Wikipedia roa_tarawiki https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le MediaWiki 1.47.0-wmf.3 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria Portale 'Ngazzaminde d'u Portale TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Antartide 0 15531 151889 151206 2026-05-24T23:57:23Z InternetArchiveBot 10009 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 151889 wikitext text/x-wiki {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |+<big><big>'''Antartide'''</big></big> | align=center colspan=2 style="background:#f9f9f9;" | [[File:Antarctica (orthographic projection).svg|250px|L'Antartide jndr'ô munne]] |- | '''[[Grannenèzze]]''' || 14.000.000 km² (280.000 km² senze ghiaccie, 13.720.000 km² cu 'u ghiaccie)<ref name=CIA>{{cita web|https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ay.html#People|CIA - The World Factbook - Antarctica|accesso=4 settembre 2007}}</ref> |- | '''[[Crestiáne]]''' || cangiande da 1000 (mise invernale) a 4000 (mise estive)<ref name=CIA /> |- | '''[[Guverne]]''' || [[Trattate Antartiche]] |- | '''Revendicaziune territoriale parziale''' || {{ARG}} <br /> {{AUS}} <br /> {{CHI}} <br /> {{FRA}} <br /> {{NZL}} <br /> {{NOR}} <br /> {{GBR}} |- | '''[[Top-level domain|TLD]]''' || [[.aq]] |- | '''Prefisse''' || +672 |} L''''Antartide''' jè 'u [[continende]] cchiù [[sud|meridionale]] d'a [[Terre]] e combrende le terre e le mare ca circunnane 'u [[Pole Sud]]. Se iacchie jndre l'[[emisfere australe]] a sud d'u [[Circhele polare antartiche]] jè circunnate da le [[mare antartiche]]. Cu 'na superficie comblessive de cirche 14 miglione de km² jè 'u quinde continende jndre n'ordene de grannenèzze, dope [[Asie]], [[Africa]], [[Americhe settentrionale]] e [[Americhe meridionale]]. 'U 98% d'u territorie soje jè combletamende cuperte da [[ghiacce]] cu 'nu spessore medie de 1600 metre. Jè, jndr'à medie, 'u puèste cchiù fredde d'a Terre e cu le cchiù granne reserve de acque dolce d'u pianete. 'U territorie presende 'a cchiù ìrte medie altimetriche sus ô levelle d'u mare de totte le continende.<ref>{{en}} {{cita web | titolo=National Geophysical Data Center | editore=National Satellite, Data, and Information Service| url=http://www.ngdc.noaa.gov/mgg/image/2minrelief.html | accesso=9-06-2006}}</ref> L'Antartide jè conziderate 'nu [[deserte]], cu precipitaziune annue de sule 200 mm luènghe 'a coste, e assaje mene jndre reggione 'nderne.<ref>{{en}} {{cita web|autore=Posted by C. Alan Joyce on January |url=http://www.worldalmanac.com/blog/2007/01/the_world_at_a_glance_surprisi.html |titolo=The World at a Glance: Surprising Facts |editore=The World Almanac |accesso=07-02-2009}}</ref> 'U continende non g'è abitate permanendemende da nisciuna populazzione umane, me nonostande stù fatte, se condane, durande l'anne, 'mbrà le 1000 e le 5000 crestiáne ca stonne jndre varie staziune de recerche spannute jndre totte l'Antartide. Aqquà potène vive sule piande ed animale ca se sonde adattate a 'u clime rigide, 'mbrà cui [[pinguine]], [[foche]], [[muschie]], [[lichene|licheni]], e molti tipi di [[alga|alghe]]. Pè convenziune 'u confine sciugrafeche jè delimitate d'a accussì ditte [[convergenze antartiche]], 'a latitudine (cirche 50° S) addò se inabissane le acque de superficie subtropicale. L'aree combrese 'mbrà le 50° e 'u circhele polare antartiche jè chiamate ''subantartiche''. L'Antartide, 'nzieme a le soje ghiacce, svolge 'nu ruole assaje 'mbortande jndre l'equilibrie ambiendale d'u pianete, viste ca ogne cangiaminde d'a calotte se repercuote sus 'a circolazziune oceaniche e atmosferiche e sus ô levelle d'u mare. 'U nome ''Antarteche'' derive da 'u [[greche andiche|greche]] ''antarktikós'' (''ανταρκτικός''),<ref>[http://www.etimo.it/?term=antartico&find=Cerche Dizziunarie etimologgeche de Pianigiani]</ref> ca segnefeche "opposte a l'[[Artide|Arteche]]". Pure ce fine da l'andichità se penzasse a l'esistenze de 'na ''[[Terre Australis]]'' 'u prime avvistamende confermate d'u continende vène fatte resalì a 'u [[1820]] ad opere d'a spediziune [['Mbere russe|russe]] de [[Michail Petrovič Lazarev|Mikhail Lazarev]] e [[Fabian Gottlieb von Bellingshausen]], tuttavie 'a scuperte avène quase ignorate pè totte 'u [[XIX sèchele]] pè vie de l'inospitalità d'u continende. 'u prime ause formale d'u nome "Antartide" pè fà referemende a 'nu continende, jè risalende a le [[anne 1890]], jè attribuite a 'u [[cartografe]] [[scozzese]] [[John George Bartholomew]]. Da 'u [[1959]] ô status politeche de l'Antartide jè regulate da 'u [[Trattate Antartiche]], firmate ad ôsce da 46 paise. 