Wikipedia roa_tarawiki https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le MediaWiki 1.47.0-wmf.3 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria Portale 'Ngazzaminde d'u Portale TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Andrie 0 2241 151886 151785 2026-05-23T06:49:50Z Scip. 6173 /* 'Mbiande sportive */ + 151886 wikitext text/x-wiki {{nd}} {{Divisione amministrative |Nome = Andrie |Panorama = Andria, monumenti.png |Didascalia = |Bandiera = |Voce bandiera = |Stemma = |Voce stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Pugghie |Divisione amm grado 2 = Barlette-Andrie-Trane |Amministratore locale = [[Giovanne Bruno]] |Partito = [[Partito Democratico (Itaglie)|PD]] |Data elezione = 13-10-2020a |Data istituzione = |Abitanti = 97116 |Note abitanti = {{Istat|110|1|2022}} |Aggiornamento abitanti = 31-1-2022 |Sottodivisioni = [[Castel d'u Monde]], [[Mondegruèsse (Andrie)|Mondegruèsse]], [[Troianelli]], Punde de vosceh spirite, Citulo, Poste de Grotte, Petrone, Le Palombe |Divisioni confinanti = [[Barlette]], [[Canose de Pugghie]], [[Corate]] ([[Cetate metropolitane de Bare|BA]]), [[Minervine Murge]], [[Ruve de Pugghie]] (BA), [[Spinazzole]], [[Trane]] |Codice postale = |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1377 |Nome abitanti = andriese |Patrono = [[Riccarde de Andrie|san Riccarde de Andrie]], [[Sanduarije de Sanda Marije de le Miracole (Andrie)|Madonne de le Miracole]] |Festivo = terze dumeneche de settemmre |PIL = |PIL procapite = |Soprannome = ''cetate de le tre cambanile'' o ''cetate federiciane'' |Mappa = Map of comune of Andria (province of Barletta-Andria-Trani, region Apulia, Italy).svg |Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Andrie jndr'à pronvinge de Barlette-Andrie-Trane |Diffusività = }} '''Andrie''' (jndr'à 'u tagliàne '''Andria''' {{IPA|/ˈandrja/|it}} o {{IPA|/ˈandri.a/|it}}<ref>{{dipi|Andria}}</ref> {{Link audio|It-Andria.ogg| <small>sinde</small>}}, jndr'à 'u [[dialette andriese]] ''Àndrie'', {{IPA|[ˈandrjə]}}, o ''Iàndrie'', {{IPA|[ˈjandrjə]}}<ref>{{Cita libro| AA. | VV. | Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani. | 1996 | Garzanti | Melane | isbn=88-11-30500-4 | p=29 | url=https://archive.org/details/dizionarioditopo00unse/page/29 }}</ref>) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:97116}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>, capeluèche, 'nzieme a [[Barlette]] e [[Trane]], d'a [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]], jndr'à [[Pugghie]]. 'A cetate<ref>[https://web.archive.org/web/20220205054225/http://corrieredelmezzogiorno.corriere.it/napoli/notizie/cronaca/2010/16-novembre-2010/andria-diventa-citta-si-quirinale-1804181543531.shtml Andria diventa città, sì del Quirinale - Corriere del Mezzogiorno]</ref> ospite ' asede legale e 'u conziglie d'a provinge eppure 'a [[Questure]]<ref>{{Cita web|url=https://www.andrialive.it/news/attualita/1051378/operativa-da-ieri-la-questura-di-via-indipendenza|titolo=Operativa da ieri la Questura di via Indipendenza|sito=AndriaLive.it|lingua=it-IT|accesso=23 luglie 2021}}</ref> d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane<ref>{{Cita web|url=https://www.andrialive.it/news/Categoria/14315/news.aspx|titolo=Adesso è ufficiale: Andria è la sede legale della sesta provincia|sito=AndriaLive.it|lingua=it-IT|accesso=27 febbrare 2022}}</ref>. Simbole d'a cetate jè [[Castel d'u Monde]], ca ste sus a 'na colline a {{M|17|ul=km}} da 'u javetate a 'u 'nderne d'u [[parche nazionale de l'Alta Murge]]<ref name="Parco Nazionale dell'Alta Murgia">{{Cita web|url=https://www.parcoaltamurgia.it/|titolo=Homepage|sito=Parco Nazionale dell'Alta Murgia|lingua=it-it|accesso=27 febbrare 2022}}</ref>, une de le [[patrimonie de l'umanità]] dichiarate da l'[[UNESCO]]<ref name="UNESCO"/>. Aqquà nasce e avène prodotte 'a [[burrate de Andrie]] [[Indicazione geografica protetta (Aunione europèe)|IGP]].<ref name="Burrata di Andria IGP">{{Cita web|url=http://www.burratadiandria.it/|titolo=Consorzio della Burrata di Andria IGP|sito=www.burratadiandria.it|accesso=27 febbrare 2022}}</ref><ref name="Disciplinare di produzione della Burrata di Andria IGP">[https://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/309 Disciplinare di produzione della Burrata di Andria IGP]</ref><ref name="Disciplinare e descrizione del prodotto">{{Cita web|url=https://www.qualivita.it/news/burrata-di-andria-igp-italia/|titolo=Burrata di Andria IGP - ITALIA :|sito=Fondazione Qualivita|data=3 decemmre 2016|lingua=it-IT|accesso=27 febbrare 2022}}</ref> == Sciugrafije fiseche == {{'Ndruche pure|Sciugrafije d'a Pugghie}} [[File:Andria panorama Castel del monte.JPG|thumb|left|Murge jndr'à 'u territorie de Andrie e [[Caste d'u Monde]]]] [[File:Andria - BAT, tramonto sulle Murge andriesi.JPG|thumb|left|Tramonde sus a le Murge andriese]] === Territorie === 'A cetate se iacchie sus a 'u pendie 'nferiore de le [[Murge (altepiane)|Murge]], a 151 {{m s.l.m.}} e a 10&nbsp;km da 'u [[mare Adriateche]]. Ave 'na superficie de cchiù o mene 403&nbsp;km²<ref>{{Cita web|url=https://www.tuttitalia.it/puglia/36-andria/|titolo=Andria|sito=Tuttitalia|accesso=1 luglie 2021}}</ref>, ca signifeche ca jè 'u [[Prime 100 comune tagliàne pe superficie|18º comune tagliàne pe superficie]]. Vecine a' cetate ste 'na forte [[Carsisme|depressione carseche]], o [[Doline carseche|doline]] chiamate Gurgo<ref>{{cita web|url=http://www.videoandria.com/2010/04/24/treninandria-tra-storia-e-natura-la-dolina-carsica-del-gurgo/|titolo=“TreninAndria – tra storia e natura”: La dolina carsica del Gurgo|sito=VideoAndria.com|data=24 abbrile 2010|accesso=25 novemmre 2020|urlarchivio=https://archive.is/U6YB2#selection-4133.507-4133.522|dataarchivio=12 abbrile 2013|urlmorto=sì}}</ref>. Jndre a 'u Gurgo, stonne 'n sbuènne de grotte ca avenèvane ausate cumme [[ipoggèe]], mendre 'a ''Grotte d'a Trimogge'' avenève ausate pu culte mariane<ref>{{cita web|url=http://www.proloco.andria.ba.it/pulo.php|titolo=Grotta della Trimoggia sul sito della Proloco|accesso=7 masce 2010}}</ref>. Jndr'à 'u Gurgo 'u [[micreclime]] permette 'na diversità varietale de chiande 'mbortande e se pò acchià pure 'u [[Datura stramonium|stramonie]]<ref>{{cita web|url=http://www.domaniandriese.it/?p=406|titolo=Storia del Gurgo|accesso=7 masce 2010}}</ref>. 'U territorie jè connotate da qucche [[Lame (geologgije)|lame]], 'ngisiune paleotorrendizie seccate. 'A lame cchiù 'mbortande jè chiamate [[Canale Ciappetta-Camaggio|Ciappetta-Camaggio]] e jè 'u litte de 'nu jume andiche chiamate ''Aveldium''<ref>{{cita web|url=http://www.viaggiando-murgia.it/ambgeo.htm|titolo=Gurgo e Ciappetta Camaggio|accesso=7 masce 2010|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20121120131553/http://www.viaggiando-murgia.it/ambgeo.htm|dataarchivio=20 novemmre 2012}}</ref>. Osce a die jè 'nu canale de bonifeche ca se scette jndr'à 'u Mare Adriateche, vecine a l'ex zone paludose de [[Barlette]] (Ariscianne). 12.000 ettare d'u territorie comunale stonne jndr'à 'u [[Parche nazionale de l'Alta Murge]], istituite jndr'à 'u 2004. === Clime === 'U clime jè [[Clime mediterranèe|mediterranèe]], cu vernate quase mite e staggiune cavede e secche, condiziune ca aiutane 'a crescite d'a vegetazzione, durande 'a primavere e l'autunne. 'A vegetazzione ave 'nu sbuènne de specie selvateche (pseude [[Praterie mediterranèe|steppe mediterranèe]]) eppure ulivete e vignete granne. 'A piovosità de l'anne jè cchiù o mene de 597&nbsp;mm de piogge<ref>{{Cita web|url=http://www.biopuglia.iamb.it/agroecologia/web2658.htm|titolo=Copia archiviata|accesso=4 sciugne 2011|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20060506042959/http://www.biopuglia.iamb.it/agroecologia/web2658.htm|dataarchivio=6 masce 2006|urlmorto=sì}}</ref>. {{ClimaAnnuale |nome = Andrie - Murge vasce <!-- Temperature massime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) --> |tempmax01 = 10.5 |tempmax02 = 11.4 |tempmax03 = 14.7 |tempmax04 = 19.8 |tempmax05 = 25.0 |tempmax06 = 31.8 |tempmax07 = 32.7 |tempmax08 = 33.4 |tempmax09 = 30.0 |tempmax10 = 22.8 |tempmax11 = 15.7 |tempmax12 = 12.1 <!-- Temperature minime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) --> |tempmin01 = 4.2 |tempmin02 = 4.3 |tempmin03 = 6.0 |tempmin04 = 8.5 |tempmin05 = 12.3 |tempmin06 = 16.2 |tempmin07 = 18.8 |tempmin08 = 19.0 |tempmin09 = 16.2 |tempmin10 = 12.4 |tempmin11 = 8.6 |tempmin12 = 5.8 <!-- Piovosità totali mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in mm), da gennaio (01) a dicembre (12) --> |pioggia01 = 61 |pioggia02 = 64 |pioggia03 = 58 |pioggia04 = 42 |pioggia05 = 39 |pioggia06 = 30 |pioggia07 = 21 |pioggia08 = 27 |pioggia09 = 47 |pioggia10 = 68 |pioggia11 = 74 |pioggia12 = 66 <!