Si cerchi di essere aperti nella maniera più pacata possibile nei rapporti fra wikipediani. # [[File:RedPillar.svg|35px|left]] '''[[Wikipedia:Ignora le regole|Wikipedia non ha regole fisse]]''', eccetto i cinque principi elencati in questa pagina. Si cerchi dunque di '''[[Aiuto:Glossario#Be bold|non essere timidi]]''' nel modificare le voci, perché il piacere di contribuire non richiede per forza di raggiungere la [[Wikipedia:Come scrivere una grande voce|perfezione]]. [[Aiuto:Non aver paura di fare modifiche|Non ci si preoccupi eccessivamente di fare eventuali pasticci]]: tutte le versioni precedenti di una voce vengono salvate, per cui è impossibile danneggiare Wikipedia in maniera irreparabile. Ma ci si ricordi che, allo stesso modo, tutto ciò che si scrive sarà conservato per i ''posteri''... [[Category:Cinque pilastri|*]] [[ml:വിക്കിപീഡിയ:പഞ്ചസ്തംഭങ്ങള്‍]] pyhwastsue56gee5ay7mr4qlo8m6ejq Mundejase 0 6361 151877 140906 2026-05-16T01:25:35Z InternetArchiveBot 10009 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 151877 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrative |Nome=Mundejase |Panorama= |Didascalia= |Bandiera=Monteiasi-Gonfalone.png |Voce bandiera= |Stemma=Monteiasi-Stemma.png |Voce stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=3 |Divisione amm grado 1=Pugghie |Divisione amm grado 2=Tarde |Amministratore locale=Panunzie Grottoli |Partito=Per cambiare Monteiasi (civiche) |Data elezione=1º sciugne 2015 |Data istituzione= |Altitudine=47 |Superficie=9.75 |Note superficie= |Abitanti=5607 |Note abitanti=[http://demo.istat.it/bilmens2014gen/index.html Dato ISTAT] aggiornate a 'u 30 novemmre 2014. |Aggiornamento abitanti=30-11-2014 |Sottodivisioni= |Divisioni confinanti=[[Carusine]], [[Vurtàgghie]], [[San Giorgie Ioniche]], [[Tarde]] |Codice postale=74020 |Prefisso=[[099 (prefisso)|099]] |Fuso orario=+1 |Codice statistico=073016 |Codice catastale=F531 |Targa=TA |Zona sismica=4 |Gradi giorno=1182 |Diffusività= |Nome abitanti=mundeiasine |Patrono=[[Sandissime Crugefisse]] |Festivo=14 settemmre |PIL= |PIL procapite= |Mappa=Map of comune of Monteiasi (province of Taranto, region Apulia, Italy).svg |Didascalia mappa=Posizione de Mundejase a 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde |Sito=http://www.comune.monteiasi.ta.it }} '''Mundejase''' (in tagliàne '''Monteiasi''', '''Muntiasi''' o '''Muntiase''' in dialette locale) éte 'nu comune [[Itaglie|tagliáne]] de 5.482 crestiáne d'a [[Provinge de Tarde]], in [[Pugghie]]. == Storie == [[File:Ungaro.jpg|thumb|left|150px|Arme d'u duche de Mundejase Giuacchine Ungaro]] 'A cetate de Mundejase, 'nzieme a [[Roccaforzata]] e [[Villa Castidde]], ha state feudo de le Ungaro, apprime barune e pò, cu Carlo Crocifisso Ungaro, nate jndr'à 'u [[1786]] da 'u barone Giuacchine Ungaro e da 'a nobbele napuletane Teresa Borgia, [[duche]], èe titele congesse da 'u re [[Ferdinando I de le Doje Sicilie|Ferdinando IV]], pe le servigie ierte prestate a 'a corone. == Suggettate == === Evoluzione demografeche === {{Demografia/Monteiasi}} === Tradiziune e folclore === Se celebbresce in onore d'u patrone, 'u Sandissime [[Crocefisse]] jndr'à doje occasiune: 'u [[3 masce]] in forme minore se arrecorde l'andiche solennità d'u retrovamende d'a [[Croce]] pe mane de [[Flavia Giulia Elena|sand'Elena]] (festività oramaje soppresse jndr'à Chisere Cattoleche ma remaste a Mundejase pe tradizione ultracendenarie); 'a feste d'u [[14 settemmre]] (esaltazzione d'a Croce) jè celebbrate cu tone assaije cchiù 'mbortande e solenne. Parlanne sembre d'a recorrenze d'u retrovamende d'a croce, stè affisse 'na vetrate jndr'à navate destre d'a Chiesere. == Economije == L'[[agricolture]], offre raccolte abbondande. Le vignete e le [[ulive]] se alternescene a le [[massarie]] de cambagne, addò assaije vote avenene prodotte bene de l'[[artiggianate]] alimendare de sta terre. Se producene [[vine]], [[uegghie]] e [[uve da tavole]]. Da le anne settande però l'avvende d'a granne industrie, stabbilimende siderurgeche ILVA (ex Italsider), ha purtate a 'nu graduale abbandone de l'agricolture. Osce a die l'economije d'u paese jè allore quase totte legate a l'acciaie e a l'indotte sue. A partì da le prime anne d'u 2000 'u nascere d'u stabbilimende [[Alenia Composite]] (jndr'à 'u quale se copstruiscene parte d'a garlinghe d'u nuève Boeing Dream Liner d'a stesse aziende multinazionale americane de [[Seattle]]) ave condrebbuite a diversificà 'nu picca picche l'indirizze economeche e a sviluppà assaije l'edilizie cetadine. == Infrastrutture e trasporte == [[File:Taranto mappa.png|thumb|right|225px|Collegaminde d'a Provinge de Tarde]] === Strade === Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da ([http://www.mapquest.com/maps/map.adp?searchtype=address&formtype=address&latlongtype=degrees&latdeg=40&latmin=24&latsec=0&longdeg=17&longmin=34&longsec=0&zoom=5 vide]): * [[Autostrade A14, Itaglie|Autostrade A14]] [[Bologne]]-[[Tarde]] (barriera de [[Mazzafre]]) da e pe l'[[Itaglie settendrionale]] * [[Via Appia|S.S. 7 Appia]] da e pe [[Brinnese]] === Aeropuerte === L'[[Aeropuerte de Tarde-Vurtàgghie|aeropuerte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta"]] face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter. Le aeropuerte cchiù vecine sonde: * [[Aeropuerte de Bari-Palese|Aeropuerte 'ndernazionale de Bari "Karol Wojtyla"]]; * [[Aeropuerte de Brinnese-Casale]]. L'aropuerte de [[Vurtàgghie]] jè cchiù vecine a Mundejase. Se arrive attraverse 'na strade lòocale a doje corsie. == Amministrazione == {{ComuniAmministrazione |NomeSindaco=Salvatore Prete |DataElezione= 30 marze 2010 | | }} == Collegamiende fore a Uicchipèdie == * [https://web.archive.org/web/20101002200422/http://www.monteiasi.it/ Monteiasi.it] * [http://asdmonteiasicalcio.blogspot.com/ ASD Monteiasi Calcio] * [https://web.archive.org/web/20100906183918/http://giuseppecaroli-monteiasi.beepworld.it/ '''MONTEIASI site no profit'''] == 'Ndruche pure == * [[Dialètte tarandine]] {{Provinge de Tarde}} {{Arche Ioniche tarandine}} {{Area Vasta Tarandine}} [[Category:Comune d'a provinge de Tarde]] [[Category:Comune d'a Pugghie]] ocphfugg8zr4ynn13j387eznkc9lf4p Spagne 0 13085 151879 147865 2026-05-16T01:51:52Z InternetArchiveBot 10009 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 151879 wikitext text/x-wiki {{Stato |nomeCorrente = Spagne |nomeCompleto = Regne de Spagne |nomeUfficiale = ''Reino de España'' |linkBandiera = Flag of Spain.svg |paginaBandiera = Bandiera spagnole |linkStemma = Escudo de España.svg |paginaStemma = Stemme d'a Spagne |linkLocalizzazione = EU location ESP.png |linkMappa = Sp-map.png |motto = "''[[Plus Ultra|Plus ultra]]''" |lingua = [[Lènga spagnole|spagnole]] |altrelingue = [[Lènga catalane|catalane]] in Catalogne |capitale = [[Madrid]] |capitaleAbitanti = 3.128.600 |capitaleAbitantiAnno = 2006 |governo = [[monarchie parlamendare]] |presidente = [[Juan Carlos I de Borbone|Juan Carlos I de Spagne]] |primoMinistro = [[José Luis Rodríguez Zapatero]] |elenco capi di stato = [[Elenghe de le monarche spagnule|Re]] |elenco capi di governo = [[Prime Ministre s'a Spagne|Prime Ministre]] |proclamazione = [[1469]], aunione de Castiglie e Aragone (Reyes Católicos) |ingressoONU = [[14 decemmre]] [[1955]] |ingressoUE = [[1 scennare|1° scennare]] [[1986]] |superficieTotale = 504.645 |superficieOrdine = 50 |superficieAcqua = 1,04 |popolazioneTotale = 46.063.511 |popolazioneAnno = 2008 |popolazioneOrdine = 27 |popolazioneDensita = 91,2 |continente = [[Europe]] |orario = [[UTC+1]]; Isole Canarie [[Timbe Coordinate Universale|UTC]] <br /><small> [[UTC+2]] in [[ore legale]]</small> |valuta = [[Euro]] |PIL= 1.351.608 mill. |PILValuta= $ |PILAnno= 2007 |PILOrdine= 11 |PILprocapite= 30.120 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 30 |HDI= 0,949 (alto) |HDIAnno= 2005 |HDIOrdine= 13 |energia = 0,59 |tld = [[.es]], [[.eu]] |telefono = +34 |targa = E |inno = [[Marcha Real]] |festa = [[12 ottommre]] |note = Otre lènghe ufficiale, a parte 'u spagnole (ufficiale jndr'à tutte 'u state), sonde 'u catalane, 'u [[valenciano]], l'[[aranese]] (dialette [[occitane]]), 'u [[lènga basche|basche]], 'u [[galiziane]] jndr'à le rispettive comunitate autonome }} 'U '''Regne de Spagne''' (in spagnole ''Reino de España'', in [[Lengà latine|latine]] e in tagliàne andiche ''Hispania'') 'éte nu state democrateche sotte [[Forme de State e forme de guverne|forme]] de [[monarchie parlamendare]] de l'[[Europe]] sud-occidendale. 'Nzieme a [[Portugalle]], [[Andorra]] e [[Gibilterra]] forme 'a [[Penisole Iberiche|penisole iberiche]]. A nordest confine, sperate da le [[Pirenei]], cu [[Frange]] e Andorra, invece a sud cu Gibilterra (colonie d'u [[Regne Aunìte]]). Jndr'à 'u [[Africa|condinende africane]], tramite le cetate autonome de [[Ceuta]] e [[Melilla]], soje ''[[exclave]]'', confine cu 'u [[Marocco]]. Tène de le condenziose cu 'u Portugalle pa cetadine de [[Olivenza]] e pe le [[isole Selvagge]] ca se iacchiane 'mbrà [[Madera]] e le [[Canarie]], cu 'u Regne Aunìte pe Gibilterra e cu 'u Marocco pe Ceuta e Melilla. A 'a Spagne appartene pure l'exclave de [[Llívia]], accussì cumme l'[[isole de le Fagiani]] jndr'à 'u fiume [[Bidasoa]] (in condominie cu 'a Frange). 