'U trattate non ge permette le attività militare e minerarie, sostene 'a recerche sciendifiche, e prutegge le ecozone d'u continende. Sonde 'n corse esperimende condotte da cchiù de 4000 scienziate de varie naziunalità e cu deverse 'nderesse de recerche.<ref name="cia">{{en}} {{cita web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ay.html#People|titolo=Antarctica - The World Factbook|editore=United States Central Intelligence Agency|accesso=14-03-2007}}</ref> <gallery> File: 061212-nordkapp.jpg File:GletscherMM.jpg File:Fryxellsee Opt.jpg File:Mount Erebus Aerial 2.jpg File:Aurore australe - Aurora australis.jpg </gallery> == Storie == {{'Ndruche pure|Storie de l'Antartide}} L'ipotese de l'esistenze de 'na [[Terre Australis]], cioè de 'nu granne continende jndre l'estreme sud d'u munne cu ô scope de "dà n'equilibbrie" le terre d'u nord (Europe, Asie e Nord Africa), stave fine da le timbe de [[Tolomeo]], ca suggerì l'idee de simmetrie de totte le terre canosciute jndr'ô munne. Rappresendaziune de 'na granna superficie meridionale erene assaje comune jndre mappe. Angore jndr'ô tarde [[XVII sèchele]], dope ca le esplorature avèvene scuperte ca 'u [[Sud Americhe]] e l'[[Australia]] non g'erane parte d'u mitiche "Antartide", le [[sciugrafe]] penzarone ca 'u continende fòsse assaje cchiù granne respette ad 'a soje dimensione reale. Le mappe europee facevene vedè condinuamende quiste ipotetiche territorie fine a quanne le sckife d'u capitane [[James Cook]], [[HMS Resolution]] e [[HMS Adventure]], non ge attraversarene 'u [[Circhele polare antartiche]] 'u [[17 scennare]] [[1773]], jndr'ô decèmbre [[1773]] e n'otra vote jndr'ô scennare d'u [[1774]].<ref>{{cita web | autore=The Mariners' Museum | titolo=Age of Exploration: John Cook | url=http://www.mariner.org/educationalad/ageofex/cook.php | accesso=12-02-2006}}</ref> Cook jndr'à realtà ere arrivate a cirche 75 miglie (121 km) d'a coste antartihe, prime de essere costrette a cangià 'a rotte de fronde a le ghiacce jndr'ô scennare 1773.<ref> James Cook, ''The Journals'', editore Philip Edwards. Penguin Books, 2003, p. 250.</ref> 'U prime avvistamende confermate de l'Antartide jè discusse 'mbrà 3 deverse equipagge. Seconne deverse organizzaziune ([[National Science Foundation]],<ref>{{en}} {{cita web | autore=U.S. Antarctic Program External Panel of the National Science Foundation | titolo=Antarctica—Past and Present|url=http://www.nsf.gov/pubs/1997/antpanel/antpan05.pdf|accesso=6-02-2006 }}</ref> [[NASA]],<ref>{{en}} {{cita web|url=http://quest.arc.nasa.gov/antarctica/background/NSF/palmer.html|titolo=NATHANIEL BROWN PALMER, 1799-1877|editore=NASA, U.S. Government|autore=Guy G. Guthridge|accesso=06-02-2006}}</ref> Università d'a Californie (San Diego),<ref>{{en}} {{cita web |url=http://web.archive.org/web/20060210005949/http://arcane.ucsd.edu/pstat.html|titolo=Palmer Station|accesso=03-03-2008}}</ref> e da otre fonde<ref>{{en}} {{cita web|url=http://www.south-pole.com/p0000052.htm|titolo=An Antarctic Time Line: 1519-1959|editore=south-pole.com|accesso=12-02-2006}}</ref><ref>{{cita web|url=http://ku-prism.org/polarscientist/timeline/antarcticexplorers1800.html|titolo=Antarctic Explorers Timeline: Early 1800s|accesso=12-02-2006}}</ref>), le sckife comannate da ttrè omme vedèrene 'u nuève continende jndr'ô [[1820]]: [[Fabian Gottlieb von Bellingshausen]] (capitane d'a [[Marine 'Mberiale Russe]]), [[Edward Bransfield]] ('nu capitane d'a [[Marine bretànneche|Royal Navy]]), e [[Nathaniel Palmer]] ('nu cacciature de foche statunitense). Von Bellingshausen 'u [[27 scennare]] [[1820]], ttrè sciurne prime de l'avvistamende de Bransfield, e dece mise prime de Palmer (novèmmre 1820). Quidde sciurne le dò sckife d'a spediziune guidate da Von Bellingshausen e [[Mikhail Petrovich Lazarev]] arrevarene a 'nu punde a 32 km (20 miglie) da 'u continende antartiche e vedèrene le cambe de ghiacce. 'U prime sbarche documendate sus 'a terreferme ha avvenute cu l'americane John Davis jndr'ô [[Antartide occidentale]] 'u [[7 febbrare]] [[1821]], pure ce quiste versiune jè condestate da alcune storeche. Jndr'ô decèmbre [[1839]] 'na spediziune partì da [[Sydney]], jndr'à Australia, e riferì 'a scuperte "de 'nu continende antartiche a ovest de le [[isole Balleny]]". Quidde stuezze de Antartide ha state 'n seguite chamate "[[Terre de Wilkes]]". Jndr'ô [[1841]] l'esplorature [[James Clark Ross]] passe attraverse quidde ca jè ôsce canosciute cumme 'u [[Mare de Ross]] e scuprì l'[[Isole de Ross]]. Aví navigate luènghe 'nu granne mure de ghiacce ca venne successivamende chiamate [[Ross Ice Shelf]]. Le [[monde Erebus]] e [[Monde Terror|Terror]] sonde state dedicate a le dò sckife d'a soje spediziune: HMS Erebus e Terror.