Wikipedia
roa_tarawiki
https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le
MediaWiki 1.47.0-wmf.11
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
Portale
'Ngazzaminde d'u Portale
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Stàtte
0
9068
151989
151939
2026-07-18T02:11:48Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151989
wikitext
text/x-wiki
<div style="margin-top:2px; margin-bottom:8px">[[File:Statte Panorama da Sud FotoDelGiudice.jpg|650px|center|thumb|Stàtte:Panorame da Sud]]</div>
{{Divisione amministrative
|Nome=Stàtte
|Panorama=Statte Panorama da Sud FotoDelGiudice.jpg
|Didascalia=
|Bandiera=Statte-Gonfalone.png
|Voce bandiera=
|Stemma=Statte-Stemma.png
|Voce stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=3
|Divisione amm grado 1=Pugghie
|Divisione amm grado 2=Tarde
|Amministratore locale=Frangische Andrioli
|Partito=[[cendresinistre]]
|Data elezione=05/06/2016
|Data istituzione=
|Altitudine=
|Superficie=67.32
|Note superficie=
|Abitanti=14172
|Note abitanti=[http://demo.istat.it/bilmens2014gen/index.html Dato Istat] - Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2014.
|Aggiornamento abitanti=31-12-2014
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=[[Crispiano]], [[Mazzafre]], [[Mondemesola]], [[Tarde]]
|Zona sismica=3
|Gradi giorno=
|Diffusività=
|Nome abitanti=stattarúle
|Patrono=[[Madonne d'u Rosarie]]
|Festivo=7 ottommre
|PIL=
|PIL procapite=
|Mappa=Map of comune of Statte (province of Taranto, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa=Posizione de Stàtte a 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde
|Sito=http://www.comunedistatte.gov.it/
}}
'''Stàtte''' ('''Statte''' in tagliàne) éte 'nu comune [[Itaglie|tagliáne]] de 14.414 crestiáne <ref name="istat"/> d'a [[Provinge de Tarde]], jndr'à [[Pugghie]]; ex frazione d'u comune de [[Tarde]], apprisse a 'nu referendum plebbiscitarie d'u [[7 sciugne|7]] e [[8 sciugne]] [[1992]] ha devendate autonome (ufficialmende da 'u [[1 masce]] [[1993]]) e jè, allore, l'urteme comune nate jndr'à provinge de Tarde.
== Sciugrafije fiseche ==
=== 'U javetate ===
'U javetate de Stàtte nasce sus a le prime condrafforte d'a premurge tarandine a cchiù o mene 9 chilometre da 'u capeluèche.
* L'andiche javetate de Stàtte.
'U nuclèe propriamende "storeche" d'a cetadine occupe 'na "lame" (gravine piccenne) dette "Canale d'a zingare"; stu andiche agglomerate de javetaziune ha state scavate jndr'à rocce, formanne 'nu sbuènne de grotte, angore osce a die javetate (pure ce de recende "attrezzate" a appartaminde).
* 'U "cendre storeche", cchiù recende (nate jndr'à le prime decennie d'u [[XX sechele]]), occupesce quacche "lame" sus a 'u fianghe sud de 'na collinette, dette "colline ridende"; une de ste lame attraverse Stàtte da Nord a Sud (quidde ca osce a die jè Corse Vittorie Emanuele).
* 'U reste d'u javetate ave resendute de l'abbusivisme edilizie massicce de le anne '60, '70 e '80 causate da 'a manganze de piane regolature in grade de soddisfà le esigenze javetative d'u paese ca triplicave jndr'à picche anne le crestiane (soprattutte dipendende d'a granne industrie). Stu abbusivisme spondanèe ave prodotte 'n'espanzione disordinate de le quartire ca osce a die resultane assaije "slegate" 'mbrà lore.
** Le quarite "Filiciolla" e "Zappeanotte" a Sud e lundane sulamende 'nu pare de chilometre da l'ILVA.
** 'U quartiere "Del Sinni" a Ovest ca se stenne pe cchiù de 'nu chilometre 'nzigne a tuccà 'a 'mbonende "Gravine de Laucaspide".
** 'U quartiere "Todisco" ca se stenne pe cchiù o mene doje chilometre a Ovest.
** 'A "zone Montetermiti" se stenne a Nord, 'nzigne a 'u punde cchiù ierte d'a "colline ridende" furmanne 'nu larie e suggestive quartiere de ville, sckaffate combletamende jndr'à 'u verde.
** A Nord Est, sus a 'u fianghe Est d'a citate collinette "Monde Termiti", nasce 'u quartiere San Girolamo furmate da abitazziune de morfologgije diverse, ma 'u stesse tuccate da pinete e macchie mediterranèe.
Curiosamende, cumme se note, stu ''abbusivisme'' s'ave congretizzate jndr'à l'edificazione de ville e villette de une o doje piane, combletamende sckaffate jndr'à 'u verde e ca fanne de Stàtte une de le cetadine cchiù "verde" d'a provinge.
=== 'U territorie ===
'U territorie de Stàtte jè tagghiate da 'nu sacche de "Gravine" e "Lame"; le prengepàle gravine sò chidde de Leucaspide (a Ovest d'u javetate e jndr'à le presse de l'omonime massarie) e de Mazzaracchie (a Sud Est d'u javetate de Stàtte e ca se stenne da 'a massarie "Todisco" a 'a massarie "Felicia"). 'A numerose presenze de ste gravine e lame ave fatte 'nzerì Stàtte jndr'à 'u parche reggionale "Terre de le gravine". 'U territorie comunale se iacchie jndr'à 'u parche pe 'na percenduale ca supranesce 'u 50%, mendre otre comune d'u parche stesse sò assaije sotte a sta soglie.
Jè possibbele trasè a 'na [https://web.archive.org/web/20231003232923/http://www.parcogravine.it/fotogallery '''gallerie fotografeche'''] d'a Gravine de Stàtte e apprezze tutte le attività, pure sportive, e jedde collegate.
=== Le confine ===
[[File:Statte Confini ft DelGiudice.jpg|thumb|right|200px|Stàtte: 'a mappe de le confine]]
Le confine d'u territorie comunale de Stàtte, onne state oggette de studie a 'u tiembe d'a conguiste de l'autonomie comunale specie a opere de 'nu cetadine stattarule: ''Pascale Costantino'', ca documendò l'esistenze de confine storece acchiate da carte militare, atte notarile e atte de l'uffice anagrafe de l'ex frazione de Stàtte. Ste confine avenèrene recanusciute ufficialmende valide da 'na legge reggionale d'u [[1993]] (Legge Reggionale Pugghie N°55 d'u 9 abbrile 1993). 'A stesse Reggione Pugghie, su istanze d'u comune de Tarde (cu Legge Reggionale 20 ottommre 1993 n° 22) redelimitò le confine territoriale d'u Comune nuève e attribbuì a Stàtte 'nu territorie assaije cchiù redotte facennele coingidere cu quidde d'a ex ''"circoscrizione amministrative"'' discanuscenne totalmende le ''confine storice'' e le relative prove documendale.
Le confine nuève sò rappresendate jndr'à cartine affianghe, tenenne presende ca 'ngorporescene 'a granne pinete de Capocanale, considerate 'u "polmone de Tarde" (almene 'nzigne a le asckuaminde dolose de quacche anne fa); 'ngorporescene pure 'u Spedale Moscati (Spedale Nord), toccane 'u 'Ppodrome Paolo VI, fanne da spartiacque jndr'à valle d'u Triglie e 'ngorporescene le opere cchiù 'mbortande de l'acquedotte omonime.
== Storie ==
===La crestiàne andiche d'a zone ===
{{Nota
|titolo=Le origgene d'u nome
|contenuto=
1° 'a cambagne de ''Statius'' ufficiale romane;
2° ''statti'': 'mberative de stà pe le belle colline e acque sue;
3° ''aquae statiae'' pa presenze de le acque d'u Triglie;
4° ''statio'': residenze, cetate; devendate Stàtte jndr'à 'u medioeve ierte apprisse le 'nvvasiune barbareche viste ca jndr'à sta lènghe ''statte'' significave probbie luèche o poste.
'U prof. ''Marinò'' jndr'à 'u volume sue "Il feudo di Statte" penze ca quedda giuste jè l'urtema ipotesi, invece l'otre storeche stattaruel 'u prof. ''De Marco'' jndr'à 'n'artichele sus a Polis pare ca non ge ne scacchie nisciune in particolare.
}}
'A presenze de grotte naturale, de le ''[[Dolmen]]'', de 'nu sbuènne de chiaute, l'abondanze de le ''acque d'u Triglie'' ca se penze ca scorreve luènghe 'a gravine, parene confermà 'a presenze de andiche javetature ninde ninde jndr'à l'[[età magaliteche]].
'Na tribbù preistoreche javetò 'a ''Chiazze de le Lupe'' vecine 'a zone de le acque d'u Triglie; rasckatore se selce e 'n'accette de rame documendane 'u 'ngondre 'mbrà doje civiltà: quedde neoliteche e quedde d'u rame; o megghie rappresendane 'na fase 'mbortande de l'evoluzione da l'età d'a petre a l'età d'u rame. Tutte quiste se referisce a almene mille anne apprime de Criste.
Jndr'à l'epoche romane 'a contrade ca corrisponde a Stàtte de osce a die avenìe javetate da cetadine romane o locale de cete medie-ierte.
'Nfatte ''"l'acquedotte d'u Triglie"'' avenìe costruite probbabbilmende atturne a 'u [[123 n.C.]] e, viste le difficoltà e le coste ierte de stu proggette, 'a costruzione puteve essere giustificate sulamende da 'nu abbesògne private (le ville de le cetadine ca avèrene scacchiate Stàtte pe l'aria salubre9 e pubbleche (refornìe de acque tembie e otre luèche pubblece e cumme pò ha state demostrate, 'u puèrte mercandile de Tarde).
=== Le origgene d'u casale de Stàtte ===
Le prime notizie "secure" d'u casale de nome ''Stàtte'' sò documendate jndr'à 'n'Invendarije d'u [[1406]] ca 'ngludeve 'u casale Stàtte jndr'à le bene ca s'acchiavane jndr'à le territorie de Tarde.
'A nascita soje medievale però resale securamende a 'nu periode precedende.
So tutte d'accordo a penzà ca apprisse a sechele de abbandone de le cambagne, chiste avenèrene repopolate successivamende a 'a distruzione de Tarde avvenute jndr'à 'u [[927]] a opere de le Saracene; jndr'à quedde occasione assaije famigghie tarandine acchiarene 'nu refugge secure jndr'à le grotte naturale de le gravine e de le canale. Avenìe repopolate 'u ''Canale d'a Zingare'' (le grotte) e 'a zone d'a cappelle rurale de S. Michele.
De le fatte d'u casale atturne a l'anne mille non ge se iacchiane documinde; de le prime feudatarie ca se ave notizie citame pe esembie ''Gesèppe De Stella'' ca jndr'à 'u [[1378]] ere probbietarie sulamende d'a metà d'u 'ndere casale.
=== 'U Feude de Stàtte ===
[[File:Statte (TA) - municipio.jpg|thumb|right|200px|Stàtte: Torre d'u municipie in Chiazze Vittorie Veneto]]
* ''Le Prime Feudatarie''. Jndr'à 'u [[1445]] tutte Stàtte e 'u 'ndere casale avenìe congesse in feude a le pringipe ''Sw Algericiis'' a le quale probbabbilmende se addà dà 'a costruzione d'u castelle (forse paraggonabbile a 'na massarie de osce a die) ca però scìe subbete subbete in rovine. (Però le urteme reste erane angore visibbele cchiù o mene jndr'à le anne 1960).
Pò, 'u casale de Stàtte, (cumme quidde de Crispiano e otre) avenèrene combletamende abbandunate; le condadine accumenzarene a rumanà jndr'à le massarie, pò essere pe cause d'a minacce de le turche, ma pure pe stà 'u cchiù vecine possibbele a 'u luèche de fatìe.
* ''Le feudatarie De Blasi''. Stàtte accumenzò a repopolarse cu le feudatarie De Blasi (nobbile de [[Martina Franghe]]) jndr'à l'urtme anne d'u sechele XVIII, apprime atturne a 'a massarie e a 'u palazze baronale e cchiù nnande pe l'ennesima vote vecine a 'u ''Canale d'a Zingare'' addò avenèrene scavate grotte nuève ('u prizze da pajà a 'u signore se aggirave sus a le 200 lire pe l'autorizzazzione a scavà ìna grotte, cchiù 25 lire a l'anne de canone).
* ''<nowiki>'</nowiki>U sprechelamende d'u latifunne De Blasi''. Jndr'à 'u [[1800] cchiù o mene, 'u sprechelamende de l'eredità d'a famigghie De Blasi e cu le conzeguende difficoltà economeche d'a famigghie, 'u feude de Stàtte avenìe vennute in parte a otre probbietarie: (De Sinno, Caliandro, Sebastio, Frascolla e otre).
* ''<nowiki>'</nowiki>U repopolamende d'u feude''. 'Na spinde a 'u repopolamende avèrene state le condratte de enfituesi, derivate da 'na legge d'u [[1806]] ca abolenne assaije de le privilegge de le feudatarie mettìe le condadine jndr'à 'na situazione lavorative megghie e ascetò chidde sendimende de libbertà probbie d'u risorgimende.
'A ricchezza nove ca ne derivò, vedìe fiorì 'nu sacche de attività: cavamonde, muratore, carrettiere, falegname, fabbre ferrare e otre. In particolare le cave de le tufe devendarene 'nu bene de esportazione de Stàtte; a Tarde 'u borghe ere in costruzione e da Stàtte partivane ogne sciurne pe Tarde cchiù o mene 90 traìne, l'economije stattarole accumenzò a chiane chiane a fiorì; però pure jndr'à sta attività 'u sfruttamende d'u signore se faceve sendè pesande pesande pe colpe d'u canone ierte-ierte ca le cavamonde, ogne sciurne avèrena pajà.
=== L'idendità stattarule ===
L'avvenimedne ca sangìe l'idendità de Stàtte, avere state 'a ccrejazione 'u [[21 settemmre]] [[1859]] de 'n'uffice sezionale de State Civile e da ìu quale depennève pure [[Crispiano]] (addò devendò comune a sè jndr'à 'u [[1881]]).
Nascene le prime scole elemendare, Stàtte assume 'na faccia nove. Atturne a 'u [[1890]] le crestiane de Stàtte erane cchiù o mene 1.800.
=== 'U sechele XX ===
[[File:Caduti sul Lavoro ft DelGiudice.jpg|thumb|right|200px|Stàtte: Chiazze d'u monumende]]
Jndr'à 'u [[XX sechele]], le crestiàne de Stàtte donne 'u lore condrebbute de sanghe jndr'à le doje uerre mundiale ma pajane pure 'u lore tribbute pa libbertà e pa democrazie.
'U seconde dopeuerre, ha state 'nu periode particolarmende difficile pe le stattarule ca jndr'à 'u periode d'a uerre fatiavane prengepalmende jndr'à le Candire Tosi e jndr'à l'[[Arsenale d'a Marine Militare de Tarde|Arsenale]].
Le stattarule se acchiarene quase tutte senze 'na fatìe; l'emigrazione verse 'u Nord e verse le paise furastire avere state forte assaije, accussì l'aperture d'u Cendre Siderurgeche rappresendò 'n'angore de salvezze pe 'nu sacche de famigghie senze 'nu reddite.
Avenìe pure 'u 'nguinamende 'nzieme a l'abbusivisme edilizie, quist'urteme derivate cchiù da 'a pressione demografeche pure pe l'inefficienze e da 'a miopie de le amministrature tarandine ca non g'avere sapute dà 'nu piane regolatore adeguate a le esiggenze nove.
Stàtte ere 'nu paese oramaje moderne ce no iere pa manganze totale de le servizie prengepàle, acque e fogne pe prime.
=== 'A conguiste de l'autonomije ===
Le tiembe pe ''Stàtte autonome'' erane oramaije mature: cu 'nu [[referendum]] plebbiscitarie le stattarule se pronungiarene pe l'autonomije e, jndr'à 'u [[1993]] avenìe elette 'u prime sinnache de Stàtte, Orazio Marinò
=== 'U tornade d'u 28-11-2012 ===
[[File:Tornado Statte fto Urselli.jpg|thumb|right|200px|Stàtte: Javetaziune scuasciate da 'u tornade d'u 28-11-2012]]
'U [[28 novemmre]] [[2012]] 'nu [[tornade]] putende probbie cu classificazione de violenze F3 ave sbunnate Stàtte.
'A tromba d'arie eccezzionale, ca ave origgene jndr'à 'u [[Mar Ionio]], apprisse ca ave sbunnate 'u Puèrte Mercandile de Tarde e attraversato 'u stabbilimende siderurgeche ILVA, ave arrevate jndr'à 'u paese seminane distruzione a cose e paure 'mbrà le crestiàne.
Onne state reggistrate danne assaije probbie a le manufatte, a le edifice, a le 'nfrastrutture e a le maghene. Le crestiàne ca s'acchiavane pe strade, colpite da oggette menate a turtigghiune da 'a furie d'u vinde, s'onne fatte male.
Probbleme s'onne avute a le scole "Leonardo Da Vinci" e a l'ITIS "Amaldi.<ref name="tornado">http://bari.repubblica.it/cronaca/2012/11/28/foto/danni_statte-47645233/1/</ref> <ref name="youtube">http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=VNQNiwx3vDY</ref>
== Evoluzione demografeche ==
{{Demografije/Stàtte}}
== Economije ==
L'economije de Stàtte jè angore legate a 'u reddite fisse ca avène da le settore d'a [['Ndustrie siderurgeche|siderurgije]] e d'a candieristeche navale: 'u ricorse a 'u prepensionamende de le dipendende de l'[[Italsider]] e 'a manganze de commesse pe l'[[Arsenale Militare Marittime de Tarde]], ave demostrate cumme jè pericolose depennere quase esclusivamende da 'nu sole soggette economeche. Pò, 'a vicinanze d'u comune a le industrie assaije 'nguinande, ave fatte aumendà jndr'à 'nu mode esponenziale le [[tumore]] e le malattie 'nzeccate, facenne devendà Stàtte une de le comune d'Itaglie cchiù esposte a stu tipe de patologgie.
Comungue, l'autonomije comunale ave purtate a Stàtte 'nu vinde nuève de 'mbrenditorialità ca se avvie a dà le frutte sue. Jè abbastanze discrete l'attività edilizie ca se penze ca pò aumendà cu 'a prossime approvazione d'u piane regolatore nuève. L'agricolture non ge riveste particolare 'mbortanze pa quandità de prodotte ma se distingue pa produzione de prestigge de [[uegghie d'alie]], da vanne de ttre aziende ca operane cu 'u sisteme tradizionale de spremiture [[Estrazione de l'uegghie d'alie#Moliture classeche|"a petre"]] e ca vènene ripagate cu 'a vendite d'u prodotte (pure pe corrispondenze) a 'nu prezze superiore a quidde de mercate.
L'attività artiggianale non g'è significative pure pe colpe d'a manganze, angore osce a die, d'u PIP (piane de 'nzediamende produttive), invece quedde d'u commerce, pure risendenne d'a vicinanze de doje ipermercate jè angore attive.
== Infrastrutture e trasporte ==
=== Strade ===
[[File:Taranto mappa.png|thumb|right|225px|Collegaminde da Provinge de Tarde]]
* Le collegaminde stradale prengepàle sò rappresendate da ([http://www.mapquest.com/maps/map.adp?searchtype=address&formtype=address&latlongtype=degrees&latdeg=40&latmin=24&latsec=0&longdeg=17&longmin=34&longsec=0&zoom=5 'ndruche]):
**[[Autostrade A14, Itaglie|Autostrade A14]] [[Bologne]]-[[Tarde]] (barriere de [[Mazzafre]]) da e pe l'[[Itaglie settendrionale]]
**S.S. 7 ter
**[[Vie Appia|S.S. 7 Appia]] da e pe [[Brinnese]]
===Ferrovie===
**[[Ferrovie d'u Sud Est]]. Colleghe Stàtte cu Tarde e cu 'a direttrice Martina Franghe - Bare.
=== Aeropuèrte ===
**L'[[Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie|Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta"]] face servizie de linèe pu traffeche passegggere cu vole charter.
Le aeropuèrte cchiù vecine sò:
***[[Aeropuèrte de Bare-Palese|Aeropuèrte 'ndernazionale de Bare "Karol Wojtyla"]];
***[[Aeropuèrte de Brinnese-Casale]].
=== Pullman ===
Pò se pò ausà 'u servizie bus, offerte da l'AMAT (aziende pa mobbilità jndr'à l'arèe de Tarde). 'A linèe messe a disposizione pu paese jè sulamende 'u numere 4.
== Amministrazione ==
'U prime sinnache de Stàtte appriise 'a conguiste de l'Autonomije ha state Orazio Marinò elette (jndr'à 'u [[1994]]) 'ngape de 'na liste civiche e, ca ha state une de le protagoniste d'a lotte pe l'Autonomije stesse. 'U seconde sinnache ha state Jangele Gigante (elette jndr'à 'u [[1996]] a cape de 'na coalizione de cendre sinistre); 'u stesse avenìe reconfermate jndr'à l'amministrative d'u [[16 abbrile]] [[2000]] ma murìe prematuramende 'u [[26 aguste]] d'u stesse anne pe colpe de 'na grave malatìe. A le eleziune ca avenèrene apprisse (Masce 2002) avenìe elette 'u sinnache 'u Dott. Pino Mastromarino ('ngape a 'na coalizione de cendre destre); 'u stesse, se demettìe jndr'à 'u febbrare [[2005]], 'n'anne apprime d'a scadenze naturale d'u mandate sue.
Aspettanne le eleziune successive, l'amministrazione avenìe mandenute pe 'n'anne da 'u commissarie d'u guverne dott. Paglialonga. Jndr'à le successive eleziune, ca se fecerene 'u [[28 masce]] [[2006]], avenìe elette Jangele Miccoli. 'U stesse ha state rielette pu seconde mandate a le eleziune d'u 15 e 16 masce [[2011]].
== Sport ==
=== Arrambicate Sportive ===
'Mbrà le prengepàle attrattive de carattere naturalisteche, Stàtte vande securamende 'a gravina soje.
'A vicinanze a 'u javetate e 'a presenze de parapette e corrimane, ne fanne 'n'attrazzione de granne 'mbatte e de accesse facile facile pe tutte. Le parete verticale sue e de calcare combatte, pò, sò attrezzate pa prateche de l'arrambicate sportive (o free climbing).
Già da 'u [[1983]] 'a gravine de Stàtte rappresende une de le prengepàle mete pe le appassionate d'u [[Free Climbing]]; cu l'arrive d'a primavere, 'nfatte, jè frequende 'ngundrà gruppe de climbers tagliàne e furastire ca se applicane sus a le cchiù de 100 vie ggià attrezzate.
'A presenze de Stàtte sus a guide de Graziano Monter "A SUD, arrambicate sportive e alipinisme in Pugghie, Calavrie e Basilicate" (ed. Versante SUD), ave aumendate jndr'à 'nu mode esponenziale 'u 'nderesse pe Stàtte sotte a 'u profile turisteche/sportive.
Jè da tiembe oramai ca a Stàtte jè recanusciute 'nu granne potenziale turisteche/sportive; da 'nu sacche de vanne, arrivane richieste pe organizzà avveneminde e cambionate inderreggionale de ''free climbing'' e ''boulder'' jndr'à le settore d'a Gravine de Stàtte oramaije non cchiù soggette a fenomene de nidificazione.
=== Ballone a 5 femminile ===
'A squadre de ballone a 5 femminile ''[[Real Statte]]'', allenate da 'u tecniche Tony Marzella, jè 'a squadre cchiù ''blasonate'' d'Itaglie avenne vinde 'nu sbuènne de tornèe nazionale e reggionale. Jndr'à 'u [[2005]], [[2006]] e [[2009]] ave vingiute 'u cambionate tagliàne. Jndr'à 'u [[2007]] ave vingiute 'a supercoppe tagliàne, 'u cambionate reggionale e 'a coppe Itaglie reggionale. Tony Marzella (in qualitate de allenatore reggionale) ave vingiute 'u cambionate d'Itaglie pe reggione 'ngludenne jndr'à selezione, 6 sciucatrice d'u Real Statte. A seguite de ste resultate 'u stesse Marzella ha state nominate allenatore d'a rappresendative pugghiese de ballone a 5 femminile.
=== Atletiche ===
A Stàtte se tène l'uneche [[ultra marathone]] d'u sud Itaglie, organizzate da 'a suggettate sportive ''"marathon club statte".''
=== Tire a 'u piattelle ===
[[Pitre Genga]], ha state cambione mondiale de tire a 'u piattelle categorije specialità Skeet.
== 'Ndruche pure ==
*[[Dialètte tarandine]]
== Note ==
<references/>
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
=== 'U territorie de Stàtte ===
*[http://digilander.libero.it/ledelgi/page5.htm Le dolmen de Stàtte]
*[https://web.archive.org/web/20091017210458/http://www.filonidetaranto.it/archivio/42.php Videoclip sus a 'u “Dolmen de Leucaspide”]
*[http://orkneysaga.dnsalias.org/stonepages/apulia/qtvr/leucaspide_1vr.html Fote d'u dolmen de Statte 1]
*[https://web.archive.org/web/20070311042203/http://orkneysaga.dnsalias.org/stonepages/apulia/qtvr/leucaspide_2vr.html Foto d'u dolmen de Statte 2]
*[https://web.archive.org/web/20160315205511/http://digilander.libero.it/ledelgi//page3.htm Le Gravine de Stàtte]
*[https://web.archive.org/web/20100330235115/http://www.terredelmediterraneo.org/itinerari/leucaspide.htm Gravine de Leucaspide]
*[http://maps.google.com/maps?q=statte,italy&ll=40.566667,17.2&spn=0.055447,0.084715&t=k&hl=en Mappe Satellitare Google]
*[http://www.mapquest.com/maps/map.adp?searchtype=address&formtype=latlong&latlongtype=degrees&latdeg=40&latmin=34&latsec=0&longdeg=17&longmin=12&longsec=0&zoom=7 Mappe Navigabbile Mapquest]
=== Le stattarule ===
*[https://web.archive.org/web/20120608031813/http://www.realstatte.it/ 'A squadre de ballone de calce a 5 femminile d'u Real Statte Cambione d'Itaglie 2005, 2006 e supercoppe 2007]
=== Avveneminde ===
*[https://web.archive.org/web/20130513092522/http://www.meteoweb.eu/2012/11/super-tornado-su-taranto-prima-analisi-preliminare-violenza-da-f-3-un-evento-rarissimo-in-italia/167027/ 'U tornade d'u 28/11/2012]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|commons=Category:Stàtte}}
{{Provinge de Tarde}}
{{Area Vasta Tarandine}}
[[Category:Comune d'a provinge de Tarde]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
m2ly0a6dwd6ijn1viactzkgvj891c14
Adelfie
0
13102
151980
151979
2026-07-17T14:17:11Z
Joetaras
326
/* Infrastrutture e carresciamiende */ SEZ. OK
151980
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{nota disambigua|'u sarcofaghe d'a stesse nobbildonne romane|Sarcofaghe de Adelfie}}
{{nota disambigua||Mondrone (disambigue)|Mondrone}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Adelfie
|Panorama = San Trifone Adelfia 2024.jpg
|Didascalia = Mondrone jndr'à 'u 2024, durande 'a feste patrnale de San Trifone
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Bare
|Amministratore locale = Gesèppe Cosola
|Partito = [[Lista civica]]
|Data elezione = 20-6-2016
|Data rielezione = 11-10-2021
|Data istituzione = 8 novemmre 1927
|Superficie = 33.81
|Note superficie =
|Sottodivisioni =
|Divisioni confinanti = [[Acquavive de le Fonde]], [[Bare]], [[Bitritte]], [[Casamassime]], [[Sannicandre de Bare]], [[Valenzane]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1402
|Nome abitanti = adelfiese
|Patrono = *[[san Trifone]] (Mondrone)
*[[Simplicie, Costanze e Vittoriane|san Vittoriane]] (Cannete)
*[[Madonne d'a Pietà]] (Mondrone)
* [[Madonne d'a Stelle (Adelfie)|Madonne d'a Stelle]] (Cannete)
|Festivo = *10 novemmre (san Trifone)
*Urteme dumeneche de luglie (san Vittoriane)
*Prime dumeneche de settemmre (Madonne d'a Pietà)
*[[Lunedìe de l'Angele]] (Madonne d'a Stelle)
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Adelfia (metropolitan city of Bari, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Adelfie jndr'à cetate metropolitane de Bare
|Sito = https://www.comune.adelfia.ba.it/
}}
'''Adelfie''' ('''Adelfia''' jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]]) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{Popolazione|ITA}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> d'a [[cetate metropolitane de Bare]] jndr'à [[Pugghie]]. Avenìe istituite jndr'à 'u [[1927]] da 'a fusione de le comune de Cannete de Bare e Mondrone. Pe festeggià l'aunìone, a 'u nome nuéve avenìe mise cumme nome Adelfie, cioè "fratellanze" (da 'u greche ''adelphòs'').
== Sciugrafije fiseche ==
=== Territorie ===
'U comune ste 'nguèdde a le prime pendie de le [[Murge]] cendrale, a cchiù o mene {{M|13|u=km}} da [[Bare]]. Confine a ovest cu [[Sannicandre de Bare|Sannicandre]], a nord cu [[Bitritte]], Bare e [[Valenzane]], a est cu [[Casamassime]] e a sud cu [[Acquavive de le Fonde]]. 'U territorie comunale ave 'na superficie de {{M|29|u=km²}}, e arrive a' altezze massime de {{M|231|ul=m slm}} jndr'à le territorie confinande cu Acquavive, mendre raggiunge quedda minime de {{M|103|u=m slm}} jndr'à le territorie confinande cu Bare, 'U panorame dominande jè fatte da [[Vignete|vigne]], e pure da [[Olea europaea|ulive]] e [[Prunus amygdalus|amennele]], e [[Quercus pubescens|roverelle]] verse 'u 'nderne.<ref name=":3">{{Cita web|url=https://www.adelfiacomitatosantrifone.it/feste-patronali/storia-e-culto/storia-di-adelfia.html|titolo=Storia di Adelfia|sito=www.adelfiacomitatosantrifone.it|accesso=2024-11-16}}</ref>
=== Clime ===
'U clime jè [[Clime mediterranée|mediterranée]], cu staggiune cavede e secche e vernate moderatamende fridde, grazie a' lundananze da 'u mare e all'altitudine de vasce colline. Le [[Precipitazione (meteorologgije)|precipitaziune]] so abbunnande d'a vernate e primavere, cu accumule menzile de cchiù o mene 60 - 65 mm; jndr'à l'autunne so 'nu picca de mene, e d'a staggione assaije scarse, cu cchiù o mene 30 mm menzile. 'A neve avéne cchiù o mene 'na vote a l'anne.<ref name=":3" />
== Storie ==
'U territorie de quedde ca osce jè 'a cetate avenìe securamende javetate jndr'à [[Popole de l'Itaglie andiche|epoche pre-romane]], cumme demostrane le andiche sepolcre acchiate ca resalene a 'u VI-V sechele n.C. Jè pure secure ca ve passarene 'nvasure [[Gote]], [['Mbere bizzandine|Bizzandine]], [[Longobbarde]], [[Franghe]], [[Arabe|Saracine]] e [[Normanne]], pure ca non ge ave rumaste ninde da cità pe confermarle.<ref name=":2">{{Cita libro|autore=Luigi Stangarone|titolo=Adelfia, Cenni Storici}}</ref>
=== Storie de Mondrone ===
==== Funnazione ====
Seconde quande scritte jndr'à 'u Setteciende da don [[Catavete de Nicolai]], uemme releggiose ca appartenéve a' famigghie marchesale de Cannete, Mondrone nascìe jndr'à 'u [[982]]. 'U commerciande bizzandine Roni Sensech, fuscenne da [[Bare]] sotte a 'u 'ngalzà de le truppe longobbarde de [[Ottone II de Sassonie|Ottone II]], se stabbiliè sus a 'n'alture vecine, ca se presendave particolarmende adatte a 'u pascole a e 'u commerce d'u bestiame. Nascìe accussì 'u villagge de ''Mons Roni'' (o Monderone).<ref name=":2" />
'U prime nuclée de javetande cundave 31 crestiàne, 'mbrà le quale 'nu sacerdote bizzandine, ca appettò 'na [[Natività de Gesù jndr'à l'arte|Natività]] jndr'à 'na grotte locale. Su volere de Marche, figghie de Roni in corrispondenze de quedda grotte avenìe 'nzippate 'a cappelle d'a Madonne d'u Pringipie jndr'à 'u [[1806]], pò conzacrate da l'arcivescove de Bare, Ursone. A quidde punde su cundavane 250 crestiàne, ca jndr'à 'u [[1156]] aumendarene arrete p'a destruzione de Bare da venne de [[Guglielme I de Sicilie|Guglielme I 'u Male]], [[Re de Sicilie]].<ref name=":2" />
==== Recanuscimende cumme comune ====
'U 18 novemmre [[1167]] 'u successore de Guglielme I, Re [[Guglielme II 'u Bbuène]], recanuscìe Mondrone cumme “''università''” ([[Comune (Itaglie)|comune]]) e l'avere date cumme fedude a 'nu uèmme sue fidate, Goffrede Tortomanni. 'U prime documende storeche addò avènene ditte Cannete e Mondrone jè 'nfatte 'a [[Bolle pontificie|bolle]] de [[Pape Alessandre III]] d'u 28 sciugne [[1172]], addò avènene 'ndicate le paesere sotte a l'autorità de Rainalde, arcivescove de [[Arcidiocesi de Bare-Bitonde|Bare]]: “…Monteronum, Lositum, Cannitum…”. Da stu mumende, se pò stabbilìe cchiù o mene esattamende 'a serie de le feudatarie de Mondrone: a Goffrede Tortomanni succedette 'u ravennese Pascale (o Pascazie) de Palma, avenne spusate 'a figghie Geronime.<ref name=":2" />
Jndr'à 'u 1266 re [[Carle I d'Angiò]] ddunò 'u feude a 'nu [[luéchetenende]] sue, Rodolfe De Colant, venute cu jidde da 'a [[Frange]] pe darle 'na màne jndr'à conguiste d'u Regne de Sicilie. Jndr'à 'u [[1276]] 'u feude avenìe assignate a Sparane de Bare, pe premiarle de l'aijute prestate condre a [[Manfredi de Sicilie|Manfredi]] e [[Corradine de Svevie]], pretendende a 'u trone siciliane. Muérte Sparane, 'u 28 abbrìle [[1294]] re [[Carle II de Napule|Carle II d'Angiò]] 'nvestìe 'u figghie de Sparane - ca ere ggià padrone de [[Altamure]] - pure de Mondrone, [[Valenzane]] e [[Magliane (Carmiane)|Magliane]]. 'A famigghie de Sparane tenìe 'u feude 'nzigne a 'u [[1339]], quanne avenìe cedute a 'u nobbele napuletane Gualtieri Galeoti. Jndr'à 'u [[1380]] le successore de quiste, 'u vendettere a 'u conde siciliane Gualtiere de Aspruch. Cchiù nnande, re [[Carle III de Napule|Carle III]] revocò 'u feude pe darle a l'aiutande de cambe sue, Riezio Clignetti. Jndr'à 'u [[1390]], Riezio vennìe 'u possesse a 'u nobbele barese Nicolò Dottula, ca facìe jndr'à 'u borghe 'u castelle cu torre, nuclée de quidde ca osce a die jè 'u palazze marchesale.