'A Spagne tène 'na superficie de 504.645 km² e conde cchiù o mene 45,989,016 crestiane (date d'u [[1º scennare]] [[2010]], INE). Jndr'à penisole iberiche 'a Spagne occupesce cchiù de l'80% d'u territorie. Fine da 'u [[1561]] 'a capitale jè [[Madrid]], ca cu cchiù de 3 miliune de crestiane (cchiù o mene 6 miliune jndr'à l'area metropolitane) jè pure 'a cetate cchiù popolose. 'A lènghe ufficiale d'u state jè 'u castigliane, chiamate comunemende [[Lènga spagnole|spagnole]]. Sonde parlate pure 'u [[Lènga catalane|catalane]], 'u [[Lènga basche|basche]], 'u [[Lènga galiziane|galiziane]] ca sone lènghe ufficiale jndr'à le rispettive reggione autonome e protette da 'a Costituzione spagnole. A chiste vè aggiunde 'na varietà de l'[[Lènga occitane|occitane]], l'aranese (''aranes'') parlate in [[Val d'Aran]], in Catalogne, in reggime de coufficialità cu 'u castigliane e 'u catalane. Sonde pure recanusciute da le rispettive statute de autonomie 'u leonese e l'aragonese. Esistene otre lènghe jndr'à 'u State ca non ge tènene carattere ufficiale. Da 'u [[1982]] face parte d'a [[NATO]]. Da 'u [[1º scennare]] [[1986]] jè state membre de l'[[Aunione europèe]]. == Etimologgie == {{'Ndruche pure|Spagne, etimologgie d'u nome}} 'U nome de '''España''' derive da 'u [[Lènga latine|latine]] '''Hispania''', termine ausate da le romane fine da 'u [[III sechele n.C.]], pe indicà l'indere [[penisole iberiche]] e 'u 'nzieme de le provinge, da lore costituite, ca successivamende 'a vonne a formane. Stu termine se avenìe gradualmende a 'mborre sus a quidde greche de '''Iberia''', ca passò a avè (e ave angore osce a die) connotazziune puramende sciugrafeche. Comungue, none avenne 'a parole ''Hispania'' nisciuna radice ca putesse riallacciarse a 'u latine andiche nè a l'[[indoeuropèe]], s'a discusse assaije sus a le possibbele origgene, le quale onne date luèche a numerose ipotese. === Ipotesi fenicie === Non jè sulamende 'a cchiù diffuse, ma jè pure quedde ca storicamende pare ca ave maggiore fondamende. Seconde sta ipotesi l'etimologgie de ''Hispania'' putesse derivà: * da 'u termine ''sf(a)n'', probbabbilmende [[cunigghie]], viste ca 'a parole fanicie ''i-shphanim'' letteralmende indichesce 'na [[Hyracoidea|procavie]]. 'N'otra versione de sta stesse etimologgie pare essere ''hi-shphanim'', ''isole de le cunigghie'', o nuovamende ''de le procavie''; * da 'a radice fenicie ''span'', ca tène 'nu significate ''scunnute''. Se vuleve probbabbilmende indicà cu stu termine 'nu territorie lundane e picche accessibbele da vanne de 'nu popole de navigature, cumme quidde fenicie; * da 'a parole ''i-span-ya'', ''coste o isole de le forgiature o de le forge (de metalle)'' ca iacchie 'na ragiona soje d'essere da l'intense attività [[miniere|minerarie]] e [[metallurggie|metallurgeche]] de le coste [[Andalusie|andaluse]] a 'u timbe jndr'à 'u quale le fenicie arrevarene in Spagne. Arrecurdame pe stu fatte ca 'a ricchezze d'u sottosuole andaluse ha state 'mbrà le mutive pe le quale lore stabbilirene jndr'à l'estreme sud peninsulare le lore prime e cchiù 'mbortande colonie<ref>Jesús-Luis Cunchillos y José-Ángel Zamora, ''Gramatica elemental fenicia'', Madrid, Consejo Superior de Investigaciones Científicas, 1997 (pp. 141-154), ISBN 84-00-07702-4</ref> * da 'u termine fenicie traducibbele cu '''nord''', purcé 'a penisole spagnole se iacchie a nord d'u condinende africane, terre de provenienze de le punice: se ave allore ''i-span-ia'', ''isole d'u nord'' === Ipotesi greche === Doje sonde le prengepàle congetture ca se onne fatte sus a 'na possibbele derivazione de '''Hispania''' da 'u greche: * da ''esperos'', nome d'a prima [[stelle]] ca putevane vedè a [[ovest|occidende]] apprisse 'u [[crepuscole]]. 'U [[foneme]] pò essere ca ha subbite 'na mutazione, arrevanne a 'a parole ''Hispania''; * da 'u [[die]] [[Pan]]. === Ipotesi autoctone === Se base sus a le seguende etimologgie: * da 'u termine ibero de ''hispalis'', occidende, ca pò passò a signalà 'a cetate de [[Siviglia]], 'a quale in epoche romane davìe, sembre seconde le sosteniture de sta ipotese, 'u nome a l'indere penisole; * da 'u basche ''Ezpaina'', labbre, ma pure borde, confine o, angore cchiù probbabbilmende, ''Izpania'', ca tène 'a radice ''iz'' ca trase jndr'à combosizione de certe sostandive, 'mbrà le quale ''dividere''. == Bandiera == {{'Ndruche pure|Bandiera spagnole}} [[File:Escudo de España (mazonado).svg|thumb|right|'U scude ca se iacchie sus 'a bandiera.]] 'A bandiera spagnole ha state vulute da 'u re [[Carlo III de Spagne|Carlo III]] jndr'à 'u [[1785]]. Jè furmate da 2 strisce orizzondale russe e una granne gialle; culure facilmende 'ndrucate da 'u mare. Jndre se notane 'u stemme nazionale, furmate de l'aggiunde de le stemme d'a Castiglie ('nu castelle d'ore sus a 'nu funne russe), Leòn ('nu lione rambande de culore porpore), Aragona (4 strisce verticale russe sus a 'nu funne ore), Navarra (catene d'ore su a 'nu funne russe) e Granada ('nu melagrane cu fogghie virde), sotte 'na corone reale e 'mbrà le doje [[Culonne d'Ercole]] (ca rappresendane 'u [[stritte de Gibilterra]]) cu 'u distindive ''[[Plus Ultra]]'', ca se riferisce a l'espanzione 'mberiale spagnole. == Sciugrafije == {{'Ndruche pure|Sciugrafije d'a Spagne}} Posizione: [[Penisole Iberiche]], [[Europe occidendale]]. === Morfologgije === 'A forme d'u territorie spagnole jè tozze e picche articolate. Putime distinguere 3 reggione sciugrafeche: # L'altopiano cendrale d'a [[Meseta]]: larie e semiaride, jè de andiche formazione e occupesce bbona parte de l'area cendrale d'u Paese. Jé divise jndr'à doje vanne e jè attraversate da catene monduose e jè delimitate a Est da 'u Sisteme Iberiche e da 'a Sierra Morena a Sud. # Le catene settendrionale: sonde costituite da le [[Pirenei]] e da 'a [[Cordigliere Cantabriche]] ca fusce longhe 'a coste. 'A catene de le Pirenei jè giovane, invece le Monde Cantabrice sone cchiù andiche. L'aridità d'a Meseta e 'a piovosità d'a reggione atlandiche rennene ricche 'a vegetazione. # 'U [[Sisteme Betiche]], a Sud: jè furmate da 'na serie de catene monduose, 'mbrà le quale 'a [[Sierra Nevada]] (Mulhacén). Le pianure, picche estese, sonde sus a le sottile fasce costiere. [[File:Tenerife Teide5.jpg|thumb|right|260px|Viste d'u [[Teide]], sus a l'isole de [[Tenerife]]]] ==== Mundagne ==== * [[Sisteme Iberiche]] * [[Sisteme Cendrale]] * [[Pirenei]] ([[Picco d'Aneto]]) * [[Cordigliere Cantabriche]] * [[Sisteme Bètico]] * [[Sierra Morena]] * [[Sierra Nevada, Spagne|Sierra Nevada]] ([[Mulhacén]]) ==== Pianure ==== * [[Pianure de l'Ebro]] * [[Depressione Betiche]] * [[Pianure d'u Guadalquivir]] * [[Pianure de l'Andalusie]] * [[Meseta]] ==== Vulcane ==== * [[Teide]], [[Tenerife|Isole de Tenerife]] * Cchiù o mene 400 vulcane jndr'à l'[[Lanzarote|isole de Lanzarote]] === Idrografije === ==== Fiume ==== Le fiume sonde assaije ma onne 'nu reggime irregolare, ca ne limitesce 'u sfruttamende cumme vie de comunicazione. Le prengepàle sonde: * verse 'u Mediterranèe: [[Ebro]], [[Turia, fiume|Turia]], [[Jucar]], [[Segura, fiume)|Segura]] * verse l'Atlandiche: [[Douro]], [[Tago]], [[Guadiana]], [[Guadalquivir]], [[Miño, fiume|Miño]] e 'u [[Manzanarre]], ca attraverse 'a capitale Madrid. ==== Lache ==== Non g'esistene lache naturale de granne dimenziune; eistene però numerose bacine artificiale pe l'irrigazione e pe l'elettricità. Le cchiù larie prennene 'u nome, in spagnole, de ''pantanos'' (pantane de [[Alcántara]]). ==== Coste ==== [[File:Covaron y Punta Lucero.jpg|thumb|200px| 'A Spagne tène 'nu sviluppe costiere de 4.000 km. 'A coste atlandiche jndr'à le [[Paise Basche]], caratterizzate da paesagge virde, scogliere e vinde forte]] A parte le confine cu [[Frange]], [[Andorra]], [[Gibilterra]] e [[Purtugalle]], 'a Spagne jndr'à 'u territorie ca rumane jè combletamende circonnate da 'u mare, precisamende da l'[[Oceane Atlandiche]] a nord, nord-ovest e 'nu tratte piccinne d'u sud-ovest, eppure da 'u [[Mar Mediterranèe]] a nord-est, est, sud-est e sub 'mbonde a le [[Culonne d'Ercole]]. A 'aa penisole iberiche vonne aggiunde le [[Canarie]] combletamende jndr'à l'Atlandiche e le [[Balerari]] combletamende jndr'à 'u Mediterranèe. Pe l'enomr lunghezze de le coste sue e 'a notevole diversità de posizione 'mbrà de lore, 'a Spagne presende tratte litorale diversisseme. 