<ref>{{cita web|url=http://www.south-pole.com/p0000081.htm|titolo=South-Pole - Exploring Antarctica|accesso=12-02-2006|editore=south-pole.com}}</ref> [[Mercator Cooper]] sbarche jndr'ô [[Antartide oriendale]] 'u [[26 scennare]] [[1853]].<ref>{{cita web|url=http://www.antarctic-circle.org/firsts.htm|titolo=Antarctic Circle - Antarctic First|accesso=12-02-2006}}</ref> [[File:TheSouthernParty (cropped).jpg|thumb|left|[[Spediziune Nimrod]] (da sinistre): [[Frank Wild|Wild]], [[Ernest Shackleton|Shackleton]], [[Eric Marshall|Marshall]] e [[Jameson Adams|Adams]]]] Durande 'a [[spediziune Nimrod]] guidate da [[Ernest Shackleton]] jndr'ô [[1907]], le crestiáne guidate da [[T.W. Edgeworth David]] fùrene le prime a 'nghianare sus ô [[monde Erebus]] e ad arrevà sus ô [[Pole Sud]] magneteche. Shackleton e otre ttrè membre d'a soje spediziune onne ottenute assaje primate 'mbrà 'u decèmbre [[1908]] e 'u febbrare [[1909]]: fùrene le prime crestiáne a scè sus 'a [[Ross Ice Shelf]], le prime a scè attraverse 'a [[catene monduose|catene]] de le [[Monde Transantartiche]] (attraverse 'u ghiacciaie Beardmore). 'U [[14 decèmbre]] [[1911]], jè fatte 'na spediziune guidate da 'u esplorature polare [[norveggese]] [[Roald Amundsen]] ca devende 'u prime ad arrivà ad 'u [[Pole Sud]] sciugrafeche, ausanne 'nu percorse ca parte d'a [[Baie de le Balene]] e da 'u Ghiacciaie Axel Heiberg.<ref>{{cita web|url=http://www.south-pole.com/p0000101.htm|titolo=''Roald Amundsen''|editore=south-pole.com|accesso=09-02-2006}}</ref> Cirche 'nu mise cchiù nnande, pure 'a sfortunate spediziune de [[Robert Falcon Scott]] arrive a 'u pole. [[Richard Evelyn Byrd]] hagghie fatte 'nu sbuenne de viaggie sus a l'Antartiche cu l'aeree jndre [[anne 1930]] e [[anne 1940]]. Hagghie condotte granne recerche sciuloggeche e biologgeche.<ref>{{cita web|url=http://www.70south.com/information/antarctic-history/explorers/richardbyrd|titolo=Richard Byrd|editore=70South.com|accesso=12-02-2006}}</ref> Fù fine a 'u [[31 ottommre]] [[1956]] nisciune non g'aví remisse pide sus ô Pole Sud; me jndre quidde sciurne 'a US Navy group guidate da [[George J. Dufek]] ce arrive cu successe.<ref>{{cita web|url=http://www.history.navy.mil/wars/datesoct.htm|titolo=Dates in American Naval History: October|editore=U.S. Navy|accesso=12-02-2006}}</ref> == Sciugrafije == L''''Antartide''' jè une de le uètte [[ecozone]] o reggione biosciugrafeche d'a [[Terre]]. Cu 'na grannenèzze de 13 miglione de km², a le quale s'onne da mette pure le 1,5 miglione de km² de barriere<ref>{{cita web|http://www.pnra.it/inumeri.htm|Programme Naziunale de Recerche jndr'ô Antartide|accesso=4 settembre 2007}}</ref> jè 'u quinde continende d'u munne pè estenzione.<br /> 'U continende jè attraversate d'a [[Monde Transantartiche|Catene Transantartiche]] luènghe 3&nbsp;500 km ca se spanne da [[Cape Adare]] ([[Terre Vittorie]] affacciato sus ô [[Mare de Ross]]) ad 'a [[Terre de Coats]] (sus ô [[Mare de Weddell]]). 'U [[meridiane de Greenwich]] (0° de [[longitudine]]) scucchie l'Antartide jndre dò stuezze: * l'[[Antartide Occidendale]], o ''Antartide Minore'' ca combrende cchiù o mene 'u territorie situate ad ovest d'u [[meridiane de Greenwich]] e ad est de le 180° de [[longitudine]] ([[Penisole Antartiche]], [[Terre de Mary Bird]] e [[Terre de Ellsworth]]) * l'[[Antartide Oriendale]] o ''Antartide Maggiore'', 'nu altopiane de cirche 10 miglione de km² (andicamende aunite a l'[[Australie]] e situate jndr'à l'aree ad est d'u meridiane de Greenwich e ad ovest de le 180° de longitudine. L'elevaziune maggiore s'ha 'n corrispondenze d'u [[Massiccie Vinson]] (4&nbsp;897 m s.l.m.<ref name=7summits>{{cita web|url=http://7summits.com/vinson/vinson.htm|autore=7summits.com|titolo=Vinson Summit of Antarctica, 4897m|accesso=14-10-2008}}</ref><ref>'A prime mesurazione, effettuate jndr'ô [[1959]] avéve rilevate 'na altitudine de 5.140 m s.l.m., ca jè state remesurate cu 'na cchiù granna precisiune jndr'ô [[1980]] cu l'aiute de dispositive GPS, aggiurnanne 'u valore a 4897 m</ref>) facende parte de le [[Monde Ellsworth]] jndr'à Penisole Antartiche mendre 'a depressione cchiù granne jè 'a [[Fosse subglaciale de Bentley]] a 2&nbsp;538 m<ref name=Antartide>Antartide - 'A vere fazze d'u settime continende - Scritte da ''John May'', 1988 - Giorgio Mondadori Editore.