-- Umidità percentuali medie mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in %), da gennaio (01) a dicembre (12) --> |umido01 = 78.4 |umido02 = 77.1 |umido03 = 75.1 |umido04 = 72.0 |umido05 = 69.1 |umido06 = 65.2 |umido07 = 61.6 |umido08 = 63.6 |umido09 = 70.7 |umido10 = 77.3 |umido11 = 79.3 |umido12 = 79.4 }} * [[Classificazione climateche de le comune tagliàne|Classificazione climateche]] de Andrie:<ref>{{cita web|url=http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|titolo=Pagina con le classificazioni climatiche dei vari comuni italiani|urlmorto=sì|accesso=17 febbrare 2011|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20100127140928/http://www.confedilizia.it/clima-ZONE.htm|dataarchivio=27 scennare 2010}}</ref> ** [[Zone climateche]]: C ** [[Grade sciurne]]: 1377 == Origgene d'u nome == Stonne diverse versiune de le origgene d'u nome, ca pareve misteriose: * Quaccune dice ca avène da ''Andros'', isole de l'[[Eggèe]] nome pigghiate da l'eroe greche [[Diomede]]; * Quaccheotre dice ca 'u nome avène da ''Andreia'', apprisse a l'evangelizzazzione d'a zone pe mane de le apostole [[Pitre apostole|San Pitre]] e [[Andrèe apostole|sand'Andrèe]], pigghianne 'u nome da quist'urteme, costrette a rumanè a lunghe pe colpe de 'na malatie; * Apprisse a le 'nzediamiende de epoche [[Ierte Medioeve|ierte-medievale]] de crestiàne nuève jndr'à le ''antre'', ca avèrene date nome a 'u cendre nuève. Chiste avessere state fatte da le rovine d'u javetate greche de ''Netium'' (addò d'avèrene refuggiate de le profughe in cerche de ripare da le devastaziune d'a [[seconda uerre puneche]]), ca avesse cangiate nome da ''Andri'', jndr'à ''Andra'' e pò jndr'à ''Andria'', pò essere jndr'à l'epoche umanisteche, a opere d'u duche Frangische II Del Balzo pe dà a' cetate natale cchiù nobbile e classeche, ispirannese a' commedie 'L'Andria' de [[Terenzie]], ca se iacchie jndr'à l'elenghe de le volume ca stonne jndr'à bibblioteche d'u figghie Angilberte Del Balzo<ref>{{Cita pubblicazione|autore=V. C. Galati,|titolo=" ' NE QUID NIMIS': il busto di Francesco II Del Balzo nella chiesa di San Domenico ad Andria. Autocelebrazione politica o monumento sepolcrale?, in Monumentalia. Monumenti tra identità e celebrazione|rivista=«Bollettino della Società di Studi Fiorentini»|volume=II|numero=29, 2019}}</ref>. 'U nome signifeche "borgate"; * Da le 'nzediamiende de monace basigliane, fusciute da 'u [['Mbere bizzandine]] 'mbrà 'u [[VII sechele|VII ]] e 'u [[IX sechele]]: pure jndr'à stu case 'u nome avène da 'u vocabbole latine ''antrum'' o "grotte", in referimende a le repare (le "Laure") ca le releggiuse avèrene scavate jndr'à rocce [[Tufe|tufacèe]] 'ndrucabbele angore osce a die jndr'à cetate<ref>{{Cita web|url=https://www.odysseo.it/le-origini-storiche-del-nome-e-della-citta-di-andria/|titolo=Le origini storiche del nome e della città di Andria|autore=Gesèppe Volpe|sito=Odysseo|data=06 novemmre 2015|lingua=it-IT|accesso=27 febbrare 2022}}</ref> == Storie == {{'Ndruche pure|Storie d'a Pugghie}} {{Quote|...arvule de alìe, e vignete, stonne, e pare ca fuscene mendre ca passe; pò 'nu suène de 'na trombe spande 'a recchie - e stame a Andrie - ecche Andrie 'a ricche, Andrie l'andichisseme [...] Andrie 'a ridende, da le belle amennele, da le belle alìe|lingua=roa-tara|[[Cesare Malpica]], ''Il giardino d'Italia''|...alberi di ulivo, e vigneti, si spiegano, e par che fuggano mentre passi; indi il suon d'una squilla ti percote l'orecchio - eccomi in Andria - ecco Andria la ricca, Andria l'antichissima [...] Andria la ridente, dalle belle mandorle, dalle belle ulive|lingua=it}} === Età andiche === {{Approfondimento |allineamento = destra |larghezza = 250px |titolo = ''<nowiki>'</nowiki>U Stemme'' |contenuto = Descrizione d'u stemme: ''"D'azzurre, a 'u lione cu 'a corone a l'andiche d'ore, lampassate de russe, rambande e 'nu rame de querce tagghiate, a 'u naturale"''.<ref>{{cita web|http://www.comuni-italiani.it/110/001/stemma.html|titolo=Stemma Comune di Andria|editore=comuni-italiani.it}}</ref> 'U stemme de Andrie raffegure 'nu lione rambande a 'nu rame de [[Quercus|querce]], a testimonianze d'a presenze de querce jndr'à 'u territorie atturne<ref>{{cita web|url=http://www.proloco.andria.ba.it/querce.php|titolo=Querce di Andria}}</ref>. [[File:Andria-Stemma.svg|center|70px]]}} Le prime tracce de 'nzediamiende jndr'à 'u territorie d'a cetate sò d'u [[neoliteche]], 'nfatte onne state acchiate de le oggette, coltelline de [[ossidiane]] e arme liteche. Jndr'à l'età successive, jndr'à l'[[Età d'u rame|eneoliteche]], le crestiàne javetane de le grotte scavate jndr'à 'u tufe. Durande l'[[età d'u bronze]] le crestiàne accumenzarene a javetà jndr'à certe costruziune cilindreche da 'u tette a cone ca s'assemmegghiane a le [[trulle]]. 'Nu sbuènne de tumule, sepolture fatte cu petre senza forme, onne state acchiate jndr'à contrade S. Barbare, S. Lucie e Castel d'u Monde. [[File:Laura santa croce andria.jpg|thumb|left|Laure basigliane de Sanda Croce]] Jndr'à 'u [[1000 n.C.]] le [[Iapigge]] javetarene 'a [[Pugghie]], apprisse jndr'à l'[[VIII sechele n.C.]] avenèrene a javetà le [[Peucezie]]. 'A nascite d'u prime agglomerate urbane avène fatte resalì a' successive colonizzazzione de le [[Andica Grecie|Ellenece]]. Vecine a quedda ca osce a die jè 'a cetate nascìe ''Netium'', cetate greche pa lènghe e civiltà, citate da [[Strabbone]] jndr'à ''Geografia Universale''. A ''Netium'' se avèrene refuggiate, in cerche de repare, de le profughe fusciute da 'a destruzione de [[Canne]] jndr'à 'u [[216 n.C.]] durande 'a [[seconda uerre puneche]]. Decennie apprisse, ''Netium'' avìe 'nu decline ca picche ruvine apprisse le [[Uerre civile romane (83-82 n.C.)|lotte suggiale]] 'mbrà [[Gaie Marie|Marie]] e [[Lucie Cornelie Silla|Silla]] jndr'à l'[[88 n.C.]] De le javetande d'a cetate, quase securamende, se spustarene cchiù a sud, sus 'a coste, addò funnarene ''Juve-Netium'' o ''Neo-Netium'' quedde ca osce a die jè [[Giovinazze]]. Sus 'a [[Tavole Peutingeriane]] avène indicate 'na cetate de nome ''Rudas'', probbabbilmende 'a vecchie ''Netium'' greche, de secure 'na stazione sus 'a [[vie Traiane]]<ref>[https://web.archive.org/web/20101130171040/http://sitiunesco.it/index.phtml?id=123 Site UNESCO] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101130171040/http://sitiunesco.it/index.phtml?id=123 |data=30 novemmre 2010 }}</ref>. Le 'nzediamiende apprisse [[Alte Medioeve|alte-medievale]] de le [[Longobbarde]] e de le [['Mbere bizzandine|Bizzandine]], nascere vecine a' ruvine d'a vecchie ''Netium''. Se onne notizie de 12 casale, pò essere ca erane de le [[Ville romane|ville rusteche]], ca tenève nome de sande (Sand'Andrèe, San Martine, Sanda Caterine, Casaline e San Ciriache, ca se acchiavane jndre a le mure cetadine, e San Candide, San Vittore, San Pitre, San Valendine, San Lizie, San Lorenze, Borghelle, Trimogge e Cicaglie, ca stavane fore). Jndr'à 'u [[44 a.C.]] [[Pitre apostole]] jndr'à 'u viagge sue verse [[Rome]] evangelizzò 'a cetate ca cchiù o mene jndr'à 'u [[492 a.C.]], devendò [[Diocesi de Andrie|sede vescovile]] sotte a [[Pape Gelasie I]]<ref name="ReferenceA">'Mbormazione ca avène da 'u site ufficiale d'a diocesi, 'a Catholic Encyclopedia d'u 1917 reporte ca tradizionalmende Riccarde jè datate a 'u tiembe de [[Pape Gelasie I]] (cchiù o mene 'u [[492]])</ref>. Jndr'à 'nu documende d'u [[915]], Andrie avenìe citate cumme villagge (''locus'') dipendende da [[Trane]]. === Medioeve normanne e sveve === [[File:Portale Sant'Agostino Andria.JPG|thumb|left|'U Portale d'a Chiesere de S.Agustine costruite da le [[Cavaglire temblare]]]] [[File:Porta santandrea andria.jpg|thumb|Porte Sand'Andreèe|228x228px]] [[File:Castel del Monte - Andria.jpg|thumb|upright=0.7|Castel d'u Monde]] [[File:DeathofYolande-Isabella.jpg|thumb|upright=0.7|Morte de [[Jolande de Brienne]] (1228)]] Jndr'à 'u [[1046]] avenìe luate a 'u dominie bizzandine da [[Pitre de Trane|Pitre 'u Normanne]], 'nzieme a [[Trane]] e a 'u reste d'u territorie sue e cumme otre cendre ([[Barlette]], [[Bisceglie]] e [[Corate]]) devendò 'na cetate fortificate, elevannele a 'u ranghe de ''civitas''<ref>{{Cita web|url=http://www.proloco.andria.ba.it/storia.php|titolo=Proloche Andrie}}</ref>, cu dodece torre, ttre porte e 'na rocche jndr'à 'u punde cchiù ierte. A 'u figghie Pitre II avenìe recanusciute 'u titole de [[Condèe de Andrie|conde]] jndr'à 'u [[1073]]. Pure jndr'à l'XI sechele avenìe funnate sus a le alture vecine de le [[Murge (altepiane)|Murge]] l'abbazzie [[Ordene de San Benedette|benedettine]] de Sanda Marije d'u Monde. Jndr'à 'u [[1155]] l'esercite siciliane de [[Guglielme I de Sicilie]] avenìe decimate vecine a Andrie<ref name=Cinn17>Cinnamo, pp. 138, 5-146, 17.</ref> da l'[[esercite bizzandine]] de [[Manuele I Comneno]]. Jndr'à quedda battagghie perdìe 'a vite, 'u conde de Andrie [[Riccarde de Lingèvres]], ca avenìe accise sotte a le mure d'a cetate<ref>Fonte: [[Giuanne Cinnamo]]</ref><ref>{{en}} [http://books.google.fr/books?id=LlkpnG1iAEwC&lpg=PA150&dq=RICHARD%20DE%20LING%C3%88VRES&lr=&as_brr=0&pg=PA150#v=onepage&q=&f=false ''The history of the tyrants of Sicily by "Hugo Falcandus," 1154-69''], [[Ugo Falcando]], G. A. Loud, Thomas E. J. Wiedemann, Manchester University Press (1998). ISBN 0-7190-5435-4</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20111013071809/http://www.stupormundi.it/GuglielmoI.htm Guglielme I ditte il Malo] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111013071809/http://www.stupormundi.it/GuglielmoI.htm|data=13 ottommre 2011}}</ref>. L'urteme de le conde normanne discendende de Pitre ha state 'u conde Ruggere, ca cumbattìe jndr'à 'u [[176]] a [[Battagghie de Legnane|Legnane]] cu [[Federiche Varvarusse]]. Jndr'à 'u XIII sechele avere state fedele a 'u dominie sveve e ave state residenze d'u Re [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], ca addà vecine facìe costruì 'u famose [[Castel d'u Monde]]<ref name="Castel del Monte">{{Cita web|url=https://www.casteldelmonte.beniculturali.it/|titolo=Home|sito=www.casteldelmonte.beniculturali.it|data=24 luglie 2021|accesso=27 febbrare 2022}}</ref> elette a [[Patrimonie de l'umanità]] da l'[[UNESCO]]<ref name="UNESCO">{{Cita web|url=https://en.unesco.org/|titolo=UNESCO|autore=https://plus.google.com/+UNESCO|sito=UNESCO|lingua=en|accesso=27 febbrare 2022}}</ref>, sus a 'u site d'a precedende abbazzie benedettine normanne. Federiche II de retorine da 'a [[seste crociate]], facìe sculpì sus 'a porte normanne Sand'Andrèr 'a frase famose: «''Andria fidelis, nostri affixa medullis; absit, quod Federicus sit tui muneris iners, Andria, vale, felix omnisque gravaminos expers.''». Aqquà nascìe 'u figghie [[Corrade IV de Svevie|Corrade IV]] jndr'à 'u [[1228]], avutu cu 'a mugghiere [[Jolanda di Brienne]], [[Re de Gerusalemme|reggine de Gerusalemme]], brucate jndr'à cripte d'a cattedrale de Andrie, ca murìe appene sedicenne apprisse a 'u parte. === Periode angioine e aragonese === [[File:Torre dell'orologio Andria.JPG|left|thumb|Torre d'u 'rrelogge]] [[File:Andria, Campanile di San Domenico.jpg|thumb|upright=0.7|Cambanile d'a Chiesere de San Dumineche]] Sotte a 'u dominie [[Angiò|angioine]] 'a cetate avenìe date in dopte a Beatrice, figghie de [[Carle II de Napule]] e spose de [[Bertrande II de Baux|Bertrande del Balzo]], conde de [[Mondescagliose]], ca stave jndr'à cetate da 'u [[1308]] 'nzigne a' morta soje jndr'à 'u [[1330]]. 