'A coste Atlandiche, chiamate jndr'à 'u tratte cchiù oriendale [[Man Cantabriche]] (ca face parte d'u [[Gurfe de Biscaglia]]), jè caratterizzate da suggestive baie alternate da scogliere suggestive fatiate da 'u forte vinde oceaneche e da le numerose chiogge. Soprattutte jndr'à vanne cchiù occidendale 'a coste jè frastagliate e ingise da strette e longhe insenature, chiamate ''[[rias]]'', tipiche d'a [[Galizia, Spagne|Galizia]], sckaffate jndr'à tratte scogliere assaije impervie, 'mbrà tutte 'a famose [[Coste d'a Morte]]. [[File:Playa sanjuan alicante.JPG|thumb|200px|Coste mediterranèe vicine a [[Alicante]], cu spiagge longhe e intense sfruttamende turisteche]] Combletamende diverse jè 'a coste mediterranèe, assaije cchiù doce e picche frastagliate, cu eccezzione d'u gurfe de [[Valencia]] e de l'area delitizie de l'[[Ebro]] e de quacche promondorie, pure ce presende comungue tratte scoglierose, e soprattutte da 'u clime assaije cchiù mite e adatte a 'u turisme de balneazione. Se affacciane sus 'a coste mediterranèe 'nu sacche de cetate famose cumme [[Barcellona]], [[Valencia]] e [[Malaga]], e pò località spiccatamende balneare cumme [[Lloret de Mar]] o [[Tarifa]]. Avène divise sciugrafecamende jndr'à cchiù stuèzze: 'a cchiù settndrionale jè 'a [[Costa Brava]], ca se estenne da 'u confine frangese 'mbonde a [[Barcellona]]; 'a [[Costa Daurada]] se estenne da 'u capeluèche catalane 'mbonde a le fosce de l'[[Ebro]]; 'a [[Coste d'u Azahar]] 'mbonde a [[Dénia]] (escluse) ingludenne quinde 'a quase totalità d'u [[Gurfe de Valencia]]; 'a [[Coste Blanca]] 'mbonde a [[Cabo de Gata]]; e spiccianne 'a [[Coste d'u Sol]] ca vagne totte 'a Spagne meridionale 'mbonde a 'u [[Strette de Gibilterra]]. 'A coste mediterranèe, date 'u maggiore richiame turisteche, ha state mene preservate de quedde Atlandiche e ha canusciute notevole abbuse edilizie. ==== Gurfe ==== Jndr'à 'u [[Mar Mediterranèe]] spagnole 'u gurfe cchiù estese jè quidde de [[Valencia]], invece, jndr'à Spagne atlandiche, 'u [[Gurfe de Biscaglia]]. === Clime === {{'Ndruche pure|Clime spagnole}} 'A Spagne non ge tène 'nu clime uniforme. Infatte 'u territorie spagnole se pò dividere ninde ninde jndr'à sei reggione climateche prengepàle: 'a coste mediterranèe, 'a [[meseta]] e le reggione inderne, 'a [[Galizie]] e le reggione cantabriche ca se affacciane sus a l'Atlandiche ([[Asturia]], [[Cantabria]] e [[Paese Basche]]), le zone ierte de le cordigliere inderne ([[Cordigliere Cantabricche]], [[Sisteme Iberiche]], [[Cordigliere Betiche]], ecc.), de le [[Pirenei]] e de le quote cchiù ierte de le [[Isole Canarie|Canarie]], e spiccianne le [[Isole Canarie|Canarie]]. == Demografije == === Gruppe etnice === 'A popolazzione jè costituite soprattutte da spagnule appartennende a diverse gruppe etniche-lenguistece (castigliane, catalane-valenciane, galiziane, basche, ecc.) e da 'na minoranze de furastiere ca, a le inizie d'u [[2008]], rappresendave cchiù de l'11% d'a popolazzione globale: 5,2 miliune sus a 'nu totale de cchiù o mene 46<ref>cfr. il sito dell'[http://www.ine.es/prensa/np503.pdf INE]</ref>. Le comunitate autonome addò jè cchiù consistende 'a presenze de collettività furastiere sone 'a [[Catalogne]], cu cchiù de 'nu milione de aunità, [[Comunitate de Madrid|Madrid]], cu quase 'nu milione e 'a [[Comunitate Valenziana]], cu cchiù o mene 800.000. Forte jè 'a presenze de immigrate de l'[[Europe]] oriendale (soprattutte [[Romanie|rumene]], ca osce a die rappresendane 'a comunitate cchiù numerose d'u Paese), [[Africa|nordafricane]], assaije de le quale clandestine (imbiegate soprattutte jndr'à l'aziende agricole d'a Spagne Meridionale) e latine-americane. === Popolazzione === 'A conformazione d'u territorie condizione 'na distribbuzzione none equilibbrate d'a popolazzione: sus a le coste, lunghe le valle de le fiume e jndr'à le zone economicamende cchiù progredite, jndr'à le quale se onne sviluppate l'agricolture e le industrie, 'a denzetà supranesce le 300 crestiane pe km². Jndr'à 'nu sacche de aree d'a meseta, invece, 'a denzetà jè sotte a le 25 crestiane pe km². 'A popolazzione urbane (77%) jè costandemende in crescite. 'A popolazzione totale d'a Spagne ere, seconde le stime de l'anne 2009, de 45.989.016 crestiane, cu 'na denzetà medie de 91,4 crestiane pe km², suddivise jndr'à le varie comunitate autonome ca fanne parte d'u Regne. 'U fenomene de l'urbanizzazzione jè assaije recende e, osce 'u 70% de le spagnule vive jndr'à le cetate, assaije de le quale se sonde sviluppate in mode none organeche e cu probbleme, certe vote grave, de inguinamende. 'U territorie d'u Paese jè divise jndr'à ''comunitate autonome'' ca, in considerazione d'a diverse storie, godone de 'na notevole autonomie. === Suddivisiune amministrative === ==== Comunitate autonome ==== {{'Ndruche pure|Comunitate autonome d'a Spagne}} 'A Spagne jè suddivise jndr'à 17 comunitate autonome (''comunidades autónomas'', a 'u singolare: ''comunidad autónoma'') ca sonde ulteriormende suddivise jndr'à 50 provinge, cchiù doje cetate autonome: [[Ceuta]] e [[Melilla]] (designate ufficialmende cumme ''Plazas de Soberanía en el Norte de África''). [[Gibilterra]] jè rivendicate da 'a Spagne. [[Ceuta]], [[Melilla]] e otre isolotte piccinne, ca se stennene sus a 0,65 km² e condane 312 crestiane sonde le reste d'u vaste 'mbere coloniale ca 'u paese tenève. In totale 'a Spagne tène 31,65 km² de territorie jndr'à l'Afriche d'u Nord, popolate da 138.228 crestiane. ==== Provinge ==== {{'Ndruche pure|Provinge d'a Spagne}} Apprime erane suddivisiune territoriale de granne 'mbortanze, ma partenne da l'introduzione d'u sisteme de le comunitate autonome le provinge onne viste diminuì 'u potere lore. Sonde angore ausane cumme destritte elettorale, pa codifeche postale e cumme refereminde sciugreafece. Sette comunitate autonome sonde composte da 'na sola provinge: Asturie, Isole Baleari, Cantabria, La Rioja, Madrid, Murcia e Navarra. ==== Municipie ==== {{'Ndruche pure|Municipie, Spagne}} Le provinge sonde suddivise in comune o municipie (in spagnole ''municipio''). A cape d'u municipie stè l<nowiki>'</nowiki>''alcalde''. === Prime 10 cetate <ref>www.ine.es Instituto Nacional de Estadística, 01/01/2008</ref> === {{'Ndruche pure|Elenghe de le comune spagnule cu cchiù de 50.000 crestiane}} {| class="wikitable" |- align=right !Pos.|| Comune || Reggione || Prov. || Crestiane |- align="right" | 1 || '''[[Madrid]]''' || [[Madrid]] || Madrid || 3.213.271 |- align="right" | 2 || '''[[Barcellona]]''' || [[Catalogna]] || Barcellona || 1.615.908 |- align="right" | 3 || '''[[Valencia]]''' || [[Comunitate Valenciana]] || Valencia || 807.200 |- align="right" | 4 || '''[[Siviglia]]''' || [[Andalusie]] || Siviglia || 699.759 |- align="right" | 5 || '''[[Saragozza]]''' || [[Aragona]] || Saragozza || 666.129 |- align="right" | 6 || '''[[Málaga]]''' || [[Andalusie]] || Málaga || 566.447 |- align="right" | 7 || '''[[Murcia]]''' || [[Murcia]] || Murcia || 430.571 |- align="right" | 8 || '''[[Palma de Maiorca]]''' || [[Isole Baleari]] || Palma di Maiorca || 396.570 |- align="right" | 9 || '''[[Las Palmas de Gran Canaria]]''' || [[Isole Canarie]] || Las Palmas de Gran Canaria || 381.123 |- align="right" | 10 || '''[[Bilbao]]''' || [[Paise Basche]] || Biscaglia || 353.340 |- align="right" |} === Prengepàle aree metropolitane === {{'Ndruche pure|Aree metropolitane spagnule}} {| {{prettytable}} |- align=right !Pos.|| Comune || Reggione || Prov. || Crestiane |- align="right" | 1 || '''[[Madrid]]''' || [[Madrid, comunitate autonome|Madrid]] || Madrid || 5.883.521 |- align="right" | 2 || '''[[Barcellone]]''' || [[Catalogne]] || Barcellona || 3.150.380 |- align="right" | 3 || '''[[Valencia]]''' || [[Comunidad Valenciana]] || || |- align="right" | 4 || '''[[Siviglie]]''' || [[Andalusie]] || Siviglia || 1.438.451 |- align="right" | 5 || '''[[Málaga]]''' || [[Andalusie]] || Málaga || 965.371 |- align="right" | 6 || '''[[Bilbao]]''' || [[Paise Basche]] || Bilbao || 949.939 |- align="right" | 7 || '''[[Oviedo]]-[[Gijón]]''' || [[Asturie]] || Oviedo || 857.495 |- align="right" | 8 || '''[[Alicante]]-[[Elche]]''' || [[Comunidad Valenciana]] || Alicante || 725.395 |- align="right" | 9 || '''[[Saragozza]]''' || [[Aragona]] || Saragozza || 688.343 |- align="right" | 10 || '''[[Vigo, Spagne|Vigo]]''' || [[Galizie, Spagne|Galizie]] || Pontevedra || 659.632 |- align="right" |} == Popolazzione de le isole == * 1. '''[[Tenerife]]''' 886.033 cr. [[Isole Canarie]] * 2. [[Mallorca]] 846.210 cr. [[Isole Baleari]] * 3. [[Gran Canaria]] 829.597 cr. * 4. [[Lanzarote]] 132.366 cr. * 5. [[Ibiza]] 113.908 cr. * 6. [[Fuerteventura]] 94.386 cr. * 7. [[Menorca]] 86.697 cr. * 8. [[La Palma]] 85.933 cr. * 9. [[La Gomera]] 22.259 cr. * 10. [[El Hierro]] 10.558 cr. * 11. [[Formentera]] 7.957 cr. * 12. [[Arosa]] 4.889 cr. * 13. [[La Graciosa]] 658 cr. * 14. [[Tabarca]] 105 cr. * 15. [[Ons]] 61 cr. === Lènghe === {{'Ndruche pure|Lènghe ibero-romanze}} [[File:Spain languages.svg|thumb]] 'A lènghe ufficiale jè 'u [[castigliane]] (famose pure cumme [[lènga spagnole|spagnole]]). Jndr'à certe comunitate autonome rivestene carattere de coufficialità (cu 'u castigliane) 'u [[Lènga catalane|catalane/valenziane]] ([[Catalogne]], [[Baleari]], [[Comunitate Valenciana]]) 'u [[Lènga galiziane|gallego]] ([[Galizia, Spagne|Galizia]]) e 'u [[basche]] ([[Euskadi]], [[Navarra]]). 