</ref> sotte 'u levelle d'u mare, situate jndr'ô stuezze oriendale d'u continende. 'A [[calotte de ghiacce]], ca recopre l'Antartide jè scucchiáte jndr'à calotte oriendale (cu 'nu spessore medie de 2&nbsp;500 m<ref name="museo">{{cita web|url=http://www.mna.it/italiano/Scopri_Antartide/Ghiacci.htm|titolo=Antartide: 'a calotta|autore=Musee Naziunale de l'Antartide|accesso=14-10-2008}}</ref>) e calotte occidendale (cu 'nu spessore medie de 1&nbsp;700 m<ref name="museo"/>) d'a Catene Transantartiche, le massime spessore d'a calotte se trovano iacchiene 'a [[Terre de Adelia]] a sule 400 km d'a cose: aqquà stè 'na profunne depressione colmate da 4&nbsp;776 m de ghiacce<ref name=Antartide/>. Ce se conzidere 'a masse de le ghiacce ca recopre 'a superfice, l'Antartide jè 'u continende mediamende cchiù ìrte sus ô levelle d'u mare, escludenne 'nvece 'u profile date da le calotte glaciale e conzideranne esclusivamende 'u levelle medie d'ô strate rocciuse, quiste continende jè mediamende 'u cchiù vasce. Cu 'nu volume medie totale de 26,6 miglione de km<sup>3</sup> <ref name="museo"/>, jedde costituisce 'u 92% de le reserve de acque dolce d'u munne <ref name="museo"/>. Jè state calcolate ca 'a comblete fusione de le ghiacce de l'antartide pòte purtà 'nu innalzamende d'u levelle de le oceane de cirche 70 metre <ref name="museo"/>. Le [[iceberg]] ca se luane d'a calotte potène arrevà e superà le dimensione d'a [[Corsiche]]. 'U sviluppe costiere d'u continende jè pare a 17.968 km<ref name=CIA /> caratterizzate d'a presenze de assaje formazione de ghiacce: {| class="wikitable" |+ '''Strutture de le coste de l'Antartide (Drewry, 1983)''' |- ! Tipe !! Percenduale |- | [[Piattaforme de ghiacce]] (ghiacce galleggiande) |align=right| 44% |- | Parete de ghiacce (attaccate a 'u terrene) |align=right| 38% |- | Fiume de ghiacce/fronde de ghiacciaie |align=right| 13% |- | Roccie |align=right| 4% |- ! Totale |align=right| 100% |} Jndr'ô Antartide se iacchiene le dò cchiù granne piattaforme de ghiacce d'u munne, quedde de Ross e quedde de Filchner-Ronne [[File:Ross Schelfeis.jpg|250px|thumb|'A [[Barriere de Ross]]]] 'U continende jè circunnate da n'ambie zone ghiacciate, 'a [[banchise]] (''pack''), jndr'à quale se sviluppe une de le cchiù 'nderessande ecosisteme d'u pianete e ca rappresende 'a fonde de cibe pè [[cetacei]], [[pinguine]], [[pìsce]], [[foche]] e assaje [[acidde]]. Jndr'ô Antartide se iacchiene cchiù de 70 laghe situate a migliaie de metre sotte 'a coltre gelate. 'U cchiù granne de quiste laghe sub-glaciale jè 'u [[laghe Vostok]] superte jndr'ô 1966 jndre le presse d'a staziune russe Vostok, se penze ca 'u laghe sie state sigillate da le 500.000 a 'nu miglione de anne fà, ce sonde prove derivande da carotamente effettuate a cirche 400 m sus 'a superficie de l'acque d'u laghe ca le soje acque potène condenè forme de vite (microbe). Quiste jè state purtate a supporte de le teorie sus 'a possibilità de esistenze de forme de vite su [[Europe (astronomije)|Europe]], une de le lune de [[Giove (astronomije)|Giove]] 'n quande 'a superficie gelate d'u laghe tène assaje tratte 'n comune cu 'a superficie d'u cuerpe celeste. === Territorie e scucchiámende sciugrafeche === [[File:Ongal.jpg|thumb|280px|right| Picche Ongal, Mondagne de Tangra.]] Partenne da 'u punde estreme d'a [[Penisole Antartiche]] e seguenne 'a coste verse sud se potène vedè: * 'u [[Mare de Bellingshausen]] sus ô quale se affaccie 'a [[Terre de Ellsworth]] * 'u [[Mare de Amundsen]] ca vagne 'a [[coste de Walgreen]], parte cchiù occidendale d'a [[Terre de Marie Byrd]] * 'u [[Mare de Ross]] cu 'a [[Barriere de Ross]] * [[Terre d'a reggine Victoria]] * [[Terre de Wilkes]] * [[Terre d'a reggine Mary]] * A' [[barriere de Amery]] ca stè nnanze a l'[[Altopiane Americane]] 'nderrotte da le [[mondagne d'u pringipe Carle]] * 'a [[Terre de Enderby]] * 'a [[Terre d'a reggine Maud]] * 'a [[Terre de Coats]] * 'a [[barriere de Filchner-Ronne]] ca se spanne jndr'ô [[Mare de Weddell]] 'Ndorne a 'u continende, soprattutte 'ndorne ad 'a Penisole Antartiche, se iacchie 'nu granne numere de isole. Pè alcune de quèste (totte quèdde combrese 'mbrà le 60° de latitudine sud) 'u [[Trattate Antartiche]] stabilisce 'a 'nderruzione de le revendicaziune da parte de le paise.