'A cetate passò pò in eredità a' figghie Marije. A cetate 'ndande avenìe vennute da Marije del Balzo vennìe a l'attane Bertrande. 'U [[Pape Clemende VI]] 'ngarecò Bertrande, ca ere pure granne giustiziere d'u regne, de 'nvestigà sus 'a morte de [[Andrèe d'Unghierie]]<ref>Jndr'à 'u [[1343]] 'a reggine [[Giovanne I de Napule|Giovanne I]] s'avere 'nzurate cu [[Andrèe d'Ungherie|Andrèe]], frate de [[Luigge I d'Ungherie]], strangolate jndr'à nuttate d'u 18 settemmre [[1345]].</ref>. Istituite 'u processe, Bertrande facìe scè 'a colpe sus a de el addette d'a case reale escludenne 'a reggine Giovanne I da le responzabbiletà. Jndr'à 'u [[1350]] 'a cetate avenìe assediate e saccheggiate da le forze de Luigge I d'Ungherie convinde d'a colpe d'a reggine Giovanne I. Jndr'à chidde sciurne, 'nu sacerdote, Oliviere Matusi, senze ca nisciune sapeve niende scunnìe 'u cuèrpe de [[Riccarde de Andrie|San Riccarde]] jndr'à 'nu luèche secure d'a [[Cattedrale de Andrie|Cattedrale]] pe ffà si ca le [[Magiare|Ungherese]] non g'u putevene arrubbà. 'U segrete avenìe tramannate pe anne sulamende de attane in figghie da parinde d'u sacerdote. Bertande del Balzo, ca in occasione de l'assedie se ne scìe a [[Avignone]] da Pape Clemende VI, murìe 'mbrovvisamende jndr'à 'u [[1357]] a [[Napule]] addò avere sciute pe affare de State. Avenìe brucate jndr'à [[Chiesere de San Dumineche Maggiore (Napule)|Chiesere de San Dumineche Maggiore de Napule]]. Jndr'à quidde anne 'u figghie sue [[Frangische I del Balzo]] pigghiò pe successione 'u titole ducale e 'a cetate (1351). 'A mugghiere de Frangische I, funnò, jndr'à chidde anne, 'u [[Chiesere de San Dumineche (Andrie)|Convende de San Dumineche]]. Da l'11 novemmre [[1420]] ha state 'u duche d'u feude [[Jacope Caldora]]<ref>Scipione Ammirato, ''Delle famiglie nobili napoletane'', vol. 2, Firenze, 1651, p. 192.</ref>, ca l'avera duvute possedè pe quacche anne. Jndr'à 'u [[1431]] 'u ducate passò a 'u nepote de Frangische I, [[Frangische II del Balzo]]. Da 'u [[1434]] a 'u [[1436]] duche d'u feude ha state [[Berlingiere Caldora]]<ref>César de Notre-Dame, ''L'histoire et chronique de Provence'', 1614, p. 588.</ref><ref>André Borel d'Hauterive, ''Annuaire de la pairie et de la noblesse de France et des maisons souverines de l'Europe'', vol. 4, Parigi, 1846, p. 187.</ref>. Jndr'à 'u [[1438]] avenìe acchiate 'u cuèrpe d'u sande prutettore d'a cetate, [[Riccarde de Andrie|San Riccarde d'Inghilterre]], ca avere sciute perse durande l'assedie precedende: in memorie de l'eppisodie avenìe istituite 'na feste ("Fiere d'Abbrile")<ref>{{Cita web|url=http://www.fieradaprile.it/|titolo=Fiera d'Aprile|accesso=22 novemmre 2006|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20070904115506/http://www.fieradaprile.it/|dataarchivio=4 settemmre 2007|urlmorto=sì}}</ref> ca se face angore osce a die apprise quase a 600 anne, da 'u 23 a 'u 30 abbrile. [[File:San Francesco, campanile, notturna (Andria).JPG|left|thumb|Cambaniele de San Frangishce de notte]] Jndr'à 'u [[1453]], [[Pirre del Balzo|Pirre]], figghie de Frangische II del Balzo, spusò a Castel d'u Monde Marije Ddunate Orsini, cuggine de Isabbelle, mugghiere d'u Rre [[Ferdinande I de Napule|Ferrande d'Aragone]]. Jndr'à 'u [[1462]], 'u pringipe de [[Tarde]] [[Giuanne Andonije Orsini del Balzo|Gainnanandonije Orsini]], no avenne avute cumme alleate jndr'à lotte condre a Ferrande d'Aragone, Frangische e Pirre del Balzo, assediò Andrie. Non ge riuscì a trasè, allore Orsini facìe scavà 'na gallerie ca passave sotte a le mure d'a cetate, ma 'u duche [[Frangische II del Balzo|Frangische II]] scuperte 'a notizie facìe scavà pure jidde 'na gallerie a' smerse. Le nemice avenèrene catturate e rilasciate. Apprisse 49 sciurne de assedie 'u duche de Andrie 'ndrucate le grave condiziune d'u popole sue se arrennìe e turnò 'a pace 'mbrà le [[del Balzo]] e le [[Orsini]]. Frangische II, canate d'u Rre de Napule Ferrande d'Aragone, avìe 'u titole de [[Connestabbele|gran connestabbele]] d'u [[Regne de Napule]]. 'U Duche nominate ambasciatore d'u Rre presse 'a corte pontificie ere presende durande 'u 0nzediamende de Pio II a 'u soglie pondificie. Stave pure, 'nzieme a Giacome d'a Ratta a' Diete de Mantove jndr'à 'u 1459 e addà probbabbilmende facìe 'na serie de rapporte cu pringipe e 'ndellettuale d'u periode 'mbrà le quale Leone Battiste Alberti<ref>{{Cita pubblicazione|autore=F. Canali,|autore2=V. C. Galati|titolo=Architetture e ornamentazioni dalla Toscana agli 'Umanesimi baronali' del Regno di Napoli alla fine del Quattrocento, p. V, Fulcri architettonici e artistici nella committenza di Francesco II Del Balzo di Andria (1431-1482). Un'Architettura umanistica nell'orizzonte di Leon Battista Alberti e di Andrea Mantegna. Interventi a Napoli, Andria, Irsina/Montepeloso e Bisceglie, in 'Monumentalia'. Monumenti tra identità e Celebrazione,|rivista=«Bollettino della Società di Studi Fiorentini»,|volume=1|numero=28-29, 2019-2020}}</ref>. Quanne Frangishce II murìe jndr'à 'u [[1482]], devendò diche 'u figghie [[Pirre del Balzo]], 'u quale partecipò jndr'à 'u [[1485]] a' [[congiure de le barune]] e pu stu fatte avenìe mise a muèrte. Quanne 'a figghie [[Isabbelle del Balzo]] spusò a Andrie [[Federiche I de Napule|Federiche d'Aragone]]<ref>{{Cita web|url=http://genealogy.euweb.cz/baux/baux3.html#AF1|titolo=Baux 3|sito=genealogy.euweb.cz|accesso=2022-02-27}}</ref>, carresciò 'u ducate a' case reale e 'u marite 'u guvernò 'nzigne a 'u [[1496]], quanne devendò Rre de Napule. === Età moderne === [[File:Andria, particolare di palazzo ducale e della cattedrale.jpg|thumb|left|Passagge 'mbrà Palazze Ducale e 'a [[Cattedrale de Andrie|cattedrale]]]] [[File:"Andria" (22088485620).jpg|thumb|left|Andrie disegnate da [[Giuanne Battiste Pacichelli|Pacichelli]] jndr'à 'u XVII sechele]] [[File:Andria, palazzo ducale.jpg|thumb|Palazze Ducale |240x240px]] Jndr'à 'u [[1503]] jndr'à piane 'mbrà Andrie e [[Corate]], precisamende jndr'à "Terre Quadrati" se facìe 'a famose [[Disfide de Barlette]], ca metteve de fronde le tagliàne capeggiate da [[Ettore Fieramosca]] a le frangise. Jndr'à matenate le 13 cavagliere tagliàne pregarene jndr'à 'u cappellone d'a cattedrale de Andrie. Appprisse 'a conguiste d'u [[Regne de Napule]] da vanne de [[Ferdinande II d'Aragone|Ferdinande 'u Cattoleche]] jndr'à 'u [[1504]], 'a cetate avenìe assignate a 'u "Gran Capitane" [[Gonzalo Fernández de Córdoba]] e pò a 'u nepote, Fernande Consalvo II. Jidde vennìe 'a cetate jndr'à 'u [[1552]] a Fabbrizzie Carafa, I° duche de Andrie e conde de [[Ruve de Pugghie|Ruve]] e parende d'u [[Pape Paole IV|Pape Paole IV Carafa]], ca sistemò belle belle 'u Palazze Ducale. A jidde l'ave succedute jndr'à 'u [[1554]] 'u figghie Andonije Carafa; 'a mamme e 'u frate, Vecinze Carafa (ca jndr'à 'u [[1571]] avere partecipate a' [[battagghie de Lepanto]]), facerene 'nzippà jndr'à 'u [[1577]] 'u convende de le Cappuccine. A 'u successore, Fabbrizzie Carafa se attrebbuisce 'a costruzione d'u monastere de le [[Ordene de San Benedette|Benedettine]] e d'a basieche de Sanda Marije de le Miracole, apprisse a' scuperte jndr'à 'u [[1576]] de 'n'icone ca se penzave essere meracolose<ref>Rino Cammilleri, ''Tutti i giorni con Maria, calendario delle apparizioni'', Edizioni Ares, 2020, pp.102-103 (formato Kindle).