'U State spagnole e le amministraziune perifereche proteggene e ingoraggene l'ause, in ambite locale, de certe lènghe e parlate ca però non ge godone d'u ''status'' de coufficialità cumme l'[[Lènga asturiane|asturiane]], 'u [[Lènga leonese|leonese]], 'u dialette d'[[Estremadura]], l'[[Lènghe aragonese|aragonese]]. Jndr'à [[Valle d'Aran]] jè recanusciute ufficialmende, affianghe a 'u castigliane e a 'u catalane, pure l'[[aranese]], varietà de [[guascone]] d'u gruppe lenguisteche [[Lènga occitane|occitane]]. === Releggiune === {{'Ndruche pure|Religione in Spagne|Chiesera cattoleche in Spagne}} [[File:Basílica de Santiago 02.JPG|thumb|'U duomo de [[Santiago de Compostela]] ]] * [[Cattolece]]: 75%; * [[Atèe]] e [[Agnostece]]: 15%; * Otre crestiane: 2,5%; * [[Musulmane]]: 2,5%. * [[Ebbreie]]: cchiù de 15.000<ref>https://web.archive.org/web/20110716120537/http://morningsinflorence.splinder.com/post/7463373/La+rinascita+della+Spagna+ebra</ref> reggistrate in comunitate, cchiù de 30.000 in totale<ref>http://moked.it/blog/giornata-della-cultura-ebraica-qui-plasencia-spagna-una-tavola-rotonda-per-la-salvaguardia-del-patrimonio-culturale-ebraico/ </ref>. == Storie == {{'Ndruche pure|Storie d'a Spagne}} Jndr'à l'andichità (partenne cchiù o mene da 'u [[X sechele n.C.]]) le popolazziune d'u poste facerene spazie a dominature de fore, proveniende sie da 'u munne mediterranèe ([[Fenicie]], [[Grece]] e [[Iberi]]), ca da l'[[Europe]] cendrale ([[Cèlte]]). Jndr'à l'urteme decennie d'u [[III sechele n.C.]] 'u territorie ispaneche devendò 'nu cambe de battagghie 'mbrà [[Cartagine]], ca condrollave già 'nu stuèzze d'a penisole iberiche e [[Rome]]. Quest'urteme vengìe cumme putenze egemone e occupò l'indere reggione pe sei sechele. Rome davìe a 'a Spagne 'a propria lènghe, 'a proprie culture, le proprie istituziune politeche, 'u proprie deritte, in prateche, ccrejò da allore e pe sembre l'idendità de l'[[Hispania]] andiche e d'a Spagne de osce a die. 'U [[Cristianeseme]] arrevò assaije subbete jndr'à penisole ([[II sechele|II]]-[[III sechele]]) e se chiandò forte forte. Jndr'à 'u [[V sechele]] 'a Spagne avenìe invase da popole germanece, [[Alane]], [[Vandale]], [[Sveve]] e [[Visigote]]. Chiste urteme costituirene 'nu regne ca se stennìe, 'mbonde a le inizie d'u [[VI sechele]], in [[Gallia]] e [[Hispania]], ma ca successivamende (prime metà d'u [[VI sechele]]) pigghiò connotaziune probbie iberiche ('a capitale stesse avenìe trasferite da [[Tolosa]] a [[Toledo]]). Jndr'à l'[[VIII sechele]] l'[[Islam]] facìe 'a combarsa soje in Spagne, battenne 'u Regne visigote e dominanne 'a cchiù granna parte d'a penisole pe sechele, senze riuscì però a scangellà 'a 'mbronde latine e le credenze crestiane de le popolazziune d'u poste. Partenne da l'[[XI sechele]] le musulmane accumenzarene a scè rrete, nnande a le armate crestiane 'mbegnate jndr'à ''[[Reconquista]]'', ma 'a lore espulsione definitive da 'a terre spagnole putè arrevà sulamende jndr'à 'u [[1492]], pe mane de le doje State crestiane affermatase cumme granne putenze in età vascemedievale: 'u [[Regne de Castiglie]] e 'u [[Regne de Aragona]]. Pure ca non g'esiste 'na data precise ca definisce 'a nascite d'u Regne de Spagne, se accumenzò a parlà d'u paese cumme tale apprisse 'u 'nzuramende 'mbrà Isabbelle I Reggine de [[Castiglie]] e [[León]] e Ferdinando V re d'[[Aragona]]. Comungue sule apprisse 'a morte de [[Carlo V]] (Carlo I de Spagne), cu l'avvende de le [[Asburghe]] e in particolare jndr'à seconda vanne d'u [[XVI sechele]] 'u regne pigghiò definitivamende jndr'à totte l'Europe 'u nome de Spagne. Avveramende le doje parte ca 'u costituivane, 'u regne de Castilla e León e 'a Corona d'Aragona, pure ca erane aunìte dinasticamende, condinuarene a mandenè de le caratteristeche statuale proprie fine a quanne arrevò 'a case de [[Borbone]], a le inizie d'u [[XVIII sechele]]. Apprisse l'emanazione de le [[Decrete de Nueva Planta]] ([[1707]]-[[1716]]), arrevò 'na vere e probbie aunìone politeche 'mbrà ste State e l'inizie de 'nu lende processe de fusione ca, jndr'à certe reggione, s'a purtate nnande fine a le sciurne nuèstre (e, jndr'à certe case, angore non già spicciate). Granne putenze d'a politeche europèe e mundiale pe cchiù de ttre sechele, 'mbonde a 'u [[Congresse de Vienna]], 'a Spagne perdìe jndr'à 'u seconde e terze decennie d'u [[XIX sechele|Uettecinde]] quase tutte 'u probbie 'mbere coloniale, pigghianne 'nu ruole sembre cchiù marginale rispette a le nuève granne putenze europèe. Jndr'à l'epoche libberale se accenduarene pò le conflitte politece inderne, sia dinastece ca territoriale. Jndr'à l'[[anne 1930|anne trende]] d'u [[XX sechele]] 'a Spagne ha state 'na repubbleche laiche e quase federale, rovesciate, apprisse 'na sanguinose [[Uerre civile spagnole|uerre civile]] (1936-1939), da 'na dittature militare nazionaliste guidate da 'u generale e pò ''[[Caudillo]]'' [[Francisco Franco]]. 'A dittature avìe termine sulamende quarand'anne apprisse cu 'a morte de Franco ([[1975]]) e 'a 'nghianate a 'u trone de re [[Juan Carlos I de Borbone|Juan Carlos]]. == Ordinamende d'u State == {{'Ndruche pure|Costituzione spagnole}} Seconde 'a Costituzione d'u [[1978]], 'a Spagne jè 'na monarchie ereditarie parlamendare, addò 'u re tène 'nu ruole de rappresendanze, ma pure de garande de l'aunità e d'a democrazie. 'U [[potere esecutive]] jè jndr'à le màne d'u Consiglie de le ministre (''Consejo de Ministros''), mandenute da 'nu Presidende d'u Guverne, a 'u quale 'u parlamende dè e leve 'a fiducie. 'U [[potere legislative]] jè attribbuite a 'nu parlamende bicamerale (''[[Cortes Generales]]'') cu mandate de quattre anne, comboste da: * Congresse de le Deputate (''Congreso de los Diputados''), 'na camere de 350 deputate, elette cu 'nu sisteme proporzionale corrette e senze vote de preferenze in circosciziune corrispondende a le provinge; * Senato (''Senado''), 'na camere de 259 senature, de le quale 208 elette direttamende e 51 indirettamende da le consiglie reggionale. 'U [[potere giudiziarie]] jè indipendende. == Politeche == === Partite politece e eleziune democrateche === [[File:Faro Torre Hércules La Coruña Galicia España.jpg|thumb|185px|[[Torre de Hércules]].]] Le prime eleziune democrateche apprisse 'u franghisme se onne tenute 'u [[15 sciugne]] [[1977]], vingiute da 'na coalizione de cendre destre, l'[[UCD]], presiedute da [[Adolfo Suàrez]]. 'U sisteme politeche jè basate sus a 'u multipartitisme, ma da timbe doje sonde le partite dominande: 'u [[Partite Socialiste Operaie Spagnole]] (de cendre-sinistre) e 'u [[Partite Popolare, Spagne|Partito Popolare]] (de cendre-destre). Le doje partite dominande se alternescene a 'u potere, ma quase sembre, a cause d'u sisteme elettorale, apprisse le eleziune onne fà coaliziune cu partite cchiù piccinne. 'U partite socialiste ha guidate 'u guverne da 'u [[1982]] a [[1996]] (guverne de [[Felipe González]]) e da 'u [[2004]] a osce a die (2008) (guverne de [[José Luis Rodríguez Zapatero]]); 'u partite popolare da 'u [[1996]] a 'u [[2004]] (guverne de [[José Maria Aznar]]). * [[Eleziune legislative in Spagne 2008|Eleziune parlamendare d'u 2008]] * [[Eleziune legislative in Spagne 2004|Eleziune parlamendare d'u 2004]] * [[Eleziune legislative in Spagne 2000|Eleziune parlamendare d'u 2000]] * [[Eleziune legislative in Spagne 1996|Eleziune parlamendare d'u 1996]] * [[Eleziune legislative in Spagne 1993|Eleziune parlamendare d'u 1993]] * [[Eleziune legislative in Spagne 1989|Eleziune parlamendare d'u 1989]] * [[Eleziune legislative in Spagne 1986|Eleziune parlamendare d'u 1986]] * [[Eleziune legislative in Spagne 1982|Eleziune parlamendare d'u 1982]] * [[Eleziune legislative in Spagne 1979|Eleziune parlamendare d'u 1979]] * [[Eleziune legislative in Spagne 1977|Eleziune parlamendare d'u 1977]] === Organizzaziune 'ndernaziunale a le quale 'a Spagne ha aderite === {| bgcolor="#EFEFEF" border ="1" cellpadding="2" cellspacing="0" style="margin-left:0.5em;margin-bottom:0.5em" width="300px" |- |style="font-size:110%;background:#FEDCBA;" colspan=2 | '''''Organizzaziune 'ndernaziunale''''' |- | width="120px" bgcolor="#EFEFEF" | Membro [[Organizzazione de le Naziune Aunìte|ONU]] da 'u: | [[14 decemmre]] [[1955]] |- | bgcolor="#EFEFEF" | Membre [[NATO]] da 'u: | [[1982]] |- | bgcolor="#EFEFEF" | Membre [[UE]] da 'u: | [[1º scennare]] [[1986]] |- |} == Economije == === Espanzione economeche e congiundure de osce a die === 'A politeche de modernizzazzione franchiste (rilance de l'agricolutre, miglioramende d'a rezze de le trasporte, investeminde industriale e aperture a 'u turisme 'ndernazionale) davìe sulamende resultate parziale.<br /> 'U vere decolle economeche d'u paese s'à avute cu 'a trasute jndr'à CEE (1986): 'u Prodotte Inderne Lordo s'à quase triplicate 'mbrà 'u 1980 e 'u 1982; le scambie cu le partner europèe onne avute 'n'aumende d'u 20%; 'a produttività industriale ha cresciute grazie a le investeminde in bene strumendale; le trasute turisteche in valute onne permesse de riequilibbrà parzialmende 'a ualance de le pagaminde. 