Jndr'à 'u [[1417]] 'u feude avenìe vennute a Nicolò Fusco de [[Ravelle]], ggià padrone de Valenzane. Jndr'à 'u [[1423]] Mondrone devendò possesse d'u nocerine Niccolò Offieri. Jndr'à 'u 1444 'u Codece Diplomateche Barese documende 'a vendite d'u feude a 'nu Gaurine da Lecce.<ref name=":2" />
====Le Acquaviva ====
Jndr'à 'u [[1481]] 'u feude avenìe vennute a [[Giulie Andonije Acquaviva]], [[Ducate de Atri|Duche de Atri]] e [[Condée de Conversane|Conde de Conversane]], ca mettìe Mondrone sotte a 'u condrolle d'u figghie sue [[Andrée Mattée III Acquaviva|Andrée Mattée Acquaviva]]. Seconde don Catavete, le Acquaviva stavane sus a le sckatole d'a popolazzione de Mondrone, purcé vulevane "mettere in evidenze conzuetudine nuéve". 'Nu uardiane d'u diche avenìe accise, probbabilemende da 'u popole, 'mbrà Modrone e [[Rutigliane]]; a quidde punde jndr'à 'u 1519, le Acquaviva decidettere de vennere 'u feude a 'u napuletane Giambattiste Galeoti, ca ne pigghiò 'u condrolle 'u 15 sciugne d'u stesse anne.
Invece l'avvocate [[Pitre Natale]], ca scrive jndr'à 'u 1801, cute cumme feudatarie jndr'à 'u 1504 'nu certe Tommase Paleologo 'u Greche, a 'u quale ave state assignate 'u feude da [[Ferdinande II d'Aragone]] apprisse a' soje vittorie condre a [[Luigge XII de Frange]] pu condrolle d'u [[Regne de Napuel]]. Siccome favorevole a Luigge de Frange, le Acquaviva perdettere 'u feude, ma 'a pigghiarene arrete e averene conferme d'u lore possedimende da vanne de [[Carle V d'Asburghe]], pe pò vennerle arrete a Giambattiste Galeoti jndr'à 'u 1519 cumme ditte sus.<ref name=":2" />
==== Giambattiste Galeoti ====
[[File:PiantaMontrone1600.jpg|160px|thumb|left|Chiande de Mondrone jndr'à metà d'u 1600]] Don Catavete elogge Giambattiste Galeoti, purcé avere state 'u prime a mettere dimore a Mondrone e realizzò 'na serie de opere pubbleche pe le cetadine (ca a l'epoche erane 500) a spese sue. Referisce pure ca le successore sue, gradite 'u stesse a le popolazziune, mandenettere 'u feude 'nzigne a 'u 1629, anne jndr'à 'u quale avenìe vennute a Aurelie Furietti, pringipe de [[Valenzane]]. 'Nvece Pitre Natale dice ca Galeoti aumendò le tasse de le cetadine e ca cu jidde accumenzò 'n'ere infelice, spicciate jndr'à 'u 1617 cu 'a vendete d'u feude a Andonia Gentile, vedove de Aurelie Furietti, pringipe de Valenzane. A ogne mode, 'u feude passà a le pringipe de Valenzane, ca 'u tenettere 'nzigne a 'u 1696, anne jndr'à 'u quale aven'e vennute a Alessandre de Bianchi, ca avenève da 'a famigghie [[Bologne|bolognese]] [[De' Bianchi]].<ref name=":2" />
====Bianchi e Bianchi Dottula====
{{'Ndruche pure|De Bianchi Dottula}}
Alessandre de Bianchi ha state barone de Mondrone da 'u 1696 a 'u 1699, anne d'a morta soje. 'U successore ha state 'u frate Giuanne de Bianchi. Jndr'à 'u 1706, da 'u reggistre de le battezze, resulte affittuarie de Mondrone 'u nobbele napuletane Giacome Capece-Zurlo, probbabbilmende Giuanne titolare d'u feude, ca ha state barone 'nzigne a 'u 1753, quanne murìe a l'eta de settand'anne. Ereditò 'a baronie 'u figghie sue Dunate de Bianchi, ca pe accattivarse 'u favore d'u popole costruì 'nu [[Oleificie|frandoie]] jndr'à 'u 1742. Dunate murìe jndr'à 'u 1773 a sessandotte anne, e avenìe seguite da 'u figghie sue Luigge. Quiste spusò Frangesche Dottula, ca apparteneve a' nobbele famigghie barese de le Dottula ca comungue se sceve a estinguerse. Probbie pe stu mutive jndr'à 'u 1790, su volere de Giordane Dottula, attane de Frangesche, 'u barone Luigge de Bianchi aunì a 'u cognome sue quidde de le Dottula, e accumenzò 'a famigghie [[De Bianchi Dottula|Bianchi Dottula]], e le venìe date pe recanuscenze 'u titole de marchese de Mondrone.<ref name=":2" /><ref>{{Cita libro|autore=Luigi Stangarone|titolo=Adelfia, stemmi e feudatari}}</ref>
====Eccidie pe màne frangese ====
Jndr'à 'u 1799, Mondrone ha state protagoniste de 'nu fatte triste. Le truppe frangise de [[Napoleone Bonaparte|Napoleone]] averene mise in fughe [[Ferdinande I de le Doje Sicilie|Ferdinande IV de Borbone]], Rre de Napule, e ste condinuavane a' sottomissione d'u sud Itaglie. Le cetadine de Mondrone erane rumaste fedele a 'u Rre e mandenerene 'n'atteggiamende ostile verse le truppe frangise; pe quiste, 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]], ca faceve parte de l'[[Armate de Napule]], mannò sus a 'u luéche 'n'ambasciate de cingheciende surdate pe conziglià a le mondronise ca non ge s'avere opporre a 'u passagge de le truppe frangise, ca averena sce a [[Rutigliane]]. 'A 'mbasciate arrevò a Mondrone 'u 5 abbrìle e 'u comandande de queste mannò nnande 'nu trombettiere pe annungià 'a 'ndenzione de le truppe de passà amichevolmende. Però 'nu certe Geséppe Macchia fucilò e accedìe 'u trombettiere, facenne 'ngazzà le frangise. 'Nfatte le truppe, pe vennecarse, acciderene 83 mondronise, 'mbrà le quale 'u parroche Giuanne Battiste Cacciapaglia, e saccheggiarene 'u palazze marchesale de le Bianchi-Dottula (addò s'avere arroccate 'u luéche tenende borboneche [[Giambattiste De Cesari]], ca fu costrette a fuscersene). 'A confusione generale scatenò pure 'na risse 'mbrà cannetane e mondronise 'mbrà le cambagne e de le cetadine apprufittarene pe aggiungerse a 'u sacchegge de palazze marchesale; anze, pare probbie ca a 'u sacchegge parteciparene de cchiù le stesse mondronise ca le frangise. Cu 'u retorne de le Borbone avenìe 'nzippate 'na croce a memorie de l'eccidie.<ref name=":2" /><ref name=":1">{{Cita web|url=https://sister.agenziaentrate.gov.it/CitizenArCom/RicDettComuni.do?id=F700|titolo=Consultazione Archivio Comuni e Stati Esteri|sito=sister.agenziaentrate.gov.it|accesso=8 abbrile 2019}}</ref><ref name=":1848">{{Cita libro|autore=Luigge Stangarone|titolo=il 1848 a Montrone}}</ref>
Apprisse a' conguiste frangese, a Mondrone accumenzò a allariarse 'u desiderie de libberarse de certe tasse 'mboste da 'a famigghie feudatarie. 'A questione se sveluppò a favore de le cetadine pe vie de le sveluppe storece jndr'à l'Itaglie, purcé jndr'à 'u 1806 [[Geséppe Bonaparte]], Rre de Napule, abbolìe 'a feudalità. Da stu mumende accumenze 'u sveluppe edilizie d'u paese fore da le mure d'u borghe vicchie. 'Mbrà 'u 1815 e 'u 1820 'u territorie de Bare suffrìe 'u brigandagge de le truppe, logorate da 'a uerre. Jndr'à sta occasione 'u marchese Luigge [[de Bianchi Dottula]] avere state 'mbrà chidde ca aijutare de cchiù 'u comune de Bare, dunanne 1200 [[Ducate (monete)|ducate]].<ref name=":2" />
==== Uetteciende ====
Figghie de le marchese Luigge e Frangesche, avere state [[Giordane Bianchi Dottula|Giordane de Bianchi Dottula]], 'u successore a l'attane, cumme marchese, apprisse 'a morta soje d'u 1821.
Giordane avere state 'nu letterate e politeche tagliàne, famose pe andonomasie cumme "Marchese de Mondrone", e avere state pure [[Prefette d'a provinge de Bare|'Ndendende de Bare]]. Comungue, pure ca ere 'nu brave autore de prose e 'nu bbuène 'ndendende, jè probbabbele ca non g'ere gradite a le mondronise cumme feudatarie. A testimonianze de stu fatte, jndr'à 'u 1848 - apprisse a doje anne da 'a morta soje - avime notizie de 'na azione legale. Luigge Gaetani, suocere de Giordane, facìe cause - in qualità de tutore de le figghie minorenne de Giordane, Luigge e Frangische, ca avere ereditati le possedimiende marchesale - a nove cetadine, 'mbrà le quale 'u parroche Beniamine Landriscina, purcé repajassere le danne de l'abbattimende "clandestine e criminose" d'u frandoie ca avere state costruite da Dunate Marije de Bianchi jndr'à 'u 1742.
Le accusate, 'nfatte, ìmbrà 'u 9 e l'11 abbrile 1848 avere scettate 'nderre 'u frandoie "pe aste e pe otre mutive lore none canusciute", e purcé dicevane ca quidde non g'ere de probbietà de le marchise, ma de le cetadine, e ca avere state usurpate 'ngiustamende. 'A conglusione d'a condroversie non g'è canusciute, purcé Luigge Stangarone, ca reporte stu fatte, non g'ere in possesse de documiende ca ne parlavane.<ref name=":1848" />
In ogne case, apprisse Giordane 'a famigghie marchesale pedrìe 'mbortanze. 'U figghie sue Luigge ereditò 'u titole de Marchese, ma non ge riuscìe maje a esercità le potere sue. Murìe jndr'à 'u 1876.<ref name=":2" /><ref name=":1848" />
==== Noveciende ====
Diverse mondronise parteciparene e perdettere 'a vite jndr'à [[prime uerre mundiale]]; le lore nome avènene arrecurdate jndr'à 'u [[Monumende a le cadute]] de Corse Umberte I. Jndr'à 'u 1915 jndr'à 'u paese avenèrene inaugurate l'acquedotte e 'a luce elettreche.<ref name=":2" />
=== Storie de Cannete ===
Jndr'à andichità, 'u territorie de Cannete pare ca avera essere frazine e necropoli de [[Celia peuceta|Celia]] (osce a die [[Ceglie d'u Cambe|Ceglie]]), 'mbortande cetate d'a [[Peucezie]]. 'U attestate diverse cerameche acchiate sus a 'u luéche ca osce a die stonne jndr'à le musée de Bare e [[Tarde]]<ref name=":2" />
==== Funnazione ====
[[File:Robert Guiscard (by Merry-Joseph Blondel).jpg|180px|thumb|Robberte 'u Guiscarde, funnaotre de Cannete]]
Seconde don Catavete, Cannete nascìe jndr'à l'[[XI sechele]]. [[Robberte 'u Guiscarde]], [[Conde e duche de Pugghie e Calavrie|Duche de Pugghie]], conducìe 'na cambagne militare 'mbrà 'u 1067 e 'u 1071 finalizzate a' conguiste de [[Bare]], ca a 'u tiembe ere tenute da le [['Mbere bizzandine|bizzandine]].
Siccome ca l'assedie resultò difficele, preste 'u duche normanne se 'ngegnò pe acchià 'nu mode pe riparà l'esercite sue da 'a vernate. Se arrecurdò allore de 'nu luéche ca avere attraversate pe arrevà a Bare, ricche de canne da zucchere; le surdate normanne se accambarene accussì jndr'à le cambagne de quedde ca osce a die jè Cannete, addò riuscirene a costruì 265 capanne pe difenderse da 'u fridde.
Doje cavagliere se 'nderessarene a 'u territorie, jndr'à 'u mendre devendate canusciute cu 'u nome de ''Cannitum'', pe vie de le qualitate sue; une ere de [[Melàne]] e l'otre de [[Messine]]. Spicciate 'a conguiste de Bare, Robberte 'u Guiscarde pigghiò 'u luéche e 'ne facìe 'nnu feude date a Beatrice Curcelli. Murìe jndr'à 'u 1095, "de dulore", purcé pa vecchiaie non ge putìe seguì [[Boemonde I d'Antichiochie|Boemonde d'Altavilla]], figghie de Guiscarde, jndr'à [[prime crociate]]. Lasssò doje figghie: 'u prime, Dumineche, 'u succedette cumme feudatarie, 'u seconde, Giovenale, conducìe 'na vite eccelsiasteche e facìe costruì a Cannete 'na chiesere dedicate a [[Dumineche de Guzmán|San Dumineche]].<ref name=":2" />
==== Stella Beatrice e Alfonse Balbiano ====
Jndr'à 'u 1141, quanne a Cannete su cundavane cchiù o mene 100 crestiàne, 'a figghie de Dumineche Galtieri, Stella Beatrice, spusò 'u nobbele [[Napule|napuletane]] Alfonse Balbiano, ca se trasferìe a Cannete. Jidde, ca apparteneve a 'na famigghie ricche, facìe costruì subbete subbete de le strade e 'nu spiazzale. Jndr'à 'u 1146, cumme ere solite jndr'à le borghe d'u luéche, Balbiano facìe costruì 'na torre ierte de stile normanne ca servive a allertà le otre comune ce stavane scorrerie de ladre. Facìe pò scavà 'nu corridoie sotteterre ca da 'a torre spicciave verse [[Acquvive de le Fonde|Acquavive]], ca servive fuscere senze essere 'ndrucate.
'A costruzione d'a torre avenìe spicciate jndr'à 'u 1153, 'u stesse anne jndr'à 'u quale Cannete avenìe recanusciute cumme comune da [[Ruggere II de Sicilie|Ruggere II]], [[Rre de Sicilie]]. 'U 21 abbrile 1169 Dumineche Galteri murìe, e devendarene erede sue Stella Beatrice e Alfonse Balbiano; quiste urteme avenìe dichiarate leggitteme signore de Cannete da [[Guglielme II de Sicilie|Guglieme II 'u Bbuène]] jndr'à 'u 1176.
Jndr'à 'u 1185, Stella Beatrice se ammalò assaije, e Balbiano pregò 'a [[Marije (mamme de Gesù)|Madonne]] pe farla guarì. 'U sciurne apprisse quidde de [[Pasche]], Stella Beatrice "da morte se vedìe arrete vive". L'anne apprisse Alfonse Balbiano facìe costruì, pe segne de recanoscimende, 'a cappelle d'a [[Madonne d'a Stelle (Adelfie)|Madonne d'a Stelle]], sus a 'u stesse luéche addò avere state brucate Giosuè Galtieri.<ref name=":2" />
==== Le Gerundi ====
[[File:Stemma fam. Gerundi (feudatari Canneto).svg |120px|thumb|Stemme de le Gerundi]]
'A famigghie Balbiano tenìe 'u feude de Cannete 'nzigne a 'u 1431, quanne Nicolò Balbiano vennìe 'u feude a 'u napuletane Nicolò Andonije de Ofieri. L'anne apprisse 'nu Bernarde de Ofieri 'u vennìe a Giacome Passarelli, sembre de Napule.
Jndr'à 'u 1463, siccome senza figghie, Passarelli chiamò a erede sue 'u nepote Giuanne Gerundi, ca quanne arrevò a Cannete carresciò da Napule 'nu quadre d'a Vergine Marije. Jndr'à 'u 1473 se cundarene a Cannete 496 crestiàne. Gerundi allariò 'u palazze baronale, repulìe 'a chiesere e facìe fonnere 'na cambana nove; jndr'à 'u 1478 'u territorie de Cannete avenìe culpite da 'a pestilenze e Gerundi facìe costruì fore da le mure d'u borghe 'a cappelle de [[Nostre Signore de Costandinopoli|Marije Vergine de Costandinopoli]], essenne devote a jedde. Jndr'à 'u 1507 'nnu Pitre Gerundi devendò successore de Giuanne. Jndr'à 'u 1604 devendò barone de Cannete 'nu Alfonse Gerundi, jndr'à 'u 1635 'nu Frangische Gerundi e jndr'à 'u 1659 'n'otre Alfonse Gerundi, ca spusò Camille Capece-Zurlo.<ref name=":2" />
==== Le Nicolai ====
Le Gerundi (o Girondi) mandenerene 'u feude 'nzigne a 'u 8 masce 1719, quanne 'nu Giangeséppe Girondi 'u vennìe a Carle De Nicolai, famigghie de le barune de [[Basville]], pe {{formatnum:7506}} ducate. Carle De Nicolai devendò 'u prime Marchese de Cannete. Arrevate jndr'à 'u borghe acchiò 'a popolazzione demoralizzate, purcé da trend'anne le Girondi vivevane a [[Napule]]. Jndr'à 'u 1730 murìe, e le succedette 'u figghie Dumineche De Nicolai, frate de Don Catavete ca screvìe le pergamene da le quale avènene ste 'mbormaziune. A' morte de Dumineche jndr'à 'u 1758 le succedette Frangische Paole, e a' morte de quiste jndr'à 'u 1775 le succedette Giambattiste, ca pigghiò 'u titole de Marchese l'anne apprisse, jndr'à 'u 1776. Jndr'à 'u 1799 a Cannete non ge se conzumò 'u stesse eccidie ca accadìe a Mondrone, e asserene sole ttre muérte, accise mendre fuscevane 'mbaurite. Jndr'à 'u 1840 'u Marchese de Cannete ere Carle de Nicolai.<ref name=":2" />
==== Noveciende ====
Jndr'à 'u 1936 'u carabbiniere [[Vittoriane Cimarrusti]], de Cannete, partecipò e murìe jndr'à [[uerre d'Etiopie]], pigghianne pe le geste sue 'a [[medaglie d'ore a 'u valore militare]].<ref name=":2" />
=== Nascite de Adelfie ===
Le comune de Mondrone e Cannete, vecine 'mbrà lore, mandenerene 'a probbie autonomie amministrative 'nzigne a 'u 29 settemmre [[1927]], quanne 'u decrete n. 1903 firmate da [[Vittorie Emanuele III de Savoie|Vittorie Emanuele III]] e [[Benite Mussolini]] ne decedìe l'aunìone sotte a 'u nome de “Adelfia” (da 'u greche "Adelphos" (Άδελφος), cioè "fratellanze"). Nonostante 'a veceinanze de le doje cendre stavane diverse differenze 'mbrà le popolazziune, pe esembie le tradiziune e 'u dialette. 'Nfatte, pe de le decennie 'a nasdcite de 'n'idendità cetadine aunitarie ha state difficile. Angore osce a die stonne doje feste patronale, une pe Mondrone e une pe Cannete - doje Chiesere Matrice, doje cendre storece, doje scole elemendare, doje scole medie, doje cendre postale, doje cambesande. 'Na [[stele]], mise vecine a 'u municipie de Adelfie, segne le andiche confine de Cannete e Mondrone.<ref name=":3" /><ref name=":1" /><ref name=":0">{{Cita web|url=https://sister.agenziaentrate.gov.it/CitizenArCom/RicDettComuni.do?id=B611|titolo=Consultazione Archivio Comuni e Stati Esteri|sito=sister.agenziaentrate.gov.it|accesso=8 aprile 2019}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://www.prolocoadelfia.it/index.htm|titolo=Associazione Pro Loco - Adelfia (BA)|sito=web.archive.org|data=2007-07-07|accesso=2024-11-16|dataarchivio=7 luglio 2007|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20070707033521/http://www.prolocoadelfia.it/index.htm|urlmorto=sì}}</ref>
==== Simbole ====
[[File:Adelfia-Stemma.svg|70px|thumb|Stemme cetadine]]
'U stemme e 'u gonfalone d'u comune onne state congesse cu regge decrete d'u 31 scennare 1929. 'U stemme jè date da l'aunìone de quidde de le doje endità d'apprime, cu 'na croce sus a tre colline cu sus doje lune e doje stelle pe Mondrone, e de le canne sus a 'na colline pe Cannete. 'U gonfalone jè 'nu drappe trongate de gialle e azzurre.<ref>{{cita web|titolo= Adelfia, decreto 1929-01-31 RD, concessione di stemma e gonfalone |url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.detail.html?916 |sito= Archivio Centrale dello Stato |accesso= 31 masce 2022 }}</ref> Segue 'a vlasonature specifeche:
{{citazione|Stemme [[Partite (araldeche)|partite]]: jndr'à 'u prime d'azzurre, a 'u [[Monde (araldeche)|monde]] de tre cime de verde, ca se move da 'a punde, cimate da 'na croce latine de gnure, accumbagnate 'ngape da doje [[Crescende (araldeche)|crescende]] d'argende, quidde [[Destre (araldeche)|de destre]] volte, e affiangate da doje [[Stelle (araldeche)|stelle]] d'u stesse; jndr'à 'u seconde, pure d'azzurre, a ttre liune azzettate, 'u cendrale chciù ierte e cchiù granne e doje mise vasce affrondate, sus a 'nu monde ca move da 'a punde e da 'u quale nasce 'nu cannete, 'u tutte [[a 'u naturale]]. Ornamiende de fore da Comune.}}
== Monumiende e luèche de 'nderesse ==
[[File:C'era un castello e un cielo azzurro.jpg|thumb|Casine Don Catavete]]
'U patrimonie architettoneche d'a cetate vande l'esistenze de doje cendre storece, pe vie d'u sveluppe autonome de le riune Mondrone e Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture releggiose ===
==== Mondrone ====
* Chiesere de Sanda Marije d'u Pringipie, 'nzippate jndr'à 'u [[1806]] pe volondà de Marche Sensech;<ref name=":3" />
* Chiesere Madre de Mondrone, 'nzippate atturne a 'u [[1711]] e 'nditolate a [[San Necole de Bare]]. Ave 'a statue de [[Trifone (martire)|San Trifone]], [[Sande patrone|patrone]] de Mondrone, sculpèite da l'[[Andrie|andriese]] Riccarde Brudaglio jndr'à 'u 1783. 'A Chiesere madre avenìe consacrate jndr'à 'u 1726; 'mbrà 'u 1744 e 'u 1747 avenìe 'nzippate pure 'nu cambanile. Jndr'à 'u 1883 'u pettore [[Molfette|molfettese]] Saverie Calò ne affrescò le inderne e, jndr'à 'u 1926 'u [[Bare|barese]] Bernarde Caprioli eseguì 'a decorazione de ore d'a vanne de sus.<ref name=":3" /> 'Nu dipinde preggiate, attrebbuite a [[Tiziane Vecellio|Tiziane]] ca raffegure [[Frangische da Paola]], je stipate jndr'à chiesere.<ref> {{Cita web|url=http://www.cartamaxima.it/doc/adelfia/adelfia.htm|titolo=Adelfia com'era...|sito=www.cartamaxima.it|accesso=2024-11-16}}</ref>
==== Cannete ====
* Cappelle d'a Madonne d'a Stelle, 'nzippate jndr'à 'u 1186 pe vulere d'u feudatarie Alfonse Balbiano.<ref name=":3" />
* Chiesere Madre de Cannete, 'nzippate 'mbrà 'u 1761 e 'u 1763 e, dedicate a' [['Mmaculate Congezione|Madonne 'Mmaculate]]. Jndre a jedde stonne stipate le reliquie de [[San Vittoriane (Adelfie)|San Vittoriane]], patrone de Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture civile ===
==== Mondrone ====
* Palazze Marchesale de Mondrone, 'nzippate jndr'à 'u [[1396]] da 'u feudatarie Niccolò Dottula. Avenìe allariate jndr'à 'u [[1519]] da 'u feudatarie Giambattiste Galeoti, e decorate cu affresche de scole napuletane. 'Nfine, avenìe rifinite jndr'à 'u [[1790]] da 'u marchese de Mondrone Luigge [[de Bianchi Dottula]];<ref name=":3" /><ref>{{Cita web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/palazzo-marchesale-dei-bianchi-dottula?ldc|titolo=Palazzo marchesale dei Bianchi - Dottula |sito= I Luoghi del Cuore - FAI|accesso=10 aguste 2021}}</ref>
* Palazze Angiuli (jndr'à vie Valenzane), 'nzippate a' fine d'u [[XIX sechele]]. Jndr'à cappelle 'nderne, dedicate a' [['Mmaculate Congezione|Madonne 'Mmaculate]], se celebre ogne anne 'nu congerte e 'na messe pro [[Terra sande]] cu 'u patrocinie de l'[[Ordine equestre d'u Sande Sepolcre de Gerusalemme|Ordine d'u Sande Sepolcre]];<ref name=":3" />
* Palazze Angiuli (jndr'à corse Umberte), 'nzippate a l'inizie d'u [[XX sechele]] e affrescate;<ref name=":3" />
* Palazze Stangarone (jndr'à corse Umberte), 'nzippate a l'inizie d'u XX sechele e affrescate.<ref name=":3" />
==== Cannete ====
* Casine don Catavete (o pure Castelle de le Fascina), 'nzippate jndr'à 'u [[XVII sechele]] da le marchese de Nicolai lunghe 'a strade pe [[Bitritte]];<ref name=":3" />
* Ville Gigia (o pure Ville Monteleone), 'nzippate jndr'à 'u [[XIX sechele]] a Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture militare ===
* Torre normanne de Cannete, 'nzippate da 'u feudatarie Alfonse Balbiano 'mbrà 'u [[1147]] e 'u [[1153]]. Jè ierte 19 metre e jè fatte da 4 piane. Spicce cu 'nu coronamende de [[archette pensile]] sus a mensole. Ha state dichiarate monumende nazionale jndr'à 'u [[1920]], 'nzieme a 'u palazze marchesale.<ref name=":3" />
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Adelfie}}
A lunghe l'emigrazione - apprime oltreoceane, e pò verse 'u [[Itaglie settendrionale|Nord Itaglie]] e otre pajesere europée - ave determinate 'u salde demografeche de Adelfie. Angore osce a die 'u fenomene de l'emigrazione jè 'ndrucabbele jndr'à le cchiù uagnune; tuttavie urtemamende Adelfie, grazie a' vicinanze cu [[Bare]], respette a' quale presende 'nu coste d'a vite cchiù economeche e 'na maggiore tranguillità, ave viste crescere 'a popolazziona soje assaije probbie.
=== Etnie e minoranze straniere ===
Le furastiere ca stonne a Adelfie, seconde le statisteche ca resalene a 'u 31 decemmre [[2019]], erane {{formatnum:446}} (pare a 'u 2,64% d'a popolazzione comblessive). Le comunitate cchiù numerose sò:<ref>{{cita web|url=http://demo.istat.it/str2019/index.html|editore=ISTAT|titolo=Residende furastiere: popolazzione residende e bilange demografeche a 'u 31 decemmre 2019}}</ref>
* [[Albanie|Albanise]]: 115
* [[Senegal|Senegalese]]: 85
* [[Romanie|Rumene]]: 52
* [[Niggerie|Niggeriane]]: 25
== Culture ==
=== Avvenemiende ===
==== Feste patronale de San Trifone ====
{{Ritaglio immagine con CSS
|Image = Statua di San Trifone Adelfia.jpg
|bSize = 300
|cWidth = 200
|cHeight = 300
|oTop = 45
|oLeft = 45
|Location = right
|Description = Statue di San Trifone jndr'à Chiesere Madre de Mondrone
}}
'A feste cchiù granne d'a cetate jè 'a venerazione de [[Trifone (martire)|San Trifone martire]], patrone de Mondrone, ca seconda 'a tradizione pruteggìe 'u paese durande l'epidemie de peste d'u [[1691]], e fascìe fucere 'n'invasione de [[Caelifera|cavallette]] (cumme se 'ndruche da l'[[iconografije]] d'u sande, rappresendate cu 'na cavallette sus 'a lange).<ref name=":3" /> Le reliquie de San Trifone avenerene ddunate a Mondrone da 'u [[Diocesi de Cattaro|vescove de Cattaro]], tramite 'u [[Diocesi de Nardò-Gallipole|vescove de Gallipole]].<ref name=":2" />
'A feste se face ogne anne, cu le sciurne prengepàle ca vonne da 'u 9 a l'11 novemmre. Face arrevà jndr'à cetate assaije turiste, ca avènene da totte Itaglie, pure pa gare de [[Fuéche d'artifice|sciuéche pirotecnice]] ca se face durande 'a feste.
Accumenzanne da 'u prime sciurne 'a "Vasce Museche de Adelfie", canusciute jndr'à cetate cumme "Il Tamburo" ('U Tammorre) cammine sciurne e notte 'u cendre javetate, sunanne pezze popolare, 'mbrà le quale "Marcia dell'asino" ("Marce d'u ciucce").<ref name=":3" /><ref name=":4" />
'A sere d'u [[9 novemmre]], 'u quadre d'u sande avéne carresciate in processione 'nzigne a' chiazze de Mondrone e se procede a 'u lange de 'na molgolfiere. Apprisse 'a serate se anime cu congerte, ca spicciane jdnr'à nuttate. 'U [[10 novemmre]], a le 4 de notte, 'nu colpe secche sparate da 'nu mortaie de 12 cm face accumenzà 'a sciurnate cchiù 'mbortande d'a feste. Tanda fedele raggiungene 'a chiesere madre de Mondrone pe assistere a' prime messe de le 4:30. Da le 10:00 le congerte bandistece e 'a "riffe", ca so le offerte de le fedele ca volene carrescià 'a statue d'u sande sus 'a spalle, vonne a 'n'otre progessione.
Queste avéne percorse pe le vie d'a cetate e jè accumbagnate 'mbrà le otre da tanda piccinne, quacchedune sus a 'nu cavaddere, ca pe devozione famigliare 'ndossane le abite d'u sande. 'A progessione avéne achiuse da 'a conzegne de le chiave d'a cetate da vanne d'u sinnache, e se face vecine a l'arche cu 'rrelogge de Mondrone. Jndr'à 'u pomerigge ave luéche 'a gare de le fuéche d'artificie, ca dure cchiù o mene ttre ore.<ref name=":3" /><ref name=":4"> {{Cita web|url=https://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/video/bari/1581253/adelfia-si-ripete-la-magia-di-san-trifone-la-processione-le-bande-e-i-botti-diurni.html#:~:text=I%20giorni%20principali%20di%20questa,l'evento%20religioso%20e%20laico|titolo=Adelfia, si ripete la magia di San Trifone: la processione, le bande e i botti diurni|autore=Redazione online|sito=www.lagazzettadelmezzogiorno.it|data=2024-11-10|accesso=2024-11-16}}</ref>
L'[[11 novemmre]], a' fine de le festeggiamiende, 'a prugessione passe arrete pu paese e 'a statue d'u sande avéne carresciate sus a le spalle de le emigrande ca onne turnate jndr'à cetate pe l'occasione. 'A dumeneche apprisse a' feste, dette de "San Trifone jndr'à nicchie" (''San Trefon ‘iinde a ua’ ‘nnicchie'') 'a statue d'u sande avéne mise jndr'à nicchie d'a Chiesere madre, addò rumane 'nzigne a' prossema feste patronale.<ref name=":3" />
Da 'u punde de viste gastronomeche, durande 'a feste de San Trifone se face 'a "sagre de l'agnelle", durande 'a quale se pò mangià - jndr'à le rosticcerie 'nzippate apposte apposte 'mbrà le strade - de le costatine de agnelle e de le frattaglie a' brace (ditte gnumariedde o jndr'à 'u dialette locale ''nghimmiredde''), accumbagnate da costine de [[Apium graveolens|acce]] e fette de pruvulone, eppure de vine locale.<ref name=":3" />
==== Otre manifestaziune ====
* Feste d'a Madonne d'a Stelle<ref name=":3" />
* Feste patronale de San Vittoriane<ref name=":3" />
* Feste d'a Madonne d'a Pietà<ref name=":3" />
* San Vittorianicchie<ref name=":3" />
* Sciurnate de l'Emigrande, ca arrecorde l'emigrazione ca ave caratterizzate Adelfie<ref name=":3" />
== Economije ==
L'attivitate economeche prengepàle d'a cetate, grazie a le caratteristeche d'u terrene, jè 'a coltivazione de uve (in particolare l'uve Reggine, ca ste jndr'à doje variande locale ditte Mennavacce e Pizzutelle, e de l'[[uve baresane]], e picca picche de uve Primus e Moscate gnure). Jndr'à le urteme anne 'a produzione de vine [[Primitive (vitigne)|primitive]] ave valorizzate 'u territorie. De mene de l'uve e a 'u vine avénene prodotte pure [[alìe]] e [[Uegghie de aliè|uegghie]]. Le attività ca no sò collegate a l'agricolture so picche, e limitate a picche 'mbrese jndr'à 'u [[Attività manifatturiere|settore manifatturiere]].<ref name=":3" />
== 'Nfrastrutture e carresciamiende ==
{{'Ndruche pure|Strade provingiale d'a cetate metropolitane de Bare}}
'A strade prengepàle ca colleghe Adelfie a Bare jè 'a [[Strade statale 100 de Gioie d'u Colle|strade statale 100]], ca corre a est d'u cendre javetate. Le riune de Cannete e Mondrone sò fisicamende separate da 'a [[Ferrovie Mungivacche-Putignane|linée ferroviarie Mungivacche-Putignane]], in congessione a le [[Ferrovie d'u Sud Est]].
Jndr'à 'u 2010 ha state combletate 'u 'nderramende d'u tratte ferroviarie urbane pe l'eliminazione d'u passagge a levélle 'mbrà le doje riune e ha state aperte a 'u pubbleche 'a [[Stazione de Adelfie|stazione]] nove.<ref name=":3" />
== Amministrazione ==
Di seguito è presentata una tabella relativa alle amministrazioni che si sono succedute in questo comune.