</ref>. Cchiù nnande, jndrà le sechele XVII e XVIII, 'a cetate rumanìe sembre sotte a 'u dominie de le duche Carafa, sembre in conflitte cu 'u vescove e 'u capitole d'a Cattedrale, cu 'u quale 'a famigghie divideve 'u possesse d'a maggiorparte de le terre. L'epidemie de [[peste d'u 1656]] ne decimò 'a popolazzione mendre jndr'à 'u [[1741]] 'a cetate subbìe 'n'invasione de cavallette. Jndr'à 'u [[1797]] 'a cetate putìe eleggere 'u probbie sinnache e jndr'à 'u [[1799]], jndr'à 'u mumende d'a [[Repubbleche Napuletane (1799)|Repubbleche parteopèe]], avenìe assediate da l'esercite frangese capitanate da 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier]] e appoggiate da 'u stesse conde [[Ettore Carafa]]. Se vuleve annettere 'a cetate a' Repubbleche Partenopèe, liberannele da 'u dominie borboneche, ma 'a cetate rumanìe fedele a le [[Borbone]]. Jndr'à battagghie, murerene cchiù o mene 2.000 crestiàne da totte e doje le vanne. Cchiù nnande, fallite l'idèe d'a [[Repubbleche]], e cu 'a revoluzione sciute male, le Borbone facerene giustizià le [[Repubblecane napuletane giustiziate jndr'à 'u 1799-1800|repubblecane napuletane]] de spicche, 'mbrà le quale 'u stesse Ettore Carafa, ca avenìe tagghiate 'a cape a [[Napule]] 'u 4 settemmre [[1799]]. Jndr'à 'u [[1806]] le erede de le [[Carafa]] vennerene 'u Palazze Ducale a' famigghie Spagnoletti Zeuli. Pa fedeltà soje a [[Ferdinande I de le Doje Sicilie|Ferdinande IV]], 'a cetate avìe 'u titole de [[Cetate reggie (Itaglie)|Cetate Reggie]]. Sotte a 'u guverne napoleoneche e le regne de [[Gesèppe Bonaparte]] e de [[Giuacchine Murat]] avenìe luate 'u sisteme feudale e luate assaije convende, e avenèrene aumendate le deritte elettorale. Jndr'à 'u [[1818]] 'a diocesi s'allariave a le cetate de [[Canose de Pugghie|Canose]], [[Minervine Murge]] e [[Mondemilone]], mendre ca 'a cetate viveve 'nu periode de sveluppe demografeche e se spanneve fore da 'a cinde murarie. === Età condemboranèe === {{'Ndruche pure|Mondegruèsse (Andrie)}} [[File:Palazzo ceci andria.jpg|thumb|left|Palazze Ceci]] [[File:Andria, i tre campanili.png|thumb|left|Le tre cambanile ca dominane 'a cetate|197x197px]] [[File:The Main Square in Andria (Bari).jpg|upright=1.4|thumb|Chiazze Vaglio jndr'à 'u 1851, de [[Achille Vianelli]]]] Durande 'u [[Resorgimende]] aqquà ave avute sede 'a "Suggettate de le Spettre" [[Carvonerie|carbonare]] o "Chiaute Cendrale" e 'na sezione d'a [[Giovine Italia]]. Cchiù o mene 100 uemmene, guidate da Federiche Priorelli e da Niccolò Montenegro, parteciparone a' [[spedizione de le Mille]] de [[Gesèppe Garibaldi]] elette pò [[Deputate]] d'u [[Regne d'Itaglie|Regne]] presse 'u collegge elettorale de Andrie<ref>{{Cita web|url=https://www.discoverypuglia.com/it/dove-andare/terra-di-bari/4-andria|titolo=Terms & Conditions|sito=www.discoverypuglia.com|accesso=2022-02-27}}</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20100611004616/http://www.emgoing.com/puglia/bari/andria/ Andria - Emgoing] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100611004616/http://www.emgoing.com/puglia/bari/andria/ |data=11 giugno 2010 }}</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20140201230701/http://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/GdM_dallapuglia_NOTIZIA_01.php?IDNotizia=365791&IDCategoria=1 La Gazzetta del Mezzogiorno.it | Garibaldi parlamentare eletto da lucani e pugliesi] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201230701/http://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/GdM_dallapuglia_NOTIZIA_01.php?IDNotizia=365791&IDCategoria=1 |data=1º febbraio 2014 }}</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20121105042652/http://www.comune.andria.bt.it/leggi.asp?id=10018 150º ANNIVERSARIO UNITA' D'ITALIA: DOMANI 'ANDRIA RICORDA GARIBALDI' - Comune di Andria{{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121105042652/http://www.comune.andria.bt.it/leggi.asp?id=10018 |data=5 novemmre 2012 }}</ref>. Apprisse l'annessione a 'u Regne d'Itaglie 'u territorie ha state tiatre de aziune de [[bringandagge]]: jndr'à 'u 1865 avenìe fucilate 'u cape-brigande Riccarde Colasuonno ("'u Ciacciariedde"). L'abbolizzione d'u [[latifonde]] e 'a confische de le bene ecclesiastece ave date 'na botte pa formazione de 'na borghesie terriere, sveluppanne le produziune agricole specializzate e 'nu artiggianate fiorende. Pure 'a cetate crescìe, avenèrene 'nzippate dimore signorile pe le cete ca ste venèvene fore e nascerene doje banche locale piccenne e le sede de diverse partite politece. Grazie a 'u sveluppe economeche, 'a cetate non g'avenìe tuccate particolarmende da 'u fenomende de l'[[emigrazione]]. Jndr'à 'u 1851, l'artiste [[Achille Vianelli]] facìe 'nu depinde dedicate a Chiazze Vaglio de Andrie. L'opere avenìe subbete scurdate da l'opinione pubbleche e stipate presse 'u [[Metropolitan Museum of Art|Metropolitan Museum of Art de New York]]. 'U 6 ottommre 2015 'u reporter e documendariste Necole Ferrara acchiò 'u quadre jndr'à l'elenghe de le opere espose jndr'à 'u musèe e pubblecò l'immaggine cu 'nu documendarie dedicate.<ref>{{Cita web|url=http://andriarte.it/ViePiazze/piazza_la_corte1.html|titolo=Andriarte}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.videoandria.com/2015/10/06/museo-di-new-york-scoperto-dipinto-che-mostra-comera-andria-nel-xix-secolo-video/|titolo=Museo di New York: scoperto dipinto che mostra com’era Andria nel XIX secolo – VIDEO - VideoAndria.com}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://www.metmuseum.org/art/collection/search/340984|titolo=The Main Square in Andria (Bari) - MET}}</ref> Jndr'à 'u [[1913]], 'u prime masce, jndr'à cetate avenìe decise da le classe operarie 'a [[Feste de le fatiature]]. Da notà ca 'u produttore cinematografeche [[Catavete Balducci]] presende 'u documendarie "[[Grandiosa manifestazione per il primo maggio 1913 ad Andria]]" (fatte da le classe operaie) ca repigghie 'a feste jndr'à 7 quadre, e se pò 'ndrucà 'u cortèe ca passe pe Vie Cauour, Vie Ettore Fieramosca, Chiazze Vittorie Emanuele II, raggiunge Vie Garibaldi, 'a chiazze e 'u palazze Municipale, Porte Sand'Andrèe. Jndr'à 'u film iessene 'u monumende a Federiche II e 'u panorame d'a cetate 'ndrucate da 'u cambanile de Vie Carmine.<ref>{{Cita pubblicazione|titolo=FILMATO STORICO ANDRIA 1913|lingua=it-IT|accesso=2022-02-27|url=https://www.youtube.com/watch?v=uQFRYGLV2Us}}</ref> Cchiù o mene 800 andriese murerene duranne 'a [[Prime uerre mundiale]], chiste avenèrene arrecurdate cu 'u Moumende a le Cadute a 'u 'nderne d'u Parche d'a Rimembranze inaugurate jndr'à 'u [[1930]]. Durande 'u [[Fascisme|reggime fasciste]] de le terrene ([[Mondegruèsse (Andrie)|Mondegruèsse]], Trojanelle) avenèrene divise 'mbrà le reduce d'a [[prime uerre mundiale]]. Apprisse a l'armistizie d'u [[1943]] 'a cetate subbìe devastaziune da vanne de le tedesche, 'nzigne a l'arrive de le truppe [[Alleate d'a seconda uerre mundiale|alleate]]. Apprisse 'a [[seconda uerre mundiale]], a marze [[1946]], pe colpe d'u rifiute de 'na ditte locale de assumere quattre reduce, scuppiò 'na rivolte contadine, ca vedìe 'u sequestre de probbietarie terriere e 'u 'nzippamende de barricate. Se fecere scondre violende assaije cu le forze de l'ordine e parìe ca s'avere acchiate 'n'accorde: ma a 'u mumende d'u descurse ca avera tenè 'u celebbre [[Sindacate|sindacaliste]] [[Gesèppe Di Vittorio]] avenìe sparate 'nu colpe de arme da fuèche, facenne accumenzà arrete le disordine: avenìe assaltate 'u palazze d'a famigghie [[Porro (famigghie andriese)|Porro]], granne probbietarie terriere d'a cetate e avenèrene lingiate doje sore vecchie (Caroline e Luise Porro)<ref>{{cita web|url=http://lesorelleporro.iporro.it/|titolo=Le sorelle Porro}}</ref>. Apprisse a tale fatte avenìe mannate l'esercite ca riuscìe a calmà 'a revolte cu 'na repressiona forte forte. Se manifestò jndr'à quidde periode 'na crisi economeche e 'nu sacche de crestiàne se ne scerene, emigranne a otre vanne. Partenne da le [[Anne 1950|anne cinguande]] se avìe 'na progressive crescite economeche, aiutate da l'inaugurazione jndr'à 'u [[1965]] d'a [[Ferrovie Bare-Barlette|linèe ferroviarie Bare-Barlette]] ca mettève in comunicazione [[Bare]] cu le comune de l'endroterre d'u nord d'a provinge. Jndr'à 'u 2004 avenìe istituite 'a nove provinge de [[Barlette-Andrie-Trane]] (pò attivate jndr'à 'u 2009) 'a cetate lasse 'a [[Provinge de Bare]] pure ce 'a cetate de Bare ha sembre state e condinue a essere 'nu punde de referimende pe Andrie e le otre cetate d'u nord barese. 'U 30 abbrile 2011 cange 'u [[Codece de Avviamende Postale|CAP]] da 70031 a 76123. 'U 12 luglie [[2016]], 'a cetate zombe a le cronache naziunale e 'ndernaziunale pe colpe de l'[[Ingidende ferroviarie 'mbrà Andrie e Corate|ingidende ferroviarie]], succese jndr'à le cambagne 'mbrà Andrie e Corate, ca avìe 23 muèrte e 57 ferite. Angore osce a die jè 'u cchiù grave 'ngidende successe a le ferrovie pugghiese e une de le chciù grave de le ferrovie tagliàne. {{Immagine grande|Andriapanorama.jpg|770px|Panorame}} == Monuminde e luèche de inderesse == {{'Ndruche pure|Castel d'u Monde|Cattedrale de Andrie}} {{UNESCO |tipoBene = patrimonio |nome = Castel d'u Monde |nomeInglese = Castel del Monte |immagine = Casteldelmontertp.jpg |anno = 1996 |tipologia = Architettoneche |criterio = C (i) (ii) (iii) |pericolo = Nisciuna segnalazione |link = 398rev }} 'U cendre storeche d'a cetate jè caratterizzate da 'nu dedale suggestive e fitte de vie e stritte ca tènene 'nu sbuènne de monuminde de granne pregge. Fore da 'u cendre javetate, sus a' colline, ste [[Castel d'u Monde]]<ref name="Castel del Monte"/>, fatte fà jndr'à 'u [[XIII sechele]] da [[Federiche II de Svevie]], cu l'uneche [[trifore]] rivolte verse 'a cetate; 'u castelle, simbole d'a cetate e de totte 'a [[Pugghie]], face parte de le [[Patrimonie de l'umanitate]] dichiarate da l'[[UNESCO]]<ref name="UNESCO"/> e face avenè nu sbuènne de turiste. Castel del Monte jè raffigurate sus 'a monete tagliàne da [[1 centesime de euro]]<ref name="European Central Bank">{{Cita web|url=https://www.ecb.europa.eu/home/html/index.en.html|titolo=European Central Bank|autore=European Central Bank|sito=European Central Bank|lingua=en|accesso=2022-02-27}}</ref>. Da arrecurdà pure: [[File:Andria,_chiostro_di_San_Francesco.jpg|thumb|Chiostre medievale de San Frnagische]] * Palazze Comunale. Costruite apprisse 'u retorne de Federiche II de Svevie da 'a [[seste crociate]], pare pe volere d'u stesse 'mberatore jndr'à 