'A trasute jndr'à l'UE e 'a democrazie onne pure permesse a 'a Spagne l'aperture verse le mercate estere e l'aspanzione de le imbrese jndr'à le Paise Latinoamericane, addò 'a Spagne jè 'u prime investitore estere. Se parle allore de ''reconquista económica''. Comungue, jndr'à le prime anne novande, 'a recessione 'ndernazionale ha mise in difficoltà strutturale, in prime luèche 'a forte dipendenze da capitale furastire (cchiù d'u 40% de le imbrese sonde condrollate da gruppe inglise, frangise, tagliàne e tedesche<ref>Enciclopedia Universale 2007 - in collabborazione cu le garzantine</ref>). Jndr'à 'u 1992 - 1993 loe investeminde furastire onne calate, aggravanne 'a crisi occupazionale ggià drammateche de sue (tasse de disoccupazione d'u 22% jndr'à 'u 1992) e 'a [[peseta]] ave subbite ttre svalutaziune. A metà de le anne novande jè invece accumenzate 'na fase de sostenute crescite economeche (ingremende annue d'u PIL d'u 3% 'mbrà 'u 1996 e 'u 2004), ca ha 'nderessate soprattutte certe reggione (Catalogne, Aragona, Navarra, Valencia) e ha sulamende sfiurate otre (Andalusie, Canarie). 'U boom economeche ha signate duranne le prime mise d'u 2008 'na forte battute d'arreste, de conseguenze a 'a crise de certe settore industriale e in prime luèche de chidde legate a l'edilizie, trainande pa crescite d'u Paese, diminuite jndr'à 'n'anne de quase 2 punde percenduale. 'A tendenze se stè conferme jndr'à 'u 2009, duranne 'u quale, seconde le stime, 'u PIL adda diminuì de cchiù de 4.2%. Pare ca 'u 2009 e 'u 2010 pa Spagne adda essere 'n'anne devastande pe l'economija soje pe l'effette d'a crise jndr'à 'na nazione ca dipende assaije da 'u settore immobbiliare. 'U cendre trainande de l'economije d'u Paese jè, apparte a [[Madrid]], 'a [[Catalogne]] (in particolare l'area metripolitane de [[Barcellona]]), ca produce cchiù o mene 1/5 de l'indere ricchezze spagnole. Jndr'à 'u decemmre 2009 a 'u paese iberiche ha state attribbuite 'u prime poste jndr'à 'u [[Indice de miserie|Misery Index]] de ''[[Moody's]]''<ref>[http://www.ilsole24ore.com/art/SoleOnLine4/Economia%20e%20Lavoro/2009/12/moodys-indice-altra-miseria.shtml?uuid=82bcb4fc-f241-11de-a47c-099d76ded039&DocRulesView=Libero/ Moody's: la Spagna vince la classifica della «miseria»>]</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20150618084546/http://www.loccidentale.it/articolo/partita+doppia.0083923/ "L'indice della miseria" di Moody's premia l'Italia e punisce la Spagna>]</ref>, classifeche costruite sommande disoccupazione (19,1% jndr'à 'u 2009) e rapporte deficit/pil (10,1%): 'a Spagne, cu 30 punde, «jè 'u cchiù a rischie d'Europe» (pure dce cchiù d'a [[Grecie]], [[Lettonie]] e [[Lituanie]]) e ha trasute jndr'à l'elenghe de le "sorvegliate speciale" Ue<ref>''Spagna - La fiesta è finita'', artichele pubblecate ne [[La Repubblica]], 28 decemmre 2009</ref>. 'A crisi mundiale ha avute infatte effette disastrose sus a l'economije spagnole: 'u rapporte debite pubbleche/Pil ha passate da 'u 24% d'u 2007 a 'u 67% d'u 2009, le debite de le famigghie e imbrese onne zumbate a 'u 177% d'u Pil, le disoccupate onne arrevate a 4 miliune ('a disoccupazione ha passate da l'8.3% d'u 2007 a 'u 19.1% d'u 2009). Seconde l'economiste turche [[Nouriel Roubini]] «'a Spagne rischie de sperimendà 'na crescite zero pe 'nu decennie, cumme ha successe jndr'à 'u [[Giappone]]», invece pu statunitense [[Michael Spence]] (premie Nobel pe l'economije jndr'à 'u 2001) «'a Spagne adda, tenghe paure, aspettarse 'nu periode de crescite assaije lende, e de serie difficoltà inderne»<ref>''Spagna - La fiesta è finita'', artichele pubblecate ne [[La Repubblica]], 28 decemmre 2009</ref>. Jndr'à l'abbrile d'u [[2010]] 'a suggettate de rating S&P ha menate 'nderre 'u rating sus a 'u debite d'a Spagne passannele da AA+ a AA.<ref name="s&p">[https://web.archive.org/web/20100429030931/http://money.cnn.com/2010/04/28/news/international/Spain_ratings_slashed/index.htm Notizie d'u tagghie d'u rating]</ref> === Prodotte Inderne Lorde e combosiziona soje === Pure cu 'a crisi, 'a Spagne jè osce a die 'a decime putenze economeche mundiale (rrete a [[State Aunìte]], [[Giappone]], [[Cina]], [[India]], [[Germanie]],[[Gran Bretagna]], [[Frange]], [[Itaglie]] e [[Brasile]]), cu 'nu PIL totale de cchiù de 1.400 migliarde de dollare ([[2007]]). Le attività economeche d'u paese onne 'u lore baricendre jndr'à cetate de [[Barcellona]] (definite "'a Melane de Spagne" probbie pa caratteristeca soje de essere 'u maggiore cendre commerciale, industriale, finanziarie e culturale d'u Paese) e jndr'à corrispondende reggione d'a Catalogne, 'a quale, grazie a 'a soje posizione sciugrafeche, vicine a le otre granne putenze europèe (allore luèche de transite obbligatorie de tutte le traffece via terre da e pa Spagne) e affacciate sus a 'u Mediterranèe (Barcellona jè infatte 'u maggior puerte d'u Paese), jè caratterizzate da 'n'economije estremamende avanzate e combetitive sus a 'na scale 'ndernazionale, tande ca 'a reggione stesse face parte de le "[[Quattre motore d'Europe]]". 'A combosizione d'u Prodotte Inderne Lorde spagnole jè 'a seguende: * '''Settore Primarie (7%)''': jndr'à 'nu periode relativamende breve, l'agricolture ha passate cchiù o mene da tutte vanne da 'na situazione de granne arretratezze a 'na fase assaije meccanizzate, ca ause tecniche moderne e pianifiche operaziune de investimende. Gran parte d'u suole jè aride o semiaride e le risorse idriche, siccome sò picche, onne abbesogne de intervende statale. Assaije marcate jè 'a diversità 'mbrà terre non irrigate (''meseta'') e chidde irrigate de le valle. Jndr'à le prime se coltivescene cereale, jndr'à le seconde ortagge, chiande industriale (cumme tabbacche, cuttone, etc...). Sonde diffuse pure 'a vite, l'alje e le marange coltivate jndr'à le tipeche colline e coste meridionale.<ref>Antonio Saltini, [[s:Agricoltura del Pianeta/III|"Un giorno tra gli agrumeti spagnoli. Valencia: el señor presidente"]], in: ''Terra e vita'', n. 11, 18 marze 1978.</ref> Le prodotte agricole esportate, sonde in concorrenze in particolare cu l'[[Itaglie]], invece jè cu 'u [[Purtugalle]] ca divide 'u primate mundiale pa produzione de [[sughere]]. Jndr'à le pascole si allevane soprattutte ovine (lana merinos), bovine e suine. In Andalusie se allevane, pure, tore da corrida. 'A pesche (acciughe, sardedde, tonne, fatiate da 'a moderne industrie conserviere) jè assaije sviluppate e conde sus a 'na bbona flotte. * '''Settore Secondarie (29%)''': le risorse minerarie onne favorite 'u sviluppe industriale. Stonne giacimende de zinghe, firre, rame, chiumme, zolfe, mercurie, ecc. Le investimende furastire, onne state scacchiate pe modernizzà l'industrie. L'attività industriale jè divise jndr'à 4 aree: Asturie e Prov. Basche cu Bilbao (meccaneche e siderurgeche), Madrid (chimeche, petrolchimeche), Barcellona (alimendare, tessile), Valencia e Cartagena (raffinerie). 'Mbortande jè 'u combarte tessile e 'a calzaturiere, in ammodernamende. * '''Settore Terziarie (64%)''': jè in granne espanzione, cu 'nu turisme 'ndernazionale e vie de comunicazione efficiende e ammodernate. 'A navigazione marittime tène 'na granne 'mbortanze. 'U sviluppe de le telecomunicaziune e de le tecnologgie 'mbormateche jè notevole. De rilieve sonde pure le attività bangarie, assicurative e commerciale. === Turisme === [[File:Spain Andalusia Granada BW 2015-10-25 17-28-47.jpg|thumb|250 px|[[Alhambra, palazze|Alhambra]] ]] {{'Ndruche pure|Turisme in Spagne}} 'U turisme jè 'a cchiù granna fonde de entrate in Spagne, ca jndr'à l'urteme anne se ha affermate cumme 'a terza putenze d'u munne d'u settore apprisse Frange e State Aunìte. Le luèche cchiù visitate da le turiste furastire sonde, seconde le urteme statisteche d'u settore (relative a l'anne 2006): 'a [[Catalogne]], le [[Baleari]] e l'[[Andalusie]], invece 'u turisme nazionale preferisce: l'Andalusie, 'a Catalogne e 'a [[Comunitate Valenziana]]<ref>[http://www.lomejor.com/19/1/80/28/57/028-031TurismoES.pdf Cfr. pe le statisteche] </ref>. Seconde l'UNESCO, 'a Spagne jè 'u seconde paese d'u munne apprisse l'Itaglie pe patrimonie artisteche, culturale e storeche. 'Mbrà le cetate sonde particolarmende frequendate: 'a [[Madrid|capitale]], [[Barcellona]], [[Santiago de Compostela]] (assaije percorrene 'u famose [[cammine de Santiago de Compostela|cammine]]), e le cetate d'arte andaluse ([[Siviglie]], [[Cordoba]], [[Granada]] ecc.) e castigliane ([[Toledo]], [[Segovia]], ecc.). 'A cetate castigliane de [[Salamanca]], infine, jè assaije famose cumme destinazione 'mbrà chidde ca volene 'mbarà 'a lènga spagnole, purcé jè sede d'a cchiù andiche università d'a nazione angore esistende e de numerose scole pe furastire. Vale 'a pene arrecurdà ca in Spagne 'u turisme (sia furastire ca nazionale) jè in massima parte ''playero'', tène cioè cumme meta prengepàle le coste e le spiagge, soprattutte d'u Mediterranèe. 