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = [[Antonio Mastrogiacomo]]
|Inizio = 28 luglio 1988
|Fine = 7 giugno 1993
|Partito = [[Partito Socialista Italiano]]
|Note = <ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Francesco Pirolo
|Inizio = 14 giugno 1993
|Fine = 8 novembre 1995
|Partito = centro, [[Democrazia Cristiana]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Giuseppe Guetta
|Inizio = 10 novembre 1995
|Fine = 10 giugno 1996
|Carica = [[Commissario straordinario|Comm. straordinario]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Emanuela Clotilde Angiuli
|Inizio = 10 giugno 1996
|Fine = 10 gennaio 1997
|Partito = [[centro-sinistra]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Erminia Cicoria
|Inizio = 10 gennaio 1997
|Fine = 28 aprile 1997
|Carica = [[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Ermanno Maria Nino Macchia
|Inizio = 28 aprile 1997
|Fine = 14 maggio 2001
|Partito = sinistra
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Francesco Nicassio
|Inizio = 14 maggio 2001
|Fine = 30 maggio 2006
|Partito = [[centro-destra]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Francesco Nicassio
|Inizio = 13 giugno 2006
|Fine = 12 maggio 2010
|Partito = [[centro-destra]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Vittorio Lapolla
|Inizio = 12 maggio 2010
|Fine = 10 giugno 2011
|Carica = [[Commissario straordinario|Comm. straordinario]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Vito Antonio Antonacci
|Inizio = 19 maggio 2011
|Fine = 20 giugno 2016
|Partito = [[lista civica]]<br>”Antonacci, il sindaco che vogliamo”
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Giuseppe Cosola
|Inizio = 20 giugno 2016
|Fine = ''in carica''
|Partito = [[lista civica]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Note ==
<references/>
==Voci correlate==
* [[Antonio Mastrogiacomo]]
* [[Antonio Rossano]]
* [[De Bianchi Dottula]]
* [[Francesco Maria Brancaccio]]
* [[Giordano de Bianchi Dottula]]
* [[San Trifone martire]]
* [[San Vittoriano (Adelfia)]]
* [[Stazione di Adelfia]]
* [[Vittoriano Cimmarrusti]]
* [[Tommaso di Ciaula]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
== Collegamiende fore a Uicchipèdie ==
* {{Collegamiende de fore}}
* {{cita web | url = http://www.prolocoadelfia.it/ | titolo = Pro Loco | accesso = 24 luglio 2007 | urlarchivio = https://web.archive.org/web/20070630171616/http://www.prolocoadelfia.it/ | urlmorto = sì }}
* {{cita web|url=http://www.cartamaxima.it/doc/adelfia/adelfia.htm|titolo=Adelfia com'era}}
{{Comune d'a cetate metropolitane de Bare}}
{{Controllo di autorità}}
{{Portale|Pugghie}}
[[Categoria:Adelfie]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Categoria:Comune d'a cetate metropolitane de Bare]]
qoibg3zcu7fy0wlfcnuzpbk16au86bq
151981
151980
2026-07-17T14:22:01Z
Joetaras
326
/* Amministrazione */ SEZ. OK
151981
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{nota disambigua|'u sarcofaghe d'a stesse nobbildonne romane|Sarcofaghe de Adelfie}}
{{nota disambigua||Mondrone (disambigue)|Mondrone}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Adelfie
|Panorama = San Trifone Adelfia 2024.jpg
|Didascalia = Mondrone jndr'à 'u 2024, durande 'a feste patrnale de San Trifone
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Bare
|Amministratore locale = Gesèppe Cosola
|Partito = [[Lista civica]]
|Data elezione = 20-6-2016
|Data rielezione = 11-10-2021
|Data istituzione = 8 novemmre 1927
|Superficie = 33.81
|Note superficie =
|Sottodivisioni =
|Divisioni confinanti = [[Acquavive de le Fonde]], [[Bare]], [[Bitritte]], [[Casamassime]], [[Sannicandre de Bare]], [[Valenzane]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1402
|Nome abitanti = adelfiese
|Patrono = *[[san Trifone]] (Mondrone)
*[[Simplicie, Costanze e Vittoriane|san Vittoriane]] (Cannete)
*[[Madonne d'a Pietà]] (Mondrone)
* [[Madonne d'a Stelle (Adelfie)|Madonne d'a Stelle]] (Cannete)
|Festivo = *10 novemmre (san Trifone)
*Urteme dumeneche de luglie (san Vittoriane)
*Prime dumeneche de settemmre (Madonne d'a Pietà)
*[[Lunedìe de l'Angele]] (Madonne d'a Stelle)
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Adelfia (metropolitan city of Bari, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Adelfie jndr'à cetate metropolitane de Bare
|Sito = https://www.comune.adelfia.ba.it/
}}
'''Adelfie''' ('''Adelfia''' jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]]) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{Popolazione|ITA}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> d'a [[cetate metropolitane de Bare]] jndr'à [[Pugghie]]. Avenìe istituite jndr'à 'u [[1927]] da 'a fusione de le comune de Cannete de Bare e Mondrone. Pe festeggià l'aunìone, a 'u nome nuéve avenìe mise cumme nome Adelfie, cioè "fratellanze" (da 'u greche ''adelphòs'').
== Sciugrafije fiseche ==
=== Territorie ===
'U comune ste 'nguèdde a le prime pendie de le [[Murge]] cendrale, a cchiù o mene {{M|13|u=km}} da [[Bare]]. Confine a ovest cu [[Sannicandre de Bare|Sannicandre]], a nord cu [[Bitritte]], Bare e [[Valenzane]], a est cu [[Casamassime]] e a sud cu [[Acquavive de le Fonde]]. 'U territorie comunale ave 'na superficie de {{M|29|u=km²}}, e arrive a' altezze massime de {{M|231|ul=m slm}} jndr'à le territorie confinande cu Acquavive, mendre raggiunge quedda minime de {{M|103|u=m slm}} jndr'à le territorie confinande cu Bare, 'U panorame dominande jè fatte da [[Vignete|vigne]], e pure da [[Olea europaea|ulive]] e [[Prunus amygdalus|amennele]], e [[Quercus pubescens|roverelle]] verse 'u 'nderne.<ref name=":3">{{Cita web|url=https://www.adelfiacomitatosantrifone.it/feste-patronali/storia-e-culto/storia-di-adelfia.html|titolo=Storia di Adelfia|sito=www.adelfiacomitatosantrifone.it|accesso=2024-11-16}}</ref>
=== Clime ===
'U clime jè [[Clime mediterranée|mediterranée]], cu staggiune cavede e secche e vernate moderatamende fridde, grazie a' lundananze da 'u mare e all'altitudine de vasce colline. Le [[Precipitazione (meteorologgije)|precipitaziune]] so abbunnande d'a vernate e primavere, cu accumule menzile de cchiù o mene 60 - 65 mm; jndr'à l'autunne so 'nu picca de mene, e d'a staggione assaije scarse, cu cchiù o mene 30 mm menzile. 'A neve avéne cchiù o mene 'na vote a l'anne.<ref name=":3" />
== Storie ==
'U territorie de quedde ca osce jè 'a cetate avenìe securamende javetate jndr'à [[Popole de l'Itaglie andiche|epoche pre-romane]], cumme demostrane le andiche sepolcre acchiate ca resalene a 'u VI-V sechele n.C. Jè pure secure ca ve passarene 'nvasure [[Gote]], [['Mbere bizzandine|Bizzandine]], [[Longobbarde]], [[Franghe]], [[Arabe|Saracine]] e [[Normanne]], pure ca non ge ave rumaste ninde da cità pe confermarle.<ref name=":2">{{Cita libro|autore=Luigi Stangarone|titolo=Adelfia, Cenni Storici}}</ref>
=== Storie de Mondrone ===
==== Funnazione ====
Seconde quande scritte jndr'à 'u Setteciende da don [[Catavete de Nicolai]], uemme releggiose ca appartenéve a' famigghie marchesale de Cannete, Mondrone nascìe jndr'à 'u [[982]]. 'U commerciande bizzandine Roni Sensech, fuscenne da [[Bare]] sotte a 'u 'ngalzà de le truppe longobbarde de [[Ottone II de Sassonie|Ottone II]], se stabbiliè sus a 'n'alture vecine, ca se presendave particolarmende adatte a 'u pascole a e 'u commerce d'u bestiame. Nascìe accussì 'u villagge de ''Mons Roni'' (o Monderone).<ref name=":2" />
'U prime nuclée de javetande cundave 31 crestiàne, 'mbrà le quale 'nu sacerdote bizzandine, ca appettò 'na [[Natività de Gesù jndr'à l'arte|Natività]] jndr'à 'na grotte locale. Su volere de Marche, figghie de Roni in corrispondenze de quedda grotte avenìe 'nzippate 'a cappelle d'a Madonne d'u Pringipie jndr'à 'u [[1806]], pò conzacrate da l'arcivescove de Bare, Ursone. A quidde punde su cundavane 250 crestiàne, ca jndr'à 'u [[1156]] aumendarene arrete p'a destruzione de Bare da venne de [[Guglielme I de Sicilie|Guglielme I 'u Male]], [[Re de Sicilie]].<ref name=":2" />
==== Recanuscimende cumme comune ====
'U 18 novemmre [[1167]] 'u successore de Guglielme I, Re [[Guglielme II 'u Bbuène]], recanuscìe Mondrone cumme “''università''” ([[Comune (Itaglie)|comune]]) e l'avere date cumme fedude a 'nu uèmme sue fidate, Goffrede Tortomanni. 'U prime documende storeche addò avènene ditte Cannete e Mondrone jè 'nfatte 'a [[Bolle pontificie|bolle]] de [[Pape Alessandre III]] d'u 28 sciugne [[1172]], addò avènene 'ndicate le paesere sotte a l'autorità de Rainalde, arcivescove de [[Arcidiocesi de Bare-Bitonde|Bare]]: “…Monteronum, Lositum, Cannitum…”. Da stu mumende, se pò stabbilìe cchiù o mene esattamende 'a serie de le feudatarie de Mondrone: a Goffrede Tortomanni succedette 'u ravennese Pascale (o Pascazie) de Palma, avenne spusate 'a figghie Geronime.<ref name=":2" />
Jndr'à 'u 1266 re [[Carle I d'Angiò]] ddunò 'u feude a 'nu [[luéchetenende]] sue, Rodolfe De Colant, venute cu jidde da 'a [[Frange]] pe darle 'na màne jndr'à conguiste d'u Regne de Sicilie. Jndr'à 'u [[1276]] 'u feude avenìe assignate a Sparane de Bare, pe premiarle de l'aijute prestate condre a [[Manfredi de Sicilie|Manfredi]] e [[Corradine de Svevie]], pretendende a 'u trone siciliane. Muérte Sparane, 'u 28 abbrìle [[1294]] re [[Carle II de Napule|Carle II d'Angiò]] 'nvestìe 'u figghie de Sparane - ca ere ggià padrone de [[Altamure]] - pure de Mondrone, [[Valenzane]] e [[Magliane (Carmiane)|Magliane]]. 'A famigghie de Sparane tenìe 'u feude 'nzigne a 'u [[1339]], quanne avenìe cedute a 'u nobbele napuletane Gualtieri Galeoti. Jndr'à 'u [[1380]] le successore de quiste, 'u vendettere a 'u conde siciliane Gualtiere de Aspruch. Cchiù nnande, re [[Carle III de Napule|Carle III]] revocò 'u feude pe darle a l'aiutande de cambe sue, Riezio Clignetti. Jndr'à 'u [[1390]], Riezio vennìe 'u possesse a 'u nobbele barese Nicolò Dottula, ca facìe jndr'à 'u borghe 'u castelle cu torre, nuclée de quidde ca osce a die jè 'u palazze marchesale.
Jndr'à 'u [[1417]] 'u feude avenìe vennute a Nicolò Fusco de [[Ravelle]], ggià padrone de Valenzane. Jndr'à 'u [[1423]] Mondrone devendò possesse d'u nocerine Niccolò Offieri. Jndr'à 'u 1444 'u Codece Diplomateche Barese documende 'a vendite d'u feude a 'nu Gaurine da Lecce.<ref name=":2" />
====Le Acquaviva ====
Jndr'à 'u [[1481]] 'u feude avenìe vennute a [[Giulie Andonije Acquaviva]], [[Ducate de Atri|Duche de Atri]] e [[Condée de Conversane|Conde de Conversane]], ca mettìe Mondrone sotte a 'u condrolle d'u figghie sue [[Andrée Mattée III Acquaviva|Andrée Mattée Acquaviva]]. Seconde don Catavete, le Acquaviva stavane sus a le sckatole d'a popolazzione de Mondrone, purcé vulevane "mettere in evidenze conzuetudine nuéve". 'Nu uardiane d'u diche avenìe accise, probbabilemende da 'u popole, 'mbrà Modrone e [[Rutigliane]]; a quidde punde jndr'à 'u 1519, le Acquaviva decidettere de vennere 'u feude a 'u napuletane Giambattiste Galeoti, ca ne pigghiò 'u condrolle 'u 15 sciugne d'u stesse anne.
Invece l'avvocate [[Pitre Natale]], ca scrive jndr'à 'u 1801, cute cumme feudatarie jndr'à 'u 1504 'nu certe Tommase Paleologo 'u Greche, a 'u quale ave state assignate 'u feude da [[Ferdinande II d'Aragone]] apprisse a' soje vittorie condre a [[Luigge XII de Frange]] pu condrolle d'u [[Regne de Napuel]]. Siccome favorevole a Luigge de Frange, le Acquaviva perdettere 'u feude, ma 'a pigghiarene arrete e averene conferme d'u lore possedimende da vanne de [[Carle V d'Asburghe]], pe pò vennerle arrete a Giambattiste Galeoti jndr'à 'u 1519 cumme ditte sus.<ref name=":2" />
==== Giambattiste Galeoti ====
[[File:PiantaMontrone1600.jpg|160px|thumb|left|Chiande de Mondrone jndr'à metà d'u 1600]] Don Catavete elogge Giambattiste Galeoti, purcé avere state 'u prime a mettere dimore a Mondrone e realizzò 'na serie de opere pubbleche pe le cetadine (ca a l'epoche erane 500) a spese sue. Referisce pure ca le successore sue, gradite 'u stesse a le popolazziune, mandenettere 'u feude 'nzigne a 'u 1629, anne jndr'à 'u quale avenìe vennute a Aurelie Furietti, pringipe de [[Valenzane]]. 'Nvece Pitre Natale dice ca Galeoti aumendò le tasse de le cetadine e ca cu jidde accumenzò 'n'ere infelice, spicciate jndr'à 'u 1617 cu 'a vendete d'u feude a Andonia Gentile, vedove de Aurelie Furietti, pringipe de Valenzane. A ogne mode, 'u feude passà a le pringipe de Valenzane, ca 'u tenettere 'nzigne a 'u 1696, anne jndr'à 'u quale aven'e vennute a Alessandre de Bianchi, ca avenève da 'a famigghie [[Bologne|bolognese]] [[De' Bianchi]].<ref name=":2" />
====Bianchi e Bianchi Dottula====
{{'Ndruche pure|De Bianchi Dottula}}
Alessandre de Bianchi ha state barone de Mondrone da 'u 1696 a 'u 1699, anne d'a morta soje. 'U successore ha state 'u frate Giuanne de Bianchi. Jndr'à 'u 1706, da 'u reggistre de le battezze, resulte affittuarie de Mondrone 'u nobbele napuletane Giacome Capece-Zurlo, probbabbilmende Giuanne titolare d'u feude, ca ha state barone 'nzigne a 'u 1753, quanne murìe a l'eta de settand'anne. Ereditò 'a baronie 'u figghie sue Dunate de Bianchi, ca pe accattivarse 'u favore d'u popole costruì 'nu [[Oleificie|frandoie]] jndr'à 'u 1742. Dunate murìe jndr'à 'u 1773 a sessandotte anne, e avenìe seguite da 'u figghie sue Luigge. Quiste spusò Frangesche Dottula, ca apparteneve a' nobbele famigghie barese de le Dottula ca comungue se sceve a estinguerse. Probbie pe stu mutive jndr'à 'u 1790, su volere de Giordane Dottula, attane de Frangesche, 'u barone Luigge de Bianchi aunì a 'u cognome sue quidde de le Dottula, e accumenzò 'a famigghie [[De Bianchi Dottula|Bianchi Dottula]], e le venìe date pe recanuscenze 'u titole de marchese de Mondrone.<ref name=":2" /><ref>{{Cita libro|autore=Luigi Stangarone|titolo=Adelfia, stemmi e feudatari}}</ref>
====Eccidie pe màne frangese ====
Jndr'à 'u 1799, Mondrone ha state protagoniste de 'nu fatte triste. Le truppe frangise de [[Napoleone Bonaparte|Napoleone]] averene mise in fughe [[Ferdinande I de le Doje Sicilie|Ferdinande IV de Borbone]], Rre de Napule, e ste condinuavane a' sottomissione d'u sud Itaglie. Le cetadine de Mondrone erane rumaste fedele a 'u Rre e mandenerene 'n'atteggiamende ostile verse le truppe frangise; pe quiste, 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]], ca faceve parte de l'[[Armate de Napule]], mannò sus a 'u luéche 'n'ambasciate de cingheciende surdate pe conziglià a le mondronise ca non ge s'avere opporre a 'u passagge de le truppe frangise, ca averena sce a [[Rutigliane]]. 'A 'mbasciate arrevò a Mondrone 'u 5 abbrìle e 'u comandande de queste mannò nnande 'nu trombettiere pe annungià 'a 'ndenzione de le truppe de passà amichevolmende. Però 'nu certe Geséppe Macchia fucilò e accedìe 'u trombettiere, facenne 'ngazzà le frangise. 'Nfatte le truppe, pe vennecarse, acciderene 83 mondronise, 'mbrà le quale 'u parroche Giuanne Battiste Cacciapaglia, e saccheggiarene 'u palazze marchesale de le Bianchi-Dottula (addò s'avere arroccate 'u luéche tenende borboneche [[Giambattiste De Cesari]], ca fu costrette a fuscersene). 'A confusione generale scatenò pure 'na risse 'mbrà cannetane e mondronise 'mbrà le cambagne e de le cetadine apprufittarene pe aggiungerse a 'u sacchegge de palazze marchesale; anze, pare probbie ca a 'u sacchegge parteciparene de cchiù le stesse mondronise ca le frangise. Cu 'u retorne de le Borbone avenìe 'nzippate 'na croce a memorie de l'eccidie.<ref name=":2" /><ref name=":1">{{Cita web|url=https://sister.agenziaentrate.gov.it/CitizenArCom/RicDettComuni.do?id=F700|titolo=Consultazione Archivio Comuni e Stati Esteri|sito=sister.agenziaentrate.gov.it|accesso=8 abbrile 2019}}</ref><ref name=":1848">{{Cita libro|autore=Luigge Stangarone|titolo=il 1848 a Montrone}}</ref>
Apprisse a' conguiste frangese, a Mondrone accumenzò a allariarse 'u desiderie de libberarse de certe tasse 'mboste da 'a famigghie feudatarie. 'A questione se sveluppò a favore de le cetadine pe vie de le sveluppe storece jndr'à l'Itaglie, purcé jndr'à 'u 1806 [[Geséppe Bonaparte]], Rre de Napule, abbolìe 'a feudalità. Da stu mumende accumenze 'u sveluppe edilizie d'u paese fore da le mure d'u borghe vicchie. 'Mbrà 'u 1815 e 'u 1820 'u territorie de Bare suffrìe 'u brigandagge de le truppe, logorate da 'a uerre. Jndr'à sta occasione 'u marchese Luigge [[de Bianchi Dottula]] avere state 'mbrà chidde ca aijutare de cchiù 'u comune de Bare, dunanne 1200 [[Ducate (monete)|ducate]].<ref name=":2" />
==== Uetteciende ====
Figghie de le marchese Luigge e Frangesche, avere state [[Giordane Bianchi Dottula|Giordane de Bianchi Dottula]], 'u successore a l'attane, cumme marchese, apprisse 'a morta soje d'u 1821.
Giordane avere state 'nu letterate e politeche tagliàne, famose pe andonomasie cumme "Marchese de Mondrone", e avere state pure [[Prefette d'a provinge de Bare|'Ndendende de Bare]]. Comungue, pure ca ere 'nu brave autore de prose e 'nu bbuène 'ndendende, jè probbabbele ca non g'ere gradite a le mondronise cumme feudatarie. A testimonianze de stu fatte, jndr'à 'u 1848 - apprisse a doje anne da 'a morta soje - avime notizie de 'na azione legale. Luigge Gaetani, suocere de Giordane, facìe cause - in qualità de tutore de le figghie minorenne de Giordane, Luigge e Frangische, ca avere ereditati le possedimiende marchesale - a nove cetadine, 'mbrà le quale 'u parroche Beniamine Landriscina, purcé repajassere le danne de l'abbattimende "clandestine e criminose" d'u frandoie ca avere state costruite da Dunate Marije de Bianchi jndr'à 'u 1742.
Le accusate, 'nfatte, ìmbrà 'u 9 e l'11 abbrile 1848 avere scettate 'nderre 'u frandoie "pe aste e pe otre mutive lore none canusciute", e purcé dicevane ca quidde non g'ere de probbietà de le marchise, ma de le cetadine, e ca avere state usurpate 'ngiustamende. 'A conglusione d'a condroversie non g'è canusciute, purcé Luigge Stangarone, ca reporte stu fatte, non g'ere in possesse de documiende ca ne parlavane.<ref name=":1848" />
In ogne case, apprisse Giordane 'a famigghie marchesale pedrìe 'mbortanze. 'U figghie sue Luigge ereditò 'u titole de Marchese, ma non ge riuscìe maje a esercità le potere sue. Murìe jndr'à 'u 1876.<ref name=":2" /><ref name=":1848" />
==== Noveciende ====
Diverse mondronise parteciparene e perdettere 'a vite jndr'à [[prime uerre mundiale]]; le lore nome avènene arrecurdate jndr'à 'u [[Monumende a le cadute]] de Corse Umberte I. Jndr'à 'u 1915 jndr'à 'u paese avenèrene inaugurate l'acquedotte e 'a luce elettreche.<ref name=":2" />
=== Storie de Cannete ===
Jndr'à andichità, 'u territorie de Cannete pare ca avera essere frazine e necropoli de [[Celia peuceta|Celia]] (osce a die [[Ceglie d'u Cambe|Ceglie]]), 'mbortande cetate d'a [[Peucezie]]. 'U attestate diverse cerameche acchiate sus a 'u luéche ca osce a die stonne jndr'à le musée de Bare e [[Tarde]]<ref name=":2" />
==== Funnazione ====
[[File:Robert Guiscard (by Merry-Joseph Blondel).jpg|180px|thumb|Robberte 'u Guiscarde, funnaotre de Cannete]]
Seconde don Catavete, Cannete nascìe jndr'à l'[[XI sechele]]. [[Robberte 'u Guiscarde]], [[Conde e duche de Pugghie e Calavrie|Duche de Pugghie]], conducìe 'na cambagne militare 'mbrà 'u 1067 e 'u 1071 finalizzate a' conguiste de [[Bare]], ca a 'u tiembe ere tenute da le [['Mbere bizzandine|bizzandine]].
Siccome ca l'assedie resultò difficele, preste 'u duche normanne se 'ngegnò pe acchià 'nu mode pe riparà l'esercite sue da 'a vernate. Se arrecurdò allore de 'nu luéche ca avere attraversate pe arrevà a Bare, ricche de canne da zucchere; le surdate normanne se accambarene accussì jndr'à le cambagne de quedde ca osce a die jè Cannete, addò riuscirene a costruì 265 capanne pe difenderse da 'u fridde.
Doje cavagliere se 'nderessarene a 'u territorie, jndr'à 'u mendre devendate canusciute cu 'u nome de ''Cannitum'', pe vie de le qualitate sue; une ere de [[Melàne]] e l'otre de [[Messine]]. Spicciate 'a conguiste de Bare, Robberte 'u Guiscarde pigghiò 'u luéche e 'ne facìe 'nnu feude date a Beatrice Curcelli. Murìe jndr'à 'u 1095, "de dulore", purcé pa vecchiaie non ge putìe seguì [[Boemonde I d'Antichiochie|Boemonde d'Altavilla]], figghie de Guiscarde, jndr'à [[prime crociate]]. Lasssò doje figghie: 'u prime, Dumineche, 'u succedette cumme feudatarie, 'u seconde, Giovenale, conducìe 'na vite eccelsiasteche e facìe costruì a Cannete 'na chiesere dedicate a [[Dumineche de Guzmán|San Dumineche]].<ref name=":2" />
==== Stella Beatrice e Alfonse Balbiano ====
Jndr'à 'u 1141, quanne a Cannete su cundavane cchiù o mene 100 crestiàne, 'a figghie de Dumineche Galtieri, Stella Beatrice, spusò 'u nobbele [[Napule|napuletane]] Alfonse Balbiano, ca se trasferìe a Cannete. Jidde, ca apparteneve a 'na famigghie ricche, facìe costruì subbete subbete de le strade e 'nu spiazzale. Jndr'à 'u 1146, cumme ere solite jndr'à le borghe d'u luéche, Balbiano facìe costruì 'na torre ierte de stile normanne ca servive a allertà le otre comune ce stavane scorrerie de ladre. Facìe pò scavà 'nu corridoie sotteterre ca da 'a torre spicciave verse [[Acquvive de le Fonde|Acquavive]], ca servive fuscere senze essere 'ndrucate.
'A costruzione d'a torre avenìe spicciate jndr'à 'u 1153, 'u stesse anne jndr'à 'u quale Cannete avenìe recanusciute cumme comune da [[Ruggere II de Sicilie|Ruggere II]], [[Rre de Sicilie]]. 'U 21 abbrile 1169 Dumineche Galteri murìe, e devendarene erede sue Stella Beatrice e Alfonse Balbiano; quiste urteme avenìe dichiarate leggitteme signore de Cannete da [[Guglielme II de Sicilie|Guglieme II 'u Bbuène]] jndr'à 'u 1176.
Jndr'à 'u 1185, Stella Beatrice se ammalò assaije, e Balbiano pregò 'a [[Marije (mamme de Gesù)|Madonne]] pe farla guarì. 'U sciurne apprisse quidde de [[Pasche]], Stella Beatrice "da morte se vedìe arrete vive". L'anne apprisse Alfonse Balbiano facìe costruì, pe segne de recanoscimende, 'a cappelle d'a [[Madonne d'a Stelle (Adelfie)|Madonne d'a Stelle]], sus a 'u stesse luéche addò avere state brucate Giosuè Galtieri.<ref name=":2" />
==== Le Gerundi ====
[[File:Stemma fam. Gerundi (feudatari Canneto).svg |120px|thumb|Stemme de le Gerundi]]
'A famigghie Balbiano tenìe 'u feude de Cannete 'nzigne a 'u 1431, quanne Nicolò Balbiano vennìe 'u feude a 'u napuletane Nicolò Andonije de Ofieri. L'anne apprisse 'nu Bernarde de Ofieri 'u vennìe a Giacome Passarelli, sembre de Napule.
Jndr'à 'u 1463, siccome senza figghie, Passarelli chiamò a erede sue 'u nepote Giuanne Gerundi, ca quanne arrevò a Cannete carresciò da Napule 'nu quadre d'a Vergine Marije. Jndr'à 'u 1473 se cundarene a Cannete 496 crestiàne. Gerundi allariò 'u palazze baronale, repulìe 'a chiesere e facìe fonnere 'na cambana nove; jndr'à 'u 1478 'u territorie de Cannete avenìe culpite da 'a pestilenze e Gerundi facìe costruì fore da le mure d'u borghe 'a cappelle de [[Nostre Signore de Costandinopoli|Marije Vergine de Costandinopoli]], essenne devote a jedde. Jndr'à 'u 1507 'nnu Pitre Gerundi devendò successore de Giuanne. Jndr'à 'u 1604 devendò barone de Cannete 'nu Alfonse Gerundi, jndr'à 'u 1635 'nu Frangische Gerundi e jndr'à 'u 1659 'n'otre Alfonse Gerundi, ca spusò Camille Capece-Zurlo.<ref name=":2" />
==== Le Nicolai ====
Le Gerundi (o Girondi) mandenerene 'u feude 'nzigne a 'u 8 masce 1719, quanne 'nu Giangeséppe Girondi 'u vennìe a Carle De Nicolai, famigghie de le barune de [[Basville]], pe {{formatnum:7506}} ducate. Carle De Nicolai devendò 'u prime Marchese de Cannete. Arrevate jndr'à 'u borghe acchiò 'a popolazzione demoralizzate, purcé da trend'anne le Girondi vivevane a [[Napule]]. Jndr'à 'u 1730 murìe, e le succedette 'u figghie Dumineche De Nicolai, frate de Don Catavete ca screvìe le pergamene da le quale avènene ste 'mbormaziune. A' morte de Dumineche jndr'à 'u 1758 le succedette Frangische Paole, e a' morte de quiste jndr'à 'u 1775 le succedette Giambattiste, ca pigghiò 'u titole de Marchese l'anne apprisse, jndr'à 'u 1776. Jndr'à 'u 1799 a Cannete non ge se conzumò 'u stesse eccidie ca accadìe a Mondrone, e asserene sole ttre muérte, accise mendre fuscevane 'mbaurite. Jndr'à 'u 1840 'u Marchese de Cannete ere Carle de Nicolai.<ref name=":2" />
==== Noveciende ====
Jndr'à 'u 1936 'u carabbiniere [[Vittoriane Cimarrusti]], de Cannete, partecipò e murìe jndr'à [[uerre d'Etiopie]], pigghianne pe le geste sue 'a [[medaglie d'ore a 'u valore militare]].<ref name=":2" />
=== Nascite de Adelfie ===
Le comune de Mondrone e Cannete, vecine 'mbrà lore, mandenerene 'a probbie autonomie amministrative 'nzigne a 'u 29 settemmre [[1927]], quanne 'u decrete n. 1903 firmate da [[Vittorie Emanuele III de Savoie|Vittorie Emanuele III]] e [[Benite Mussolini]] ne decedìe l'aunìone sotte a 'u nome de “Adelfia” (da 'u greche "Adelphos" (Άδελφος), cioè "fratellanze"). Nonostante 'a veceinanze de le doje cendre stavane diverse differenze 'mbrà le popolazziune, pe esembie le tradiziune e 'u dialette. 'Nfatte, pe de le decennie 'a nasdcite de 'n'idendità cetadine aunitarie ha state difficile. Angore osce a die stonne doje feste patronale, une pe Mondrone e une pe Cannete - doje Chiesere Matrice, doje cendre storece, doje scole elemendare, doje scole medie, doje cendre postale, doje cambesande. 'Na [[stele]], mise vecine a 'u municipie de Adelfie, segne le andiche confine de Cannete e Mondrone.<ref name=":3" /><ref name=":1" /><ref name=":0">{{Cita web|url=https://sister.agenziaentrate.gov.it/CitizenArCom/RicDettComuni.do?id=B611|titolo=Consultazione Archivio Comuni e Stati Esteri|sito=sister.agenziaentrate.gov.it|accesso=8 aprile 2019}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://www.prolocoadelfia.it/index.htm|titolo=Associazione Pro Loco - Adelfia (BA)|sito=web.archive.org|data=2007-07-07|accesso=2024-11-16|dataarchivio=7 luglio 2007|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20070707033521/http://www.prolocoadelfia.it/index.htm|urlmorto=sì}}</ref>
==== Simbole ====
[[File:Adelfia-Stemma.svg|70px|thumb|Stemme cetadine]]
'U stemme e 'u gonfalone d'u comune onne state congesse cu regge decrete d'u 31 scennare 1929. 'U stemme jè date da l'aunìone de quidde de le doje endità d'apprime, cu 'na croce sus a tre colline cu sus doje lune e doje stelle pe Mondrone, e de le canne sus a 'na colline pe Cannete. 'U gonfalone jè 'nu drappe trongate de gialle e azzurre.<ref>{{cita web|titolo= Adelfia, decreto 1929-01-31 RD, concessione di stemma e gonfalone |url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.detail.html?916 |sito= Archivio Centrale dello Stato |accesso= 31 masce 2022 }}</ref> Segue 'a vlasonature specifeche:
{{citazione|Stemme [[Partite (araldeche)|partite]]: jndr'à 'u prime d'azzurre, a 'u [[Monde (araldeche)|monde]] de tre cime de verde, ca se move da 'a punde, cimate da 'na croce latine de gnure, accumbagnate 'ngape da doje [[Crescende (araldeche)|crescende]] d'argende, quidde [[Destre (araldeche)|de destre]] volte, e affiangate da doje [[Stelle (araldeche)|stelle]] d'u stesse; jndr'à 'u seconde, pure d'azzurre, a ttre liune azzettate, 'u cendrale chciù ierte e cchiù granne e doje mise vasce affrondate, sus a 'nu monde ca move da 'a punde e da 'u quale nasce 'nu cannete, 'u tutte [[a 'u naturale]]. Ornamiende de fore da Comune.}}
== Monumiende e luèche de 'nderesse ==
[[File:C'era un castello e un cielo azzurro.jpg|thumb|Casine Don Catavete]]
'U patrimonie architettoneche d'a cetate vande l'esistenze de doje cendre storece, pe vie d'u sveluppe autonome de le riune Mondrone e Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture releggiose ===
==== Mondrone ====
* Chiesere de Sanda Marije d'u Pringipie, 'nzippate jndr'à 'u [[1806]] pe volondà de Marche Sensech;<ref name=":3" />
* Chiesere Madre de Mondrone, 'nzippate atturne a 'u [[1711]] e 'nditolate a [[San Necole de Bare]]. Ave 'a statue de [[Trifone (martire)|San Trifone]], [[Sande patrone|patrone]] de Mondrone, sculpèite da l'[[Andrie|andriese]] Riccarde Brudaglio jndr'à 'u 1783. 'A Chiesere madre avenìe consacrate jndr'à 'u 1726; 'mbrà 'u 1744 e 'u 1747 avenìe 'nzippate pure 'nu cambanile. Jndr'à 'u 1883 'u pettore [[Molfette|molfettese]] Saverie Calò ne affrescò le inderne e, jndr'à 'u 1926 'u [[Bare|barese]] Bernarde Caprioli eseguì 'a decorazione de ore d'a vanne de sus.<ref name=":3" /> 'Nu dipinde preggiate, attrebbuite a [[Tiziane Vecellio|Tiziane]] ca raffegure [[Frangische da Paola]], je stipate jndr'à chiesere.<ref> {{Cita web|url=http://www.cartamaxima.it/doc/adelfia/adelfia.htm|titolo=Adelfia com'era...|sito=www.cartamaxima.it|accesso=2024-11-16}}</ref>
==== Cannete ====
* Cappelle d'a Madonne d'a Stelle, 'nzippate jndr'à 'u 1186 pe vulere d'u feudatarie Alfonse Balbiano.<ref name=":3" />
* Chiesere Madre de Cannete, 'nzippate 'mbrà 'u 1761 e 'u 1763 e, dedicate a' [['Mmaculate Congezione|Madonne 'Mmaculate]]. Jndre a jedde stonne stipate le reliquie de [[San Vittoriane (Adelfie)|San Vittoriane]], patrone de Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture civile ===
==== Mondrone ====
* Palazze Marchesale de Mondrone, 'nzippate jndr'à 'u [[1396]] da 'u feudatarie Niccolò Dottula. Avenìe allariate jndr'à 'u [[1519]] da 'u feudatarie Giambattiste Galeoti, e decorate cu affresche de scole napuletane. 'Nfine, avenìe rifinite jndr'à 'u [[1790]] da 'u marchese de Mondrone Luigge [[de Bianchi Dottula]];<ref name=":3" /><ref>{{Cita web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/palazzo-marchesale-dei-bianchi-dottula?ldc|titolo=Palazzo marchesale dei Bianchi - Dottula |sito= I Luoghi del Cuore - FAI|accesso=10 aguste 2021}}</ref>
* Palazze Angiuli (jndr'à vie Valenzane), 'nzippate a' fine d'u [[XIX sechele]]. Jndr'à cappelle 'nderne, dedicate a' [['Mmaculate Congezione|Madonne 'Mmaculate]], se celebre ogne anne 'nu congerte e 'na messe pro [[Terra sande]] cu 'u patrocinie de l'[[Ordine equestre d'u Sande Sepolcre de Gerusalemme|Ordine d'u Sande Sepolcre]];<ref name=":3" />
* Palazze Angiuli (jndr'à corse Umberte), 'nzippate a l'inizie d'u [[XX sechele]] e affrescate;<ref name=":3" />
* Palazze Stangarone (jndr'à corse Umberte), 'nzippate a l'inizie d'u XX sechele e affrescate.<ref name=":3" />
==== Cannete ====
* Casine don Catavete (o pure Castelle de le Fascina), 'nzippate jndr'à 'u [[XVII sechele]] da le marchese de Nicolai lunghe 'a strade pe [[Bitritte]];<ref name=":3" />
* Ville Gigia (o pure Ville Monteleone), 'nzippate jndr'à 'u [[XIX sechele]] a Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture militare ===
* Torre normanne de Cannete, 'nzippate da 'u feudatarie Alfonse Balbiano 'mbrà 'u [[1147]] e 'u [[1153]]. Jè ierte 19 metre e jè fatte da 4 piane. Spicce cu 'nu coronamende de [[archette pensile]] sus a mensole. Ha state dichiarate monumende nazionale jndr'à 'u [[1920]], 'nzieme a 'u palazze marchesale.<ref name=":3" />
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Adelfie}}
A lunghe l'emigrazione - apprime oltreoceane, e pò verse 'u [[Itaglie settendrionale|Nord Itaglie]] e otre pajesere europée - ave determinate 'u salde demografeche de Adelfie. Angore osce a die 'u fenomene de l'emigrazione jè 'ndrucabbele jndr'à le cchiù uagnune; tuttavie urtemamende Adelfie, grazie a' vicinanze cu [[Bare]], respette a' quale presende 'nu coste d'a vite cchiù economeche e 'na maggiore tranguillità, ave viste crescere 'a popolazziona soje assaije probbie.