'u [[1230]], in origgene ere 'nu [[Ordene frangescane|convende Frangescane]]. Jndr'à 'u [[1813]] 'nu decrete de [[Giuacchine Murat|Giuacchine Napoleone Murat]], [[Regne de le Doje Sicilie|Rre de le doje Sicilie]] luò tutte le convende e 'u palazze devendò quidde ca osce a die jè 'a sede d'u comune; * Porte Sand'Andrèe o Arche de Federiche II (XI sechele)<ref name="Porta sant'Andrea">[https://web.archive.org/web/20110129032025/http://www.andriainrete.it/andriaturistica/arte-e-storia/monumenti/8-portasanandrea.html Porte sand'Andrèe] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110129032025/http://www.andriainrete.it/andriaturistica/arte-e-storia/monumenti/8-portasanandrea.html |data=29 gennaio 2011 }}</ref>. Avenìe 'nzippate a l'epoche de le normanne e Federiche II turnanne da 'a seste crociate, acchianne 'a cetate fedele facìe sculpì sus a jedde le famose parole ca jidde dedicò a' comunitate; * Torre d'u 'Rrelogge, costruite a l'epoche de Frnagische II del Balzo<ref>{{cita web|url=http://www.proloco.andria.ba.it/monumenti.php|titolo=Monumenti Andria}}</ref>; * Palazze Ducale (residenze fortificate rimaneggiate jndr'à 'u XVI sechele); * Monumende a le Cadute (XX sechele); * Forte de Porte Castelle (XI sechele); * Palazze Ceci Ginistrelli (XIX sechele); * Palazzo Jannuzzi (XIX sechele); * Palazze Schettini Accetta (XIX sechele);<ref>{{Cita web|url=http://andriarte.it/ViePiazze/via_ferrucci1.html|titolo=Andria: Strada Nuova di Barletta (Via Ferrucci)|sito=andriarte.it|lingua=it|accesso=2022-02-27}}</ref> * Le Maschere Apotropaiche; * Chiazze Vittorie Emanuele II<ref>{{cita web|url=http://www.architetturadipietra.it/wp/?p=1365|titolo=Piazza Catuma}}</ref> (canusciute cumme chiazze Catuma, apprisse a' presenze de le Catacombe sotte a jedde); * Laure Basigliane; * Andrie sotterranèe. Vecchie javetaziune ca resalene a 'u periode medievale stonne sotte terre d'u 'ndere cendre storeche, se tratte de grotte o de vere e probbie stanze murate de petre cu arche e culonne ('ndrucabbele sulamende jndr'à certe mumende);<ref>{{Cita web|url=https://www.videoandria.com/andria-trovati-sotterranei-20-metri-profondita-nei-pressi-palazzo-ducale-video/|titolo=Andria: trovati sotterranei a 20 metri di profondità nei pressi di Palazzo Ducale - VIDEO|autore=Redazione|sito=Andria Barletta Trani News - Notizie e Video sulla BAT, Cultura, Cronaca, Eventi|data=2016-06-14|lingua=it-IT|accesso=2021-10-04}}</ref> * [[Musèe diocesane (Andrie)|Musèe diocesane]] cu de le opere de [[Andonije Vivarini]] e [[Tucce de Andrie]]; * Musèe d'u Confette "Giuanne Mucci". === Architetture releggiose === [[File:Piazza_Duomo_Andria.jpg|thumb|Piazza Duomo, [[Cattedrale de Andrie]] e sus a 'u sfunne 'u cambanile d'a chiesere de San Frangische]] [[File:Andria-Dom-Krypte-Gräber.jpg|thumb|Chiaute de [[Jolande de Brienne]] e de [[Isabbelle d'Inghilterre]]]] [[File:Domenico_gagini,_busto_di_francesco_ii_del_balzo,_1470_ca._(andria,_museo_diocesano).jpg|thumb|Buste de [[Frangische II del Balzo]] 1470 ca. attribbuite a [[Frangische Laurana]] stipate jndr'à 'u [[Musèe diocesane (Andrie)|Musèe diocesane]]]] * [[Cattedrale de Andrie|Cattedrale]] (XII sechele) e 'a cripta soje o San Pitre in Cattedrale (VII sechele)<ref>{{Cita web|url=http://www.andriarte.it/Cattedrale/Cripta/cripta-presentazione.html|titolo=Andria: cripta della Cattedrale|sito=www.andriarte.it|accesso=2022-02-27}}</ref>. a 'u 'nderne stonne stipate le reliquie de [[Riccarde de Andrie|San Riccarde]], 'a [[Sacra Spine]] de [[Gesù]] e le mugghiere de Federiche II, [[Jolande de Brienne]] e [[Isabbelle d'Inghilterre]]<ref>{{Cita web|url=http://www.proloco.andria.ba.it/storia.php|titolo=..: Associazione Turistica Pro Loco - Andria (BA) - Storia :..|sito=www.proloco.andria.ba.it|accesso=2022-02-27}}</ref>. 'U cambanile avenìe 'nzippate sus a 'na torre longobbarde vecchie d'u (VII-VIII sechele); * [[Chiesere de San Dumineche (Andrie)|Chiesere de San Dumineche]] (XIV sechele) cu portale rinascimendale e cambanile barocche. A 'u 'nderne ste stipate 'u buste d'u duche [[Frnagische II del Balzo]] attribbuite a 'u scultore [[Frangische Laurana]] (1430-1502); * Chiesere de Sand'Agustine (XIII sechele): fatte in origgene da le [[Cavagliere templare]], 'a chiesere passò pò a le [[Ordene de San Benedette|Benedettine]] e a' fine a le [[Ordene de Sand'Agustine|Agustiniane]], ca 'a costruirene arrete apprisse le assedie d'u 1350. 'U portale goteche preggevole ca resale a 'u XIV sechele, mendre 'u 'nderne jè barocche; * Chiesere de San Nècole (XII sechele); * Chiesere de San Frangische e 'u chiostre sue (XII sechele). Cambanile preggevole d'u 1772; * Chiesere de Sanda Chiare fatte atturne a 'u 1200 jndr'à une de le stritte d'u cendre storeche<ref>{{Cita web|url=http://www.geoplan.it/luoghi-interesse-italia/monumenti-provincia-bari/cartina-monumenti-andria/monumenti-andria-chiesa-di-santa-chiara.htm|titolo=Chiesa di Santa Chiara|sito=Comune di Andria|accesso=25 novemmre 2020|urlarchivio=https://archive.is/cmEQ#selection-127.0-131.6|dataarchivio=31 luglie 2012|urlmorto=sì}}</ref>; * Chiesere de l'Annunziate (XII sechele) cu 'n'affresche d'a Vergine attrbbuibbele a' [[scole giottesche]] e altare d'a pietà de [[Arte d'u Rinascimende|arte rinascimendale]]<ref>{{Cita web |url=http://www.domaniandriese.it/wordpress/2009/10/annunziata-chiesa-del-prodigio-della-vergine/ |titolo=Annunziata, chiesa del prodigio della Vergine | Il Domani Andriese – Giornale on line della città di Andria|accesso=22 abbrile 2011 |urlarchivio=https://web.archive.org/web/20110913122614/http://www.domaniandriese.it/wordpress/2009/10/annunziata-chiesa-del-prodigio-della-vergine/ |dataarchivio=13 settemmre 2011 |urlmorto=sì }}</ref>; * [[Sanduarije de Sanda Marije de le Miracole (Andrie)|Sanduarije de Sanda Marije de le Miracole]] fatte sus a ttre levèlle. 'U levèlle de sotte, 'a chiesere rupestre de Sanda Margherite (IX sechele) jè 'u cchiù andiche. 'A laure basigliane, 'nglude 'nu 'nderessande sale a ttre navate cu decoraziune tratte da 'a [[Genesi]]. Jndr'à sta grotte ha state acchiate e ste angore osce a die l'icone bizzandine d'a Madonne de le Miracole<ref>[http://www.domaniandriese.it/wordpress/2010/06/grotta-s-margherita-e-il-suo-percorso-di-purificazione/ Grotte S. Margherite e 'u percorse sue de purificazione | Il Domani Andriese – Giornale on line della città di Andria] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150322135304/http://www.domaniandriese.it/wordpress/2010/06/grotta-s-margherita-e-il-suo-percorso-di-purificazione/ |data=22 marze 2015 }}</ref>. 'U levèlle medie (Tembiette) (XVI sechele) ave ttre arcate de marme policrome. De 'nu certe 'nderesse jè 'a cappelle d'a Crugefissione cu affresche belle assaije. 'U levèlle superiore d'u XVIII sechele avenìe pruggettate da [[Cosime Fanzago]] (1591 - 1678)<ref>{{Cita web|url=http://www.proloco.andria.ba.it/santuari.php|titolo=..: Associazione Turistica Pro Loco - Andria (BA) - I santuari :..|sito=www.proloco.andria.ba.it|accesso=2022-02-27}}</ref>; * Sanda Marije Mater Gratiae 'nzippate atturne a 'u 1600 apprisse a 'n'apparizzione d'a vergine, ste addò apprime stave 'a cappelle de San Giuanne Battiste<ref>{{Cita web|url=http://www.andriarte.it/MaterGratiae/mater_gratiae-index.html|titolo=Andria: chiesa Mater Gratiae|sito=www.andriarte.it|accesso=2022-02-27}}</ref>; * [[Sanduarije d'a Madonne de l'Altemare]] (1598) e laure basigliane de Sanda Sofie, a 'u 'nderne 'a sculture "La Pietà dell'Altomare" de Luigge Enzo Mattei dichiarate 'nzieme a le otre opere sue "Patrimonie pe 'na culture d'a pace" da l'[[UNESCO]]; * Sand'Anne o Chiesere d'u Conservatorie<ref>{{Cita web|url=http://www.andriarte.it/SAnna/sant_anna-index.html|titolo=Andria: Sant'Anna o chiesa del Conservatorio|sito=www.andriarte.it|accesso=2022-02-27}}</ref>; * Chiesere de San Bartolomèe cundate jndr'à 'nu documende d'u 1196 se penze ca ave state 'nzippate sus a 'nu tembie andiche de [[Mercurie (divinità)|Mercurie]]. 'U vescove [[Riccarde de Andrie|Riccarde II]] spustò le reliquie de le sande [[Erasme de Formie|Erasme]] e [[Ponziane da Spolete|Ponziane]]<ref>{{Cita web|url=http://www.andriarte.it/SBartolomeo/san_bartolomeo-index.html|titolo=Andria: San Bartolomeo|sito=www.andriarte.it|accesso=2022-02-27}}</ref>; * Chiesere rupestre de Sanda Croce (X sechele); * Chiesere rupestre de Criste de Misericordie (IX sechele)<ref>{{Cita web |url=http://www.domaniandriese.it/wordpress/2010/05/gesu-misericordia-chiesa-della-speranza-del-signore/ |titolo=Gesù misericordia, chiesa della speranza del Signore | Il Domani Andriese – Giornale on line della città di Andria |accesso=22 abbrile 2011 |urlarchivio=https://web.archive.org/web/20150322144838/http://www.domaniandriese.it/wordpress/2010/05/gesu-misericordia-chiesa-della-speranza-del-signore/ |dataarchivio=22 marze 2015 |urlmorto=sì }}</ref>; * Chiesere de Sand'Angele de' Meli o San Micheluzze cu affresche de Criste Pantocràtore (XIII sechele)<ref>{{Cita web|url=http://www.andriarte.it/SAngeloMeli/s_micheluzzo-index.html|titolo=Andria: Sant'Angelo de' Meli o San Micheluzzo|sito=www.andriarte.it|accesso=2022-02-27}}</ref>; * Chiesere de Sanda Marije de Porta Sande (XIII sechele) 'nzippate sotte a [[Corrade IV de Svevie|Corrade IV]]; * Chiesere de San Mechele Arcangele e San Gesèppe (1881) 'nzippate sus 'a chiesere vecchie de San Mechele a 'u Laghe (XII sechele); * [[Chiesere de Sanda Marije Vetere (Andrie)|Chiesere de Sanda Marije Vetere]] (XIII sechele); * Chiesere de Sanda Marije d'u Carmine; * Chiesere de Sanda Lucìe contrade Sanda Lucìe; * Chiesere parrocchiale d'a Beate Vergine 'Mmaculate (1911)<ref>{{cita web|url=http://www.chieseitaliane.chiesacattolica.it/chieseitaliane/AccessoEsterno.do?mode=guest&type=auto&code=86150&Chiesa_della_Beata_Vergine_Immacolata|titolo=Chiesa della Beata Vergine Immacolata}}</ref><ref>{{cita web|url=http://www.domaniandriese.it/wordpress/2011/05/oratorio-salesiano-festa-di-una-comunita/|titolo=Oratorio salesiano, festa di una comunità|sito=Domani Andriese|accesso=25 novemmre 2020|urlarchivio=https://archive.is/DhfZt|dataarchivio=6 giugno 2015|urlmorto=sì}}</ref> fatte da le [[Suggettate Salesiane de San Giuanne Bosco|Salesiane]]; * [[Chiesere de Sanda Marije Assunde e San Isidore]], parrocchiale jndr'à frazione de Mondegruèsse. === Ville comunale "Gesèppe Marano" === [[File:Vista aerea della città di Andria.jpg|thumb|upright=1.2|'Ndrucamende aerèe d'a cetate. Se 'ndrucane bbuène 'a [[Ville comunale Gesèppe Marano]] e 'u [[Stadie de le Alìe]].]] 