'Mbrà chiste urteme sonde particolarmende frequendate 'a [[Coste Brava]], 'a [[Coste Dorada]], 'a [[Coste d'u Azahar]], 'a [[Coste Blanca]], 'a [[Coste d'u Sol]] e le spiagge de le [[Baleari]]. == Note == <references/> == 'Ndruche pure == * [[Linèe de successione a 'u trone de Spagne]] * [[Corone de Spagne]] * [[Storie d'a Spagne]] * [[Rotte de le migrande africane jndr'à 'u Mediterranèe]] * [[Comunitate autonome d'a Spagne]] * [[Provinge spagnule]] * [[Targhe automobbilisteche spagnule]] * [[Plus Ultra]] * Ente Nazionale de Turisme: [[Turespaña]] === Personagge origgenarie d'a Spagne === * [[Averroè]] * [[Isabbella de Castiglie]] * [[Hernán Cortés]] * [[Vasco Núñez de Balboa]] * [[Juan Sebastián Elcano]] * [[Francisco Pizarro]] * [[Filippo II]] * [[Miguel de Cervantes]] * [[Diego Velázquez]] * [[Calderón de la Barca]] * [[Francisco de Goya]] * [[Santiago Ramón y Cajal]] * [[Pablo Ruiz Picasso]] * [[Raimondo Lullo]] * [[Michele Serveto]] * [[Ignacio de Loyola]] * [[Menchu Gal]] * [[María Dolores Pradera]] * [[Antonio Ortiz Echague]] jè 'nu [[pettore]] spagnole nate a [[Guadalajara]] jndr'à 'u [[1883]]. == Otre pruggette == {{interprogetto|commons=Spain|wikt=Spagne|q|q_preposizione=sus 'a}} {{Controllo di autorità}} == Collegaminde fore a Uicchipèdie == * {{Dmoz|World/Italiano/Regionale/Europa/Spagna/|Spagna}} * {{es}} [http://www.spain.info Web oficial del turismo en España] - site ufficiale d'u turisme in Spagne * {{it}} [http://www.turismospagnolo.it/ www.turismospagnolo.it] - site ufficiale d'u turisme in Spagne * {{it}} [http://www.hotelspagna.net Site dedicate a le itinerarie e monuminde sus 'a Spagne] * {{it}} [https://web.archive.org/web/20100429062254/http://www.viaggiaresicuri.mae.aci.it/?spagna Schede d'a Spagne da 'u site Viaggiare Sicuri] - Site curate da 'u Ministere de le Esteri e da l'ACI {{Spagne}} {{Europe}} [[Category:Spagne| ]] [[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]] a3mp3j57egisa3ksv4wkfrydjgxk45l Borgo Maggiore 0 16239 151874 150286 2026-05-16T00:00:06Z InternetArchiveBot 10009 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 151874 wikitext text/x-wiki {{Città |nomeCitta =Borgo Maggiore |nomeOriginale = |linkBandiera =Castello di Borgo maggiore.jpg |linkStemma =Borgo maggiore - San Marino.jpg |panorama =Borgo_maggiore.jpg |linkMappa =San Marino-Borgo Maggiore.png |pxMappa =300px |stato =SMR |notastato = |suddivisioneAmministrativa1 = |suddivisioneAmministrativa2 = |suddivisioneAmministrativa3 = |suddivisioneAmministrativa4 = |suddivisioneAmministrativa5 = |latitudine_d =43.94276 |longitudine_d =12.446023 |latitudineGradi = |latitudinePrimi = |latitudineSecondi = |latitudineNS = |longitudineGradi = |longitudinePrimi = |longitudineSecondi = |longitudineEW = |altitudine =525 |superficie =9,01 |abitanti =6.396 |anno =sciùgne 2010 |densità =710 |cap =RSM-47893 |prefisso =da l'[[Itaglie]] e da 'u [[Cetate 'u Vaticane|Vaticane]]: 0549, da totte le otre pajèsere: +378 |targa =RSM |nomeAbitanti =borghigiani |status =[[Castièdde de San Marine|castièdde]] |sindaco =Sergio Nanni ([[Capitane de Castièdde]]) |lingua = |fuso = |notemappa = |note = |sito =http://www.sanmarinosite.com/castelli/borgo.html }} '''Borgo Maggiore''' (jndr'ô [[Dialètte romagnole|romagnole]] ''Borg'') jè 'nu [[Comune|''castièdde'']] d'a [[San Marine|Repubbleche de San Marine]] de 6.396 crestiáne e 'na estenzione de 9.01 km². ==Sciugrafije== Confine cu le castièdde de [[Serravalle (San Marine)|Serravalle]], [[Domagnano]], [[Faetano]], [[Fiorentino]], [[Cetate de San Marine]], [[Acquaviva (San Marine)|Acquaviva]] e cu 'u [[comune]] [[Itaglie|tagliàne]] de [[Verucchio]] ([[Provinge de Rimini|IT-RN]]). ==Storie== 'U [[capeluèche]] d'u castièdde, nasciùte jndr'ô XII sèchele e andicamènde chiamate ''Mercatale'', jè 'a seconne cetate d'u Paise, dope [[Dogana (San Marine)|Dogana]] (frazione de [[Serravalle (San Marine)|Serravalle]]). Da 'u [[1879]] s'è accumenzate a chiamà Borgo Maggiore. ==Monumènde== 'A torre cambanarie jè state quagghiate jndr'ô [[1896]] da l'architette [[Francesco Azzurri]]: 'na [[funivie de San Marine|funivie]] ô culleghe jndre ttrè minute cu [[Cetate de San Marine]]. A Borgo Maggiore onne javitate, pè 'nu periode piccele, [[Giuseppe Garibaldi]] e [[Anita Garibaldi]] 'n fughe da [[Rome]]. ==Curazie== *[[Cà Melone]] *[[Cà Rigo]] *[[Cailungo]] *[[San Giovanni sutte le Penne]] *[[Valdragone]] *[[Ventoso (San Marine)|Ventoso]] ==Sport== Le squadre de calce d'u castièdde sonde l'[[A.C. Libertas]], 'a [[S.P. Cailungo]] d'a frazione [[Cailungo]] ed 'a [[S.S. San Giovanni]] d'a curazie de [[San Giovanni sutte le Penne]]. ==Trasporte e 'nfrastrutture== Jndr'ô comune se iacche l'uneche [[elipuèrte]] d'a Repubbleche. ==Amministraziune castièdde== :[[Capitane de Castièdde]]:Sergio Nanni ([[liste civeche]]) da 'u 12/01/2007 :'''Cendralìne d'u castièdde''': 0549 883450 :'''Poste elettroneche''': {{ComuniAmminPrecTitolo}} {{ComuniAmminPrec |[[13 decèmmre]] [[1998]] - [[30 novèmmre]] [[2003]] | |Pier Orazio Pignatta |[[Liste civeche]] |''[[Capitane de Castièdde]]'' | }} {{ComuniAmminPrec |[[30 novèmmre]] [[2003]] - [[12 scennare]] [[2007]] | |Valeriano Zavoli |[[Liste civeche]] |''[[Capitane de Castièdde]]'' | }} {{ComuniAmminPrec |[[12 scennare]] [[2007]] - ''jndr'à careche ôsce a die'' | |Sergio Nanni |[[Liste civeche]] |''[[Capitane de Castièdde]]'' | }} {{-}}{{-}} ==Gemellagge== *{{Gemellaggio|Malta|Zurrico|2007}} *{{Gemellaggio|Itaglie|Montanaso Lombardo|2007}} *{{Gemellaggio|Itaglie|Chiusi della Verna|2010}} ==Vôsce cullegate== *[[Cailungo]] *[[Ventoso (San Marine)]] *[[San Giovanni sutte le Penne]] *[[Castièdde de San Marine]] *[[Giùnde de Castièdde]] ==Otre pruggette== {{interprogetto|commons=Category:Borgo Maggiore}} ==Collegamende sus a indernette== *{{lingue|en|it}} [https://web.archive.org/web/20141007085212/http://www.sanmarinosite.com/castelli/borgo.html Castièdde de Borgo Maggiore] {{Castièdde de San Marine}} [[Category:Castièdde de San Marine|Borgo Maggiore]] oei5ddxh64y0wo1e8k89s5u6gqu2dom Fiorendìne (San Marine) 0 16245 151875 141977 2026-05-16T00:45:29Z InternetArchiveBot 10009 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 151875 wikitext text/x-wiki {{Città |nomeCitta = Fiorendìne |nomeOriginale = Fiorentino |linkBandiera =Castello di Fiorentino.jpg |linkStemma =Fiorentino.JPG |panorama = |linkMappa =San Marino-Fiorentino.png |pxMappa =300px |stato =SMR |notastato = |suddivisioneAmministrativa1 = |suddivisioneAmministrativa2 = |suddivisioneAmministrativa3 = |suddivisioneAmministrativa4 = |suddivisioneAmministrativa5 = |latitudine_d =43.911762 |longitudine_d =12.45681 |latitudineGradi = |latitudinePrimi = |latitudineSecondi = |latitudineNS = |longitudineGradi = |longitudinePrimi = |longitudineSecondi = |longitudineEW = |altitudine =490 |superficie =6,57 |abitanti =2.462 |anno =sciùgne 2010 |densità =375 |cap =RSM-47897 |prefisso =da l'[[Itaglie]] e da 'u [[Cetate d'u Vaticane|Vaticane]]: 0549, da totte le otre pajèsere: +378 |targa =RSM |nomeAbitanti =fiorentinesi |status =[[Castièdde de San Marine|castièdde]] |sindaco =Gianni Fabbri ([[Capitane de Castièdde]]) |lingua = |fuso = |notemappa = |note = |sito =http://www.sanmarinosite.com/castelli/fiorentino.html }} '''Fiorendìne''' jè 'nu [[Comune|''castièdde'']] d'a [[San Marine|Repubbleche de San Marine]] de 2.462 crestiáne e 'na estenzione de 6,57 km². == Sciugrafije == Confine cu le castièdde de [[Chiesenuève (San Marine)|Chiesenuève]], [[Cetate de San Marine]], [[Borgo Maggiore]], [[Faetano]] e [[Mondesciardìne]] e cu le comune [[Itaglie|tagliàne]] de [[Monte Grimano]] ([[Provinge de Pesaro e Urbino|IT-PU]]) e [[Sassofeltrio]] (IT-PU). == Storie == A l'inizie d'u 1000 ère appartenènde a le conde de [[Carpegna]] cchiù nnande jè passate jndr'ô [[1371]] a le [[Malatesta]] de [[Rimini]] e fù pigghiate da le sammarinese jndr'ô [[1463]], 'u castièdde ha state picche dope rase ad 'u suole da le sammarinese pè evità ca venisse pigghiate n'otra vote da le [[Malatesta]]. Jndr'ô [[1479]] ha state demolite 'u castièdde da le sammarinese. 'U [[16 abbrìle]] [[1913]], l'aviatore triestine [[Gianni Widmer]], hagghie effettuate, 'u prime vole sus 'u cièle de San Marine. Cò 'u soje [[Blèriot XI]] da 50 cavàdde, tocche quote 1.600 metre prime de atterrà sus 'u pianore d'u [[Monde Carlo (San Marine)|Monte Carlo]] (m. 508), dope unnèce minute de vole. A recordà le 'mbrese de Widmer, 'nzignite da San Marine d'a medaglie d'ore de prime classe ad 'u merite civile, 'nu cippe mise sus 'u pianore addò jè avvenùte l'atterragge. 