=== Etnie e minoranze straniere ===
Le furastiere ca stonne a Adelfie, seconde le statisteche ca resalene a 'u 31 decemmre [[2019]], erane {{formatnum:446}} (pare a 'u 2,64% d'a popolazzione comblessive). Le comunitate cchiù numerose sò:<ref>{{cita web|url=http://demo.istat.it/str2019/index.html|editore=ISTAT|titolo=Residende furastiere: popolazzione residende e bilange demografeche a 'u 31 decemmre 2019}}</ref>
* [[Albanie|Albanise]]: 115
* [[Senegal|Senegalese]]: 85
* [[Romanie|Rumene]]: 52
* [[Niggerie|Niggeriane]]: 25
== Culture ==
=== Avvenemiende ===
==== Feste patronale de San Trifone ====
{{Ritaglio immagine con CSS
|Image = Statua di San Trifone Adelfia.jpg
|bSize = 300
|cWidth = 200
|cHeight = 300
|oTop = 45
|oLeft = 45
|Location = right
|Description = Statue di San Trifone jndr'à Chiesere Madre de Mondrone
}}
'A feste cchiù granne d'a cetate jè 'a venerazione de [[Trifone (martire)|San Trifone martire]], patrone de Mondrone, ca seconda 'a tradizione pruteggìe 'u paese durande l'epidemie de peste d'u [[1691]], e fascìe fucere 'n'invasione de [[Caelifera|cavallette]] (cumme se 'ndruche da l'[[iconografije]] d'u sande, rappresendate cu 'na cavallette sus 'a lange).<ref name=":3" /> Le reliquie de San Trifone avenerene ddunate a Mondrone da 'u [[Diocesi de Cattaro|vescove de Cattaro]], tramite 'u [[Diocesi de Nardò-Gallipole|vescove de Gallipole]].<ref name=":2" />
'A feste se face ogne anne, cu le sciurne prengepàle ca vonne da 'u 9 a l'11 novemmre. Face arrevà jndr'à cetate assaije turiste, ca avènene da totte Itaglie, pure pa gare de [[Fuéche d'artifice|sciuéche pirotecnice]] ca se face durande 'a feste.
Accumenzanne da 'u prime sciurne 'a "Vasce Museche de Adelfie", canusciute jndr'à cetate cumme "Il Tamburo" ('U Tammorre) cammine sciurne e notte 'u cendre javetate, sunanne pezze popolare, 'mbrà le quale "Marcia dell'asino" ("Marce d'u ciucce").<ref name=":3" /><ref name=":4" />
'A sere d'u [[9 novemmre]], 'u quadre d'u sande avéne carresciate in processione 'nzigne a' chiazze de Mondrone e se procede a 'u lange de 'na molgolfiere. Apprisse 'a serate se anime cu congerte, ca spicciane jdnr'à nuttate. 'U [[10 novemmre]], a le 4 de notte, 'nu colpe secche sparate da 'nu mortaie de 12 cm face accumenzà 'a sciurnate cchiù 'mbortande d'a feste. Tanda fedele raggiungene 'a chiesere madre de Mondrone pe assistere a' prime messe de le 4:30. Da le 10:00 le congerte bandistece e 'a "riffe", ca so le offerte de le fedele ca volene carrescià 'a statue d'u sande sus 'a spalle, vonne a 'n'otre progessione.
Queste avéne percorse pe le vie d'a cetate e jè accumbagnate 'mbrà le otre da tanda piccinne, quacchedune sus a 'nu cavaddere, ca pe devozione famigliare 'ndossane le abite d'u sande. 'A progessione avéne achiuse da 'a conzegne de le chiave d'a cetate da vanne d'u sinnache, e se face vecine a l'arche cu 'rrelogge de Mondrone. Jndr'à 'u pomerigge ave luéche 'a gare de le fuéche d'artificie, ca dure cchiù o mene ttre ore.<ref name=":3" /><ref name=":4"> {{Cita web|url=https://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/video/bari/1581253/adelfia-si-ripete-la-magia-di-san-trifone-la-processione-le-bande-e-i-botti-diurni.html#:~:text=I%20giorni%20principali%20di%20questa,l'evento%20religioso%20e%20laico|titolo=Adelfia, si ripete la magia di San Trifone: la processione, le bande e i botti diurni|autore=Redazione online|sito=www.lagazzettadelmezzogiorno.it|data=2024-11-10|accesso=2024-11-16}}</ref>
L'[[11 novemmre]], a' fine de le festeggiamiende, 'a prugessione passe arrete pu paese e 'a statue d'u sande avéne carresciate sus a le spalle de le emigrande ca onne turnate jndr'à cetate pe l'occasione. 'A dumeneche apprisse a' feste, dette de "San Trifone jndr'à nicchie" (''San Trefon ‘iinde a ua’ ‘nnicchie'') 'a statue d'u sande avéne mise jndr'à nicchie d'a Chiesere madre, addò rumane 'nzigne a' prossema feste patronale.<ref name=":3" />
Da 'u punde de viste gastronomeche, durande 'a feste de San Trifone se face 'a "sagre de l'agnelle", durande 'a quale se pò mangià - jndr'à le rosticcerie 'nzippate apposte apposte 'mbrà le strade - de le costatine de agnelle e de le frattaglie a' brace (ditte gnumariedde o jndr'à 'u dialette locale ''nghimmiredde''), accumbagnate da costine de [[Apium graveolens|acce]] e fette de pruvulone, eppure de vine locale.<ref name=":3" />
==== Otre manifestaziune ====
* Feste d'a Madonne d'a Stelle<ref name=":3" />
* Feste patronale de San Vittoriane<ref name=":3" />
* Feste d'a Madonne d'a Pietà<ref name=":3" />
* San Vittorianicchie<ref name=":3" />
* Sciurnate de l'Emigrande, ca arrecorde l'emigrazione ca ave caratterizzate Adelfie<ref name=":3" />
== Economije ==
L'attivitate economeche prengepàle d'a cetate, grazie a le caratteristeche d'u terrene, jè 'a coltivazione de uve (in particolare l'uve Reggine, ca ste jndr'à doje variande locale ditte Mennavacce e Pizzutelle, e de l'[[uve baresane]], e picca picche de uve Primus e Moscate gnure). Jndr'à le urteme anne 'a produzione de vine [[Primitive (vitigne)|primitive]] ave valorizzate 'u territorie. De mene de l'uve e a 'u vine avénene prodotte pure [[alìe]] e [[Uegghie de aliè|uegghie]]. Le attività ca no sò collegate a l'agricolture so picche, e limitate a picche 'mbrese jndr'à 'u [[Attività manifatturiere|settore manifatturiere]].<ref name=":3" />
== 'Nfrastrutture e carresciamiende ==
{{'Ndruche pure|Strade provingiale d'a cetate metropolitane de Bare}}
'A strade prengepàle ca colleghe Adelfie a Bare jè 'a [[Strade statale 100 de Gioie d'u Colle|strade statale 100]], ca corre a est d'u cendre javetate. Le riune de Cannete e Mondrone sò fisicamende separate da 'a [[Ferrovie Mungivacche-Putignane|linée ferroviarie Mungivacche-Putignane]], in congessione a le [[Ferrovie d'u Sud Est]].
Jndr'à 'u 2010 ha state combletate 'u 'nderramende d'u tratte ferroviarie urbane pe l'eliminazione d'u passagge a levélle 'mbrà le doje riune e ha state aperte a 'u pubbleche 'a [[Stazione de Adelfie|stazione]] nove.<ref name=":3" />
== Amministrazione ==
Aqquà sotte ste 'na tabbelle de le amministraziune ca onne state jndr'à stu comune:
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = [[Andonije Mastrogiacomo]]
|Inizio = 28 luglie 1988
|Fine = 7 sciugne 1993
|Partito = [[Partito Socialista Italiano]]
|Note = <ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Frangische Pirolo
|Inizio = 14 sciugne 1993
|Fine = 8 novemmre 1995
|Partito = cendre, [[Democrazia Cristiana]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Gesèppe Guetta
|Inizio = 10 novemmre 1995
|Fine = 10 sciugne 1996
|Carica = [[Commissarie straordinarie|Comm. straordinarie]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Emanuela Clotilde Angiuli
|Inizio = 10 sciugne 1996
|Fine = 10 scennare 1997
|Partito = [[cendre-sinistre]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Erminie Cicoria
|Inizio = 10 scennare 1997
|Fine = 28 abbrile 1997
|Carica = [[Commissarie prefettizie|Comm. pref.]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Ermanne Marije Nine Macchia
|Inizio = 28 abbrile 1997
|Fine = 14 masce 2001
|Partito = sinistre
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Frangische Nicassio
|Inizio = 14 masce 2001
|Fine = 30 masce 2006
|Partito = [[cendre-destre]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Frangische Nicassio
|Inizio = 13 sciugne 2006
|Fine = 12 masce 2010
|Partito = cendre-destre
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Vittorio Lapolla
|Inizio = 12 masce 2010
|Fine = 10 sciugne 2011
|Carica = Comm. straordinarie
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Vite Andonije Antonacci
|Inizio = 19 masce 2011
|Fine = 20 sciugne 2016
|Partito = [[liste civiche]]<br>”Antonacci, il sindaco che vogliamo”
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Geséppe Cosola
|Inizio = 20 sciugne 2016
|Fine = ''in cariche''
|Partito = liste civiche
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Note ==
<references/>
==Voci correlate==
* [[Antonio Mastrogiacomo]]
* [[Antonio Rossano]]
* [[De Bianchi Dottula]]
* [[Francesco Maria Brancaccio]]
* [[Giordano de Bianchi Dottula]]
* [[San Trifone martire]]
* [[San Vittoriano (Adelfia)]]
* [[Stazione di Adelfia]]
* [[Vittoriano Cimmarrusti]]
* [[Tommaso di Ciaula]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
== Collegamiende fore a Uicchipèdie ==
* {{Collegamiende de fore}}
* {{cita web | url = http://www.prolocoadelfia.it/ | titolo = Pro Loco | accesso = 24 luglio 2007 | urlarchivio = https://web.archive.org/web/20070630171616/http://www.prolocoadelfia.it/ | urlmorto = sì }}
* {{cita web|url=http://www.cartamaxima.it/doc/adelfia/adelfia.htm|titolo=Adelfia com'era}}
{{Comune d'a cetate metropolitane de Bare}}
{{Controllo di autorità}}
{{Portale|Pugghie}}
[[Categoria:Adelfie]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Categoria:Comune d'a cetate metropolitane de Bare]]
q6boi52275jj2h8fsa8l2ir7pjxlm35
151982
151981
2026-07-17T14:23:03Z
Joetaras
326
/* Voci correlate */ SEZ. OK
151982
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{nota disambigua|'u sarcofaghe d'a stesse nobbildonne romane|Sarcofaghe de Adelfie}}
{{nota disambigua||Mondrone (disambigue)|Mondrone}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Adelfie
|Panorama = San Trifone Adelfia 2024.jpg
|Didascalia = Mondrone jndr'à 'u 2024, durande 'a feste patrnale de San Trifone
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Bare
|Amministratore locale = Gesèppe Cosola
|Partito = [[Lista civica]]
|Data elezione = 20-6-2016
|Data rielezione = 11-10-2021
|Data istituzione = 8 novemmre 1927
|Superficie = 33.81
|Note superficie =
|Sottodivisioni =
|Divisioni confinanti = [[Acquavive de le Fonde]], [[Bare]], [[Bitritte]], [[Casamassime]], [[Sannicandre de Bare]], [[Valenzane]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1402
|Nome abitanti = adelfiese
|Patrono = *[[san Trifone]] (Mondrone)
*[[Simplicie, Costanze e Vittoriane|san Vittoriane]] (Cannete)
*[[Madonne d'a Pietà]] (Mondrone)
* [[Madonne d'a Stelle (Adelfie)|Madonne d'a Stelle]] (Cannete)
|Festivo = *10 novemmre (san Trifone)
*Urteme dumeneche de luglie (san Vittoriane)
*Prime dumeneche de settemmre (Madonne d'a Pietà)
*[[Lunedìe de l'Angele]] (Madonne d'a Stelle)
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Adelfia (metropolitan city of Bari, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Adelfie jndr'à cetate metropolitane de Bare
|Sito = https://www.comune.adelfia.ba.it/
}}
'''Adelfie''' ('''Adelfia''' jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]]) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{Popolazione|ITA}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> d'a [[cetate metropolitane de Bare]] jndr'à [[Pugghie]]. Avenìe istituite jndr'à 'u [[1927]] da 'a fusione de le comune de Cannete de Bare e Mondrone. Pe festeggià l'aunìone, a 'u nome nuéve avenìe mise cumme nome Adelfie, cioè "fratellanze" (da 'u greche ''adelphòs'').
== Sciugrafije fiseche ==
=== Territorie ===
'U comune ste 'nguèdde a le prime pendie de le [[Murge]] cendrale, a cchiù o mene {{M|13|u=km}} da [[Bare]]. Confine a ovest cu [[Sannicandre de Bare|Sannicandre]], a nord cu [[Bitritte]], Bare e [[Valenzane]], a est cu [[Casamassime]] e a sud cu [[Acquavive de le Fonde]]. 'U territorie comunale ave 'na superficie de {{M|29|u=km²}}, e arrive a' altezze massime de {{M|231|ul=m slm}} jndr'à le territorie confinande cu Acquavive, mendre raggiunge quedda minime de {{M|103|u=m slm}} jndr'à le territorie confinande cu Bare, 'U panorame dominande jè fatte da [[Vignete|vigne]], e pure da [[Olea europaea|ulive]] e [[Prunus amygdalus|amennele]], e [[Quercus pubescens|roverelle]] verse 'u 'nderne.<ref name=":3">{{Cita web|url=https://www.adelfiacomitatosantrifone.it/feste-patronali/storia-e-culto/storia-di-adelfia.html|titolo=Storia di Adelfia|sito=www.adelfiacomitatosantrifone.it|accesso=2024-11-16}}</ref>
=== Clime ===
'U clime jè [[Clime mediterranée|mediterranée]], cu staggiune cavede e secche e vernate moderatamende fridde, grazie a' lundananze da 'u mare e all'altitudine de vasce colline. Le [[Precipitazione (meteorologgije)|precipitaziune]] so abbunnande d'a vernate e primavere, cu accumule menzile de cchiù o mene 60 - 65 mm; jndr'à l'autunne so 'nu picca de mene, e d'a staggione assaije scarse, cu cchiù o mene 30 mm menzile. 'A neve avéne cchiù o mene 'na vote a l'anne.<ref name=":3" />
== Storie ==
'U territorie de quedde ca osce jè 'a cetate avenìe securamende javetate jndr'à [[Popole de l'Itaglie andiche|epoche pre-romane]], cumme demostrane le andiche sepolcre acchiate ca resalene a 'u VI-V sechele n.C. Jè pure secure ca ve passarene 'nvasure [[Gote]], [['Mbere bizzandine|Bizzandine]], [[Longobbarde]], [[Franghe]], [[Arabe|Saracine]] e [[Normanne]], pure ca non ge ave rumaste ninde da cità pe confermarle.<ref name=":2">{{Cita libro|autore=Luigi Stangarone|titolo=Adelfia, Cenni Storici}}</ref>
=== Storie de Mondrone ===
==== Funnazione ====
Seconde quande scritte jndr'à 'u Setteciende da don [[Catavete de Nicolai]], uemme releggiose ca appartenéve a' famigghie marchesale de Cannete, Mondrone nascìe jndr'à 'u [[982]]. 'U commerciande bizzandine Roni Sensech, fuscenne da [[Bare]] sotte a 'u 'ngalzà de le truppe longobbarde de [[Ottone II de Sassonie|Ottone II]], se stabbiliè sus a 'n'alture vecine, ca se presendave particolarmende adatte a 'u pascole a e 'u commerce d'u bestiame. Nascìe accussì 'u villagge de ''Mons Roni'' (o Monderone).<ref name=":2" />
'U prime nuclée de javetande cundave 31 crestiàne, 'mbrà le quale 'nu sacerdote bizzandine, ca appettò 'na [[Natività de Gesù jndr'à l'arte|Natività]] jndr'à 'na grotte locale. Su volere de Marche, figghie de Roni in corrispondenze de quedda grotte avenìe 'nzippate 'a cappelle d'a Madonne d'u Pringipie jndr'à 'u [[1806]], pò conzacrate da l'arcivescove de Bare, Ursone. A quidde punde su cundavane 250 crestiàne, ca jndr'à 'u [[1156]] aumendarene arrete p'a destruzione de Bare da venne de [[Guglielme I de Sicilie|Guglielme I 'u Male]], [[Re de Sicilie]].<ref name=":2" />
==== Recanuscimende cumme comune ====
'U 18 novemmre [[1167]] 'u successore de Guglielme I, Re [[Guglielme II 'u Bbuène]], recanuscìe Mondrone cumme “''università''” ([[Comune (Itaglie)|comune]]) e l'avere date cumme fedude a 'nu uèmme sue fidate, Goffrede Tortomanni. 'U prime documende storeche addò avènene ditte Cannete e Mondrone jè 'nfatte 'a [[Bolle pontificie|bolle]] de [[Pape Alessandre III]] d'u 28 sciugne [[1172]], addò avènene 'ndicate le paesere sotte a l'autorità de Rainalde, arcivescove de [[Arcidiocesi de Bare-Bitonde|Bare]]: “…Monteronum, Lositum, Cannitum…”. Da stu mumende, se pò stabbilìe cchiù o mene esattamende 'a serie de le feudatarie de Mondrone: a Goffrede Tortomanni succedette 'u ravennese Pascale (o Pascazie) de Palma, avenne spusate 'a figghie Geronime.<ref name=":2" />
Jndr'à 'u 1266 re [[Carle I d'Angiò]] ddunò 'u feude a 'nu [[luéchetenende]] sue, Rodolfe De Colant, venute cu jidde da 'a [[Frange]] pe darle 'na màne jndr'à conguiste d'u Regne de Sicilie. Jndr'à 'u [[1276]] 'u feude avenìe assignate a Sparane de Bare, pe premiarle de l'aijute prestate condre a [[Manfredi de Sicilie|Manfredi]] e [[Corradine de Svevie]], pretendende a 'u trone siciliane. Muérte Sparane, 'u 28 abbrìle [[1294]] re [[Carle II de Napule|Carle II d'Angiò]] 'nvestìe 'u figghie de Sparane - ca ere ggià padrone de [[Altamure]] - pure de Mondrone, [[Valenzane]] e [[Magliane (Carmiane)|Magliane]]. 'A famigghie de Sparane tenìe 'u feude 'nzigne a 'u [[1339]], quanne avenìe cedute a 'u nobbele napuletane Gualtieri Galeoti. Jndr'à 'u [[1380]] le successore de quiste, 'u vendettere a 'u conde siciliane Gualtiere de Aspruch. Cchiù nnande, re [[Carle III de Napule|Carle III]] revocò 'u feude pe darle a l'aiutande de cambe sue, Riezio Clignetti. Jndr'à 'u [[1390]], Riezio vennìe 'u possesse a 'u nobbele barese Nicolò Dottula, ca facìe jndr'à 'u borghe 'u castelle cu torre, nuclée de quidde ca osce a die jè 'u palazze marchesale.
Jndr'à 'u [[1417]] 'u feude avenìe vennute a Nicolò Fusco de [[Ravelle]], ggià padrone de Valenzane. Jndr'à 'u [[1423]] Mondrone devendò possesse d'u nocerine Niccolò Offieri. Jndr'à 'u 1444 'u Codece Diplomateche Barese documende 'a vendite d'u feude a 'nu Gaurine da Lecce.<ref name=":2" />
====Le Acquaviva ====
Jndr'à 'u [[1481]] 'u feude avenìe vennute a [[Giulie Andonije Acquaviva]], [[Ducate de Atri|Duche de Atri]] e [[Condée de Conversane|Conde de Conversane]], ca mettìe Mondrone sotte a 'u condrolle d'u figghie sue [[Andrée Mattée III Acquaviva|Andrée Mattée Acquaviva]]. Seconde don Catavete, le Acquaviva stavane sus a le sckatole d'a popolazzione de Mondrone, purcé vulevane "mettere in evidenze conzuetudine nuéve". 'Nu uardiane d'u diche avenìe accise, probbabilemende da 'u popole, 'mbrà Modrone e [[Rutigliane]]; a quidde punde jndr'à 'u 1519, le Acquaviva decidettere de vennere 'u feude a 'u napuletane Giambattiste Galeoti, ca ne pigghiò 'u condrolle 'u 15 sciugne d'u stesse anne.
Invece l'avvocate [[Pitre Natale]], ca scrive jndr'à 'u 1801, cute cumme feudatarie jndr'à 'u 1504 'nu certe Tommase Paleologo 'u Greche, a 'u quale ave state assignate 'u feude da [[Ferdinande II d'Aragone]] apprisse a' soje vittorie condre a [[Luigge XII de Frange]] pu condrolle d'u [[Regne de Napuel]]. Siccome favorevole a Luigge de Frange, le Acquaviva perdettere 'u feude, ma 'a pigghiarene arrete e averene conferme d'u lore possedimende da vanne de [[Carle V d'Asburghe]], pe pò vennerle arrete a Giambattiste Galeoti jndr'à 'u 1519 cumme ditte sus.<ref name=":2" />
==== Giambattiste Galeoti ====
[[File:PiantaMontrone1600.jpg|160px|thumb|left|Chiande de Mondrone jndr'à metà d'u 1600]] Don Catavete elogge Giambattiste Galeoti, purcé avere state 'u prime a mettere dimore a Mondrone e realizzò 'na serie de opere pubbleche pe le cetadine (ca a l'epoche erane 500) a spese sue. Referisce pure ca le successore sue, gradite 'u stesse a le popolazziune, mandenettere 'u feude 'nzigne a 'u 1629, anne jndr'à 'u quale avenìe vennute a Aurelie Furietti, pringipe de [[Valenzane]]. 'Nvece Pitre Natale dice ca Galeoti aumendò le tasse de le cetadine e ca cu jidde accumenzò 'n'ere infelice, spicciate jndr'à 'u 1617 cu 'a vendete d'u feude a Andonia Gentile, vedove de Aurelie Furietti, pringipe de Valenzane. A ogne mode, 'u feude passà a le pringipe de Valenzane, ca 'u tenettere 'nzigne a 'u 1696, anne jndr'à 'u quale aven'e vennute a Alessandre de Bianchi, ca avenève da 'a famigghie [[Bologne|bolognese]] [[De' Bianchi]].<ref name=":2" />
====Bianchi e Bianchi Dottula====
{{'Ndruche pure|De Bianchi Dottula}}
Alessandre de Bianchi ha state barone de Mondrone da 'u 1696 a 'u 1699, anne d'a morta soje. 'U successore ha state 'u frate Giuanne de Bianchi. Jndr'à 'u 1706, da 'u reggistre de le battezze, resulte affittuarie de Mondrone 'u nobbele napuletane Giacome Capece-Zurlo, probbabbilmende Giuanne titolare d'u feude, ca ha state barone 'nzigne a 'u 1753, quanne murìe a l'eta de settand'anne. Ereditò 'a baronie 'u figghie sue Dunate de Bianchi, ca pe accattivarse 'u favore d'u popole costruì 'nu [[Oleificie|frandoie]] jndr'à 'u 1742. Dunate murìe jndr'à 'u 1773 a sessandotte anne, e avenìe seguite da 'u figghie sue Luigge. Quiste spusò Frangesche Dottula, ca apparteneve a' nobbele famigghie barese de le Dottula ca comungue se sceve a estinguerse. Probbie pe stu mutive jndr'à 'u 1790, su volere de Giordane Dottula, attane de Frangesche, 'u barone Luigge de Bianchi aunì a 'u cognome sue quidde de le Dottula, e accumenzò 'a famigghie [[De Bianchi Dottula|Bianchi Dottula]], e le venìe date pe recanuscenze 'u titole de marchese de Mondrone.<ref name=":2" /><ref>{{Cita libro|autore=Luigi Stangarone|titolo=Adelfia, stemmi e feudatari}}</ref>
====Eccidie pe màne frangese ====
Jndr'à 'u 1799, Mondrone ha state protagoniste de 'nu fatte triste. Le truppe frangise de [[Napoleone Bonaparte|Napoleone]] averene mise in fughe [[Ferdinande I de le Doje Sicilie|Ferdinande IV de Borbone]], Rre de Napule, e ste condinuavane a' sottomissione d'u sud Itaglie. Le cetadine de Mondrone erane rumaste fedele a 'u Rre e mandenerene 'n'atteggiamende ostile verse le truppe frangise; pe quiste, 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]], ca faceve parte de l'[[Armate de Napule]], mannò sus a 'u luéche 'n'ambasciate de cingheciende surdate pe conziglià a le mondronise ca non ge s'avere opporre a 'u passagge de le truppe frangise, ca averena sce a [[Rutigliane]]. 'A 'mbasciate arrevò a Mondrone 'u 5 abbrìle e 'u comandande de queste mannò nnande 'nu trombettiere pe annungià 'a 'ndenzione de le truppe de passà amichevolmende. Però 'nu certe Geséppe Macchia fucilò e accedìe 'u trombettiere, facenne 'ngazzà le frangise. 'Nfatte le truppe, pe vennecarse, acciderene 83 mondronise, 'mbrà le quale 'u parroche Giuanne Battiste Cacciapaglia, e saccheggiarene 'u palazze marchesale de le Bianchi-Dottula (addò s'avere arroccate 'u luéche tenende borboneche [[Giambattiste De Cesari]], ca fu costrette a fuscersene). 'A confusione generale scatenò pure 'na risse 'mbrà cannetane e mondronise 'mbrà le cambagne e de le cetadine apprufittarene pe aggiungerse a 'u sacchegge de palazze marchesale; anze, pare probbie ca a 'u sacchegge parteciparene de cchiù le stesse mondronise ca le frangise. Cu 'u retorne de le Borbone avenìe 'nzippate 'na croce a memorie de l'eccidie.<ref name=":2" /><ref name=":1">{{Cita web|url=https://sister.agenziaentrate.gov.it/CitizenArCom/RicDettComuni.do?id=F700|titolo=Consultazione Archivio Comuni e Stati Esteri|sito=sister.agenziaentrate.gov.it|accesso=8 abbrile 2019}}</ref><ref name=":1848">{{Cita libro|autore=Luigge Stangarone|titolo=il 1848 a Montrone}}</ref>
Apprisse a' conguiste frangese, a Mondrone accumenzò a allariarse 'u desiderie de libberarse de certe tasse 'mboste da 'a famigghie feudatarie. 'A questione se sveluppò a favore de le cetadine pe vie de le sveluppe storece jndr'à l'Itaglie, purcé jndr'à 'u 1806 [[Geséppe Bonaparte]], Rre de Napule, abbolìe 'a feudalità. Da stu mumende accumenze 'u sveluppe edilizie d'u paese fore da le mure d'u borghe vicchie. 'Mbrà 'u 1815 e 'u 1820 'u territorie de Bare suffrìe 'u brigandagge de le truppe, logorate da 'a uerre. Jndr'à sta occasione 'u marchese Luigge [[de Bianchi Dottula]] avere state 'mbrà chidde ca aijutare de cchiù 'u comune de Bare, dunanne 1200 [[Ducate (monete)|ducate]].<ref name=":2" />
==== Uetteciende ====
Figghie de le marchese Luigge e Frangesche, avere state [[Giordane Bianchi Dottula|Giordane de Bianchi Dottula]], 'u successore a l'attane, cumme marchese, apprisse 'a morta soje d'u 1821.
Giordane avere state 'nu letterate e politeche tagliàne, famose pe andonomasie cumme "Marchese de Mondrone", e avere state pure [[Prefette d'a provinge de Bare|'Ndendende de Bare]]. Comungue, pure ca ere 'nu brave autore de prose e 'nu bbuène 'ndendende, jè probbabbele ca non g'ere gradite a le mondronise cumme feudatarie. A testimonianze de stu fatte, jndr'à 'u 1848 - apprisse a doje anne da 'a morta soje - avime notizie de 'na azione legale. Luigge Gaetani, suocere de Giordane, facìe cause - in qualità de tutore de le figghie minorenne de Giordane, Luigge e Frangische, ca avere ereditati le possedimiende marchesale - a nove cetadine, 'mbrà le quale 'u parroche Beniamine Landriscina, purcé repajassere le danne de l'abbattimende "clandestine e criminose" d'u frandoie ca avere state costruite da Dunate Marije de Bianchi jndr'à 'u 1742.
Le accusate, 'nfatte, ìmbrà 'u 9 e l'11 abbrile 1848 avere scettate 'nderre 'u frandoie "pe aste e pe otre mutive lore none canusciute", e purcé dicevane ca quidde non g'ere de probbietà de le marchise, ma de le cetadine, e ca avere state usurpate 'ngiustamende. 'A conglusione d'a condroversie non g'è canusciute, purcé Luigge Stangarone, ca reporte stu fatte, non g'ere in possesse de documiende ca ne parlavane.<ref name=":1848" />
In ogne case, apprisse Giordane 'a famigghie marchesale pedrìe 'mbortanze. 'U figghie sue Luigge ereditò 'u titole de Marchese, ma non ge riuscìe maje a esercità le potere sue. Murìe jndr'à 'u 1876.<ref name=":2" /><ref name=":1848" />
==== Noveciende ====
Diverse mondronise parteciparene e perdettere 'a vite jndr'à [[prime uerre mundiale]]; le lore nome avènene arrecurdate jndr'à 'u [[Monumende a le cadute]] de Corse Umberte I. Jndr'à 'u 1915 jndr'à 'u paese avenèrene inaugurate l'acquedotte e 'a luce elettreche.<ref name=":2" />
=== Storie de Cannete ===
Jndr'à andichità, 'u territorie de Cannete pare ca avera essere frazine e necropoli de [[Celia peuceta|Celia]] (osce a die [[Ceglie d'u Cambe|Ceglie]]), 'mbortande cetate d'a [[Peucezie]]. 'U attestate diverse cerameche acchiate sus a 'u luéche ca osce a die stonne jndr'à le musée de Bare e [[Tarde]]<ref name=":2" />
==== Funnazione ====
[[File:Robert Guiscard (by Merry-Joseph Blondel).jpg|180px|thumb|Robberte 'u Guiscarde, funnaotre de Cannete]]
Seconde don Catavete, Cannete nascìe jndr'à l'[[XI sechele]]. [[Robberte 'u Guiscarde]], [[Conde e duche de Pugghie e Calavrie|Duche de Pugghie]], conducìe 'na cambagne militare 'mbrà 'u 1067 e 'u 1071 finalizzate a' conguiste de [[Bare]], ca a 'u tiembe ere tenute da le [['Mbere bizzandine|bizzandine]].
Siccome ca l'assedie resultò difficele, preste 'u duche normanne se 'ngegnò pe acchià 'nu mode pe riparà l'esercite sue da 'a vernate. Se arrecurdò allore de 'nu luéche ca avere attraversate pe arrevà a Bare, ricche de canne da zucchere; le surdate normanne se accambarene accussì jndr'à le cambagne de quedde ca osce a die jè Cannete, addò riuscirene a costruì 265 capanne pe difenderse da 'u fridde.
Doje cavagliere se 'nderessarene a 'u territorie, jndr'à 'u mendre devendate canusciute cu 'u nome de ''Cannitum'', pe vie de le qualitate sue; une ere de [[Melàne]] e l'otre de [[Messine]]. Spicciate 'a conguiste de Bare, Robberte 'u Guiscarde pigghiò 'u luéche e 'ne facìe 'nnu feude date a Beatrice Curcelli. Murìe jndr'à 'u 1095, "de dulore", purcé pa vecchiaie non ge putìe seguì [[Boemonde I d'Antichiochie|Boemonde d'Altavilla]], figghie de Guiscarde, jndr'à [[prime crociate]]. Lasssò doje figghie: 'u prime, Dumineche, 'u succedette cumme feudatarie, 'u seconde, Giovenale, conducìe 'na vite eccelsiasteche e facìe costruì a Cannete 'na chiesere dedicate a [[Dumineche de Guzmán|San Dumineche]].<ref name=":2" />
==== Stella Beatrice e Alfonse Balbiano ====
Jndr'à 'u 1141, quanne a Cannete su cundavane cchiù o mene 100 crestiàne, 'a figghie de Dumineche Galtieri, Stella Beatrice, spusò 'u nobbele [[Napule|napuletane]] Alfonse Balbiano, ca se trasferìe a Cannete. Jidde, ca apparteneve a 'na famigghie ricche, facìe costruì subbete subbete de le strade e 'nu spiazzale. Jndr'à 'u 1146, cumme ere solite jndr'à le borghe d'u luéche, Balbiano facìe costruì 'na torre ierte de stile normanne ca servive a allertà le otre comune ce stavane scorrerie de ladre. Facìe pò scavà 'nu corridoie sotteterre ca da 'a torre spicciave verse [[Acquvive de le Fonde|Acquavive]], ca servive fuscere senze essere 'ndrucate.