<br /> Solitamende se potène distingue le: * [[Isole antartiche]] ovvere quèdde ca se iacchiene vicine ad 'u continende, combrese jndr'à [[Convergenze antartiche]] e aunite a 'u continende da 'u ghiacce * [[Isole sub-antartiche]] ca se iacchiene jndre le presse o a l'esterne d'a convergenze e aunite a 'u continende d'a banchise sule jndre mise invernale. === Clime === {{'Ndruche pure|Clime antartiche}} [[File:Antarctica Map.png|thumb|Mappe de l'Antartide]] [[File:Antarctica_6400px_from_Blue_Marble.jpg|thumb|280px|L'Antartide viste da 'u satellite]] 'Mbrà le varie classificazione proposte pè 'u [[clime antartiche]] 'a cchiù valide reste quèdde penzate da Paul C. Dalrymple jndr'ô 1966: jedde, pure lassanne perde 'fascie costiere ed 'a [[Penisole Antartiche]], scucchie le 'nderne d'u continende jndre quàtte zone, sus 'a base de precise parametre, ca mèttene 'n relaziune le temberature medie ed estreme, 'a velocità medie e 'a frequenze d'u víende, 'a mesure de le precipitaziune annuale e l'intensità d'u [[windchill]]. Dalrymple, accussì, classifeche: * Area fredde de transizione (temberature medie annue da -25&nbsp;°C a -40&nbsp;°C) * Area fredde catabatiche (temberature medie annue da -30&nbsp;°C a -40&nbsp;°C) * Aree 'nderiore fredde (temberature medie annue da -40&nbsp;°C a -50&nbsp;°C) * Nuclee cendrale fredde (temberature medie annua 'nferiore a -50&nbsp;°C) * A Vostok jè state reggestrate 'a temberature cchiù vasce: -89,2&nbsp;°C. S'ha da dì, pè quanne reguarde l'aspette termiche, stè 'na precise relaziune 'mbrà 'a quote, 'a latitudine e 'a distanze da 'u mare (continendalità). 'U [[Plateau Antartiche]] jè 'nu tavelate de ghiacce cu spessore ca, jndr'à parte oriendale, potène superà le 4.000 metre de quote, e jè aqquà ca se potène vedè le temberature cchiù vasce d'u munne. Le osservaziune meteorologgeche condinuative sus ô Plateau Antartiche sonde iniziate cu l'[[Anne geofiseche 'ndernaziunale]], e sonde ôsce condotte attraverse dò prengepale fonde de acquisiziune de le date: le base permanende, gestite da personale tecniche sciendifeche residende, e le Aws (Automatic Weather Stations), pruggettate d'a Wisconsin University e 'mpiandate a partì da le anne ottande. Attualmende sonde ttrè le base permanende d'u Plateau Antartiche: [[Amundsen-Scott]] (americane), [[Vostok II]] (russe) e [[Concordie (Antartide)|Concordie]] (italo frangise). 'A prime, ca se iacchie a 'u [[Pole Sud]] sciugrafeche, seconne 'a classificazione de Dalrymple riendre jndr'à l'Aree 'nteriore fredde: 'a temberature medie annue (1957-2006) jè de -49,5&nbsp;°C. A Vostok, jndr'ô Nuclee cendrale fredde, 'a medie annue (1958-2006, cu 'nderruzione) se iacchie 'nvece a -55,3&nbsp;°C. Caratteristeche d'u clime antartiche jè 'u cosiddette [[Kernlose winter]], 'nu raffreddamende assaje granne ca se realizze cu 'a scombarse d'u sule sotte l'orizzonde e remane cchiù o mene costande pè totte l'arche d'u semestre: 'na dinameche ca non ge tène riscondre jndr'ô emisfere boreale, tranne forse jndre alcune de le aree cchiù 'nderne d'a [[Groenlandie]]. Pè quiste motive 'u classeche scucchiámende staggionale, pure ce mandenute pè omogeneità de combronde, jndr'à realtà tène picche senze: jndr'à l'Aree 'nderiore fredde e jndr'ô Nuclee cendrale fredde, ca combrendone cirche 'a metà d'a superficie continendale, se pòte parlà de 'nu bimestre estive (decèmbre e scennare), precedute e seguite da dò staggione de transizione (seconne metà de ottommre e novemmre, febbrare e prime metà de màrze), le restande sette mise (d'a metà de màrze a metà ottommre) sonde chidde invernale. Durande l'estate 'a temberature raramende vé a cchiù de -20&nbsp;°C. 'U mise cchiù calde (decèmbre) ad Amundsen-Scott face reggestrare 'na medie de -28,0&nbsp;°C, a Vostok de -31,9&nbsp;°C. 