'U monumènde ha state realizzate da 'ô scultore Carlo Reffi, medre l’epigrafe jè de Pietro Franciosi, ha state, 'n ordene de timbe, 'u seconne cippe innalzate jndr'ô munne a 'nu aviatore, 'u prime ha state scuperte sembre jndr'ô 1913 a Parigge, 'n onore de [[Alberto Santos Dumont]]. Widmer, nate a Trieste jndr'ô 1892, jè muèrte a Melàne jndr'ô 1971, Jè sepolte jndr'ô cimitere de S. Anna a Trieste. == Amministraziune castièdde == [[Capitane de Castièdde]]: Gerri Fabbri {{ComuniAmminPrecTitolo}} {{ComuniAmminPrec |[[13 decèmmre]] [[1998]] - [[30 novèmmre]] [[2003]] | |Renzo Guidi |[[Liste civeche]] |''[[Capitane de Castièdde]]'' | }} {{ComuniAmminPrec |[[30 novèmmre]] [[2003]] - [[7 sciùgne]] [[2009]] | |Alfredo Amici |[[Liste civeche]] |''[[Capitane de Castièdde]]'' | }} {{ComuniAmminPrec |[[7 sciùgne]] [[2009]] - ''jndr'à careche ôsce a die'' | |Gerri Fabbri |[[Liste civeche]] |''[[Capitane de Castièdde]]'' | }} == Curazie == * [[Capanne (San Marine)|Capanne]] * [[Crociale]] * [[Pianacci]] == Sport == 'U castièdde tène dò club calcisteche: [[S.P. Tre Fiori]] e [[F.C. Fiorentino]] == Vôsce cullegate == * [[Castièdde de San Marine]] * [[Giùnde de Castièdde]] * [[Uerre Sammarinese]] == Otre pruggette == {{interprogetto|commons=Category:Fiorendìne}} {{Collegamiende fore a Uicchipèdie}} * {{lingue|en|it}} [https://web.archive.org/web/20100816153329/http://www.sanmarinosite.com/castelli/fiorentino.html Castièdde de Fiorendìne] {{Castièdde de San Marine}} [[Category:Castièdde de San Marine|Fiorendìne]] eylydgml2ja27rrzb3uxux1chm2gbqr Mondesciardìne 0 16246 151876 140383 2026-05-16T01:24:36Z InternetArchiveBot 10009 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 151876 wikitext text/x-wiki {{Città |nomeCitta = Mondesciardìne |nomeOriginale = Montegiardino |linkBandiera =Castello di Montegiardino.jpg |linkStemma =Montegiardino, blazono, 1.svg |panorama =Montegiardino vue.JPG |linkMappa =San Marino-Montegiardino.png |pxMappa =300px |stato =SMR |notastato = |suddivisioneAmministrativa1 = |suddivisioneAmministrativa2 = |suddivisioneAmministrativa3 = |suddivisioneAmministrativa4 = |suddivisioneAmministrativa5 = |latitudine_d =43.90941 |longitudine_d =12.48197 |latitudineGradi = |latitudinePrimi = |latitudineSecondi = |latitudineNS = |longitudineGradi = |longitudinePrimi = |longitudineSecondi = |longitudineEW = |altitudine =340 |superficie =3,31 |abitanti =918 |anno =sciùgne 2010 |densità =277 |cap =RSM-47898 |prefisso =da l'[[Itaglie]] e da 'u [[Cetate d'u Vaticane|Vaticane]]: 0549, da totte le otre pajèsere: +378 |targa =RSM |nomeAbitanti =montegiardinesi |status =[[Castièdde de San Marine|castièdde]] |sindaco =Marta Fabbri ([[Capitane de Castièdde]]) |lingua = |fuso = |notemappa = |note = |sito =http://www.sanmarinosite.com/castelli/montegiardino.html }} '''Mondesciardìne''' jè 'nu [[Comune|''castièdde'']] d'a [[San Marine|Repubbleche de San Marine]] de 918 crestiáne e 'na estenzione de 3,31 km², 'u mène populose ed 'u cchiù piccenne d'a Repubbleche. ==Sciugrafije== Confine cu le castièdde de [[Fiorendìne (San Marine)|Fiorendìne]] e [[Faetano]] e cu le comune [[Itaglie|tagliàne]] de [[Sassofeltrio]] ([[Provinge de Pesaro e Urbino|IT-PU]]) e [[Monte Grimano]] (IT-PU). ==Storie== Le origgene de Mondesciardìne sonde resalènde a le [[Longobarde]], già vanne de le dominie de le [[Malatesta]], jndr'ô 1463 jè trasute a fà parte d'a Repubbleche de [[San Marine]]. Aqquà se iacchie 'a sede d'u '''Departimènde de Economie e Tecnologgie''' de l'[[Università de San Marine]]. ==Amministraziune castièdde== [[Capitane de Castièdde]]: Marta Fabbri da 'u 22/12/2008 {{ComuniAmminPrecTitolo}} {{ComuniAmminPrec |[[14 decèmmre]] [[1997]] - [[22 decèmmre]] [[2008]] | |Italo Righi |[[Liste civeche]] |''[[Capitane de Castièdde]]'' | }} {{ComuniAmminPrec |[[22 decèmmre]] [[2008]] - ''jndr'à careche ôsce a die'' | |Marta Fabbri |[[Liste civeche]] |''[[Capitane de Castièdde]]'' | }} {{-}}{{-}} ==Curazie== *[[Cerbaiola]] ==Sport== 'U club calcisteche d'u castièdde jè 'a [[S.P. La Fiorita]] ==Vôsce cullegate== *[[Castièdde de San Marine]] *[[Giùnde de Castièdde]] *[[Uerre Sammarinese]] ==Otre pruggette== {{interprogetto|commons=Category:Montegiardino}} ==Collegamende sus a indernette== *{{lingue|en|it}} [https://web.archive.org/web/20110419224007/http://www.sanmarinosite.com/castelli/montegiard/index-mont.html Castièdde de Mondesciardìne] {{Castièdde de San Marine}} [[Category:Castièdde de San Marine|Mondesciardìne]] busm6krx1v0k9rm76gu5735vhgog4ql Pechine 0 17131 151878 151498 2026-05-16T01:32:23Z InternetArchiveBot 10009 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 151878 wikitext text/x-wiki {{avvisounicode}} {{Coord|39|54|20|N|116|23|29|E|region:CN-BJ_type:landmark|display=title}} {{nota disambigua|l'omonime razze de [[anatre domesteche]]|[[Pechine (anatre)]]}} {{ Infobox Municipalità Cina| Intestazione= Pechine<br />北京市 |Nome= Pechine |Abbreviazione= 京 |Abbrev |panorama=Beijing CBD Skyline (20190104160952).jpg |Map= China Beijing.svg |Originedelnome= 北 - nord <br />京 - capitale <br />"Capitale d'u nord" |Livelloamministrativo= [[Suddivisione amministrative d'a Cine#Levèlle de lle Provinge|Municipaletate]] |Segretario= [[Liu Qi]] |Sindaco= [[Wang Qishan]] |Superficie= 16.808 |Popolazione= 21.700.000 |areametropolitana= 18.590.000 |Densità= 1,309.4/km2 |PopAnno= 2015 |PILAnno= 2003 |PIL= 366,3 migliarde |PILProcapite= 25200 |Gruppietnici= [[Han]] - 96%<br />[[Manchu]] - 2%<br />[[Hui]] - 2% |Contee= 18 |Comuni= 273 |ISO= 11 |Sitoufficiale=[http://www.beijing.gov.cn www.beijing.gov.cn] ([[Lènga cenise|Cenise]]) <br /> [http://www.ebeijing.gov.cn www.ebeijing.gov.cn] ([[Lènga 'nglise|'Nglise]]) }} 'A [[metropule]] de {{Zhongwen|'''Pechine'''|北京|'''''Beijīng'''''}}{{Link audio|Zh-Beijing.ogg|pronunge jindr'ô mandarine}}, letteralmènde "capitale d'u nord", ète 'a [[capitale (cetate)|capitale]] d'a [[Repubbleche Populare Cenise]]. Le 'ndere [[municipaletate]] tène dimenzione auguale a picche de cchiù d'a metate d'u [[Belge]] e cunde 14 miglione de crestiáne. Pechine ète 'a cetate cchiù populose d'a Cine. 'A cetata ète 'nzeccate esclusivamènde ccu 'a [[provinge de ll'Hebei]] e a sud-est ccu 'a municipaletate de [[Tientsin]]. Pechine ète une de lle quàtte municipaletate ccu status de provinge d'a [[Repubbleche Populare Cenise]] ed ète sutte a 'u condrolle derette d'u guverne cendrale. Pechine ète 'na municipaletate accumenzanne d'a costituzione d'a [[Repubbleche Populare Cenise]]. Ète recanosciute cumme 'u cendre polìteche, culturale e sciendìfeche d'a naziune ad 'u condrarie de [[Shanghai]], ca tène 'ô status de cchiù granne cendre economeche. == Scucchiamènde amministrative == 'A municipaletate ète scucchiáte jindre 18 suddivisione ccu status de condèe: 16 destritte e 2 condèe. Le vanne urbane e suburbane sonde amministrate da 8 destritte: * {{Zhongwen|Dongcheng|东城区|Dōngchéng Qū}} * {{Zhongwen|Xicheng|西城区|Xīchéng Qū}} * {{Zhongwen|Chongwen|崇文区|Chóngwén Qū}} * {{Zhongwen|Xuanwu|宣武区|Xuānwǔ Qū}} * {{Zhongwen|Chaoyang|朝阳区|Cháoyáng Qū}} * {{Zhongwen|Haidian|海淀区|Hǎidiàn Qū}} * {{Zhongwen|Fengtai|丰台区|Fēngtái Qū}} * {{Zhongwen|Shijingshan|石景山区|Shíjǐngshān Qū}} Le otre 8 destritte guvernane vanne suburbane remote, cetate satellite e alcune aree urbane: * {{Zhongwen|Mentougou|门头沟}} * {{Zhongwen|Fangshan|房山}} * {{Zhongwen|Tongzhou|通州}} * {{Zhongwen|Shunyi|顺义}} * {{Zhongwen|Changping|昌平}} * {{Zhongwen|Daxing|大兴}} * {{Zhongwen|Pinggu|平谷}} * {{Zhongwen|[[Huairou]]|怀柔}} Le doje condèe de Pechine amministrane cetate distande d'a vanne urbane e le rumanènde vanne rurale: * {{Zhongwen|Miyun|密云}} * {{Zhongwen|Yanqing|延庆}} === Quartiere === Alcune de le prengepále quartiere d'a vanne cettadine de Pechine: * {{Zhongwen|Andingmen|安定门}} * {{Zhongwen|Beiyuan|北苑}} * {{Zhongwen|Chaoyangmen|朝阳门}} * {{Zhongwen|Dongzhimen|东直门}} * {{Zhongwen|Fangzhuang|方庄}} * {{Zhongwen|Fuchengmen|阜成门}} * {{Zhongwen|Fuxingmen|复兴门}} * {{Zhongwen|Guomao|国贸}} * {{Zhongwen|Hepingli|和平里}} * {{Zhongwen|Wangjing|望京}} * {{Zhongwen|Wangfujing|王府井}} * {{Zhongwen|[[Wudaokou]]|五道口}} * {{Zhongwen|Xidan|西单}} * {{Zhongwen|Yayuncun|亚运村}} * {{Zhongwen|Zhongguancun|中关村}} === Cetate === Alcune de lle cetate d'a municipaletate de Pechine ca se iacchiene fôre de le limite urbane: * {{Zhongwen|Changping|昌平}} * {{Zhongwen|Huairou|怀柔}} * {{Zhongwen|Miyun|密云}} * {{Zhongwen|Liangxiang|良乡}} * {{Zhongwen|Liulimiao|琉璃庙}} * {{Zhongwen|Tongzhou|通州}} * {{Zhongwen|Yizhuang|亦庄}} == Clime == 'U [[clime]] d'a cetata ète assaje continendale pe' vije de lle estate calle e umide, spesse assaje afose e picche tollerabele pure da 'nu punde de viste de 'nguinamènde urbane, e de lle 'nvìerne assaje fridde ce mise 'ngombronde a 'na latitudene medie vasce me pure assaje vendilate, relativamènde suleggiate (jindre termine de 'ndensetate sulare) e secche. 