'A costruzione d'a torre avenìe spicciate jndr'à 'u 1153, 'u stesse anne jndr'à 'u quale Cannete avenìe recanusciute cumme comune da [[Ruggere II de Sicilie|Ruggere II]], [[Rre de Sicilie]]. 'U 21 abbrile 1169 Dumineche Galteri murìe, e devendarene erede sue Stella Beatrice e Alfonse Balbiano; quiste urteme avenìe dichiarate leggitteme signore de Cannete da [[Guglielme II de Sicilie|Guglieme II 'u Bbuène]] jndr'à 'u 1176.
Jndr'à 'u 1185, Stella Beatrice se ammalò assaije, e Balbiano pregò 'a [[Marije (mamme de Gesù)|Madonne]] pe farla guarì. 'U sciurne apprisse quidde de [[Pasche]], Stella Beatrice "da morte se vedìe arrete vive". L'anne apprisse Alfonse Balbiano facìe costruì, pe segne de recanoscimende, 'a cappelle d'a [[Madonne d'a Stelle (Adelfie)|Madonne d'a Stelle]], sus a 'u stesse luéche addò avere state brucate Giosuè Galtieri.<ref name=":2" />
==== Le Gerundi ====
[[File:Stemma fam. Gerundi (feudatari Canneto).svg |120px|thumb|Stemme de le Gerundi]]
'A famigghie Balbiano tenìe 'u feude de Cannete 'nzigne a 'u 1431, quanne Nicolò Balbiano vennìe 'u feude a 'u napuletane Nicolò Andonije de Ofieri. L'anne apprisse 'nu Bernarde de Ofieri 'u vennìe a Giacome Passarelli, sembre de Napule.
Jndr'à 'u 1463, siccome senza figghie, Passarelli chiamò a erede sue 'u nepote Giuanne Gerundi, ca quanne arrevò a Cannete carresciò da Napule 'nu quadre d'a Vergine Marije. Jndr'à 'u 1473 se cundarene a Cannete 496 crestiàne. Gerundi allariò 'u palazze baronale, repulìe 'a chiesere e facìe fonnere 'na cambana nove; jndr'à 'u 1478 'u territorie de Cannete avenìe culpite da 'a pestilenze e Gerundi facìe costruì fore da le mure d'u borghe 'a cappelle de [[Nostre Signore de Costandinopoli|Marije Vergine de Costandinopoli]], essenne devote a jedde. Jndr'à 'u 1507 'nnu Pitre Gerundi devendò successore de Giuanne. Jndr'à 'u 1604 devendò barone de Cannete 'nu Alfonse Gerundi, jndr'à 'u 1635 'nu Frangische Gerundi e jndr'à 'u 1659 'n'otre Alfonse Gerundi, ca spusò Camille Capece-Zurlo.<ref name=":2" />
==== Le Nicolai ====
Le Gerundi (o Girondi) mandenerene 'u feude 'nzigne a 'u 8 masce 1719, quanne 'nu Giangeséppe Girondi 'u vennìe a Carle De Nicolai, famigghie de le barune de [[Basville]], pe {{formatnum:7506}} ducate. Carle De Nicolai devendò 'u prime Marchese de Cannete. Arrevate jndr'à 'u borghe acchiò 'a popolazzione demoralizzate, purcé da trend'anne le Girondi vivevane a [[Napule]]. Jndr'à 'u 1730 murìe, e le succedette 'u figghie Dumineche De Nicolai, frate de Don Catavete ca screvìe le pergamene da le quale avènene ste 'mbormaziune. A' morte de Dumineche jndr'à 'u 1758 le succedette Frangische Paole, e a' morte de quiste jndr'à 'u 1775 le succedette Giambattiste, ca pigghiò 'u titole de Marchese l'anne apprisse, jndr'à 'u 1776. Jndr'à 'u 1799 a Cannete non ge se conzumò 'u stesse eccidie ca accadìe a Mondrone, e asserene sole ttre muérte, accise mendre fuscevane 'mbaurite. Jndr'à 'u 1840 'u Marchese de Cannete ere Carle de Nicolai.<ref name=":2" />
==== Noveciende ====
Jndr'à 'u 1936 'u carabbiniere [[Vittoriane Cimarrusti]], de Cannete, partecipò e murìe jndr'à [[uerre d'Etiopie]], pigghianne pe le geste sue 'a [[medaglie d'ore a 'u valore militare]].<ref name=":2" />
=== Nascite de Adelfie ===
Le comune de Mondrone e Cannete, vecine 'mbrà lore, mandenerene 'a probbie autonomie amministrative 'nzigne a 'u 29 settemmre [[1927]], quanne 'u decrete n. 1903 firmate da [[Vittorie Emanuele III de Savoie|Vittorie Emanuele III]] e [[Benite Mussolini]] ne decedìe l'aunìone sotte a 'u nome de “Adelfia” (da 'u greche "Adelphos" (Άδελφος), cioè "fratellanze"). Nonostante 'a veceinanze de le doje cendre stavane diverse differenze 'mbrà le popolazziune, pe esembie le tradiziune e 'u dialette. 'Nfatte, pe de le decennie 'a nasdcite de 'n'idendità cetadine aunitarie ha state difficile. Angore osce a die stonne doje feste patronale, une pe Mondrone e une pe Cannete - doje Chiesere Matrice, doje cendre storece, doje scole elemendare, doje scole medie, doje cendre postale, doje cambesande. 'Na [[stele]], mise vecine a 'u municipie de Adelfie, segne le andiche confine de Cannete e Mondrone.<ref name=":3" /><ref name=":1" /><ref name=":0">{{Cita web|url=https://sister.agenziaentrate.gov.it/CitizenArCom/RicDettComuni.do?id=B611|titolo=Consultazione Archivio Comuni e Stati Esteri|sito=sister.agenziaentrate.gov.it|accesso=8 aprile 2019}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://www.prolocoadelfia.it/index.htm|titolo=Associazione Pro Loco - Adelfia (BA)|sito=web.archive.org|data=2007-07-07|accesso=2024-11-16|dataarchivio=7 luglio 2007|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20070707033521/http://www.prolocoadelfia.it/index.htm|urlmorto=sì}}</ref>
==== Simbole ====
[[File:Adelfia-Stemma.svg|70px|thumb|Stemme cetadine]]
'U stemme e 'u gonfalone d'u comune onne state congesse cu regge decrete d'u 31 scennare 1929. 'U stemme jè date da l'aunìone de quidde de le doje endità d'apprime, cu 'na croce sus a tre colline cu sus doje lune e doje stelle pe Mondrone, e de le canne sus a 'na colline pe Cannete. 'U gonfalone jè 'nu drappe trongate de gialle e azzurre.<ref>{{cita web|titolo= Adelfia, decreto 1929-01-31 RD, concessione di stemma e gonfalone |url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.detail.html?916 |sito= Archivio Centrale dello Stato |accesso= 31 masce 2022 }}</ref> Segue 'a vlasonature specifeche:
{{citazione|Stemme [[Partite (araldeche)|partite]]: jndr'à 'u prime d'azzurre, a 'u [[Monde (araldeche)|monde]] de tre cime de verde, ca se move da 'a punde, cimate da 'na croce latine de gnure, accumbagnate 'ngape da doje [[Crescende (araldeche)|crescende]] d'argende, quidde [[Destre (araldeche)|de destre]] volte, e affiangate da doje [[Stelle (araldeche)|stelle]] d'u stesse; jndr'à 'u seconde, pure d'azzurre, a ttre liune azzettate, 'u cendrale chciù ierte e cchiù granne e doje mise vasce affrondate, sus a 'nu monde ca move da 'a punde e da 'u quale nasce 'nu cannete, 'u tutte [[a 'u naturale]]. Ornamiende de fore da Comune.}}
== Monumiende e luèche de 'nderesse ==
[[File:C'era un castello e un cielo azzurro.jpg|thumb|Casine Don Catavete]]
'U patrimonie architettoneche d'a cetate vande l'esistenze de doje cendre storece, pe vie d'u sveluppe autonome de le riune Mondrone e Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture releggiose ===
==== Mondrone ====
* Chiesere de Sanda Marije d'u Pringipie, 'nzippate jndr'à 'u [[1806]] pe volondà de Marche Sensech;<ref name=":3" />
* Chiesere Madre de Mondrone, 'nzippate atturne a 'u [[1711]] e 'nditolate a [[San Necole de Bare]]. Ave 'a statue de [[Trifone (martire)|San Trifone]], [[Sande patrone|patrone]] de Mondrone, sculpèite da l'[[Andrie|andriese]] Riccarde Brudaglio jndr'à 'u 1783. 'A Chiesere madre avenìe consacrate jndr'à 'u 1726; 'mbrà 'u 1744 e 'u 1747 avenìe 'nzippate pure 'nu cambanile. Jndr'à 'u 1883 'u pettore [[Molfette|molfettese]] Saverie Calò ne affrescò le inderne e, jndr'à 'u 1926 'u [[Bare|barese]] Bernarde Caprioli eseguì 'a decorazione de ore d'a vanne de sus.<ref name=":3" /> 'Nu dipinde preggiate, attrebbuite a [[Tiziane Vecellio|Tiziane]] ca raffegure [[Frangische da Paola]], je stipate jndr'à chiesere.<ref> {{Cita web|url=http://www.cartamaxima.it/doc/adelfia/adelfia.htm|titolo=Adelfia com'era...|sito=www.cartamaxima.it|accesso=2024-11-16}}</ref>
==== Cannete ====
* Cappelle d'a Madonne d'a Stelle, 'nzippate jndr'à 'u 1186 pe vulere d'u feudatarie Alfonse Balbiano.<ref name=":3" />
* Chiesere Madre de Cannete, 'nzippate 'mbrà 'u 1761 e 'u 1763 e, dedicate a' [['Mmaculate Congezione|Madonne 'Mmaculate]]. Jndre a jedde stonne stipate le reliquie de [[San Vittoriane (Adelfie)|San Vittoriane]], patrone de Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture civile ===
==== Mondrone ====
* Palazze Marchesale de Mondrone, 'nzippate jndr'à 'u [[1396]] da 'u feudatarie Niccolò Dottula. Avenìe allariate jndr'à 'u [[1519]] da 'u feudatarie Giambattiste Galeoti, e decorate cu affresche de scole napuletane. 'Nfine, avenìe rifinite jndr'à 'u [[1790]] da 'u marchese de Mondrone Luigge [[de Bianchi Dottula]];<ref name=":3" /><ref>{{Cita web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/palazzo-marchesale-dei-bianchi-dottula?ldc|titolo=Palazzo marchesale dei Bianchi - Dottula |sito= I Luoghi del Cuore - FAI|accesso=10 aguste 2021}}</ref>
* Palazze Angiuli (jndr'à vie Valenzane), 'nzippate a' fine d'u [[XIX sechele]]. Jndr'à cappelle 'nderne, dedicate a' [['Mmaculate Congezione|Madonne 'Mmaculate]], se celebre ogne anne 'nu congerte e 'na messe pro [[Terra sande]] cu 'u patrocinie de l'[[Ordine equestre d'u Sande Sepolcre de Gerusalemme|Ordine d'u Sande Sepolcre]];<ref name=":3" />
* Palazze Angiuli (jndr'à corse Umberte), 'nzippate a l'inizie d'u [[XX sechele]] e affrescate;<ref name=":3" />
* Palazze Stangarone (jndr'à corse Umberte), 'nzippate a l'inizie d'u XX sechele e affrescate.<ref name=":3" />
==== Cannete ====
* Casine don Catavete (o pure Castelle de le Fascina), 'nzippate jndr'à 'u [[XVII sechele]] da le marchese de Nicolai lunghe 'a strade pe [[Bitritte]];<ref name=":3" />
* Ville Gigia (o pure Ville Monteleone), 'nzippate jndr'à 'u [[XIX sechele]] a Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture militare ===
* Torre normanne de Cannete, 'nzippate da 'u feudatarie Alfonse Balbiano 'mbrà 'u [[1147]] e 'u [[1153]]. Jè ierte 19 metre e jè fatte da 4 piane. Spicce cu 'nu coronamende de [[archette pensile]] sus a mensole. Ha state dichiarate monumende nazionale jndr'à 'u [[1920]], 'nzieme a 'u palazze marchesale.<ref name=":3" />
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Adelfie}}
A lunghe l'emigrazione - apprime oltreoceane, e pò verse 'u [[Itaglie settendrionale|Nord Itaglie]] e otre pajesere europée - ave determinate 'u salde demografeche de Adelfie. Angore osce a die 'u fenomene de l'emigrazione jè 'ndrucabbele jndr'à le cchiù uagnune; tuttavie urtemamende Adelfie, grazie a' vicinanze cu [[Bare]], respette a' quale presende 'nu coste d'a vite cchiù economeche e 'na maggiore tranguillità, ave viste crescere 'a popolazziona soje assaije probbie.
=== Etnie e minoranze straniere ===
Le furastiere ca stonne a Adelfie, seconde le statisteche ca resalene a 'u 31 decemmre [[2019]], erane {{formatnum:446}} (pare a 'u 2,64% d'a popolazzione comblessive). Le comunitate cchiù numerose sò:<ref>{{cita web|url=http://demo.istat.it/str2019/index.html|editore=ISTAT|titolo=Residende furastiere: popolazzione residende e bilange demografeche a 'u 31 decemmre 2019}}</ref>
* [[Albanie|Albanise]]: 115
* [[Senegal|Senegalese]]: 85
* [[Romanie|Rumene]]: 52
* [[Niggerie|Niggeriane]]: 25
== Culture ==
=== Avvenemiende ===
==== Feste patronale de San Trifone ====
{{Ritaglio immagine con CSS
|Image = Statua di San Trifone Adelfia.jpg
|bSize = 300
|cWidth = 200
|cHeight = 300
|oTop = 45
|oLeft = 45
|Location = right
|Description = Statue di San Trifone jndr'à Chiesere Madre de Mondrone
}}
'A feste cchiù granne d'a cetate jè 'a venerazione de [[Trifone (martire)|San Trifone martire]], patrone de Mondrone, ca seconda 'a tradizione pruteggìe 'u paese durande l'epidemie de peste d'u [[1691]], e fascìe fucere 'n'invasione de [[Caelifera|cavallette]] (cumme se 'ndruche da l'[[iconografije]] d'u sande, rappresendate cu 'na cavallette sus 'a lange).<ref name=":3" /> Le reliquie de San Trifone avenerene ddunate a Mondrone da 'u [[Diocesi de Cattaro|vescove de Cattaro]], tramite 'u [[Diocesi de Nardò-Gallipole|vescove de Gallipole]].<ref name=":2" />
'A feste se face ogne anne, cu le sciurne prengepàle ca vonne da 'u 9 a l'11 novemmre. Face arrevà jndr'à cetate assaije turiste, ca avènene da totte Itaglie, pure pa gare de [[Fuéche d'artifice|sciuéche pirotecnice]] ca se face durande 'a feste.
Accumenzanne da 'u prime sciurne 'a "Vasce Museche de Adelfie", canusciute jndr'à cetate cumme "Il Tamburo" ('U Tammorre) cammine sciurne e notte 'u cendre javetate, sunanne pezze popolare, 'mbrà le quale "Marcia dell'asino" ("Marce d'u ciucce").<ref name=":3" /><ref name=":4" />
'A sere d'u [[9 novemmre]], 'u quadre d'u sande avéne carresciate in processione 'nzigne a' chiazze de Mondrone e se procede a 'u lange de 'na molgolfiere. Apprisse 'a serate se anime cu congerte, ca spicciane jdnr'à nuttate. 'U [[10 novemmre]], a le 4 de notte, 'nu colpe secche sparate da 'nu mortaie de 12 cm face accumenzà 'a sciurnate cchiù 'mbortande d'a feste. Tanda fedele raggiungene 'a chiesere madre de Mondrone pe assistere a' prime messe de le 4:30. Da le 10:00 le congerte bandistece e 'a "riffe", ca so le offerte de le fedele ca volene carrescià 'a statue d'u sande sus 'a spalle, vonne a 'n'otre progessione.
Queste avéne percorse pe le vie d'a cetate e jè accumbagnate 'mbrà le otre da tanda piccinne, quacchedune sus a 'nu cavaddere, ca pe devozione famigliare 'ndossane le abite d'u sande. 'A progessione avéne achiuse da 'a conzegne de le chiave d'a cetate da vanne d'u sinnache, e se face vecine a l'arche cu 'rrelogge de Mondrone. Jndr'à 'u pomerigge ave luéche 'a gare de le fuéche d'artificie, ca dure cchiù o mene ttre ore.<ref name=":3" /><ref name=":4"> {{Cita web|url=https://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/video/bari/1581253/adelfia-si-ripete-la-magia-di-san-trifone-la-processione-le-bande-e-i-botti-diurni.html#:~:text=I%20giorni%20principali%20di%20questa,l'evento%20religioso%20e%20laico|titolo=Adelfia, si ripete la magia di San Trifone: la processione, le bande e i botti diurni|autore=Redazione online|sito=www.lagazzettadelmezzogiorno.it|data=2024-11-10|accesso=2024-11-16}}</ref>
L'[[11 novemmre]], a' fine de le festeggiamiende, 'a prugessione passe arrete pu paese e 'a statue d'u sande avéne carresciate sus a le spalle de le emigrande ca onne turnate jndr'à cetate pe l'occasione. 'A dumeneche apprisse a' feste, dette de "San Trifone jndr'à nicchie" (''San Trefon ‘iinde a ua’ ‘nnicchie'') 'a statue d'u sande avéne mise jndr'à nicchie d'a Chiesere madre, addò rumane 'nzigne a' prossema feste patronale.<ref name=":3" />
Da 'u punde de viste gastronomeche, durande 'a feste de San Trifone se face 'a "sagre de l'agnelle", durande 'a quale se pò mangià - jndr'à le rosticcerie 'nzippate apposte apposte 'mbrà le strade - de le costatine de agnelle e de le frattaglie a' brace (ditte gnumariedde o jndr'à 'u dialette locale ''nghimmiredde''), accumbagnate da costine de [[Apium graveolens|acce]] e fette de pruvulone, eppure de vine locale.<ref name=":3" />
==== Otre manifestaziune ====
* Feste d'a Madonne d'a Stelle<ref name=":3" />
* Feste patronale de San Vittoriane<ref name=":3" />
* Feste d'a Madonne d'a Pietà<ref name=":3" />
* San Vittorianicchie<ref name=":3" />
* Sciurnate de l'Emigrande, ca arrecorde l'emigrazione ca ave caratterizzate Adelfie<ref name=":3" />
== Economije ==
L'attivitate economeche prengepàle d'a cetate, grazie a le caratteristeche d'u terrene, jè 'a coltivazione de uve (in particolare l'uve Reggine, ca ste jndr'à doje variande locale ditte Mennavacce e Pizzutelle, e de l'[[uve baresane]], e picca picche de uve Primus e Moscate gnure). Jndr'à le urteme anne 'a produzione de vine [[Primitive (vitigne)|primitive]] ave valorizzate 'u territorie. De mene de l'uve e a 'u vine avénene prodotte pure [[alìe]] e [[Uegghie de aliè|uegghie]]. Le attività ca no sò collegate a l'agricolture so picche, e limitate a picche 'mbrese jndr'à 'u [[Attività manifatturiere|settore manifatturiere]].<ref name=":3" />
== 'Nfrastrutture e carresciamiende ==
{{'Ndruche pure|Strade provingiale d'a cetate metropolitane de Bare}}
'A strade prengepàle ca colleghe Adelfie a Bare jè 'a [[Strade statale 100 de Gioie d'u Colle|strade statale 100]], ca corre a est d'u cendre javetate. Le riune de Cannete e Mondrone sò fisicamende separate da 'a [[Ferrovie Mungivacche-Putignane|linée ferroviarie Mungivacche-Putignane]], in congessione a le [[Ferrovie d'u Sud Est]].
Jndr'à 'u 2010 ha state combletate 'u 'nderramende d'u tratte ferroviarie urbane pe l'eliminazione d'u passagge a levélle 'mbrà le doje riune e ha state aperte a 'u pubbleche 'a [[Stazione de Adelfie|stazione]] nove.<ref name=":3" />
== Amministrazione ==
Aqquà sotte ste 'na tabbelle de le amministraziune ca onne state jndr'à stu comune:
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = [[Andonije Mastrogiacomo]]
|Inizio = 28 luglie 1988
|Fine = 7 sciugne 1993
|Partito = [[Partito Socialista Italiano]]
|Note = <ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Frangische Pirolo
|Inizio = 14 sciugne 1993
|Fine = 8 novemmre 1995
|Partito = cendre, [[Democrazia Cristiana]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Gesèppe Guetta
|Inizio = 10 novemmre 1995
|Fine = 10 sciugne 1996
|Carica = [[Commissarie straordinarie|Comm. straordinarie]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Emanuela Clotilde Angiuli
|Inizio = 10 sciugne 1996
|Fine = 10 scennare 1997
|Partito = [[cendre-sinistre]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Erminie Cicoria
|Inizio = 10 scennare 1997
|Fine = 28 abbrile 1997
|Carica = [[Commissarie prefettizie|Comm. pref.]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Ermanne Marije Nine Macchia
|Inizio = 28 abbrile 1997
|Fine = 14 masce 2001
|Partito = sinistre
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Frangische Nicassio
|Inizio = 14 masce 2001
|Fine = 30 masce 2006
|Partito = [[cendre-destre]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Frangische Nicassio
|Inizio = 13 sciugne 2006
|Fine = 12 masce 2010
|Partito = cendre-destre
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Vittorio Lapolla
|Inizio = 12 masce 2010
|Fine = 10 sciugne 2011
|Carica = Comm. straordinarie
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Vite Andonije Antonacci
|Inizio = 19 masce 2011
|Fine = 20 sciugne 2016
|Partito = [[liste civiche]]<br>”Antonacci, il sindaco che vogliamo”
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Geséppe Cosola
|Inizio = 20 sciugne 2016
|Fine = ''in cariche''
|Partito = liste civiche
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Note ==
<references/>
== 'Ndruche pure ==
* [[Andonije Mastrogiacomo]]
* [[Andonije Rossano]]
* [[De Bianchi Dottula]]
* [[Frangische Marije Brancaccio]]
* [[Giordane de Bianchi Dottula]]
* [[San Trifone martire]]
* [[San Vittoriane (Adelfie)|San Vittoriane]]
* [[Stazione de Adelfie]]
* [[Vittoriane Cimmarrusti]]
* [[Tummase de Ciaula]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
== Collegamiende fore a Uicchipèdie ==
* {{Collegamiende de fore}}
* {{cita web | url = http://www.prolocoadelfia.it/ | titolo = Pro Loco | accesso = 24 luglio 2007 | urlarchivio = https://web.archive.org/web/20070630171616/http://www.prolocoadelfia.it/ | urlmorto = sì }}
* {{cita web|url=http://www.cartamaxima.it/doc/adelfia/adelfia.htm|titolo=Adelfia com'era}}
{{Comune d'a cetate metropolitane de Bare}}
{{Controllo di autorità}}
{{Portale|Pugghie}}
[[Categoria:Adelfie]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Categoria:Comune d'a cetate metropolitane de Bare]]
qbkbpe8g77rmelammtry6yu8nf3w35w
151983
151982
2026-07-17T14:23:22Z
Joetaras
326
VOSCE SPICCIATE
151983
wikitext
text/x-wiki
{{nota disambigua|'u sarcofaghe d'a stesse nobbildonne romane|Sarcofaghe de Adelfie}}
{{nota disambigua||Mondrone (disambigue)|Mondrone}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Adelfie
|Panorama = San Trifone Adelfia 2024.jpg
|Didascalia = Mondrone jndr'à 'u 2024, durande 'a feste patrnale de San Trifone
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Bare
|Amministratore locale = Gesèppe Cosola
|Partito = [[Lista civica]]
|Data elezione = 20-6-2016
|Data rielezione = 11-10-2021
|Data istituzione = 8 novemmre 1927
|Superficie = 33.81
|Note superficie =
|Sottodivisioni =
|Divisioni confinanti = [[Acquavive de le Fonde]], [[Bare]], [[Bitritte]], [[Casamassime]], [[Sannicandre de Bare]], [[Valenzane]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1402
|Nome abitanti = adelfiese
|Patrono = *[[san Trifone]] (Mondrone)
*[[Simplicie, Costanze e Vittoriane|san Vittoriane]] (Cannete)
*[[Madonne d'a Pietà]] (Mondrone)
* [[Madonne d'a Stelle (Adelfie)|Madonne d'a Stelle]] (Cannete)
|Festivo = *10 novemmre (san Trifone)
*Urteme dumeneche de luglie (san Vittoriane)
*Prime dumeneche de settemmre (Madonne d'a Pietà)
*[[Lunedìe de l'Angele]] (Madonne d'a Stelle)
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Adelfia (metropolitan city of Bari, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Adelfie jndr'à cetate metropolitane de Bare
|Sito = https://www.comune.adelfia.ba.it/
}}
'''Adelfie''' ('''Adelfia''' jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]]) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{Popolazione|ITA}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> d'a [[cetate metropolitane de Bare]] jndr'à [[Pugghie]]. Avenìe istituite jndr'à 'u [[1927]] da 'a fusione de le comune de Cannete de Bare e Mondrone. Pe festeggià l'aunìone, a 'u nome nuéve avenìe mise cumme nome Adelfie, cioè "fratellanze" (da 'u greche ''adelphòs'').
== Sciugrafije fiseche ==
=== Territorie ===
'U comune ste 'nguèdde a le prime pendie de le [[Murge]] cendrale, a cchiù o mene {{M|13|u=km}} da [[Bare]]. Confine a ovest cu [[Sannicandre de Bare|Sannicandre]], a nord cu [[Bitritte]], Bare e [[Valenzane]], a est cu [[Casamassime]] e a sud cu [[Acquavive de le Fonde]]. 'U territorie comunale ave 'na superficie de {{M|29|u=km²}}, e arrive a' altezze massime de {{M|231|ul=m slm}} jndr'à le territorie confinande cu Acquavive, mendre raggiunge quedda minime de {{M|103|u=m slm}} jndr'à le territorie confinande cu Bare, 'U panorame dominande jè fatte da [[Vignete|vigne]], e pure da [[Olea europaea|ulive]] e [[Prunus amygdalus|amennele]], e [[Quercus pubescens|roverelle]] verse 'u 'nderne.<ref name=":3">{{Cita web|url=https://www.adelfiacomitatosantrifone.it/feste-patronali/storia-e-culto/storia-di-adelfia.html|titolo=Storia di Adelfia|sito=www.adelfiacomitatosantrifone.it|accesso=2024-11-16}}</ref>
=== Clime ===
'U clime jè [[Clime mediterranée|mediterranée]], cu staggiune cavede e secche e vernate moderatamende fridde, grazie a' lundananze da 'u mare e all'altitudine de vasce colline. Le [[Precipitazione (meteorologgije)|precipitaziune]] so abbunnande d'a vernate e primavere, cu accumule menzile de cchiù o mene 60 - 65 mm; jndr'à l'autunne so 'nu picca de mene, e d'a staggione assaije scarse, cu cchiù o mene 30 mm menzile. 'A neve avéne cchiù o mene 'na vote a l'anne.<ref name=":3" />
== Storie ==
'U territorie de quedde ca osce jè 'a cetate avenìe securamende javetate jndr'à [[Popole de l'Itaglie andiche|epoche pre-romane]], cumme demostrane le andiche sepolcre acchiate ca resalene a 'u VI-V sechele n.C. Jè pure secure ca ve passarene 'nvasure [[Gote]], [['Mbere bizzandine|Bizzandine]], [[Longobbarde]], [[Franghe]], [[Arabe|Saracine]] e [[Normanne]], pure ca non ge ave rumaste ninde da cità pe confermarle.<ref name=":2">{{Cita libro|autore=Luigi Stangarone|titolo=Adelfia, Cenni Storici}}</ref>
=== Storie de Mondrone ===
==== Funnazione ====
Seconde quande scritte jndr'à 'u Setteciende da don [[Catavete de Nicolai]], uemme releggiose ca appartenéve a' famigghie marchesale de Cannete, Mondrone nascìe jndr'à 'u [[982]]. 'U commerciande bizzandine Roni Sensech, fuscenne da [[Bare]] sotte a 'u 'ngalzà de le truppe longobbarde de [[Ottone II de Sassonie|Ottone II]], se stabbiliè sus a 'n'alture vecine, ca se presendave particolarmende adatte a 'u pascole a e 'u commerce d'u bestiame. Nascìe accussì 'u villagge de ''Mons Roni'' (o Monderone).<ref name=":2" />
'U prime nuclée de javetande cundave 31 crestiàne, 'mbrà le quale 'nu sacerdote bizzandine, ca appettò 'na [[Natività de Gesù jndr'à l'arte|Natività]] jndr'à 'na grotte locale. Su volere de Marche, figghie de Roni in corrispondenze de quedda grotte avenìe 'nzippate 'a cappelle d'a Madonne d'u Pringipie jndr'à 'u [[1806]], pò conzacrate da l'arcivescove de Bare, Ursone. A quidde punde su cundavane 250 crestiàne, ca jndr'à 'u [[1156]] aumendarene arrete p'a destruzione de Bare da venne de [[Guglielme I de Sicilie|Guglielme I 'u Male]], [[Re de Sicilie]].<ref name=":2" />
==== Recanuscimende cumme comune ====
'U 18 novemmre [[1167]] 'u successore de Guglielme I, Re [[Guglielme II 'u Bbuène]], recanuscìe Mondrone cumme “''università''” ([[Comune (Itaglie)|comune]]) e l'avere date cumme fedude a 'nu uèmme sue fidate, Goffrede Tortomanni. 'U prime documende storeche addò avènene ditte Cannete e Mondrone jè 'nfatte 'a [[Bolle pontificie|bolle]] de [[Pape Alessandre III]] d'u 28 sciugne [[1172]], addò avènene 'ndicate le paesere sotte a l'autorità de Rainalde, arcivescove de [[Arcidiocesi de Bare-Bitonde|Bare]]: “…Monteronum, Lositum, Cannitum…”. Da stu mumende, se pò stabbilìe cchiù o mene esattamende 'a serie de le feudatarie de Mondrone: a Goffrede Tortomanni succedette 'u ravennese Pascale (o Pascazie) de Palma, avenne spusate 'a figghie Geronime.<ref name=":2" />
Jndr'à 'u 1266 re [[Carle I d'Angiò]] ddunò 'u feude a 'nu [[luéchetenende]] sue, Rodolfe De Colant, venute cu jidde da 'a [[Frange]] pe darle 'na màne jndr'à conguiste d'u Regne de Sicilie. Jndr'à 'u [[1276]] 'u feude avenìe assignate a Sparane de Bare, pe premiarle de l'aijute prestate condre a [[Manfredi de Sicilie|Manfredi]] e [[Corradine de Svevie]], pretendende a 'u trone siciliane. Muérte Sparane, 'u 28 abbrìle [[1294]] re [[Carle II de Napule|Carle II d'Angiò]] 'nvestìe 'u figghie de Sparane - ca ere ggià padrone de [[Altamure]] - pure de Mondrone, [[Valenzane]] e [[Magliane (Carmiane)|Magliane]]. 'A famigghie de Sparane tenìe 'u feude 'nzigne a 'u [[1339]], quanne avenìe cedute a 'u nobbele napuletane Gualtieri Galeoti. Jndr'à 'u [[1380]] le successore de quiste, 'u vendettere a 'u conde siciliane Gualtiere de Aspruch. Cchiù nnande, re [[Carle III de Napule|Carle III]] revocò 'u feude pe darle a l'aiutande de cambe sue, Riezio Clignetti. Jndr'à 'u [[1390]], Riezio vennìe 'u possesse a 'u nobbele barese Nicolò Dottula, ca facìe jndr'à 'u borghe 'u castelle cu torre, nuclée de quidde ca osce a die jè 'u palazze marchesale.
Jndr'à 'u [[1417]] 'u feude avenìe vennute a Nicolò Fusco de [[Ravelle]], ggià padrone de Valenzane. Jndr'à 'u [[1423]] Mondrone devendò possesse d'u nocerine Niccolò Offieri. Jndr'à 'u 1444 'u Codece Diplomateche Barese documende 'a vendite d'u feude a 'nu Gaurine da Lecce.<ref name=":2" />
====Le Acquaviva ====
Jndr'à 'u [[1481]] 'u feude avenìe vennute a [[Giulie Andonije Acquaviva]], [[Ducate de Atri|Duche de Atri]] e [[Condée de Conversane|Conde de Conversane]], ca mettìe Mondrone sotte a 'u condrolle d'u figghie sue [[Andrée Mattée III Acquaviva|Andrée Mattée Acquaviva]]. Seconde don Catavete, le Acquaviva stavane sus a le sckatole d'a popolazzione de Mondrone, purcé vulevane "mettere in evidenze conzuetudine nuéve". 'Nu uardiane d'u diche avenìe accise, probbabilemende da 'u popole, 'mbrà Modrone e [[Rutigliane]]; a quidde punde jndr'à 'u 1519, le Acquaviva decidettere de vennere 'u feude a 'u napuletane Giambattiste Galeoti, ca ne pigghiò 'u condrolle 'u 15 sciugne d'u stesse anne.