'U crolle termiche, ca inizie cu 'a discese d'u sule sus ô orezzonde, comborte ca già ad abbrile 'a medie de Amundsen-Scott sie de -57,3&nbsp;°C, quèdde de Vostok de -64,8&nbsp;°C, a luglie 'a medie de Amundsen-Scott jè de -60,1&nbsp;°C, ad agoste quèdde de Vostok de -68,0&nbsp;°C. Quiste face 'n mode ca, jndre qualsiase periode de l'inverne, se potène tuccà le valure estreme: 'u record ad Amundsen-Scott se iacchie a -82,8&nbsp;°C (23 sciugne 1982), a Vostok a -89,2&nbsp;°C (21 luglio 1983); quèste urteme jè 'a temberature cchiù vasce reggestrate sus 'a [[Terre]]. Otre elemende caratterizzande de l'Antartide jè 'u víende: 'n particulare, le ''corrende catabatiche'' ca, jndre n'estreme sindese, onne origgene pè vie d'a denzetà de l'arie fredde ca stè sus ô Plateau Antartiche, e ca tende a "spruscià" verse le coste. Studie iniziate fine da 'u prime Novecinde onne demostrate ca stonne vie preferenziale jndre cui se iacchiene le [[víende catabatiche]], ca potène superà le 300 km/h ('u 16 másce 2004 'a [[staziune McMurdo]] jè state squasciate d'a tembeste cchiù 'ndense de le urteme trende anne, cu raffeche fine a 188,4 mph). Proprie reguarde a le víende ca scutuláne le mare antartiche 'u ''Sailing Direction for Antarctica'' d'a Marine de le State Aunìte specifeche ca «onne spesse 'a 'ndenzetà de 'nu uragane, cu raffeche ca arrivane a vote ad 'a velocità de 150-200 miglie a l'ore. Non ge se canoscene da otre parte víende de tale viulenze, sule forse jndre le ciclune tropicale». Pè quanne reguarde le precipitaziune, 'a scarse umidità sus ô continende le rende quase assende. Assaje notevole jè 'a differenze 'mbrà le isole antartiche e 'u plateau. Reguarde le prime se pòte purtà cumme esembie 'u date d'a [[Staziune Bellingshausen]] (base russe sus a l'[[Isole de re George]]) jndre cui, jndr'ô periode 1969-2005, se vè da 'nu minime annuale de 471,8 mm (2003) a 'nu massime de 991,6 mm (1998), a Vostok, 'nvece, se passe da 'nu massime de 66,4 mm (1958), a 'nu minime de 0,2 mm (1982 e 1995). 'A 'mbortanze d'u monitoragge climateche jè giustificate pure da le conseguenze ca avrebbe 'nu scucchiámende de le ghiacce antartiche sus ô levelle d'u mare planetarie; inoltre s'ha da conziderà ca 'a relaziune 'mbrà ghiacce e mare jè 'nterlacciate e ca le dò elemende se 'nfluenzane reciprocamende.<ref>"Cangiaminde glaciale e climateche jndr'ô Antartide", de Carle Baroni e Gesèppe Orombelli, pubbl. sus "Le Scienze", num.324, ago.1995, pag.22-31 </ref> 'N generale s'ha da dì ca jndr'à reggione antartiche stonne granne differenze 'mbrà le varie zone: pè esembie le parte cchiù a nord (cumme 'a [[penisole antartiche]]) sonde le zone addò 'n generale se realizze 'u passagge d'u ghiacce a l’oceane mendre le parte cchiù 'nderne sonde quèdde addò s'ha 'nu accumule e 'nspessimende de le ghiacce. == Flore == Le condiziune climateche ed 'a povertà d'u [[suole]] sonde fatture limitande pè 'u sviluppe d'a vegetazzione ca resulte costituite quase esclusivamende da [[Bryopsida|musche]], [[Marchantiophyta|epatiche]] e [[lichene]]. Le uneche piande [[angiosperme]] ca potènr cresce jndr'ô Antartide sonde 'a ''[[Deschampsia antarctica]]'' e 'u ''[[Colobanthus quietensis]]''; quèste piande formane ciuffe erbose 'mbrà le rocce presse 'u litorale sus 'a coste occidendale d'a [[penisole Antartiche]].<ref>{{cita web|url=http://www.aad.gov.au/default.asp?casid=1544|title=Antarctic Wildlife - Plants|publisher=Australian Government Antarctic Division|accessdate=06-12-2009}}</ref> == Faune == 'A fascie de mare ca succhie le acque antartiche da quèdde de le otre oceane jè chiamate convergenze antartiche; jè larghe da le 40 a le 80 km, e se iacchie a cirche 1600 km d'a coste e jndre jedde 'a temberature scenne assaje. 'A convergenze antartiche costituisce 'na barriere biologgeche 'nsormondabbele pè le organisme marine de piccele dimensione e a le 'nderne d'a quale se iacchie 'nu ecosisteme d'u totte particulare. [[File:Antarctic_krill_(Euphausia_superba).jpg|thumb|right|''Krill'' antartiche (''[[Euphausia superba]]'').]] Le mare sonde assaje ricche de [[zooplancton]] e de [[krill]] antartiche (l'''[[Euphausia superba]]'' ne jè 'u combonende prengepale). 'U krill, a soje vote alimendate da picche specie de [[alghe]] ca formane 'u [[fitoplancton]], rappresende l'alimende base d'a catene alimendare pè le animale terrestre e marine, nutre 'nfatte le pìsce, [[balene]], [[foche]] e lione marine, le [[pinguine]] e le numerose acidde marine. [[File:Emperor penguin.jpg|thumb|150px|left|[[Aptenodytes forsteri|Pinguine 'mberatore]].]] Sus 'a banchise vivene e se reproducone dò specie de pinguine: 'u [[Aptenodytes forsteri|pinguine 'mberatore]] e 'u [[Pygoscelis adeliae|pinguine de Adelia]]. N'otra trendine de specie de acidde (appartenende a le famigghie de le procellariforme e caradriforme) se reproducone jndr'ô continende antartiche, 'mbrà quèste ce sonde l'[[Diomedea epomophora|albatre reale]], 'u [[Pagodroma nivea|petrelle de le neve]], 'u [[Fulmarus glacialoides|fulmare antartiche]], le urteme dò nidificane jndre parte prive de neve, chiamate ''[[nunatak]]'', de le mondagne de le 'nderne, spannendose jndr'ô endroterre fine a 100 km da le coste. 