'A [[Ville comunale Gesèppe Marano]] jè une de le cchiù granne polmone verde d'a Reggione Pugghie. Nasce jndr'à vane nord-est d'a cetate jndr'à 'n'arèe de {{M|70000|ul=mq}}. 'A ville avenìe promosse e ideate durande l'Amministrazione Comunale guidate da 'u Sinnache Gesèppe Marano e 'u 21 decemmre 1959, a' presenze d'u Senatore [[Onofrie Jannuzzi]] e de otre personalità de l'epoche, l'arie verde avenìe ufficialmende conzegnate a' cetate cu 'na cerimonie pubbleche. 'U 2 sciugne 2012, apprisse le fatìe de recupere e riqualificazione, 'a ville comunale avène ufficialmende inditolate da l'amministrazione guidate da [[Necole Giorgino]]. == Suggettate == === Evoluzione demografeche === {{Demografije/Andrie}} === Etnie e minoranze furastiere === A 'u 31 decemmre 2020 le cetadine furastiere residende jndr'à cetate sò {{formatnum:1772}}, pare a 'u 1,8% d'a popolazzione<ref>{{Cita web|url=https://demo.istat.it/|titolo=Demo-Geodemo. - Mappe, Popolazione, Statistiche Demografiche dell'ISTAT|sito=demo.istat.it|accesso=2022-02-27}}</ref><ref>{{Cita web|url=https://www.tuttitalia.it/puglia/36-andria/statistiche/cittadini-stranieri-2021/|titolo=Cittadini Stranieri 2021 - Andria|sito=Tuttitalia.it|lingua=it|accesso=2022-02-27}}</ref>, accussì divise pe nazionalità: # {{ROU}}, {{formatnum:1050}} # {{CHN}}, 96 # {{NGA}}, 62 # {{TUN}}, 62 # {{MAR}}, 53 # {{ALG}}, 53 === Lènghe e dialette === {{'Ndruche pure|Dialette d'a Pugghie|Dialette appule-barese}} [[File:Diffusione del barese nella provincia di Bari.jpg|alt=|thumb|'''Diffusione d'u barese jndr'à provinge de Bare e BAT:'''1) Dialette barese oriendale 2) Dialette barese occidendale 3) Dialette barese (fasce de transizione) ]] 'U dialette andriese jè 'na varietà lenguisteche ca face parte de le dialette pugghiese cendre-settendrionale. Andrie parle 'u dialette sue jndr'à 'u barese oriendale. In particolare, cu quidde de [[Betonde]], [[Bitette]], [[Bitritte]] e 'nu belle stuèzze de l'entroterre de le [[Murge]], jidde costituisce 'na varietà d'u dialette barese. Da sottolineà 'a presenze jndr'à 'u dialette d'a parole ''nan'' (tipeche de le dialette murgiane) esembie de negazione (non), ca se stcche pure de 'na lettere d'a pronunge jndr'à le dialette de l'entroterre barese. === Releggione === {{'Ndruche pure|Diocesi de Andrie|Musée diocesane (Andrie)}} 'A [[diocesi de Andrie]] (jndr'à 'u latine <i>Dioecesis Andriensis</i>) jè 'na sede arcivescovile d'a Chiesere Cattoleche suffraganèe de l'[[Arcidiocesi de Bare-Bitonde]] ca appartene a' [[reggione ecclesiasteche Pugghie]]. Jndr'à 'u 2012 cundave 138.000 battezzate sus a 141.006 crestiane. 'U vescove jè [[Luigge Mansi]]. 'A diocese pigghie le comune de Andrie, [[Canose de Pugghie]] e [[Minervine Murge]]. Pare ca 'u prime vescove ere 'nglese, "[[Riccarde de Andrie|Richardus anglicus]]", scacchiate da [[Pape Gelasio I]] ([[492]] cchiù o mene)<ref name="ReferenceA"/>, ca pigghiò parte a 'u [[congiglie Lateranense III]] durande 'u pondificate de [[Pape Alessandre III]]. == Culture == === 'Struzione === ==== Bibblioteche ==== 'A cetate tène doje bibblioteche prengepàle. 'A Bibblioteche Comunale ha state fatte jndr'à 'u settemmre 1880 e jndr'à 'u 1941 ha state 'nditulate a 'u professore Gesèppe Ceci, studiose andriese: ave 'nu patrimonie libbrare de cchiù o mene 42.000 volume, 'ngluse 16 cinghecendine e otre 242 volume andiche e 3000 CD/DVD. 'A bibblioteche diocesane "San Tummase D'Aquino" se iacchie presse 'u seminarie vescovile. Jndr'à 'u luglie 2020, 'a cetate, ave aveute 'u recanuscimende de "[[Cetate ca legge]]" 2020-2021.<ref>{{cita web|url=https://www.cepell.it/it/documenti/amministrazione-trasparente/sovvenzioni,-contributi,-sussidi,-vantaggi-economici/qualifica-%E2%80%9Ccitt%C3%A0-che-legge%E2%80%9D-2020-2021/comuni-2/671-comuni-sopra-a-100-001-abitanti-2/file.html|titolo=Comuni superiori ai 100.001 abitanti|accesso=6 luglie 2020}}</ref> ==== Recerche ==== * 'U Cendre Recerche agroalimendare Bonomo (CRB), face attivitate de recerche applecate, cu pruggette naziunale e 'ndernaziunale, in collabborazione cu istitute universitarie, ente de recerche, consorzie e 'mbrese private, jndr'à ste settore: gestione post-cugghiemende de le prodotte ortofrutticole frische, trasformazione e valorizzazzione de le prodotte agroalimendare, ause de le sottoprodotte e de le scarte de produzione de le aziende agroalimendare<ref>[https://web.archive.org/web/20111204085745/http://www.centroricerchebonomo.it/centro.html :: Centro Ricerche Bonomo:: 'U cendre] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111204085745/http://www.centroricerchebonomo.it/centro.html|data=4 decemmre 2011}}</ref>. ==== Scole ==== * [[Scole de l'infanzie]]: 50 scole (30 scole statale e 20 scole paritarie); * [[Scole primarie jndr'à l'Itaglie|Scole primarie]]: 25 scole; * [[Scole secondarie de prime grade jndr'à l'Itaglie|Scole secondarie de I grade]]: 7 scole; * [[Scole secondarie de seconde grade jndr'à l'Itaglie|Scole secondarie de II grade]]: 10 scole (7 scole statale e 3 scole paritarie). ==== Università ==== * Jndr'à cetate ste 'nu distaccamende de l'[[Unitre - Università d'a Terze Età|Università d'a Terze Età]]. ==== Musée ==== Le musée prengepàle d'a cetate sonde: * Musée d'u Confette de Mucci Giuanne jè 'na fabbreca storeche de confette nate jndr'à 'u [[1894]] da Necole Mucci. Recanusciute da 'u Ministere pe le Bene e Attivitate Culturale, membre de l'associazione "Aunione de le 'Mbrese Sotreche Tagliàne" (UISI), "Museimpresa" e d'u Circuite "Locale Storice d'Itaglie", 'u Musée cogghie jndr'à quattre seziune documende, struminde, apparecchiature, stambine pa produzione de confette, caramelle e ciucculate; * Musée d'u sciucattele andiche; * Musée Diocesane. === Medie === ==== Radie ==== Le uneche emittende radiofoneche presende jndr'à 'u comune sò: * Radie Antenna Adriatica, attive da 'u 1975;<ref>{{Cita web|url=http://www.antennaadriatica.it/|titolo=Radio Antenna Adriatica|sito=www.antennaadriatica.it|accesso=2 sciugne 2016}}</ref> * Radie 2000 Stereo. ==== Televisiune ==== Jndr'à 'u comune onne sede doje emittende televisive: * [[Tele Dehon]]: attive da 'u 3 masce 1978; * [[Telesveva]]: nasce prengepalmende a [[Lucere]] jndr'à 'u 1979, da 'na costole de 'n'emittende radiofoneche, 'u prime nome sue ere infatte TeleRadioSveva. Jndr'à le anne ottande, sposte 'a sede a Andrie.<ref>{{Cita web|url = http://www.storiaradiotv.it/TELESVEVA.htm|titolo = TELESVEVA|accesso = 3 decemmre 2015|sito = www.storiaradiotv.it|urlmorto = sì|dataarchivio = 8 novemmre 2015|urlarchivio = https://web.archive.org/web/20151108111423/http://www.storiaradiotv.it/TELESVEVA.htm}}</ref> === Cinematografe === {{F|cendre javetate d'a Pugghie|decemmre 2017|}} 'A cetate e 'u territorie sue onne state ausate cumme poste pe le riprese de film e de documendarie: * [[Grandiosa manifestazione per il primo maggio 1913 ad Andria]], reggie de Catavete Balducci (1913) * [[Il Vangelo secondo Matteo]], reggie de [[Pier Paole Pasolini]] (1964) * [[La legge violenta della squadra anticrimine]], reggie de [[Stelvio Massi]] (1976) * [[Il nome della rosa (film)|Il nome della rosa]], reggie de [[Jean-Jacques Annaud]] (1986) * [[Odore di pioggia]], reggie de [[Niche Cirasola]] (1989) * [[Io non ho la testa]], reggie de Mechèle Lanubile (1998) * [[Non me lo dire (film 2012)|Non me lo dire]], reggie de Vito Cea (2012) * ''Ameluk'', reggie de Mimme Mancini (2014) * [[Il racconto dei racconti - Tale of Tales]], reggie de [[Matteo Garrone]] (2015) * [[Wonder Woman (film 2017)|Wonder Woman]], reggie de [[Patty Jenkins]] (2017) === Cucine === {{'Ndruche pure|Cucine pugghiese}} 'A gastronomije andriese conde 'nu sbuènne de prodotte assaije legate a le andiche tradiziune condadine 'mbrà chiste stonne: * [[DOC Castel del Monte|Vine DOC Castel del Monte]] * [[Uegghie extravergine de alìe]] * [[Pleurotus eryngii|Funghe cardongelle]] * [[Burrate]] * [[Muzzarelle]] * [[Confette]] * [[Pettole]] * [[Zeppole]] * Tre Nocedde * [[Carteddate]] Le cambagne sò ticche de ulivete. Capitale mundiale de l'[[uegghie extravergine de alìe]], 'a produzione olivicole riesce a producere tanda uegghie quanne a 'ndera [[Toscane]].