Invece l'avvocate [[Pitre Natale]], ca scrive jndr'à 'u 1801, cute cumme feudatarie jndr'à 'u 1504 'nu certe Tommase Paleologo 'u Greche, a 'u quale ave state assignate 'u feude da [[Ferdinande II d'Aragone]] apprisse a' soje vittorie condre a [[Luigge XII de Frange]] pu condrolle d'u [[Regne de Napuel]]. Siccome favorevole a Luigge de Frange, le Acquaviva perdettere 'u feude, ma 'a pigghiarene arrete e averene conferme d'u lore possedimende da vanne de [[Carle V d'Asburghe]], pe pò vennerle arrete a Giambattiste Galeoti jndr'à 'u 1519 cumme ditte sus.<ref name=":2" />
==== Giambattiste Galeoti ====
[[File:PiantaMontrone1600.jpg|160px|thumb|left|Chiande de Mondrone jndr'à metà d'u 1600]] Don Catavete elogge Giambattiste Galeoti, purcé avere state 'u prime a mettere dimore a Mondrone e realizzò 'na serie de opere pubbleche pe le cetadine (ca a l'epoche erane 500) a spese sue. Referisce pure ca le successore sue, gradite 'u stesse a le popolazziune, mandenettere 'u feude 'nzigne a 'u 1629, anne jndr'à 'u quale avenìe vennute a Aurelie Furietti, pringipe de [[Valenzane]]. 'Nvece Pitre Natale dice ca Galeoti aumendò le tasse de le cetadine e ca cu jidde accumenzò 'n'ere infelice, spicciate jndr'à 'u 1617 cu 'a vendete d'u feude a Andonia Gentile, vedove de Aurelie Furietti, pringipe de Valenzane. A ogne mode, 'u feude passà a le pringipe de Valenzane, ca 'u tenettere 'nzigne a 'u 1696, anne jndr'à 'u quale aven'e vennute a Alessandre de Bianchi, ca avenève da 'a famigghie [[Bologne|bolognese]] [[De' Bianchi]].<ref name=":2" />
====Bianchi e Bianchi Dottula====
{{'Ndruche pure|De Bianchi Dottula}}
Alessandre de Bianchi ha state barone de Mondrone da 'u 1696 a 'u 1699, anne d'a morta soje. 'U successore ha state 'u frate Giuanne de Bianchi. Jndr'à 'u 1706, da 'u reggistre de le battezze, resulte affittuarie de Mondrone 'u nobbele napuletane Giacome Capece-Zurlo, probbabbilmende Giuanne titolare d'u feude, ca ha state barone 'nzigne a 'u 1753, quanne murìe a l'eta de settand'anne. Ereditò 'a baronie 'u figghie sue Dunate de Bianchi, ca pe accattivarse 'u favore d'u popole costruì 'nu [[Oleificie|frandoie]] jndr'à 'u 1742. Dunate murìe jndr'à 'u 1773 a sessandotte anne, e avenìe seguite da 'u figghie sue Luigge. Quiste spusò Frangesche Dottula, ca apparteneve a' nobbele famigghie barese de le Dottula ca comungue se sceve a estinguerse. Probbie pe stu mutive jndr'à 'u 1790, su volere de Giordane Dottula, attane de Frangesche, 'u barone Luigge de Bianchi aunì a 'u cognome sue quidde de le Dottula, e accumenzò 'a famigghie [[De Bianchi Dottula|Bianchi Dottula]], e le venìe date pe recanuscenze 'u titole de marchese de Mondrone.<ref name=":2" /><ref>{{Cita libro|autore=Luigi Stangarone|titolo=Adelfia, stemmi e feudatari}}</ref>
====Eccidie pe màne frangese ====
Jndr'à 'u 1799, Mondrone ha state protagoniste de 'nu fatte triste. Le truppe frangise de [[Napoleone Bonaparte|Napoleone]] averene mise in fughe [[Ferdinande I de le Doje Sicilie|Ferdinande IV de Borbone]], Rre de Napule, e ste condinuavane a' sottomissione d'u sud Itaglie. Le cetadine de Mondrone erane rumaste fedele a 'u Rre e mandenerene 'n'atteggiamende ostile verse le truppe frangise; pe quiste, 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]], ca faceve parte de l'[[Armate de Napule]], mannò sus a 'u luéche 'n'ambasciate de cingheciende surdate pe conziglià a le mondronise ca non ge s'avere opporre a 'u passagge de le truppe frangise, ca averena sce a [[Rutigliane]]. 'A 'mbasciate arrevò a Mondrone 'u 5 abbrìle e 'u comandande de queste mannò nnande 'nu trombettiere pe annungià 'a 'ndenzione de le truppe de passà amichevolmende. Però 'nu certe Geséppe Macchia fucilò e accedìe 'u trombettiere, facenne 'ngazzà le frangise. 'Nfatte le truppe, pe vennecarse, acciderene 83 mondronise, 'mbrà le quale 'u parroche Giuanne Battiste Cacciapaglia, e saccheggiarene 'u palazze marchesale de le Bianchi-Dottula (addò s'avere arroccate 'u luéche tenende borboneche [[Giambattiste De Cesari]], ca fu costrette a fuscersene). 'A confusione generale scatenò pure 'na risse 'mbrà cannetane e mondronise 'mbrà le cambagne e de le cetadine apprufittarene pe aggiungerse a 'u sacchegge de palazze marchesale; anze, pare probbie ca a 'u sacchegge parteciparene de cchiù le stesse mondronise ca le frangise. Cu 'u retorne de le Borbone avenìe 'nzippate 'na croce a memorie de l'eccidie.<ref name=":2" /><ref name=":1">{{Cita web|url=https://sister.agenziaentrate.gov.it/CitizenArCom/RicDettComuni.do?id=F700|titolo=Consultazione Archivio Comuni e Stati Esteri|sito=sister.agenziaentrate.gov.it|accesso=8 abbrile 2019}}</ref><ref name=":1848">{{Cita libro|autore=Luigge Stangarone|titolo=il 1848 a Montrone}}</ref>
Apprisse a' conguiste frangese, a Mondrone accumenzò a allariarse 'u desiderie de libberarse de certe tasse 'mboste da 'a famigghie feudatarie. 'A questione se sveluppò a favore de le cetadine pe vie de le sveluppe storece jndr'à l'Itaglie, purcé jndr'à 'u 1806 [[Geséppe Bonaparte]], Rre de Napule, abbolìe 'a feudalità. Da stu mumende accumenze 'u sveluppe edilizie d'u paese fore da le mure d'u borghe vicchie. 'Mbrà 'u 1815 e 'u 1820 'u territorie de Bare suffrìe 'u brigandagge de le truppe, logorate da 'a uerre. Jndr'à sta occasione 'u marchese Luigge [[de Bianchi Dottula]] avere state 'mbrà chidde ca aijutare de cchiù 'u comune de Bare, dunanne 1200 [[Ducate (monete)|ducate]].<ref name=":2" />
==== Uetteciende ====
Figghie de le marchese Luigge e Frangesche, avere state [[Giordane Bianchi Dottula|Giordane de Bianchi Dottula]], 'u successore a l'attane, cumme marchese, apprisse 'a morta soje d'u 1821.
Giordane avere state 'nu letterate e politeche tagliàne, famose pe andonomasie cumme "Marchese de Mondrone", e avere state pure [[Prefette d'a provinge de Bare|'Ndendende de Bare]]. Comungue, pure ca ere 'nu brave autore de prose e 'nu bbuène 'ndendende, jè probbabbele ca non g'ere gradite a le mondronise cumme feudatarie. A testimonianze de stu fatte, jndr'à 'u 1848 - apprisse a doje anne da 'a morta soje - avime notizie de 'na azione legale. Luigge Gaetani, suocere de Giordane, facìe cause - in qualità de tutore de le figghie minorenne de Giordane, Luigge e Frangische, ca avere ereditati le possedimiende marchesale - a nove cetadine, 'mbrà le quale 'u parroche Beniamine Landriscina, purcé repajassere le danne de l'abbattimende "clandestine e criminose" d'u frandoie ca avere state costruite da Dunate Marije de Bianchi jndr'à 'u 1742.
Le accusate, 'nfatte, ìmbrà 'u 9 e l'11 abbrile 1848 avere scettate 'nderre 'u frandoie "pe aste e pe otre mutive lore none canusciute", e purcé dicevane ca quidde non g'ere de probbietà de le marchise, ma de le cetadine, e ca avere state usurpate 'ngiustamende. 'A conglusione d'a condroversie non g'è canusciute, purcé Luigge Stangarone, ca reporte stu fatte, non g'ere in possesse de documiende ca ne parlavane.<ref name=":1848" />
In ogne case, apprisse Giordane 'a famigghie marchesale pedrìe 'mbortanze. 'U figghie sue Luigge ereditò 'u titole de Marchese, ma non ge riuscìe maje a esercità le potere sue. Murìe jndr'à 'u 1876.<ref name=":2" /><ref name=":1848" />
==== Noveciende ====
Diverse mondronise parteciparene e perdettere 'a vite jndr'à [[prime uerre mundiale]]; le lore nome avènene arrecurdate jndr'à 'u [[Monumende a le cadute]] de Corse Umberte I. Jndr'à 'u 1915 jndr'à 'u paese avenèrene inaugurate l'acquedotte e 'a luce elettreche.<ref name=":2" />
=== Storie de Cannete ===
Jndr'à andichità, 'u territorie de Cannete pare ca avera essere frazine e necropoli de [[Celia peuceta|Celia]] (osce a die [[Ceglie d'u Cambe|Ceglie]]), 'mbortande cetate d'a [[Peucezie]]. 'U attestate diverse cerameche acchiate sus a 'u luéche ca osce a die stonne jndr'à le musée de Bare e [[Tarde]]<ref name=":2" />
==== Funnazione ====
[[File:Robert Guiscard (by Merry-Joseph Blondel).jpg|180px|thumb|Robberte 'u Guiscarde, funnaotre de Cannete]]
Seconde don Catavete, Cannete nascìe jndr'à l'[[XI sechele]]. [[Robberte 'u Guiscarde]], [[Conde e duche de Pugghie e Calavrie|Duche de Pugghie]], conducìe 'na cambagne militare 'mbrà 'u 1067 e 'u 1071 finalizzate a' conguiste de [[Bare]], ca a 'u tiembe ere tenute da le [['Mbere bizzandine|bizzandine]].
Siccome ca l'assedie resultò difficele, preste 'u duche normanne se 'ngegnò pe acchià 'nu mode pe riparà l'esercite sue da 'a vernate. Se arrecurdò allore de 'nu luéche ca avere attraversate pe arrevà a Bare, ricche de canne da zucchere; le surdate normanne se accambarene accussì jndr'à le cambagne de quedde ca osce a die jè Cannete, addò riuscirene a costruì 265 capanne pe difenderse da 'u fridde.
Doje cavagliere se 'nderessarene a 'u territorie, jndr'à 'u mendre devendate canusciute cu 'u nome de ''Cannitum'', pe vie de le qualitate sue; une ere de [[Melàne]] e l'otre de [[Messine]]. Spicciate 'a conguiste de Bare, Robberte 'u Guiscarde pigghiò 'u luéche e 'ne facìe 'nnu feude date a Beatrice Curcelli. Murìe jndr'à 'u 1095, "de dulore", purcé pa vecchiaie non ge putìe seguì [[Boemonde I d'Antichiochie|Boemonde d'Altavilla]], figghie de Guiscarde, jndr'à [[prime crociate]]. Lasssò doje figghie: 'u prime, Dumineche, 'u succedette cumme feudatarie, 'u seconde, Giovenale, conducìe 'na vite eccelsiasteche e facìe costruì a Cannete 'na chiesere dedicate a [[Dumineche de Guzmán|San Dumineche]].<ref name=":2" />
==== Stella Beatrice e Alfonse Balbiano ====
Jndr'à 'u 1141, quanne a Cannete su cundavane cchiù o mene 100 crestiàne, 'a figghie de Dumineche Galtieri, Stella Beatrice, spusò 'u nobbele [[Napule|napuletane]] Alfonse Balbiano, ca se trasferìe a Cannete. Jidde, ca apparteneve a 'na famigghie ricche, facìe costruì subbete subbete de le strade e 'nu spiazzale. Jndr'à 'u 1146, cumme ere solite jndr'à le borghe d'u luéche, Balbiano facìe costruì 'na torre ierte de stile normanne ca servive a allertà le otre comune ce stavane scorrerie de ladre. Facìe pò scavà 'nu corridoie sotteterre ca da 'a torre spicciave verse [[Acquvive de le Fonde|Acquavive]], ca servive fuscere senze essere 'ndrucate.
'A costruzione d'a torre avenìe spicciate jndr'à 'u 1153, 'u stesse anne jndr'à 'u quale Cannete avenìe recanusciute cumme comune da [[Ruggere II de Sicilie|Ruggere II]], [[Rre de Sicilie]]. 'U 21 abbrile 1169 Dumineche Galteri murìe, e devendarene erede sue Stella Beatrice e Alfonse Balbiano; quiste urteme avenìe dichiarate leggitteme signore de Cannete da [[Guglielme II de Sicilie|Guglieme II 'u Bbuène]] jndr'à 'u 1176.
Jndr'à 'u 1185, Stella Beatrice se ammalò assaije, e Balbiano pregò 'a [[Marije (mamme de Gesù)|Madonne]] pe farla guarì. 'U sciurne apprisse quidde de [[Pasche]], Stella Beatrice "da morte se vedìe arrete vive". L'anne apprisse Alfonse Balbiano facìe costruì, pe segne de recanoscimende, 'a cappelle d'a [[Madonne d'a Stelle (Adelfie)|Madonne d'a Stelle]], sus a 'u stesse luéche addò avere state brucate Giosuè Galtieri.<ref name=":2" />
==== Le Gerundi ====
[[File:Stemma fam. Gerundi (feudatari Canneto).svg |120px|thumb|Stemme de le Gerundi]]
'A famigghie Balbiano tenìe 'u feude de Cannete 'nzigne a 'u 1431, quanne Nicolò Balbiano vennìe 'u feude a 'u napuletane Nicolò Andonije de Ofieri. L'anne apprisse 'nu Bernarde de Ofieri 'u vennìe a Giacome Passarelli, sembre de Napule.
Jndr'à 'u 1463, siccome senza figghie, Passarelli chiamò a erede sue 'u nepote Giuanne Gerundi, ca quanne arrevò a Cannete carresciò da Napule 'nu quadre d'a Vergine Marije. Jndr'à 'u 1473 se cundarene a Cannete 496 crestiàne. Gerundi allariò 'u palazze baronale, repulìe 'a chiesere e facìe fonnere 'na cambana nove; jndr'à 'u 1478 'u territorie de Cannete avenìe culpite da 'a pestilenze e Gerundi facìe costruì fore da le mure d'u borghe 'a cappelle de [[Nostre Signore de Costandinopoli|Marije Vergine de Costandinopoli]], essenne devote a jedde. Jndr'à 'u 1507 'nnu Pitre Gerundi devendò successore de Giuanne. Jndr'à 'u 1604 devendò barone de Cannete 'nu Alfonse Gerundi, jndr'à 'u 1635 'nu Frangische Gerundi e jndr'à 'u 1659 'n'otre Alfonse Gerundi, ca spusò Camille Capece-Zurlo.<ref name=":2" />
==== Le Nicolai ====
Le Gerundi (o Girondi) mandenerene 'u feude 'nzigne a 'u 8 masce 1719, quanne 'nu Giangeséppe Girondi 'u vennìe a Carle De Nicolai, famigghie de le barune de [[Basville]], pe {{formatnum:7506}} ducate. Carle De Nicolai devendò 'u prime Marchese de Cannete. Arrevate jndr'à 'u borghe acchiò 'a popolazzione demoralizzate, purcé da trend'anne le Girondi vivevane a [[Napule]]. Jndr'à 'u 1730 murìe, e le succedette 'u figghie Dumineche De Nicolai, frate de Don Catavete ca screvìe le pergamene da le quale avènene ste 'mbormaziune. A' morte de Dumineche jndr'à 'u 1758 le succedette Frangische Paole, e a' morte de quiste jndr'à 'u 1775 le succedette Giambattiste, ca pigghiò 'u titole de Marchese l'anne apprisse, jndr'à 'u 1776. Jndr'à 'u 1799 a Cannete non ge se conzumò 'u stesse eccidie ca accadìe a Mondrone, e asserene sole ttre muérte, accise mendre fuscevane 'mbaurite. Jndr'à 'u 1840 'u Marchese de Cannete ere Carle de Nicolai.<ref name=":2" />
==== Noveciende ====
Jndr'à 'u 1936 'u carabbiniere [[Vittoriane Cimarrusti]], de Cannete, partecipò e murìe jndr'à [[uerre d'Etiopie]], pigghianne pe le geste sue 'a [[medaglie d'ore a 'u valore militare]].<ref name=":2" />
=== Nascite de Adelfie ===
Le comune de Mondrone e Cannete, vecine 'mbrà lore, mandenerene 'a probbie autonomie amministrative 'nzigne a 'u 29 settemmre [[1927]], quanne 'u decrete n. 1903 firmate da [[Vittorie Emanuele III de Savoie|Vittorie Emanuele III]] e [[Benite Mussolini]] ne decedìe l'aunìone sotte a 'u nome de “Adelfia” (da 'u greche "Adelphos" (Άδελφος), cioè "fratellanze"). Nonostante 'a veceinanze de le doje cendre stavane diverse differenze 'mbrà le popolazziune, pe esembie le tradiziune e 'u dialette. 'Nfatte, pe de le decennie 'a nasdcite de 'n'idendità cetadine aunitarie ha state difficile. Angore osce a die stonne doje feste patronale, une pe Mondrone e une pe Cannete - doje Chiesere Matrice, doje cendre storece, doje scole elemendare, doje scole medie, doje cendre postale, doje cambesande. 'Na [[stele]], mise vecine a 'u municipie de Adelfie, segne le andiche confine de Cannete e Mondrone.<ref name=":3" /><ref name=":1" /><ref name=":0">{{Cita web|url=https://sister.agenziaentrate.gov.it/CitizenArCom/RicDettComuni.do?id=B611|titolo=Consultazione Archivio Comuni e Stati Esteri|sito=sister.agenziaentrate.gov.it|accesso=8 aprile 2019}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://www.prolocoadelfia.it/index.htm|titolo=Associazione Pro Loco - Adelfia (BA)|sito=web.archive.org|data=2007-07-07|accesso=2024-11-16|dataarchivio=7 luglio 2007|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20070707033521/http://www.prolocoadelfia.it/index.htm|urlmorto=sì}}</ref>
==== Simbole ====
[[File:Adelfia-Stemma.svg|70px|thumb|Stemme cetadine]]
'U stemme e 'u gonfalone d'u comune onne state congesse cu regge decrete d'u 31 scennare 1929. 'U stemme jè date da l'aunìone de quidde de le doje endità d'apprime, cu 'na croce sus a tre colline cu sus doje lune e doje stelle pe Mondrone, e de le canne sus a 'na colline pe Cannete. 'U gonfalone jè 'nu drappe trongate de gialle e azzurre.<ref>{{cita web|titolo= Adelfia, decreto 1929-01-31 RD, concessione di stemma e gonfalone |url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.detail.html?916 |sito= Archivio Centrale dello Stato |accesso= 31 masce 2022 }}</ref> Segue 'a vlasonature specifeche:
{{citazione|Stemme [[Partite (araldeche)|partite]]: jndr'à 'u prime d'azzurre, a 'u [[Monde (araldeche)|monde]] de tre cime de verde, ca se move da 'a punde, cimate da 'na croce latine de gnure, accumbagnate 'ngape da doje [[Crescende (araldeche)|crescende]] d'argende, quidde [[Destre (araldeche)|de destre]] volte, e affiangate da doje [[Stelle (araldeche)|stelle]] d'u stesse; jndr'à 'u seconde, pure d'azzurre, a ttre liune azzettate, 'u cendrale chciù ierte e cchiù granne e doje mise vasce affrondate, sus a 'nu monde ca move da 'a punde e da 'u quale nasce 'nu cannete, 'u tutte [[a 'u naturale]]. Ornamiende de fore da Comune.}}
== Monumiende e luèche de 'nderesse ==
[[File:C'era un castello e un cielo azzurro.jpg|thumb|Casine Don Catavete]]
'U patrimonie architettoneche d'a cetate vande l'esistenze de doje cendre storece, pe vie d'u sveluppe autonome de le riune Mondrone e Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture releggiose ===
==== Mondrone ====
* Chiesere de Sanda Marije d'u Pringipie, 'nzippate jndr'à 'u [[1806]] pe volondà de Marche Sensech;<ref name=":3" />
* Chiesere Madre de Mondrone, 'nzippate atturne a 'u [[1711]] e 'nditolate a [[San Necole de Bare]]. Ave 'a statue de [[Trifone (martire)|San Trifone]], [[Sande patrone|patrone]] de Mondrone, sculpèite da l'[[Andrie|andriese]] Riccarde Brudaglio jndr'à 'u 1783. 'A Chiesere madre avenìe consacrate jndr'à 'u 1726; 'mbrà 'u 1744 e 'u 1747 avenìe 'nzippate pure 'nu cambanile. Jndr'à 'u 1883 'u pettore [[Molfette|molfettese]] Saverie Calò ne affrescò le inderne e, jndr'à 'u 1926 'u [[Bare|barese]] Bernarde Caprioli eseguì 'a decorazione de ore d'a vanne de sus.<ref name=":3" /> 'Nu dipinde preggiate, attrebbuite a [[Tiziane Vecellio|Tiziane]] ca raffegure [[Frangische da Paola]], je stipate jndr'à chiesere.<ref> {{Cita web|url=http://www.cartamaxima.it/doc/adelfia/adelfia.htm|titolo=Adelfia com'era...|sito=www.cartamaxima.it|accesso=2024-11-16}}</ref>
==== Cannete ====
* Cappelle d'a Madonne d'a Stelle, 'nzippate jndr'à 'u 1186 pe vulere d'u feudatarie Alfonse Balbiano.<ref name=":3" />
* Chiesere Madre de Cannete, 'nzippate 'mbrà 'u 1761 e 'u 1763 e, dedicate a' [['Mmaculate Congezione|Madonne 'Mmaculate]]. Jndre a jedde stonne stipate le reliquie de [[San Vittoriane (Adelfie)|San Vittoriane]], patrone de Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture civile ===
==== Mondrone ====
* Palazze Marchesale de Mondrone, 'nzippate jndr'à 'u [[1396]] da 'u feudatarie Niccolò Dottula. Avenìe allariate jndr'à 'u [[1519]] da 'u feudatarie Giambattiste Galeoti, e decorate cu affresche de scole napuletane. 'Nfine, avenìe rifinite jndr'à 'u [[1790]] da 'u marchese de Mondrone Luigge [[de Bianchi Dottula]];<ref name=":3" /><ref>{{Cita web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/palazzo-marchesale-dei-bianchi-dottula?ldc|titolo=Palazzo marchesale dei Bianchi - Dottula |sito= I Luoghi del Cuore - FAI|accesso=10 aguste 2021}}</ref>
* Palazze Angiuli (jndr'à vie Valenzane), 'nzippate a' fine d'u [[XIX sechele]]. Jndr'à cappelle 'nderne, dedicate a' [['Mmaculate Congezione|Madonne 'Mmaculate]], se celebre ogne anne 'nu congerte e 'na messe pro [[Terra sande]] cu 'u patrocinie de l'[[Ordine equestre d'u Sande Sepolcre de Gerusalemme|Ordine d'u Sande Sepolcre]];<ref name=":3" />
* Palazze Angiuli (jndr'à corse Umberte), 'nzippate a l'inizie d'u [[XX sechele]] e affrescate;<ref name=":3" />
* Palazze Stangarone (jndr'à corse Umberte), 'nzippate a l'inizie d'u XX sechele e affrescate.<ref name=":3" />
==== Cannete ====
* Casine don Catavete (o pure Castelle de le Fascina), 'nzippate jndr'à 'u [[XVII sechele]] da le marchese de Nicolai lunghe 'a strade pe [[Bitritte]];<ref name=":3" />
* Ville Gigia (o pure Ville Monteleone), 'nzippate jndr'à 'u [[XIX sechele]] a Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture militare ===
* Torre normanne de Cannete, 'nzippate da 'u feudatarie Alfonse Balbiano 'mbrà 'u [[1147]] e 'u [[1153]]. Jè ierte 19 metre e jè fatte da 4 piane. Spicce cu 'nu coronamende de [[archette pensile]] sus a mensole. Ha state dichiarate monumende nazionale jndr'à 'u [[1920]], 'nzieme a 'u palazze marchesale.<ref name=":3" />
== Suggettate ==
=== Evoluzione demografeche ===
{{Demografije/Adelfie}}
A lunghe l'emigrazione - apprime oltreoceane, e pò verse 'u [[Itaglie settendrionale|Nord Itaglie]] e otre pajesere europée - ave determinate 'u salde demografeche de Adelfie. Angore osce a die 'u fenomene de l'emigrazione jè 'ndrucabbele jndr'à le cchiù uagnune; tuttavie urtemamende Adelfie, grazie a' vicinanze cu [[Bare]], respette a' quale presende 'nu coste d'a vite cchiù economeche e 'na maggiore tranguillità, ave viste crescere 'a popolazziona soje assaije probbie.
=== Etnie e minoranze straniere ===
Le furastiere ca stonne a Adelfie, seconde le statisteche ca resalene a 'u 31 decemmre [[2019]], erane {{formatnum:446}} (pare a 'u 2,64% d'a popolazzione comblessive). Le comunitate cchiù numerose sò:<ref>{{cita web|url=http://demo.istat.it/str2019/index.html|editore=ISTAT|titolo=Residende furastiere: popolazzione residende e bilange demografeche a 'u 31 decemmre 2019}}</ref>
* [[Albanie|Albanise]]: 115
* [[Senegal|Senegalese]]: 85
* [[Romanie|Rumene]]: 52
* [[Niggerie|Niggeriane]]: 25
== Culture ==
=== Avvenemiende ===
==== Feste patronale de San Trifone ====
{{Ritaglio immagine con CSS
|Image = Statua di San Trifone Adelfia.jpg
|bSize = 300
|cWidth = 200
|cHeight = 300
|oTop = 45
|oLeft = 45
|Location = right
|Description = Statue di San Trifone jndr'à Chiesere Madre de Mondrone
}}
'A feste cchiù granne d'a cetate jè 'a venerazione de [[Trifone (martire)|San Trifone martire]], patrone de Mondrone, ca seconda 'a tradizione pruteggìe 'u paese durande l'epidemie de peste d'u [[1691]], e fascìe fucere 'n'invasione de [[Caelifera|cavallette]] (cumme se 'ndruche da l'[[iconografije]] d'u sande, rappresendate cu 'na cavallette sus 'a lange).<ref name=":3" /> Le reliquie de San Trifone avenerene ddunate a Mondrone da 'u [[Diocesi de Cattaro|vescove de Cattaro]], tramite 'u [[Diocesi de Nardò-Gallipole|vescove de Gallipole]].<ref name=":2" />
'A feste se face ogne anne, cu le sciurne prengepàle ca vonne da 'u 9 a l'11 novemmre. Face arrevà jndr'à cetate assaije turiste, ca avènene da totte Itaglie, pure pa gare de [[Fuéche d'artifice|sciuéche pirotecnice]] ca se face durande 'a feste.
Accumenzanne da 'u prime sciurne 'a "Vasce Museche de Adelfie", canusciute jndr'à cetate cumme "Il Tamburo" ('U Tammorre) cammine sciurne e notte 'u cendre javetate, sunanne pezze popolare, 'mbrà le quale "Marcia dell'asino" ("Marce d'u ciucce").<ref name=":3" /><ref name=":4" />
'A sere d'u [[9 novemmre]], 'u quadre d'u sande avéne carresciate in processione 'nzigne a' chiazze de Mondrone e se procede a 'u lange de 'na molgolfiere. Apprisse 'a serate se anime cu congerte, ca spicciane jdnr'à nuttate. 'U [[10 novemmre]], a le 4 de notte, 'nu colpe secche sparate da 'nu mortaie de 12 cm face accumenzà 'a sciurnate cchiù 'mbortande d'a feste. Tanda fedele raggiungene 'a chiesere madre de Mondrone pe assistere a' prime messe de le 4:30. Da le 10:00 le congerte bandistece e 'a "riffe", ca so le offerte de le fedele ca volene carrescià 'a statue d'u sande sus 'a spalle, vonne a 'n'otre progessione.
Queste avéne percorse pe le vie d'a cetate e jè accumbagnate 'mbrà le otre da tanda piccinne, quacchedune sus a 'nu cavaddere, ca pe devozione famigliare 'ndossane le abite d'u sande. 'A progessione avéne achiuse da 'a conzegne de le chiave d'a cetate da vanne d'u sinnache, e se face vecine a l'arche cu 'rrelogge de Mondrone. Jndr'à 'u pomerigge ave luéche 'a gare de le fuéche d'artificie, ca dure cchiù o mene ttre ore.<ref name=":3" /><ref name=":4"> {{Cita web|url=https://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/video/bari/1581253/adelfia-si-ripete-la-magia-di-san-trifone-la-processione-le-bande-e-i-botti-diurni.html#:~:text=I%20giorni%20principali%20di%20questa,l'evento%20religioso%20e%20laico|titolo=Adelfia, si ripete la magia di San Trifone: la processione, le bande e i botti diurni|autore=Redazione online|sito=www.lagazzettadelmezzogiorno.it|data=2024-11-10|accesso=2024-11-16}}</ref>
L'[[11 novemmre]], a' fine de le festeggiamiende, 'a prugessione passe arrete pu paese e 'a statue d'u sande avéne carresciate sus a le spalle de le emigrande ca onne turnate jndr'à cetate pe l'occasione. 'A dumeneche apprisse a' feste, dette de "San Trifone jndr'à nicchie" (''San Trefon ‘iinde a ua’ ‘nnicchie'') 'a statue d'u sande avéne mise jndr'à nicchie d'a Chiesere madre, addò rumane 'nzigne a' prossema feste patronale.<ref name=":3" />
Da 'u punde de viste gastronomeche, durande 'a feste de San Trifone se face 'a "sagre de l'agnelle", durande 'a quale se pò mangià - jndr'à le rosticcerie 'nzippate apposte apposte 'mbrà le strade - de le costatine de agnelle e de le frattaglie a' brace (ditte gnumariedde o jndr'à 'u dialette locale ''nghimmiredde''), accumbagnate da costine de [[Apium graveolens|acce]] e fette de pruvulone, eppure de vine locale.<ref name=":3" />
==== Otre manifestaziune ====
* Feste d'a Madonne d'a Stelle<ref name=":3" />
* Feste patronale de San Vittoriane<ref name=":3" />
* Feste d'a Madonne d'a Pietà<ref name=":3" />
* San Vittorianicchie<ref name=":3" />
* Sciurnate de l'Emigrande, ca arrecorde l'emigrazione ca ave caratterizzate Adelfie<ref name=":3" />
== Economije ==
L'attivitate economeche prengepàle d'a cetate, grazie a le caratteristeche d'u terrene, jè 'a coltivazione de uve (in particolare l'uve Reggine, ca ste jndr'à doje variande locale ditte Mennavacce e Pizzutelle, e de l'[[uve baresane]], e picca picche de uve Primus e Moscate gnure). Jndr'à le urteme anne 'a produzione de vine [[Primitive (vitigne)|primitive]] ave valorizzate 'u territorie. De mene de l'uve e a 'u vine avénene prodotte pure [[alìe]] e [[Uegghie de aliè|uegghie]]. Le attività ca no sò collegate a l'agricolture so picche, e limitate a picche 'mbrese jndr'à 'u [[Attività manifatturiere|settore manifatturiere]].<ref name=":3" />
== 'Nfrastrutture e carresciamiende ==
{{'Ndruche pure|Strade provingiale d'a cetate metropolitane de Bare}}
'A strade prengepàle ca colleghe Adelfie a Bare jè 'a [[Strade statale 100 de Gioie d'u Colle|strade statale 100]], ca corre a est d'u cendre javetate. Le riune de Cannete e Mondrone sò fisicamende separate da 'a [[Ferrovie Mungivacche-Putignane|linée ferroviarie Mungivacche-Putignane]], in congessione a le [[Ferrovie d'u Sud Est]].
Jndr'à 'u 2010 ha state combletate 'u 'nderramende d'u tratte ferroviarie urbane pe l'eliminazione d'u passagge a levélle 'mbrà le doje riune e ha state aperte a 'u pubbleche 'a [[Stazione de Adelfie|stazione]] nove.<ref name=":3" />
== Amministrazione ==
Aqquà sotte ste 'na tabbelle de le amministraziune ca onne state jndr'à stu comune:
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = [[Andonije Mastrogiacomo]]
|Inizio = 28 luglie 1988
|Fine = 7 sciugne 1993
|Partito = [[Partito Socialista Italiano]]
|Note = <ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Frangische Pirolo
|Inizio = 14 sciugne 1993
|Fine = 8 novemmre 1995
|Partito = cendre, [[Democrazia Cristiana]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Gesèppe Guetta
|Inizio = 10 novemmre 1995
|Fine = 10 sciugne 1996
|Carica = [[Commissarie straordinarie|Comm. straordinarie]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Emanuela Clotilde Angiuli
|Inizio = 10 sciugne 1996
|Fine = 10 scennare 1997
|Partito = [[cendre-sinistre]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Erminie Cicoria
|Inizio = 10 scennare 1997
|Fine = 28 abbrile 1997
|Carica = [[Commissarie prefettizie|Comm. pref.]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Ermanne Marije Nine Macchia
|Inizio = 28 abbrile 1997
|Fine = 14 masce 2001
|Partito = sinistre
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Frangische Nicassio
|Inizio = 14 masce 2001
|Fine = 30 masce 2006
|Partito = [[cendre-destre]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Frangische Nicassio
|Inizio = 13 sciugne 2006
|Fine = 12 masce 2010
|Partito = cendre-destre
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Vittorio Lapolla
|Inizio = 12 masce 2010
|Fine = 10 sciugne 2011
|Carica = Comm. straordinarie
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Vite Andonije Antonacci
|Inizio = 19 masce 2011
|Fine = 20 sciugne 2016
|Partito = [[liste civiche]]<br>”Antonacci, il sindaco che vogliamo”
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Geséppe Cosola
|Inizio = 20 sciugne 2016
|Fine = ''in cariche''
|Partito = liste civiche
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Note ==
<references/>
== 'Ndruche pure ==
* [[Andonije Mastrogiacomo]]
* [[Andonije Rossano]]
* [[De Bianchi Dottula]]
* [[Frangische Marije Brancaccio]]
* [[Giordane de Bianchi Dottula]]
* [[San Trifone martire]]
* [[San Vittoriane (Adelfie)|San Vittoriane]]
* [[Stazione de Adelfie]]
* [[Vittoriane Cimmarrusti]]
* [[Tummase de Ciaula]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
== Collegamiende fore a Uicchipèdie ==
* {{Collegamiende de fore}}
* {{cita web | url = http://www.prolocoadelfia.it/ | titolo = Pro Loco | accesso = 24 luglio 2007 | urlarchivio = https://web.archive.org/web/20070630171616/http://www.prolocoadelfia.it/ | urlmorto = sì }}
* {{cita web|url=http://www.cartamaxima.it/doc/adelfia/adelfia.htm|titolo=Adelfia com'era}}
{{Comune d'a cetate metropolitane de Bare}}
{{Controllo di autorità}}
{{Portale|Pugghie}}
[[Categoria:Adelfie]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Categoria:Comune d'a cetate metropolitane de Bare]]
dkiz75hbrvjba9gto1h94fkp3yg3u40
Singapore
0
16852
151988
151523
2026-07-18T02:07:15Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151988
wikitext
text/x-wiki
{{avvisounicode}}
{{Stato
|nomeCorrente = Singapore
|nomeCompleto = Singapore
|nomeUfficiale = '''Republic of Singapore'''<br />'''Republik Singapura'''<br />'''Xinjapo Gongheguo'''<br />'''Ciŋkappūr Kudiyarasu'''
|linkBandiera = Flag of Singapore.svg
|paginaBandiera = Bandiere de Singapore
|linkStemma = Coat of arms of Singapore.svg
|paginaStemma = Stemme de Singapore
|linkLocalizzazione = LocationSingapore.png
|linkMappa = CIA World Factbook map of Singapore (English).png|thumb|Mappe de Singapore e de lle isole circostande.
|motto = Majulah Singapura (Scè nnanze, Singapore)
|lingua = [[lènga 'nglise|'nglise]]<br />[[Lènga cenise mandarine|cenise mandarine]]<br />[[lènga malese|malese]]<br />[[lènga tamil|tamil]]
|capitale = Singapore jè 'na [[cetate-state]]
|capitaleAbitanti = 3.608.595
|capitaleAbitantiAnno = 2006
|governo = [[Repubbleche parlamendare]]
|presidente = [[Halimah Yacob]]
|primoMinistro = [[Lee Hsien Loong]]
|indipendenza = D'a [[Malesie]], [[9 aguste]] [[1965]]
|ingressoONU = [[21 settèmmre]] [[1956]]
|superficieTotale = 623,1
|superficieOrdine = 175
|superficieAcqua = 1,952
|popolazioneTotale = 4.987.600<ref>https://web.archive.org/web/20090221030353/http://www.singstat.gov.sg/stats/keyind.html#popnarea</ref>
|popolazioneAnno = 2006
|popolazioneOrdine = 115
|popolazioneDensita = 9.004
|continente = [[Asia]]
|orario = [[Timbe Coordinate Universale|UTC]] +8
|valuta = [[Dollare de Singapore]]
|PIL= 237.855
|PILValuta= $
|PILAnno= 2006
|PILOrdine= 55
|PILprocapite= 56.522
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2010
|PILprocapiteOrdine= 3
|HDI= 0,922 (assaje ìrte)
|HDIAnno= 2006
|HDIOrdine= 27
|energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) -->
|tld = .sg
|telefono = +65 (02 d'a Malesie)
|targa = SGP
|inno = [[Majulah Singapura]]
|festa = [[9 aguste]]
|note = <!-- note libere -->
}} <!-- fine della tabella - per la compilazione vedi -> Aiuto:Stato -->
'''Singapore''', ufficialmènde '''Repubbleche de Singapore''' (jndr'ô [[Lènga 'Nglise|'Nglise]] Republic of Singapore [[cenise semblifecate]] 新加坡共和国; jndr'ô [[lènga malese|malese]] '''Republik Singapura'''; jndr'ô [[lènga tamil|tamil]] சிங்கப்பூர் குடியரசு), jè 'nu [[state 'nzulare]] d'u [[sud-est asiateche]], acchiate sus 'a punde meridionale d'a [[penisole malese]], 152 km a nord d'a linee immagenarije equatoriale pe' le coordinate "medie" o "innecative d'a megalopule" tenute presende seconne 'a convenzione. A nord jè scucchiáte d'a [[Malesie]] da 'ô [[Stritte de Johor]], mendre a sud jè scucchiáte da ll'[[isole]] [[Indonesie|indonesiane]] de [[Riau]] da 'ô [[Stritte de Singapore]]. Le soje coordinate sonde {{Coord|01|22|N|103|48|E|type:city|display=title,inline}}. Singapore jè 'u quarte prengepále cendre finanziarije d'u munne<ref>{{en}}{{cita web|url=http://217.154.230.218/NR/rdonlyres/661216D8-AD60-486B-A96F-EE75BB61B28A/0/BC_RS_GFC7full.pdf |titolo=Global Financial Centres 7|editore= City of London|accesso=marzo 2010}}</ref> ed ète une de lle prengepále [[cetate globbale|cetate cosmopolite]] d'u munne, sciucànne 'nu ruole chiave jndr'ô commerce 'ndernazionale e jndr'à finanze. 'U puèrte de Singapore, jè pure 'mbrà lle prime cinghe puèrte cchiù attive e traffecate d'u munne.<ref>{{en}}{{cita news |url=http://www.channelnewsasia.com/stories/singaporebusinessnews/view/321856/1/.html |titolo=Singapore retains busiest world port title| editore=Channel News Asia |città=Singapore |data=10 scennàre 2008 |nome=Rachel |cognome=Kelly}}</ref>
Singapore ète 'nu paise ccu 'na longhe storie de [[immigraziune]]. Tène 'na popolazzione variegate e le quase 5 miglione de crestiáne sonde comboste prevalentemènde da [[Repubbleche Populare Cenise|cenise]], [[Malesie|malese]], [[indiane (popule)|indiane]] ed otre discennenze de asiateche ed [[Europe|europèe]].<ref>{{cita web|url=http://www.singstat.gov.sg/stats/latestdata.html |titolo=Statistics Singapore - Latest Data |editore=Singstat.gov.sg |accesso=23-08-2010}}</ref> 'U 42% d'a popolazzione jè straniere, ce se iacchie aqquà pe' fatije o studie. Le fatijature straniere costituiscone 'u 50% d'u settore de le servizzie.<ref name="un.org">{{en}}{{cita web | url=http://www.un.org/esa/population/publications/migration/UN_MigStock_2008.pdf |titolo=Trends in international migrant stock: The 2008 revision|editore= United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2009)}}</ref><ref name="singstat.gov.sg">{{en}}{{cita web|url=http://www.singstat.gov.sg/pubn/popn/population2009.pdf |titolo=Population Trends 2009|editore= Singapore Department of Statistics. ISSN 1793-2424}}</ref> Singapore ète 'u seconne paise cchiù denzamènde populate d'u munne nnande 'u [[Prengepáte de Monache]] e jndr'ô 2009 ha raggiunde 'a cchiù ìerte congendraziune de miglionare n'rapporto ad 'a popolazzione, nnande a [[Hong Kong]], [[Svizzere]], [[Qatar]] e [[Kuwait]].<ref>[https://web.archive.org/web/20110120004814/http://www.straitstimes.com/BreakingNews/Singapore/Story/STIStory_538954.html ''The Straits Times'': More Singapore millionaires (11/06/2010)]</ref>.