'U [[clime]] estive ète 'nfluenzate da 'u [[monsone]] de ll'[[Asie oriendale]] e 'u clime 'nviernale resende de ll'[[andiciclone]] [[siberiane]]. Le temberature medie jindr'ô [[scennare]] vonne 'mbrà lle -7 e i -4 [[Celsius|°C]]; jindr'ô luglie cangiane 'mbrà lle 25 e le 26&nbsp;°C. Le precipitazione annue sonde de 600 mm n'medie <ref>[https://web.archive.org/web/20110927124347/http://www.weather.gov.hk/wxinfo/climat/world/eng/asia/china/beijing_e.htm Hong Kong observatory-Clime de Pechine da 'u 1961 ad 'u 1990]url conzultate 'u 23 luglie 2011</ref> <br clear="all" /> <div align="center"> {| class="toc" cellpadding=0 cellspacing=1 width=75% style="float:center; text-align:center;clear:all; margin-left:3px; font-size:85%;" ! colspan= "14" style="background: #DDDDDD;" | [[File:Nuvola apps kweather.png|17px]] '''Parametre clemateche medie de Pechine''' [[File:Weather-rain-thunderstorm.svg|17px]] |- ! style="background: #F0F0F0; color:#000080;" height="12" | Mise ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Scennare|Sce]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Febbrare|Feb]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Marze|Mar]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Abbrìle|Abb]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Másce|Más]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Sciugne|Sci]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Luglie|Lug]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Aguste|Agu]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Settèmmre|Set]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Ottommre|Ott]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Novèmmre|Nov]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | [[Decèmmre|Dec]] ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | Anne |- ! style="background: #F0F0F0; color:#000080;" height="12;" | Temberature masseme medie ([[Grade Celsius|°C]]) | style="background: #FFFFCC; color:#000000;" | 1,6 | style="background: #FFFF99; color:#000000;" | 4,0 | style="background: #FFFF66; color:#000000;" | 11,3 | style="background: #FFCC66; color:#000000;" | 19,9 | style="background: #FF9900; color:#000000;" | 26,4 | style="background: #FF6600; color:#000000;" | 30,3 | style="background: #FF6600; color:#000000;" | 30,8 | style="background: #FF6600; color:#000000;" | 29,5 | style="background: #FFCC66; color:#000000;" | 25,8 | style="background: #FFCC66; color:#000000;" | 19,0 | style="background: #FFFF66; color:#000000;" | 10,1 | style="background: #FFFF99; color:#000000;" | 3,3 | style="background: #FFCC66; color:#000000;" | '''17''' |- ! style="background: #F0F0F0; color:#000080;" height="12;" | Temberature medie ([[Grade Celsius|°C]]) | style="background: #99FFFF; color:#000000;" | -4.3 | style="background: #CCFFFF; color:#000000;" | -1,9 | style="background: #FFFF99; color:#000000;" | 5,1 | style="background: #FFFF66; color:#000000;" | 13,6 | style="background: #FFCC66; color:#000000;" | 20,0 | style="background: #FF9900; color:#000000;" | 24,2 | style="background: #FF9900; color:#000000;" | 25,9 | style="background: #FF9900; color:#000000;" | 24,6 | style="background: #FFCC66; color:#000000;" | 19,6 | style="background: #FFFF66; color:#000000;" | 12,7 | style="background: #FFFF99; color:#000000;" | 4,3 | style="background: #CCFFFF; color:#000000;" | -2,2 | style="background: #FFFF66; color:#000000;" | '''12''' |- ! style="background: #F0F0F0; color:#000080;" height="12;" | Temberature mineme medie ([[Grade Celsius|°C]]) | style="background: #0099FF; color: black;" | -9.4 | style="background: #33CCFF; color: black;" | -6,9 | style="background: #CCFFFF; color: black;" | -0,6 | style="background: #FFFF99; color: black;" | 7,2 | style="background: #FFFF66; color: black;" | 13,2 | style="background: #FFCC66; color: black;" | 18,2 | style="background: #FFCC66; color: black;" | 21,6 | style="background: #FFCC66; color: black;" | 20,4 | style="background: #FFFF66; color: black;" | 14,2 | style="background: #FFFF99; color: black;" | 7,3 | style="background: #CCFFFF; color: black;" | -0,4 | style="background: #33CCFF; color: black;" | -6,9 | style="background: #CCFFFF; color: black;" | '''7''' |- ! style="background: #F0F0F0; color:#000080;" | Precipitazione jindre [[Millimetre|mm]] | style="background: #FFFFFF;" | 2,6 | style="background: #FFFFFF;" | 5,9 | style="background: #FFFFFF;" | 9,0 | style="background: #CCFFFF;" | 26,4 | style="background: #CCFFFF;" | 28,7 | style="background: #99FFFF;" | 70,7 | style="background: #00FFFF;" | 175,6 | style="background: #00FFFF;" | 182,2 | style="background: #CCFFFF;" | 48,7 | style="background: #CCFFFF;" | 18,8 | style="background: #FFFFFF;" | 6,0 | style="background: #FFFFFF;" | 2,3 | style="background: #CCFFFF;" | '''63''' |- ! style="background: #F0F0F0; color:#000080;" height="12;" | Sciùrne de chiogge | style="background: #FFFFFF; color: black;" | 0,7 | style="background: #FFFFFF; color: black;" | 1,5 | style="background: #FFFFFF; color: black;" | 2,0 | style="background: #CCFFFF; color: black;" | 3,0 | style="background: #CCFFFF; color: black;" | 3,9 | style="background: #99FFFF; color: black;" | 5,9 | style="background: #00CCFF; color: black;" | 10,3 | style="background: #00CCFF; color: black;" | 9,4 | style="background: #CCFFFF; color: black;" | 4,4 | style="background: #FFFFFF; color: black;" | 2,8 | style="background: #FFFFFF; color: black;" | 1,3 | style="background: #FFFFFF; color: black;" | 0,7 | style="background: #CCFFFF; color: black;" | '''3,8''' |- | colspan="14" style="text-align:center;font-size:90%;"|''Fonde: [https://web.archive.org/web/20110927124347/http://www.weather.gov.hk/wxinfo/climat/world/eng/asia/china/beijing_e.htm Hong Kong Observatory]'' |} </div> == Cetate gemellate == Pechine ète gemellate ccu:<ref>{{cita web|http://www.ebeijing.gov.cn/Sister_Cities/Sister_City/|Cetate gemellate ccu Pechine|27-09-2008}}</ref> {{div col|2}} * {{Gemellaggio|Albania|Tirana|14 marze 1979}} * {{Gemellaggio|Stati Uniti d'America|Nuève York|25 febbrare 1980}} * {{Gemellaggio|Serbia|Belgrado|14 ottommre 1980}} * {{Gemellaggio|Perù|Lima|21 novèmmre 1983}} * {{Gemellaggio|Stati Uniti d'America|Washington (destritte de Columbia){{!}}Washington|15 másce 1984}} * {{Gemellaggio|Spagna|Madrid|16 settèmmre 1985}} * {{Gemellaggio|Brasile|Rio de Janeiro|24 novèmmre 1986}} * {{Gemellaggio|Germania|Köln|14 settèmmre 1987}} * {{Gemellaggio|Turchia|Ankara|20 sciugne 1990}} * {{Gemellaggio|Egitto|'U Cairo|28 ottommre 1990}} * {{Gemellaggio|Pakistan|Islamabad|8 ottommre 1992}} * {{Gemellaggio|Indonesia|Jakarta|8 ottommre 1992}} * {{Gemellaggio|Thailandia|Bangkok|26 másce 1993}} * {{Gemellaggio|Argentina|Buenos Aires|13 luglie 1993}} * {{Gemellaggio|Corea del Sud|Seoul|23 ottommre 1993}} * {{Gemellaggio|Ucraina|Kiev|13 decèmmre 1993}} * {{Gemellaggio|Germania|Berline|5 abbrìle 1994}} * {{Gemellaggio|Belgio|Bruxelles|22 settèmmre 1994}} * {{Gemellaggio|Vietnam|Hanoi|6 ottommre 1994}} * {{Gemellaggio|Paesi Bassi|Amsterdam|29 ottommre 1994}} * {{Gemellaggio|Russia|Mosche (Russie){{!}}Mosche|16 másce 1995}} * {{Gemellaggio|Francia|Parigge|23 ottommre 1997}} (Accorde 'Ndernazionale – no gemellagge) * {{Gemellaggio|Italia|Rome|28 másce 1998}} (Accorde 'Ndernazionale&nbsp;– no gemellagge) * {{Gemellaggio|Canada|Ottawa|18 ottommre 1999}} * {{Gemellaggio|Australia|Canberra|14 settèmmre 2000}} * {{Gemellaggio|Bielorussia|Minsk|2000}} * {{Gemellaggio|Spagna|Madrid (comunetate autonome){{!}}Comunetate Autonome de Madrid|17 scennàre 2005}} * {{Gemellaggio|Grecia|Atene|10 másce 2005}} * {{Gemellaggio|Ungheria|Budapest|16 sciugne 2005}} {{div col end}} <br><gallery class=center caption="Pechine"> Beijing-Tiananmen-50-Stele der Volkshelden-gje.jpg Beijing-Verbotene Stadt-Mittagstor-06-Tiananmen-Mao-gje.jpg Beijing-Verbotene Stadt-Garten-08-gje.jpg Beijing-Lamakloster Yonghe-99-Halle des unendlichen Gluecks-gje.jpg Beijing-Konfuziustempel Kong Miao-06-gje.jpg Beijing-Dao-Tempel Dongyue-070-gje.jpg Beijing-Nationalmuseum-60-Neue Geschichte-2012-gje.jpg Beijing-32-Dreiradfahrer-2012-gje.jpg </gallery> == Note == <references/> == Bibbliografije == * Cammelli, Stefano ''Storie de Pechine e de cumme ète devendate capitale d'a Cine'', Bologna, Il Mulino, 2004. ISBN 978-88-15-09910-5 * ''Aqquà Pechine'', teste de Renata Pisu, [[Touring Club Tagliáne]], 1976 * Dreyfus, Paul, ''Matteo Ricci. 'Nu scienziate ad 'a corte de Pechine'', San Paolo Edizioni, 2006 ISBN 978-88-11-62049-5 * ''The Diaries of Sir Ernest Satow, British Envoy in Peking (1900-06)'' pubblecate da Ian Ruxton jindre doje volume volumes, Lulu Press Inc., Abbrìle 2006 ISBN 1-4116-8804-X (Volume Une); ISBN 1-4116-8805-8 (Volume Doje) * ''Essenze e furme. L'architetture jndr'â Cine da 'u 1840 ad ôsce'', Peter Rowe e Seng Kuan, postmedia books, 2005 == 'Ndruche pure == * [[Zoo de Pechine]] == Otre pruggette == {{interprogetto|commons=Beijing}} == Collegaminde fore a Uicchipèdie == * [https://web.archive.org/web/20150801080056/http://corrieredellacina.it/ News sus 'a Cine e Pechine ccu focus sus a lle Olimbiade 2008] * [https://web.archive.org/web/20110810024725/http://www.pechino.asia/ 'A cetata de Pechine 'ndrucate da vicine] * [https://web.archive.org/web/20110714222132/http://www.socialcapitalgateway.org/beijing.htm Fotografije de Pechine] * Foto di: [https://web.archive.org/web/20050611084121/http://www.socialcapitalgateway.org/oldbeijing.htm Liulichang, Quianmen and Panjiayuan], [https://web.archive.org/web/20110716031630/http://www.socialcapitalgateway.org/tienanmen.htm Tian'anmen], [https://web.archive.org/web/20110716031544/http://www.socialcapitalgateway.org/wangfujing.htm Wangfujing], [https://web.archive.org/web/20110716031515/http://www.socialcapitalgateway.org/summer.htm Palazze d'Estate] * [https://web.archive.org/web/20110716031500/http://www.socialcapitalgateway.org/lama.htm Tembie Lama], [https://web.archive.org/web/20110716031644/http://www.socialcapitalgateway.org/heaven.htm Tembie d'u Cièle] * [http://www.chinahighlights.com/beijing/attraction/temple-of-heaven.htm Cetata Proibite] {{Provinge d'a Cine}} {{Capitale provinge Cine}} {{Capitale de l'Asie}} [[Category:Cine]] [[Category:Capitale de state]] [[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]] rjhbfx07hiuus9s5p5w7sqh8w5fzb6d