'Mbrà le [[Pinnipedia|foche]] sonde diffuse le [[Leptonychotes weddellii|foche de Weddell]], le [[Lobodon carcinophagus|foche carnivore]] e 'a temibbele [[Hydrurga leptonyx|foche leoparde]]. Jndre mise estive cchiù de 100 miglione de acidde migratorie nidificane e se reproducone sus 'a banchise e jndre isole cchiù vicne a 'u continende. Paragonate cu 'a ricchezze de faune jndr'ô oceane e sus 'a banchise le 'nderne d'u continende appare, pure jndre picche aree deglaciate dette oase, deserte e desulate. Le uneche forme de vite ca se iacchene sonde [[batterio|battere]], microorganisme e alcune 'nvertebrate. === Otre specie === * ''[[Laternula elliptica]]'' (mollusche bivalve) * ''[[Adamussium colbecki]]'' (mollusche bivalve) * ''[[Parborlasia corrugatus]]'' (verme de mare) * ''[[Odontaster validus]]'' (stelle marine) * ''[[Sterechinus neumayeri]]'' (ricce de mare) * ''[[Trematomus bernacchii]]'' (pìsce) == Revendicaziune territoriale == {{main|revendicaziune antartiche}} [[File:Antarctica.jpg|300px|right|Mappe d'a reggione antartiche]] * [[Argendine]]: ([[Antártida Argentina]]), da 25°W a 74°W; pè sovrapporse a le revendicaziune cilene e bretànneche; revendecate jndr'ô [[1943]]. * [[Australie]]: da 160°E a 142°E e da 136°E a 45°E; revendecate jndr'ô [[1933]]. * [[Brasile]]: da 28°W a 53°W; pè sovrapporse a le revendicaziune argendine e bretànneche; revendecate jndr'ô [[1986]] sulamende cumme ''zone de 'nderesse''. * [[Cile]]: ([[Territorie antartiche cilene|Territorio Chileno Antártico]]) da 53°W a 90°W; pè sovrapporse a le revendicaziune argendine e bretànneche; revendecate jndr'ô [[1940]]. * [[Frange]]: ([[Terre Adelia]]) da 142°E a 136°E; revendecate jndr'ô [[1924]]. * [[Nuève Zelande]]: ([[Dependenze de Ross]]) da 150°W a 160°E; revendecate jndr'ô [[1923]]. * [[Norveggie]]: ([[Terre d'a reggine Maud]]) da 45°E a 20°W e l'[[Isole Pitre I]]; revendecate jndr'ô [[1938]]. * [[Regne Aunìte]]: ([[British Antarctic Territory]]) da 20°W a 80°W; pè sovrapporse a le revendicaziune argendine e cilene; revendecate jndr'ô [[1908]]. 'U [[Trattate Antartiche]] mandéne bloccate quèste revendicaziune e 'a maggioranze de le otre naziune non ge le recanoscene. Non ge sonde state fatte revendicaziune jndr'ô stuezze 'mbrà 90 grade est e 150 grade ovest. Stonne pure bandiere de le territorie de l'Antartide e proposte pè bandiere uneche: vede [[Bandiere antartiche]]. === Paise cu otre revendicaziune === Stù gruppe de paise, ca partecipane jndre qualità de membre, a 'u Trattate Antartiche, onne mostrate revendicaziune territoriale jndre le combronde d'u continende, me pè le stesse disposizione d'u Trattate le lòre richieste restene 'n sospenzione, fine a quanne 'u trattate reste valide. * {{BRA}} * {{ESP}} * {{PER}} * {{RSA}} Pure State Aunìte e Russie onne avanzate revendicaziune territoriale, me l'onne a tenè 'n sospenzione fine a quanne 'u trattate reste valide o otre paise non ge penzeranne a dà seguite a le lòre revendicaziune.<ref>[http://library.jid.org/en/mono38/nieto.htm La Antartica]</ref> <ref>https://web.archive.org/web/20160410080228/http://www.afese.com/img/revistas/revista40/laantartida.pdf</ref> == Populazzione == [[File:Camp-Academia.jpg|thumb|280px|right| Cambe Accademie, Ghiacciaie Huron]] L'Antartide non ge tène 'na populazzione 'n senze stritte, jndre oltre 80 base sciendifeche stonne però cirche 4.000 crestiáne jndre mise estive ca sendene a cirche 1.000 durande le mise invernale. Jndr'ô luglie d'u 2005 (jndr'ô mmienze de l'inverne) stavane jndr'à base cchiù granne, quèdde de [[Staziune McMurdo|McMurdo]], 79 femme e 162 omme. 'U prime essere umane nate jndre quiste continende jè l'argendine [[Emilio Palma]], nate jndr'ô 1978 jndr'à colonie argendine de [[Base Esperanza|Esperanza]], jndr'ô 1986/87 sonde nate dò uagnune jndr'à ''Villa Las Estrellas'', jndr'à staziune cilene Marsh, ôsce chiamate Frei. === Base sciendifeche === {{'Ndruche pure|Base sciendifeche jndr'ô Antartide}} [[File:Souvenir-Sheet.jpg|thumb|280px|right| Filatelie antartiche]] L'Antartide non ge tène 'na populazzione stabbele me assaje guverne tènene staziune de recerche permanende sus ô continende; le prengepale sonde: * [[Base Elisabeth]], ([[Belge]]) * [[Base navale capitane Arturo Prat|Prat]], ([[Cile]]), [[Isole Greenwich]], [[Shetland Australe]] * [[Base