== Economije ==
[[File:Psa keppel.JPG|thumb|left|'U puèrte, ccu 'ô skyline de Singapore.]]
[[File:Singapore Panorama v2.jpg|260px|thumb|'U [[Singapore Central Business District]] (CBD)]]
Singapore tène 'na sveluppate [[economije de mercate]]. 'Nzieme ad [[Hong Kong]], [[Coree d'u Sud]] e [[Taiwan]], sus 'u spiccianne de lle [[anne 1990|anne novande]] d'u [[XX sèchele]] avenève conziderate une de lle [[tigre asiateche|quàtte tigre asiateche]]. L'economije depenne fortemènde da lle esportaziune, n'particolare jndr'ô settore manifatturière, ca costituive 'u 26% d'u [[PIL]] jndr'ô [[2005]]<ref>{{en}}{{cita web|url = http://www.singstat.gov.sg/stats/themes/economy/ess/essa11.pdf | titolo = Prudotte 'nderne lorde pe' settore | accesso = 22 abbrìle 2010 | formato = PDF | editore = Singapore Department of Statistics}}</ref> e combrenne l'elettroneche, 'a raffinaziune d'u [[petrolie]], 'a chimeche, le 'ngegnerije meccaneche e le scienze biomedeche. Singapore tène pure une de le puèrte cchiù traffecate d'u munne ed 'a quarte prengepále chiazze pe' lle cangiaminde commerciale, nnande [[Londre]], [[New York]] e [[Tokyo]]<ref>{{cita web | url = http://www.mas.gov.sg/about_us/annual_reports/annual20052006/index.htm | titolo = MAS Annual Report 2005/2006 | editore = Monetary Authority of Singapore}}</ref> 'A [[Banghe Mondiale]] classifeche Singapore cumme 'u cchiù 'mbortande hub d'u munne pe' 'a loggisteche.<ref>{{en}}{{cita web | url = http://app.mfa.gov.sg/pr/read_content.asp?View,8743, | titolo = Straits Straits Times (7 November 2007) – Singapore ranked No. 1 logistics hub by World Bank}}</ref>
L'economije de Singapore jè classifecate 'mbrà lle dice cchiù franghe d'u munne,<ref>{{en}}{{cita web | url = http://www.straitstimes.com/BreakingNews/Singapore/Story/STIStory_484164.html | editore = Straitstimes.com | titolo = S'pore most open economy | accesso=23-08-2010}}</ref> e cchiù
combetitive<ref>{{en}}{{cita web|url=http://eurocham.org.sg/index.php?option=com_eurochammobile&view=news&id=289&template=ccmobile | title = 'A Camere de commerce europee, Singapore | editore = Eurocham.org.sg | accesso=23-08-2010}}</ref><ref>{{en}}{{cita web | url= http://www.channelnewsasia.com/stories/afp_asiapacific_business/view/1041699/1/.html |title=Channel NewsAsia - Hong Kong ranked Asia's most innovative economy survey | editore= channelnewsasia.com |accesso=23-08-2010}}</ref><ref>{{en}}{{cita news | autore = Wong Choon Mei | titolo = Singapore, l'economije cchiù business-friendly d'u munne: World Bank | url = www.channelnewsasia.com/stories/singaporebusinessnews/view/228852/1/.html | editore = Canale NewsAsia | città = Singapore | anno = 6 settèmmre 2006 | accesso = 22 abbrìle 2010}}</ref> Singapore tène pure cendinaie de migliaie de fatijature straniere.
Cumme resultate d'a recessione de lle prime [[anne 2000]], ccu 'u crolle jndr'ô settore d'a tecnologgije, 'u PIL d'u paise s'ète condratte d'u 2,2% jndr'ô [[2001]]. L'Economic Review Committee (ERC) avène istituite jndr'ô decèmmre 2001, e ha raccumandate 'na nuève polìteche de innovazione, ccu l'obbiettive de rivitalizzare l'economije. 'A represe de ll'economije de Singapore, trainate d'a crescite mondiale de chidde periode, ha purtate a 'na crescite d'u 8,3% jndr'ô [[2004]], d'u 6,4% jndr'ô [[2005]]<ref>{{cita web | url = http://app.mti.gov.sg/data/article/1962/doc/ESS_2005Ann_%20PR.pdf | titolo = Andamènde de ll'economije de Singapore jndr'ô 2005, Ministere d'u Commerce e de lle 'Ndustrie | formato = PDF | accesso= 22 abbrìle 2010}}</ref> e d'u 7,9% jndr'ô [[2006]].<ref>{{cita news | titolo = L'economije de Singapore crisce d'u 7,7% jndr'ô 2006 | nome = Loh, Dominique | editore = Canale NewsAsia | città = Singapore | url = http://www.channelnewsasia .com/stories/singaporelocalnews/view/250028/1/.html}}</ref>
Jndr'à ll'ambite d'a crise economeche d'u 2007-2009, cullegate a lle ''mutui subprime'' e a lle soje derivate, 'u Funne Sovrane de Singapore ha stanziate funne pe' cchiù de 35 migliarde de dollare americane pe' 'u prucesse de recapitalizzazione nnande a lle ''write down'' de le maggiore 'ndermediarje finanziarie mondiale.
'U '''"GIC-Singapore"''' ha 'nvestite jndre '''"UBS"''' '''14400,00''' Mln ''(miglione)'' USD ''(dollare statunitense)'', 'u 08/02/2008.
'U '''"GIC-Singapore"''' ha 'nvestite jndre '''"UBS AG"''' '''9760,42''' Mln USD, 'u 10/12/2007.
'U '''"GIC-Singapore"''' ha 'nvestite jndre '''"Citigroup Inc."''' '''6880,00''' Mln USD, 'u 15/01/2008.
'U '''"GIC-Singapore"''' ha 'nvestite jndre '''"Citigroup Inc."''' '''6880,00''' Mln USD, 'u 15/01/2008.
'U '''"Temasek"''', otre Funne de Singapore, ha 'nvestite jndre '''"Merrill Lynch"''' '''4400,00''' Mln USD, 'u 27/12/2007.
'U '''"Temasek"''' ha 'nvestite sembre jndre '''"Merrill Lynch"''' '''3400,00''' Mln USD, 'u 27/07/2008.
'U '''"Temasek Holdings (Pte) Ltd"''' ha 'nvestite jndre '''"Standard Chartered PLC"''' '''4000,00''' Mln USD, 'u 27/03/2006.
''(Fonde: Bortolotti et al. 2009)''
Otre 'nvestimènde d'u funne ca non ge sonde legate a 'ndermediarije finanziarie:
'U '''"Temasek Holdings"''' ha 'nvestite jndre '''"Shin Corp Plc"''' '''1900,00''' Mln USD, 'u 23/01/2006.
'U '''"Temasek Holdings"''' ha 'nvestite jndre '''"Stats Chippac Ltd"''' '''1083,48''' Mln USD, 'u 18/05/2007.
''(Fonde: Bortolotti et al. 2009)''
Totte quiste stè recalche l'andamènne ca s'ète avùtee, duranne 'a crise, arreguarde a le Funne Sovrane de le pajèsere emergènde o fortemènde esportatore.
== Bibbliografije ==
[[Rem Koolhaas]], ''Singapore Songlines. 'Na metropule Potemkin... o trend'anne de tabula rasa'', a cure de M. di Robilant, Quodlibet 2010
== Note ==
<references/>
== 'Ndruche pure ==
* [[Universetate tecnologgeche Nanyang]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|q|q_preposizione=su|commons=Singapore}}
{{Controllo di autorità}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* [https://web.archive.org/web/20110519135140/http://www.viaggiaresicuri.mae.aci.it/?singapore Schede de Singapore da 'u site Viaggiare Secure] - Site curate da 'u Ministere de lle Estere e da ll'ACI
* {{en}} [http://www.gov.sg SINGOV Government Information]
* [https://web.archive.org/web/20230316103203/https://ambsingapore.esteri.it/ Ambasciate d'Itaglie a Singapore]
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20001110060100/http://www.singaporeair.com/ Singapore Airlines]
* {{lingue|en|fr}} [https://web.archive.org/web/20091018084658/http://www.rsf.org/en-pays78-Singapore.html Schede sus 'a franghèzze de stambe e 'mbormazziune a cure de Reporters Sans Frontieres (Rsf.org)]
* {{lingue|it|en}} [https://web.archive.org/web/20110602212018/http://www.amnesty.it/Rapporto-Annuale-2009/Singapore.html Schede sus 'a situaziune de le deritte civile a Singapore da 'u rapporte annuale de Amnesty International (Amnesty.it)]
* {{lingue|it|en}} [https://web.archive.org/web/20110722043333/http://www.nessunotocchicaino.it/bancadati/schedastato.php?idstato=12000005&idcontinente=8 Schede sus 'a pene de muèrte a Singapore da 'u rapporte annuale de Nisciune Tucche Caino (NessunoTocchiCaino.it)]
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20130427051257/http://www.heritage.org/index/country/singapore Schede sus a lle franghèzze economeche e 'mbrenditoriale a Singapore da 'u rapporte annuale de ll'Heritage Foundation (Heritage.org)]
* [http://www.quodlibet.it/schedap.php?id=1858 Rem Koolhaas, ''Singapore Songlines. Retratte de 'na metropule Potemkin … o trend’anne de tabula rasa''] schede d'u lìbbre
* [https://web.archive.org/web/20110720153207/http://www.ariannascuola.eu/joomla/dinamiche-e-problemi/218/294-singapore.html Schede sindeteche sus a Singapore]
{{Capitale de l'Asie}}
{{Asia}}
{{ASEAN}}
{{Box successione|carica=State pe' [[innece de sveluppe umane]]|periodo=25º puèste
|precedente=[[Grecie]]|successivo=[[Coree d'u Sud]]}}
[[Category:Singapore| ]]
[[Category:Capitale de state]]
[[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]]
p3gvjl27gcneyh1pken5i5l48f2gplu
Cetate d'u Vaticane
0
16884
151985
151281
2026-07-18T00:57:49Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151985
wikitext
text/x-wiki
{{Veje/BAR}}
{{nota disambigua|otre segnefecate|[[Vaticane (disambigue)]]|Vaticane}}
{{Stato
| nomeCorrente = Cetate d'u Vaticane
| nomeCompleto = State d'a Cetate d'u Vaticane
| nomeUfficiale = {{Lingue|la}} Status Civitatis Vaticanae<br />{{Lingue|it}} Stato della Città del Vaticano
| linkStemma = Coat of arms of Vatican City State - 2023 version.svg
| linkBandiera = Flag of Vatican City State - 2023 version.svg
| linkLocalizzazione = Location of the Vatican City in Europe.svg
| linkMappa = Vatican City map IT.svg
| paginaStemma = Stemme d'a Cetate d'u Vaticane
| paginaBandiera = Bandiere d'a Cetate d'u Vaticane
| motto = <!-- motto nella lingua ufficiale dello Stato scritto in corsivo e seguito, tra parentesi, dalla traduzione in lingua italiana -->
| lingua = [[Lènga tagliàne|Tagliàne]]<ref>N'base ad 'u paragrafe 2 d'a ''Legge sus a lle fonde d'u deritte'' d'u [[7 sciùgne]] [[1929]], totte le legge e le reghele d'ô state sonde pubblecate jndr'ô tagliàne jndr'ô ''Supplemènde pe' le legge e disposiziune d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane'' attaccate a ll'[[Acta Apostolicae Sedis]]. 'U teste de lle prime sette punde pubblecate jndr'ô supplemènde sonde date {{cita testo|url=http://www.vaticanstate.va/NR/rdonlyres/FBFEA0E8-B43A-452A-AAA0-1AF49590F658/2615/Supplemento.pdf|titolo=aqquà|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20101227194112/http://www.vaticanstate.va/NR/rdonlyres/FBFEA0E8-B43A-452A-AAA0-1AF49590F658/2615/Supplemento.pdf }}</ref> e [[Lènga latine|latine]]<ref name=Latino>'U latine jè 'a lènga ufficiale d'a [[Sande Sede]]: {{cita web|url=http://www.vatican.va/holy_father/paul_vi/apost_constitutions/documents/hf_p-vi_apc_19670815_regimini-ecclesiae-universae_it.html|titolo=Regimini Ecclesiae Universae, I, I, 10|accesso=28 settemmre 2009|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20090625053927/http://www.vatican.va/holy_father/paul_vi/apost_constitutions/documents/hf_p-vi_apc_19670815_regimini-ecclesiae-universae_it.html|urlmorto=no}}</ref>
| altrelingue =
| capitale = Cetate d'u Vaticane<ref>'A Cetate d'u Vaticane jè 'na [[cetate-State]].</ref>
| capitaleAbitanti = 453<ref name=population/>
| capitaleAbitantiAnno = febbrare 2019
| governo = [[assolutisme monarchiche|monarchie assolute]] [[monarchie elettive|elettive]] [[teocrazie|teocrateche]]
| elenco capi di stato = [[Elenghe de le Pape|Pondefice]]
| presidente = [[Pape Leo XIV]]
| elenco capi di governo = [[Governatorate d'u State d'a Cetate d'u Vaticane|Presidente d'u Governatorate]]
| primoMinistro = [[Raffaella Petrini]]
| proclamazione =
| indipendenza = Da 'u [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]]<ref>a seguite de le [[Patte Lateranense]]</ref>,<br/>7 sciugne [[1929]]
| ingressoONU = State non membre (osservatore permanende), rappresentate in ambite 'ndernazionale da 'a [[Sande Sede]]<ref>{{cita testo|url=http://www.holyseemission.org/about/history-of-diplomacy-of-the-holy-see.aspx|titolo=Permanent Observer Mission of the Holy See to the United Nations<!-- Titolo generato automaticamente -->|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20111107184833/http://www.holyseemission.org/about/history-of-diplomacy-of-the-holy-see.aspx }}</ref>
| superficieTotale = 0,44
| superficieOrdine = 262
| superficieAcqua = trascurabbele
| popolazioneTotale = 825<ref name=population/>
| popolazioneAnno = 2022
| popolazioneOrdine = 245
| popolazioneDensita = 1029.54
| popolazioneDensitaOrdine = 3
| popolazioneCrescita = 0,004% (2012)<ref>{{cita web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2002.html|titolo=Population growth rate|accesso=28 febbrare 2013|sito=CIA World Factbook|lingua=en|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20140625150251/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2002.html|urlmorto=no}}</ref>
| confini = [[Confine 'mbdrà 'a Cetate d'u Vaticane e l'Itaglie|Itaglie]]
| nomeAbitanti = Vaticani<ref>{{treccani|vaticano|Vaticano|v=1}}</ref>
| patrono = [[San Mechele Arcangele]]
| continente = [[Europe]]
| orario = [[UTC+1]]<br/>[[UTC+2]] <small>([[ore legale]])</small>
| PIL =
| PILValuta =
| PILAnno =
| PILOrdine =
| PILprocapite =
| PILprocapiteValuta =
| PILprocapiteAnno =
| PILprocapiteOrdine =
| PILPPA =
| PILPPAValuta =
| PILPPAAnno =
| PILPPAOrdine =
| PILPPAprocapite =
| PILPPAprocapiteValuta =
| PILPPAprocapiteAnno =
| PILPPAprocapiteOrdine =
| HDI =
| HDIAnno =
| HDIOrdine =
| energia = <!-- consumo di energia pro capite - consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h -->
| tld =
| telefono = +379 ([[de iure]]<nowiki>) +39 (de facto)</nowiki><ref>Jè assignate ad 'a Cetate d'u Vaticane ma non g'ète ausate. Le numere de ôsce a die sonde attivate da [[Telecom Itaglie]] jndr'ô destritte [[Itaglie|tagliàne]] de [[Rome]] e sonde accessibbele d'a Cetate d'u Vaticane ccu le urteme 4 o 5 cifre, cumme derivate de cendraline, da ll'Itaglie e da lle numere tagliàne d'a [[San Marine|Repubbleche de San Marine]] cu 'a numeraziune 066982 o 06698x + estenziune, jndre totte lle otre case cu 'a numeraziune +39066982 o +3906698x + estenziune.</ref>
| targa = V,<ref>Sigle automobbelisteche ufficiale.</ref>SCV,<ref>Sigle automobbelisteche correntemènde ausate pe' machéne istituziunale.</ref> CV<ref>Sigle automobbelisteche correntemènde ausate pe' machéne ca non ge sonde istituziunale.</ref>
| inno = ''[[Inno pontificio]]'' [[File:United States Navy Band - Inno e Marcia Pontificale.ogg]]
| festa = [[11 febbrare]]
| note = [[CAP]]: 00120
| stato precedente = {{Bandiera|PON}} [[Stato pontificio]] (756-1870)
{{Bandiera|ITA 1861-1946}} [[Regne d'Itaglie (1861-1946)|Regne d'Itaglie]] (1870-1929)
| Centralino Tel = +39066982
}}
{{UNESCO
|tipoBene = patrimonie
|nome = Cetate d'u Vaticane
|nomeInglese = Vatican City
|immagine = Vatikanische Gaerten Museen Rom.jpg
|anno = 1984
|tipologia = Architettoniche
|criterio = (i)(ii)(iv)(vi)
|link = 286
}}
{{quote|L'Itaglie recanosce ad 'a S. Sede 'a chiena proprijetate ed 'a esclusive potestate e giurisdizione sovrane sus ad 'u Vaticane, cumme ète ôsce a die costituite, ccu totte le soje pertinenze e dotaziune, ccrejànne pe' quiste fatte 'a Cetate d'u Vaticane, pe' lle speciale fine e ccu le modaletate de cui ad 'u presende trattate [...]|[[Patte lateranense]], [[11 febbrare]] [[1929]]<ref>Trattate 'mbrà 'a Sande Sede e l'Itaglie, 1929, art. 3.</ref>}}
Ô '''State d'a Cetate d'u Vaticane''' (jndr'à 'u [[Lènga latine|latine]] ''Status Civitatis Vaticanae'';<ref>{{cita web|url=http://www.vatican.va/holy_father/john_paul_ii/motu_proprio/documents/hf_jp-ii_motu-proprio_21111987_quo-civium-iura_lt.html|titolo=Motu Proprio "Quo civium iura"|accesso=15-10-2009}}</ref> jndr'à 'u [[Lènga tagliàne|tagliàne]] ''Stato della Città del Vaticano''), comunemènde abbreviate jndre '''Cetate d'u Vaticane''', jè 'nu [[state]] 'ndependente (0,44 km², 869 crestiàne.<ref>Date a 'u [[1º febbrare]] [[2019]].</ref>) de ll'[[Statère de ll'Europe|Europe]].
'A sembllice diziune '''Vaticane''' spesse jè ausate pure pe' innecà non tande ô State, quanne cchiù spesse 'u punde cchiù ìrte d'a [[Chiese cattoleche]], ce jè 'a [[Sande Sede]], 'a quale ète tuttavije 'na enditate deverse e distinde.
Jè 'nu [[enclave]] d'u territorie d'a [[Repubbleche Tagliàne]], essenne 'nzerite jndr'ô tessute urbane d'a cetate de [[Rome]] e stè rappresende 'u cchiù piccele State 'ndependente d'u munne, jndre termine sije de popolazzione sije de grannèzze territoriale.
'A [[lènga ufficiale]] d'a Cetate d'u Vaticane jè 'u [[lènga tagliàne|tagliàne]], mendre 'u [[lènga latine|latine]] jè 'a lènga ufficiale d'a Sande Sede.
== Popolazzione ==
=== Demografije ===
{{Demografije/Cetate d'u Vaticane}}
'A Cetate d'u Vaticane ha 453 crestiàne addò 246 cetadine (stime a 'u 1º febbrare 2019): le cetadine vaticane, incluse le non residende jndr'à 'u State, onne comblessivamente 618.<ref name=population>{{cita web|url=https://www.vaticanstate.va/it/stato-governo/note-generali/popolazione.html|titolo=Popolazione dello Stato della Città del Vaticano|accesso=17 masce 2020|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20200517063650/https://www.vaticanstate.va/it/stato-governo/note-generali/popolazione.html|urlmorto=no}}</ref>
== Gallerije fotografeche ==
<gallery widths="200px" heights="200px">
File:Vatican City at Large.jpg|Vedute d'u Vaticane da 'u Tevere
File:Saint Peter's Facade at Dusk.jpg|Facciate d'a [[Basileche de San Pitre 'Nvaticane|Basileche de San Pitre]] illumenate
File:StPetersBasilicaEarlyMorning.jpg|'Na vedute jndr'à notte
File:Watykan Plac sw Piora kolumnada Berniniego.JPG|[[Palazze Vaticane|Palazze Apostoleche]]
File:Rome Vatican Museums.jpg|[[Musèe Vaticane]]
File:Rome Sistine Chapel 01.jpg|'A [[Cappelle Sistine]]
File:Vatikan-Regierungspalast.jpg|Palazze d'u Guvernaturate
File:Vaticano1 wiki.jpg|[[Aule Paolo VI]]
</gallery>
== Note ==
{{References|2}}
== Bibbliografije ==
* [https://web.archive.org/web/20110524041133/http://www.vaticanstate.va/NR/rdonlyres/FBFEA0E8-B43A-452A-AAA0-1AF49590F658/2617/LeggesulGovernodelloSCV.pdf N. CCCLXXXIV — Legge sus ad 'u guverne d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane. 16 luglie 2002]
* {{cita news | autore= Claudio Cerasa| url= http://vaticandiplomacy.wordpress.com/2008/07/09/ecco-come-nacque-la-bandiera-dello-stato-del-vaticano/|pubblicazione=su [[L'Osservatore Romano]] | titolo=Nà accume ète nasciùte 'a bandiere d'ô State d'u Vaticane| giorno=09 | mese=07 | anno=2008 |accesso=}}
* [https://web.archive.org/web/20110716094856/http://www.mulino.it/edizioni/volumi/scheda_volume.php?vista=scheda&ISBNART=13151 F. Clementi, Cetate d'u Vaticane, Bologna, Il Mulino, 2009 ISBN 978-88-15-13151-5]
* {{bibliografia|1=Piers Marchant, 2007|2={{cita libro|Piers|Marchant|Cumme devendà Papa|2007|Edizioni Piemme S.p.A.|Casale Monferrato|id=ISBN 978-88-384-8652-4}}}}
* {{bibliografia|1=Maurizio Panconesi, 2005|2={{cita libro|Maurizio|Panconesi|Le ferrovie de Pio IX. Nascite, sveluppe e tramonde de lle strade ferrate d'ô State pondifice (1846-1870)|2005|Calosci|id=ISBN 978-88-7785-206-9}}}}
* {{cita libro| cognome= Romeo | nome=Enzo | wkautore= Enzo Romeo | titolo= Accume funziune 'u Vaticane. Totte quidde ca s'ha ddà savè| anno=2008 | editore= Àncora | città=Meláne | id=ISBN 978-88-514-0560-1 }}
* {{bibliografia|1=Cetate d'u Vaticane, 2009|2={{cita libro|cognome=State d'a Cetate d'u Vaticane|nome=Guvernaturate d'ô|curatore=Barbara Jatta|titolo=1929-2009. Uèttande anne d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane|anno=2009|editore=Bibblioteche Apostoleche Vaticane|città=Cetate d'u Vaticane|id=ISBN 978-88-210-0856-6}}}}
=== Fonde e referemènde sus a date economeche ===
* [https://web.archive.org/web/20110520125629/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/836.php?index=836&po_date=18.06.1997&lang=sp Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[1996]] [https://web.archive.org/web/20110520125314/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/834.php?index=834&po_date=18.06.1997&lang=sp e relazione d'u card. Edmund Casimir Szoka]
* [https://web.archive.org/web/20110520125759/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/3224.php?index=3224&po_date=23.06.1998&lang=it Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[1997]] e relazione d'u card. [[Sergio Sebastiani]]
* [https://web.archive.org/web/20110520125338/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/5253.php?index=5253&po_date=08.07.1999&lang=it Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[1998]] e [https://web.archive.org/web/20110520125350/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/5248.php?index=5248&po_date=08.07.1999&lang=it relazione d'u card. Sergio Sebastiani]
* [https://web.archive.org/web/20110520125504/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/7237.php?index=7237&po_date=23.06.2000&lang=it Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[1999]] e [http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/7236.php?index=7236&po_date=23.06.2000&lang=it relazione d'u card. Sergio Sebastiani]
* [https://web.archive.org/web/20110520125320/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/9451.php?index=9451&po_date=06.07.2001&lang=ge Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[2000]] e [https://web.archive.org/web/20110520125709/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/9442.php?index=9442&po_date=06.07.2001&lang=it relazione d'u card. Sergio Sebastiani]
* [http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/11625.php?index=11625&po_date=05.07.2002&lang=it Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[2001]] e [https://web.archive.org/web/20110520125648/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/11621.php?index=11621&po_date=05.07.2002&lang=ge relazione d'u card. Sergio Sebastiani]
* [https://web.archive.org/web/20110520125331/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/13574.php?index=13574&po_date=09.07.2003&lang=it Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[2002]] e [https://web.archive.org/web/20110520125358/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/13575.php?index=13575&po_date=10.07.2003&lang=ge relazione d'u card. Sergio Sebastiani]
* [https://web.archive.org/web/20110520125433/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/15054.php?index=15054&po_date=07.07.2004&lang=it Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[2003]] e [https://web.archive.org/web/20110520125703/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/15055.php?index=15055&po_date=08.07.2004&lang=it relazione d'u card. Sergio Sebastiani]
* [https://web.archive.org/web/20110520125442/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/16774.php?index=16774&po_date=09.07.2005&lang=en Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[2004]] e [https://web.archive.org/web/20110520125458/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/16834.php?index=16834&po_date=11.07.2005&lang=ge relazione d'u card. Sergio Sebastiani]
* [https://web.archive.org/web/20110520125403/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/18625.php?index=18625&po_date=12.07.2006&lang=ge Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[2005]] e [https://web.archive.org/web/20110520125551/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/18624.php?index=18624&po_date=12.07.2006&lang=it relazione d'u card. Sergio Sebastiani]
* [https://web.archive.org/web/20110520125533/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/20537.php?index=20537&po_date=03.07.2007&lang=it Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[2006]] e [https://web.archive.org/web/20110520125410/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/20576.php?index=20576&po_date=06.07.2007&lang=it relazione d'u card. Sergio Sebastiani]
* [https://web.archive.org/web/20110520125419/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/22401.php?index=22401&lang=it Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[2007]]
* [http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/24128.php?index=24128&po_date=04.07.2009&lang=it Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[2008]]
* [https://web.archive.org/web/20110520125742/http://press.catholica.va/news_services/bulletin/news/25855.php?index=25855&lang=it Bilange conzundive d'a Santde Sede, d'u Guvernatorate d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane e Obolo de San Pitre] pe' l'anne [[2009]]
== 'Ndruche pure ==
{{Div col|cols=3|small=no}}
* [[.va]]
* [[Basileche de San Pitre jndr'ô Vaticane]]
* [[Cittadinanze vaticane]]
* [[Colle Vaticane]]
* [[Criminaletate jndr'à Cetate d'u Vaticane]]
* [[Grottère vaticane]]
* [[Uardie Svizzere Pontifice]]
* [[Istitute pe' le Opere de Releggione]]
* [[Musèe Vaticane]]
* [[Necropule de Sande Ruse]]
* [[Papa]]
* [[Passaporte vaticane]]
* [[Pene de muèrte jndr'à Cetate d'u Vaticane]]
* [[Chiazze San Pitre]]
* [[Proprietate d'u Vaticane]]
* [[Rome]]
* [[Sande Sede]]
* [[State Pondifice]]
* [[Targhe automobbelisteche vaticane]]
* [[Teocrazie]]
* [[Carrêscie jndr'ô Vaticane]]
* [[Universetate pondificie]]
{{Div col end}}
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
== Collegamiende fòre da Uicchipèdie ==
* {{Collegamenti esterni}}
* {{Dmoz|World/Italiano/Regionale/Europa/Vaticano/|Vaticane}}
* {{lingue|it|en|fr|de|es|la|zh}} [http://www.vatican.va Site ufficiale d'a Sande Sede]
* {{lingue|it|en|fr|de|es}} [http://www.vaticanstate.va Site ufficiale d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane]
* {{lingue|it|en|fr|de|es}} [https://web.archive.org/web/20110528231722/http://mv.vatican.va/StartNew_IT.html Musèe Vaticane]
* {{lingue|it|en|fr|de|es}} [http://asv.vatican.va Archivije Segrete Vaticane]
* {{lingue|it|en|fr|de|es}} [http://bav.vatican.va Bibblioteche Apostoleche Vaticane]
{{Europe}}
{{Capitale d'Europe}}
{{Controllo di autorità}}
[[Category:Cetate d'u Vaticane| ]]
[[Category:Capitale de state|Cetate d'u Vaticane]]
[[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]]
32jy8nhpctzr6untwpmclhj2mhqqt28
Iran
0
16974
151987
151798
2026-07-18T01:19:00Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151987
wikitext
text/x-wiki
{{avvisounicode}}
{{Stato
|portale = Iran
|nomeCorrente = Iran
|nomeCompleto = Repubbleche Islameche de ll'Iran
|nomeUfficiale = '''جمهوری اسلامی ایران'''
|linkBandiera = Flag of Iran.svg
|paginaBandiera = Bandiere iraniane
|linkStemma = Coat of arms of Iran.svg
|paginaStemma = Stemme iraniane
|linkLocalizzazione = Iran in its region.svg
|linkMappa = Iran_map.png
|motto = 'Ndependenze, Franghèzze, 'A Repubbleche Islameche
|lingua = [[Lènga persiane|farsì]]
|capitale = [[Teheran]]
|capitaleAbitanti = 15.000.000
|capitaleAbitantiAnno = <!-- anno del rilevamento degli abitanti della capitale - senza parentesi quadre -->
|governo = [[Repubbleche Islameche|Repubbleche Islameche Presidenziale]], [[Teocrazie]]
|presidente = [[Hassan Rouhani]] <sup>1</sup>
|Guida Suprema = Ayatollah [[Ali Khamenei]]
|primoMinistro = <!-- nome del primo ministro o capo del governo - con o senza parentesi quadre -->
|indipendenza = <!-- anno dell'indipendenza del paese - con doppie parentesi quadre - nella forma [[giorno mese]], [[anne]] -->
|ingressoONU = [[24 ottommre]] [[1945]] ²
|superficieTotale = 1.648.195
|superficieOrdine = 17
|superficieAcqua = 0,7
|popolazioneTotale = 68.278.826
|popolazioneAnno = 2002
|popolazioneOrdine = 18
|popolazioneDensita = 40
|continente = [[Asia]]
|orario = [[Timbe Coordinate Universale|UTC]] +3:30
|valuta = [[Riyal iraniane]]
|PIL= 819.799
|PILValuta= $
|PILAnno= 2008
|PILOrdine= 17
|PILprocapite= 11.051
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2008
|PILprocapiteOrdine= 74
|HDI= 0,782 (medie)
|HDIAnno= 2007
|HDIOrdine= 88
|energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) -->
|tld = .ir
|telefono = +98
|targa = IR
|inno = [[Sorud-e Melli-e Jomhuri-e Eslāmi]]
|festa = <!-- festa nazionale - con doppie parentesi quadre - nella forma [[giorno mese]]-->
|note = <sup>1</sup>Oltre ad 'u Presidende, 'a Costituzione assigne 'nu granne putere ad 'u cape polìteche-releggiose, 'a Guide Supreme de ll'Iran, ca ète ôsce a die l'ayatollah [[Ali Khamenei]].
²Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll'[[Organizzazione de le Naziune Aunìte|ONU]] jndr'ô [[1945]].
}} <!-- fine della tabella - per la compilazione vedi -> Aiuto:Stato -->
L<nowiki>'</nowiki>'''Iran''' ({{Persiano|ايران}}, /{{IPA|irɒn}}/), ufficialmènde 'a '''Repubbleche Islameche de ll'Iran''' ète 'nu paise [[Medie Oriende|medie-oriendale]] acchiate jndr'ô sud-ovest asiateche, "cerniere 'mbrà munne arabe e munne asiateche, pure ce non ge appartène a nisciune de le dò".<ref>Accussì afferme P. L. Petrillo, ''Iran'', Bologna, il Mulino, 2008, p. 9.</ref>
'Nu timbe ère canosciute cumme [[Persia]], 'u [[21 marze]] d'u [[1935]] 'ô [[scià]] [[Reza Pahlavi]] ha chieste formalmènde ad 'a comunetate 'ndernazionale ccu se referisce ad 'u Paise ccu 'u nome origgenarie de Iran, ce tène 'u segnefecate de "(paise) de lle [[Arii]]". Alcune studiuse protestarene condre quèste scacchiamènde, piccè 'u cangiaminde d'u nome ha ddà scucchià 'u Paise d'a soje storie. Jndr'ô [[1959]], [[Mohammed Reza Pahlavi|'ô scià]] h annungiate ca sije 'u nome de [[Persie]] ca quèdde de Iran putèvane ccu esse ausate 'ndefferentemènde, me oramaje jève assaje tarde viste ca ère devendate comune ccu se referisce ad 'u Paise ccu 'u nuève nome de Iran.
L'Iran confine a [[Ovest]] ccu 'a [[Turchie]] e l'[[Iraq]]; a [[Nord]] ccu 'u [[Turkmenistan]], l'[[Azerbaijan]] e l'[[Armenia]], ed ète vagnate da 'u [[Mar Caspio]]; a [[Est]] ccu 'u [[Pakistan]] e l'[[Afghanistan]], mendre a [[Sud]] jè delimitate da 'u [[Gurfe Persiche]] e da 'u Gurfe de ll'[[Oman]].
== Polìteche ==
D'a [[Revoluzione iraniane d'u 1979|revoluzione]] d'u [[1979]] l'Iran ète 'na repubbleche islameche. Le ccrejature d'u nuève state honne 'nstaurate 'na specie de sisteme duale. Da 'na vanne organe polìteche non elettive (cui se accede pe' cooptazione), jndre cui se iacchie 'u punde cendrale d'u putere; da ll'otra vanne le istitute (Parlamènde, Presidende) elette da 'u popule.
=== Reggione de ll'Iran ===
{{'Ndruche pure|Suddivisiune de ll'Iran|Reggione de ll'Iran}}
[[File:IranNumbered.png|thumb|right|350px|Provinge de ll'Iran]]
L'Iran se scucchie jndre 30 reggione (''ostānhā'', singolare - ''ostān''):
{| align=center |
|-
|
# [[Reggione de Teheran]]
# [[Reggione de Qom]]
# [[Reggione de Markazi]]
# [[Reggione de Qazvin]]
# [[Reggione de Gilan]]
# [[Reggione de Ardabil]]
# [[Reggione de Zanjan]]
# [[Reggione de l'Azarbaijan oriendale]]
# [[Reggione de l'Azarbaijan occidentale]]
# [[Reggione d'u Kurdistan]]
# [[Reggione de Hamadan]]
# [[Reggione de Kermanshah]]
# [[Reggione de Ilam]]
# [[Lorestan]]
# [[Khuzestan]]
|
<ol start=16>
<li>[[Reggione de Chahar Mahal e Bakhtiari]]</li>
<li>[[Reggione de Kohgiluyeh e Buyer Ahmad]]</li>
<li>[[Reggione de Bushehr]]</li>
<li>[[Reggione de Fars]]</li>
<li>[[Hormozgan]]</li>
<li>[[Sistan e Baluchistan]]</li>
<li>[[Reggione de Kerman]]</li>
<li>[[Reggione de Yazd]]</li>
<li>[[Reggione de Esfahan]]</li>
<li>[[Reggione de Semnan]]</li>
<li>[[Mazandaran]]</li>
<li>[[Golestan]]</li>
<li>[[Khorasan settendrionale]]</li>
<li>[[Razavi Khorasan]]</li>
<li>[[Khorasan meridionale]]</li>
</ol>
|}
=== Cetate ===
{{'Ndruche pure|Cetate de ll'Iran pe' popolazzione}}
* [[Teheran]]
* [[Mashhad]]
* [[Esfahan]]
* [[Tabriz]]
* [[Karaj]]
* [[Shiraz]]
* [[Ahvaz]]
* [[Qom]]
* [[Kermanshah]]
* [[Urmia]]
== Note ==
<references />
== Bibbliografije ==
* M. Axworthy, "A History of Iran. Empire of the Mins" New York 2008
* A. Bausani, ''Persia religiosa'', Saggiatore, Milano 1959 (nuova edizione, Lionello Giordano 1999)
* A. Bausani, ''I persiani'', Sansoni, Milano 1960
* S. Beltrame, "Mossadeq. L'Iran, il petrolio, gli Stati Uniti e le radici della rivoluzione islamica", Rubbettino 2009
* I. Benedetti Martig, ''Studi sulla guerra persiana nell'orazione funebre per Giuliano di Libanio'', Firenze, 1990.
* M. Bernardini, ''Storia del mondo islamico, vol. 2: Il mondo iranico e turco'', Einaudi, Torino 2003
* S. R. Canby - J. Thompson, ''A caccia in Paradiso: arte di corte nella Persia del Cinquecento'', Milano, 2004.
* V. Cirillo, ''Il Medio Oriente'', Roma, Ardesia Edizioni, 2006;
* M. Croce, ''Oltre il Chador: Iran in Bianco e Nero'', Milano, Editrice Medusa, 2006;
* M. Colledge, ''L'impero dei Parti'', tr. it., Newton Compton, Roma 1979
* P. Du Breuil, ''Lo zoroastrismo'', tr. it., Melangolo, Genova 1993
* P. Du Breuil, ''Zarathustra e la trasfigurazione del mondo'', tr. it., ECIG, Genova 1990
* J. Duchesne-Guillemin, ''L'Iran antico e Zoroastro'', in H. C. Puesch (cur.), ''Storia delle religioni, vol. 2'', Laterza, Bari 1972, pp. 110–177 (in seguito ristampato)
* A. Duranti, ''Il rosso e il nero e la rivoluzione della modernità. Breve storia del pensiero iraniano contemporaneo'', Roma, Aracne Editrice, 2007 ISBN 978-88-548-1217-8;
* M. Emiliani - M. Ranuzzi de' Bianchi - E. Atzori, ''Nel nome di Omar. Rivoluzione, clero e potere in Iran'', Bologna, Odoya, 2008 ISBN 978-88-6288-000-8;
* [[Ryszard Kapuściński]], ''Shahinshah'', Milano, Giangiacomo Feltrinelli Editore;
* M. Gasiorowski e JM. Byrne, " Mohammad Mossadeq and the 1953 coup in Iran", syracuse 2004
* R. Ghirshman, ''Storia della Persia antica'', tr. it., Einaudi, Torino 1972 (in seguito ristampato)
* R. Guolo, ''La via dell'Imam. L'Iran da Khomeini e Ahmadinejad'', Laterza, 2007 ISBN 88-420-8326-7;
* A. Hourani, ''Storia dei popoli arabi'', p. IV e V.
* I. M. Lapidus, ''Storia delle società islamiche'', Vol. III ("I popoli musulmani");
* M. Khatami, ''Religione, libertà e democrazia'', prefazione di L. Violante, Laterza, Bari 1999
* A. Nesi (a cura), ''Laboratorio Iran. Cultura, religione, modernità in Iran'', Franco Angeli, 2003
* K. Navid, ''Dinamite dello spirito, martirio Islam e Nichilismo'', (traduzione e introduzione di Andrea Duranti e Matteo Tuveri), Milano, Aquilegia Edizioni, 2007 ISBN 978-88-87692-17-4;
* A. Olmstead, ''L'impero persiano'', tr. it., Newton Compton, Roma 1982
* P. L. Petrillo, ''Iran'', Bologna, Il Mulino, 2008;
* [[Antonino Pagliaro|A. Pagliaro]]-[[Alessandro Bausani|A. Bausani]], ''La letteratura persiana'', Sansoni-Accademia, Firenze-Milano 1968
* A. M. Piemontese, ''Storia della letteratura persiana'', 2 voll., Fratelli Fabbri, Milano 1970
* S. Salzani, ''Iran. Religione, rivoluzione, democrazia'', Elledici, Torino 2004
* F. Sabahi, ''Storia dell'Iran'', Milano, Bruno Mondadori, 2006 ISBN 88-424-9129-2;
* C. Saccone, ''Storia tematica della letteratura persiana classica'' vol. I: ''Viaggi e visioni di re sufi profeti'', Luni, Milano-Trento 1999; vol.II: ''Il maestro sufi e la bella cristiana. Poetica della perversione nella Persia medievale'', Carocci, Roma 2005
* G. Schweizer, ''I persiani: da Zarathustra a Khomeini'', Milano, 1986
* A. Taheri, ''Khomeini e la rivoluzione islamica'', Ponte delle grazie, Firenze 1989
* G. Vercellin, ''Iran e Afghanistan'', Editori Riuniti, Roma 1986
* J. Wiesehöfer, ''La Persia antica'', Bologna, Il Mulino, 2003
* R. Zaehner, ''Zarathustra e la fantasia religiosa'', tr. it., Saggiatore, Milano 1962
== 'Ndruche pure ==
* [[Linee de successione ad 'u trone de ll'Iran]]
* [[Corone Kiani de Persie]]
* [[Corone Pahlavi de Persie]]
* [[Corone de lle 'mberatrice de Persie]]
* [[Persie]]
* [[Letterature persiane]]
* [[Revoluzione islameche]]
* [[Islam]]
* [[sunnisme]]
* [[Sciisme]]
* [[Taarof]], 'u [[galatee]] iraniane
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|commons=Category:Iran|n=Portale:Iran}}
{{Wikiatlas|Iran}}
{{Controllo di autorità}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* http://www.iran.it/ 'U purtále jndr'à lènga tagliáne sus a ll'Iran
* http://italian.irib.ir/ 'A redazione tagliáne de "La Voce della R.I.Iran
* https://web.archive.org/web/20110722014741/http://it.icro.ir/ L'organizzazione d'a culture e de lle relaziune islameche
* https://web.archive.org/web/20100122020436/http://www.shia-islam.org/ 'U Site tagliáne de le sostenitore d'a Shia
* [http://www.president.ir/ Presidency of the Islamic Republic of Iran]: site ufficiale d'u Presidende de ll'Iran
* [https://web.archive.org/web/20160311143643/http://www.leader.ir/langs/EN/index.php Wilayah]: site ufficiale de ll'[[Ayatollah]] [[Ali Khamenei|Khamenei]].
* [https://web.archive.org/web/20081216164441/http://iraninfo.dk/php/index.php?option=com_content&task=view&id=49&Itemid=2 Persepolis Recreated - Documentary Movie - Reconstruction of Persepolis]
* [https://web.archive.org/web/20090929110553/http://oltreilchador.googlepages.com/testoonline Cinghe capitole gratuite da 'u lìbbre "Oltre il Chador: Iran jndre Vianghe e Gnure"]
* [https://web.archive.org/web/20110712140830/http://www.viaggiaresicuri.mae.aci.it/?iran Schede de ll'Iran da 'u site Viaggiare Secure] - Site curate da 'u Ministere de lle Estere e da ll'ACI
* [http://www.tellusfolio.it/index.php?prec=%2Findex.php%3Flev%3D44&cmd=v&id=3662 Iran: deritte umane e voglie de cangiaminde - de Matteo Tuveri]
* [https://web.archive.org/web/20110723175351/http://www.lapatriagrande.net/01_venezuela/venezuela_notizie/Ahmadineyad_25_09_2007.htm Descorse de Ahmadineyad ad 'a Columbia University (USA) 'u 24/09/2007 (jndr'ô spagnole)]
* [https://web.archive.org/web/20090131055912/http://www.lucidamente.com/default.asp?page=articolo&id=126 'Nderviste a Farian Sabahi sus 'a situazione jndr'ô Iran - de Matteo Tuveri sus a www.lucidamente.com]
* [https://web.archive.org/web/20090629200939/http://backpacker.it/gallery/thumbnails.php?album=58 L'Iran viste da 'nu viaggiatore tagliáne]
* [https://web.archive.org/web/20110722043540/http://www.nicnic.it/iran/index.html Gallerije fotografeche]
* [https://web.archive.org/web/20100304015928/http://venus.unive.it/riccardozipoli/demo/galleries_part.php?a=26&n=1&d=IRAN Immaggene: Crestiáne, stradère e paiesagge]
* [http://irandemocraticoweb.blogspot.com Agenzia Iran Democratico: agenzie de 'mbormazzione sus a ll'Iran jndr'ô tagliáne]
* [https://web.archive.org/web/20170107140001/http://www.nessunotocchicaino.it/chisiamo/index.php?idtema=10319355 Dossier sus 'a pene de muèrte jndr'ô Iran a cure de Nisciune Tucche Caino (NessunoTocchiCaino.it)]
{{Asia}}
{{Opec}}
[[Category:Iran| ]]
[[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]]
3kv5temqk8294farjpbsl8sbnj6tmqd
Giappone
0
16986
151986
151551
2026-07-18T01:14:21Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151986
wikitext
text/x-wiki
{{avvisounicode}}
{{Stato
|nomeCorrente = Giappone
|nomeCompleto = 'Mbere d'u Giappone
|nomeUfficiale = ''Nihon-koku'', ''Nippon-koku''
|portale=Giappone
|linkBandiera = Flag of Japan.svg
|paginaBandiera = Bandiere giappunise
|linkStemma = Japanese Imperial Seal.svg
|paginaStemma = Stemme d'u Giappone
|linkLocalizzazione = Japan-location-cia.png
|linkMappa = Japan_sea_map.png
|motto = <!-- il motto dello stato (se esiste) -->
|lingua = [[Lènga giappunise|giappunise]] (''[[de facto]]'')<ref>{{cita web |http://houseikyoku.sangiin.go.jp/column/column068.htm |法制執務コラム集「法律と国語・日本語」 |19-01-2009}}</ref>
|capitale = [[Tōkyō]]
|capitaleAbitanti = 12.942.360
|capitaleAbitantiAnno = 2009
|governo = [[Monarchie costituzionale]] ('mberatore)
|presidente = [[Naruhito]]
|primoMinistro = [[Sanae Takaichi]]
|elenco capi di stato = [['Mberature d'u Giappone|'Mberature]]
|elenco capi di governo = [[Prime Ministre d'u Giappone|Prime Ministre]]
|indipendenza = [[660 a.C.]] (funnazione d'ô state)
|ingressoONU = Da 'u [[18 decèmmre]] [[1956]]
|superficieTotale = 377.835
|superficieOrdine = 60
|superficieAcqua = 0,8
|popolazioneTotale = 127.288.419
|popolazioneAnno = 2008
|popolazioneOrdine = 10
|popolazioneDensita = 337
|continente = [[Asie]]
|orario = [[UTC+9]]
|valuta = [[Yen giappunise]]
|PIL= 4.354.368
|PILValuta= $
|PILAnno= 2008
|PILOrdine= 3
|PILprocapite= 34.115
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2008
|PILprocapiteOrdine= 19
|HDI= 0,960 (assaje ìrte)
|HDIAnno= 2007
|HDIOrdine= 10
|energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) -->
|tld = .jp
|telefono = +81
|targa = J
|inno = [[Kimi ga yo]] ("'U Regne de lle 'Mberatore")
|festa = [[11 febbrare]]
|note =
}}
'U {{nihongo|'''Giappone'''|日本|Nihon o Nippon|ufficialmènde 日本国 ''Nihon-koku'' o ''Nippon-koku''}}<ref>"Giappone" jndr'ô [[Lènga giappunise|giappunise]] se dice ''Nihon'', me jndr'à lle otre pajèsere ète assaje cchiù diffuse 'a parole ''Nippon''. Se penze ca 'u nome ausate jndr'ô occidende sije derivate da quidde de 'nu dialètte d'a Cine meridionale jndr'à quale avène pronungiate /jāk-bəng/.</ref> ète 'nu [[State 'nzulare]] de ll'[[Asie oriendale]].
Acchiate jndr'à ll'[[Oceane Pacifeche]], se iacchie ad est d'u [[Mar d'u Giappone]], [[Cine]], [[Coree d'u Nord]], [[Coree d'u Sud]] e [[Russie]]; e se snode da 'u [[Mare de Ohotsk]] jndr'ô nord, fine ad 'u [[Mar Cenise oriendale]] e [[Taiwan]] jndr'ô sud. Le [[Kanji|carattere]] ca combonene 'u nome d'u Giappone tènene 'u segnefecate de "origgene d'u sule", ed ète quiste 'a raggione pe' cui ète spesse idendifecate cumme 'a terre d'u Sule nascende o 'u Paise d'u [[Sol levande]].
'U Giappone ète 'nu [[arcipelaghe]] cumboste da cchiù de 3000 [[isole]]; le 4 isole cchiù granne sonde: [[Honshū]], [[Hokkaidō]], [[Kyūshū]] e [[Shikoku]], ca da sule rappresendane cirche 'u 97% d'a grannèzze terrestre d'u Giappone. 'Nu munne de isole sonde [[mundagne]], alcune de [[Vulcane|origgene vulcaneche]]; pe' esembie, 'a vette cchiù ìrte d'u Giappone, 'u [[Monde Fuji]] ète 'nu vulcane attive<ref>{{cita web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/221527/Mount-Fuji|titolo=Monde fuji|26/01/2010}}</ref>. Ccu 'na popolazzione de cirche 128 miglione de crestiáne, 'u Giappone resulte ccu esse 'a decime [[Liste de pajèsere pe' popolazzione|naziune cchiù populose ad 'u munne]]. 'A [[Granne Aree de Tōkyō]], ca 'nglude 'a cetate de [[Tōkyō]] e 'nu munne de prefetture 'nziccate, ète de fatte 'a cchiù granna [[aree metropolitane]] d'u munne, ccu cchiù de 30 miglione de javitànde.
== Sciugrafije ==
{{'Ndruche pure|Sciugrafije d'u Giappone|Isole d'u Giappone}}
[[File:Japan topo en.jpg|right|200 px|thumb|Mappe topografeche d'u Giappone]]
L'arcipelaghe giappunise ète ad 'u larije de lle coste oriendale asiateche, 'mbrà 'u [[mar d'u Giappone]] a ovest, 'u [[mar cenise oriendale]] a sud-ovest e l'[[oceane Pacifeche]] a nord; ète furmate da quàtte isole prengepále (da nord a sud: [[Hokkaido]], [[Honshu]], [[Shikoku]], [[Kyushu]]) e da 3400 isole minore e isolotte, ca furmane 'nu arche longhe cirche 3000 km ca se iapre verse nord-ovest.
'U territorie giappunise ète prevalentemènde monduose, le picche chianure se iacchiene sus 'a coste.
Le mundagne furmane l'ossature de totte 'u paise.
'U sisteme prengepále ète costituite da lle Alpe Giappunise acchiate ad 'u cendre de Honshu a cavàdde de 'na fosse tettoneche. Assaje vette sfiorane le 3000 metre e tènene furme spigolose ('a vette cchiù ìrte ète 'u monde Fuji-yama 3776m).
Le chianure sonde acchiate longhe 'a coste o longhe le vallate 'nderne. 'A chianure Kanto ète 'a cchiù vaste d'u Giappone.
== Culture ==
{{'Ndruche pure|sezione=s|[[Culture giappunise]]}}
=== Istruziune ===
{{'Ndruche pure|Istruzione in Giappone}}
Jndr'à maggior parte de lle scole giappunisi se 'ndosse 'na divise scolasteche. Le crijature tènene 'nu obbleghe scolasteche de 9 anne (le scole elemendare durane 6 anne), 'u 22% d'a popolazzione ète laureate e, pratecamènde, non ge sonde analfabbète.
=== Ambiende ===
[[File:Ago Bay and Takami Mountains.jpg|thumb|[[Baie de Ago]] e le mundagne [[Takami]] da ll'osservatorie Kirigaki, [[Shima]].]]
Jndr'ô Giappone ète presende 'na granna varietate de tipe de vegetazzione ca scè d'a sub arteche a quèdde tropicale.
'U vosche copre cirche 'u 70% d'u territorie; 'u Giappone, 'nfatte, ète ad 'u seconne puèste cumme percenduale de verde nnande 'a Finlandie.
Jndr'à lle vanne de medie mundagne (RACHY C.) e jndre a quèdde costiere (AGA C.) se iacchiene vosche temberate, mendre jndr'à lle vanne monduose sonde acchiate le foreste boreale de conifere.
'Mbrà lle 400 e le 1500 metre se iacchie spesse 'a [[brughiere]] giappunise (Hara): 'na mesckulanze de conifere.
Trattate 'ndernazionale ambiendale suttescritte:
* proteziune aree umide ([[Convenzione de Ramsar|Ramsar]])
* [[CITES]]
* mucetije tosseche ([[Basilea]])
* emissione de CFC (Protocolle de [[Montreal]])
* biodeversetate (CBD)
* effette serre ([[Protocolle de Kyōto]])
==== Parche naziunale ====
{{Div col|4}}
* [[Rishiri-Rebun-Sarobetsu]]
* [[Shiretoko]]
* [[Akan]]
* [[Kushiro shitsugen]]
* [[Daisetsuzan]]
* [[Shikotsu-Toya]]
* [[Towada-Hachimantai]]
* [[Rikuchu kaigan]]
* [[Bandai-Asahi]]
* [[Nikko]]
* [[Chichibu-Tama-Kai]]
* [[Ogasawara]]
* [[Fuji-Hakone-Izu]]
* [[Minami arupusu]]
* [[Joushin'etsu kougen]]
* [[Tyubu sangaku]]
* [[Hakusan]]
* [[Ise-Shima]]
* [[Yoshino-Kumano]]
* [[San'in kaigan]]
* [[Daisen-Oki]]
* [[Setonaikai]]
* [[Ashizuri-Uwakai]]
* [[Saikai]]
* [[Unzen-Amakusa]]
* [[Aso-Kujuu]]
* [[Kirishima-Yaku]]
* [[Iriomote]]
{{Div col end}}
== Organizzazione 'ndernazionale ==
'U Giappone ète 'nu membre:
* de ll'[[APEC]] da 'u [[1989]]
* d'u [[G7]] da 'u [[1975]]
* de ll'[[OCSE]] da 'u [[1961]]
* de ll'[[Organizzazione Mondiale d'u Commerce|OMC]] da 'u [[1994]]
* de ll'[[Organizzazione de le Naziune Aunìte|ONU]] da 'u [[1956]]
* d'u [[G8]]
* d'u [[G4 (diplomazie)|G4]]
== Note ==
{{references|2}}
== Bibbliografije ==
* {{catholic encyclopedia|Giappone}}
* [[Jared Diamond]], ''[[Collasso. Come le società scelgono di morire o vivere]]'', Torino, Einaudi, 2005 [ed. tagliáne; titole origgenale ''Collapse. How Societies Choose to Fail or Succeed'']. ISBN 978-88-06-18642-5
* Geographical Survey Institute, ''The national atlas of Japan'', Tōkyō,1975
* Guth, Christine M. E., ''Art, tea, and industry : Masuda Takashi and the Mitsui circle'', Princeton, New Jersey
* Herail, Francine, ''Elements de bibliographie japonaise'' ouvrages traduits du japonais, etudes en langues occidentales - [1986]
* Ferretti, Valdo, ''Il Giappone e la politica estera italiana : 1935-41'', Meláne 1995
* Varley, Paul H., ''Japanese Culture'', Honolulu 2000
* Hallstrom, Conje, ''Japan marketing handbook'', London 1988
* Saltini Antonio, ''Giappone: un paese senza cereali è ancora una grande potenza?'' in ''Spazio rurale'', n. 4, abbrìle 2005
== 'Ndruche pure ==
* [[Linee de successione ad 'u trone d'u Giappone]]
* [[Cucine giappunise]]
* [[Economije d'u Giappone]]
* [[Sciugrafije d'u Giappone]]
* [[Storie d'u Giappone]]
* [[Giappunise]]
* [[Arte giappunise]]
* [[Toilette jndr'ô Giappone]]
* [[Letterature giappunise]]
* [[Suicidie jndr'ô Giappone]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|commons=Category:Japan|commons_preposizione=sul|q|q_preposizione=sul|n=Categoria:Giappone|n_preposizione=sul}}
{{wikiatlas|Japan}}
{{Controllo di autorità}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
=== Istituzionale ===
* {{en}} [http://www.stat.go.jp/english/index.htm Statistics Bureau] Statisteche ufficiale (Ministere de lle 'Nderne giappunise)
* {{en}} [http://www.jetro.go.jp/ Japan External Trade Organization] Date ed analese economeche curate d'a [[JETRO]]
* [http://www.it.emb-japan.go.jp/ Ambasciate d'u Giappone jndr'à Itaglie]
==== Turisme ====
* {{en}} [http://www.jnto.go.jp/eng/ Japan National Tourist Organization] 'Mbormazziune turisteche, site ufficiale
* [https://web.archive.org/web/20060923234009/http://www.viaggiaresicuri.mae.aci.it/?giappone Schede d'u Giappone da 'u site Viaggiare Secure] - Site curate da 'u Ministere de lle Estere e da ll'ACI
==== Associazione culturale ====
* [http://www.jfroma.it/ Istitute Giappunise de Culture jndre Rome]
==== Jusse civile ====
* [https://web.archive.org/web/20130112040555/http://www.nessunotocchicaino.it/chisiamo/index.php?idtema=10319806 Dossier sus 'a pene de muèrte jndr'ô Giappone de Nisciune Tucche Caino (NessunoTocchiCaino.it)]
=== Sciugrafije ===
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20181226010157/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ja.html%20 CIA World Factbook] date saliènde jndre [[pubbleche dominie]], curate d'a [[Central Intelligence Agency|CIA]]
==== Relazione [[Aunìone Europèe|UE]]/Giappone ====
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20070412004439/http://ec.europa.eu/comm/external_relations/japan/intro/index.htm The EU's relations with Japan]
* [http://www.europarl.europa.eu/factsheets/6_3_10_it.htm Parlamènde europèe: Note sindeteche sus ad 'u Giappone]
==== Giappone Tradiziunale ====
* [http://www.casazen.com/cultura_giapponese_tradizionale.htm 'A culture tradiziunale Giapponese]
{{Box successione|carica=State pe' [[innece de sveluppe umane]]|periodo=8º puèste
|precedente=[[Svezzie]]|successivo=[[Lussemburghe]]}}
{{G8}}
{{Asia}}
[[Category:Giappone| ]]
[[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]]
0beook98zxrhz1zo6fn6pter2tnpcp9
Celóne
0
17061
151984
142827
2026-07-18T00:48:03Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151984
wikitext
text/x-wiki
{{Nota disambigua|'u simbole araldeche|[[Celóne (araldeche)]]}}{{Avvisounicode}}
{{Tassobox
|nome= Celóne
|statocons=
|immagine=[[File:Haeckel Chelonia.jpg|250px]]
|didascalia=<small>''Kunstformen der Natur'', [[Ernst Haeckel]] 1904</small>
<!-- CLASSIFICAZIONE: -->
|superdominio=
|dominio= [[Eukaryota]]
|sottodominio=
|regno=[[Animalia]]
|sottoregno=
|ramo=
|grado=
|infraregno=
|phylum=[[Chordata]]
|subphylum=[[Vertebrata]]
|infraphylum=[[Gnathostomata]]
|superclasse=
|classe= [[Reptilia]]
|sottoclasse= [[Anapsida]]
|ordine= '''Testudines'''<br /><small>[[Carl von Linné|Linnaeus]], [[1758]]</small>
|sinonimi?=x
|sinonimi='''Chelonia'''
|suddivisione=[[Sottordine|Sottordini]]
|suddivisione_testo=
* Paracryptodira †;
* [[Cryptodira]]
* [[Pleurodira]]
}}
{{quote|'U celóne disse a [[Zeus]]: "Vogghie 'na case totte pe' me, 'nmode ca ne posse trasère sule cci dìce ije!". Zeus respose: "Avrai 'na case totte tuve, me avrai da trasère sule tune!"|[[Esopo]]}}
L'[[Ordene (tassonomije)|ordene]] '''Testudines''' o '''Chelonia''' combrenne [[Reptilia|rettile]] comunemènde canosciute cumme '''celóne''' o '''testuggene'''.
Cchiù precisamènde 'u termine ''celóne'' inneche le celóne acquateche (ccu sijane jèdde d'acque dôce -cumme pe' esembie le [[Emydidae]], ccu [[Membrana|membrane]] de pelle 'mbrà lle artiglie- o [[Chelonioidea|marine]] - ccu [[arte|arte]] trasfurmate jndre [[pinne]]), carnivore e ccu carapace da 'u profile vasce; mendre se dìce ''celóne'' (da 'u [[Lènga latine|latine]] ''testudo'') qualunque specie sije adattate ad 'a vite terrestre, erbivore, ccu possende artigle e ccu 'nu carapace (generalmènde) realzate.
== Tassonomije ==
L'ordene combrenne cirche 300 [[specie]] vivènde, de cui alcune 'mberichele de [[estinzione]].
'''Suttordene Paracryptodira''' (estinde)
:
'''Suttordene [[Cryptodira]]'''
::* Famigghie [[Chelydridae]]
::* Famigghie [[Meiolaniidae]] (estinde)
:* '''Superfamigghie Testudinoidae'''
::* Famigghie Haichemydidae (estinde)
::* Famigghie Sinochelyidae (estinde)
::* Famigghie Lindholmemydidae (estinde)
::* Famigghie [[Testudinidae]]
::* Famigghie [[Geoemydidae]]
::* Famigghie [[Emydidae]]
[[File:World.distribution.testudines.1.png|250px|thumb|right|''[[Areale]]'' de ll'ordene Testudines, <br />blu: celóne marine, gnure: celóne terrestri]]
:* '''Superfamiglia Trionychoidae'''
::* Famigghie [[Adocidae]]
::* Famigghie [[Carettochelyidae]]
::* Famigghie [[Trionychidae]]
:* '''Superfamigghie Kinosternoidae'''
::* Famigghie [[Dermatemydidae]]
::* Famigghie [[Kinosternidae]]
::* Famigghie [[Platysternidae]]
:* '''Superfamigghie [[Chelonioidea]]'''
::* Famigghie Toxochelyidae (estinde)
::* Famigghie [[Cheloniidae]]
::* Famigghie Thalassemyidae (estinde)
::* Famigghie [[Dermochelyidae]]
::* Famigghie Protostegidae (estinde)
'''Suttordene [[Pleurodira]]'''
::* Famigghie Proterochersidae (estinde)
::* Famigghie [[Chelidae]]
::* Famigghie Araripemydidae (estinde)
:* '''Superfamigghie Pelomedusoidae'''
::* Famigghie [[Pelomedusidae]]
::* Famiglia Bothremydidae (estinde)
::* Famiglia [[Podocnemididae]]
== Quacche specie ==
<gallery perrow=5>
Image:Caretta caretta01.jpg|''[[Caretta caretta]]''
Image:Pig-Nosed Turtle Carettochelys insculpta Diving 2260px.jpg|''[[Carettochelys insculpta]]''
Image:Hawaii_turtle_2.JPG|''[[Chelonia mydas]]''
Image:Common_Snapping_Turtle_1994.jpg|''[[Chelydra serpentina]]''
Image:LeatherbackTurtle.jpg|''[[Dermochelys coriacea]]''
Image:Emys_orbicularis_Tajba.jpg|''[[Emys orbicularis]]''
Image:Tucacas04012422TortugaCareyEretmochelysImbricata.JPG|''[[Eretmochelys imbricata]]''
Image:Red-footed_tortoise_(Buffalo_Zoo).jpg|''[[Geochelone carbonaria]]''
Image:Giant_Tortoise.jpg|''[[Geochelone nigra]]''
Image:Astrochelis_radiata1.jpg|''[[Geochelone radiata]]''
Image:Graptemys nigrinoda hatchlings.jpg|''[[Graptemys nigrinoda]]''
Image:Alligator_snapping_turtle.jpg|''[[Macrochelys temminckii]]''
Image:Sternotherus odoratus.jpg|''[[Sternotherus odoratus]]''
Image:Testudo_graeca.jpg|''[[Testudo graeca]]''
Image:Testudo_hermanni_hermanni3.jpg|''[[Testudo hermanni]]''
</gallery>
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|quote=Tartaruga|commons=Category:Testudines|wikispecies|wikibooks=Dichotomous Key:Testudines|wikt=tartaruga}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* [http://tartachiara.blogspot.com/ Tartachiara Blog]
* [http://www.tartaportal.it/ TartaPortal]
* [http://turtleportal.free.fr 'U Purtále de lle Celóne (ITA-ENG-FRA-ESP)]
* [http://www.tartarughe.info/ IlMondoDelleTartarughe]
* [http://www.acquariofiliaitalia.it/tartarughe Speciale Celóne]
* {{en}} [https://web.archive.org/web/20070627025618/http://nlbif.eti.uva.nl/bis/turtles.php Turtles of the World]
* {{en}} [http://www.chelonia.org/ Chelonia]
* {{es}} [https://web.archive.org/web/20110728010152/http://www.infotortuga.com/ Infotortuga]
* [https://web.archive.org/web/20110722055436/http://www.tartaclubitalia.it/ TartaClubItalia]
* [https://web.archive.org/web/20110825052204/http://www.fotorettili.it/ FotoRettili - Gallerije Fotografeche sus ad anemale da terrarije]
* [https://web.archive.org/web/20170725100259/http://www.rettilieanfibi.it/ Rettile E Anfibie de NicolaNitti - Totte sus a Rettile e Anfibie - Gallerije Fotografeche]
[[Category:Rettile]]
gojon8eztk55j86sr0rhclhxcrt057p