<ref>{{Cita web|url = http://www.org-olio.it/olio-andria-monumenti.asp|titolo = Andria e i suoi monumenti - Olio extravergine di oliva pugliese - Org.Olio - Ardito Felice|accesso = 1º settemmre 2015|sito = www.org-olio.it|urlmorto = sì|urlarchivio = https://web.archive.org/web/20151230035741/http://www.org-olio.it/olio-andria-monumenti.asp|dataarchivio = 30 decemmre 2015}}</ref> === Avveneminde === * Festivàl 'ndernazionale "Castel dei Mondi" (aguste-settemmre), jè 'nu festivàl ca presende 'n'andeprime a luglie e jè interamende dedicate a 'u tiatre. Pe cchiù de 'na sumàne, jndr'à dimore federiciane de Castel d'u Monde e jndr'à diverse monuminde e chiazze d'u cendre storeche, se fanne spettacole de ogne tipe e in condemboranèe 'mbrà de lore; * Fiere d'abbrile: se face da 'u 1438<ref name="fieradaprile.it">[https://web.archive.org/web/20120724015332/http://www.fieradaprile.it/home.htm Fiera d'Aprile 2008] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120724015332/http://www.fieradaprile.it/home.htm |data=24 luglie 2012 }}</ref>. Celebre 'u iacchiamende de le osse de [[Riccarde de Andrie|San Riccarde]] da vanne de Frangische II Del Balzo, Duche de Andrie. 'U Duche istituì 'a fiere da 'u 23 a 'u 30 abbrile de ogne anne<ref name="fieradaprile.it"/>; * Festivàl 'ndernazionale d'u cortemetragge “Cortolandria”: jè 'nu avvenimende culturale de punde d'u comune e canusciute e apprezzate jndr'à totte l'[[Europe]], [[State Aunìte d'Americhe]], [[Nordafriche]] e [[Americhe Latine]], 'a rassegne nasce da l'idèe d'u museciste e pluripremiate reggiste de corte [[Gesèppe Massarelli]];<ref>{{Cita web|url=http://www.andriapp.it/index.php?com=player&task=scheda&id=300|titolo=Festival internazionale del cortometraggio “Cortolandria” - AndriaApp|sito=www.andriapp.it|accesso=3 masce 2016}}</ref> * Festivàl de museca classeche "[[Farinelli]]", appundamende rituale ca se avvale d'a direzione artisteche d'u Maestre [[Necole Frisardi]], se face jndr'à decade de settemmre<ref>{{Cita web|url=http://www.andriapp.it/index.php?com=player&task=scheda&id=304|titolo=Festival di musica classica "Farinelli" - AndriaApp|sito=www.andriapp.it|accesso=3 masce 2016}}</ref>; * Festivàl "Suoni Dal Mediterraneo": pigghiane parte 'nu sacche de artiste folk ca avènene da tutte 'u munne<ref>{{Cita web|url=http://www.suonidalmediterraneo.it/|titolo=Suoni dal Mediterraneo|sito=www.suonidalmediterraneo.it|accesso=2 sciugne 2016}}</ref>; * Qoco: Congorse 'ndernazionale de cucine;<ref>{{Cita web|url=http://www.andriaweb.it/index_it.asp|titolo=Qoco - Un filo d'olio nel piatto|sito=www.andriaweb.it|accesso=2 sciugne 2016|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160524091756/http://www.andriaweb.it/index_it.asp|dataarchivio=24 masce 2016}}</ref> * Biol: Congorse 'ndernazionale 'mbrà le uegghie extravergine de alìe biologgeche;<ref>{{Cita web|url=http://premiobiol.it/|titolo=Home - Premiobiol|sito=Premiobiol|accesso=2 sciugne 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160531002057/http://premiobiol.it/|dataarchivio=31 masce 2016|urlmorto=sì}}</ref> * Game-fiere d'u sciueche.<ref>{{Cita web|url=https://www.andriaviva.it/notizie/piu-di-8-000-presenze-nella-terza-edizione-della-fiera-del-gioco-game-ad-andria|urlmorto=sì|titolo=Copia archiviata|accesso=14 abbrile 2019|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20190414081700/https://www.andriaviva.it/notizie/piu-di-8-000-presenze-nella-terza-edizione-della-fiera-del-gioco-game-ad-andria|dataarchivio=14 abbrile 2019}}</ref> == Economije == {{'Ndruche pure|Economije d'a Pugghie}} [[File:Andria - la strada dell'olio.jpg|thumb|upright|Andria, [[Associazione nazionale città dell'olio|città dell'olio]]: 'a ''strade de l'uegghie extravergine de alìe'']] L'economije locale ave 'nu prodotte 'nderne lorde pro capite pare a 'u 71% d'a medie europèe, cu 'nu tasse d'attivitate d'a popolazzione residende d'u 38%, allineate a 'u date reggionale e sotte a quidde tagliàne. 'U tasse de disoccupazione jè 'nu picche sotte a quidde reggionale (26% condre a 'u 29,9%) e quidde d'a disoccupazione de le uagnune jè assaije cchiù vasce (42,5% condre a 'u 54,3%). 'A strutture economeche jè fatte da 'a presenze 'mbortande d'u settore primarie, d'a 'ndustrie e d'u commerce. 'A cetate ha state elette da 'u [[Ministere d'u sveluppe economeche]] cumme une de le 22 [[zone franghe]]<ref>[https://web.archive.org/web/20160701182302/http://www.dps.tesoro.it/zone_franche_urbane/zfu_cosa_sono.asp Zone Franghe Urbane] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160701182302/http://www.dps.tesoro.it/zone_franche_urbane/zfu_cosa_sono.asp|data=1º luglie 2016}}</ref> tagliàne, quiste avesse dà 'na màne a 'u sveluppe economeche pe le prosseme anne grazie a quacche alleggerimende fiscale a careche de le 'mbrese na nascene. * 'U settore primarie conde 'nu sbuènne de micro 'mbrese agricole de tipe famigghiare; ste 'na frazionalizzazzione forte assaije e assaije vote 'a probbietà d'a tere serve probbie pe 'ndegrà 'u reddite famigghiare. Stonne jndr'à 'u territorie attivitate de trasformazione e de fatiamende de le prodotte agricole, soprattutte pe le prodotte d'u casare 'mbrà le quale 'a famose [[burrate]]<ref>{{cita web|url=http://www.laculturadelcibo.it/articolo-1299.html|titolo=Burrata di Andria}}</ref>, pa produzione de uegghie e vine (stonne belle vitigne d'u poste ''[[Uve de Troie]]''). Da arrecurdà le marchie [[DOC Castel del Monte]] e [[Terre de Bare (uegghie de alìe)|DOP Terra di Bari]]. Andrie face parte de l'[[associazione nazionale cetate de l'uegghie]]<ref>[http://www.cittadellolio.it/ città dell'olio]</ref>; * Pe quande arreguarde l'industrie, le ìmbrese piccele stonne jndr'à 'u settore commerciale (ingrosse e dettaglie 41,1%), manifatturiere (20,6%), seguite da attivitate immobbiliare e da costruziune. 'A 'ndustrie manifatturiere e 'u commerce pigghiane 'u 64,8% de le fatiature, condre a 'u 56,8% reggionale; in particolare le aziende d'u tessile/abbigliamende sò 'na combonente 'mbortande assaije de l'economije andriese. 'U sisteme calzaturiere resulte osce a die in crise pe colpe d'a combetitività ca cresce de le pajesere asiatece. In comblesse 'u levèlle d'industrializzazzione tène bbuène respette a' medie reggionale, cu 'u 48,8% codre a 'u 44,1% d'a Pugghie; * Pe quande arreguarde l'indice de terziarizzazzione, 'a cetate jè in linèe cu 'u levèlle reggionale, 81,4% locale condre a 'u 80,9% de medie reggionale. === Turisme === 'U turisme jè une de le settore economece ca se ste allarie de cchiù, sus a 'u piane produttive e sus a quidde occupazionale. 'A cetate attire 'nu movimende sorprendende de turiste, grazie soprattutte a' presenze d'u [[Castel d'u Monde]]<ref name="Castel del Monte" />, recanusciute da l'[[UNESCO]]<ref name="UNESCO" /> [[patrimonie de l'umanità]] da 'u 1996 e mise sus 'a monete da [[1 cendesime de euro]]<ref name="European Central Bank" />. Pa presenze de le soie ttre cambanile ierte, avène canusciute pure cumme 'a cetate de le tre cambanile<ref>{{cita web|url=http://www.diocesiandria.it/itrecampanili/|titolo=Sito dei tre campanili|accesso=7 masce 2010|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20100125231404/http://www.diocesiandria.it/itrecampanili/|dataarchivio=25 scennare 2010|urlmorto=sì}}</ref>, a parte ca 'a cetate federiciane pe vie d'u legame sue cu [[Federiche II de Svevie]]. === Servizie === Le servizie avènene garandite da 2.271 attivitate 'ndustriale cu 7.586 addette pare a 'u 31,57% d'a [[Tasse de attivitate|forze de fatìe]] occupate, 2.925 attivitate de servizie cu 5.784 addette pare a 'u 24,07% d'a forze fatìe occupate, otre 1.269 attivitate de servizie cu 5.788 addette pare a 'u 24,09% d'a forze fatìe occupate e 133 attivitate amministrative cu 4.870 addette pare a 'u 20,27% d'a forze fatìe occupate. Stonne occupate comblessivamende 24.028 crestiàne, pare a 'u 25,12% d'u numere comblessive de crestiàne d'u comune.<ref>{{Cita web|url=http://puglia.indettaglio.it/ita/comuni/bt/andria/andria.html|titolo=Andria|sito=puglia.indettaglio.it|accesso=8 aguste 2016}}</ref> == Infrastrutture e carresciamiende == === Strade === [[File:Viabilita Barletta-Andria-Trani.jpg|thumb|Viabilità jndr'à [[provinge de Barlette-Andrie-Trane]]]] 'A cetate jè raggiungibbele cu l'[[Autostrade A14 (Itaglie)|Autostrade A14]], cu uscite a 'u caselle autostradale de Andrie/Barlette, ca ste a cchiù o mene 1&nbsp;km da 'u cendre javetate. 'A vanna sud d'a cetate jè servite da 'a [[Strade Statale 98 Andriese-Coratine|SP 231 Andriese-Coratine (ex SS 98)]], ca college 'a cetate cu 'u [[Bare|capeluèche pugghiese]] e da 'a [[Strade Statale 170 de Castel d'u Monde|SS 170 dir. A]], ca jndr'à 'u tratte in questione, de cchiù o mene 10&nbsp;km, ave caratteristeche de superstrade a doje corsie pe sienze de marce e spartitraffeche cendrale. Jndr'à 'u novemmre [[2009]] 'a [[Provinge de Bare]] ave pubblecate 'u banne de gare pe l'allariamende e l'ammodernamende d'a SP 1 "Andrie-Trane".<ref>{{Cita web|url=https://www.andrialive.it/news/Categoria/11563/news.aspx|titolo=Pubblicato il bando per l'allargamento dell'Andria-Trani|sito=AndriaLive.it|lingua=it-IT|accesso=2022-02-27}}</ref> Sta strade provingiale colleghe le doje capeluèche d'a provinge e permette 'nu accesse veloce a' [[Strade statale 16 Adriateche]]. Jnd'à 'u decemmre [[2010]] avenìe inaugurate l'allariamende a 4 corsie d'a [[tangenziale de Andrie]], jndr'à 'u tratte combrese 'mbrà 'u caselle autostradale de Andrie-Barlette e 'u svingole cu 'a provingiale pe Trane. === Ferrovie === 'A [[stazione de Andrie]], se iacchie jndr'à Chiazze Bersaglierie d'Itaglie, ste sus 'a [[ferrovie Bare-Barlette]], gestite da 'a [[Ferrotramviarie]]<ref>{{cita web|url=http://www.ferrovienordbarese.it/|titolo=Ferrovienordbarese}}</ref>, ca recalche 'u tracciate d'a [[Tranvie Bare-Barlette|precedende tranvie a vapore]]. Jndr'à l'aguste [[2009]] ha state pubblecate 'u pruggette preliminare d'u 'nderramende d'u tracciate ferroviarie jndr'à 'u javetate d'a cetate pa procedure de verifeche de assoggettabbeletà a' [[Valutazione de 'mbatte ambiendale]], ca prevede 'u raddoppie, velocizzazzine e potenziamende sus 'a tratte [[Corate]]-[[Barlette]]. [[File:Mappa del Servizio Autolinee Urbane Autobus ASA di Andria.png|thumb|Mappe d'u Servizie Autobus ASA]] 'U [[21 masce]] [[2020]], ha state sottoscritte l'appalte a le fine d'a pruggettazione e realizzazzione d'u 'nderramende d'a linèe ferroviarie jndr'à 'u cendre urbane d'a cetate. 