O'Higgins|O'Higgins]], ([[Cile]]), Coste Nord d'a [[Penisole Antartiche]] * [[Base presidende Eduardo Frei Montalva|Frei]], ([[Cile]]), [[Isole de re George|Isole Re Giorge]], [[Shetland Australe]], tène 'na 'mbortande piste de atterragge. * [[Base Esperanza|Esperanza]], colonie [[argendine]] scuole n.38, Radio Arcangel. * [[Base Orcadas|Orcadas]], [[1904]] pè 40 anne l'uneche staziune d'u continende ([[Argendine]]) * [[Base Marambio|Marambio]] ([[Argendine]]) * [[Base antartiche Belgrano II|Belgrano II]] ([[Argendine]]) * [[Base Jubany|Jubany]] ([[Argendine]]) * [[Base San Martín|San Martín]] ([[Argendine]]) * [[Base Primavere|Primavere]] ([[Argendine]]) * [[Base Sobral|Sobral]] ([[Argendine]]) * [[Amundsen-Scott]] South Pole Station, [[Pole Sud]] ([[State Aunìte d'Americhe]])[[File:Ohridski-Livingston.jpg|thumb|280px|right| Base sciendifeche]] * [[Casey Station|Casey]], [[Vincennes Bay]] ([[Australie]]) * [[Davis station]] [[Terre d'a prengepesse Elizabeth|Terre d'a prengepesse Elisabette]] ([[Australie]]) * [[Dumont d'Urville]], [[Terre Adelia]] ([[Frange]]) * [[Halley]] (75S, 26W) [[Regne Aunìte]] * [[Staziune McMurdo]], [[Ross Island]] ([[State Aunìte d'Americhe]]) * [[Isole Macquarie]], ([[Australia]]) * [[Mirny]], ([[Russie]]) * [[Stazione Mawson]], [[Terre de Mac Robertson]] ([[Australie]]) * [[Scott Base]], [[Isole de Ross]] ([[Nuève Zelande]]) * [[Syowa]], [[East Ongul Island]] ([[Giappone]]) * [[Rothera]] (67S, 68W) [[Regne Aunìte]] * [[Staziune Màrie Zucchelli]] MZS (sostegne logisteche durande 'u periode invernale) (74S, 164E) ([[Itaglie]]) * [[Concordie (Antartide)|Concordie]] - ([[Itaglie]], [[Frange]]) * South African National Antarctic Expeditions, [[Terre d'a reggine Maud]] ([[Sudafriche|Repubbleche Sudafricane]]) * [[Base San Clemente de Ocrida|San Clemente de Ocrida]], [[Isole Livingston]], [[Shetland Australe]] ([[Bulgarie]]) * [[Vostok II]], [[Plateau Antartiche]] ([[Russie]]) [[File:Austral-Ice.jpg|thumb|280px|right| Ghiacce australe]] == Comunecazziúne == 'U prefisse 'ndernaziunale de l'Antartide jè +672 e 'u [[Dominie de prime levelle|TLD]] Internet jè [[.aq]]. L'Antartide tène 'nu servizie de telefonie cellulare, cu 'na uneche andenne ca ause 'a tecnologgije [[AMPS]] jndr'à l'argendine [[Base Marambio]] e 'na [[GSM]] Entel Chile sus a l'[[Isole de re Giorgie]]. Le comunecazziúne sonde jndre ogne otre case limitate a le connessione vie satellite. == Resorse == L'Antartide jè fornite de 'nu granne numere de resorse minerarie. Le resorse petrolifere cundate ammondane a cirche 40 migliarde de barile. Jndr'ô Antartide ce sonde le cchiù granne giacimende de carbone e ferre cu granne quantità de nichel, manganese e uranie. == Note == <references /> == Vôsce cullegate == * [[Artide]] * [[Musee de l'Artiche e de l'Antartiche de San Pietroburghe]] * [[Musee Naziunale de l'Antartide "Felice Ippolito"]] * [[Pole Sud]] * [[Base sciendifeche jndr'ô Antartide]] * [[Storie de l'Antartide]] * [[Trasporte jndr'ô Antartide]] * [[Cime Genova]] * [[Ghiacciaie continendale]] == Otre pruggette == {{interprogetto|commons=Antarctica|wikt|s=Trattato sull'Antartide - Washington, 1 dicembre 1959|n=Portale:Antartide}} == Cullegaminde fore Uicchpèdie == * {{Dmoz|World/Italiano/Regionale/Regioni_Polari/Antartide/}} * [https://web.archive.org/web/20210924151255/http://www.amalficoastcharter.com/noleggio-barche/?p=382%2F Spediziune Tagliàne jndr'ô Antartide] * [https://web.archive.org/web/20100204060725/http://www.polarnet.cnr.it/ Conziglie Naziunale de le Recerche - Seziune Polarnet] * [https://web.archive.org/web/20090823072548/http://www.peschieramarco.com/world/antartide.htm Immagine d'u continende] * {{en}} [http://www.antarctica.ac.uk/ The British Antarctic Survey] * {{en}} [https://web.archive.org/web/20071014044838/http://ats.org.ar/ Antarctic Treaty Secretariat] * {{en}} [https://web.archive.org/web/20060203012030/http://www.mfa.government.bg/uploads/imgs/Livingston/livingston.jpg L.L. Ivanov et al, Mappa topografica delle isole di Livingston e di Greenwich] * {{en}} [https://archive.today/20060207095915/http://apc.mfa.government.bg/ Commissiune bulgare pè le nome sciugrafeche antartiche] * {{en}} [https://web.archive.org/web/20200412112451/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ay.html CIA Factbook] {{Reggione polare}} {{Continende d'a Terre}} [[Category:Continende]] [[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]] 2rirhay20crc380ke2go3lo9mj4l4rl