'U pruggette, ca angore non g'ha spicciate, prevede l'avasciamende de 7 metre sotte a' strade d'a linèe ferroviarie e, cu 'u luamende de 4 [[passagge a levèlle]], accussì s'accocchiane arrete doje vanne d'a cetate, da anne separate da 'a ferrovie. 'U pruggette, pò, ave ìa costruzione d'a nove stazione ferroviarie de Andrie Sud (ggià fatte a sud-est d'u cendre javetate) e 'u funzionamende d'a fermate nove, pure jedde sotte terre, de Andrie Nord. 'A vecchie linèe ferroviarie avène luate e lunghe 'a stesse avènene fatte 'na piste ciclabbele, 'n'arèe verde e zone de sciuèche.<ref>{{cita web|url=https://www.ferrovienordbarese.it/progetti/interramento-andria}}</ref> Jè 'mbrà le cetate capeluèche ca no sò collegate da 'a rete ferroviarie statale, 'nzieme a [[Matere]] e [[Nuore]]. === Mobbilità urbane === 'A cetate tène 'na rezze de 12 [[Autobus|linèe urbane]], gestite da 'a suggettate Servizio Autolinee Urbane (ASA).<ref>{{Cita web|url=http://www.autolineeandriesi.it/index.html|titolo=autolinee andriesi servizio urbano andria home|cognome=MACFLY76|sito=www.autolineeandriesi.it|accesso=8 aguste 2016|dataarchivio=7 aguste 2016|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160807211305/http://www.autolineeandriesi.it/index.html|urlmorto=sì}}</ref> 'U carresciamende pubbleche locale ave pure 'nu servizie [[taxi]].<ref>{{Cita web|url=http://www.andriaviva.it/notizie/al-via-il-primo-servizio-taxi-nella-citta-di-andria/|titolo=Al via il primo servizio Taxi nella Città di Andria. Assegnata la licenza numero 1, terminal in Piazza della 'stazione'.|accesso=8 aguste 2016}}</ref> == Amministrazione == {{'Ndruche pure|Sinnace de Andrie}} Cu 'a nascite d'a [[Provinge de Barlette-Andrie-Trane|seste provinge pugghiese]], formalmente istituite l'11 sciugne 2004 e operative da 'u 2009, 'a cetate condivide cu le cetate de [[Barlette]] e [[Trane]] 'u status de capeluèche de provinge e ospite 'na parte de le ufficie. 'A cetate, in particolare, ave 'a sede legale d'a provinge, ospite 'u [[conziglie provingiale]] e 'a [[Presidende d'a provinge|presidenze provingiale]], sede de l'[[Istitute nazionale d'a previdenze sociale|INPS]], sede d'a [[Questure]] e pure sede de l'[[Aziende sanitarie locale]] Asl-BT; invece 'a cetate de Barlette jè sede d'a [[Prefetture (Itaglie)|Prefetture]], d'u comande provigiale de le [[Vigile d'u Fuèche]], d'u Comande provingiale d'a [[Uerdie de Finanze]] e dell'[[Agenzia delle Entrate]]; [[Trane]] ospite 'u Comande provingiale de l'[[Arme de le Carabbeniere]]. === Gemellagge === * {{Gemellaggio|Itaglie|Motte Sand'Anastasie|24 sciugne 2017}} <ref name="gemellaggio2017">https://web.archive.org/web/20221018081252/http://www.comune.andria.bt.it/puglia-sicilia-gemellaggio-fidapa-il-24-6/</ref> == Sport == 'A squadre de ballone cchiù 'mbortande d'u comune jè 'a [[Fidelis Andria 2018]], ca ave accumenzate l'attivitate soje jndr'à 'u [[1928]], cangianne 'nu sbuènne de nome. Scioche jndr'à [[Serie C]] e jndr'à storia soje ave arrevate 'nzigne a' [[Serie B]]. L'otra suggettate de ballone jè l'A.S.D. Polisportiva Virtus Andria ca scioche jndr'à ìu cambionate reggionale de [[Prime Categorije]] girone A. 'A squadre de [[calce a 5]] jè 'a A.S.D. Futsal Andria, funnate 'u 17 settemmre 2013. Le squadre de [[pallavvole]] sò 'a Manzoni Sport - Pallavolo Andria, funnate jndr'à 'u 2003 e scioche jndr'à 'u cambionate de Serie B, l'Audax Volley Andria jndr'à serie D. 'A squadre de [[pallammane]] jè l'A.S.D. Culturale Andriasveva, funnate jndr'à 'u 2004. 'A suggettate de [[pallacanestre]] jè 'a Pallacanestro Andria, funnate jndr'à 'u 2017. Pe quande arreguarde le sport addò se note, ste jndr'à cetate 'a suggettate Planet Andria S.S.D. ARL.<ref>{{Cita web|url=https://www.federnuotopuglia.it/federazione/societa/planet-andria/|titolo=FIN Puglia {{!}} Società {{!}} S.S.D. PLANET ANDRIA A R.L.|sito=www.federnuotopuglia.it|accesso=2022-02-27}}</ref> === 'Mbiande sportive === [[File:Villa comunale vista aerea.jpg|thumb|[[Stadie De le Ulive]]]] 'U stadie cetadine jè 'u [[Stadie de le Ulive]]. 'U 'mbiande ave 'na capienze de cchiù o mene {{formatnum:15000}} poste,<ref name=stadio1>{{Cita web|url=http://www.nuovaandria.it/stadiodegliulivi/|titolo=Stadio Degli Ulivi|editore=http://www.nuovaandria.it/|accesso=5 masce 2015|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20150710213629/http://www.nuovaandria.it/stadiodegliulivi/|dataarchivio=10 luglie 2015}}</ref><ref name=stadio2>{{Cita web|url=http://www.fidelisandria.it/stadio-2/|titolo=Stadio|editore=http://www.fidelisandria.it/|accesso=5 masce 2015|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20150507030831/http://www.fidelisandria.it/stadio-2/|dataarchivio=7 masce 2015}}</ref> da 'a staggione 2013-2014 ridotte a {{formatnum:9140}}<ref name=stadio1/><ref name=stadio2/> pe inaggibbeletà d'u settore distinde, in attese de le farìe de messe in securezze. Costruite jndr'à 'u [[1949]], ave subbite diverse 'ndervende de ammodernamende; tène 'nu tabbellone elettroneche e tribbune cuperte. 'U seconde 'mbiande de ballone cetate jè 'u Sand'Angele de le Ricche, tène 'na tribbune cuperte e piste de atleteche (aggiustate urtemamende). 'A capienze jè de cchiù o mene {{formatnum:1500}} crestiàne azzettate. Le otre strutture sportive sò: * 'u palasport, cu 'na capienze de {{formatnum:4370}} poste azzettate; jè une de le cchiù granne d'a reggione e ave ospitate 'nu sbuènne de avvenmiende pure a levèlle mundiale; * 'nu 'mniande addò se note, ca ospite 'na piscine semi-olimbeche de 25,00x12,50&nbsp;m e une cchiù piccele de 12,50x6,00&nbsp;m; fore se iacchie 'na vasche semi-olimbeche, de 25,00x12,50&nbsp;m; * 'nu circole de tennis; * diverse 'mbiande polivande. === Avvenemiende sportive === Da 'u 21 luglie a 'u 3 aguste [[2003]] s'ave tenute 'a fase finale de l'XI [[Fédération Internationale de Volleyball|FIVB]] [[World Grand Prix de pallavvole femminile 2003|World Grand Prix 2003]], manifestazione sportive de [[pallavvole]] femminile, canusciute cu 'u nome de [[World League de pallavvole femminile|World League]].<ref>{{Cita web|url=http://www.fivb.org/EN/Volleyball/Competitions/WorldGrandPrix/2003/press/press_final.asp|titolo=Press Info|sito=www.fivb.org|accesso=2022-02-27}}</ref> A novemmre se tène l'[['Ndernaizunale de Tennis Castel d'u Monde|ATP Challenger Castel d'u Monde]], 'nu tornèe 'ndernazionale de tennis sciucate sus 'a cambe in cemende indoor. Face parte de l'[[ATP Challenger Tour]]. == Note == <references/> == Bibbliografije == * [[Giuanne Cinnamo]], Cronaca, [[XII sechele]] * Riccarde D'Urso, ''Storia della città di Andria dalla sua origine sino al corrente anno 1841'', Napule, Tipografia Varana, 1841 * Riccarde Loconte, ''Andria la mia città'', Andrie, Mezzine, 1972 * Mechèle Lomolino,''Album di una comunità - Andria 1861-1946''. Sveva Coop. editoriale. 1987 * Pitre Petrarolo, ''Andria dalle origini ai tempi nostri'', Andrie, Sveva Edizioni, 1990 * Beatrice A. Cestari, ''Le edicole sacre di Andria.'', Sveva editrice, 1994 (ristambe 2001) * Mechèle Palumbo, ''Andria Giacobina - Il significato e i fatti del 23 Marzo 1799''. Sveva Editrice. 1999 * Matteo Ieva, "Canosa. Dal territorio al castello", [[Mario Adda Editore]] 2003 * Andonelle del Balzo di Presenzano, ''A l'hasar Bautezar! I del Balzo ed il loro tempo'', Napule, Arte Tipografica, 2003 * AA. VV., ''La Sacra Spina di Andria e le reliquie della Corona di Spine''. Schena editore. 2005 * Giuanne di Franco da Catanie, ''Di Santa Maria De' Miracoli d'Andria'', Napule, Tarquinie Longo, 1606; ristampa anastatica, Bare, Wip Edizioni, 2010 *C. Gelao, ''Andria rinascimentale. Episodi di Arte figurativa'', 2018 *F. Canali, V. C. Galati, ''Architetture e ornamentazioni dalla Toscana agli 'Umanesimi baronali' del Regno di Napoli alla fine del Quattrocento, p. V, Fulcri architettonici e artistici nella committenza di Francesco II Del Balzo di Andria (1431-1482). Un'Architettura umanistica nell'orizzonte di Leon Battista Alberti e di Andrea Mantegna. Interventi a Napoli, Andria, Irsina/Montepeloso e Bisceglie'', jndr'à ''<nowiki/>'Monumentalia'. Monuminde 'mbrà idendità e Celebbrazione'', a cura di F. Canali e V. C. Galati,«Bollettino della Società di Studi Fiorentini», 28-29, 2019-2020. == Otre pruggette == {{interprogetto}} {{Controllo di autorità}} == Collegamiende fore a Uicchipèdie == * {{Collegamenti esterni}} * {{Cita web|http://www.casteldelmonte.beniculturali.it/index.php?it/93/il-castello|Informazioni sul Castel del Monte}} {{Provinge de Barlette-Andrie-Trane}} {{Capeluèche de provinge tagliàne}} {{Comune d'u Parche nazionale de l'Alta Murge}} {{Condrolle de autorità}} {{Portale|Pugghie}} [[Category:Comune d'a Pugghie]] [[Category:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane]] [[Categoria:Andrie| ]] 0eq4rt9541fiq3z5l370f21vkksy2xt